Studiu Privind Obtinerea Unei Finantari Europene de Catre O Societate Comerciala

Economie

Studiu Privind Obtinerea Unei Finantari Europene de Catre O Societate Comerciala

Byadmin ianuarie 1, 2024

Studiu privind obtinerea unei finantari europene

de catre o societate comerciala

Cuprins

Introducere

Capitolul 1. Investițiile și finanțarea lor

1.1 Definirea investițiilor

1.2 Evaluarea investitiilor

1.2.1 Valoarea actuala neta

1.2.2 Rata interna de rentabilitate

1.2.3 Indicele de profitabilitate

1.2.4 Termenul de recuperare

1.2.5 Costul Capitalului

Capitolul 2. Fondurile europene

4.1 Definirea fondurilor europene

4.2 Programul POSCEE

4.3 Absorbția fondurilor europene

Capitolul 3. Analiza pieței energetice

Legea 220/2008

Modificări la OUG 88/2011:

Pieței de energie fotovoltaica

Certificatele verzi

Electricitate – Piata zilei urmatoare și prețurile bilaterale

Capitolul 4. Scurta Analiza a companiei

Descrierea companiei

Capitolul 5. Investitia

5.1 Instalatia Fotovoltaica

5.2 Cheltuieli de investitie si de operare

5.2.1 Cheltuieli aferente investitia initiala

5.2.3 Cheltuieli de operare pe parcursul duratei de viata

5.3 Veniturile

5.3 Costul capitalului

5.4 Cash-flow-uri investitiei

5. 6 VAN Negativ, implicatiile sale si necesitatea Fondurilor Europene

5. 7 Cheltuielile elgibile si calcularea maximul finantarii ce poate fi obtinuta

5.8 Pași pentru determinarea valorii finanțării nerambursabile

Capitolul 6. Analiza investitiei dupa accesarea fondurilor europene

6.1 Cash-flow-urile generate de investitie

6.2 Valoarea actualizata neta

6.3 Rata interna de rentabilitate

6. 4 Rata interna de rentabilitate modificata

6.5 Indicele de profitabilitate

6.6 Termenul de recuperare

6.7 Analiza de senzitivitate

6.8 Analiza Monte Carlo

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Contextul economic actual, dinamica economiilor si tendintele la nivel global sugereaza o reorientarea tot mai pronuntata catre renuntarea la sursele conventionale/poluante de energie si adoptarea proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile/nepoluante. Guvernele din majoritatea tarilor propun scheme de ajutor pentru companiile ce investesc in surse de energie regenerabila pentru a impulsiona dezvoltarea acestor sectoare. Efectele acestor masuri s-au putut vedea pe parcursul ultimului deceniu, cand productia de energie din surse alternative a conoscut o explozie la nivel global.

Aderarea la Uniunea Europeana a Romaniei, a deschis un lung drum catre convergenta economica a tarii noastre catre tarile occidentale. Normele Uniunii impun pasi stricti ce, finalmente, vor conduce la echilibrarea tututror economiilor europene si la uniformizarea din punct de vedere legislativ astfel incat tarile membre sa formeze un organism si nu o suita de individualitati. Tarile europene nu au forta de a concura, in mod individual, cu cele doua mari economii mondiale: S.U.A. si China, singura solutie fiind unitatea de grup. Exista, totusi, numeroase probleme legate de coeziunea tarilor europene si de aportul fiecareia la economia generala. In scopul eliminarii acestor discrepante, Uniunea Europeana pune la dispozitia tarilor membre instrumente financiare, denumite generic “fonduri structurale si de coeziunea” (fonduri europene). Acestea au caracter rambursabil/nerambursabil si sunt accesibile urcaror companii de stat/private, dar atragerea lor, cel putin in tara noastra, s-a dovedit anevoitoare. Romania ocupa ultimele locuri la nivelul ratei de absorbtie a fondurilor europene.

Tinand cont de toate aspectele mentionate anterior, prezenta lucrare isi propune sa prezinte, din perspectiva unei societati comerciale atragerea unei finantari europene nerambursabile in scopul investirii acestor bani in dezvoltarea unui parc de panouri fotovoltaice. Un parc fotovoltaic, deoarece sudul Romaniei ofera toate conditiile necesare din punct de vedere climatic si din punct de vedere terestru pentru o astfel de investitie. Astfel de investitii sunt foarte senzitive, intrucat producerea energiei nu tine de capacitati de productie si de optimizarea lor, ci tine de nivelul razelor solare medii/an. In aceste conditii, o investitie de aceasta anvergura, fara a primi finantare europeana nerambursabila, are toate sansele sa nu produca profit investitorilor ci, din contra, pierderi. Aceste aspecte vor fi prezentate si dezbatute de-a lungul lucrarii, justificand necesitatea fondurilor europene in contextul acestui proiect de investitii.

Capitolul 1. Investițiile și finanțarea lor

1.1 Definirea investițiilor

Investițiile constituie fundamentul dezvoltării viitoare a firmei.

Termenul de „investiții” semnifică, stricto sensu, utilizarea unor resurse financiare pentru intrarea în patrimoniul firmei a unor mijloace de producție fixe (clădiri, construcții, mașini, instalații, echipamente, utilaje etc.) fie prin achiziție, fie prin construirea lor propriu-zisă.

Privind termenul dintr-o perspectivă strict financiară, o investiție presupune imobilizarea capitalului pe termen lung în vederea obținerii unei rentabilității viitoare superioară celei prezente. Decizia de investire trebuie să fie bazată pe o analiză complexă, cu proiecte alternative, variante multiple de realizare a acestora și o foarte bună analiza atât a factorilor interni, cât și a factorilor externi, independenți de proiectul de investiție.

Investițiile reprezintă proiecte de durată, iar din această cauză nu este rațională mobilizarea întregii sume primite ca finanțare încă de la început. Logica economică impune distribuirea resurselor în cuantumul și la momentul oportun, eșalonat, pe etape. Suma împrumutată pentru realizarea investiției trebuie să fie corectă pentru a evita eventualele probleme legate de costuri suplimentare, în cazul suprafinantarii, sau costurile suplimentare generate de noi împrumuturi sau neplata la timp a furnizorilor, în cazul subfinantarii.

Finanțarea investițiilor poate presupune fie mobilizarea propriilor resurse, prin aportul acționarilor sau prin folosirea profitului și nedistribuirea dividendelor, fie atragerea surselor externe.

Din punct de vedere al clasificării investițiilor aceastea sunt numeroase, iar fiecare dintre acestea are o putere informațională. Nu exista, deci, o cea mai bună clasificare a investițiilor, dar, în mare, putem vorbi despre investițiile în activele imobilizate, în activele circulante sau investiții pentru pregătirea personalului.

Distingem și o clasificație a investiților în funcție de perspectivele pe care acestea le au asupra companiei : investiții de înlocuire, de modernizare, de dezvoltare și strategice.

Există numeroase studii de specialitate, în care se dezbat la nivel internațional diferiți indicatori și metode de evaluare a unui proiect de investiții. Aceste concepte sunt utilizate de către numeroși specialiști, însă cu accepțiuni diferite.

1.2 Evaluarea investitiilor

Caracteristica esențială a indicatorilor de analiză a unei investiții trebuie să fie aceea că: “aprecierea proiectelor de investii trebuie să fie făcută după criterii care să se poată aplica tuturor investițiilor”.

1.2.1 Valoarea actuala neta

Pe lângă alte cărți de prestigiu, în Ross, Westerfield și Jaffe (2002) se dezbate conceptul de valoarea actuală netă (VAN), ca fiind indicator fundamental în evaluarea proiectelor de investiții. Se discută formule generale și se aplică asupra unei varietăți de instrumente financiare.

Conform autorilor menționați, regula VAN este descrisă astfel: decizia de investire se ia dacă indicatorul oferă o valoare pozitivă, însă în caz contrar, ar trebui să fie respinsă. Această regulă poate fi aplicată atât de către persoane individuale, cât și de corporații, cu condiția ca toți acționarii unei firme să fie de acord cu utilizarea indicatorului VAN, chiar dacă fiecare are păreri diferite privind consumul și economiile. Relația de calcul pentru valoarea actuală netă recomandată în această carte este aceeasi si Dragotă și Dragotă(2009), dar se identifică și în Wang (2012), ecuația fiind următoarea: VAN= -I0+ unde,

I0= suma investită

CFDt= cash flow-ul produs în anul t

VRn= valoarea reziduală din ultimul an, adică n

n= numărul de ani pentru care proiectul de investiții va produce cash flow-uri

k= rata de actualizare

Revenind la lucrarea citată anterior, respectiv la Ross, Westerfield și Jaffe (2002), mai exact în capitolul “Criterii alternative de investire” se consideră valoarea actuală netă ca fiind indicatorul de referință, de care pot beneficia investitorii. Sunt menționate însă și alte metode alternative de examinare a fezabilității investiției: termenul de recuperare, rata de rentabilitate contabilă, precum și rata internă a rentabilității. Cele trei atribuții ale VAN sunt puse în evidență prin compararea cu celelalte metode existente:

VAN utilizează cash flow-uri. Fluxul de numerar al unui proiect poate fi folosit și în alte scopuri corporative (plata dividendelor, plata ratelor dobânzii ale întreprinderii). Astfel, în alte abordări, este utilizat venitul net sau valoarea contabilă a investiției, valori utile pe partea de contabilitate, însă pentru evaluarea investițiilor este preferat un indicator cash.

VAN utilizează toate cash flow- urile unui proiect, alte abordări ignorând cash flow-urile disponibile după o anumită dată specificată.

VAN actualizează cash flow-urile, în timp ce în alte perspective este ignorată valoarea în timp a banilor, atunci când sunt utilizate cash flow- urile.

În mod asemănător, aceleași idei de reținut despre VAN, precum și detalii despre cei trei concurenți ai săi: termenul de recuperare, rata de rentabilitate contabilă și rata internă de rentabilitate, se regăsesc într-o altă lucrare de specialitate, respectiv în Brealey și Myers (1991). În capitolul 5, denumit “De ce VAN conduce la decizii de investiție mai bune decât alte criterii?”, se aprofundează principalele elemente ale deciziei investiționale și se compară aceste metode clasice de evaluare a investițiilor. Autorii pun în evidență circumstanțe în care sunt măsurate avantaje și dezavantaje ale acestor criterii.

1.2.2 Rata interna de rentabilitate

Din punct de vedere al celorlalți indicatori de evaluare ai tehnicilor clasice, în Vintilă (2009), în capitolul ”Indicatorii de evaluare a investițiilor în mediu cert”, se prezintă rata internă de rentabilitate (RIR), ca fiind soluția ecuației: I0= , și se afirmă faptul că acest indicator are avantajul că ”returnează o singură rată pentru profitabilitatea unui proiect”. În plus, autorul precizează că o metodă de ameliorare a acestui indicator este rata internă de rentabilitate modificată (RIRM), calculată prin intermediul ecuației: I0=, indicator ce ”consideră reinvestirea fluxurilor financiare la costul capitalului”.

Comparativ, se folosește același mod de calcul privind rata internă de rentabilitate și în DeFusco, McLeavey, Pinto, Runkle (2007), carte în care specialiștii menționați prezintă în capitolul ”Valoarea actuală netă și rata internă de rentabilitate”și regula RIR: ”Acceptați proiectele sau investițiile pentru care RIR este mai mare decât costul de oportunitate al capitalului”. În lucrarea citată este realizată și o comparație între VAN și RIR , fiind evidențiate situațiile când proiectele de investiții pot fi clasificate în mod diferit, în funcție de rezultatele celor doi indicatori:

atunci când mărimea, măsurată prin necesitatea proiectelor, diferă;

atunci când timpul de generare al cash flow-urilor diferă;

moment în care autorii vizați recomandă utilizarea indicatorului valoare actuală netă, pentru că ”ipotezele VAN sunt cu mult mai realiste”.

Se folosește același mod de calcul al ratei interne de rentabilitate recomandat atât de Nicoleta Vintilă, cât și de DeFusco, McLeavey, Pinto și Runkle și pentru prezenta lucrare, ce ilustrează o investiție în mediul tehnologic online.

1.2.3 Indicele de profitabilitate

Din punct de vedere al unui alt indicator de evaluare a investițiilor în mediu cert, în Pike și Neale (2006), indicele de profitabilitate este denumit ca rata beneficiu-cost și se consideră că aceasta este ”rata valorii prezente a beneficiilor proiectului de este rata internă de rentabilitate modificată (RIRM), calculată prin intermediul ecuației: I0=, indicator ce ”consideră reinvestirea fluxurilor financiare la costul capitalului”.

Comparativ, se folosește același mod de calcul privind rata internă de rentabilitate și în DeFusco, McLeavey, Pinto, Runkle (2007), carte în care specialiștii menționați prezintă în capitolul ”Valoarea actuală netă și rata internă de rentabilitate”și regula RIR: ”Acceptați proiectele sau investițiile pentru care RIR este mai mare decât costul de oportunitate al capitalului”. În lucrarea citată este realizată și o comparație între VAN și RIR , fiind evidențiate situațiile când proiectele de investiții pot fi clasificate în mod diferit, în funcție de rezultatele celor doi indicatori:

atunci când mărimea, măsurată prin necesitatea proiectelor, diferă;

atunci când timpul de generare al cash flow-urilor diferă;

moment în care autorii vizați recomandă utilizarea indicatorului valoare actuală netă, pentru că ”ipotezele VAN sunt cu mult mai realiste”.

Se folosește același mod de calcul al ratei interne de rentabilitate recomandat atât de Nicoleta Vintilă, cât și de DeFusco, McLeavey, Pinto și Runkle și pentru prezenta lucrare, ce ilustrează o investiție în mediul tehnologic online.

1.2.3 Indicele de profitabilitate

Din punct de vedere al unui alt indicator de evaluare a investițiilor în mediu cert, în Pike și Neale (2006), indicele de profitabilitate este denumit ca rata beneficiu-cost și se consideră că aceasta este ”rata valorii prezente a beneficiilor proiectului de investiții, raportată la valoarea prezentă a costurilor inițiale”. În acest capitol, intitulat ”Metode de evaluare a investițiilor”, specialiștii consideră că se ia decizia de adoptare a unui proiect de investiții numai dacă acest indicator este supraunitar, însă ”cu cât indicele de profitabilitate este mai mare, cu atât proiectul este mai atractiv”.

Pe de altă parte, tot în literatura de specialitate străină, în Brealey, Myers, Marcus (2001) se determină indicele de profitabilitate conform relației de calcul: IP= VAN/ I0 și se atenționează utilizatorii acestui indicator cu privire la faptul că ”în cazul în care există deficit de capital, companiile trebuie sa aleagă proiectele care oferă cel mai mare VAN per cost al investiției”.

1.2.4 Termenul de recuperare

În literatura economică națională, în Dragotă (2007)se propune o clarificare a termenului de recuperare, considerat ”indicator secundar în evaluarea proiectelor de investiții”. Făcând referire la numeroase studii internaționale, dar și la diferite abordări ale specialiștilor români, autorul compară cele trei modalități de calcul ale acestui indicator, iar varianta recomandată este prima prezentată în acest articol, această modalitate fiind cea care “evidențiază mai bine derularea procesului de recuperare”:

TR calculat cu ajutorul tabelului cash flow- urilor cumulate;

TR= Invesția totală/ Profitul annual;

TR= Investiția totală/ Cash flow mediu anual, unde Cash flow mediu anual =

Cu toate acestea, în Brezeanu (2005) sunt aduse anumite critici pentru termenul de recuperare. Autorul evidențiază faptul că acest indicator nu ține cont de cashflow-ul net posterior duratei calculate, favorizând investițiile ale căror fluxuri de numerar imediate sunt ridicate și nu actualizează cash flow-ul net.

În numeroase alte lucrări de specialitate în domeniu, precum: Stancu(2012) pag. 211,Dragotă, Ciobanu, Obreja, Dragotă(2003) pag. 65-66, Ross, Westerfield și Jaffe(2002) pag. 147-150, Vintilă(1997) pag. 352-353 etc. sunt prezentate aceste soluții alternative ale modului de calcul, sunt evidențiate diverse avantaje și dezavantaje și sunt recomandate diferite abordări. Conform recomandărilor din lucrările de specialitate și ținându-se cont de criticile constructive aduse, termenul de recuperare este un indicator utilizat în evaluarea proiectului de investiții a unui magazin online.

În Dragotă, Vintilă, Țâțu, Pele și Semenescu(2010), se acordă importanță anumitor tehnici și indicatori folosiți în practica financiară din România. Acest studiu furnizează informații cu privire la cele mai potrivite metode și tehnici folosite în managementul investițiilor marilor companii.

În urma alegerilor făcute de catre specialistii chestionati, s-au putut centraliza indicatorii preferați în evaluarea unui proiect de invesțiiși anume: valoarea actuală netă (51,2%), rata internă de profitabilitate (20%) și indicele profitabilității (16,3%), aspect confirmat și de literatura de specialitate internațională. Din totalul celor opt indicatori propuși, termenul de recuperare dinamic și rata internă de rentabilitate actualizată ocupă de asemenea, un loc important în top- ul acestui articol. Însă termenul de recuperare static, costul anual și rata de rentabilitate contabilă sunt considerate a avea o putere informativă mai mică, datorită faptului că ori au o aplicabilitate limitată, ori nu țin cont de valoare în timp a banilor, furnizând astfel o imagine neclară a rezultatului analizei investiționale.

Cât despre cele șase tehnici de cuantificare a riscului propuse, analiza de sensibilitate este considerată a fi cea mai potrivită (44,5%), urmată de metoda Monte Carlo (11,6%) și tehnica scenariilor. O importanță mai mică este alocată atât tehnicii arborelui de decizie, datorită faptului că este caracterizată de subiectivism, cât și tehnicii opțiunilor reale, ce testează doar anumite ipoteze particulare. În topul celor mai utile tehnici de modelare al riscului, privind proiectele de investiții, ultimul loc este ocupat de fundamentarea ratei de actualizare.

1.2.5 Costul Capitalului

În lucrarea citată, sunt prezentate șapte modele de estimare a ratei de actualizare, a cash flow- urilor generate de un proiect de investiții. Cea mai recomandată metodă de calculare a ratei de actualizare, este tehnica costului mediu ponderat al capitalului – CMPC (50%), urmată de modelul Build Up (37,71%), precum și de rata de actualizare de tip cost de oportunitate (28,57%). Ultimele 4 locuri sunt ocupate de: CAPM, rata medie a creditelor contractate de companie, rata dobânzi de pe piață și rata inflației.

Un alt studiu asemănător este Dragotă, Dragotă, Vintilă, Țâțu, Pele și Semenescu(2011), în care sunt dezvăluite metode și instrumente privind tot politicile de investiție, însă opiniile aparțin, în acest caz, unor analiști de credite din cele mai importante bănci românești. Rezultatele sunt asemănătoare, respondenți preferând tot indicatorii valoarea actuală netă, rata internă de profitabilitate și indicele profitabiliății, iar ”printre tehnicile de cuantificare a ricului analiza de sensibilitate este metoda cea mai frecvent utilizată de creditorii din România”. Pe de altă parte, modelul recomandat de estimare a ratei de actualizare este rata de rentabilitate pentru proiectele similare din sector.

In Cheremushkin (2011), sunt evidențiate limitări și ipoteze (pentru CMPC) înglobate în formulele clasice de calcul al ratelor de actualizare pentru diferite tipuri de fluxuri de numerar. Se pune accentul pe relația de calcul a costului mediu ponderat al capitalului (CMPC) și a costului capitalului propriu al întreprinderilor îndatorate (CoLE). În acest articol autorul afirmă că ”cea mai comună sursă de greșeli în evaluare este abodarea prin venit ce utilizează CMPC” și se compară modelul de calcul al acestuia, respectiv ecuația tradițională cu cea propusă:

ecuația tradițională: CMPC= Ke × + Kd × (1- T) × (1)

ecuația propusă:CMPC CFF= CoLE × + CoD × (1- T) × (2)

unde Ke (CoLE) – costul capitalului propriu al întreprinderii îndatorate;

Kd (CoD) – costul datoriei financiare;

Ve (VoLE)– valoarea capitalului propriu al întreprinderii îndatorate;

Vd (VoD)– valoarea datoriei financiare.

Cheremushkin evidențiază faptul că în prima relație de calcul raporturile dintre datoriile financiare și capitalurile proprii sunt constante în timp și semnalează nevalabilitatea acestei ipoteze pentru că ”într-un cadru realist, valoarea datoriilor financiare și a capitalului propriu se schimbă de la o perioadă la alta”. Pe de altă parte, cea de a doua ecuație ia în calcul Cole și CoD, ce pot varia în timp. Această problemă a circularității, adică a aplicării unui CAPM constant poate fi evitată prin actualizarea pe componente, respectiv prin aplicarea unor rate de actualizare independente fiecărei componente descompuse a fluxurilor de numerar.

Alte abordări de estimare a ratei de actualizare (k), precum și relațiile de calcul aferente, avantajele sau dezavantajele fiecărei metode se regăsesc în Tabelul 1.

Tabel 1. Rate de actualizare

Sursa: Analiza proprie

Capitolul 2. Fondurile europene

4.1 Definirea fondurilor europene

Fondurile structurale și Fondul de coeziune sunt instrumente financiare instituite pentru punerea în aplicare a politicii regionale a Uniunii Europene. Acestea au ca scop reducerea disparităților regionale în venituri, avere și oportunități. Regiunile mai sărace ale Europei vor primi cea mai mare parte a sprijinului, dar toate regiunile europene sunt eligibile pentru finanțare în diverse fonduri și programe-politicii. Actualul cadru de politica regională este stabilit pentru o perioadă de șapte ani, 2014-2020.

Fondurile structurale sunt alcatuite din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul Social European (FSE). Împreună cu Politica Agricolă Comună (PAC), fondurile structurale și Fondul de Coeziune formează cea mai mare parte a fondurilor UE, si, totodoata si majoritatea cheltuielilor UE.

4.2 Programul POSCEE

Pentru a facilita accesul la aceste surse de finanțare, la nivel național, s-au creat programe operaționale. Unul dintre acestea poartă denumirea de POSCEE(„Proiectul Organizațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice”) și are la baza dorința de creștere a competitivității economice pe termen lung în România.

Potrivit analizei Ministerului Fondurilor Europene, deși a progresat în ultima perioadă, țara noastră prezintă decalaje semnificative de competitivitate în comparație cu statele membre UE. Competitivitatea redusă conduce la o productivitate scăzută care se reflectă într-un final în nivelul scăzut al PIB calculat la paritatea puterii de cumpărare.

Dintre toate sectoarele, cel al IMM-urilor are cel mai mult de suferit, din cauza unei orientări deficitare către activitățile productive, dar și din cauza accesului redus la instrumente de capital, la tehnologie sau la infrastructură. Toate acestea conduc la lipsa de certificare a companiilor și la nerespectarea standardelor impuse de UE.

4.3 Absorbția fondurilor europene

În perioada 2007-2013, pentru POS CCE, România a avut alocată suma de aproximativ 2.5 mld. euro. Din păcate, economia din România s-a dovedit incapabilă să acceseze fondurile europene, fie din lipsă de interes, fie din neștiință, fie din cauza barierelor birocratice. Toți acești

factori au condus la o rată de absorbție infimă: 6,77%, eea ce se traduce în aproximativ 173 de milioane de euro, din cele 2,6 miliarde puse la dispoziție.

Concluzia este că, în prezent, companiile din România au o sursă de finanțare solidă și eficientă, mai ales din perspectiva faptului că este o sursă nerambursabilă, singura problemă rămâne accesarea ei.

Graficul următor prezintă situația absorbției fondurilor europene la sfârșitul anului 2012, la nivelul fiecărui stat membru UE , conform Comisiei Europene. Se poate observa că România are cel mai mic grad de absorbție dintre toate țările. Situația pare cu atât mai gravă cu cât, țara noastră are o rată de absorbție la jumătate fata de media europeană (45%).

Capitolul 3. Analiza pieței energetice

Legea 220/2008

Prima lege pentru sectorul energiei regenerabile a fost elaborata în 2008, cu scopul de a încuraja producția de energie din surse regenerabile. Cum a fost publicată inițial, aceasta a cuprins o schemă de sprijin, dar nu a fost aplicată din cauza lipsei legislației secundare.

Legea 220/2008 (astfel cum a fost modificată prin Legea 139/2010) stabilește un sistem de suport bazat pe certificate verzi (CV), care sunt eliberate producătorilor de energie din surse regenerabile și impune o cotă anuală obligatorie ce trebuie achizitionata de către furnizorii de energie electrică.

Furnizorii de energie electrică au obligația de a achiziționa anual un anumit număr de certificate verzi stabilite pentru fiecare an de către ANRE. Nivelul obligației corespunde valorii cotei obligatorii regenerabile stabilit pentru anul în curs, înmulțită cu cantitatea de energie electrică (exprimată în MWh) furnizată anual consumatorilor finali.

Cotele obligatorii anuale sunt stabilite la nivelul care va permite atingerea de catre Romania a obiectivelor obligatorii pentru 2020 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (E-SRE).

Tabel. Tinta de energie regenerabila pentru Romania pana in 2020

Sursa: ANRE

După cum se vede din tabelul de mai sus cantitatea de energie regenerabila produsa efectiv în perioada 2010-2013 a fost semnificativ mai mica decât previziunile, astfel cota nu a fost atinsa, cu efectul corespunzător asupra prețurilor.

Energia electrică produsă efectiv poate fi vanduta separat și complet independent de CV, fie pe Piața pentru Ziua Următoare (bursier a energiei electrice), sau în cadrul contractelor bilaterale.

Prețurile CV variază, intre un minim si un maxim predeterminate, indexate începând cu 2011 anual în funcție de IPC mediu la nivelul UE-28. Minimul si maximul sunt detaliate mai jos:

Minim: 27 EUR/CV

Maxim: 55 EUR/CV

După cum se vede pe diapozitiv următor legii regenerabile a suferit un proces de modificare lung, fiind modificate dată (în iunie 2010 prin Legea 139/2010) și apoi comunicate Comisiei UE.Lung Q & A proces a fost finalizat în august 2011, iar legea a fost actualizat prin intermediul unui Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) pe 12 octombrie 2011. Mai multe actualizari au fost aduse legislației de energie regenerabilă, cea mai recentă fiind efectuate în iulie 2012.

În paralel, a fost emisă o nouă lege privind energia (Legea 123/2012), în iulie 2012, conceputa pentru a realiza punerea în aplicare celui de-al treilea pachet energetic al UE și liberalizarea tarifelor la energia electrică pentru consumatorii casnici. O schimbare majoră inclusa în noua legislatie este limitarea modului în care este tranzacționata electricitatea. Amendamentele aduse Legii 220/2008 au fost incluse în Ordonanța de Guvern 88/12 din octombrie 2011.

ANRE a publicat atunci cea mai mare parte a legislației secundare (de ex: normele de aplicare), dand legii caracter executoriu.

Modificări suplimentare la Legea 220/2008 a avut loc ulterior și sunt detaliate în schemele urmatoare:

O reducere a numărului de CV acordate pentru proiecte de biomasă și geotermale de la trei la doua CV, cu excepția cazului în care productia de energie este realizata din culturile cultivate de catre societati, material prima nefiind importata.

Termenul de “acces garantat" înlocuiește expresia "acces prioritar" pentru majoritatea proiectelor, în cazul în care generatorul de capacități mai mari de 1MW va fi capabil să livreze energia electrică direct in rețea, cu condiția ca stabilitatea rețelei sa nu fie pusa în pericol. Accesul prioritar va fi disponibil pentru producătorii de până la 1MW, care sunt puțin probabil să pună în pericol stabilitatea rețelei.

Producatorii cu generatoare de peste 125MW trebuie să notifice individual Comisa Europeana pentru a fi acreditate de către ANRE ca producătorii E-SRE indreptatiti sa primeasca CV. Toate proiectele vor primi 1 CV pentru noua perioada de testare obligatorie (de obicei intre una si trei luni)

Gama de prețuri a CV se indexează anual de catre ANRE în conformitate cu indicele de inflație medie anuală calculată pentru zona euro pentru anul precedent, furnizat in mod oficial de Eurostat.

Introducerea conceptului de “supracompensare” – dacă rata internă de rentabilitate ("RIR") a unei tehnologii ce produce energie din surse regenerabile depășește cu mai mult de 10% RIR publicat de ANRE numărul de CV poate fi redus.

Tabel. RIR pentru diferite tipuri de energie

Sursa: ANRE

Modificări la OUG 88/2011:

Un nou mecanism "ultimă instanță" pentru tranzacțiile cu CV fost înființat:

RES pot solicita Fondului de Garantare rambursarea valorii unui anumit număr de CV nevândute

RES va obține prețul minim stabilit de ANRE pentru perioada

În excepție de la considerentul că ANRE poate reduce numărul de CV, centralele electrice cu COD în momentul în care decizia Guvernului schimbarea schemei de stimulare este promovat, va primi numărul aprobat inițial de CV.

Pentru producătorii de energie cu COD după celegea intra in vigoare, numărul de CV poate fi modificat de către ANRE, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2015. Pentru producătorii de energie solară, această ajustare poate avea loc începând cu 1 ianuarie 2014.

Pieței de energie fotovoltaica

În prezent, există proiecte solare cu o capacitate instalată de peste 550 MW care au semnat acorduri de conexiune de rețea. Majoritatea sunt situate în partea de sud a România și dimensiunile lor variază de la 1 la 48 MW.

CEZ a primit 124 de cereri de racordare la rețea pentru parcuri solare cu o capacitate instalată de 1000 MW pentru regiunea Oltenia.

Directia generala până în prezent a fost ca autoritățile locale să efectueze dezvoltarea de parcuri solare cu o capacitate redusă pentru uz local, cu ajutorul fondurilor UE.

Grafic.Putere instalata.

Sursa: Transelectrica

Imagine. Harta puterii instalate in Romania

Sursa: Realizare personal ape baza informatiilor disponibile de la ANRE

Certificatele verzi

Certificatul Verde (CV) reprezinta o forma de sustinere a energiei electrice produsa din surse regenerabile. Certificatul verde este un titlul care atesta producerea de energie electrica din surse regenerabile de energie. Certificatul se poate tranzactiona, distinct de cantitatea de energie electrica pe care acesta o reprezinta, pe o piata organizata, in conditiile legii si reprezinta schema suport de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

După cum se vede în graficul de mai jos certificatelor verzi au fost tranzacționate aproape de nivelul maxim, de la începuturile la iulie 2012.

În timpul anului 2012, pretul maxim al unui CV și cel minim au fost schimbate pentru a doua oară, fiind la curent cu IPC de UE27 pentru anul precedent (de exemplu, 2010), după cum urmează:

Minimul a fost ridicat de la 27 EUR / GC a 28,17 EUR / CV

Maximul a fost ridicat de la 55 EUR / GC a 57.39 EUR / CV

Grafic . Piata certificatelor verzi

Sursa: Transelectrica

Electricitate – Piata zilei urmatoare și prețurile bilaterale

In present energia electrica poate fi tranzactionata pe doua piete:

1. Pe Piața pentru Ziua Următoare se încheie în fiecare Zi de Tranzacționare tranzacții, ferme cu energie electrică activă pentru fiecare Interval de Tranzacționare al Zilei de Livrare corespunzătoare, pe baza ofertelor transmise de Participanții la PZU.

După cum se vede în graficul de mai jos prețurile PZU au prezentat o variabilitate ridicata pe întreaga perioada analizată (2013-2014), dar tendinta generala este una usor ascendenta.

2. Pe Piața pentru Ziua Următoare se încheie în fiecare Zi de Tranzacționare tranzacții ferme cu energie electrică activă pentru fiecare Interval de Tranzacționare al Zilei de Livrare corespunzătoare, pe baza ofertelor transmise de Participanții la PZU.

Preturile pe piata contractelor bilaterale sunt destul de constante, în principal din cauza naturii lor (acorduri cu o durata cuprinsa intre cateva luni si un an). În ciuda caracterului stabil manifestat de pretul energiei din contractile bilaterale se poate observa un usor trend ascendant si in cazul acestora.

Grafic . Piata energiei electrice

Sursa: OPCOM

Capitolul 4. Scurta Analiza a companiei

4.1 Descrierea companiei

E4U, prin intermediul filialei sale, Sanergie S.A., investeste si are in administrare mai multe parcuri cegenerează energie din surse regenerabile în Republica Cehă si in Romania. Compania opereaza doua centrale electrice (Dubnany și Ratíškovice) in Cehia cu o capacitate totală instalată de 44 MWp în zona din sudul Moraviei si o central electrica in zona Giurgiu, in sudul Romaniei. Compania a fost infiintata in anul 2006 si are sediul in Dubnany, Republica Cehă.

4.2 Indicatori financiari

Evolutia companiei analizate este una pozitiva in ultimii ani de analiza istorica. Veniturile, desi in usoara scadere sunt in acelasi trend cu cheltuielile operationale care scad si ele. Cresterea profitului este generata de scaderea cheltuielilor cu dobanzile. Aceasta scadere este generate de scaderea volumului creditelor ajunse la termenul de exigibilitate. Politica firmei este de reinvestire in integralitate a profitului. Acesta este de aproximativ 23.5 mil. Eur, acoperitor pentru 50% din valoarea investitiei.

Tabel. Profitul companiei

Sursa: Date financiare ale companiei

Capitolul 5. Investitia

5.1 Instalatia Fotovoltaica

Instalatia fotovoltaica are o capacitate instalată de 39.63 MWp și constă din 333 panouri fotovoltaice monocristaline de 120 Wp fiecare.Panourile fotovoltaice sunt grupate în șiruri de 3 rânduri de 15 panouri fiecare, conectate în serie. Fiecare matrice este conectat la un DC / AC 11 kW capacitate SMA Sunny invertor Mini Central. Cele 88 de invertoare sunt conectate la un transformator proiectat pentru a ridica tensiunea la 20 kV.

Dimensiunea unui panou este de 1660x991x50 mm. Panourile fotovoltaice sunt montate pe o structură de profil din oțel galvanizat și sunt înclinat la 32° fata de pământ, si sunt orientate catre sud. Structura de susținere a unei matrice PV (45 de panouri fotovoltaice) este ancorată în sol prin 18 fundatii de beton. Centrala energeticaeste conectat la rețeaua de alimentare publică 20 kV.

Durta de viata a investitiei este de 15 ani, perioada dupa care eficienta panourilor solare scade sub pragul de rentabilitate, iar acestea devin ineficiente. De asemenea, 15 ani este si perioada pentru care se acorda certificatele verzi.

In urma studiilor realizate de Agentia Nationala de Meteorologie, zona de sud a tarii este cea in care cantitatea de energie solara este cea mai importanta pe parcursul unui an. Astfel, investitiile in aceasta zona a tarii sunt cele mai indicate, pentru maximizarea eficientei. Tinand cont de faptul ca firma ce va realiza investitia are un teren de 2 HA in comuna Daia din judetul Giurgiu, am considerat ca acesta va fi locul amplasarii investitiei.

Imagine. Harta termica a Romaniei

Sursa: ANM

5.2 Cheltuieli de investitie si de operare

5.2.1 Cheltuieli aferente investitia initiala

Investitia initiala, necesara pentru construirea parcului de panouri solare se ridica la aproximativ 42.5 mil. EUR, aproximativ 1,1 mil. EUR/MW, asa cum reiese din tabelul urmator:

Tabel. Componentele investitiei initiale

Sursa: Schindler

In conditiile in care terenul pe care urmeaza sa fie amplasata investitia este detinut de companie, singura problema o reprezinta amenajarea parcului solar. Totusi, compania care produce panourile solare ofera si servicii de montare si amenajare a parcurilor eoliene. Astfel costurile prezentate in tabelul anterior constituie costul total de punere in functiune, in conditii optime, a investitiei.

Finantarea acestui proiect va fi realizata in proportie de 50% din fonduri proprii (profit reinvestit) si 50% prin credit bancar. Astfel, finantarea necesara este de aproximativ 21,25 mil. EUR. Pe baza datelor disponibile pe site-ul Bancii Nationale a Romaniei, pentru creditele pe termen lung, rata dobanzii este de 4.31%. Creditul va fi contractat pe o perioada de 10 ani, cu rambursare in anuitati constante (detalierea anuitatilor si a dobanzilor de plata este prezentata in anexa x).

5.2.3 Cheltuieli de operare pe parcursul duratei de viata

Pe langa costurile legate de investitia pentru punerea in functiune a parcului solar, anual sunt necesare cheltuieli aferente bunei functionari a afacerii.

Cheltuieli de operare si mentenanta : conform detaliilor puse la dispozitie de producatorul panourilor fotovoltaice, pentru fiecare megawatt/h putere instalata, costurile de intretinere si functionare se ridica la 23.5 mii de EUR.

Cheltuielile referitoare la asigurarea panourilor fotovoltaice este incehaiata direct la producator si este calculata ca fiind 0.5% pe an din valoarea panourilor solare. Astfel, pentru fiecare megawatt/h produs, o asigurare de aproximativ 1.7 mii EUR va fi achitata producatorului.

Pentru a asigura protectia parcului de panouri solare a fost presupus un cost de aproximativ 6.5 mii euro pe luna, totalizand, astfel un cost de aproximativ 80 de mii de EUR anual.

Odata cu punerea in functiunea, pentru folosirea retelei de electricitate si pentru distribuirea energiei produse, ANRE percepe o taxa de 0.08% din veniturile generate.

Lunar, fiecare companie este obligata sa declare la ANRE numarul de megawatt-i pe care ii va introduce in reteaua nationala de electricitate. Aceasta cantitate trebuie livrata indiferent de conditii. Astfel, daca investitia genereaza energie electrica sub cea declarata catre ANRE, compania este obligata sa intre pe piata de echilibrare si sa isi acopere deficitul de energie. Conform datelor publice estimarile Transelectrica arata ca, in medie, companiile cumpara de pe piata de echilibrare aproximativ 10% din totalul energiei pe care o livreaza. Astfel, am considerat ca investitia analizata va genera costuri de 10% din veniturile obtinute din energia vanduta, ajugand la o suma de aproximativ 4.4 mii EUR/megawatt/h.

Cheltuielile personalului care se va ocupa de intretinerea si funcionarea parcului de panouri fotovoltaice a fost presupus sub forma de procent constant pe perioada de analiza si anume: 1% din totalul veniturilor generate de investitie.

Cheltuielile cu dobanzile aferente creditului obtinut pentru finantarea investitiei sunt detaliate in anexa 5. Ele insumeaza, pe intrega perioada de analiza, valoarea de 4.4 mil EUR.

Cheltuiala nemonetara, aferenta deprecierii activelor fixe achizitionate este constanta pe perioada analizei, intrucat am optat pentru tehnica amortizarii liniare, pe 15 ani. Astfel, valoarea deprecierii anuale este de aproximativ 2.8 mil EUR.

5.3 Veniturile

Conform schemei de asistenta propusa de Guvenul Romaniei, o proportie semnificativa din veniturile generate de parcul fotovoltaic provin din certificatele verzi vandute (aproximativ 73% din venituri). Conform acestei scheme, pentru o perioada de 15 ani investitia va beneficia de 3 certificate verzi pentru fiecare mega-watt produs si introdus efectiv in sistem.

27% din venituri sunt generate de vanzarea electricitatii fie pe piata zilei urmatoare fie pe baza contractelor bilaterale ce vor fi semnate.

Pretul certificatelor verzi este stabilit prin lege si variaza intre 27 si 55 de euro, limite ce sunt indexate anual cu IPC din UE28. In cadrul prezentei investitii, pretul initial, de referinta a fost calculat ca medie a valorilor certificatelor verzi pe piata centralizata de tranzactionare din ultimul an calendaristic. Astfel, pretul obtinut a fost de 34 de euro pentru fiecare certificat verde. Atat pentru perioada implicita, cat si pentru perioada explicita, preturile au fost ajustate cu inflatia prognozata pentru zona UE28 conform EIU (Detalierea previziunilor inflationiste se regaseste in anexa x).

A doua componenta a veniturilor generate de investitie o reprezinta vanzarea energiei electrice produse. Intrucat volatilitatea preturilor pe piata energiei electrice este relativ ridicata, am decis determinarea pretului de vanzare al energiei pe baza unui model econometric.

Conform teoriilor economice generale, pretul unui bun se determina prin intersectarea cererii cu oferta. Plecand de la aceasta premisa, am decis construirea unui model econometric, avand ca variabila dependenta pretul si ca variabile explicative consumul de energie electrica si productia de energie din diferite surse.

Pornind de la aceasta structura, am obtinut, in prima faza, din baza de date pusa la dispozitie de OPCOM, preturile energiei electrice din fiecare ora pentru perioada 01.01.2012 – 31.12.20414. Am transformat apoi seria de date, dintr-una cu frecventa orara intr-una cu frecventa zilnica, calculand media pretului pentru fiecare zi.

Varibile explicative alese in cadrul analizei au fost: consumul de energie electrica la nivel national si productia de energie din trei surse: hidroelectricitate, arderea hidrocarburilor si energie verde (biomasa, eolian si solar). Informatiile au fost obtinute din baza de date a Transelectrica. Datele obtinute au frecventa zilnica pentru perioada 01.01.2012 – 31.12.20414 si nu au necesitat ajustari. Astfel numarul observatiilor pentru aceasta perioada este de 1018.

Ulterior construirii bazei de date, folosind software-ul econometric Eviews 7™, am estimat urmatoare ecuatie de regresie:

Pret = C + β1*Consum + β2*PH + β3*PC + β4*Pgreen + ε, unde:

Pret = pretul energie electrice;

Consum = consumul national de energie electrica;

PH = productia hidroelectrica;

PC = productia rezultata din arderea hidrocarburilor;

PGreen = productia din surse de energie regenerabila.

Tabel. Rezultate regresie Eviews

Sursa: Calcule proprii

Asa cum se poate observa in tabelul anterior, toate variabilele sunt semnificative din punct de vedere statistic la un prag de 5%. De asemenea, semnul coeficientilor corespunde asteptarilor: cresterea consumului, deci a cantitatii cerute, determina cresterea pretului energiei, in timp ce variatile productiei de energie electrica determina o miscare de sens contrar a pretului.

Validitatea modelului este confirmata de indicatorii F – statistic, ce are o valoare superioara pragului de 4 si Prob(F-statistic) <5%. De asemenea, in urma testarii ipotezelor modelului am constatat ca nu exista fenomene de multicoliniaritate sau heteroscedasticitate. De asemenea erorile sunt distribuite normal etc. Rezultatele testarii ipotezelor se regasesc in anexa atasata la sfarsitul lucrarii.

Pornind de la acest model econometric, folosind functia “Forecast” disponibila in Eviews. Aceasta functionalitate preia rezultatele modelului si le foloseste pentru a genera o noua serie, ajustata, atribuibila variabilei dependente. In cazul de fata, seria generata automat poarta denumirea de “PretF”. Preluand de pe site-ul BNR cursul EUR/RON pentru perioada analizata, am transformat preturile in moneda euro. Facand media acestor preturi, am obtinut valoare de 37.16 EUR/MW. Acest pret a reprezentat punctul de referinta in determinarea cash-flow-urilor generate de investitia analizata. Aceasta valoare a fost indexata, la fel ca si pretul certificatelor verzi, cu inflatia pentru UE 28, conform EIU pentru perioada analizata.

Grafic Evolutia veniturilor si a cheltuielilor

Sursa: Calcule proprii

5.3 Costul capitalului

Un element determinant in calcularea valorii actualizate nete a cash-flow-urilor generate de investitie il reprezinta costul capitalului.

Intrucat investitia a fost finantata atat din surse proprii cat si din surse externe (in cazul de fata credit bancar) este necesara determinarea costului mediu ponderat al capitalului. Formula de calcul a acestuia este: , unde xi reprezinta ponderea sursei de finantare i in totalul capitalului necesar investitiei, iar ki reprezinta costul resursei i. In conditiile prezentei legislatii din Romania, care permite deductibilitatea dobanzilor, costul datoriilor de natura financiara va fi ajustat cu (1-τ), determinand, astfel, costul net al datoriilor.

In conditiile in care investitia este realizata in proportie de 50% din fonduri proprii si 50% din imprumut bancar, singura necunoscuta a ecuatiei o reprezinta costul capitalurilor proprii. Pentru determinarea acestuia am decis utilizarea modelului capital asset pricing model (C.A.P.M.). Formula de calcul este: kc=Rf + β*(RM-Rf) + Prime de risc, unde Rf reprezinta rata fara risc, β reprezinta volatilitatea investitiei/companiei in raport cu piata, iar RM-Rf reprezinta diferenta de rentabilitate suplimentara oferita de piata peste rata fara risc. Desigur, primele de risc ce se aduga sunt prime specifice companiei / tarii din care face parte compania si care sporesc riscul investitiei analizate.

In cazul ratei fara risc, intrucat investitia analizata genereaza cash-flow-uri in moneda euro, am decis preluarea de pe site-ul BNR a yield-ului oferit de titlurile de stat emise pe o perioada de 20 de ani in moneda euro, aceasta fiind maturitatea cea mai apropiata de durata investitiei analizate (15 ani).

Pentru determinarea coeficientului beta am folosit informatiile disponibile pe platforma S&P CapitalIq. Intrucat pe piata de capital din Romania nu sunt suficiente companii care sa activeze strict in domeniul energiei regenerabile am extins aria de selectie a companiilor asupra Europei Centrale si de Est. Astfel, am obtinut 6 companii comparabile: Greentech Energy Systems A/S (Polonia), Tema Energy (Cehia), Infigen Energy(Ungaria), Boralex(Serbia), Renovesis(Serbia) si PNE Wind (Polonia). Am preluat valorile beta leveraged apoi am eliminat efectele indatorarii companiilor respective si am obtinut valorile beta unleveraged. Am obtinut, astfel o valoare mediana pentru beta unleveraged de 0.44. Asupra acestui coeficient am aplicat efectul indatorarii si am obtinut o valoare pentru compania analizata de βL=0.77.

Pentru prima pietei de capital, am preluat valorile dintre cele puse la dispozitie de Aswath Damodaran, avand o valoare de 6%.

Pe langa aceste valori, am considerat doua prime suplimentare. Una de 1% specifica pietei de energie din Romania, ale carei legi care o reglementeaza se schimba foarte cu o frecventa ridicata. De asemenea, conform catalogului pus la dispozitie de compania Ibbotson, am preluat o prima de risc specifica dimensiunii companiei in valoare de 3.85%.

Astfel, costul mediu ponderat alcapitalului rezultat a fost de 7.5% asa cum reiese din urmatorul tabel:

Tabel. Calculul costului capitalului

5.4 Cash-flow-uri investitiei

Pentru determinarea fluxurilor de numerar ce vor fi generate de investie am folosit urmatoarea formula de calcul:

CF = EBIT*(1-t) + AMO – Creșterea economică, unde:

Creșterea economică = ΔACR + ΔIMO brute;

t = cota de impozit de 16%

Tinand cont de faptul ca investitia se realizeaza integral in primul an, valoarea cresterii economice pentru perioadele urmatoare va fi zero.

Grafic. Cash-Flows

Sursa: Calcule personale

Asa cum se poate observa, evolutia cash-flow-urilor pentru perioada analizata prezinta un trend ascendent, lucru generat de indexarea veniturilor anticipate din vanzarea certificatelor verzi si a energiei electrice. De asemenea, putem nota o diferenta semnificativa inregistrata dupa anul 2024. Acest moment corespunde cu incheierea perioadei de rambursare a creditului contractat pentru acoperirea investiei. De asemenea, in analiza nu am inclusa anul initial, 2015, in care investitia nu genereaza venituri.

5. 6 VAN Negativ, implicatiile sale si necesitatea Fondurilor Europene

Tinand cont de toate ipotezele prezentate anterior, am calculat valoarea actualizata neta a investitiei, folosind formula de calcul: VAN = -I0 + .

Astfel, luand in considerare si faptul ca valorea reziduala la sfarsitul perioadei este 0, intrucat echipamentele au fost amortizate in totalitate, iar panourile fotovoltaice vor fi depasite tehnologic, iar potentiala lor valoare de revanzare va fi tot 0, am obtinut o valoare a VAN de -6.75 mil. EUR. Valoarea negativa a indicatorului sugereaza faptul ca investitia nu este fezabila din punct de vedere economic, in aceasta forma.

Pentru perioada 2014-2020, Comisia Europeana a aprobat continuarea Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice”, inceput pentru perioada 2007-2013. Potrivit datelor puse la dispozitie de Ministerul Fondurilor Europene obiectivul general al acestui program este „creșterea productivității companiilor românești, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile și reducerea decalajelor fața de productivitatea la nivelul UE”.

In cadrul acestui proiect distingem mai multe axe prioritare:

AP 1 – Un sistem de producție inovativ și eco-eficient;

AP 2 – Cercetare-dezvoltare și inovare pentru competitivitate;

AP3 – Tehnologia informațiilor și comunicațiilor pentru sectoarele privat și public;

AP 4 – Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice;

AP 5 – Asistență Tehnică.

De asemenea, fiecare dintre aceste axe prioritare are mai multe domenii majore de investitii. In contextul prezentului proiect de investitii, Domeniul Major de Investitii (DMI) aplicabil este: “Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi” . Acest DMI cuprinde operațiunea: „Sprijinirea investițiilor în modernizarea și realizarea de noi capacități de producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unități cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale și a altor resurse regenerabile de energie”.

Principalele obiective ale acestei operatiuni o reprezinta, conform Ministerului Fondurilor Europene:

reducerea dependenței de importurile de resurse de energie primară (în principal combustibili fosili) și îmbunătățirea siguranței în aprovizionare,

protecția mediului prin reducerea emisiilor poluante și combaterea schimbărilor climatice,

diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor și infrastructurii pentru producția de energie electrică/termică,

crearea a noi locuri de muncă în diferite zone ale țării prin realizarea/ modernizarea capacităților de producere a energiei din surse neconvenționale,

crearea posibilității de introducere în circuitul economic a unor zone izolate, care va conduce, de asemenea, la creșterea numărului de locuri de muncă,

implicarea mai activă a mediului de afaceri (companiilor private din țară și din străinătate), precum și a autorităților publice locale și centrale, în procesul de valorificare a resurselor regenerabile de energie.

In plus, conform Ghidului Solicitantului, pentru atragerea fondurilor structurale europene nerambursabile, proiectele trebuie sa demonstreze faptul ca fara aceasta finantare, investitiile sunt neprofitabile.

In acest context, valoarea negativa a VAN-ului obtinut si, deci RIR-ul mai mic decat costul mediu ponderat al capitalului, ne conduce la ideea necesitatii si, totodata, a posibilitatii obtinerii fondurilor europene pentru acoperirea partiala a investitiei initiale.

5. 7 Cheltuielile elgibile si calcularea maximul finantarii ce poate fi obtinuta

In vederea obtinerii finantarii europene nerambursabile, trebuie determinate cheltuielile eligibile si cele neeligibile.

Conform Ghidului Solicitantului principalele categorii de cheltuieli eligible sunt (totalitatea cheltuielilor eligibile sunt prezentate in Anexa X):

Cheltuieli pentru investiția de bază – se cuprind cheltuielile aferente:

pentru construcții și instalații legate de construcții, pe obiecte de construcție

pentru utilaje, echipamente tehnologice și funcționale cu montaj desfășurate pe obiecte de construcție;

pentru achiziționarea utilajelor și echipamentelor care nu necesită montaj, precum și a echipamentelor de transport tehnologic, desfășurate pe obiecte de construcție;

Cheltuieli pentru amenajarea terenului

Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică

Cheltuieli pentru plata cotelor legale, etc.

Sunt considerate cheltuieli neeligibile toate cheltuielile neidentificate ca fiind eligibile in lista prezentata in anexa X).Principalele cheltuieli neeligible sau cu eligibilitate partiala sunt:

taxa pe valoarea adaugată;

dobânda și alte comisioane aferente creditelor;

cheltuielile cu amortizarea;

achiziția de echipamente second-hand;

amenzi, penalități și cheltuieli de judecată;

costurile pentru operarea obiectivelor de investiții;

cheltuielile efectuate pentru obiective de investiții executate în regie proprie;

cheltuielile aferente achiziției sub forma leasingului.

5.8 Pași pentru determinarea valorii finanțării nerambursabile

Pasul 1. Determinarea ratei deficitului de finanțare (R) :

R = Max EE / CIA, unde:

Max EE = CIA – VNA (cheltuielile eligibile maxime).

CIA reprezintă costul investițional actualizat.

VNA reprezintă venitul net actualizat, respectiv veniturile din operare actualizate la care se adaugă valoarea reziduală actualizată și se scad cheltuielile de operare actualizate.

Pasul 2. Determinarea valorii finanțării nerambursabile (“valoarea de decizie” =VD) :

VD = CE*R, unde: CE reprezintă cheltuielile eligibile totale.

In cazul prezentei investitii, cheltuielile initiale, de achizitie si punere in functiune a parcului de panouri fotovoltaice sunt integral eligibile, intrucat toate se incadreaza intr-una dintre categoriile prezentate in Anexa x. Astfel , valoarea indicatorului CE = 42.5 mil. EUR.

VNA = -6.75 mil. EUR, asa cum reiese din calculul anterior

CIA = 42.5 mil. EUR., investitia integral in primul an, nu necesita actualizare. Obtinem, astfel urmatorul tabel sintetizator:

Tabel. Maximul finantarii europene

Sursa: Calcule proprii pe baza ghidului solicitantului

Valoarea cheltuielilor ce pot fi acoperite din fonduri structurale nerabmbursabile reprezinta 84% din valoarea totala a cheltuielilor. Totusi, conform Ghidului Solicitantului, pentru intreprinderile mari, valoarea maxima ce poate fi finantata este de 50%.

In aceste conditii, am decis contractarea maximului legal admis pentru finantarea proiectului de investitii. Astfel, valoarea fondurilor europene nerambursabile atrase se va ridica la 21.25 mil. EUR.

Capitolul 6. Analiza investitiei dupa accesarea fondurilor europene

Din perspectiva veniturilor, fata de stituatia initiala, a finantarii investitiei prin credit bancar, nimic nu se va modifica. Diferenta apare la nivelul cheltuielilor, deoarece vor disparea cheltuielile aferente imprumutului, intrucat fondurile europene au caracter nerambursabil.

Scaderea cheltuielilor va genera o crestere a cash-flow-urilor generate de investitie, aspect ce se va transpune direct in marimea VAN, ce va deveni superioara celei initiale.

De asemenea, spre deosebire de situatia initiala, unde a fost nevoie de calculul costului mediu ponderat al capitalului pentru a putea actualiza cash-flow-urile investiei, conform Ghidului Solicitantului, rata de actualizare ce trebuie folosita, in proiectele ce aplica pentru obtinerea finantarii europene nerambursabile, este de 5.5%.

6.1 Cash-flow-urile generate de investitie

Tabel. Cash-Flow-uri

Sursa: Calcule proprii

Spre deosebire de cash-flow-urile initiale, cand impactul finantarii putea fi reperat, in special in momentul achitarii integrale a creditului, in contextul finantarii prin fonduri structurale, cash-flow-urile prezinta modificari datorate doar indexarii veniturilor. Putem observa din graficul anterior, cash-flow-ul suplimentar care este generat in momentul contractarii fondurilor europene si renuntarea la creditarea bancara.

6.2 Valoarea actualizata neta

Din perspectiva modificarilor survenite in cadrul proiectului de investitii, atat schimbarea ratei de actualizare, cat si inlocuirea finantarii bancare cu finantare orin fonduri europene nerambursabile au un efect pozitiv asupra valorii actualizate nete a cash-flow-urilor produse de investitie. Astfel, in urma acestor modificari, noua valoare a indicatorului VAN este de 12.3 mil. EUR.

6.3 Rata interna de rentabilitate

Aceasta ne indica valoarea ratei de actualizare pentru care suma cash-flow-urilor actualizate este egala cu investitia initiala, generand, astfel un VAN egal cu 0. Desi exista o formula ce aproximeaza bine valoarea RIR, pentru calcularea acestui indicator am folosit formula IRR din programul excel.

In urma calculelor, am obtinut o valoare RIR=9.79%, superioara ratei de actualizare folosita (5.5%), asa cum era de asteptat, dat fiind faptul ca VAN-ul rezultat a fost pozitiv.

6. 4 Rata interna de rentabilitate modificata

RIRM, sau rata internă de rentabilitate modificată, presupune reinvestirea veniturilor viitoare la o rentabilitate specifică întreprinderii, nu a investiției în sine. Astfel s-a estimat că, valoarea RIRM este egală cu :

RIRM= – 1 ,unde ri= rata de rentabilitate specifică întreprinderii.

In cadrul investitiei analizate, valoarea RIRM a fost calculata cu ajutorul functiei MIRR din Excel, presupunand reinvestirea cash-flow-urilor la costul mediu ponderat al capitalurilor. Am obtinut, astfel, un RIRM=7.9%, ceea ce ne indica faptul ca valoarea RIR era usor nerealista. Totusi, observam ca valoarea este superioara ratei de actualizare folosita in proiect (5.5%), ceea ce ne conduce la ideea fezabilitatii, din punct de vedere economic a investitiei.

6.5 Indicele de profitabilitate

Calculat dupa formula IP=1+, si egal, in cazul investitiei cu 1.28, acesta ne indica faptul ca pentru fiecare unitate investita, proiectul a generat 0.28 unitati suplimentare. Aceasta rata este ridicata, dar acest lucru este datorat finantarii nerambursabile.

6.6 Termenul de recuperare

Este de doua tipuri: termen de recuperare nominal si real si indica in cat timp este acoperita investitia initiala. Termenul de recuperare nominal este calculat pe baza cash-flow-urilor generate de investitie, dar fara a tine cont de factori de actualizare, in timp ce termenul de recuperare real foloseste, in calcul, cash-flow-urile actualizate.

In cadrul prezentului proiect de investitii, am obtinut un termen de recuperare nominal de 8 ani si 71 de zile, si un termen de recuperare real de 11 ani si 11 zile.

6.7 Analiza de senzitivitate

6.7.1. Cheltuielile initiale

S-a considerat o posibila fluctuatie a costurilor initiale cu investitia. Avand in vedere ca echipamentele vor fi transportate din strainatate, putem considera un risc suplimentar in situatia in care, daca apar defectiuni pe drum, transportul ori va intarzia, ori vor trebui platite costuri suplimentare. Se pot adauga, de asemenea, si alte costuri suplimentare care pot fi incluse in investitia initiala, cum ar fi cele cu infrastructura.

S-au considerat, astfel, fluctuatii de ±10% si ±5%.

Rezultatele acesor modificari asupra VAN sunt prezentate in urmatorul tabel:

Tabel. Senzitivitatea VAN la modificarea cheltuielilor initiale

Sursa: Calcule proprii

6.7.2. Cheltuieli de operare si mentenanta

In cazul cheltuielilor de operare si mentenanta care vor trebui achitate pe parcursul celor 20 de ani de functionare a parcului fotovoltaic, s-au considerat modificari de ±10%. Aceste modificari au fost efectuate pentru toata perioada, impactul transmitandu-se de la o perioada la alta.

Se observa, insa, ca modificarea costurilor de operare nu are un impact la fel de mare ca modificarea investitiei initiale. Observam ca modificarea chiar si cu 10% in sens pozitiv a acestor cheltuieli nu conduc nici macar la jumatatea din modificarea VAN a investitilor initiale cu 5%.

Tabel. Senzitivitatea VAN la modificarea cheltuielilor operationale

Sursa: Calcule proprii

6.7.3 Venituri

Pentru modificarea veniturilor am realizat o analiza de senzitivitate pentru fiecare dintre cele doua tipuri de venituri. Fluctuatiile considerate au fost aplicate veniturilor estimate in fiecare an de analiza.

Se pot observa fluctuatii foarte mari la nivelul VAN la modificarile veniturilor. In cazul in care se modifica doar veniturile din vanzarea certificatelor verzi, ca urmare a scaderii numarului de certificate vandute sau a pretului de vanzare. Cu toate acestea VAN ia doar valori negative.

In cazul modificarii veniturilor din vanzarea de energie, care pot aparea ca urmare a modificarii preturilor de vanzare sau a productiei de energie electrica anuala, se observa ca influenta este mult mai mica decat in cazul certificatelor verzi. Totusi, chiar si in acest caz, VAN este pozitiv in toate cazurile. Acest lucru este generat de valoarea mica a factorului de actualizare, dar este impus de Ghidul Solicitantului.

6.8 Analiza Monte Carlo

Tehnica de analiza Monte-Carlo, este o metoda statistica prin care se incearca determinarea unui interval de variatie a unei variabile selectate. Aeasta tehnica presupune stabilirea initiala a unor intervale de variatie pentru anumiti indicatori, dupa care se fac numeroase reiteratii de calculare a valorii finale a indicatorului analizat. Numarul simularilor este recomandat sa fie cat mai mare, astfel incat distributia rezultatelor sa fie cat mai aproape de o distributie normala. Din aceasta analiza putem concluziona minimele si maximele de variatie ale diversilor indicatori, precum si probabilitatile ca acestia sa ia valori sub o limita impusa.

In cazul prezentului proiect de investitii, simularea Monte-Carlo a fost realizata prin 10.000 de iteratii, iar rezultatele sunt urmatoarele, cash-flow-urile avand o marja de variatie de +/- 15%:

Imagine 1 si 2: Simularea Monte-Carlo:

Sursa: Oracle Crystall Ball

Asa cum putem observa din imaginle anterioare, probabilitatea ca VAN sa fie pozitiv este de 97.52%, iar majoritatea valorilor se concentreaza intre 5 mil. EUR si 18 mil. EUR. Probabilitatea ridicata a VAN-ului de a fi pozitiv se explica prin rata de actualizare mica, adoptata conform normelor europene.

Concluzii si directii viitoare

O importanta foarte mare in implementarea proiectelor de acest tip, din domeniul energiei regenerabile, il reprezinta Programele Operationale, mai exact Axa prioritara 4. Deoarece costurile pentru o investitie de o asemenea anvergura sunt foarte ridicate, in lipsa finantarii europene investitorii ar intampita dificultati in procurarea capitalurilor necesare pentru realizarea investitiei. In primul rand ar fi dificil pentru un investitor sa gaseasca surse de finantare, respectiv creditori dispusi ofere sume considerabile. In al doilea rand, chiar daca ar gasi investitori care sa aprecieze fezabilitatea proiectului, costurile cu dobanzile ar fi prea ridicate pentru a mai putea vorbi despre o investitie profitabila. Intr-un mediu nefavorabil costurile privind producerea energiei electrice ar fi intr-o continua crestere, neexistand alternativa utilizarii unor surse neconventionale de energie.

Se demonstreaza, astfel, importanta fondurilor structurale in realizarea investitiilor in sursele durabile de energie.

Ca directii viitoare de cercetare putem face referire la conferinta tinuta anul trecut de CEO-ul companiei Oxford Photovoltaics, Kevin Arthur, care a prezentat pentru Bloomberg un nou tip celula solara, transparenta, ce poate fi utilizata aplicand-o pe geamurile spatiilor de birouri.

Celula fotovoltaica inventata de cei de la Oxfort Photovoltaics permite trecerea luminii doar din spectrul vizibil, retinand radiatile ultraviolete si infrarosii. Astfel, pe de-o parte componenta nociva a luminii este blocata, oferind conditii de munca superioare, iar pe de alta parte, aceaste radiatii nu sunt dispersate sau reflectate catre exterior, ci sunt convertite in energie electrica, ce poate fi folosita pentru functionarea cladirilor.

Sistemul nu este produs inca la scara mare, dar reprezentantii companiei considera ca vor putea trece la producerea industrializata si vanzarea acestor celule pana in anul 2017.

Asadar, consider nu doar ca pe langa beneficiile energiei regenerabile din surse deja cunoscute, noile progrese tehnologice pot creste eficienta generarii energiei.

Bibliografie

Stancu, D. Stancu 2012, „Finanțe corporative cu excel”, capitol „Fundamentarea deciziei de investiții în mediu cert”, Editura Economică, București, pag. 211

Dragota, V., Ciobanu, A., Obreja, L., Dragota, M., “Management financiar”, Vol. II, Ed. Economica, 2003, Pag. 43

Stroe, R., “Finante”, Editia a II-a, Ed. ASE, 2004, Pag. 213

Vasile., I., “Gestiunea financiara a intreprinderii”, Ed. Meteor Press, 2010, Pag.75

S.A. Ross, R. Westerfield, J. Jaffe, 2002, „Corporate Finance”, capitol „Some alternative investment rules”, Editura McGraw-Hill, Ediția a 6-a, pag. 146-174

V. Dragotă, M. I. Dragotă, ”Models and indicators for risk valuation of direct investments”, publicatînRevista ”Economic computation and economic cybernetics studies and research”, Vol. 43, Nr. 3, 2009

G. Y. Wang, ”Evaluating an investment project in an incomplete market”, publicatîn ”The review of finance and banking”, Vol. 4, Nr. 1, iunie 2012

R. Brealey, S. Myers, 2003, „Principles of Corporate Finance”, capitol „Why net present value leads to better investment decisions than other criteria”, Editura McGraw-Hill, Ediția a 7-a, pag. 91-117

N. Vintilă, 2009, ”Evaluarea și finanțarea investițiilor directe”, capitol ”Indicatorii de evaluare a proiectelor de investiții în mediu cert”, Editura ASE, București, pag 105- 108

R. DeFusco, D. McLeavey, J. Pinto, D. Runkle, 2007, ”Quantitative Investment Analysis”, capitol ”Net present value and internal rate of return”, Editura John Wiley & Sons, Ediția a 2-a, New Jersey, pag. 39- 46

R. Pike, B. Neale, 2006, ”Corporate Finance and investment”, capitol ”Investment appraisal methods”, Editura Prentice Hall, Ediția a 5-a, London, pag. 121- 146

R. Brealey, S. Myers, A. Marcus, 2001, ”Fundamentals of corporate finance”, capitol ”Net present value and other investment criteria”, Editura McGraw-Hill, Ediția a 3-a, pag. 341- 376

V. Dragotă, „Calculul indicatorului: termen de recuperare a unei investiții”, publicat în Revista „Tribuna Economică”, Nr. 49, Decembrie 2007

P. Brezeanu, 2005, ”Management financiar. Managementul deciziilor de investiții”, Editura Universității Româno-Britanice, București

V. Dragotă, A. Ciobanu, L. Obreja, M. Dragotă, 2003, „Management financiar”, Vol. 2, capitol „Politica de investiții”, EdituraEconomică, București, pag. 65-66

S.A. Ross, R. Westerfield, J. Jaffe, 2002, „Corporate Finance”, capitol „Some alternative investment rules”, Editura McGraw-Hill, Ediția a 6-a, pag. 147-150

G. Vintilă, 1997, „Gestiunea financiară a întreprinderii”, Editura Didactică și Pedagocică, București

V. Dragotă, N. Vintilă, L. Țâțu, D. Pele, A. Semenescu, „Capital Budgeting: The Romanian University Professors’ points of view”, publicat în „The Review of Finance and Banking”, Vol. 2, Ediția a 2-a, 2010, pag. 95-102

S. V. Cheremushkin, ”Cum săasiguricoerențaîntre rata de actualizareșifluxul de numerar?”, publicatîn ”Revista de evaluare” a Asociației Naționale a evaluatorilor din România- ANEVAR, Vol. 6, Nr. 2, 2011, pag. 4- 45

V. Dragotă, A. Ciobanu, L. Obreja, M., 2003, „Management financiar”, Vol. 2, capitol „Politica de investiții”, EdituraEconomică, București, pag. 53-54

V. Dragotă, A. Semenescu, D. T. Pele, ”Some consideration on investment projects valuation”, publicatînproiectul de cercetare ”Is agency theory relevant in capital structure decisions? Modelling and dependence between financial structure and performances of the companies”, Nr. 86, 2007

Marcu, S. Rotaru, L. Obreja , ”Studiu privind ratele de actualizare financiară și socială”, publicat înproiectul ”Dezvoltarea capacității pentru analiza cost-beneficiu”, finanțat de FEDR prin POAT, februarie 2012

W. Sharpe, ”Capital asset prices: a theory of market equilibrium under conditions of risk”, publicatîn ”Journal of finance”, Vol. 11, Nr. 3, septembrie 1964

F. Black., ”Capital market equilibrium with restricted borrowing”, publicatîn ”Journal of business”, Vol. 45, Nr. 3, Iulie 1972, pag. 444-455

S. Ross, ”The arbitrage theory of capital asset pricing ”, publicatîn ”Journal of economic theory”, Vol. 13, Nr. 3, Decembrie 1976, pag. 341-360

V. Dragotă, M. Dragotă, ”Gestionarea portofoliului de valori mobiliare cu ajutorul modelului de arbitraj al lui Stephen Ross”, publicat în ”Finanțe, credit, contabilitate”, Nr. , 2000

M. Barad, T. McDowell, ”Capturing industry risk in a Build up Model”, Ibbotson Associates, Illinois, 2002, www.morningstar.com

M. Annin, D. Falaschetti, ”Equity risk premiums still produce debate”, publicatîn ”Valuation strategies”, Ibbotson Associates, Ianuarie/ Februarie 1998, www.morningstar.com

*** Ministerul Fondurilor Europene, Ghidul Solicitantului

*** www.capitaliq.com

*** http://pages.stern.nyu.edu/~adamodar/

*** www.opcom.ro

*** www.anre.ro

*** www.transelectrica.ro