Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi [611810]
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
4
CUPRINS:
INTRODUCERE: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 7
1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND PROCESUL DE MODELARE ………… 9
1.1 Modelarea ca instrument de cunoaștere științifică ………………………….. ……. 9
1.2 Conceptului de modelare economică ………………………….. ……………………… 10
1.2.1 Definirea unui model ………………………….. ………………………….. …………. 10
1.3 Importanța modelării ………………………….. ………………………….. ……………… 13
1.4 Metodele ale modelării ………………………….. ………………………….. ……………. 13
1.4.1 IDEF Ø– modelarea funcțională (sau a activității) ………………………….. 14
1.4.2 IDEF1 – modelarea informației ………………………….. ……………………….. 16
1.4.3 IDEF1x – modelarea datelor ………………………….. ………………………….. .. 17
1.4.4 IDEF2 și IDEF3 – captarea descrierilor proceselor …………………………. 18
1.4.5 IDEF4 – proiectarea orientată obiect ………………………….. ………………… 18
1.4.6 Fig.1.4. IDEF4 – proiectarea orientată obiect ………………………….. ……. 19
1.4.7 IDEF5 – captarea ontologiei ………………………….. ………………………….. .. 20
1.5 Utilizarea modelelor întreprinderilor ………………………….. ……………………… 21
1.5.1 Importanța modelării în Ingineria întreprinderii ………………………….. … 22
1.5.2 Conceptul Business Process Reengineering(BPR) ………………………… 23
1.6 Arhitecturile și cadre ale întreprinderii ………………………….. …………………… 24
1.7 Arhitecturi ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 25
1.7.1 ARIS ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 25
1.7.2 CIMOSA ………………………….. ………………………….. …………………………. 27
1.7.3 GERAM ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 28
1.8 CADRE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 29
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
5
1.8.1 ISA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 29
1.8.2 FIDO ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 30
1.9 Importanța sistemelor vii în modelarea întreprinderii ………………………….. 32
1.9.1 Teoria sistemelor de viata -extensie a teoriei generate a sistemelor …… 33
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 35
2. MODELAREA PROCESELOR ECONOMICE ………………………….. ………. 35
2.1. Metode adoptate in luarea unor decizii ………………………….. ………………….. 35
2.2. Metode de prelucrare folosite în vederea adoptării unor decizii: ………… 36
2.3. Procesul de trecere de la un sistem real la un model de simulare …………… 37
2.4. Modelarea întreprinderii ………………………….. ………………………….. ………….. 38
2.4.1. Etapele procesului de modelare ………………………….. ……………………….. 39
2.4.2. Tipologia modelelor economico -matematice ………………………….. …….. 40
2.4.3. Modele ce surprind aspecte tehnologice și de producție ………………….. 41
2.4.4. Modele informațional -decizionale. ………………………….. ………………….. 46
2.4.5. Modele ale relatiilor umane ………………………….. ………………………….. … 47
2.4.6. Modele informatice. ………………………….. ………………………….. ………….. 48
2.5. Elemente din teoria deciziei ………………………….. ………………………….. …….. 51
2.5.1. Deciziile în condiții de incertitudine ………………………….. ………………… 54
2.5.2. Criterii de decizie în condiții de incertitudine ………………………….. ……. 55
2.5.3. Decizii în condiții de risc ………………………….. ………………………….. …… 57
2.6. Aspecte referitoare la metodologii de tip ameliorativ și constructiv ………. 59
2.6.1. Structura proie ctului decizional ………………………….. ………………………. 59
2.6.2. Etapizarea proiectului ………………………….. ………………………….. ………… 60
2.7. Metodologii de analiza și proiectare sistemică ………………………….. ……….. 61
2.8. Metodologii pentru analiza și proiectarea informațional -decizional ……….. 61
2.8.1. Metodologii de ti p ameliorativ ………………………….. ………………………… 61
2.8.2. Metodologii de tip cognitiv (aval -amonte) ………………………….. ……….. 63
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
6
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 65
STUDIU CU PRIVIRE LA MODELAREA PROCESELOR ECONOMICE
SPECIFICE UZINEI DACIA – RENAULT MIOVENI ”Duster” ………………. 65
3. Modelarea interprinderii ………………………….. ………………………….. …………….. 65
3.1. Evolutie Duster ………………………….. ………………………….. ………………………. 67
3.2. Dacia în Romania ………………………….. ………………………….. …………………… 68
3.3. Performanta pe piețele externe și simularea procesului de producție ……… 69
CONCLUZII FINALE ………………………….. ………………………….. ……………………… 87
BIBLIOGRAFIE: ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 88
WEBOGRAFIE: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 90
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
7
INTRODUCERE:
După cum putem observa în viața de zi cu zi orice simpla observație a unui
fenomen economic necesită un studiu matematic și statistic amănunțit. Folosirea
metodelor matematice în practica economică constituie o preocupare cu efecte
benefice în rezolvarea problemelor economice. Pentru rezolvarea acestor problem e
este nevo ie să deținem un nivel amănunțit de noțiuni: concept si metode
matematice, îmbinarea acestora determina un așa numit model matematic.
Ce este de fapt modelarea? Modelarea este un atribut al activității umane,
întâlnit în procesul de cunoaștere a lumii pri n care omul reușea să surprindă
esențialul și să descopere legi după care se guvernează fenomenele naturale,
sociale și psihice.
“Modelarea economică oferă managerului o latură riguroasă a acțiunilor
sale, modalități multiple de punere de acord a resurselo r (material, financiare,
umane) existente cu obiectivele formulate pentru o anumită perioadă de timp
oferindu -i posibilitatea de a găsi și de a decide “mai bine” și “mai repede” fără să
denatureze realitatea”1. În condițiile actuale este necesar ca la oric e nivel de decizie
să prelucrăm un număr mare de informații și date care să permită un raționament
logic în alegerea variantei celei mai potrivite.
Un motiv pentru care se dovedește importanța utilizării matematicii în
procesele economice este redat de dorința omului de a atinge un anumit optim .
Dacă în trecut conținutul optimului economic era perceput ca ” cu cât mai mult cu
atât mai bine ” în prezent optimul economic este văzut ca ” profit maxim ”
Aplicarea matematicii în economie are doua direcții de bază: prima menită să
sprijine studiul cantitativ al fenomenelor economice si alta în care matematica este
utilizată în analiza aspectelor cantitative din practica economică (planificare,
prognoză,etc.). Esența modelarii constă în înlocuirea obiectului sau fenomenului
care ne interesează cu un alt obiect sau fenomen mai convenabil pentru o cercetare.
După o astfel de substituire nu se mai cercetează obi ectul primar ci modelul, iar la
finalul cercetării rezultatul obținut se va extinde aspra obiectului inițial. Modelul
trebuie să reflecte intr -o cât mai mare măsură prioritățile originalului care sunt
legate de scopul cercetării, însă trebuie să nu uitam că modelul nu este la fel ca
originalul .
Modelarea proceselor economice este o disciplină economică de granițe cu
matematica și tehnica de calcul ș i se ocupă de fundamentarea deciziei manageriale
1 Camelia Rațiu -Suciu „Modelarea si Simularea proceselor economice” teorie si practica, editia a treia, cap.1, pag.1
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
8
în condiții de eficiență pentru producător cu ajutorul uno r modele economic –
matematice, flexibile, și cu posibilitatea utilizării tehnicii simulării2.
Modelele ne servesc în viață de toate zilele, în ¸știință, în învățământ,
industrie, proiectare, artă, etc. Multe din modele, cum ar fi hărțile mulajele,
machetele , desenele etc., constituie o reproducere material a unor aspecte ale
originalului cercetat. Asemenea modele materiale au posibilități limitate, multe
din ele servind mai mult înțelegerii și mai puțin cunoașterii originalelor. Pentru
cunoașterea științifică s -a trecut la modele simbolice , care sunt modele
matematice .
Modelarea întreprinderii ,,Modelul este o reprezentare a bstractă, a
realității" . Modelul întreprinderii este definit ca: "o reprezentare simbolică a
întreprinderii și a lucrurilor care sunt legate de aceasta". Această definire detaliază
tipurile de entități care sunt de interes pentru modelator. Modelatorul ar e rolul de
a determina aspectele sistemelor reale care sunt de interes, precum și a
modului în care ele urmează a fi modelate.
În aceasta lucrare de licență am încercat să prezint câteva aspecte referitoare
la importanta modelarii în toate domeniile deoare ce: facilitează controlul proceselor
din lumea reală, oferă o înțelegere comună a tuturor aspectelor pertinente, o
descriere clară a problemelor economice, identifică alternative de proiectare la
nivel strategic, tactic și operativ.
Lucrarea este structurata pe trei capitole astfel: in primul capital sunt
prezentate date generale referitoare l a procesul de modelare, iar in el de -al doilea
capital sunt analizate modelele specifice utilizate in modelarea proceselor
economice ale unei întreprinderi precum și modul in care modelarea ne poate ajuta
pentru a face cea mai bună decizie. Ultimul capito l, studiul de caz, este aplicat unul
dintre modelele studiate (modelul de re ferință combinat) pe problematica specific ă unei
societ ăți comercia le: Uzina Dacia din Mioveni.
2 Ghiță Bârsan – Modeling and simulation -introduction course, editura Academiei Forțelor Terestre
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
9
CAPITOLUL I
1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND PROCESUL DE MODELARE
1.1 Modelarea ca instrument de cunoaștere științifică
În urma eforului depus pentru cunoașterea mediului înconjurător , omul a
inventat “unelte” cu care să -și ușureze și să -și perfecționeze munca, astfel
modelarea reprezintă un proces de cunoaștere, bazat pe o” unealtă ” cu
caracteristici speciale : modelu l.
În general , cercetarea se poate realiza prin două abordări : o abordare de
ductivă și o abordare experimental ă. În prima abordare fenome nele lumii rele sunt
observate și analizate î n urma unui proces de abstractizare (constituindu -se un
sistem de axiome). P e baza unor reguli logice se deduc teorii ducând astfel la
anumite concluzii . Concluziile la rândul lor sunt interpretate , luând naștere
concluzii le referitoare la lumea reala ( fig. nr. 1.1)
Fig. nr 1.1 Proces deductive de cunoaștere
Abordarea experimentală porneș te de la o teorie (sistem de axiome) care duc
la anumite concluzii. Se proiectează un experiment si se obț in date (informații ,
observații ) în urma cărora ajung la anumite date ce fac referire la fenomenul real.
De cele mai multe ori se realizează o cercetare combinată, adicăatât deductivă cât și Fenomenul lumii reale Proces de abstractizare Sistem de axiome
Reguli logice
concluzii Proces de interpretare Concluzii asupra lumii
reale evaluare
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
10
experimentală. Î n urma acesteia, fenomenului real î i se construiește un model , pe
baza căruia se fac exper imente, se trag concluzii.
Modelarea presupune o imagine a obiectului cerceta t. Imaginea este construită
de un subiect (observator, cercetător ) având un scop precis. În urma cercetări i reies
mai multe caracteristici (proprietăți , atribute, relați i, parametri structurali si
funcționali ), unele fiind mai importante , altele mai puțin importante .Din
acestea, prin abstractizare ( renunțarea la caracteristici neesențiale pentru scopul
propus) , subiectul își extrage doar caracteristicile esenț iale, obț inând as tfel o
imagine specifică a obiectului cercetat.
În procesul de cercetare intervin următoarele elemente:
Obiectul cercetării (O): este partea de realitate supusa observației ;
Subiectul cercetării (S): este reprezentat de cel care realizează cercetarea;
Mod elul propriu -zis (M): semnifică rezultatul procesului de modelare.
În concluzie, modelarea este un instrument de cunoaștereș tiințifică având ca
scop construirea de reprezentări (modele) pentru a ofer i o înțelegere mai bună,
profundă , științifică a modelelor .
Modelarea prezintă o serie de avantaje:
Obiectul poate fi reprezentat in stare “pura” fără a fi denaturant de
fenomenestrăine ;
Da posibilitatea repetării experimentului pana l a obținerea unor concluzii
favor abile ;
Permite modificarea cara cteristicilor reali si studierea comportamentului
acestuia;
1.2 Conceptului de modelare economică
1.2.1 Definirea unui model
Modelul este un dispozitiv arti ficial creat de om care să îl ajute să înțeleagă
relațiile ce au loc într -un fenomen studiat și constă în existența unei asemănări
între două obiecte din care unu l este considerat or iginal, iar celălalt model . El
constă î n înlocuirea procesului real cu un model mai accesibil studiului .
Proprieta tea este cea mai importantă parte a unui model și se compune din
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
11
capacitatea de a reflecta, de a reproduce lucruri și fenomene ale lumii reale. Având
în vedere mijloacele prin care se reproduc obiectele studiate modelele pot fi:
Modele fizice (materiale ș i tehnice) ;
Modele abstracte (conceptuale, imaginate, ideale) ;
Mode le hibride (îmbinarea celor două modele) :
Normative (reflectă funcționarea ș i comportamentul acestuia) : răspunde la
întrebarea „ cum trebuie să fie?”
Descriptive (explică modul de funcționa re a modelului sau să asigure
prognoza comportamentului ): răspunde la întrebarea „cum este?” sau „cum
va fi?”
„Modelul este o reprezentare izomorfă a realităț ii cu care o imagine intuitivă,
dar riguroasă, î n sensul structurii logice a fenomenului studiat și permite
descoperirea unor legături ș i legi tăți greu de stabilit pe alte că i” 3.Prin izomorf se
înțelege că imaginea care se creează în mintea subiectului trebuie să fie homomorfă
(să stabilească o coresp ondență univocă î ntre caracteristicile obiectului si imagine
sa). După ce imaginea homomorfă simplificată a obiectului s-a creat , subiectul
construiește un model propriu -zis: un sistem abstract , izomorf . (Fig.nr.2 ).
Fig.nr. 1.2 Desfășurarea procesului general de modelare
3 Camelia Rațiu -Suciu „Modelarea si Simularea proceselor economice” teorie si practica, ediția a treia, cap.1, pag.5 OBIECTUL
(proprietăț i atribute,
relații, parametrii
structurali ș ifuncționali
SUBIECTUL
SCOPUL
CERCETĂ RII
PROCE DE ABSTRACTIZARE
Neglijarea caracteristicilor neesențiale din punct de
vedere a scopului
IMAGINEA HOMOMORFĂ
Simplificata a obiectului
MODELULU PROPRIU -ZIS
izomorf
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
12
“Modelarea economică oferă managerului o latură riguroasă a acțiunilor sale,
modalități multiple de punere de acord a resurselor (material, financiare, umane)
existente c u obiect ivele formulate pentru o anumită perioadă de timp ofer indu-i
posibilitatea de a găsi ș i de a decide “mai bine” și “mai repede” fără să denatureze
realitatea”4
Cu ajutorul modelării, fenomenele ș i procese le economice au cunoscut o
largă dezvoltare. Nu se poa te realiza o cercetare economică bine pusă la punct fără
a apela l a modelarea economico -matematică .
“Modelarea economic -matematică este folosit ă în spec ial de manageri ca o
alternativă la “experimental” î n științele exacte”5.
Modelul este o reprezentare abstractă a realității care determină aspectele
lumii reale și identifică elementele sistemului care urmează a fi modelate.
"Modelul unei întreprinderi se definește ca fiind: o reprezentare simbolică a
întreprinderii și a entităților cu care aceasta dialoghează . Acestea conțin reprezentări
ale evenimentelor individuale , obiecte și relații care apar î n interiorul unei
întreprinderi "6. Această definiție scoate în evidență elementele esențiale pentru
modelator .
Utilizarea simbolurilor pentru reprezentarea întreprinderii determină
evenimentele individuale, obiectele ș i relațiile de o manieră ușor de înțeles . "Este
important ca modelul întreprinderii săconțină aspectele atât statice , cât ș i pe cele
dinamice ale întreprinderii "7.
Pentru o modelare completă a întreprinderii sunt necesare mai multe puncte
de vedere. Presley (1993) propune trei categorii:
1. Acele procese care transformă restricțiile externe î n restricții interne
(mulțimea direcțiilor );
2. Acele procese care achiziționează și disponibilizează resursele necesare;
3. Acele procese care utilizează resursele pentru a produce rezultatele
întreprinderii ;
4 Camelia Rațiu -Suciu „Modelarea si Simularea proceselor economice” teorie si practica, editia a treia, cap.1, pag.1
5Camelia Rațiu -Suciu „Modelarea si Simularea proceselor economice” teorie si practica, editia a treia, cap.1, pag.2
6 A.R. Presley, A Representation Method to Support Enterprise Engineering, in In dustrial and Manufacturing
Systems Engineering. 1997, University of Texas at Arlington: Arlington.
7Pardasani și Chan, 1992
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
13
În pr ocesul de modelare este cuprinsă doar cea de a treia categorie , pentru că
la un nivel înalt de abstractizare întreprinderea este reprezentată ca o activitate care
transformă intrările în ieșiri (cu alte cuvinte resursele de care dispune le t ransformă
în produse și servicii ). Cu toate aceste , este important să fie luate î n calcul
activitățile strategice ale întreprinderii , pentru că înțelegerea proceselor care au loc
la nivelul întreprinderii sunt esențiale pentru dezvoltarea reprezentărilor.
1.3 Importanț a modelă rii
Modelarea este o abordare necesară pentru a realiza o înțelegere mai bună a
întreprinderii ,precum ș i pentru a îndeplinii obiectivele propuse.
Modele sunt utilizate în special pentru:
-furnizarea mijloacelor comunicației din întreprindere ;
-furni zarea unei baze pentru analiza ș i proiec tarea proceselor noi ;
– acționează ca bază pentru continuarea creșterii proceselor ;
– facilitează controlul proceselor din lumea reala .8
„Modelarea întreprinderii constă în înțelegerea comună a tuturor aspectelor
pertinente , descrierea clară a problemelor economice ș i a cerințelor acestora,
identificarea alternativelor de proiectare, precum ș i un mecanism a acestor opțiuni
de implementare a proiectului , la nivelul strategic, tactic ș i operativ”9.
1.4 Metodele ale modelă rii
IDEF (Integration Definition ) este definit ca și un set de limbaj e de
modelare care poate fi folosit pentru a exprima : informații, cunoștințe, sisteme într –
o structură care este definită printr -un set de reguli. Regulile certifică rolul
comp onentelor în structură .
IDEF (Integration Definition ) acoperă o gamă largă de utilizări , de la
modelarea funcțională la date, simulare , analiză . Aceste" limbaje de definiție " au
fost elaborateîn conformitate cu finanțarea de la USA air Force la început ul anilor
8 Huckvale și Ould 1995
9 Frasier 1994
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
14
'80 și încă sunt cel mai frecvent folosite de către acestea , precum și de alte agenții
militare.10
Modelele IDEF considerate ca fiind importante sunt :
-IDEF Ø – modelarea funcțională (sau a activității );11
-IDEF1 – modelarea informației ;12
-IDEFl x – modelarea datelor ;13
-IDEF2 -stimularea mode lului de design14
-IDEF3 – captarea descrierilor proceselor ;15
-IDEF4 – proiectarea orientată a obiect ului;16
-IDEF5 – captarea ontologiei .17
Cea mai larg recunoscută și folosită din familia IDEF este IDEF Ø, un limbaj
de modelare funcțional care își are rădăcinile î n SADT (Structural Analisys Design
Tehnique) dezvoltat ă de Douglas T.Rossși SofTech .
1.4.1 IDEF Ø– modelarea funcțională (sau a activității)
IDEFØ (Metoda de modelare funcțională) a fost proiectată pentru a permite
o descriere eficientă a funcțiilor sistemului prin procesul de descompunere a
funcțiilor și a clasificării relațiilor între funcții (sub forma intrărilor, ieșirilor,
controlului și a mecanismelor). E ste o metodă proiectată pentr u a modela deciziile,
acțiunile și activități le unei organizații sau unui sistem. IDEFØ a fost derivat dintr –
un limbaj grafic bine stabilit, peo analiză structurată și pe o tehnică de proiectare
(SADT). United States Air Force a autorizat dezvoltatorii SADT să dezvolte o
funcție a metodei de modelare pentru a analiza și comunica perspectiva funcțională
a unui sistem.18
10 Charles M. Savage (1996). Fifth Generation Management : Co-creating Through Virtual Enterprising, Dynamic
Teaming, and Knowledge Networking Butterworth -Heinemann, 1996. ISBN 0 -7506 -9701 -6. p. 184.
11 http://www.idef.com /IDEF0.htm
12 http://www.idef.com/IDEF1.htm
13 http://www.idef.com/IDEF1x.htm
14 http://en.wikipedia.org/wiki/IDEF
15 http://www.idef.com/IDEF3.htm
16 http://www.idef.com/IDEF4.htm
17 http://www.idef.com/IDEF5.htm
18 Varun Grover, William J. Kettinger (2000). Process Think: Winning Perspectives for Business Change in the
Information Age. p.168.
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
15
Mod ele eficiente IDEFØ ajută la or ganizarea unui sistem de analiză și de a
promova o bu nă comunicare între analist și client. IDEFØ este utilă în stabilirea
domeniului de aplicare a unei analize, în special pentru o analiză funcțională.
Ca și instrument de comunic are, IDEFØ sporește implicarea î n mod expert
adomeniului și consens de luare a deciziilor prin intermediul dispozi tivelor
simplificate ( fig.2).
Ca și instrument de analiz ă, IDEFØ ajută modelatorul să identifice ce
funcții sunt îndeplinite, ce este necesar pentru a îndeplini ac este funcții, ce sistem
actual le întocmește corect și din ce motiv sistemul actual e greșit.
Conceptele IDEFØ , cu scopul de a îmbunătăți comunicarea include
următoarele:
Diagrame bazate pe casete simple și grafice cu săgeati;
Textele etic hetelor scrise în engleză pentru a descrie cutii, săgeți și glosar , iar
texte le pentru a defini sensuri le precise ale elementelor de diagrame;
Expunerea treptată a detaliilor oferă o structură ierarhică, cu funcții
importante și cu niveluri succesive ale subfuncțiilor dezvăluind în mod
bine-mărginit apariția detaliului;
"Diagramă nod" este cea care furnizează un indice rapid pentru localizarea
detaliilor în st ructura ierarhică a diagramelor;
Limitarea detaliului pentru nu mai mult de șase subfuncț ii pe fiecare funcție
succe sivă.19
controls
inputs
outputs
mechanisms
fig. 1.3. IDEFØ (Metoda de modelare funcțională)20
19 http://www.idef.com/IDEF0.htm
20 http://www.idef.com/I DEF0.htm MANUFACTURING
FUNCTIN
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
16
Sunt identificate cinci elemente :
-Activitățile (funcțiile) sunt reprezentate prin dreptunghiuri;
-Intrările sunt reprezentate prin săgeți care intră î n partea stânga
a unei activități;
-Ieșirile sunt redate prin săgeți care ies dintr -o activitate;
-Restricțiile sau controalele unei activități sunt reprezentate de
săgeți care intră în partea superioară a activității;
-Mecanismele de transport în afara activității sunt marcate prin săgeți
care ies în partea inferioara a activității.
1.4.2 IDEF1 – modelarea informației
IDEF1 (Metoda de Modelare Informațională) a fost proiectată pentru a
permite descrierea informației pe care organizația trebuie să o controleze în scopul
atingerii obiectivelor sale. A fost conceput ă ca și o metodă de analiză și comunicare
pentru a stabili cerințele . IDEF1 este în general folosit pentru:
1) Identificarea ce informații lor care sunt în prezent administrate în
organizație;
2) Determinarea problemelor identificate în timpul analizei sunt cauzate de
lipsa de informații adecvate;
3) Precizează informații le care vor fi gestionate pentru punerea în aplicare a
metodei .21
IDEF1 surprinde informații despre obiectele care există în domeniul de
aplicare al unei întreprinderi. Perspectiva IDEF1 a unui sistem de informații
include nu numai component ele automatizate de sistem, ci ș i obiectele non –
automate, cum ar fi oameni i, came rele de depozitare, telefoane, etc.
21 http://www.idef.com/IDEF1.htm
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
17
IDEF1 a fost conceput ca o metodă pentru organizații să analizeze și să
precizeze în mod clar gestio narea resurselor de informații î n functie de nevoie și de
cerințe. Mai degrabă decât o metodă de proiectare de baze de date, IDEF1 este o
metodă de analiză utilizată pentru a identifica următoarele:
Informațiile colectate, stocate și gestionate de către întreprindere;
Normele care reglemen tează gestionarea informații lor;
Relațiile logice aflate în cadrul întrepri nderi i ce sunt reflectate în informați;
Problemele generate de lipsa bunei informații a managementului.22
Rezultatele analizei de informații pot fi folosite de către planificatori
strategic și tactic în cadrul întreprinderii . Acestea trebuie folosite corect pent ru
obținerea unui avantaj competitiv. Planurile lor pot include proiectarea și
implementarea sistemelor automatizate ce aduc avantaje eficiente informa țiilor
disponibile î n întreprindere.
Modele IDEF1 oferă baza pentru aceste decizii de design, manageri
mobiliari , cu perspicacitate și cunoști ințe necesare pentru a stabili politica pentru o
bună gestionare a informațiilor.
1.4.3 IDEF1 x – modelarea datelor
IDEF1X „a fost concepută pentru a asista dezvoltarea modelelor
semantic”de date , este o metodă pentru proiecta rea bazelor de date relaționale cu o
sintaxă conceput pentru a sprijini construcțiile semantice necesare pentru
dezvoltarea unei scheme conceptuale.23 O schemă conceptuală este o definiție unică
integrată a întreprinderi i care este imparțial ă față de orice cerer e și independentă de
accesul și de stocarea fizică . Pentru că este o metodă de proiectare, IDEF1X nu
este deosebit de potrivit pentru a servi ca și instrument de analiză, deși este adesea
folosit la această capacitate ca o alternativă la IDEF1 .24
22 http://www.idef.com/IDEF1.htm
23 IEEE (1998). IEEE Std 1320.2 -1998. IEEE Standard for Conceptual Modeling Language Syntax and Semantics
for IDEF1X. New York. p. iii
24 Thomas A. Bruce, (1992), Designing Quality Databases with IDEF1X information Models, ISBN 0 -932633 -18-
8 p=xii
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
18
1.4.4 IDEF2 și IDEF3 – captarea descrierilor proceselor
IDEF2 este o metodă prin care este reprezentat comportamentul variabil î n
timp al resurselorîntr -un sistem de fabricațieoferind uncadru pentruspecificarea de
simulăripe bazamodelului de matematică . 25
IDEF3 Process Description Capture Method (Fluxul procesului și Metoda de
capturare a descrierii stării obiectului) a fost dezvoltată pentru a sprijini structurarea
descrierilor perspectivelor utilizatorului asupra sistemului . Acesta este un
mecanism pentru colectarea ș i documentarea tuturor informațiilor incluzând și
relațiile care se stabilesc î ntre proprietate și cauzalitate în procesele între prinderii.
IDEF3 face legătura î ntre situații si evenimente pentru a înțelege mai bine felul în
care lucrează sistemele, procesele ș i organizațiil e. O funcție principală constă în :
înregistrarea brută a datelor care au loc î n urma an alizei sistemului de activitate .26
1.4.5 IDEF4 – proiectarea orientată obiect
IDEF4 a fost concepută pentru elaborarea unui proiect de calitate în
implementările orientate pe obiect. Natura intuitivă de programare orientat pe
obiecte face mai ușor pentru a produce cod, necesită realizarea de diagrame ,
diagrame defluxde date și modelele de proiectare de date tradiționale (ierarhică ,
relaționalăși rețea) . IDEF4 urmărește să ofere facilitățile necesare pentru a sprijini
procesul orientare pe obiecte. IDEF4 subliniază procesul de obiect , design orientat
pe sintaxa grafică folosind sintaxa grafică și diagrame ca ajutoarele să se
concentreze și să comunice probleme importante de design . Fig.3
25 Patricia Griffith Friel and Thomas M. Blinn (1989). "Automated IDEF3 and IDEF4 Systems Design Specification
Document" . Technical report. NASA Johnson Space Center.
26 Ibidem
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
19
1.4.6
Fig.1.4. IDEF427 – proiectarea orientată obiect
În această organigramă este prezentat modul de organizare a unui model
IDEF . A cest model conține două submodele : clasa submodelelor și metoda
submodelelor.
Având în vedere dimensiunea submodelelor de clasă și de metodă , obiectul
designer -ului IDEF4 nu vede aceste structuri în integralitatea lor . În schimb ,
designer -ul face uz de colectare a diagrame lor și a foilor de date mai mici , în care
în mod eficient , informațiile sunt reprezentate de submodelele de clasă și de
metodă .
Submodelul clasa este compus din următoarele tipuri de diagrame :
1) diagrame de moștenire, specif ică relațiilor de clasă moștenit e;
27 http://www.idef.com/IDEF4.htm IDEF 4
MODEL Class Submodel Type Diagrams Instantions
Diagrams
Protocol
Dyagrams
Inheritance
Diagrams Class Invariant
Data Sheet
Method Submodel Method
Taxonomy
Diagrams Contract Data
Sheets
Client Diagrams Dispatch Mapping
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
20
2) diagrame de tip in care se specifică clasa de compoziție;
3) diagrame de protocol care specifică protocoalele de invocare a metodei,
4) diagrame de Instanța care descr iu scenarii obiect ului instanției , care ajuta
designer -ul în validarea de design.
Submodelul Metodei este compus din doua tipuri de diagrame :
1) Metoda diagrame i de taxonomie care clasifică tipurile de metoda prin
similitudine comportament ului
2) diagrame de clienți , care ilustrează clienților si furnizorilor metode pentru
a specifica descompunere funcțională .28
1.4.7 IDEF5 – captarea ontologiei
IDEF5 (Integrated Definition f or Ontology Description Capture
Method ), este o metodă de inginerie software pentru a dezvolta și menține ontologii
utilizabile, exacte . Metoda de captură a descrierii ontologice servește ca metodă
pentru colectarea faptelor și pentru achiziția cunoștințelor. În domeniul ontologilor
informatice , IDEF5, este utilizata pentru a captura concepte și obiecte într-un
domeniu specific, împreună cu relațiile și semnificațiile asociate. În plus, captarea
ontologiei contribuie la coordonarea proiectelor prin standardizarea terminologiei și
creează oportunități pentru reutilizarea informațiilor. 29
Metoda de capturare a ontologiei IDEF5 a fost dezvoltată pentru a construi
fiabil ontologii într-un mod care reflectă strâns înțelegerea umană a domeniului
specific .
În metoda IDEF5 , o ontologie este construită prin captarea conținutul ui ale
anumitor afirmații despre obiectele din lumea reală , proprietățile lor și relațiile lor.
Afirmațiile enumerate reprezintă acel conținu tîntr-o formă intuitivă și
naturală .
Metoda IDEF5 are trei componente principale : un limbaj grafic pentru a
sprijini analiza ontologiei conceptuale , un limbaj text structurat pentru
28 http://www.idef.com/IDEF4.htm
29 C. Benjamin et al. (1994). IDEF5 Method Report . Knowledge Based Systems, Inc.
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
21
caracterizarea ontologiei detaliate , precum și o procedură sistematică care oferă
liniile directoare pentru a captura ontologia eficient . IDEF5 este utiliza t pentru
modelarea conceptelor ș i a relațiilor dintre aceste concepte. Benjamin30 denumește
cinci activit ăți în captarea ontologiei:
organizarea ș i definirea proiectului ;
colectarea datelor ;
analiza datelor ;
dezvoltarea ontologei inițiate ;
rafinarea ș i validarea ontologiei .
Relațiile necesare sunt extrase din modelul IDEF5 și sunt folosit e pentru a
specifica organizarea ș ivizualizarea resurselor . Activitate a de informații de la
modelul IDEF5 este folosită pentru a genera o activitate de vizualizare IDEF0 și un
proces IDEF3 de modele de vizualizare a afacerilor.
SADT (Structured Analysis and Design Technique) a dezvoltat o modelare
structurată a proceselor pentru captarea cunoștințelor din domeniu. Informația este
captat ă prin intermediul interviurilor. Aceste interviuri provin de la diferite surse :
oameni, documente ș i observării sistemului existent. 31
1.5 Utilizarea modelelor întreprinderilor
Modelarea întreprinderii a fost utilizată în scopul previzionării ș i estimării
impactului schimbărilor din interiorul întreprinderii . Schimbările sunt produse de
modificările mediului extern. ,,Puterea modelului derivă din posibilitatea acestuia
de a simplifica sistemele lumii reale pe care o reprezintă ș i de a previziona anumite
aspecte ale evoluției sistemului prin corespondentele evoluțiilor din inte riorul
modelului"32 .
Mai jos sunt enunțate utilizările comune pentru modelarea întreprinderii.
Înțelegerea fenomenelor . Acestea au loc î n întreprindere și este realizată
prin identificarea semnificației elementelor, ceea ce trebuie să realizeze, a
30 C. Benjamin, Menzel 1994
31 http://www.idef.com/IDEF5.htm
32 Wood 1994
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
22
modului î n care acestea sunt realizate, a celor care realizează aceasta, a ceea
ce este de măsurat, a costurilor asociate .
Gestionarea proceselor și a creșterilor modelului este realizată prin furnizarea
mecanismelor specifice înțelegerii și analizei procesului .
Furnizarea unui mecanism care să asiste operatorul uman î n actuala execuție
a procesului.
Facilitarea tiparelor de lucru prin intermediul căreia se solicită înțelegerea și
documentarea proceselor.
Automatizarea execuției care se realizează prin furnizarea mecanismelor
pentru execuția proceselor.
Validarea ingineriei întreprinderii . Aceste modele sunt î n prezent un
mijloc de a valida comunicația în contextul ingineriei întreprinderii . În
absenț a
modelului este foarte dificil de a r ealiza o formă de inginerie.
Facilitarea controlului proceselor din lumea reală.
După Frasier modelarea întreprinderii :
– Servește ca mecanism pentru îndeplinirea obiectivelor propuse la
nivelele strategic, tactic ș i operativ;
– Servește la luarea deciziilor prin punerea la dispoziție a informației necesare
prin simularea alternativelor ;
– Furnizarea unei laturi competitive – organizația care are un model de
întreprindere care poate crea un avantaj față de competitorii săi prin
reacționa rea la schimbările care au loc î n mediu .
1.5.1 Importanța modelă rii în Ingineria întreprinderii
Întreprinderea este: „o mulțime complexă de procese economice care pot fi
proiectate pentru a îndeplini un set specific de obiective”33.
33 D.,Liles, B. Huff and A. Presley , A Comprehen sive Enterprise Model for Small Manufacturers. in Proceedings of the
Second Industrial Engineering Research Conference. 1993. Los Angeles, CA.
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
23
Întreprinderea este def inităca: ,,realizarea unei colecții importante de procese
economice concurente executate de o mulțime de entități funcționale (sau resurse)
care contribuie la procesele economice."34 În contextul modelă rii întreprinderii ,
termenul de întreprindere este uti lizat pentru a desemna î n mod specific acea parte a
companiei care este de interes.
Ingineria întreprinderii este definită ca un corp de cunoștințe , principii ș i
practici car e trebuie realizate împreună cu anali za, proiectarea, implementarea ș i
operația unei întreprinderi . Principiile ș i practicile unei întreprinderi sunt: teoria,
abstractizarea, proiectarea ș i implementarea. Un alt termen pentru abstractizare este
modelarea.
Modelarea furnizează un mecanism pentru validarea înțelegerii uzuale,
precum ș i a posibilităților de testare a ipotezelor. Ingineria întreprinderii privește
întreprinderile ca un sistem compl ex de procese care pot fi puse î n mișcare
pentru a îndeplini obiective organizaționale specifice. Ingineria întreprinderii
trebuie să recunoască toate schimbările de natură organică a întreprinderii . Aceasta
ia în considerare o abordare holistică , care este î n opoziție cu cele mai multe
abordări limitative de proiectare ca omponentelor întreprinderii vizând doar post
implementare, aspectele integrării .
Petrie (1992) descrie importanța modelă rii întreprinderii ca furnizoare a
înțelegerii uzuale a acesteia ș i a interacțiunilor care pot fi utilizate pentru a
raționaliza și creș te aceste interacțiuni .
"Integrarea întreprinderii se distinge prin concentrarea pe creșterea
coordonării relativ a, la interacțiunile dintre organizații , indivizi ș i sisteme, este
orientata inițial pe integrarea din interiorul întreprinderii , urmând abordarea dintre
întreprinderi "35.
1.5.2 Conceptul Business Process Reengineering( BPR)
Restructurarea proceselor economice (BPR) este : ,,o mulțime de proceduri
care au ca efect schimbarearadicală "36.
Restructurarea este menită să asigure crearea unor structuri noi de
34 F. Vernadat( 1996)
35 C. Petrie (1992) Integration Mod eling: Proceedings of the First International Conference.
36Hammer si Champy
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
24
producție și de activități sociale, care să genereze schimbări în structura de
proprietate prin actele de privatizare, lichidarea întreprinderilor nerentabile ș i
constituirea unui sistem p erformant de întreprinderi aceasta presupune
implementarea unor sisteme informatice complexe necesită, în marea majoritate a
cazurilor, o remodelare a proceselor din cadrul companiei .
Business Process Reengineering (BPR) presupune remodelarea proceselor de
business reprezintă o schimbare fundamentală/radicală a proceselor unei companii,
realizată în scopul obținerii unor îmbunătățiri majore ale performanțelor financiare,
ale serviciilor oferite și a vitezei de reacție a respectivei companii.37
Creșterea continuă (CI) este privită ca un constructor peste procesele
economice existente, pentru a le face mai bune, mai rapide ș i mai ieftine. CI este î n
contrast cu BPR î n ceea ce privește natura incrementală . La modul ideal o
schimbare radicală a proc esului economic cu abordarea BPR conduce la
reformularea întreprinderii , pe când creșterea incrementala (continuă ) este
oarecum mai naturală. Anumiți autori nu fac o asemenea distincție drastică
relativă la abordarea BP R, dar pentru abordarea prezentă se va utiliza formularea
lui Champy. Atât BPR, cât ș i CI sunt legate de interesul curent al întreprinderii un
model al întreprinderii este esențial pentru a
1.6 Arhitecturile și cadre ale întreprinderii
Concept noi de modelare a întreprinderii: Enterprise Architecture, Enterprise
Modelling și serviciile SOA.
Arhitectura este o colecție de principii, reguli, standarde, modele și strategii
pentru design, construcția și dezvoltarea proceselor de business, resurse și
tehnologia informației din cadrul î ntreprinderii. Una dintre cele mai importante
realități ale întreprinderilor actuale este că ele se confruntă cu un mediu în continuă
schimbare, în timp ce previziunile pe termen lung tind să rămână într -o proporție
tot mai mare sub semnul incertitudinii. Pentru a se adapta acestei transformări,
întreprinderile trebuie să se dezvolte și să fie reactive, astfel încât schimbarea și
adaptarea să devină o stare dinamică și nu doar ceva ocazional forțat de către
întreprindere. Această cerință impune integrarea î ntreprinderii și dezvoltarea unei
37 http://www.ict.griffith.edu.au/noran/Docs/UMLvsIDEF.pdf
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
25
discipline care să organizeze toate cunoștințele necesare pentru identificarea
nevoilor de schimbare și pentru realizarea schimbării într -un mod eficient. Astfel s –
a născut Enterprise Modelling .
Enterprise Archite cture detaliază și re levă structura unei organizații
incluzând procesele de business, aplicații, tehnologii și date .
SOA (Service Oriented Architecture – Arhitectura software bazată pe servicii)
este o arhitectură flexibilă și standardizată ce contribuie la o mai bună conectare a
diverselor aplicații și facilitează schimbul de informații între acestea. SOA unifică
procesele de business structurând aplicaț iile mari într -o colecție de module mai
mici numite servicii. Aceste aplicații pot fi folosite de diverse grupuri de oameni
atât din cadrul companiei cât și din afara ei.
1.7 Arh itecturi
1.7.1 ARIS
Arhitectura sistemelor informatice integrate (SII) ARIS (Arhitect ure of
Integrated Information System) este o aborda re de modelare a întreprinderii .38 Prin
ea se poate realiza o analiză a proceselor de condu cere, de flux de lucru, precum ș i
de prelucrare.
Sistemele informatice integrate (SII) reprezintă o configur are care ajută la
coordonarea operațiilor mecanizate î ntr-o organizație . Acest instrum ent poate fi
considerat un pas î nainte pentru managementul sistemelor informatice.
ARIS Architecture of Integrated Information Systems are ca obiectiv
descri erea unui sistem de informații într -o manieră haolistă . Acesta include toate
fazele dezvoltării: definirea cerințelor , specificarea proiect ării, descrierea
implementării ș i patru puncte de vedere: funcția, datele, organizarea și conducerea.
Modulul funcțional : descrie funcțiile sau operațiile executate în cadrul
întreprinderii ș i ierarhizarea acestora.
Modulul de date : descrie evenimentele ș i stările din mediul de referință al
întreprinderii.
Modulul organizațional : descrie entitățile organizaționale și angajații
întreprinderii, precum ș i relațiile dintre aceștia .
38 Marc Lankhorst (2005). Enterprise Architecture at Work: Modelling, Communication, and Analysis . Springer. p.35.
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
26
Modulul de conducere : descrie legăturile dintre cele trei modele anterioare.
Prioritatea absolută în cadrul acestui modul este data proceselor de afaceri
(business processes).
Modelul organizațional
Modelul de date Modelul de conducere modelul functional
Fig.1.5 Architecture of Integrated Information Systems
ARIS are de asemenea patru perspective. Principalele trei sunt: datele,
funcțiile și organizația. În funcție de context cel de al patrulea este de control sau
resursă. Activitățile anterioare de dezvoltare a arhitecturilor date de Automation &
Robotics Research Institute descriu o abordare cu cinci perspective:
descrierea cerințelor
specificații de proietare
descrierea întreprinderii
Definirea cerintelor
Specificațiile de
proiectare
Descrierea
implementării
Definirea cerintelor
Specificațiile de
proiectare
Descrierea
implementării Definirea cerințelor
Specificațiile de
proiectare
Descrierea
implementării
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
27
Regulile proceselor economice (sau informația) – perspectiva care
definește entitățile gestionate de întreprindere, precum și a regulilor
care guvernează relațiile și interacțiunile acestora;
Activitate -perspectivă care definește funcțiile realizate de întreprindere
(ceea ce trebuie făcut);
Procesele economice – definesc secvențierea temporală a proceselor
(modul în care se face);
Resursele -definesc resursele și ca pabilitățile gestionate de întreprindere;
Organizație – modul de organizare a întreprinderii care include mulțimea
restricțiilor și regulile care guvernează modul în care aceasta se auto –
gestionează și în care își gestionează procesele.
Asta nu înseamnă că toate aceste perspective vor fi prezente în toate
modelele. Ele au fost dezvoltate pentru a da răspunsuri la întrebările majore și
specifice ale întreprinderii. Cei mai mulți dintre autori au întâmpinat mari probleme
în relaționarea punctelor de vedere între ele, la care se adaugă problema consistenței
dintre multiplele puncte de vedere.
1.7.2 CIMOSA
Conceptul CIMOSA (Computer Integrated Manufacturing Open System
Arhitecture ) a urmărit realizarea unei arhitecturi și metodologii pentru furnizorii
independenți .39
În conceptul CIMOSA metodele de modelare sunt clasificate și descrise
prinmeta -modele asemănătoare modelelor procedurale din ARIS, orientate
peevenimente și procese. Acest aspect conduce la considerarea întreprinderii ca
ansamblu de agenți mul tipli care comunică între ei. Conceptul CIMOSA, neavând o
susținere cu un set de instrumente de implementare, nu a căpătat o răspândire
comparabilă cu ARIS.
CIMOSA este un cadru de modelare. Efortul CIMOSA este direcționată pe
modelarea orientată asupra obiectului de activitate a unei întreprinderi . Se adresează
utilizatorilor economici. Acest tip de arhitectură î și propune să integreze toate trei
aspectele întreprinderii : procese economice, aplicații și sistemul fizic.
39 F.G., Fadel, (1994), "A Resource Ontology for Enterprise Modelling", M.A.Sc. Thesis, Enterprise Integration
Laboratory. University of Toronto. p.11.
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
28
1.7.3 GERAM
GERAM (Generalized Entreprise Reference Architecture and
Methodology ) a fost dezvoltată de IFAC (International Federation of Automatic
Control) și se construiește peste CIMOSA, GEM ș i PERA .
GERAM va furniza definiții comune ale termenilor, un mediu consistent de
modelare, o metodologie detaliată și face disponibilă reutilizare a modelelor.
Versiunea revizuită a GERAM va combina CIMOSA ș i PERA pentru a
include identificare întreprinderii și definirea fazelor ș i va include, de asemenea ș i
fazele de construcție și operare ale implementării , GERA M va avea, de altfel ș i
următoarele componente:
GERA (Generic Entreprise Reference Architecture) ;
GEEM (Generic Entreprise Engineering Methodology) ;
GEML (Generic Entreprise Modeling Tools) ;
GEM (Ge neric Entreprise Models) ;
GMs (Generic Entreprise Modules) .
CIMOSA promovează patru perspective: Funcția , Informația , Resursele ș i
Organizarea.
ISA descrie date (ce), funcții (cum), rețea (unde), organizarea (cine),
planificarea ( când ) și strategia (de ce) ca dimensiuni ce trebuie descrise .40
Curtis41definește patru perspective:
Funcțional (să se identifice elemente le proceselor ce trebuie realizate ș i ce
flux al entitățilorinformației este rele vant pentru elementele proces);
Comportament (când trebuie r ealizate elementele proceselor – secvențierea);
Organizațional sau resu rse (unde ș i de către cine sunt realizate procesele,
mecanismele comunicațiilor fizice, med iul stocărilor și locațiile );
Informațional (informatiile se produc sau se gestionează de către
procese). Acestea includ date, produse ș i obiecte.
40 Fabio Massacc1 et al.(2007). An Ontology for Secure Socio -Technical Systems . Online paper. Accessed 15 Jan
2009.
41 B. ,Curis , M.I., Kellner , and J. Over, Process Modeling. Communications of the ACM, 1992. 35(9): p. 75 -90.
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
29
1.8 CADRE
1.8.1 ISA
O arhitectură diferă de un cadru general prin faptul că un cadru este o
supra -mulțime a unei arhitecturi, este o asamblare de elemente pentru un scop
comun. Ca urmare cadrul este mai deschis decât o arhitectură .
ISA (I nformation Systems Architecture -Arhitectura sistemelor de
informații )42 introduce un cadru care furnizează o taxonomie pentru
implementările lumii reale. Prima intenție a ISA se referă la modul î n care sunt
relaționate diferitele perspective. Aceasta se leagă atât de paragrafele anterioare
(arhitecturile), cât ș i de cele care urmează (metodologii de modelare multi -nivel ).
Original ISA are trei coloane care descriu:
– Entităț ile implicate (date) ;
– Funcț iunile realizate ( funcții );
– Locaț iile utilizate cu conectivele lor ( rețea);
Acestea vor răspunde la întrebările curente: ce, cum ș i unde. Cele cinci linii vor
descrie cele cinci perspective:
– Domeniul ;
– Modelul intreprinderii ;
– Modelul sistemului ;
– Modelul tehnologiei ;
– Componente .
ISA a fost ext insă prin introducerea altor întrebări comune: cine ?, când?, de
ce?.43
-Cine?- furnizeazăinformațiileîntreprinderii ;
-Când? – furnizează planificarea informației ;
-De ce? – furnizează strategia întreprinderii .
42 J.A., Zachman, A Framework for Information Systems Archi tecture. IBM Systems Journal, 1987. 26(3): p. 276 -292.
43 J.F. ,Sowa, and J.A., Zachman, Extending and Formalizing the Framework for Information Systems Architecture.
IBM Systems Journal, 1992. 31(3): p. 590 -616
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
30
1.8.2 FIDO
FIDO (Functions, Information, Dynamics, and Organization) Cadrul
FIDO constă dintr -o serie de instrumente de modelare bazată pe principii orientate
pe întreaga serie de obiecte . FIDO își bazează modelul pe un model funcțional
IDEFO extins ș i expandează astfel analiza ș i proiectarea orientată pe obiect.
Instrumentele sunt:
FIDOO – (FIDO Integrated Modeling Framework) – definește cadrul general al
metodologiei FIDO ( fig. 4. ).
Fig1.6..FIDO Integrated Modeling Framework
FIDOl (Extended IDEFO modeling) este o extensie a modelului activitate
IDEFO. Prima diferență dintre IDEFO si FIDOl este aceea că timpul de procesare și
proprietarii funcției (perspectiva organizaț ionala) este plasat explicit (ș i grafic) în
dreptunghi. Această perspectivă este baza pentru toate celelalte perspective din
metodologia FIDO, FIDOl uti lizând, tipic, descompunerea top -down pentru
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
31
construirea de modele ș i furnizează integra rea perspectivelor funcționale ș i
organizaționale.44
fig.1.7. FIDO2 (Modeling Object -Oriented EDEFO)
FIDO2 (Modeling Object -Oriented EDEFO) – acesta reprezintă perspectiva
analizei informației întreprinderii , utilizează o abordare orientată pe obiect și î n
consecință face apel la clase de obiecte ș i moșteniri. Acestea sunt îndeplinite prin
definirea modelului informației OO ca un sub -model al modelului FIDO1.
FIDO2 utilizează agregarea bottom up pentru a c rea modelul ș i integrează
perspectivele întreprinderii: informațional, organizațional și funcțional( fig.5. ).
FIDO3 (specificația IDEFO a OO) – se referă la proiectarea
44 J.I., Kim, Function, Information, Dynamics and Organization: Integrated Modeling Methodology Methodology for
Enterprise Systems Integrations (Process Analysis), in Industrial and Manufacturing Systems Engineering. 1995,
Arizona State University: Tempe, AZ. p. 318.
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
32
perspectiveiinformaționale a întreprinderii . Specificațiadefinește obiecte ICOM ș i
mesa jul de trecere, respectiv. FIDO3 utilizează agregarea bottom up pentru crearea
de model ș i servește ca un depozit pentru modele.
FIDO4 (modelarea dinamica IDEFO) este punctul de vedere dinamic al
întreprinderii . FIDO4 mapează modelul FIDO1 pe un model de simulare .45
SLAMII care este realizat prin adăugarea de timp, cost, calitate, tipul
resursei, tipul capacitații , parametrii de arborescență . Simularea FIDO4 poate
fi realizată la orice nivel al ierarhiei ș i integrează perspectivele dinamice ș i
funcționale ale întreprinderii .
1.9 Importanț a sistemelor vii în modelarea întreprinderii
Teoria generală a sistemelor a fost dezvoltată de biologul Ludwig von
Bertalanffy (1968). Aceasta a fost o privire asupra unui sistem mai mult decât
simpla sumă a părților componente ale acestuia. S -a dorit prezentarea unui sistem de
legi care se aplică tuturor nivelelor sistemului, mai degrabă decât un set specifi c
de legi pentru nivelul micro ș i un altul pentru nivelul macro.
Teoria sistemelor este o permanentă căutare pentru identificare a părților
comune mai multor discipline, cu scopul de a aplica cunoștințele unei discipline la
alta. Abordarea sistem este î n opoziție cu metodele analitice, î n care sistemul este
spart în componente care simplifică analiza. Abordarea analitică este
suplimentată de abordarea sistemică ș i ambele p ot fi utilizate pentru o analiză
efectivă . Sub -optimizarea este definită ca optimizarea funcțiilor de pe nivelul
inferior, fără o introspecție holistică sau a naturii globale a organizației și fără a se
ține cont de sinerg iile potențiale . "Abordarea sistemică este o metodologie de
proiectare, un cadru conceptual comun, o metodă științifică sau o teorie a
organizației ".
45 J.I., Kim, Function, Information, Dynamics and Organization: Integrated Modeling Methodology Methodology for
Enterprise Systems Integrations (Process Analysis), in Industrial and Manufacturing Systems Engineering. 1995,
Arizona State University: Tempe, AZ . p. 318.
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
33
1.9.1 Teoria sistemelor de viata -extensie a teoriei generate a sistemelor
În 199 0 s-a dezvoltat o extensie46 a teorie i generate a sistemelor denumită
„Teoria si stemelor vii” : teoria generală a sistemelor este un set de definiții
relaționate , ipoteze ș i propoziții care, împreună reprezintă realitatea ca pe o
ierarhie integrată a organizațiilor , a m ateriei ș i a energiei.
Teoria generală a si stemelor living este concentrată asupra unei
submulțimi speciale a sistemelor î n general, cele care funcționează . S-au
căutat principiile generale care vor fl aplicate tuturor cercetărilor asupra lucrurilor
living. Aceste principii fac nenecesare multe specializări și promovează aspectele
comune dintre discipline. Po rnind de aici, a fost dezvoltată o teorie generală a
sistemelor vii prin cla sificarea organismelor living. Î n primul rând s-a căutat plasarea
sistem elor vii în nivele ierarhice ș i au fost propuse47 douăzeci de caracteristici care
să susțină existenț a.
O descriere a naturii existențiale a acestor modele poate fi aplicată de la
organismele vii la întreprindere și la modelarea întreprinderii , în particular.
Un principiu interesant, preluat de la teoria sistemelor vii , este acela care
statuează ca un sistem stabil sub presiune și se va deplasa î n acea direcție care tinde
să minimizeze respectiva presiune. Se constată că toate sistemele vii tind să ajungă
pe o stare stabilă. Există patru nivele ale modificărilor (primul e ste intuitiv,
celelalte trei sunt preluate direct din teoria sistemelor living):
-Nici o modificare . Primul nivel al modificării este simplu – fără
modificare. Î n cele mai multe dintre cazuri este ușor sau mai eficient să se
paras ească situația neschimbată relativ la modificarea mediului. Aceasta este
adevărata pentru cele mai multe modele.
– Ajustă ri.Următorul nivel al modificării este ajustarea. Acesta este
utilizarea caracteristicilor existente pentru a răspunde la schimbări . În cele mai
multe instrumente de modelare, astăzi , nu există extensii către instrumente
disponibile care să permitămodificări semnificative ale modelului. Aceasta poate fi
legată , doar de modificări minore ale intrărilor și ale ieșiriloractivităților existent e.
-Adaptarea . Cea de al treilea pas al modificărilor este adaptarea.
Aceasta se ref eră la dezvoltarea capabilită ților pentru a face față schimbării .
46 James Miller 1978
47 Ibidem
Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi
34
Ea poate fi legată de adăugarea și eliminarea de activități și date din
diagramă, astfel î ncât să se producă schimbarea poziției lor relative.
-Evoluț ie. De obicei aceasta apare încet , de-a lungul unei lungi
perioade de timp. Oricum, utilizarea termenului se aplică numai la modificările
radicale ș i nu la schimbările naturale provenite î n timp. Evoluția este schimbarea
structurii genetice a modelului. Ea poate fi relaționată cu restructurarea proceselor
economice prin schimbarea radicală a respectivului proces ș i respectiv a modelului
acestuia.
Cât timp condițiile externe rămân într-o marjă acceptată , adaptarea nu este
necesară . Depășirea respectivei marje, î n lipsa adaptării , conduce la
eșuareaorganizației . Cauzele posibile ale presiunii din sistemele living pot sa fie
aplicate de asemenea ș i la modelele living. Lipsa intrăr ilor necesare, precum ș i
excesul de ieșiri solicitate produc aceeași problemă a reducerii resurselor din
sistem. Deci, sistemele dezvoltă un control de feedback pentru a monitoriza
atâtintrările actuale câ t și ieșirile din sistem.
Aceste semnale de feedback au,ele însele , o anumită probabilitate de
eroare. Acestea vor diferi de la momentul măsurării la momentul deciziei pentru o
acțiune și mai departe de momentul la care acțiunea în sine va avea loc. Această
formulă va determina un anumit grad de adaptabilitate a sistemului.
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
35
CAPITOLUL II
2. MODELAREA PROCESELOR ECONOMICE
2.1. Metode adoptate in luarea unor decizii
Modelarea proces elor economice este o disciplină economică de granițe cu
matematica și tehnica de calcul ș i se ocupa de fundamentarea deciziei managerial e
în condiții de eficiență pentru producător cu ajutorul unor m odele economic –
matematice , flexibile, ș i cu posibilitatea utilizării tehnicii simulării.48 Metode de
culegere a datelor folosite în modelarea e conomico -matematică.
În procesul fundamentării deciziei se pornește de la o serie de indicatori care
provin din anchete, raportări, ș i care pot fi măsurate cu diferite grade de precizie
(fig 2.1)
Fig.2.1 procesul fundamentării deciziei
48 Ghiță Bârsan – Modeling and simulation -introduction course, editura Academiei Forțelor Terestre
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
36
Din punct de vedere al mărimilor procesele economice pot fi:
Mărimi deterministe (riguros stabilite cu o valoare mică )
Mărimi stochastice aleatore adică acela mărimi cărora li se poate asocia o
probabilitate. Deterministă vs. Stohastică toate elementele sunt sigure sau
există și incertitudini.
Mărimi vagi/ fuzzy (o mulțime de valori c ărora li se asociază un grad de
apartenen ță la o anumite probabilitate
Metode de trecere de la variabila lingvistică (descriptivă) la cea cantitativă
(algoritmizată ). Decizii le se bazează pe informații, informațiile fiind sub forma
unui amestec de date ș i percepții. La rândul lor percepțiile sunt exprimate cu
ajutorul unor operatori lingvistici: poate, oarecum, cald, rece, mic, înalt, etc. sau de
exemplu ”este foarte posibil ca prețul produs ului X sa crească semnificativ î n
viitorul apropiat”
Percepțiile reprezintă abilitatea oamenilor de a reț ine detalii , de a memora
anum ite informații. Totodată apare și imprecizia care este datorată imposibilității
de a delimita exact granițele dintre anumite informații. „Lotfi Zadeh a formulat
chiar un principiu al incapabilității arătând ca pe măsura creșterii complexității,
precizia ș i semnificația afirmațiilor referitoare la comportamentul procesul ui
economic sunt incompatibile, în sensul că majoritatea afirmațiilor referitoare la un
proces complex s unt imprecise sau vagi. Lotfi Zadeh este fondatorul teoriilor
mulțimilor vagi/fuzzy care face referire la posibilitatea de a opera cu elemente
imprecise. Elementele unor astfel de mulțimi au grade de apartenența cu valorile
intervalului [0,1]. 49
Neces itatea trecerii variabilei lingvistice la cea de tip numerica:
Posibilitatea reflectării mai exacte a fenomenelor
Posibilitatea prelucrării automate a datelor.
2.2. Metode de prelucrare folosite în vederea adoptării unor decizii:
Metode exacte : permite obț inerea soluției S î n ca drul unei probleme
economice fără nici o eroare. Exemplu, daca notă m:
49 Lotfi Zadeh -cercetător american
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
37
S= vectorul soluției efectiv adoptate,
S*= vectorul soluției adevărate
Metode aproximative : sunt acele metode care permit obținerea unei soluții S
diferită de soluția adevărată S* prin intermediul unu vector ɛ, și un alt vector ɛa
dinainte stabilit
|S-S*|=| ɛ|≤| ɛa |
Metode euristice sunt acele metode pr in care se obține o soluție S î ntr-un
timp relativ scurt indiferent de dif icultatea problemei, fără a avea garanții asupra
rigurozității rezolvării, deoarece este dat vectorul erorii admisibile ɛa. De aici
rezultă că metoda euristică nu reușește întotdeauna să ne conducă la soluția S.
Metoda euristică poate fi considerată o ser ie de încercări a că ror rezolvare
este strâns legată de natura problemei. Metodele euristice pot fi considerate o
succesiune de încercări/taton ări, a căror alegere este legată de fiecare dată de natura
problemei de rezolvat ș i de personalitatea modelatoru lui (analistului de sisteme).50
2.3. Procesul de trecere de la un sistem real la un model de simulare
Simularea este o tehnică de realizare a experimentelor cu ca lculatorul
numeric, care implică construirea unor modele matematice ș i logice care descriu
comportarea unui sistem real (sau a unor componente ale sale ) de -a lungul unei
perioade mai mari de timp. Deși nu oferă soluții exacte, simularea este o tehnica de
cercetare eficientă pentru problemele econ omice complexe la nivel de firmă ,
imposibil de studiat analitic (cu modele economico -matematice de optimizare).
În cazul unui sistem existent (firma , întreprinderea), compararea sa poate fi
prevăzută de un model de simulare care pune în evidență efectul modificării unor
parametri ca re descriu sistemul respectiv. În activitatea de simulare sunt impl icate
trei elemente importante ș i anume: sistemul real / modelul / calculatorul și două
relații: relațiile de modelare și relațiile simulare fig 2.2 .
50 W.Buckley, – Modem Systems Research for the Behavioral Scientist, Chicago, LL, Aldine Publishing, ed. 1968
S-S*=0
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
38
Fig.2.2 relațiile de modelare și relațiile simulare
– "Sistemul real" reprezintă sistemul perceput cu simțurile omului.
– "Modelul real" reprezintă sistemul real înlocuit si care corespunde, în
principiu, cerințelor sistemului real inițial.
– "Modelul abstract" realizează trecerea de la "sis temul real" la "modelul real",
el reproduce sistemul real pri n descompunerea sistemului în pă rți
componente elementare si stabilește legăturile dintre acestea.
Validarea rezultatelor se face prin stabilirea concordanț ei di ntre datele din
sistemul real ș i cele oferite de model.
2.4. Modelarea întreprinderii
,,Modelul este o reprezentar e abstractă , a realității" . Modelul întreprinderii
este definit ca: "o reprezent are simbolică a întreprinderii ș i a lucrurilor care sunt
legate de aceasta". Această definire detaliază tipurile de entități care sunt de interes
pentru modelator. Modelatorul are rolul de a determina aspectele sistemelor
reale care sunt de interes , precum și a modului î n care ele urmează a fi
modelate .51
Cunoașterea întreprinde rii este critica tă pentru orice efort de creștere.
Pentru atingerea obiectivelor propuse, modelare joaca un rol important î n
51 Camelia Rațiu -Suciu „Modelarea si Simularea proceselor economice” teorie si practica, ediția a treia, cap.13
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
39
cunoașterea întreprinderii deoarece ea „face posibilă cunoașterea tuturor
aspectelor pertinente, descrierea clară a problemelor economice ș i a cerințelor
acestora, identificarea diferit elor alternative de proiectare ș i a mecanismelor pentru
analiza acestor opțiuni , pentru implementarea proiectulu i la nivelul strategic, tactic ș i
operaționale”
Modelele sunt utilizate pentr u:
furnizarea unei orientări a logosului relativ la întreprindere
furnizarea unei modalități de comunicare (interioară și exterioară ) a
întreprinderii
furnizează baza pentru analiza ș i proiectarea noilor procese
acționează ca un fundament pentru creșterea continua a proceselor existente
facilitează cont rolul proceselor din lumea reală .
Persey, descrie importanț a modelarii întreprinderii ca furnizoare a
cunoștințelor relative la întreprindere și a interacțiunilor care pot fi utilizate ș i
raționalizate pentru intensificarea acestor interacțiuni .
"Puterea unui model se manifestă, prin abilitarea acestuia de a simplifica
sistemul lumii reale pe care î l reprezintă ș i de a predicționa anumiți factori ai
acestuia" .52
Modelul poate fi definit ca o reprezentare abstractă și simplificată a unui
proces e conomic. După cum am prezentat ș i în primul capitol modelul este o
reprezentare izomorfa a realității, care oferă o imagine riguroasă în scopul de a
se înțelege mai bine fenomenele stud iate, astfel ele se caracterizează prin:
simplitate, suplețe , accesibilitate ș i adaptabilitate . De asemenea, permite
descoperirea unor legături și legități greu de stabilit pe alte căi.
2.4.1. Etapele procesului de modelare
Procesul modelarii cuprinde următoarele etape :
1. cunoașterea detaliată a realității procesului ce se modelează
2. construirea propriu -zisă a modelului economico -matematic,
3. experimentarea modelului economico -matematica ș i evaluarea soluției,
4. implementarea modelului economico -matematic.53
52 Persey
53 Camelia Rațiu -Suciu „Modelarea si Simularea proceselor economice” teorie si practica, ediția a treia , cap .14.2
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
40
Construirea propriu -zisă a modelului constă, fie î n alegerea unuia din
numeroasele instrumente „clasice” , de modele care corespunde problem ei
formulate sau în elaborarea unor modele noi. Î n primul caz analistul trebuie să
stabilească corespondența dintre r ealitate ș i instrumentul de modelare cunoscut din
literatura de specialitate. În
momentul când analistul creează modele noi rezultatul poate fi:
– combinații de modele clasice
– modele noi propriu -zise care implică o largă gamă de cunoștințe matematice,
talent ș i imaginație
Experimentarea modelului se poate face î n „vivo” prin aplicarea în practică a
întreprinderii , a modelelor descriptive sau normative. Aceasta implică o eșantionare
cât mai redusă deoarece există riscuri foarte ma ri care ar putea determina ca
modelul să dea greș. O alta cale
prin care se poate realiza experimentarea modelului este î n „vitro” prin generarea
unor situații posibile ale sistemului. Acest mod de experimentare prin care se pot
genera mai multe var iante ale modelului , și tot odată , constatarea variantei optime
poarta denumirea de simulare .
2.4.2. Tipologia modelelor economico -matematice
Modelele economico -matematice după modul de tratare a informației se
clasifică în două categorii
modele descriptive: descriu lucrurile așa cum există î n realitate
modele normative: ele sunt utilizate pentru creșterea performanței54
Aceste două modele fac parte din componenta modelelor economico –
matematice ce pot fi concepute într -o întreprindere. Ele fiind în princi pal
descriptive, uneori pot fi ș i normative , alteori pot fi combinate , adică descriptiv –
normative .
54 Camelia Rațiu -Suciu „Modelarea si Simularea proceselor economice” teorie si practica, ediția a treia , cap.14.3
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
41
Modelele descriptive cuprind următoarele grupe:
– modele ce surprind aspectele tehnologice ș i de producție
– modele informațional -decizionale
– modele ale relațiilor umane
– modele informatice .55
Modelele normative cuprind modele de luare a deciziei mai exact „cum ar
trebui luate deciziile” sau “ cum sunt luate deciziile” . Modelele normative includ :
un set de obiective (profitabilitate, câștigarea a cotei de piața , excelența în serviciile
sau produsele oferite), criterii ( reflectă obiectivele întreprinderii ), identificarea
problemei , alternative de rezolvare a problemei, implementarea variantei alese
(necesită implicarea resurselor umane, financia re, informaționale, materiale) ș i
feed-back.
2.4.3. Modele ce surprind aspecte tehnologice și de producție
M1. Model arborescent pentru de scrierea structurii produselor ș i calculul
necesarului de resurse material. Acest model ar e rolulu de a indica arborescenț a56
unui produs P.
PFi(i=1,…p) – produs finit
Qi(i=1,…,p) – cantități ce urmează a fi fabricate din produsul finit PF i
Cik- norma de consum din materialul MP K pentru produsul PF i
Nn-canti tatea necesara din materia primă (n)
V- numărul de nivele care intervin
h- rangul nivelului
Pentru situațiile în care arborescența este pe mai multe niveluri. F ormula
gener ală de cadru al necesarului de resurse materiale este:57
55 H ,Dawid. – Adaptive Learning by Genetic Algorithms: Analitical Results and Applications to Economic Models,
Springer -Verlag, Berlin, 19 96
56 arborescență se înțelege descompunerea produsului finit în componentele sale, cu precizarea normelor de consum
conform rețetei de fabricație; descompunerea se realizează pe mai multe niveluri și anume pe atâtea câte sunt
necesare pentru ca pe ultimul nivel să se poată citi componentele de bază, respectiv resursele materiale.
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
42
Nk=∑
∏
Pentru k= ̅̅̅̅̅
M2 Model tip Grafice Gantt
– apare î n multiple domenii unde apare problema succesiunii în timp a unor
activități.
– pot fi folosite atât ca modele descriptive precum ș i ca modele normative
(secvențe tehnologice ).
M3 Modele de tip ADC (analiza drumului critic)
– condiționările logice și tehnologice luând astfel în considerare resursele
materiale, umane și financiare;
– oferă informații necesare privind: termene de începere și terminare ale
activităților, resurse, rezerve.
M4 Modele de ordonanțare și lotizare
– problemele de ordonanțare const au în stabilirea unor ordini de efectuare a
activităților unui proces de producție astfel că interdependențele să fie
respectate î n limita resurselor disponibile și cu o durată totală minimă de
execuție;
– modelele se bazează pe tehnici combinatorice “ branch -and-bround ”
(ramifică și mărginește);
– modele ale teoriei ordonanțării: ordonanțarea a “ n” repere pe “ m” mașini
(job shop); ordonanțarea de flux “ flow shop ”; ordonanțarea cu restricții de
resurse liniare; ordonanțarea bazată pe programarea liniară (modele ABC de
tip euristic).58
M5 Modele pentru determinarea capacităților de producție
57 Camelia Rațiu -Suciu „Modelarea si Simularea proceselor economice” teorie si practica, ediția a treia, cap.14.3.1
58 58 H ,Dawid. – Adaptive Learning by Genetic Algorithms: Analitical Results and App lications to Economic Models,
Springer -Verlag, Berlin, 1996
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
43
– în funcție de capacitatea de producție se stabilește fondul timpul ui disponibil
al utilajelor. Datorită posibilităților numeroase de calcul a capacității
nominale, practice, economice conduc la conceperea unor modele complexe;
– se stabilește capacitatea valorica agregata de mai mulți indicatori fizici ș i
valorici: fondul tehnic al timpului pe grupe de mașini, valoarea producției
marfă obținută anterior, volumul producției expri mat în unități fizice, fondul
timpului necesar pentru principalele piese de schimb etc. Cu ajutorul acestor
indicatori se exprimă situația tehnico -economică existentă în întreprindere la
un moment dat (caracter descriptiv);
– capacitatea de producție s e poate optimiza prin: reducerea consumului de
materii prime sau de energie, reducerea numărului de pe rsonal utilizat,
valorificarea cât mai bună a materiilor prime, sati sfacerea condițiilor unor
costuri minime.
M6 Modele pentru determinarea structurii de producție pe o perioadă
dată
– diminuarea unei structuri de producție pe o perioadă dată î n funcție de
cerințele pieței (contracte încheiate ) și resursele disponibile care conduc la
maximizarea profitului, minimizarea costului de producție, maximizarea
cifrei de afaceri etc.;
– este un lucru de programare liniară cu mai multe funcții obiectiv unde
restricțiile reprezintă partea distributivă , iar funcția obiectiv , partea
nominativă .59
M7 Metodele pentru probleme de amestec
– Ca și în M6 partea distributivă conține restricțiile , iar partea normativă,
funcția obiectiv;
– problema de amestec poate fi: un produs final P , având în componența sa
produsele Pj(j=1,…,n) care trebuie amestecate. Acest produs are
caracteristici calitative impuse ș i exprimate prin anunțuri le indicatorii I1,I2,
59 Camelia Rațiu -Suciu „Modelarea si Simularea proceselor economice” teorie si practica, ediția a treia , cap.14
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
44
I3,…,Im (care după caz vor fi maximizate sau minimizate) de o anumită
mărime b i(i=1,…m).60
M8 Modele de cr oire
– Se utilizează în întreprinderi unde apar probleme de tăiere sau debitare a
unor materiale unidimensionale (bare de oțel, țevi , tablă, scânduri, piei, stofe
etc.);
– Modelul se bazează pe programarea matematică , în care funcția obiecti v își
propune ma ximizarea costului deșeurilor ră mase prin aplicarea soluției de
croire, iar restricțiile urmăresc ca numărul de piese ce se debitează/croiesc să
fie mai mare decât numărul de piese/bucăți necesare.
M9 Modele de transport -repartiție
– Sunt ca zuri particulare ale propagării liniare care permit utilizarea unui
algoritm expeditiv de rezolvat;
– Partea descriptivă a modelului o reprezintă restricțiile , iar partea normativă
funcția obiectiv;
– Problema de transport, în forma ei generală, constă în găsirea unui plan
optim de transport al unui produs omogen în așa fel încât, ținând seama de
disponibilitățile furnizorilor și de cerințele consumatorilor, s ă se minimizeze
cheltuielile de transport sau numărul de t/km parcurși.
M10 Modele pentru probleme de afectare
– Sunt utilizate î n special pentru: repartizarea muncitorilor pe mașinile
existente, a utilajelor pe lucrări, a specialiștilor la diverse sarcini complexe,
cercetării/proiectării etc.
– În funcție de specificul problemei se folosesc următoarele : algoritmul ungar
și metode de tip branch -and-bound.
60 Camelia Rațiu -Suciu „Modelarea si Simularea proceselor economice” teorie si practi ca, ediția a treia , cap.14
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
45
M11 Modele de flux în rețele de transport
– Se folosește pentru : a descrie procesul transportului intern într -o uzină ,
distribuția unei materii prime fluide sau gazoase î n procesul de producție;
– Rețeaua de transporturi este reprezentată printr -un graf ic în care fiecărui arc
XiXj îi se asociază o capacitate c ij,, fiind fluxul maxim care poate fi atins de o
porțiune de rețea . În principiu acest model presupune maximizarea fluxului
total.
– folosește algoritmul Ford -Fulkerson.61
M12 Modele pentru amplasarea utilajelor
– utilajele din secțiile de producție trebuie să fie dispuse astfel încât drumul
parcurs de piesele care se prelucrează să fie în ansamblu cât mai redus . De
aceea se f olosesc indicatoare de eficien ță, unde întâlnim doua parți:
– partea descriptivă: se iau î n calcul utilajele din punct de vedere al
posibilității de prelucrare a reperelor;
– partea normativă constă î n întocmirea algoritmului pentru formarea liniilor
tehnologice
M13 Metode pentru descrie rea muncii fizice
– Obiectivul constă în crearea unei imagini cât mai fidele a modului î n care se
efectuează munca fizică. P e baza acestora se elaborează modelele normative .
– pentru desc rierea muncii fizice se includ ș i studiile ergonomice privind
interacțiunea dintre om și mediul de muncă .
M14 Modele pentru fenomene de așteptare
– În practica economică apar numeroase situați i de “așteptare” datorită
imposibilității corelări temporal e a unor diverse activități care se
intercondiționează
– Conceperea un ui model de "așteptare" presupune cunoașterea unor
caracteristici ale fenomenului studiat privind număru l mediu de: unități în
sistem, unități în curs de servire, unități în șirul de așteptare, stații
61 Camelia Rațiu -Suciu „Modelarea si Simularea proceselor economice” teorie si practica, ediția a treia , cap.14.2
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
46
neocupate, unități ce sosesc într -o perioadă dată de timp, precum și timpul
mediu: de servire, de așteptare în sistem și de așteptare în șir.
– Aceste modele au un caracter complex descriptiv -normativ.
M15 Modele de stocare
– Stocarea generează anumite cheltuieli directe ș i indicate ca urmare a
achiziționării , transportului, depozitării ș i înregistrării unor eventuale
pierderi, datorate deprecierii materiilor prime etc. Existența unui program
optim de producție asigură un nivel minim al cheltuielilor ocazionate de
depozitarea materiilor prime, ma teriale lor și al eventualelor modificări ale
volumului de producție ;
– Sisteme le modern e de gestiune a stocurilor presupun ca fiecare întreprindere
să răspundă cerințelor privind: determinarea cantității optime de comandat,
determinarea proiectelor de aprovizionat, determinarea stocului de siguranță
optim ă în condițiile minimizării cheltuielilor și respectiv a efortului de
muncă necesar;
– Gama modelelor de stocare este extrem de diversă (modele deterministe,
probabiliste, statice, dinamice, cu cerere continuă, cu cerere discontinuă etc.).
În structura modelelor de stocare sunt cuprinse numeroase elemente
descript ive, precum și o parte normative : procedeul de determinare a politicii
optime de reaprovizionare.
M16 Modele ale controlului statistica calității produselor
– Constă în cunoștințe legate de statistica matematică ;
– Caracter normativ ș i descriptiv .
2.4.4. Modele informațional -decizionale.
Într-o organizație întâlnim două categorii de modele ș i anume :
a) modele pentru descrierea rețelei informațional -decizionale
– modele de tip organigramă a structurii organizatorice,
– diagrama de flux a documentelor,
– diagrama informațional -decizională ,
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
47
– modele de tip av al-amonte .
b) modele care descriu structura procesului decizional
modelele logicii formale care cuprinde :
– modelele logicii clasice,
– modelele logicii matematice,
– modelele axiomatizate,
– modelele metateoretice,
– modelele semiotice;
modele ale teoriei deciziei:
– modelul general al procesului decizional care explicitează elementele acestui
proces: variante, consecințe, criterii, stări ale naturii,
– modelul deciziilor de grup a lui Arrow,
– teoria utilității
– modele în condiții de risc și incertitudine,
– modele multicrit eriu.62
2.4.5. Modele ale relatiilor umane
Dacă î n celelalte modele accent ual era pus pe repartizarea forței de mucă ,
pe maximizarea profitului, minimi zarea costului de producție etc., în această
rubrică accentul este pus pe rezolvarea anumitor probleme legate de : indivizi,
grupuri și de relațiile lor reciproce.
Metodele de investigare : interviul, chestionarul, autochestionarul.
Principalele modele de descriere a relațiilor interpersonale și de grup în
întreprinderi sunt:
– testele sociometrice,
– modele pentru descrierea comunicării între indivizi și grupuri,
– modele de simulare a relațiilor umane.63
Un loc important în această categorie de modele îl ocupă modelele
descriptive ă n vederea selecționării și promovării personalului (această selecție se
62 Camelia Rațiu -Suciu „Modelarea si Simularea proceselor economice” teorie si practica, ediția a treia , cap14
63 Ibidem
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
48
realizează cu ajutorul : testelor de inteligență , apti tudinilor speciale, a
performanț elor acestora etc.) , precum ș i a modelelor care descriu comportamen tul
în întreprindere.
Un alt loc important îl ocupă modelele normative din care amintim:
– modelul conducerii descentralizate a întreprinderii,
– regula stimulării lucrătorilor și specialiștilor,
– prioritatea relațiilor de respect și încredere față de cele de autoritate,
– regula responsabilității profesional e.
2.4.6. Modele informatice.
Modelele informatice pot fi grupate în:
– modele complexe hardware,
– modele de tip software de aplicații,
– modele de organizare a datelor (fișiere, bănci, baze de date).
Componenta descriptivă este, totdeauna, prezentă.
În concluzie majoritatea modelelor economico -matematice care au largă
aplicabilitate, î n practica au atât trăsături descriptive cât ș i normative , numai că
diferă gradul de intensitate .64
64 Camelia Rațiu -Suciu „Modelarea si Simularea proceselor economice” teorie si practica, ediția a treia , cap.14
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
49
Fig.2.3. model de legatură
Cu ajutorul unui model de legătura se pune în evidență zona de interferență
a celor patru categorii de modele , creându -se astfel , o imagine unitară î n ceea ce
privește modelul descriptiv global ș i modelul normativ global al întrepri nderii.
„Precizia ș i completitudinea reprezintă două atribute distincte , care dau
măsură utilizării unui set de date pentru extragerea unor informații necesare
procesului decizional”65
În cadrul sistemelor matematice, modelele matematice , ce au un caracter
deductiv , nu pot surprinde realitatea. Se apelează la modele de simulare ce au
caracter procedural.
În figura 2.4 este prezentat procesul de selectare a unei metode de luare a
deciziei.
65 In anul 1996 premiul Nobel pentru economie a fost acordat economistului britanic James A. Mirrelees si
economistului Canadian William Vickery pentru o lucrare referitare la consecintele economice ale informației
financiare incomplete.
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
50
Fig. 2 .4. prezentat procesul de selectare a unei metode de luare a deciziei.
prezentat procesul de selectare a unei metode de luare a
deciziei.
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
51
2.5. Elemente din teoria deciziei
Decizia economică poate fi descrisă ca acțiune conștientă prin selectarea
variantei celei mai favorabile dintr -o multitudine de variante posibile , ținându -se
cont și mai mulți factori: economici, psihologi ci, sociologici, politici etc. C alitatea
unei decizii este supusa unui set de restricț ii: calitatea informației disponibile sub
aspec tul preciziei, completitudinii ș i oportunității, presiunea timpului, riscul
asumat; si mai este influențat și de competentele manageriale ale decidenților
(abilitatea de prelucra re a informațiilor, posibilitat ea și modul de percepție a
realității, etc.) .
Putem spune că procesul decizional constă în rezolvarea unor probleme ce
apar în momentul existenței unei diferențe între starea lucrurilor existentă și starea
lucrurilor dorită.
Exista d ouă tipuri de probleme:
– probleme bi ne structurate (starea existentă și starea dorită sunt clare , precum
metoda de atingere a stării dorite este bine definită) , care adesea sunt
rezolvate prin algoritmi/proceduri/programe , care nu fac decât să
standardizeze soluțiile;
– problemele structurate impropriu conțin o combinație între starea existentă și
starea dorita. Ele tind să fie individualizate , necesitând procese
neprogramate , unde, rolul important îl are ” modelul rațional” .
Un loc important în formalizarea unei probleme îl ocupa structurarea. Prin
structurare procesul decizional devine mai inteligent . El poate să fie încadrat î ntr-
un sistem informatic. ”Deciziile ce pot fi formal izate imediat după structurare ș i
modelare intra î n modele cla sice de decizie , celelalte pot fi încadrate prin tehnica
încadrării , erorii și euristică ”.66
66 Teoria clasica a deciziei se bazează pe caracterul intențional si optimal al luării deciziilor. Deciziile se bazează pe
perfecțiune si așteptări privi nd rezultatele diferite alternative de acțiune, alegându -se cea mai buna alternativa, in
termenii consecințelor sale în raport cu perfecțiunile decidenților. Modelul considera adevărate următoarele ipoteze:
– Decidentul este complet informat, fiind in poses ia tuturor alternativelor decizionale posibilei și urmărește o
extremizare rațională a unui sau mai multor parametri de performanta;
– După definirea problemei, decidentul procedează la stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor
decizionale, generea ză toate aceste alternative cu consecințele aferente si selectează prin analiza
comparativa pe cea mai convenabilă care apare ca soluție optima
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
52
Metodele și tehnicile de lucr u oferite de matematica aplicată pentru asistarea
deciziilor au la baza o serie de ipoteze:
mulțimea acțiu nilor posibile este identificată înainte de prelucrare;
exista o pre -ordine totală pentru mulțimea acțiunilor care se formalizează
matematic;
datele sunt numerice și conțin toată informația utilă ;
”cea mai bună decizie este aceea care maximizează funcția de utilitate.
Aceste ipoteze îndepărtează destul de mult, modelele și tehnicile matematice,
de cele aplicate î n contextul real al întreprinderii. Criticând ipotezele de mai
sus, H. Simon propune alte premise pentru dezvoltarea metodelor de
matematica aplicată”67:
Deciziile umane sunt luate pe rând, urmând un proces temporal;
Aprecierea viitorului este limitată ș i niciodată nu se pot lua î n calcul toți
factorii posibili.
Nu există nicio funcție a utilitătii globale, deoarece preferințele decidenț ilor
sunt contradictorii și p ot fi luate î n considerare numai cu ajutorul unor
criterii.
Wald68 exprimă teoria deciziei ca o abordare menită să furnizeze regulii
pentru acțiuni în situații de incertitudine , adică reguli de decizie .
Structura generală a unui proces decizional economic cuprinde:
Cadrul decizional ș i participanții (efectivul care sta la baza realizării unui
proces)
Problema decizională este definită ca:
Stări ale naturii – condițiile obiective , exterioare controlului
decidentului , care determ ină consecințele corespunză toare unei
alterative din mulțimea consecințelor posibile;
Mulțimea variantelor decizionale (presupune variante posibile de
acțiune î n vederea soluționării problemei )
67 Laureat al premiului Nobel in 1978 pentru ” activitatea de pionier in domeniul științelor administrative privin d
proces elor de luare a deciziilor în cadrul organizațiilor economice internaționale”
68 Teoria deciziilor statistice a fost inițiate si dezvoltata de A.Wald (1950) si a beneficiat de dezvoltarea teoriei
jocurilor făcuta de von Neumann -Morgenstern (1947). A ceasta prezintă o generalizare a problemelor de estimare
punctuala, de verificare a ipotezelor statistice obținute de școala matematica fondata de J. Neyman si de K. Pearson.
Wald ca problema de decizie poate fi interpretata ca un joc de doua persane cu suma nula in sensul teoriei jocurilor;
in plus Wald a obținut rezultate foarte importante in teoria deciziilor prin generalizarea teoriei jocurilor.
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
53
Criterii de decizie ( metodele folosite de decidenți pe ntru a alege cea
mai optimă vari antă)
Obiectivele (aprecierea calității ca fiind bună sau nesatisfăcătoare)
Consecințele (rezultatele în urma manifestării diferitelor stării ale
naturii și mai ales diferite variante decizionale)
În funcție de cantitatea de informații disponibile se pot distinge:
Situația decizionala de certitudine : se caracter izează prin posibilitatea
maximă de realizare a obiectivului sau obiectivelor urmărite. Elementele
implicate î n procesul decizional sunt descrise prin variabile controlabile cu
caracteristici cunoscute, astf el evoluția lor fiind anticipată cu precizie.
Condițiile de certitudine sunt at unci când decidentul cunoaște foarte bine
problema. Decizia cea mai bună este aceea care generează rezultatul ce mai
profitabil.
Situațiile decizionale de incer titudine : se caracterizează prin faptul că
numărul de variabile este foarte ridicat ( unele fiind necontrolabile, iar cele
controlabile, nefiind în totalitate cunoscute) . În aceasta situație nu se poate
aproxima evoluția variantelor , ceea c e determină și faptul că nu se pot estima
probabilități.
Situația decizională de risc : sunt realizabile , dar probabilitatea de obținere
a rezultatului dorit este redusa. O mare parte din variabile sunt necontrolabile
precum ș i evoluția acestora .
În condițiile de risc problema se definește ca: probabilitate a acțiunilor
cauzate de influenț a factorilor re levanți, soluțiile alternative ș i probabilitatea
cu care fiecare poate conduce la rezultatele dorit e.
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
54
2.5.1. Deciziile î n condiții de incertitudine
Ai, i=1,…,m => setul de variabile din care se va face alegerea celei mai bune
Sj, j= 1,…..n => reprezinta multime sarcinilor naturii identificare
Cij, i= 1,….m; j=1,…,n => se consemnează alegere alternativei A i, în condițiile
manifestării starii S j, a naturii.
Analiză pentru fundamentarea deciziei î n condiții de incertitudine:
Definirea completă și cor ectă a problemei ;
Stabilrea alternativelor de acțiune și a caracteristicilor , fără a fi
neglijate cele satisfăcătoare , care apar puțin probabile;
Stabilirea tuturor șirurilor de evenimente asociate unei alternative;
Evaluarea consecinței fiecărei variați e de acțiune la sfârșitul unui
astfel de ș ir de evenimente;
Analiza de senz itivitate a ordinii de referință î n mulțimea
alternativelor de acțiune69; clasament elaborat printr -o metoda
adecvată de analiză mono (eliminarea variantelor dominante) sau
multicriterială;
69 Chiar in condițiile utilizării unor metode de fundamentare decizională menite să obiectiveze cat mai mu lt opțiunea
decizionala, concluziile pot intra in competiție cu motivele de ordin subiectiv . Variante
decizionale Stări ale naturii
S1 S2 ….. Sn
A1 C11 C12 … C1n
A2 C21 C22 Cij C2n
….. …. …. …. ….
Am Cm1 Cm2 …. Cmn
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
55
Analiza finală a rezultatelor ș i luarea deciziei (se iau în calcul var iantele cu
cea mai mare influență asupra rezultatului ).
2.5.2. Criterii de decizie î n condiții de incertitudine
Criteriul Wald constă în alegerea variantei care aduc e cel mai mare profit și
respectiv cea mai m ică pierdere posibilă . Pentru Cij (consecința economică a
alegerii variantei de decizie i, i=1,…m, în condițiile î n care s -a produs starea
obiectivă j, j=1,…,n ), se pot defini următorii indicatori:
Consecințe de tip profit
max imin j Cij V* variant ă optimă , pentru i=1,… ,m;
j=1,…,n.
Consecințe de tip costuri
min imax j Cij V* variantă optimă , pentru i=1,… ,m;
j=1,…,n.
Criteriul Laplace constă î n identificarea variantei , care aduce cea mai mare
valoare medie a profiturilor ș i respectiv cea mai mică valoare medie a pierderilor
cu condiț ia ca toate stațiile naturii să aibe aceeași probabilitate de apariție
Consecințe de tip profit
∑
Consecințe de tip costuri
∑
Criteriul Savage constă în identificarea variantei , care aduce cel mai mic
regret posibil . Prin regret se înțelege utilitatea pierdută ca urmare a selectării unei
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
56
variante decizionale decât a celei optime, î n condiție de informație completă.
Notă m R ij regretul corespunzător alegerii variantei i și j a naturii.
Consecințe de tip profit
V o
Consecințe de tip costuri
V o
Criteriul Hurwicz folosește un coeficient de optimism între 0 si 1; se
recomandă alegerea variantei pentru care câștigul hi asociat fiecărei variante este
cel mai mare:
Consecințe de tip profit
Max ihi V*
V o : h i= *max jCij+(1- )*min jCij; ; i=1,…,m;
j=1,…,n;
Consecințe de tip costuri:
Max ihi V*
V o : h i= *min jCij+(1- )*max jCij; ; i=1,…,m;
j=1,…,n;
Valoarea coeficientului exprimă atitudinea decidentului față de riscul
realizării unor câștiguri mici ș i de probabilitatea obținerii u nor câștiguri mari. Î n
problemele decizionale în condițiile de incertitudine , asemenea ca î n cazul celor de
risc, problemele care apar î n timpul riscu lui nu pot fi mereu evitate, ele fiind însă
minimizate:
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
57
– Probleme decizionale care pot duce la consecințe catastrofale pentru
decident , apar î n următoarea situație: apariția unei stări nefavorabile ale
naturii. În ace st caz se iau niște valori pesimiste = valori mici;
– Proces decizional fără ”mize” mari: î n cazul apariției celei mai nefavorabile
stări ale n aturii; Î n acest caz se tine cont de situația curenta a firmei, de
natura obiectivului pe termen lung sau mic și de decizie : strategică, tactică,
operativă .
2.5.3. Decizii în condiții de risc
”Natura informațiilor, cantitatea lor și încrederea î n aceste informații
influențează tipul de probabilitate utilizat ă70.” Probabilitățile sunt e valuări de la 0 la
1 în estimarea șanselor de succes a evenimentelor viitoare. Aceste evenimente
poarta denumirea de stări ale nat urii pentru a accepta faptul că ele nu sunt
controlate.
Metoda fundamental decizională, î n condiții de risc , face referire la estimări
de probabilități cel mai adesea subiective deoarece prezintă consecințele deciziei.
Elementele ti pice ale unui model decizional î n condiții de risc pot fi grupate î n
formă matriceală:
Ai, i=1,…,m desemnează setul de variante din care se va face alegerea celei
mai bune variante.
Sj, j=1,…,n reprezintă mulțimea stări naturii identificate .
Cij, i=1,…,m; j=1,…,n este consecința aleger ii alternativei A i în condiții de
manifestare a stării S, j a naturii .
Pj j= 1,…,n probabilit ăți de apariție a stării naturii
70 Probabilitatea este o caracteristica obiectiva a evenimentelor si țin de structura stochastica a proceselor si
formulelor. Ea este formulata ca fiind egala cu raportul dintre numărul de apariții ale evenimentului considerat si
numărul de apariții ale tutur or evenimentelor din clasa respectiva. Probabilitatea empirica tinde pentru un număr
repetări ale evenimentelor sper probabilitate teoretica.
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
58
Variante
decizionale Stări ale naturii
S1(p1) S2(p2) ….. Sn(pn)
A1 C11 C12 … C1n
A2 C21 C22 Cij C2n
….. …. …. …. ….
Am Cm1 Cm2 …. Cmn
În cazul î n care se calculează un indicator sp ecific : valoare medie așteptată
(VM i) sau speranț a matematic ă corespunzătoare deciziei i (i= 1,…,m) , considerând
stările naturii j (j= 1,…,n) .
V
∑
Se recomandă alegerea variantei pentru care se obține max i VM j , pentru
. În condițiile în care se specifică probabilitățile stării naturii, se pot
utiliza informații suplimentare pentru creșterea gradului de încredere în estimările
făcute asupra consecințelor decizionale. Valoarea informației perfecte ( VIP) este
dată de diferența dintre profitul estimat, obținut in condițiile cunoașterii complete, a
informației și valoarea estimată a câștigurilor față de cunoașterea perfectă. Rolul
informației per fecte este de a oferii posibilitatea preschimbării situației decizională.
∑
∑
Valoarea
așteptata in
condiții de
informare
perfecta Valoarea
așteptata in
condiții de
informare
imperfecta
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
59
VIP reprezintă limita superioară a costului de achiziție (C) , pe care un
decident este dispus să -l plătească pentru cumpăra rea informației perfecte .
Informația suplimentară obținută permite identificarea strategiei optime pentru
luarea deciziei.
Dacă VIP C ,se remarcă achiziționarea informație adiționale;
Dacă VIP , nu se remarcă achiziționarea informației suplimentare.
Una dintre probleme le des întâlnite se referă la stabilirea necesarului de
informați i, la modali tăți de obținere a informației și posibil itatea folosirii acestora
în luarea deciziei. Faza informațională ar putea amâna o parte din decizii până la
dobândirea minimului de informații necesare.
2.6. Aspecte referitoare la metodologii de tip ameliorativ și
constructiv
2.6.1. Structura proiectului decizional
Proiectul decizional are urmatoarele componente
Activită ti premergatoare
Un studiu conceptua l care include
Elaborarea modelului descriptiv al problemei
Elaborarea modelului normativ al problemei
Experimentarea ș i implementarea modelului normativ
Aplicarea ș i funcționarea în regim normal a proiectului
Decizii ș i acțiuni pentru realizarea obie ctivelor cuprinse î n studiul conceptual
Documente privind descrierea realității deciziilor.71
71 Camelia Rațiu -Suciu „Modelarea si Simularea proceselor economice” teorie si practica, ediția a treia , cap.13.
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
60
2.6.2. Etapizarea proiectului
Etapa 1. – activități premergă toare implică o serie de activități după cum
urmează:
1. Stabilirea necesitații proiectului ș i deciziei de elaborare a acestuia
2. Definirea preliminară a problemelor decizionale ce vor fac e obiectul
proiectului
3. Stabilirea s pecialiștilor care vor executa ș i aplica proiectul
4. Estimarea provizorie a resurselor necesare
5. Estimarea provizorie a duratei întregii acțiuni
6. Obținerea aprobărilor oficiale pentru elaborarea proiectului ș i asigurarea
resurselor necesare realizării lui.
Etapa 2. – elaborarea modelului descri ptiv al problemei decizionale.
Se poate folosii orice model descriptiv care poate conduce la o soluție cât
mai a propiată de problema studiată. În prima etapă se realizează modele separate
pentru următoarele subsisteme: tehnologic -producție, informaționa l-decizional,
relațiilor umane ș i informatic; după ca re toate aceste modele se îmbină .
Etapa 3. – Elaborarea modelului normativ al problemei. Se realizează distinct
pe subsisteme structurale .
Etapa 4.- Experimentarea ș i implementarea modelului norm ativ.
Această etapa constă în :
Organizarea unor cursuri intensiv de reciclare;
Organizarea unor jocuri decizionale cu participarea celor ce vor conduce
proiectul
Etapa 5. – Aplicarea și funcționarea î n regim normal a proiectului.
Constă î n aplicarea proiectului decizional,a cesta desfășurându -se zilnic , devenind
activități de rutină, similare cu celelalte activități din sistem .
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
61
2.7. Metodologii de analiza și proiectare sistemică
a) Metodologii pentru analiza ș i proiectarea sistemelor informatice
b) Metodologii pentru analiza ș i proiectarea informațional -decizional
c) Metodologii privind analiza sistemelor complexe .72
”Unele firme constructoare de echipamente de calcul au elaborat
metodologii de a naliză, care sunt orientate aproape exclusiv pe introducerea
echipamentelor de calcul în întreprinderi, probleme economice reale, obiectivele
de bază ale întreprinderilor benefice, fiind lăsate pe planul al doilea, mijloc
(echipamentul de calcul), devenind în această concepție, scop”73. În felul acesta au
apărut me todologii de analiză și proiectare informatică . În
urma acestei etape au apărut metodologiile info rmațional -decizional care constă î n
elaborarea sistemului general de conducere al unităț ii, iar metodologia informatică
are drept scop, asigura rea introdu cerii celor mai moderne mijloace de analiză a unui
sistem de conducere cu echipamente electronice de calcul.
2.8. Metodologii pentru analiza și proiectarea informațional –
decizional
Distingem doua categorii de metodologii:
Ameliorative
constructive
2.8.1. Metodologi i de tip ameliorativ
Presupune cunoașterea amănunțită a situației existente încercându -se
îmbunătățirea ei prin reprocitate . Astfel folosind anumite criterii ș i tehnici de
îmbunătățire în aceste metodologii întâlnim 4 etape de lucru :
72 Camelia Rațiu -Suciu „Modelarea si Simularea proceselor economice” teorie si practica, ediția a treia , cap.13.
73 Camelia Rațiu -Suciu „Modelarea si Simularea proceselor economice” teorie si practica, ediția a treia, cap.13,
pag.2
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
62
studii preliminare – se întocmesc situațiile de oportunitate, se face analiza –
diagnostic. Nu se dau soluții de către echipa de analiști .
studii operaționale – etapa consacrată c unoașterii sistemului analizat;
analiștii căuta informați i generale , tehnico -economice , care fac obiectul
sistemului .
Cunoașterea în detaliu a sistemului se face prin identificarea proceselor
informaționale și decizionale , care au loc în analiza amănunțită a structurii acestora.
În funcție de specificul activității, de resursele disponibile , se stab ilesc
subsistemele componente .
Releveul informațional -decizional al situației existente
Pas 1 . Adoptarea unor măsuri organizatorice,
Pas 2. Redetalierea sistemului în aplicații sau grupe de activității
Pas 3 . Releveul de ansamblu
Pas 4 . Releveul informațional -decizional detaliat
Pas 5. Semnalarea interdependențelor cu alte aplicații și sisteme
Se întocmește organigrama grupei de activități , care are forma unei grile
cu dublă intrare , pe care se înscrie o diagrama orizontală de flux , completată cu
ajutorul unor simboluri specifice. Î n funcție de or ganigrama grupei de activități ș i
întocmește „Fișa activității”:
denumirea activității;
momentul efectuării activității;
numărul mediu de operații î n unitatea de timp;
numărul de exemplare ș i destinația fiecăruia;
obiectul activității;
descompunerea activității î n componente pe operații simple
Definitivarea obiectivelor sistemului
1. Proiectul sistemului . În prima etapă, se face analiza critică a situației
existente din punct de vedere informațional ș i decizional , după care , se
procedează la elaborare soluției î n detaliu. Rezultatele etapei de proiectare
conduc la obținerea un ei replici ca re trebuie să îndeplinească mai bine ș i mai
economic funcț iile esențiale ale siste mului și eventual, altele î n plus.
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
63
2. Implementarea cuprinde masuri pentru trecerea de la faza de proiect , la faza
de aplicație practică .
2.8.2. Metodologii de tip cognitiv (aval -amonte)
„Metoda a fost elaborată în Franța de A. Del ville și prezentată î n lucrarea sa
„L`information dans l`enterprise ” (Paris, Dunod). „Activitățile materiale care
definesc obiectivele unei întreprinderi reprezintă baza pe care trebuie clădită
sistemul de e laborare, circulație și prelucrare informației”74.
Etapele metodei:
Delimitare a domeniului de analizat ș i releveul proceselor de baza ale
întreprinderi;
Analiza ș i proiectarea necesarului de informații ale fiecărui proces de bază ș i
al diverselor prelucrări ale acestor informații;
Alegerea mijloacelor de realizare a sistemului proiectat.
A. Delville considera că, analiza informațională a unei întreprinderi poate fi
declașată de mai mulți factori
Se creează sau se exprima o activitate tehnică. E xemplu: înființarea unei noi
întreprinderi, lansarea unui produs nou sau se desființea ză prin comasare mai
multe întreprinderi ;
Se modifică o activitate tehnică ;
Apar modificări ale unor condiții , care influențează organizarea
informațională. E xemplu: condiții noi privind achiziționarea, dispoziții legale
noi;
Se constată î n organizarea inf ormațională (greșeli administrative,
dezinformarea, sosirea cu întârziere a informației etc.);
Apare un nou mijloc de organizare ș i prelucrare a informației
(teleprelucrarea informației)
Durată mare între prima analiză informaționala efectuată ș i următoare a.
74 Camelia Rațiu -Suciu „Mod elarea si Simularea proceselor economice” teorie si practica, ediția a treia, cap.13,
pag.5
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
64
Odată cu începerea analizei informaționale se delimitează domeniile care
urmează a fi supuse analizei. A. Delville precizează faptul că mărimea domeniilor
de investigare depinde de trei factori:
Efectivul de analiști
Timpul alocat
Obligațiile legale, c ontractuale
Ideea de bază a metodologiei este cea a cascadei de informații . Considerând
că într-o întreprindere au loc „ procese de baza” (procese tehnologice ) și „procese
administrative” (procese informaționale și decizionale). Proiectarea rețelei
informa ționale în concepte autorului : bazin de acumulare (proces administrativ),
căderii de apă (transmiterea de informații ), turbine puse î n mișcare de căderi de apă
(procese de bază). A lcătuirea cascadei informaționale pleacă de la un val spre
amonte și anume , de la un proces de bază, se determină nevoile de informații și
procesul administrativ care produc „informațiile” respective.
Cunoscând obiectivele se stabilesc informațiile , cu alte cuvinte , ceea ce este
nevoie pentru a atinge obiectivele propuse (aceste informații reprezintă cerințele
informaționale ale sistemului). Astfel se determină informațiile „în amonte” ,
adică acele informații care sunt necesare a fi prelucrate pentru obținerea informației
în val la care contribuie ș i factorul decizional.
Procedeul se tot repetă, din aproape î n aproape , până când se obțin
informațiile de intrare. Î n următoarea etapă se aleg mijloacele tehnice ș i metodele
decizionale necesare ș i avantajoase pentru realizarea întregii succesiuni de operații
informațional -decizionale , stabilite prin pragul cascadei val -amonte .
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
65
CAPITOLUL III
STUDIU CU PRIVIRE LA MODELAREA PROCESELOR
ECONOMICE SPECIFICE UZINEI DACIA – RENAULT MIOVENI
”Duster”
3. Modelarea interprinderii
În acest studiu de caz am să prezint câteva aspecte referitoare la procesul de
modelare și simulare care au loc în cadrul unei întreprinderi. Am ales ca model
uzina Dacia – Renault Mioveni pentru a evidenția modul prin care a reușit să
depășească perioada de criză economica. Pentru a înțelege mai bine procesul am să
prezint câteva aspecte legate de modelarea industrială sau cu alte cuvinte
modelarea dinamică. ” Modelarea dinamica a fost elaborată de Jay Forrester și se
bazează pe faptul ca funcționarea u nui sistem este r eprezentată de cunoașterea
interacțiunilor dintre fluxurile informații, comenzi, resurse materiale și umane”75
Conceptul fundamental al modelarii dinamice este ciclul informație – decizie
– acțiune, care constituie o buclă elementară în fee d-back în care se identifică o
cale directă: intrare (decizie) – ieșire (starea sistemului); o cale reacție inversă:
75 Jay Forrester, profesor la Massachusetts Institute of Technology
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
66
ieșire (starea sistemului) – informație despre ieșire (eventual prelucrată) și intrare
(decizie) fig 3.1.
Fig 3.1. ciclul informație – decizie – acțiune
În realitate între decizie și acțiune Fig 3.2. precum și în transmiterea
informației apar întârzieri, acestea fiind reprezentare ca în schema de mai jos.
Aceste întârzieri pot duce la următoarele situații: decizia e ste luată în raport cu o
altă stare anterioară a sistemului, va afecta o decizie ulterioară stării pe care o
măsoară.
Fig 3.2. decizie – acțiune
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
67
Orice sistem este format din bucle de reacții interconectate, iar la rândul ei
fiecare substructură conține câte structură alcătuită din două tipuri de elemente
variabile :
A. Varianta care reprezintă acumulări de cantități, măsurabile riguros, la un
moment dat, numite în dinamica industrială niveluri ( exemplu: nivelul
producției măsurat fizic sau valori);
B. Variabile ce reprezintă procese in curs de desfășurare intr -un anumit ritm,
măsurabile de regula ca valori medii, numite variabile de ritm (exemplu:
ritmul producției)
Pe lângă cele două variante mai întâlnim variabilele industriale sau
parametri , care pot caracteriza o stare, o comandă sau orice altă informație
provenită din exterior și care nu sunt influențate de deciziile din interiorul
sistemului ana lizat.
3.1. Evolutie Duster
În continuare am să vă prezint un scurt istoric al evoluției automobilului
Dacia – Renault . Pornind de la conceptul de firmă ” Firma , privita ca sistem,
concentrează, combină și organizează resursele în scopul de a produce bani și/sau
servicii destinate vânzării pe piață ”76.
Dacia este principalul producător de automobile din România și a luat ființă
în anul 1966, odată cu crearea Uzinei de Autoturisme de la Mioveni . După 2 ani, a
fost produsă prima Dacia 1100 sub licență Renault 8.
În anul 1999, Renault a achiziționat 51% din capitalul societății în urma
procesului de privatizare, iar în prezent deține 99,43% din capitalul Dacia.
Compania a parcurs un amplu program de modernizare: refacerea instalațiilor
industriale, reorganizarea rețelei de furnizori, reconstrucția rețelei comerciale,
reorganizarea activităților și formarea angajaților . Acestea s -au concretizat în
obținerea a trei standarde de management al calității, dintre care unul în domeniul
protecți ei mediului77.
76 Emil Scarlat, Nora Ghiriță – ” Cibernetica sistemelor economice”, p.145
77 http://www.daciagro up.com/despre -noi/profil
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
68
Investițiile totale realizate de Renault la Dacia, de peste 1.6 miliarde euro, au
contribuit la poziționarea Dacia ca una dintre cele mai importante companii din
economia românească, cu o contribuție semnificativă la produsul intern brut și la
exporturile țării.
Obiectivul Dacia este acela de a produce o gamă de vehicule robuste,
fiabile și accesibile pentru clienții români și străini, la standarde de calitate
Renault . Calitatea produselor Dacia este recunoscută la nivel internațional. În
cadrul sondajelor realizate de institute și publicații de specialitate, clienții Dacia se
declară foarte satisfăcuți în legătură cu calitatea mașinilor Dacia.
Dacia este a doua marcă a Grupului Renault, contribuind în mod semnificativ
la îmbunătățirea imaginii României în lume.
Succesul Dacia se explică prin faptul că autovehiculele produse la Mioveni
oferă un raport preț/calitate/prestații/fiabilitate imbatabil. Peste 90% din producția
Uzinei Vehicule de la Mioveni este exportată în 37 de țări de pe patru continente.
În 2011, Dacia a vândut 343 233 de vehicule, foarte aproape de nivelul
record înregistrat in anual 2010. Duster a devenit noul vârf de lance al gamei
Dacia, ajungând să reprezinte 47% din vânzările totale ale mărcii.
3.2. Dacia î n Romania
Pe o piața in scădere cu 8,3 %, Dacia a vândut 30 867 de vehicule, atingând o
cotă de piață de 28,9 %. Aproape jumătate din totalul vânzărilor (15 019 unități)
au fost realizate prin intermediul programului de reînnoire a parcului aut o național.
Vânzările de flote au avut o contribuție importanta la rezultatul Dacia –
aproape 40% din totalul înmatriculărilor, in special ca urmare a livrărilor către
marile conturi (societăți românești si internaționale) care au atins un nou nivel
record – peste 4 200 de unități.
Cu 7 252 de înmatriculări, Duster este al doilea model cel mai vândut din
Romania, după Logan, si lider de necontestat al segmentului 4X4. Versiunea vârf
de gama, Laureate, a fost preferata de 95% din clienți. Duster se bucura de un
succes remarcabil la export, unde au fost vândute până acum aproape 230.000 de
unități.
Dincolo de competiția comerciala, Dacia Duster a dovedit că poate aborda
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
69
fără complexe și provocările din lumea sportului auto, indiferent cât de dificile ar
fi. Avându -l la volan pe cunoscutul pilot francez Jean -Philippe Dayraut, vehiculul
Duster No Limit , echipat cu un motor de 850 CP, de proveniența Nissan , a obținut
locul al treilea in cadrul ultimei ediții a celebrei competiții Pikes Pe ak
International Hill Climb din Statele Unite.
3.3. Performanta pe piețele externe și simularea procesului de
producție
Vânzările Dacia în afara României au înregistrat in 2011 un nou record, cu
peste 312 000 de unități comercializate. Marca și -a consolidat su ccesul pe piață
europeană unde au fost înmatriculate 240 470 de vehicule.
Franța rămâne prima piață de export pentru Dacia, cu peste 94 000 de unități,
ceea ce corespunde unei cote de piață de 3,5 %. Dacia ocupa locul al -5lea pe piața
vânzărilor către persoane fizice. Potrivit aceluiași criteriu, Duster figurează pe locul
al șaselea in clasamentul modelelor preferate de clienții francezi, cu 53 148 de
înmatriculări.
Germania ocupa a doua poziție in topul exporturilor Dacia, cu 43 452 de
unităț i vândute,în creștere cu 7,8% față de anul 2010. O creștere importanta a
vânzărilor Dacia (+15 %) a fost înregistrată și in Italia, unde in 2011 au fost
comercializate 26 838 de unități. Alte piețe externe importante pentru Dacia anul
trecut au fost Maroc (22 356 unități), Turcia (21 339 unități) si Algeria (19 242
unități)
Top 10 destinatii export in 201178
Țara Unități
1 Franța 94 278
2 Germania 43 452
3 Italia 26 838
4 Turcia 21 339
5 Algeria 19 242
6 Spania 15 641
7 Belgia 14 700
8 Polonia 7 382
9 Elvetia 6 051
10 Austria 5 69
78 http://www.daciagroup.com/vanzari -dacia -in-anul -2011
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
70
Vânzări Dacia pe modele in Romania
MODELE UNITĂȚI
Sandero (inclusiv versiunea Stepway) 2 519
Logan berlina 15 830
Logan MCV 2 741
Duster 7 252
Logan VAN 1 634
Logan Pick Up 896
Total 30 867
În urma celor prezentate am observat că modelul Dacia Duster ocupă un loc
fruntaș în topul celor mai bine vândute mașini din România dar de asemenea este
foarte mult apreciată și de străini. Atât pe piața internă cât și pe cea externă
întâlnim mai multe t ipuri de Duster , am ales cinci tipuri de Duster pentru a realiza
un studiu comparativ cu privire la performanța lor fig.3.3.
Fig.3.3. vânzări mașini
În acest studiu comparativ am luat in considerare că Dacia Duster trebuie să
satisfacă cerințele consumatorilor in legătura cu performanța motorului. Din
punctul meu de vedere cele mai importante caracteristici care trebuie să le
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
71
îndeplinească o mașina su nt: Putere maxima, Regim putere maximă, Cuplu
maxim, Cutie de viteză, Viteza maxima, Volum portbagaj cu roata de rezerva si
Volumul portbagaj cu bancheta spate rabatată și roată de rezervă. La fiecare model
de Duster ( Dacia Duster 1.6 16V 105 CP 4×2, Daci a Duster 1.6 16V 105 CP 4×4,
Dacia Duster 1.5 dCi 90 CP 4×2 , Dacia Duster 1.5 dCi 110 CP 4×2, Dacia Duster
1.5 dCi 110 CP 4×4) am atribuit coeficienții căruia îi corespund fiecărei grupe79.
Următorul pas al cercetări îl presupune stabilirea variantei favor abile,
respectiv cea nefavorabila. Am notat varianta favorabil a cu ”BEST” iar cea
nefavorabilă ”WORST”. Astfel din fiecare rubrică variantei favorabile i -am atribuit
coeficientul ”1”, iar celei nefavorabile coeficientul ”0” urmând ca apoi să calculez
coeficienții celorlalți termeni din rubrică. Pentru determinarea celorlalți coeficienți
am folosit următoarea formula:
După efectuarea calculelor am obținut următoarea figura 3.3:
Fig.3.4.
79 http://daciaduster.com.ro/versiuni -dacia -duster/
min maxmin 0
a aaaA
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
72
Însumând pe linie coeficienții din fiecare rubrică am obținut varianta de
Duster ce -a mai convenabila, care răspunde la cerințelor impuse de mine fig3.5 .
Fig 3.5. varianta cea mai buna
În urma rezultatelor obținute am dedus cea mai buna varianta de Duster cu
privire la performanța motorului, însă pentru a intra in atenția comparatorilor
trebuie să îndeplinească un nivel înalt de confort, de performantă dar și un preț de
achiziționare câ t mai mic, astfel urmând același procedeu de calcul pe care l -am
prezentat mai sus și adăugând cota 35% pentru Performanța, 40% pentru Prețul
de achiziție, respectiv 25% pentru Confort acestea fiind atributele cele mai bine
cotate de piața germană, la c are am adăugat si anumiți parametri care trebuie sa fie
luați î n calcul de exemplu: consumul, taxele de înmatriculare, impozitele la stat,
confort, dotări, putere, viteză maximă și mulți alți param etri care sunt urmăriți de
compără tori fig 3.6 .
Folosind aceeași procedură am determin at varianta cea mai favorabilă ș i
varianta cea mai nefavorabilă, atribuind apoi coeficienții ”1” respectiv ”0”
abținând astfel următorul tabel fig 3.7.
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
73
Fig 3.6
Fig3.7
După cum am precizat la începutul acestui studiu de caz referitor la confort,
calitate si cost am introdus: prețul de achiziție pentru Dotări standard, preț de
achiziție pentru Dotări medii si preț de achiziție pentru Dotări ful opsan. Aceste
dotări fac di ferența totală între cele cinci categorii de mașini de aceea am făcut un
calcul pe fiecare Dotare in parte la care am pus problema in felul următor: doresc
un Duster la un preț de achiziție cât mai mic, care să îmi ofere confort și
performantă maximă .
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
74
ATRIBUTE PERFORMANTA PRET DE
ACHIZITIE CONFORT TOTAL
SUBATRIBUTE
NUME VARIANTE Dotari ful opsan
Dacia Duster 1.6 16V 105 CP
4×2 0.132830303 0.156037344 0.092592593 0.38146024
Dacia Duster 1.6 16V 105 CP
4×4 0.088083333 0.074666667 0.25 0.41275
Dacia Duster 1.5 dCi 90 CP 4×2 0.2275 0.162666667 0 0.39016667
Dacia Duster 1.5 dCi 110 CP
4×2 0.226640909 0.144698479 0.092592593 0.46393198
Dacia Duster 1.5 dCi 110 CP
4×4 0.284984848 0.098948133 0 0.38393298
Fig 3.8.
În urma calculelor realizate: atât in prima problema în care am testat am
performanța motorului și am ajuns la concluzia că modelul Dacia Duster 1.5
dCi110 CP 4×2 îndeplinește condițiile impuse de mine , cât și în problema a 2 -a
în care am luat in considerare Performanța, Prețul de achiziție si Confort , același
model de Dacie îndeplinește condițiile impuse de piața germană fig 3.9.
Fig .3.9. 00.050.10.150.20.250.3
PERFORMANTA PRET DE ACHIZITIE CONFORT
Dacia Duster 1.6 16V 105 CP 4×2 Dacia Duster 1.6 16V 105 CP 4×4
Dacia Duster 1.5 dCi 90 CP 4×2 Dacia Duster 1.5 dCi 110 CP 4×2
Dacia Duster 1.5 dCi 110 CP 4x4ANALIZA CAPABILITATILOR
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
75
În prima parte a licenței am prezentat câteva aspecte ale modelării și
simulării proceselor care au loc intr -o întreprindere prin intermediul cărora se iau
decizii. În a doua parte am amintit momentul când a luat ființă Dacia – Renault
Mioveni, modul cum a depășit actuala criză economică și am făcut referire la
numărul de unități vândute pe piața de desfacere internațională, iar î n ultima parte a
acestuia am realizat un studiu comparativ între mai multe modele Duster în care am
luat î n calcul performanța, prețul de achiziție ș i confortul și în final rezultând
varianta optimă.
În continuar e am să încerc să îmbin aceste 2 proces prezentate utilizând
programul de simulare WINQSB
În procesul proiectării, realizării și exploatării sistemelor complexe,
modelarea și simularea joacă un rol de incontestabilă importanță, atestată și de
sumele imense cheltuite în acest scop în țările dezvoltate.
Simularea este tehnica de a imita comportamentul unor anumite situații sau
sisteme (economice,mecanic e, etc.) cu ajutorul unui model analog celui real, în
scopul obținerii unor informații suplimentare sau a specializării personalului. Cu
alte cuvinte, simularea este tehnica prin care se construiește modelul unui sistem
real, astfel încât comportamentul si stemului în anumite condiții să poată fi
studiat și astfel cunoscut. Una din cheile unei bune simulări este abilitatea de a
modela comportamentul unui sistem de -a lungul timpului.
În prima parte a acestui program am încercat să reprezint grafic drumul p e
care îl parcurg celelalte componente/piese ale Daciei Duster de la centrele de
fabricație din întreaga țară către uzina Dacia – Renault Mioveni. Unele dintre
aceste centre de fabricație sunt: București, Ploiești, Tălmaciu care produc: bara de
protecție, panou de instrument pentru caroserie, panou de siguranță și radiator fig
3.10.
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
76
Fig 3.10
Următoarea etapa a acestui proces îl reprezintă drumul pe care îl parcurge
fiecare produs din fiecare fabrica către Dacia – Renault Mioveni fig.3.11.
Fig 3.11
În continuare am sa expun datele de intrare pentru realizarea experimentelor
de simulare cât si timpul efectiv de simulat după comandă ”SIMULARE”. Se
specifică 100 de ore de simulare. Colectarea rezultatelor simulării începe de la a
20-a oră de func ționare pentru a înlătura influența condiții lor iniț iale când
stocurile intermediare sunt zero. Se observă că numărul efectiv de ore simulate
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
77
este 100.07 ore în loc de 100 ore specificate de utilizator. Explicația constă în
faptul că simularea se încheie după finalizarea prelucrării pieselor care se
află în lucru pe diferite mașini fig 3.12. 100 ore de simulare
fig3.12. 100 ore de simulare
După apă sarea butonuli ”Show Analysis” fig() se observă WINQSB oferă
rezultate pentru trei tipuri de analize: analiza clienților care au intrat în sistem,
analiza utilizării stațiilor de servire și analiza drumuri parcurse către destinatar.
fig() conține informaț ii referitoare la prelucrarea celor 5 piese . Se observă că
începând din a 20 -a oră simulată până la a 100 oră simulată, în total, au
intrat în sistem 108piese de la X, 119 piese de la Y, 101 piese de la Tălmaciu, 100
pese de la București și 89 piese de la Ploiești în total au intrat 517 de piese, X și Y
reprezentând de fapt alți distribuitori.
Pe oră, în sistem, au fost în medie 61,0574 piese de la X; 7,3648
piese de la Y; 45,7386 piese de la Tălmaciu; 6,0847 piese de la București
și în ultimul rând 48,4030 piese de la Ploiești. În total, au fost finisate,
prin asamblarea la MIOVENI pe mașini 102 de piese pe mașini.
Timpul mediu de prelucrare a unui produs final a fost de 0,7880 ore cu
abaterea standard 0.3780 ore. La prima vedere poate părea ciudat, deoarece (0,7880
ore)×102 produse = 80,376 ore, adică mai mult decât cele 80 de ore simulate.
Explicația constă în faptul prelucrarea are loc simultan pe mai multe mașini.
Timpul mediu de așteptare pentru un produs final a fost de 47,0995 ore cu
abaterea standard de 15.9696 ore .Timpul mediu petrecut în sistem de un produs
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
78
final a fost de 47,8876 ore cu abaterea standard 15,9560 ore . Teoretic, timpul
mediu petrecut în sistem de un produs final este egal cu timpul
mediu de prelucrare plus timpul mediu de așteptare, adică 0,7880 + 47,0995 =
47,8875 ore. Diferența față de 47,0995 ore calculat de WINQSB este determinată
de faptul că timpul mediu petrecut în sistem de un produs finalul se ob ține că sumă
a celor două medii și prin urmărirea drumului parcurs de piese pentru
realizarea produsului final vezi fig.13.
Fig 3.13
Un alt aspect important este drumul parcurs de piese către MIOVENI în care
este prezentat si numărul de kilometri de la expeditor la destinatar fig(): Delphy –
București (117km) , Takat a – Sibiu (156km), Autoliv – Brașov (141km), Faurecia –
Tălmaciu(138km) , Calsonic Kansei – Ploiești (126km), TRW – Timișoara(415km)
toate aceste fabrici transportând piese către Mioveni – Pitești vezi Fig 3.14.
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
79
Fig 3.14
La începutul acestei părți am prezentat câteva aspecte referitoare la
simularea procesului de fabricație, în continuare mi -am propus să scot în evidența
procesul de asamblare a pieselor/ parților componente provenite de la celelalte
fabrici.
Această simulare o voi realiza tot prin intermediul WINQSB pentru a detalia
procesul de asamblare în cadrul Departamentului Montaj al Uzinei Vehicule Dacia.
Echilibrarea linilor de fabricație presupune alocarea unor activități pe stații de lucru
secvențiale. Obiectul este încadr area în timp și cerințele de producție utilizând un
număr minim de stații de lucru. Din cele trei model de lucru am ales rezolvarea
COMSOAL (generează aleatoriu un număr de soluții și o alege pe cea mai bună.
Procedura se încheie in momentul în care se găs ește o soluție optimi)
Un lucru important este cunoașterea capacității de producției a uzinei.
Automobile Dacia are o capacitate de producție de 60 vehicule/oră. Pe liniile de
producție, capacitatea medie este de 1.440 vehicule/zi. Activitatea se desfăș oară 5
zile pe săptămână în 3 schimburi. În această etapă de producție am urmărit
determinarea numărului minim de stații necesare și distribuirea activităților pe stații
pentru linia de producție.
Pentru început am determinat 21 activități: asambl are motor, asamblare cutie
de viteză, asamblare sistem de transmisie, asamblare panou de siguranță, asamblare
panou de instrumente pentru caroserie, montare piese brute de aluminiu,sudarea
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
80
osii pe autovehicul,montare punți fața și spate, asamblare volan si centuri,
asamblare scaune, asamblare închidere centralizată, asamblare sistem de
evacuare,montare și reglare roți, montare bară de protecție, asamblare radiator,
asamblare faruri, asamblare proiectoare ceață, asamblare uși, asamblare ABS,
asamblare ESP fi g 3.15.
Pentru îndeplinirea normei de lucru, secția trebuie să producă în cele 8 ore de
muncă 70 de asamblări de automobile, fiecare procedură având timpul său de lucru.
Fig 3.15
În urma rulării programului se observă ca soluția optima presupune utilizarea
a 5 stații de lucru pentru cele 21 de activități Fig 3.16 .
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
81
Fig 3.16
Timpul disponibil pentru un ciclu este de 150 minute, din care 143 minute
reprezintă durata activităților, iar 7 minute timp liber respectiv balanța de întârziere
este de 4,67%.
În urma procesului de producție rezultă produsul finit, Dacia Duster, având
caracteristicile tehnice înscrise în anexa nr1.
Fiind un produs nou pe piață, consider că trebuie să beneficieze de
publicitate pentru a putea fi vândut. Din experiența cu modelul Sandero s -a
observat că și publicitatea este importantă în vânzarea unui produs. Modelul Logan
a beneficiat de o publicitate mult mai mare, iar vânzările au demonstrat acest lucru.
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
82
Pentru campania publicitară de susținere a noului model pe piață am folosit
programul "Win QSB" pentru a estima atât costul acestei campanii cât și timpul de
execuție al ei.
”Programul realizează ordonanțarea activităților sau operațiilor unui proiect
folosind metoda CPM (Criti cal Path Method) sau PERT (Program Evaluation and
Review Technique) de analiză a drumului critic”80.
Am selecționat activitățile importante în desfășurarea unei campanii
publicitare la nivel național și internațional, am estimat costurile și am expli citat
predecesorii fiecărei activități .
Mai întâi se determina durata minimă de terminare a proiectului astfel încât
toate activitățile să fie încheiate. Programul construiește automat și graficul aferent
tabelului de mai jos. Astfel că prima act ivitate am prezentat cheltuielile de
campanie cu TV, RADIO, ONLINE a cărui total se ridică la 17.500$.
Perioada alocata după cum se poate observa și in tabelul de mai jos este de:
5 săptămâni pentru cheltuielile de campanie cu TV înregistrând un cost de 8 .500$,
pentru 4 săptămâni cheltuielile de campanie cu RADIO care ajung la 6.000$,
pentru 2 săptămâni cheltuielile de campanie cu articolele ONLINE 3.000$,
cheltuielile cu personalul pe o perioadă de 8 săptămâni ajung la 20.000$, cu
serviciile de marketin g pentru o perioadă de 7 săptămâni se ridică la o cotă de
15.000 $ si cele cu documentele de presă 500$ pentru 3 săptămâni și în ultimul
rând cheltuieli cu promovarea imagini pe plan național (9 săptămâni) dar și
internațional (10 săptămâni) a căror costur i se ridica la aproximativ 23.500$
respectiv 35.000$. Fig 3.1 7
Fig 3.17
80 http://www.docstoc.com/docs/70494264/WinQSB
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
83
Graficul drumului critic Fig 3.17 :
Fig 3.17
În tabelul de mai jos se observă durata proiectului este 41 săptămâni din care
costul proiectului se ridică la 116mii EUR si mai exista un singur drum critic care
are un cost de 101 mii dolari vezi Fig 3.17 .
Fig 3.17
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
84
Pentru construirea graficului Gantt este necesara utilizarea opțiuni Gantt
Chart. Graficul prezintă modul de desfășurare a activităților atât pentru timpii cei
mai devreme (albastru închis) cât și pentru cei mai târziu (albastru deschis) care
reprezintă de fapt activitățile necritice. Drumul critic este reprezentate cu roșu
pentru timpii cei mai devreme și cu roz pentru cei mai târziu (figura curentă) .
Pentru a determina o imagine mai clară a evoluț iei costurilor am atașat
fig3.18. în care sunt prezentate toate cheltuielile care au avut loc in d ecursul a 41 de
săptămâni. Iar î n fig 3.18 am reprezentat grafic evoluția acestora precum și
momentele crit ice. După cum puteți observa in grafic un moment critic începe în
săptămâna a 10 -a și se încheie in a 20 -a săptămână figura 3.19 .
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
85
Fig 3.18 cheltuieli cu Bugetul de presă
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
86
Fig 3.19 Drumul critic
Concluzii
Dusterul a reușit să se impună atât pe piața interna cât și pe piața mondială
datorita obiectivului stabilit, acela de a produce o gamă de vehicule robuste, fiabile
și accesibile pentru clienții români și străini, la standarde de calitate Renault.
Calita tea produselor Dacia este recunoscută la nivel internațional. În cadrul
sondajelor realizate de institute și publicații de specialitate, clienții Dacia se declară
foarte satisfăcuți în legătură cu calitatea mașinilor Dacia .
În acest studu de caz mi-am pro pus să observ care dintre cele cinci modele
de Duster îndeplineste cel mai bine urmatoarele aspcte referitorea la: caliate,
performanță și preț. După aceea am incercat să reprezint grafic traseul pe care
trebuie să -l parcurgă piesele de la locul de produce re pâna locul de ansamblare .
Succesul uzinei Dacia – Renault Mioveni se datorează faptului ca a fost atent
sudiata piața auto și s -a oferit o mașină fiabilă având un raport cost – performanță
scazut
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
87
CONCLUZII FINALE
Modelarea și simularea proceselor economice este o disciplină economică de
graniță cu matematica și tehnica de calcul. Așa cum reiese din teoria prezentată în
lucrare, dar și din studiul realizat, această disciplină se ocupă și de fundamentarea
deciziei manageriale în condiții de eficiență pentru producător, cu ajutorul unor
modele economico -matematice flexibile și cu posibilitatea utilizării tehnicii
simulării. m Modelarea economică oferă managerului latura riguroasă a acțiunilor
sale ("știința de a conduce"), modalități multiple de punere de acord a resurselor
(materiale, umane, financiare) existențe cu obiectivele formulate pentru o anumită
perioadă de timp, oferindu -i posibilitatea de a gândi și a decide "mai bine" și "mai
repede" fără să denatureze realitatea.
Metoda modelării este un in strument de cunoaștere științifică și are ca obiect
construirea unor reprezentări care să permită o mai bună înțelegere și o mai
profundă cunoaștere științifică a diferitelor domenii. Esența metodei modelări
constă în înlocuirea procesului real studiat pri ntr-un model mai accesibil studiului.
Pentru partea practică a lucrării mele m -am folosit deopotrivă de modelare și
de simulare. Aceasta din urmă m -a ajutat să înțeleg mai bine procesul de fabricație
al automobilului ”Duster”. Simularea este o tehnică de realizare a experimentelor
cu calculatorul numeric, care implică construirea unor modele matematice și logice
care descriu comportarea unui sistem real de -a lungul unei perioade mai mari de
timp. Din multitudinea de metode, am folosit la partea practică me toda analizei
drumului critic (ADC) care oferă: condiționările logice și tehnologice luând astfel
în considerare resursele materiale, umane și financiare; oferă informații necesare
privind: termene de începere și terminare ale activităților, resurse, rezerve. Cu
ajutorul programului WIN QSB am reușit să reprezint grafic modul cum are loc
procesul de transport, de asamblare si cheltuielile care au loc in urma publicității
dar și avantajele care sunt obținute
Concluzionând, aș dori să adaug faptul că ade vărata însemnătate a preluării
și utilizării modelului de referință combinat pentru uzina Dacia din Mioveni a fost,
pe lângă depășirea pragului de criză financiară, justificarea integrală a
disponibilității pentru satisfacerea cerințelor pieței (atât prin apariția de noi
versiuni, cu mai multe dotări, mai atractive pentru clienți, cât și prin apariția de noi
modele precum Lodgy , extinzându -se astfel paleta de oferte a uzinei) dar și
realizarea creșterii economice de la an la an, astfel ”Un model nu are valo are prin el
însuși. Valoarea unui model este bazată pe măsura în care acesta soluționează o
problemă a lumii reale. "81
81 Ghiță Bârsan – Modeling and simulation -introduction course, editura Academiei Forțelor Terestre
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
88
BIBLIOGRAFIE:
Bârsan Ghiță – Modeling and simulation -introduction course, editura
Academiei Forțelor Terestre
Benjamin, C. et al. (1994). IDEF5 Method Report . Knowledge Based
Systems, Inc.
Bruce, Thomas A. (1992), Designing Quality Databases with IDEF1X
information Models, ISBN 0 -932633 -18-8 p=xii
Buckley, W. – Modem Systems Research for the Behavioral Scientist,
Chicago, LL, Aldine Publishing, ed. 1968
Curis , B. , Kellner , M.I., and Over, J., Proces s Modeling. Communi cations
of the ACM, 1992. 35(9).
Dawid, H., – Adaptive Learning by Genetic Algorithms: Analitical Results
and Applications to Economic Models, Springer -Verlag, Berlin, 1996
Fadel, F.G., (1994), "A Resource Ontology for Enterprise Modellin g",
M.A.Sc. Thesis, Enterprise Integration Laboratory. University of Toronto.
Forrester, Jay ,profesor la Massachusetts Institute of Technology
Frasier 1994
Griffith Friel, Patricia and. Blinn, Thomas M (1989). "Automated IDEF3 and
IDEF4 Systems Design Specification Document" . Technical report. NASA
Johnson Space Center.
Grove, Varun r, Kettinger, William J. (2000). Proc ess Think: Winning
Perspectives for Business Change in the Information Age.
Huckvale și Ould 1995
James Miller 1978
Kim, J.I., Function, Information, Dynamics and Organization: Integrated
Modeling Methodology Methodology for Enterprise Systems Integrations
(Process Analysis), in Industrial and Manufacturing Systems Engineering.
1995, Arizona State University: Tempe, AZ.
Lankhorst ,Marc ,(2005). Enterprise Architecture at Work: Modelling,
Communication, and Analysis . Springer.
IEEE (1998). IEEE Std 1320.2 -1998. IEEE Standard for Conceptual
Modeling Language Syntax and Semantics for IDEF1X. New York.
Liles ,D., Huff, B. and Presley, A., A Comprehensive Enterprise Model for
Small Manufacturers. in Proceedings of the Second Industrial Engineering
Research Confer ence. 1993. Los Angeles, CA.
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
89
Massacc, Fabio et al.(2007). An Ontology for Secure Socio -Technical
Systems . Online paper. Accessed 15 Jan 2009.
Petrie, C., (1992) Integration Modeling: Proceedings of the First
International Conference.
Presley, A.R., A Representation Method to Support Enterprise Engineering,
in Industrial and Manufacturing Systems Engineering. 1997, University of
Texas at Arlington: Arlington.
Rațiu -Suciu, Camelia „Modelarea si Simularea proceselor economice” teorie
si practica, ediția a treia
Savage, Charles M. (1996). Fifth Generation Management : Co -creating
Through Virtual Enterprising, Dynamic Teaming, and Knowledge
Networking Butterworth -Heinemann, 1996. ISBN 0 -7506 -9701 -6
Scarlat, Emil , Ghiriță, Nora – ” Cibernetica sistemelor economice
Sowa, J.F. ,and Zachman, J.A., Extending and Formalizing the Fram ework
for Information Systems Architecture. IBM Systems Journal, 1992.
Zachman, J.A., A Framework for Information Systems Architecture. IBM
Systems Journal, 1987. 26(3):
Vernadat, F. ( 1996)
Wood 1994 Hammer si Champy
Studiu privind modelarea proce selor economice specifice unei î ntreprinderi
90
WEBOGRAFIE:
http://www.ict.griffith.edu.au/noran/Docs/UMLvsIDEF.pdf
http://www.idef.com/IDEF0.htm
http://w ww.idef.com/IDEF1.htm
http://www.idef.com/IDEF1x.htm
http://en.wikipedia.org/wiki/IDEF
http://www.idef.com/IDEF3. htm
http://www.idef.com/IDEF4.htm
http://www.idef.com/IDEF5.htm
http://www.ict.griffith.edu. au/noran/Docs/UMLvsIDEF.pdf
http://www.daciagroup.com/despre -noi/profil
http://daciaduster.com.ro/versiuni -dacia -duster/
http://www.docstoc.com/docs/70494264/WinQSB
http://www.scribd.com/doc/19071511/Proiectarea -campaniilor -publicit are
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu privind modelarea proceselor economice specifice unei întreprinderi [611810] (ID: 611810)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.