Studiu Privind Modalitatile Terapeutice de Abordare a Remodelarii Corporale la Adolescentele Supraponderale

=== c1d4027cecb11cdcb55c3647da345222a65c7946_398248_1 ===

3.2 Cazuri clinice

Cercetarea s-a desfășurat pe o perioadă de 14 săptămâni, la o sală body-building și fitness, din Mangalia, sală dotată cu aparatura necesară realizării programelor de exerciții terapeutice.

Lotul supus experimentului a inclus un număr de 18 adolescente.

Programele de exerciții au fost individualizate după posibilitățile fizice ale fiecărui subiect, neexistând diferențe de tehnică de lucru sau de tip de efort. Programele de lucru au avut aceeași durată (2 ore/zi), 4 zile pe săptămână.

Pe toată perioada experimentului, subiecților li s-a recomandat o alimentație hipocalorică, cu 1200kcal pe zi (în anexa nr. 1 este prezentat un meniu pe 7 zile) și, în afara celor 4 zile de antrenament, un program individual de mers în ritm rapid sau jogging pe nisip pentru a evita apariția eventualelor traumatisme la nivelul membrelor inferioare.

Exercițiile s-au efectuat folosind principiile și metodele de execuție din culturism. Acestea se referă la gradarea greutăților; la numărul repetărilor, la principiul relaxării și cel al încălzirii. Pauzele dintre serii au avut caracter activ, mobilizând prin stretching fluxul de sânge din mușchi precum și calitatea contracției musculare prin deschiderea capilarelor de rezervă. Pe perioada pauzelor dintre serii s-a asigurat hidratarea organismului prin ingestia de apă plată.

Scopul exercițiilor au avut ca referință înclinarea balanței calorii ingerate – calorii consumate în favoarea celei de-a doua, rezultând astfel scăderea în greutate din substratul lipidic.

Tabel cu subiecții:

Metode de cercetare și evaluare

Metodele utilizate în această cercetare au fost metoda anchetei(și aici amintim anamneza) și metoda experimentală cu ajutorul căreia am verificat validitatea ipotezei.

Anamneza sau interviul anamnestic folosește tehnica convorbirii.

Elementele comune fiecărei convorbiri pot fi: vârsta; pregătirea-profesia; accidente-boli; hobby-uri; starea socială; preocupări culturale; legături sentimentale; perspective pentru viitor; greutăți; griji; eșecuri; umilințe; antipatii și impulsuri; dificultăți în adaptarea la o nouă situație; etc.

Aceasta cuprinde și elemente specifice ca: situația familială(părinți, frați, condiții de viață); atitudinea acestora în raport cu activitatea sa; dacă are reacții afective negative și dacă da în ce condiții; cum se manifestă responsabilitatea; relații sociale cu colegii, prietenii; dacă are sau produce conflicte.

Un element special este autocaracterizarea sau autoaprecierea. Un autoportret privindtrăsăturile de caracter, modul de a se comporta în societate, de a reacționa în diferite situații(de risc, stresante), idealurile și principiile care-i conduc viața, unele caracteristici împotriva cărora a luptat contribuie într-o măsură hotărâtoare la efectuarea profilului subiectului.

Această metodă vizează strângerea a cât mai multor informații privind principalele evenimente parcurse de individ în existența sa, în vederea cunoașterii „istoriei personale” a fiecărui subiect.

Metoda se concentreazăasupra succesiunii diferitelor evenimente din viața individului.

Din interviul anamnestic mi-a fost relatat faptul că toți acești subiecți nu au avut nici un fel de activitate fizică și coroborat cu o cantitate mare de alimente ingerate au ajuns la un grad ridicat de masă grăsoasă.

Starea psihică a acestora nu era nici ea foarte bună, adolescentele având complexe referitor la dimensiunile lor. Astfel ,motivarea subiecților s-a produs foarte ușor explicându-le că prin aceste exerciții nu vor mai avea această problemă.

Metoda experimentală

Experimentul în genere și experimentul efectuat în orice știință particulară sunt o formă specifică a cercetării ștințifice, formă caracterizată tocmai prin această modalitatede studiere a obiectului. Această modalitate face ca cercetarea să fie într-o anumită măsură independentă de factorii subiectivi.

Experimentul științific urmărește cunoașterii lumii, este efectuat pentru a se verifica justețea ipotezelor și supozițiilor, pentru a se obține noi cunoștințe, pe când activitatea practică a oamenilor e orientată spre atingerea unor scopuri concrete impuse de viață, prin care înmulțirea cunoștințelor științifice ocupă un rol relativ modest.

Are un caracter activ, experimentatorul nu așteaptă ca fenomenul studiat să se producă, ci el intervine în producerea fenomenului, creând condițiile care să ducă la apariția lui, la timpul și locul dorit.

Experimentul implică producerea unui anumit fenomen, în condiții determinate, cu eliminarea unui număr cât mai mare din influențele mediului. O altă caracteristică importantă a experimentului este posibilitatea de a fi repetat.

În cadrul acestui experiment s-au efectuat măsurători antropometrice și capacitatea vitală care reprezintă o metodă importantă de evaluare a funcției respiratorii. Pe valorile acestor indici s-a bazat validarea ipotezei, comparând valorile finale cu cele inițiale.

Măsurătorile antropometrice sunt clasificate astfel:

dimensiuni longitudinale (înălțime, bust, cap, gât, lungimea membrelor inferioare, lungimea membrelor superioare );

dimensiuni transversale (bitemporal, bizigomatic, anvergura, diametrul biacromial, toracic, lățimea palmei, piciorului );

dimensiuni sagitale (diametrul anteroposterior al capului, toracelui);

dimensiuni circulare (perimetre ale capului, toracelui, abdomenului, brațului, coapsei, gambei, gleznei );

dimensiuni ale masei somatice (greutate și compoziție corporală );

determinarea plicilor;

date fiziometrice (forța dinamometrică a flexorilor mâinii, umerilor și a extensorilorlombari ai trunchiului).

Măsurătorile antropometrice se efectuează cu taliometrul-pentru înălțime, bust, bandă metrică, compas, caliper, riglă gradată, echer. Înălțimea a fost măsurată între vertex și planul plantelor.Subiecții se poziționează în stând cu spatele lângă un perete, vertexul se marchează cu un echer, apoi o catetă se aplică pe vertex, iar unghiul drept pe perete.

Perimetrul abdominal se măsoară poziționând banda metrică orizontal, la nivelul omfalionului; perimetrului brațului relaxat se măsoară prin plasarea benzii metrice la jumătatea distanței dintre punctul acromial și cel radial cu membrul superior relaxat pe lângă trunchi; perimetrul coapsei se măsoară când subiectul este în ortostatism, cu membrele inferioare ușor depărtate și greutatea corpului distribuită egal pe ambele picioare. Banda metrică va fi poziționată orizontal exact sub fese.

Determinarea plicilor pentru aprecierea compoziției corporale. Plica include un dublu strat, al pielii și al țesutului adipos subcutanat, nu și mușchiul. Plica se formează prin ciupire între police și index, se strânge ferm și se menține pe tot parcursul măsurătorii. Se măsoară cu caliperul, plasat cu muchiile la 1 cm de police și index.

Plica tricepsului este verticală, se marchează pe fața posterioară a brațului, la jumătatea distanței care unește punctele acromial și radial.

Plica subscapulară se realizează oblic în jos și lateral față de unghiul inferior al scapulei.Are un unghi de 45 față de orizontală.

Plica supraspinală se realizează la 7 cm deasupra spinei iliace antero-superioare și are direcție oblică spre linia axilară anterioară.

Plica abdominală este verticală și se realizează la 5 cm lateral de ombilic.

Plica coapsei este verticală și se realizează pe linia mediană a feței anterioare a coapsei, la jumătatea distanței între pliul inghinal și marginea superioară a patelei. Subiectul adoptă poziția așezat, în care gamba realizează cu coapsa un unghi de 90 grade.

Efectuarea spirometriei

Spirometria se efectuează optim  cu pacientul șezând. Trebuie calmată anxietatea pacientului legată de executarea corectă a testului. Explicarea cu răbdare a tehnicii, acompaniate eventual de o demonstrație este folositoare. Pacientul ar trebui:

–         să respire complet

–         să lipească bine buzele în jurul piesei bucale

–         să expire „atât de puternic și atât de rapid, încât să-și simtă plămânii complet goliți de aer”

–         să respire din nou relaxat

Expirul trebuie să continue până când nu mai există aer de respirat, ceea ce, în cazurile severe de BPOC poate dura 15 secunde sau mai mult.Ca la orice test, rezultatele spirometriei pot fi validate numai dacă expirul a fost corect efectuat. Trebuie efectuate cel puțin 3 măsurători fără să existe diferențe mai mari de 200 ml. sau 5% între două valori ale FEV1 sau FVC. Se utilizează valoarea cea mai mare a FEV1 sau FVC chiar dacă nu sunt de la aceeași explorare. Raportul FEV1/FVC se calculează de pe curba cu valorile FEV1 sau FVC cele mai mari.

Testele ce produc tuse sau dureri toracice nu sunt corespunzătoare și nu vor fi luate în considerare.

Capacitatea vitală reprezintă volumul de aer ce poate fi scos din plămân printr-o expirație forțată efectuată după o expirație maximă. Valoarea aproximativă este 4700 ml.

Programe de exerciții

Programele de exerciții au fost aplicate sisematizat, tuturor subiecților.

În cadrul acestor programe s-au folosit tehnicile de execuție din culturism, respectiv asocierea contracției musculare cu respirația specifică (contracție-expir, relaxare-inspir).

S-au folosit greutăți moderate –respectiv 30% din posibilitatea maximă a fiecăruia. Posibilitatea maximă reprezintă ridicarea unei încărcături numai o singură dată, a doua execuție nu va mai fi posibilă datorită insuficienței forței musculare.

S-a utilizat un număr mare de repetări pentru a stimula procesele catabolice în substratul lipidic.

Programele s-au adresat în primul rând musculaturii abdominale datorită faptului că din această zonă apar cele mai numeroase modificări patologice ca: diminuarea funcțiilor organelor interne, insuficiență respiratorie prin scăderea mobilității diafragmului și a mușchilor inspiratori precum și modificarea orientării coastelor. Programele au fost adresate abdomenului și din ordin estetic.

Exerciții pentru musculatura abdominală:

Flexii ale trunchiului din culcat dorsal pe saltea sau pe bancă orizontală

Flexii ale trunchiului pe coapse

Flexii ale membrelor inferioare pe trunchi cu genunchii extinși din decubit dorsal pe bancă orizontală

Flexii ale membrelor inferioare pe trunchi cu genunchii extinși din decubit dorsal pe bancă declinată

Flexii ale coapselor pe trunchi la „Aparat pentru abdomen inferior”

Flexii ale trunchiului pe coapse la „Aparat pentru abdomen superior”

Rotări ale trunchiului din șezând în ambele sensuri la „Aparat pentru musculatura abdominală”

Răsucirea trunchiului alternativ în ambele sensuri din decubit dorsal, cu genunchii flectați, palmele la ceafă, atingându-se cu cotul genunchiul opus

Pentru musculatura abdominală s-au folosit 5 serii ajungându-se a se efectua câte 50 de repetări. S-au utilizat câte 5 exerciții din cele prezentate mai sus la fiecare ședință. Astfel primele 4 au fost considerate exerciții de bază și nu au lipsit din nici o ședință, iar următoarele au fost introduse aleatoriu câte unul la un interval de 2 săptămâni.

Exerciții pentru musculatura spatelui:

Tracțiuni la helcometru cu bara la ceafă

Ramat din șezând la „Aparat pentru ramat”

Tracțiuni la helcometru cu bara la torace

Extensia trunchiului din decubit facial cu gleznele fixe

Pentru musculatura spatelui s-au utilizat 2 exerciții, nelipsind exercițiul 4 din nici o ședință (exercițiu de bază). Exercițiile 1, 2, 3 s-au efectuat în aceeași ordine timp de 4 săptămâni, în ultimele 2 săptămâni utilizându-se exercițiul 3. Seriile și numărul repetărilor au fost aceleași pentru toate grupele musculare. S-a insistat mult pe exercițiul 4 pentru evitarea problemelor de coloană, musculatura paravertebrală având un rol foarte important în susținerea acesteia.

Exerciții pentru musculatura coapselor:

Semigenuflexiuni cu greutatea propriului corp

Extensii ale genunchilor la presa în 45

Extensii ale gambelor pe coapsă la „Aparat pentru cvadriceps”

Fandări frontale cu greutatea propriului corp

Exerciții la bicicleta staționară

Mers cu pași mari și cu ritm crescut pe banda de alergare

Pentru exercițiile 5 și 6 s-au executat 2 reprize pe ședință câte 15 minute, la începutul și la sfârșitul fiecăreia. Acestea nu au lipsit din nici o ședință. Câte 3 exerciții au fost utilizate în afară de acestea în fiecare săptămână.

Exerciții pentru musculatura gambelor:

Flexia plantară a picioarelor pe gambe din șezând la „Aparat pentru gambe”

Flexia plantară a picioarelor pe gambe din stând pe un prag de lemn

Flexia plantară a piciorului pe gambă din stând, alternativ cu un picior apoi cu celălalt

S-au utilizat câte 2 exerciții pentru această grupă musculară.

Exerciții pentru musculatura brațelor:

Flexii ale antebrațelor pe brațe cu gantere, alternativ cu câte un braț

Flexii ale antebrațelor pe braț la banca „Larry Scott”

Extensii ale coatelor cu brațele in prelungirea trunchiului deasupra capului cu gantera

Extensii ale coatelor la helcometru din stând

Aceste exerciții au fost utilizate pe toată perioada testării, în fiecare săptămână.

Exerciții pentru musculatura toracelui:

Împins cu gantere de la piept pe banca orizontală

Adducții frontale sau fluturări ale brațelor din șezând la aparatul „peck-deck”

Fluturări la cablu

Exercițiile pentru pectorali s-au efectuat toate trei pe întreaga durată a studiului.

Toate exercițiile s-au efectuat în 5 serii câte 50 repetări.

Programele s-au desfășurat în zilele de luni, marți, joi și vineri. Ambele serii A și B au efectuat aceleași exerciții neexistând nici o modificare a acestora în cadrul grupelor sau a indivizilor. Dar s-a ținut cont de particularitățile individuale ale fiecăruia.

Prezentarea și prelucrarea rezultatelor

După perioada de testare s-a executat evaloarea finală, urmărind dacă s-au înregistrat modificări la nivelul parametrilor și implicit verificarea ipotezei.

Utilizând metoda statistică ne propunem ca pe baza unui eșantion reprezentativ să apreciem valoarea indicatorilor populației.

Structura eșantionului, caracterizată prin indicatorii calculați permite formularea unor aprecieri asupra întregii populații.

Parametri statistici ai unei populații pot fi calculați doar cu aproximație pe baza rezultatelor obținute din experimente pentru că folosim eșantion reprezentativ și nu toată populația.

În final s-au înregistrat următoarele date expuse în tabelul care urmează :

Interpretarea rezultatelor

Pentru interpretarea rezultatelor s-a utilizat expunerea grafică.

În special au fost utilizate diagrame în formă de bare sau coloane cu ajutorul cărora s-a exprimat relația dintre două variabile . În graficele respective am relevat relația dintre parametri cei mai evidenți din obezitate ca : procentul de grăsime corporală ; capacitatea vitală – un parametru frecvent întîlnit în această afecțiune.

Pentru început am observat diferențele dintre procentul de grăsime la testarea inițială și cea finală.

După cum se observă pe grafic există o evidentă scădere a procentului de grăsime corporală la fiecare subiect. Acest lucru evidențiază că prin exercițiu fizic s-a ajuns la aceste valori.

În acest grafic se observă o scădere a procentului de grăsime cu aproximativ 3 procente.

Am urmărit în continuare valorile capacității vitale ale subiecților:

După cum reiese din grafic avem o creștere a capacității vitale a fiecărui subiect.

Prin proprietățile exercițiului fizic s-a reușit o creștere a funcției aparatului respirator ajungând la valori de 4300 ml , ceea ce reprezintă o apropiere de valorile normale . Îmbunătățind funcția respiratorie subiecții obezi pot efectua un exercițiu fizic mai riguros dar cel mai important își optimizează metabolismul , inclusiv și pe cel de catabolism lipidic.

Mai jos este reprezentat graficul mediei capacități vitale :

Acesta dezvăluie o creștere a capacității vitale cu 200-250 ml.

Corelând toate aceste valori observăm că există o interdependență între capacitatea vitală și masa celulară adipoasă în sensul că îmbunătățirea uneia este dependentă de cealaltă (dacă reducem masa celulară adipoasă va crește și funcția respiratorie, iar dacă îmbunătățim funcția respiratorie vom putea reduce mai rapid masa celulară adipoasă). Reamintim că toate aceste fapte s-au realizat numai prin mijloacele exercițiului fizic.

Capitolul 4

Concluzii

Acest experiment a avut ca scop de a observa eventualele modificări produse la nivelul organismului obez, prin administrarea exercițiului fizic sub diferite forme ale sale (exerciții la sala de forță, jogging, plimbări).

Prin această cercetare s-a constatat că exercițiul fizic este foarte important în tratamentul obezității prin mărirea ratei catabolice din substratul lipidic, îmbunătățind funcționarea organismului, dar și oferind un aspect estetic mai plăcut al persoanei în cauză. Acesta este principalul factor care îi determină pe oameni să facă exercițiu fizic, foarte puțin gîndindu-se la efectele benefice pe care le are.

Rezultatele obținute de subiecți este expresia unei perioade de pregătire și de motivare a acestora.

.

Din păcate, nu toți suferinzii de obezitate sunt pregătiți să renunțe la vechile obiceiuri pentru a adapta o nouă conduită de viață care este destul de strictă din unele puncte de vedere.

Experimentul a reușit să sublinieze exact aspectele pentru care a fost creat prin:

Trecerea din starea de sedentaritate la cea de activitate

Echilibrarea balantei calorice în favoarea celor consumate și în detrimentul celor ingerate.

Prin urmare exercițiul fizic are un rol foarte importantîn tratarea obezității la adulți:

Factorii de risc modificabili ai subiecților au fost reprezentați de către obezitate, dieta și cu procent mare de grăsimi, stilul de viață sedentar, fumatul și consumul de alcool . Pentru modificarea stilului de viață, psihoterapia reprezintă un ajutor important.

În urma celor 14 săptămâni de antrenament s-a constatat o reducere a greutății în medie de 13 kg (cu un maxim de 20 kg si un minim de 5 kg). IMC (indicele de masă corporală) s-a modificat proporțional.

Măsurătorile indicilor antropometrici au arătat o scădere spectaculoasa a circumferințelor si a pliurilor cutanate.

Procentul de grăsime corporală s-a redus cu 2-3%, ceea ce raportat la greutatea lor arată o pierdere preponderentă din masa grasă și doar în mai mică măsură din masa musculară.

Din punct de vedere psihologic, am constatat o îmbunătățire a tonusului psihic si a încrederii în sine.

Această perioadă trebuie privită doar ca inceputul unui program de durată, în scopul revenirii la o greutate normală, care apoi să fie menținută toată viața printr-un stil de viață activ si echilibrat.

Bibliografie

Cordun, Mariana – Kinetologie medicală, București, Editura Axa, 1999.

Lacațiș, D. ; Crețeanu, Gh. – Obezitatea, Iași , Editura Junimea, 1978.

Niculescu, Marian – Metodologia cercetării științifice în educație fizică și sport , București , 2002.

Tudos, Ștefan – Elemente de statistică aplicată, București, 1993.

Internet: -www.BOLI-MEDICINĂ.com/APARATUL-RESPIRATOR.

-www.OBESITYRESEARCH.org.

-www.MEDICINENET.com/OBESITY_WEIGHT_LOSS.

-www.SOSOBESITY.com/QUIENES.

-www.WEB4HELTH.INFO/Eu.

-www.LOWCARBFRIENDS.COM/BBS.

-www.HEALTHIERUS.GOV/EXERCISE.html.

-www.FITNESS.GOV.

-www.EMCB.ro/article.

-www.BALNEOTERAPIETERAPII-NATURISTE.com/TERAPII_NATURISTE/BALNEOTERAPIA/KINETOTERAPIE/.

Anexe

Anexa nr. 1

MENIU ZIUA1

Mic Dejun

Gustare 1

Pranz

Gustare 2

Cina

MENIU ZIUA2

Apă și zeamă de lămâie

Gustare 1

Pranz

Gustare 2

Cina

MENIU ZIUA3

Gustare 1

Pranz

Gustare 2

Cina

MENIU ZIUA 4

Mic Dejun

Gustare 1

Pranz

Gustare 2

Cina

MENIU ZIUA5

Apă și zeamă de lămâie

Gustare 1

Pranz

Gustare 2

Cina

MENIU ZIUA6

Gustare 1

Pranz

Gustare 2

Cina

MENIU ZIUA7

Gustare 1

Pranz

Gustare 2

Cina