. Studiu Privind Lucrarile Contabile Periodice (s.c. Xyz S.a.)

Capitolul 1

Caracterizarea economico – organizatorică

a S.C. IMSAT S.A.

1.1 Prezentarea generală a SC IMSAT SA

Societatea a fost înființată în anul 1962 cu numele IMIA (Întreprinderea de Montaj Instalații și automatizare). Activitatea societății se diversifică în perioada anilor 1970 – 1980 și în domeniul instalațiilor electrice de joasă și medie tensiune, iar mai apoi în domeniile telecomunicațiilor, naval și nuclear.

Totodată, activitatea de service (mentenanță) ia amploare deosebită, iar în 1980 societatea își schimbă numele în IMSAT (Întreprinderea de Montaj și Service pentru Automatizări și Telecomunicații); pentru o scurtă perioadă, la sfârșitul anilor ’80, societatea poartă numele de IMSAT.

În ultimii ani, societatea mai adaugă la paleta de activități pe cea de montaj utilaje, montaj conducte tehnologice, antreprenor general în construcții și se face tot mai cunoscută în domeniile: civil, energetic și feroviar.

În domeniul construcțiilor civile, IMSAT se remarcă la nivel național ca una din primele firme de instalații de curenți slabi: securitate și rețele de comunicații.

În domeniul energetic, IMSAT este tot mai mult prezentă prin furnizarea de accesorii pentru cabluri de energie: manșoane și capete terminale, descărcări cu rezistență variabilă, execuția de linii de joasă și medie tensiune, montarea racordurilor de energie.

În domeniul feroviar, IMSAT începe să se afirme cu montaje de instalații de semnalizare și automatizare, instalații de telecomunicații, instalații electrice.

Societatea a fost înființată în anul 1992 cu numele IMSAT S.A. Rm. Vâlcea.

Activitatea societății a fost structurată pentru a asigura întreaga paletă de servicii (montaj, service și fabricație produse) în domeniul instalațiilor electrice de joasă și medie tensiune, instalațiilor de automatizare, instalațiilor de telecomunicații și curenți slabi.

În ultimii ani societatea mai adaugă la paleta de activități pe cea de antreprenorial general și se face tot mai cunoscută în domeniul construcțiilor industriale (amenajări interioare, ventilații, climatizări, construcții hale fabricație)

Dezvoltarea activității în domeniul audiovizualului a condus la înființarea a 12 rețele CATV.

În domeniul energetic S.C. IMSAT S.A. Rm. Vâlcea este tot mai mult prezentă atât prin furnizarea de accesorii pentru cabluri electrice (manșoane și capete terminale), stâlpi metalici ornamental de iluminat stradal, cât și prin execuția de linii electrice aeriene și subterane pentru joasă și medie tensiune.

Autorizări

IMSAT lucrează sub un sistem de asigurarea calității conform ISO

9000.

Principalele autorizații eliberate de organisme din România pentru

activitatea IMSAT, în domeniile pe care acestea le reglementează,

conform legii, sunt:

• RENEL – pentru proiectarea și execuția de instalații de semnalizare, protecție și automatizare în rețele electrice de joasă și medie tensiune (0,4n-20KV);

• PETROM – pentru proiectare și execuție lucrări de construcții, montaj, reparații și service pentru instalații electrice și de automatizare; fabricarea de piese și subansambe; acoperiri de protecție; sisteme electronice de supraveghere și alarmare la efracție sau stingere a incendiilor; automatizări industriale;

• Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN);

• pentru execuția de sisteme de susținere cabluri electrice, sisteme de împământare, cutii de conexiuni, armături LOCAB, stelaje metalice echipate cu instrumentație și pentru instalare, montare, verificare, reparare, întreținere detectori de incendiu și control contaminare radioactivă;

• Inspectoratul General al Poliției – pentru proiectare, producere, instalare și întreținere sisteme de alarmă împotriva efracției;

• Ministerul de Interne, Comandamentul Trupelor de Pompieri – pentru proiectare, montaj, punere în funcțiune și service pentru instalații de prevenire și stingere a incendiilor;

• Ministerul Lucrărilor Publice și a Amenajării Teritoriului – pentru proiectare, construcții – montaj, și service în domeniul telecomunicațiilor;

• INSEMEX Petroșani – pentru efectuarea de servicii de lucrări în instalații și arii periculoase pentru atmosfere potențial explozive (mediu exploziv);

• ISCIR – pentru montarea și repararea instalațiilor de ridicat cu sarcini de 5÷300 Tf și pentru montarea elementelor de conductă pentru centrale nucleare electrice;

• Biroul Român de Metrologie Legală – pentru instalarea mijloacelor de măsurare din domeniile: presiuni, debite, temperaturi, volume, electrice, automatizări și pentru verificarea metrologică a mijloacelor de măsurare din domeniile: presiuni, debite, temperaturi, volume, electrice, automatizări;

• Ministerul Muncii și Protecției Sociale (Protecția Muncii) – pentru cercetare, proiectare, construcții-montaj, instalații de automatizare și service.

Sisteme de automatizare

IMSAT oferă:

• proiectare;

• livrare de echipamente, materiale și accesorii de montaj;

• montaj instalații;

• punere în funcțiune;

• service în garanție și postgaranție;

• asistență tehnică pentru instalații de automatizare în toate domeniile industriale.

În toate aceste domenii se asigură:

• măsurarea parametrilor și contorizarea lor;

• sistem de dispecerat;

• controlul și reglarea parametrilor de proces;

• conducerea unui proces tehnologic prin monitorizarea parametrilor;

• controlul procesului tehnologic prin automate programabile și calculatoare de proces;

• controlul mediului ambiant și a parametrilor de stare a mediului.

Sisteme electrice

IMSAT oferă:

• proiectare;

• livrare de echipamente, materiale și accesorii electrice;

• montaj instalații electrice de joasă și medie tensiune;

• punere în funcțiune;

• service în garanție și postgaranție;

• asistență tehnică pentru:

• instalații de distribuție, comandă și semnalizare;

• instalații de iluminat interior-exterior, instalații de paratrăznet și prize de împământare;

• acționări de motoare electrice în curent alternativ și curent continuu;

• instalații pentru îmbunătățirea factorului de putere;

• tablouri de distribuție și comandă;

• accesorii pentru cabluri de energie și semnalizare: manșoane, capete terminale, treceri etanșe prin pereți, papuci, conectori, scule pentru manșonarea cablurilor, etc.;

• însoțitori electrici cu autoreglare pentru conducte și rezervoare;

• sisteme de protecție catodică activă și pasivă a conductelor și a

rezervoarelor îngropate;

descărcători cu rezistență variabilă;

• modernizare, întreținere și menținere a iluminatului public;

• linii electrice aeriene și subterane de joasă tensiune și medie tensiune precum și posturi trafo aeriene și în construcție zidită.

Sisteme de telecomunicații

IMSAT oferă:

• proiectarea asistată CAD/CAE;

• cablarea structurată a clădirilor independent de aplicație (sisteme KRONE – LINK și UNICOM) cu cabluri de cupru (UTP și FTP) sau fibră optică;

• legarea de rețele locale sau naționale de date și telefonie;

• instalarea de echipamente active pentru rețele de date (hub-uri, repet bridge-uri, routere, switch-uri );

• instalare de software de management;

• instalare de software de telecomunicații;

• analiză electronică a cablajelor și certificarea rețelelor;

• service la hardware și software pentru :

• comunicații de date;

• achiziții și prelucrare de date în timp real;

• automatizări industriale;

• sisteme de dispecerizare și comandă la distanță;

• clădiri inteligente;

• telefonie de incintă:

– centrale telefonice digitale până la 1000 de numere, inclusiv ISDN;

– instalații de telefonie, ceasoficare și radioficare.

• rețele de calculatoare LAN și MÂN.

Telefonie GSM

IMSAT oferă :

• consultanță de specialitate;

• proiectare;

• livrare de echipamente, terminale, componente;

• montaj, instalare, punere în funcțiune;

• service în garanție și postgaranție;

• asistență tehnică pentru:

• lucrări de avizare și autorizare amplasamente stații telefonie GSM;

• lucrări de montaj, modificare, extindere stații de telefonie GSM;

• distribuitor autorizat al serviciului Orange GSM;

• distribuitor autorizat de terminale și accesorii GSM;

• reprezentant autorizat pentru județul Vâlcea privind service, garanție și postgaranție terminale GSM.

Sisteme de climatizare și ventilare

IMSAT oferă:

• proiectare;

• livrare de echipamente și accesorii;

• montaj și PIF;

• service în garanție și postgaranție pentru:

• instalații de climatizare la toatele tipurile de incinte (locuințe, spații comerciale, birouri, hale industriale). Ele sunt destinate tratării aerului în incintele climatizate (ventilare, filtrare, răcire, încălzire, reumidificare, dezumidificare, etc);

• sisteme specifice ventilării secțiilor industriale în funcție de procesele tehnologice pentru crearea condițiilor de mediu cerute din punctul de vedere tehnologic și al protecției muncii:

– captarea nocivităților la locul de producere a acestora pentru a împiedica răspândirea lor în încăpere;

– reîmprospătarea aerului;

– instalații de aer cald; instalați de descețare;

– ventilare de avarie;

– ventilare locală (hote, nișe de ventilare, carcase, ventilarea băilor industriale, dușuri de aer, perdele de aer); instalații de desprăfuire (captarea prafului);

– instalații de transport pneumatic (confecționare canale de transport, cicloane);

– confecționare tubulatură din tablă sau A.L.P.

Sisteme de încălzire moderne

IMSAT oferă:

• proiectare;

• livrare de echipamente și accesorii;

• montaj și PIF;

• service în garanție și postgaranție pentru:

• centrale termice;

• puncte termice;

• instalații interioare;

-cu țeava de polietilenă multistrat și cu inserție de aluminiu

-cu țeava neagră de oțel pentru locuințe, clădiri social-culturale și clădiri industriale.

Sisteme de securitate

IMSAT oferă:

• proiectare;

• livrare de echipamente;

• montaj;

• service în garanție și postgaranție;

• asistență tehnică pentru :

Sisteme de avertizare incendii:

• detecție fum sau foc;

• alarmare;

• posibilitate de interconectare cu celelalte sisteme.

Sisteme de stingere automată:

• detecție incendiu

• stingere automată cu CO2 sau FM200

Sisteme de avertizare la efracție

• detecție prezență persoane;

• detecție tentativă de spargere geam, uși, pereți, safe-uri;

• posibilitate de interconectare cu alte sisteme;

Sisteme de interfonie și videointerfonie;

Sisteme de control acces:

• oprirea accesului persoanelor neautorizate;

• înregistrarea persoanelor autorizate;

• posibilitate de interconectare cu alte sisteme;

Sisteme de televiziune cu circuit închis:

• urmărirea video a tuturor zonelor de securitate maximă;

• posibilitate de interconectare cu alte sisteme.

Confecții metalice și subansamble

IMS AT realizează după proiecte proprii sau ale beneficiarilor:

• confecții metalice ușoare:

– suporți și trasee metalice pentru susținerea cablurilor de energie și semnalizare (console, jgheaburi închise și deschise, cleme de prindere pentru cabluri și conducte);

– dulapuri, cutii de comandă, pupitre, cofreți metalici;

• confecții metalice medii:

• stâlpi de iluminat:

– platforme , scări pentru interior și exterior;

– piloni pentru susținere antene de telecomunicații;

– confecții metalice pentru hale de fabricație cu închideri fono și termoizolante.

• fitinguri și elemente de racord:

– pentru traductoare de presiune și temperatură;

– pentru instalații de aer industrial și instrumental.

• acoperiri de protecție:

– zincare electrolitică;

– vopsire pentru diferite medii.

Activități în alte domenii

Adaptându-se la evoluțiile pieței IMSAT și-a diversificat activitatea și în următoarele domenii:

– Construcții industriale IMSAT este prezent prin :

– antreprenoriat general la obiective industriale și civile;

– amenajări de spații industriale tehnologice și administrative, spații de depozitare condiționate (ventilație, umidificare, frig, etc.);

– instalații tehnologice;

– instalații de climatizare;

– amenajări interioare cu compartimentări rigips și plaf amenajări interioare cu compartimentări rigips și plafoane false.

Audiovizual

IMSAT proiectează, montează, pune în funcțiune și asigură service la :

– sisteme de retransmisie prin cablu a emisiunilor TV de la satelit sau stații terestre.

1.2 Caracterizarea unității din punct de vedere organizatoric.

S.C. IMSAT S.A. Rm. Vâlcea desfășoară o activitate cu nivel ridicat de complexitate care solicită și existența unei structuri organizatorice corespunzătoare, aceasta reprezentând un important subsistem al sistemului de management.

În general, funcționarea societății depinde de modul în care resursele umane sunt plasate în structura sa organizatorică și ale modului în care sunt utilizate aceste resurse.

Structura organizatorică în ansamblul ei este alcătuită din două componente principale: structura de conducere și structura de producție, care are rolul de a asigura atât condițiile economice, tehnice și de personal necesare desfășurării procesului managerial și a procesului de execuție, cât și condițiile necesare realizării directe a obiectului de activitate ale societății.

Așadar, structura organizatorică a fost concepută în funcție de specificul producției și de dotarea tehnică, organigrama fiind documentul principal care o definește. Organigrama este reprezentarea grafică a modului în care sunt grupate componentele de muncă, a subordonării acestora, precum și a legăturilor dintre ele.

În partea de sus a organigramei sunt înscrise structurile de conducere și posturile de conducere de nivel superior, sub care sunt redate succesiv celelalte subdiviziuni organizatorice, corespunzător dependențelor ierarhice.

Modalitatea în care se va prezenta structura organizatorică a S.C. IMSAT S.A. este de o manieră descendentă, prin urmare, se va porni de la structura de conducere a societății către structura de producție a acesteia.

Astfel, structura de conducere a S.C. IMSAT S.A. potrivit organigramei (Anexa 1) este următoarea: adunarea generală a acționarilor, consiliul de administrație, directorul comercial, directorul economic.

Adunarea generală a acționarilor este organul de conducere al societății, care decide asupra activității acesteia și asigură politica ei economică și comercială.

Printre principalele atribuții ale adunării generale a acționarilor se numără următoarele:

Aprobă structura organizatorică a societății și numărul de posturi precum și normativul de constituire a compartimentelor funcționale și de producție;

Alege membrii consiliului de administrație și directorul general;

Stabilește salarizarea personalului angajat, nivelul de salarizare al membrilor consiliului de administrație, stabilește bugetul de venituri și cheltuieli;

Examinează, aprobă sau modifică bilanțul și contul de profit și pierdere.

Consiliul de administrație este condus de un președinte, iar competența sa este stabilită de adunarea generală a acționarilor și are următoarele atribuții: stabilește drepturile și obligațiile personalului și remunerația acestuia, angajează și concediază personalul. Se întrunește ori de câte ori este necesar și pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

Directorul general al societății este cel ce asigură, de fapt, conducerea și funcționarea întregii activități economice.

Printre principalele atribuții ale directorului general se numără următoarele :

îndeplinirea funcției de președinte al consiliului de administrație;

angajarea prin semnătură a societății comerciale în toate relațiile acesteia cu agenții economici interni și externi;

coordonarea activității compartimentelor din subordinea directă conform organigramei.

În subordinea directorului general se află: Compartimentul AQ/CQ, directorul tehnic, inginerul șef, directorul comercial, directorul economic precum, și compartimentul amenajări interioare, loturi independente, contractare, PSI, climatizare, ventilație, șantier SIBIU, Mediaș, șantier Govora, compartimentul juridic, compartimentul protecția muncii și mediului, GSM, CATV, service, metrologie, compartiment investiții, compartiment administrativ, compartiment marketing, compartiment export.

Directorul tehnic este subordonat directorului general și are în subordine șantierul Berbești, compartimentul proiectare, compartimentul tehnic documentare, oferte, pregătire producție, compartimentul mecano – energic – reparații, compartimentul supraveghere și control proces-acțiuni elemente electrice, laborator încercări. Este cel care asigură conducerea și funcționarea activității desfășurate de compartimente aflate în sobordinea sa.

Inginerul șef asigură buna desfășurare a activităților din compartimentul automatizări industriale și contorizări.

Directorul comercial este subordonat directorului general, și are în subordine compartimentul depozite, transport, aprovizionare, desfacere, control vânzare-cumpărare. Are ca atribuții organizarea și conducerea activității compartimentelor aflate în subordinea sa.

Directorul economic este subordonat directorului general și are în subordine directă centrul de calcul și compartimentul personal salarizare, contabilul șef se află în subordinea directorului economic și are în subordine compartimentul gestiuni depozite, casierie, compartiment contabilitate și compartiment financiar (analize).

Directorul economic are următoarele atribuții și responsabilități :

asigură organizarea, conducerea și controlul activității financiare, de contabilitate, control financiar intern;

răspunde de evidența și folosirea judicioasă a mijloacelor circulante și a celorlalte fonduri proprii;

asigură încheierea bilanțului și raportarea indicatorilor economico-financiari;

răspunde de elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli;

asigură finanțarea investițiilor, construirea fondurilor.

Compartimentul depozite este subordonat directorului comercial și participă la recepția produselor aprovizionate, păstrează mijloacele de identificare a produselor din gestiune, nu eliberează din magazie produse neconforme sau neidentificate, eliberează produsele numai pe bază de bonuri de ieșire, asigură evidența produselor din depozit.

Compartimentul aprovizionare, desfacere, control vânzare-cumpărare este subordonat directorului comercial. Șeful compartimentului împreună cu personalul din subordine asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin societății cu privire la planificarea și realizarea aprovizionării cu materii prime, materiale, piese de schimb, semifabricate, combustibil, precum și controlul vânzărilor și cumpărărilor.

Compartimentul personal-salarizare este subordonat directorului economic și are următoarele atribuții și responsabilități:

întocmește și realizează programul de asigurare cu forța de muncă, întocmește „Dosarul personal” pentru fiecare angajat, organizează recrutarea, selectarea și promovarea personalului, organizează și actualizează sistemul de salarizare și statutul de funcțiuni pe baza organigramei aprobate, răspunde de întocmirea, completarea, păstrarea și evidența cărților de muncă.

Compartimentul contabilitate este subordonat contabilului șef și are ca principale atribuții:

consemnarea și înregistrarea corectă și la timp, cronologic și sistematic, pe baza documentelor justificative, a tuturor operațiilor economice;

controlul operațiilor patrimoniale efectuate și înregistrate;

inventarierea patrimoniului și întocmirea registrului inventar;

întocmirea documentelor de sinteză;

furnizarea, publicarea și păstrarea informațiilor privind patrimoniul și rezultatul obținut;

evidența cheltuielilor și calculația costurilor;

determinarea și analiza rentabilității pe produse sau lucrări și servicii executate.

Compartimentul financiar se află în subordinea contabilului șef și are ca obiective următoarele:

programarea, urmărirea și evidența mijloacelor și a valorii de trezorerie ale unității patrimoniale, asigurarea capitalului și a fondurilor necesare desfășurării unei activități normale;

organizează și conduce evidența veniturilor pe feluri de activități și furnizează informații pentru elaborarea documentului de sinteză „contul de profit și pierdere”;

efectuează la timp și în bune condiții operațiile de încasări și plăți;

calcularea și evidența drepturilor bănești ale personalului;

ține evidența împrumuturilor, creditelor, a decontărilor cu terții;

asigură încasarea debitelor de orice natură.

Activitatea de control financiar este complementară activității financiar-contabile și constă într-un ansamblu de operații și lucrări legale privind integritatea, modul de păstrare și utilizare a mijloacelor materiale și bănești din patrimoniu.

Controlul se efectuează în scopul prevenirii și descoperirii unor eventuale pagube și luarea măsurilor de recuperare a acestora.

El este exercitat de persoanele care organizează și conduc contabilitatea, care exercită controlul financiar preventiv și de gestiune și de către organele teritoriale ale Direcției Generale a Finanțelor Publice.

Din punct de vedere metodologic, contabilitatea unității e coordonată de către Direcția Contabilă din cadrul Ministerului Finanțelor Publice și Colegiul Consultativ al Contabilității format din: Ministerul Finanțelor Publice, Industriei, Agriculturii, Comerțului, reprezentanți ai Curții de Conturi, Bursei, Camerei de Comerț și Industrie.

Compartimentul contabilitate din cadrul S.C. IMSAT S.A. are ca obiective principale: urmărirea, reflectarea sistematică, controlarea și analiza tuturor operațiilor economice exprimabile în etalon bănesc ce au loc zi de zi în unitate ca urmare a desfășurării activității ei de aprovizionare, producție, desfacere.

De asemenea, compartimentul contabilitate asigură datele necesare calculării exacte și la timp a prețului de cost al producției și asigură integritatea mijloacelor circulante și bănești aflate în administrarea operativă a unității, înregistrând sistematic existența și mișcarea tuturor mijloacelor de producție.

Se identifică în cadrul acestui compartiment o serie de relații interne (Anexa 2) și externe.

Relații interne cu:

Direcția economică și conducerea societății pentru aprobarea bilanțului contabil, deciziile de inventariere a patrimoniului, procese verbale de casare a mijloacelor fixe și de clasare materiale, piese de schimb, obiecte de inventar, proces verbal de raportare pe costurile unității, a lipsurilor și degradărilor de valori materiale neimputabile;

Compartimentul aprovizionare-desfacere, control vânzare-cumpărare, căruia îi transmite inventarierile anuale aferente la depozite; primește facturi și note de intrare recepție pentru utilaje independente, utilaje cu montaj, materiale și obiecte de inventar, pentru obiectivele de investiții, note de recepție și constatare de diferențe;

Compartimentul desfacere, pentru primirea facturilor emise purtătoare de TVA colectat și jurnalul de vânzare pentru înregistrarea de TVA lunar;

Compartimentul financiar pentru transmiterea de: operații pentru plata furnizorilor și antreprenorilor, plata primelor de asigurare, taxele speciale pentru folosirea drumurilor, formulare de înregistrare a obligațiilor fiscale;

Serviciul Prețuri pentru transmiterea notelor contabile privind intrarea și ieșirea de mijloace circulante și materiale, intrările și ieșirile privind amortizarea mijloacelor fixe, cheltuielilor, veniturile și rezultatelor financiare;

Centrul de calcul pentru informatizarea listei pentru jurnalul de cumpărări aferente notelor de recepție și constatare a diferențelor intrate în gestiunile societății, situația intrărilor, ieșirilor de materii prime, materiale, obiecte de inventar, balanța de verificare analitică, situația mișcării materialelor pe fiecare cod și balanța analitică a gestiunilor de mărfuri;

Secții și servicii de la care se primesc bonuri de consum, fișele limită de consum, notele de predare, note de transfer, avize de expediere, procesele verbale de recepție, bonurile de mișcare.

Relații externe cu:

Ministerul Finanțelor Publice, căruia îi transmit documentația necesară suspendării plății TVA și primește de la acesta certificatul de suspendare a TVA în vamă;

Furnizorii interni;

Camera de Comerț și Industrie Vâlcea;

Societăți de Valori Mobiliare pentru transmiterea unor situații privind investițiile S.C. IMSAT S.A.;

Bănci, cărora le transmite situațiile solicitate de acestea, în vederea obținerii de credite și de scrisori de garanție bancară;

D.G.F.P.C.F.S. Vâlcea și Administrația Financiară Vâlcea pentru transmiterea lunară a decontului de TVA și a cererii de rambursare primind de la aceasta adresa de compensare a TVA cu impozitele datorate bugetului statului și bugetul asigurărilor sociale, cât și adresa de compensare conform cererii de rambursare cu datoriile societății.

În urma prezentării structurii organizatorice a S.C. IMSAT S.A. se poate susține că modul de organizare a acestei societăți corespunde în perioada actuală cel mai bine scopului urmărit de către aceasta.

Forma de înregistrare contabilă utilizată la S.C. IMSAT S.A.

La S.C. IMSAT S.A. întâlnim forma de contabilitate maestru șah (Anexa).

Această formă de contabilitate presupune utilizarea a câte două fișe pentru fiecare cont sintetic, una pentru debit cu dezvoltare pe conturi corespondente creditoare, și alta pentru credit cu dezvoltare pe conturi corespondente debitoare, denumite fișe șah; registrele auxiliare folosite pentru evidența analitică, balanța de verificare a conturilor și bilanțul contabil.

În forma maestru șah are loc prelucrarea paralelă a datelor prin înregistrarea cronologică, sintetică, sistematică și analitică.

Documentele justificative, înainte de a fi înregistrate sunt supuse prelucrării contabile (sortate pe feluri de operații, verificare, evaluare, control).

Pentru operații de același fel, documentele justificative dintr-o zi se centralizează în documentul cumulativ.

În activitatea practică, pentru simplificarea muncii de contabilitate, în unele unități, formulele contabile se înscriu direct pe documente (operație ce se numește contare) fiecărui document înregistrat atribuindu-se un număr de înregistrare în jurnal. În acest caz, nota de contabilitate se va întocmi numai pentru acele operații economice ce nu au la bază documente justificative (ștornări).

Registrul – jurnal se folosește pentru înscrierea în ordine cronologică a notelor de contabilitate sau a documentelor pe care s-a făcut contarea operațiilor patrimoniale (formula contabilă).

Rolul lui este de a atribui un număr de înregistrare în ordine cronologică fiecărui document sau notă de contabilitate și de verificare cu balanța conturilor sintetice în sensul că totalul sumelor din aceasta trebuie să fie egal cu totalul rulajelor debitoare respectiv creditoare din balanță.

1.3. Caracterizarea S.C. IMSAT S.A. din punct de vedere economic

Societatea a fost înființată cu numele IMSAT S.A. Rm. Vâlcea în 1992.

S.C. IMSAT S.A. Rm. Vâlcea este înmatriculată în registrul comerțului sub numărul J.38/1558/1992 având sediul în Rm. Vâlcea strada Uzinei nr. 2 Județul Vâlcea.

Obiectivul de activitate al întreprinderii este din domeniul:

Activități de servicii pentru persoane fizice sau juridice în domeniul electric, automatizării, calculatoare, informatică, telecomunicații, electronică industrială, energie nucleară;

Montaj instalații;

Verificare și punere în funcțiune, asistență tehnică, întreținere, reparații curente, mijlocii, capitale;

Reparare, verificare și certificare mijloace de măsurare, automatizări, proiectare, modernizări, instalații electrice;

Telecomunicații, tehnică de calcul;

Engineering, consulting, procurement, școlarizare, marketing, studii tehnice, efectuarea de operațiuni export-import, operațiuni financiare, comisionare, reprezentare, publicitate și altele asemenea;

Elaborare și exploatare produse program;

Cercetare tehnologii montaj;

Reparații auto, servicii transport;

Activități de producție: sisteme și elemente pentru montaj, instalații electrice și alte automatizări, elemente subansamble de măsurare și automatizări;

Asamblarea de echipamente electrice, de automatizare, telecomunicații, tehnică de calcul;

execuția de confecții metalice;

producerea de piese de schimb și bunuri de larg consum;

acoperiri de protecție pentru produsele proprii și pentru terți;

comercializarea en gross și en detail de bunuri și produse alimentare și nealimentare;

proiectarea, cercetarea și exploatarea sistemelor de retransmisie a emisiunilor radio sau TV (recepționate prin satelit sau de la stațiile terestre), individual sau prin cablu;

prelucrarea și comercializarea produselor agricole;

închirieri de spații și terenuri;

servicii de transport interne și internaționale pentru mărfuri și persoane;

activități de creditare pe bază de contract;

alte activități de creditare și intermediere financiare;

antreprenor și furnizor general pentru investiții, dirigenție șantier;

cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare;

servicii de selecție și plasare a forței de muncă în țară și străinătate;

instruirea personalului pentru nevoi proprii și terți;

proiectare, producție subansamble, instalare, punere în funcțiune, service garanții și postgaranții, import-export, comercializare sisteme electronice de supraveghere și alarmare la efracții sau jaf, sisteme automate de avertizare și stingere incendii;

comercializare mijloace de transport auto accesorii și componente;

proiectare și execuție lucrări în rețele electrice de distribuție de joasă și medie tensiune: linii electrice, aeriene de joasă și medie tensiune, linii electrice subterane de joasă și medie tensiune, postul de transformare MT/JT, în rețele de iluminat public aeriene și subterane, rețele de alimentare cu energie electrică a ansamblurilor de blocuri de locuințe, lucrări de circuite secundare în rețele de distribuție, lucrări de construcții aferente, instalații de legare la pământ, branșamente, instalații electrice interioare;

emisie-recepție programe radio și televiziune, producție programe radio și televiziune;

cercetarea, proiectarea, montarea și punerea în funcțiune, precum și comercializarea de echipamente și sisteme de telecomunicații.

S.C. IMSAT S.A. desfășoară activități în condiții de concurență. Pentru îmbunătățirea situației economice și financiare s-au desfășurat următoarele acțiuni: s-au folosit în condiții de eficiență forța de muncă și mijloacele de producție; s-au încasat la termenele contractuale producția și serviciile executate; s-au achitat toate datoriile față de buget și alte instituții publice.

S.C. IMSAT S.A. este o unitate cu o activitate de producție, execuții lucrări și prestări servicii, în care creșterea productivității muncii prezintă o importanță deosebită pentru economisirea muncii vii și a celei materializate pentru sporirea continuă a eficienței economice.

Unitatea are o mare flexibilitate în activitatea pe care o desfășoară, având posibilitatea să-și adapteze capacitățile de producție la cerințele momentului.

Societatea posedă o complexă bază de utilaje. Producția de bunuri și prestarea de servicii s-a dezvoltat în strânsă concordanță cu crșterea productivității muncii.

La S.C. IMSAT S.A., productivitatea muncii reprezintă cheia problemelor forței de muncă și a fondului de retribuție.

La această societate situația producției și a fondului de salarii și implicit a productivității muncii pe ultimii doi ani, respectiv 2000-2001 este următoarea:

Situația productivității muncii pe anul 2000:

Situația productivității muncii pe anul 2001:

1.4. Caracterizarea S.C. IMSAT S.A. din punct de vedere financiar

S.C. IMSAT S.A. Rm. Vâlcea dispune de mijloace economice care provin din auto-finanțare și de la acționari, și își acoperă cheltuielile din venituri.

Până la încasarea veniturilor, pentru a face față volumului mare de cheltuieli, unitatea apelează la credite bancare.

Creditele sunt acordate pe baza documentației prezentate de S.C. IMSAT S.A. Aceasta întocmește anual planul de producție, planul de venituri și cheltuieli eșalonate pe trimestre și luni. Câte un exemplar din acestea se depune la bancă. Pentru acordarea creditelor sunt necesare următoarele: Bilanțul contabil și indicatorii de bonitate ai societății, lichiditatea patrimonială, solvabilitatea patrimonială, rata profitului net, gradul de îndatorare, viteza de rotație a activelor circulante să se situeze la nivelurile acceptabile.

Rezultatele financiare ale întreprinderii reflectă eficiența economică a activității ei. Aceasta reprezintă diferența dintre veniturile încasate și cheltuielile efectuate într-o anumită perioadă de gestiune (lună, trimestru, an).

În funcție de mărimea celor două elemente, rezultatele pot fi pozitive sau negative, adică profit sau pierdere.

Activitatea economică a unității se poate termina cu pierderi datorită gospodăririi neeficiente a mijloacelor de care dispune.

La S.C. IMSAT S.A. rezultatele financiare se determină având în vedere venituri și cheltuieli. Din rezultatele financiare se suportă o serie de cheltuieli și se obține profitul de repartizat.

Pentru a determina ritmul de creștere a veniturilor și cheltuielilor se calculează indicii cu bază fixă. Astfel se pornește de la evoluția contului de profit și pierdere:

Evoluția contului de profit și pierdere pe ultimii doi ani

CAPITOLUL 2

SISTEMUL INFORMAȚIONAL ACTUAL

PRIVIND CONTABILITATEA PERIODICĂ

Orice activitate economică generează o serie de operațiuni care se însemnează în documente de evidență sau în alți purtători de date. În urma operațiilor de prelucrare se obțin informațiile economice care servesc atât cunoașterii realității cât si luării deciziilor. Valorificarea deplină a informațiilor economice se realizează numai în cadrul unui sistem informațional contabil care este un ansamblu de mijloace si metode de obținere, stocare si utilizare a informațiilor. Funcția de bază a sistemului informațional contabil indiferent de stadiul de complexitate si automatizare, este de a vehicula o cantitate rațională de informații, pe baza cărora să se ia decizii, bine documentate pe toate treptele organizatorice.

2.1. Lucrări contabile lunare

În practica unităților patrimoniale, o serie de operații economice se efectuează numai la sfârșitul lunii, fie din necunoașterea conținutului acestora fie din considerente de simplificare a lucrărilor contabile.

Asemenea operații conduc la debitarea sau creditarea mai multor conturi pentru a permite oglindirea corectă a fiecărui element patrimonial pe care îl reflectă totodată pentru a corespunde conținutului economic și funcției contabile corespunzătoare scopului pentru care au fost instituite conturile de regularizare.

Principalele formulare care se utilizează sunt: registrul jurnal, fișele maestru – șah, balanța conturilor, registrele auxiliare folosite pentru evidența analitică. La sfârșit de lună agenții economici au obligația de a grupa și sintetiza informația lor contabilă, întocmind o seamă de lucrări contabile de încheiere a exercițiului financiar. Pentru aceasta Ministerul Finanțelor a tipărit formulare si a elaborat norme metodologice ce trebuie respectate.

Registrul – jurnal este un document contabil obligatoriu, cu regim special, în care se înregistrează operațiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire a acestora în unitate. Operațiile de aceeași natură privind același loc de activitate, pot fi recapitulate într-un document centralizator, care stă la baza înregistrării în registrul – jurnal.

Registrul – jurnal poate fi prezentat sub forma unui registru – jurnal general, sau sub forma unor registre – jurnal auxiliare, pentru operațiuni patrimoniale de aceeași natură. Principalele registre – jurnal auxiliare, care pot fi utilizate, sunt cele privind: aprovizionările, vânzările, trezoreria, operațiile diverse, în funcție de necesitățile unității patrimoniale. Periodic, de regulă lunar, totalurile jurnalelor auxiliare se centralizează în registrul – jurnal general.

Înregistrările ce privesc operațiunile patrimoniale, în registrul – jurnal, cuprind elemente cu privire la: felul, numărul și data documentului justificativ, sumele parțiale și totale, explicațiile și conturile debitoare și creditoare corespunzătoare operațiilor efectuate.

BALANȚA DE VERIFICARE

Pentru verificarea informațiilor contabile obținute in cursul lunii, pe baza documentelor justificative, a registrului – jurnal și a fișelor maestru-șah, la sfârșitul lunii se întocmește balanța de verificare a conturilor sintetice (Anexa nr. 3). Cu ajutorul balanței de verificare se verifică corelațiile dintre operațiile generate de dubla înregistrare a operațiilor patrimoniale, a concordanței dintre totalul înregistrărilor din registrul – jurnal și totalul rulajelor debitoare și totalul rulajelor creditoare din balanță, precum și concordanța dintre totalul soldurilor finale debitoare și cele creditoare din cartea mare și totalul soldurilor finale debitoare și creditoare din balanță.

Balanța de verificare, îndeplinește funcția de control și verificare a erorilor de înregistrare prin intermediul egalităților care trebuie să existe între totalurile diferitelor coloane, precum și prin intermediul corelațiilor care se stabilesc cu ajutorul lor. Neasigurarea egalității sau a unei corelații, arată existenței unei erori. Cu ajutorul balanței se pot descoperi o serie de erori și anume: erori de întocmire a balanței de verificare, erori de închidere a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale, erori de înregistrare în cartea mare și erori în stabilirea sumelor din formulele contabile. Pentru conținutul balanței de verificare, importante sunt informațiile pe care aceasta le conține.

Balanța de verificare are formă tabelară, cu coloane pentru toate conturile si cuprinde: simbolul și denumirea conturilor în ordinea din planul de conturi, solduri inițiale, debitoare si cele creditoare, rulaje debitoare și creditoare, totalul sumelor debitoare și creditoare, precum și soldurile finale debitoare și creditoare.

DECLARAȚIA PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT

"Declarația privind impozitul pe profit" (Anexa 4) cuprinde informații contabile privind: venituri din exploatare și cheltuieli aferente veniturilor din exploatare, venituri financiare și cheltuieli financiare, precum și venituri excepționale si cheltuieli excepționale. Cu ajutorul acestor informații societatea poate calcula rezultatul financiar, profit sau pierdere, pe total dar și pe activități. Dacă societatea a realizat profit impozabil, acesta este supus impozitării potrivit legii si este înregistrat în contabilitate ca o obligație față de bugetul statului.

DECONT PRIVIND TVA (Anexa 5)

Se întocmește lunar si se depune pana in data de 25 a lunii viitoare lunii de raportare. Cuprinde informații cu privire la TVA colectată, TVA deductibila TVA de plata și TVA de recuperat.

DECLARAȚIA PRIVIND OBLIGAȚIILE DE PLATĂ LA BUGETUL DE STAT (Anexa 6)

Se întocmește in două exemplare și se depune până în data de 25 a lunii următoare celei de raportare și cuprinde obligațiile de plată ale S.C. IMSAT S.A la bugetul de stat pentru: Impozit pe profit, Accize (accize din vânzarea băuturilor alcoolice, produselor de tutun, uleiuri minerale, cafea, precum și accize de rambursat), Impozitul la țițeiul și la gazele naturale din producția internă, Impozit pe venitul din salarii și pe venituri asimilate salariilor, Obligații de plată prevăzute la art.I-VII din O.U.G. nr.32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare cm sunt: sume datorate privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, contribuția pentru turism, taxa de timbru social asupra jocurilor de noroc, Impozit pe veniturile microîntreprinderilor, Vărsăminte din profitul net, Alte impozite pe venit reținute prin stopaj la sursă, Taxa pentru jocuri de noroc, Alte impozite și taxe datorate bugetului de stat.

În categoria operațiilor care se efectuează la sfârșitul fiecărei luni este inclusă și cea privind regularizarea TVA. Această operație constă în compararea rulajului sau soldului creditor al contului 4427 „TVA colectată” cu rulajul sau soldul debitor al contului 4426 „ TVA deductibilă” putând rezulta TVA de plata sau de recuperat.

În urma operației de regularizare de mai sus, atât contul 4427 „TVA colectată" cât și 4426 „TVA deductibilă" se închid, iar TVA de plată se decontează în mod obișnuit bugetului de stat. La rândul său, TVA de recuperat se primește de la buget, pe bază de cerere.

La finele lunii se regularizează TVA, avându-se in vedere următoarele elemente: contul 4426 TVA deductibil prezintă sold in valoare de 235.450.000 lei, contul 4427 TVA colectata are sold creditor in valoare de 264.970.000 lei. Prin regularizare rezultă TVA de plată 30.520.000:

4427 = % 264.970.000

TVA

colectată 4426 235.450.000

TVA

deductibilă

30.520.000

TVA

de plată

La finele lunii se regularizează TVA in situația in care 4426 TVA deductibilă prezintă sold debitor in valoare de 216.673.000 lei, iar contul 4427 TVA colectata are sold creditor în valoare de 173.423.000 lei:

% = 4426 216.673.000

TVA

deductibilă

4427 173.423.000

TVA

colectată

43.250.000

TVA

de recuperat

La sfârșitul fiecărei luni se efectuează operațiunea de închidere sau de transferare a tuturor cheltuielilor ce privesc perioada de gestiune care se închide, prin debitarea contului 121 „Profit și pierdere” . În prealabil se impune o verificare atentă a cheltuielilor pentru a se depista eventualele cheltuieli care privesc mai multe perioade de gestiune și care sunt transferate în debitul contului 471 „Cheltuieli înregistrate in avans".

Cheltuielile care se repartizează se înregistrează in debitul contului 121 „Profit si pierdere" si in creditul conturilor de cheltuieli operațiune in urma căreia conturile de cheltuieli se închid sau se soldează.

De asemenea, lunar se efectuează operațiunea de repartizare sau transferare a tuturor veniturilor obținute in cursul lunii asupra contului 121 „Profit si pierdere", ceea ce se realizează prin debitarea conturilor de venituri din clasa 7, clasa cu aceeași denumire, și creditarea contului 121 „Profit si pierdere". In prealabil se impune o verificare detaliată în vederea depistării veniturilor înregistrate în avans.

Contul 711 „Venituri din producția stocată" se închide, de la sfârșitul fiecărei luni prin debitare sau creditare, după cum soldul final este creditor respectiv debitor, prin corespondență cu 121 „Profit si pierdere”.

După efectuarea operațiunilor de repartizare a cheltuielilor și veniturilor se stabilește baza de determinare a impozitului pe profit sau altfel spus profitul brut impozabil, care se majorează cu cheltuielile nedeductibile fiscal și se diminuează cu deducerile fiscale.

Dintre cheltuielile neadmise a se deduce din rezultatul fiscal, se menționează: provizioanele nedeductibile, amenzile si penalitățile plătite.

Deducerile fiscale, la rândul lor, se referă la: rezervele legale, reducerea de 50% a impozitului pe profit pentru profitul reinvestit, diferențe favorabile rezultate din valorificarea materialelor obținute prin dezmembrarea mijloacelor fixe scoase din funcțiune, sumele nete din vânzarea activelor (fără impozitul aferent) etc.

Impozitul pe profit se înregistrează in debitul contului 691 „Cheltuieli privind impozitul pe profit" și în creditul contului 441 „Impozit pe profit". În continuare se impune repartizarea sumei înregistrate in debitul contului 691 „Cheltuieli impozitul pe profit", ceea ce se realizează prin creditarea acestui cont și debitarea contului 121 „Profit si pierdere", cont al cărui sold care se stabilește reprezintă profitul net sau de repartizat.

La finele lunii iulie 2001, se execută operațiunea de determinare și înregistrare a impozitului pe profit. Asupra profitului brut, care este de 45.233.000, se aplică cota de 25%, rezultând impozitul pe profit, care se plătește către bugetul de stat.

Impozit pe profit = 43.233.000 x 25% = 10.808.250

Se înregistrează impozit pe profit:

10.808.250 691 = 441 10.808.250

Cheltuieli Impozit pe

cu impozitul profit

pe profit

Se închide contul de cheltuieli:

10.808.250 121 = 691 10.808.250

Profit și Cheltuieli

pierdere cu impozitul

pe profit

INVENTARIEREA GENERALĂ A PATRIMONIULUI

Inventarierea reprezintă ansamblul operațiunilor prin care se verifică existența tuturor elementelor de activ și pasiv, atât cantitativ cât și valoric. Inventarierea patrimoniul unității, este lucrarea preliminară, prin care se stabilește situația reală a patrimoniului unității, referindu-se atât la constatarea mărimii faptice a elementelor patrimoniale, cât și la evaluarea lor la nivelul valorii de înregistrare.

Toate bunurile care se inventariază se înscriu in listele de inventariere. Rezultatele inventarierii sunt sintetizate în Registrul – inventar. Acesta este un document contabil în care se înregistrează toate elementele patrimoniale de activ și pasiv, grupate în funcție de natura lor, conform posturilor din bilanțul contabil, inventariate conform normelor legale. Elementele patrimoniale înscrise în Registrul – inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conținutul fiecărui post din bilanțul contabil.

Registrul – inventar conține două părți: o parte privește rezultatul inventarierii patrimoniului, iar cea de-a doua, copiază bilanțul contabil și contul de profit și pierdere, forma scurtă. Se întocmește la finele anului și are regim de înregistrare fiscală.

La S.C. IMSAT S.A., cu ocazia inventarierii s-au constatat următoarele:

-minusuri la materii prime:

9321000 601 = 301 9321000

Cheltuieli Materii

cu materiile prime

prime

-minusuri la materiale consumabile:

8000000 602 = 302 8000000

Cheltuieli Materiale

cu materialele consumabile

consumabile

-minusuri la semifabricate și produse finite:

711 = % 2500000

Variația

stocurilor

341 1200000

Semifabricate

345 1300000

Produse finite

-se impută gestionarului minusurile la inventar:

4282 = % 3570000

Alte creanțe

în legătură cu

personalul

758 3000000

Alte venituri

din exploatare

570000

TVA

Colectată

2.2. SITUAȚIILE FINANCIARE ANUALE

– PREZENTARE GENERALĂ –

Potrivit prevederilor Legii Contabilității 82/1991, modificată prin O.G. 61/2001, societățile comerciale, societățile, companiile naționale, regiile autonome, instituțiile naționale de cercetare-dezvoltare, societățile cooperatiste și celelalte persoane juridice sunt obligate să întocmească situații financiare anuale, inclusiv pentru cazurile de fuziune, divizări sau încetări a activității acestora in condițiile legii.

Pentru societățile comerciale, societățile si companiile naționale, regiile autonome în care statul deține cel puțin 20% din capitalul social, precum și pentru celelalte persoane juridice, Ministerul Finanțelor Publice poate stabili întocmirea si depunerea situațiilor financiare și la alte perioade decât anual.

Pentru persoanele care aplica Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a C.E.E. și standardele internaționale de contabilitate, situațiile financiare anuale se compun din:

– Bilanț contabil;

– Contul de profit si pierdere;

– Situația modificărilor capitalului propriu;

– Situația fluxurilor de trezorerie;

– Politici contabile și note explicative.

Persoanele juridice care nu îndeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a C.E.E. si standardele de contabilitate, întocmesc situații financiare anuale intr-o maniera simplificata, armonizate cu directivele europene si care se compun din; Bilanț contabil, Contul de profit și pierdere, Politici contabile și note explicative.

Situațiile financiare anuale pentru toate celelalte persoane, cu excepția celor menționate întocmesc situații financiare anuale in componenta; Bilanț contabil, Contul de profit si pierdere.

Societățile comerciale încadrate prin reglementări speciale în categoria microîntreprinderilor, aplica reguli contabile specifice aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor Publice și întocmesc situații financiare anuale în componenta: Bilanț contabil, Contul de profit si pierdere.

Situațiile financiare sunt însoțite în toate cazurile de raportul administratorului.

Situațiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, performanței, modificărilor capitalului propriu și fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii pentru respectivul exercițiu financiar.

Situațiile financiare anuale ale societăților care intră sub incidența de aplicare a Ordinului 94/2001 trebuie să respecte și să se întocmească în totalitate, cu Cadrul general al Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a C.E.E.; cu Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare anuale elaborate de Consiliul Comitetului pentru Standarde Internaționale de Contabilitate.

În eventualitatea în care nu există nici un standard internațional de contabilitate relevant operațiunii semnificative în cauză, administratorii societății vor elabora politici contabile în conformitate cu Cadrul general de întocmire și prezentare a situaților financiare și se vor asigura că situațiile financiare vor furniza:

informații relevante pentru utilizatori în luarea deciziilor;

informații credibile în sensul că:

– reprezintă fidel rezultatul obținut și poziția financiară a societății;

– reflectă substanța economică a fenomenelor și tranzacțiilor efectuate și nu numai forma lor juridică;

– sunt neutre, respectiv nepărtinitoate;

– respectă principiul prudenței;

– sunt complete sub toate aspectele semnificative.

Obiectivul situațiilor financiare este de a furniza informații despre poziția financiară, performantele și modificările poziției financiare a întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.

Majoritatea utilizatorilor informațiilor prezentate în situațiile financiare anuale folosesc informațiile pentru a lua decizii în următoarele direcții (scopuri):

– investitorii hotărăsc dacă e cazul să investească, să vândă sau să păstreze o investiție de capital; evaluează răspunderea sau gestionarea managerilor; determină profitul și dividendul ce se poate distribui;

– angajatorii apreciază stabilitatea societății, capacitatea de plată a acesteia în vederea satisfacerii obligațiilor privind plata salariilor, a pensiilor și acordării altor avantaje;

– creditorii apreciază capacitatea întreprinderii de a rambursa împrumuturile și dobânda lor, evaluează garanțiile;

– clienții apreciază posibilitatea continuării activității într-un viitor previzibil;

– Guvernul elaborează în funcție de informațiile prezentate, politica de impozitare (politica fiscala), reglementează activitatea întreprinderilor și stabilește politica de alocare a resurselor. Din punct de vedere al publicului, informațiile sunt necesare pentru ca finanțarea unor activități cu caracter social depind în mare măsură de capacitatea de plată a societăților în onorarea obligațiilor privind impozitele și taxele cuvenite bugetelor locale.

Situațiile financiare prezintă de asemenea rezultatele administrării întreprinderilor de către conducători, inclusiv modul de gestionare de către aceștia a resurselor încredințate.

Deciziile luate de către utilizatorii informațiilor situațiilor financiare presupune evaluarea capacității societății de a genera lichidități, perioada de gestionare și siguranța generării. Poziția financiară a unei întreprinderi depinde în cea mai mare parte de: resursele gestionate, de structura acestora, de lichiditatea și solvabilitatea sa și de capacitatea de a se adapta schimbărilor mediului în care lucrează.

Informațiile despre performanța unei întreprinderi, în special despre profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potențiale ale resurselor economice pe care întreprinderea le va putea controla în viitor. În acest sens informațiile despre variabilitatea performantelor sunt importante. Informațiile despre performanțe sunt utile pentru anticiparea capacității întreprinderii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. Ele sunt utile și pentru formularea raționamentelor despre eficiența cu care întreprinderea poate utiliza noi resurse.

Informațiile privind modificările poziției financiare a unei întreprinderi sunt utile pentru a evalua activitățile sale de exploatare, financiare și investiții în perioada de raportare. Aceste informații sunt utile, oferind utilizatorului o bază pentru evaluarea capacității întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului și a nevoilor întreprinderii de a utiliza aceste fluxuri de trezorerie.

Informațiile privind poziția financiară sunt oferite în primul rând de bilanț. Informațiile privind performanța sunt oferite în primul rând de Contul de profit si pierdere. Informațiile privind modificările poziției financiare sunt furnizate în situațiile financiare prin intermediul unei situații distincte.

Părțile componente ale situațiilor financiare se interrelaționează, deoarece ele reflecta diferite aspecte ale acelorași tranzacții sau ale altor evenimente. Deși fiecare situație oferă informații diferite, este probabil ca nici una să nu servească unui singur scop sau să ofere toate informațiile impuse de necesitățile specifice ale utilizatorilor. De exemplu, Contul de profit și pierdere oferă o imagine incompletă a performanței dacă nu este folosit împreună cu bilanțul și situația modificărilor poziției financiare.

Pentru a-si atinge obiectivul, situațiile financiare sunt întocmite conform contabilității de angajamente potrivit căreia, efectele fenomenelor și tranzacțiilor economice sunt recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc și nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său se încasează sau plătește și sunt înregistrate în evidența contabilă și prezentate în situațiile financiare ale perioadei în care se produc. În felul acesta situațiile financiare oferă informații nu numai despre tranzacțiile trecute care au implicat încasări și plăți, dar și despre obligațiile viitoare și resursele de încasare în viitor.

Informațiile prezentate în situațiile financiare anuale trebuie să îndeplinească următoarele trăsături calitative:

– intangibilitate: informațiile prezentate în situațiile financiare trebuie să fie ușor înțelese de către persoanele care au cunoștințe în domeniul activităților de afacere și ale activității economice în general;

– pertinența (relevanța). O informație e relevantă atunci când influențează decizia economica a utilizatorilor, contribuind la evaluarea de către aceștia a evenimentelor trecute, prezente sau viitoare, confirmând sau corectând evaluările trecute;

– credibilitate (fiabilitate). O informație e credibilă când nu conține erori sau elemente care să conducă la interpretări eronate. Pentru a fi credibilă informația trebuie să reprezinte fidel tranzacțiile și alte evenimente economice din care rezultă active, datorii, capitaluri proprii, venituri și cheltuieli, să fie neutră, lipsită de influențe, imparțială;

– comparabilitate. Informațiile trebuie să ofere posibilitatea efectuării de comparații în timp. Totodată, informațiile prezentate în situațiile financiare trebuie să ofere utilizatorilor și posibilitatea de a face comparații între întreprinderi privitoare la poziția financiară, performanța financiară.

Situațiile financiare ale unei întreprinderi se vor semna de persoana responsabila cu elaborarea acestora. Ele vor fi însușite de consiliul de administrație, vor fi aprobate de adunarea generală a acționarilor si asociaților.

Consiliul de administrație va elabora pentru fiecare exercițiu financiar un raport. Raportul administratorilor se va aproba de consiliul de administrație și se va semna în numele acestuia de președintele consiliului.

În conformitate cu Cadrul general de armonizare a reglementarilor contabile cu Directiva a IV-a a C.E.E. și cu standardele internaționale de contabilitate, situațiile financiare ale întreprinderilor vor fi supuse auditului, de persoane autorizate, în conformitate cu legea națională privind auditul financiar.

O.U.G. 75/1999 constituie cadrul juridic de organizare a activității de audit financiar. Prin aceasta a fost înființată Camera Auditorilor Financiari din România, organizație profesională ale cărei atribuții se rezumă în principal la:

– organizarea și coordonarea activităților de audit financiar;

– organizează examene și atribuie calitatea de auditor financiar;

– controlează calitatea activității de audit financiar;

– elaborează codul privind conduita etică și profesională a auditorului financiar;

– elaborează standardele de audit.

Auditul financiar reprezintă activitatea de verificare a situațiilor financiare ale societății comerciale de către auditorii financiari, în conformitate cu standardele internaționale de audit.

Obiectivul unui audit al situațiilor financiare îl constituie exprimarea de către auditor a unei opinii privind întocmirea situațiilor financiare respective, sub toate aspectele semnificative.

În formarea opiniei sale, auditorul trebuie să obțină probe de audit suficient de adevărate, astfel încât să fie capabil să-si formeze o părere pe care să se bazeze concluziile auditului. Probele de audit cuprind documentele și înregistrările contabile care stau la baza situațiilor financiare.

Auditorul trebuie să planifice activitatea de audit, astfel încât acesta să fie efectuat într-un mod eficient.

Raportul de audit cuprinde următoarele elemente de bază: titlul, adresantul, paragraful de deschidere (introductiv), paragraful referitor la aria de aplicabilitate a auditului, paragraful referitor la opinia auditorului privind situația, data raportului, adresa și semnătura auditorului.

Raportul de audit trebuie să conțină clar opinia auditorului dacă situația financiara oferă o imagine fidelă în concordanță cu cadrul general de raportare financiară identificat prin acestea.

Este posibil ca un auditor să nu poată exprima o opinie calificată în circumstanțe de următoarea natură:

– există o limită a ariei de aplicabilitate a activității auditorului;

– există un dezacord cu conducerea în privința folosirii contabilității selectate, metodei de aplicare a acestora, gradul de adegvare al prezentării informațiilor referitoare la situațiile financiare etc.

In cazul limitării ariei de aplicabilitate a activității, auditorul fie se află în situația de a exprima o opinie cu rezerve, fie în imposibilitatea de exprimare a unei opinii. O opinie cu rezerve trebuie exprimată când auditorul ajunge la concluzia că nu poate exprima o opinie fără rezerve (necodificată), dar că efectul oricărui dezacord cu conducerea sau limitarea ariei de aplicabilitate nu este atât de semnificativ și de profund încât să necesite o opinie contrară sau o imposibilitate de exprimare a opiniei.

O imposibilitate de exprimare a opiniei are loc când efectul limitării ariei de aplicabilitate este atât de semnificativ și cuprinzător încât auditorul nu a putut să obțină suficiente probe de audit și prin urmare nu poate exprima o opinie asupra situațiilor financiare.

O opinie contrară trebuie exprimată când efectul unui dezacord este atât de semnificativ și de profund pentru situația financiara, încât auditorul consideră că nu este oportună o opinie cu rezerve determinată de prezentarea incompletă sau înșelătoare a situațiilor financiare.

Cu minimum 15 zile înaintea adunării generale a asociaților sau acționarilor, la care se discută și se aprobă situațiile financiare anuale, întreprinderea are obligația:

a. să trimită o copie de pe situațiile financiare anuale ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administrație, împreuna cu raportul administratorilor și raportul auditorilor asupra situațiilor financiare respective, denumite generic raport anual, tuturor asociaților sau acționarilor;

b. să notifice tuturor asociaților sau acționarilor că raportul anual este disponibil la întreprindere, gratuit, la cerere.

Situațiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administrație, însoțite de raportul administratorilor pentru exercițiul financiar respective, precum și raportul auditorilor vor fi supuse spre aprobare de către adunarea generala a asociaților sau acționarilor.

O copie de pe situațiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administrație, o copie de pe raportul administratorilor pentru exercițiul financiar respective, precum și de pe raportul auditorilor asupra situațiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administrație în termenul prevăzut de lege Direcției Teritoriale a Ministerului Finanțelor Publice la care întreprinderea este înregistrată.

În conformitate cu prevederile legii societăților comerciale, o copie de pe situațiile financiare ale întreprinderii, aprobate de consiliul de administrație și de asociați sau acționari, o copie de pe raportul administratorilor pentru exercițiul financiar respectiv, precum și de pe raportul auditorilor asupra situațiilor financiare vor fi trimise de consiliul de administrație în termenul prevăzut de lege la Registrul Comerțului.

Potrivit legii societăților comerciale, consiliul de administrație se va asigura că situațiile financiare ale întreprinderii, raportul administratorilor și raportul auditorilor sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în termenul prevăzut de lege.

Raportul anual va fi disponibil tuturor asociaților sau acționarilor la cerere. Rapoartele anuale vor fi distribuite gratuit pentru asociați si acționari, iar pentru alte persoane decât aceștia, prețul raportului anual nu trebuie să depășească costul administrativ al acestuia.

2.2.1 Bilanțul – principala lucrare de închidere

a exercițiului financiar

Bilanțul este documentul contabil de sinteza prin care se prezintă elementele de activ și pasiv ale întreprinderii la încheierea exercițiului, precum și în celelalte situații prevăzute de lege.

Bilanțul cuprinde toate elementele de activ și de pasiv grupate după natură, destinație și lichiditate, respectiv natură, proveniență și exigibilitate.

Acest document constituie totodată o reprezentare a utilizărilor și a resurselor unității patrimoniale sub forma unei egalități ce se poate exprima astfel:

UTILIZARI = RESURSE

ACTIV = PASIV

În funcție de criteriile de mai sus, elementele patrimoniale de activ se divizează în două grupe și anume: Active imobilizate (I) și Active circulante (II).

In grupa Activelor imobilizate (I), a căror lichiditate se extinde la o perioadă mai mare de un an, sunt delimitate următoarele subgrupe sau diviziuni:

a. Imobilizări necorporale, unde se încadrează: cheltuielile de constituire; cheltuielile de cercetare-dezvoltare; concesiunile, brevetele si alte drepturi si valori similare; fondul comercial; alte imobilizări și imobilizări necorporale în curs;

b. Imobilizări corporale, care cuprind: terenuri și construcții, instalații tehnice și mașini, utilaje și mobilier, avansuri și imobilizări corporale în curs de execuție;

c. Imobilizări financiare.

În grupa Activelor circulante (II), care se referă la valorile economice de consum și circulație a căror lichiditate este mai mică sau cel mult egală cu un an, sunt delimitate două subgrupe sau diviziuni și anume:

a. Stocuri, unde se încadrează: stocuri de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar și baracamente; stocuri aflate la terți; producție în curs de execuție; semifabricate, produse finite și produse reziduale; animale; mărfuri; ambalaje;

b. Alte active circulante, care sunt constituite din: furnizori-debitori; clienți și conturi asimilate; alte creanțe; titluri de plasament; conturi la bănci, casa, acreditive (ultimele în lei și în valuta); decontări cu asociații privind capitalul; valori de încasat și alte valori.

În cadrul activului bilanțului sunt delimitate încă două grupe și anume: grupa (III), Conturi de regularizare și asimilate, care se referă la cheltuielile înregistrate în avans, la diferențele de activ generate de conversia creanțelor și datoriilor în devize și la operațiile în curs de clarificare și grupa (IV), Prime privind rambursarea obligațiunilor.

In ceea ce privește pasivul bilanțului, acesta este structurat, de asemenea, în patru grupe, după cum urmează: Capitaluri proprii (I), Provizioane pentru riscuri și cheltuieli (II), Datorii (III) și Conturi de regularizare și asimilate (IV). Toate aceste grupe au în componența lor posturi bilanțiere, fără vreo altă grupare a lor.

În grupa capitalurilor proprii (I) sunt delimitate posturile de bilanț: Capital social, din care: capitalul subscris vărsat; patrimonial regiei; contul întreprinzătorului individual; prime legate de capital; diferențe din reevaluare; rezerve; rezultatul reportat; rezultatul exercițiului (Profit, Pierdere); Repartizarea profitului; Alte fonduri; Subvenții pentru investiții; Provizioane reglementate.

Provizioane pentru riscuri și cheltuieli (grupa II) se prezintă sub forma unui singur post bilanțier, cu aceeași denumire.

Grupa datoriilor (III) conține patru posturi bilanțiere și anume: Împrumuturi și datorii asimilate; Furnizori și conturi asimilate; Clienți-cre-ditori; Alte datorii.

In grupa denumita “Conturi de regularizare și asimilate” (IV) sunt înscrise posturile de bilanț: Venituri înregistrate în avans, Diferențe de conversie-pasiv și Diferențe din operații în curs de clarificare.

In continuare se prezintă în mod sugestiv structura generală a bilanțului contabil.

BILANȚ

Încheiat la ………………………………….

Pentru persoanele care aplica Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a C.E.E. și standardele internaționale de contabilitate, formatul pentru bilanț e următorul:

A. Active imobilizate

I. Imobilizări necorporale

1.Cheltuieli de constituire (când reglementările permit imobilizarea acestora)

2.Cheltuieli de dezvoltare (când reglementările permit imobilizarea acestora)

3.Concesiuni, brevete, licențe, mărci, drepturi și valori similare și alte imobilizări necorporale dacă au fost:

achiziționate contra unei părți;

create de societate.

4.Fondul comercial, în cazul în care a fost achiziționat

5.Avansuri și imobilizări necorporale în curs de execuție

II. Imobilizări corporale

1.Terenuri și construcții

2.Instalații tehnice și mașini

3.Alte instalații, utilaje și mobilier

4.Avansuri și imobilizări corporale în curs de execuție

III. Imobilizări financiare

1.Titluri de participare deținute la societățile din cadrul grupului

2.Creanțe asupra societăților din cadrul grupului, altele decât cele comerciale

3.Titluri sub forma de interese de participare

4.Creanțe din interese de participare

5.Titluri deținute ca imobilizări

6.Alte creanțe

7.Acțiuni proprii (cu indicarea în note a valorii nominale)

B. Active circulante

I. Stocuri

1.Materii prime si materiale consumabile

2.Producția în curs de execuție

3.Produse finite si mărfuri

4.Avansuri pentru cumpărări de stocuri

II. Creanțe

(Sumele ce trebuie sa fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie să fie prezentate separat pentru fiecare element).

1.Creanțe comerciale

2.Sume de încasat de la societățile din cadrul grupului

3.Sume de încasat de la societățile la care se dețin interese de participare

4.Alte creanțe

5.Creanțe privind capitalul subscris și nevărsat

III. Investiții financiare pe termen scurt

1.Titluri de participare deținute la societățile din cadrul grupului

2.Acțiuni proprii

3.Alte investiții financiare pe termen scurt

IV. Casa si conturile la bănci

C. Cheltuieli în avans

D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an

1.Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile

2.Sume datorate instituțiilor de credit

3.Avansuri încasate în contul comenzilor

4.Datorii comerciale

5.Efecte de comerț de plătit

6.Sume datorate societăților din cadrul grupului

7.Sume datorate privind interesele de participare

8.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale și datorii pentru asigurările sociale

E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete

F. Total active minus datorii curente

G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioada mai mare de un an

1.Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile în monede convertibile

2.Sume datorate instituțiilor de credit

3.Avansuri încasate în contul comenzilor

4.Datorii comerciale

5.Efecte de comerț de plătit

6.Sume datorate societăților din cadrul grupului

7.Sume datorate privind interesele de participare

8.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale și datorii pentru asigurările sociale

H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

1.Provizioane pentru pensii și alte obligații similare

2.Alte provizioane

I. Venituri în avans

J. Capital și rezerve

I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat și cel nevărsat)

II. Prime de capital

III. Rezerve din reevaluare

IV. Rezerve

1.Rezerve legale

2.Rezerve pentru acțiuni proprii

3.Rezerve statutare sau contractuale

4.Alte rezerve

V. Rezultatul reportat

VI. Rezultatul exercițiului financiar

Pentru întocmirea bilanțului contabil se utilizează datele existente în balanța de verificare finală a conturilor sintetice, pusă de acord cu cele din balanțele conturilor sintetice.

Operațiunea de completare a bilanțului constă în prelucrarea și transcrierea datelor din balanța de verificare finală și din bilanțul exercițiului anterior. Aceste operațiuni se referă la selectarea, gruparea și însumarea, după caz, a soldurilor finale din balanță, în funcție de cerințele sau conținutul posturilor bilanțiere.

În formularul de bilanț propriu-zis se înscriu soldurile debitoare ale conturilor care reflecta elementele patrimoniale de activ, precum și soldurile creditoare ale conturilor destinate urmăririi elementelor patrimoniale de pasiv, făcându-se, atunci când este cazul, anumite grupări, însumări și rectificări ale lor.

Elementele patrimoniale de activ se înscriu în bilanț la valoarea de intrare în patrimoniu (contabilă) pusă de acord cu rezultatul inventarierii în sensul diminuării ei cu amortizările și provizioanele pentru depreciere, care poate fi denumita valoare neta.

Elementele patrimoniale de pasiv se consemnează în bilanț, de asemenea, la valoarea de intrare, iar provizioanele reglementate, provizioanele pentru riscuri și cele pentru cheltuieli, constituie posturi bilanțiere distincte.

În ceea ce privește prelucrarea, gruparea și însumarea soldurilor din balanța de verificare finala în vederea înscrierii lor în bilanț se rețin câteva aspecte mai importante.

Un număr relativ redus de conturi sintetice au posturi corespondente în bilanț. Acestea se completează prin înscrierea soldurilor finale pe care le au conturile corespunzătoare, fără vreo altă operațiune. Dintre conturile și posturile bilanțiere în cauză se exemplifică: Furnizori-debitori (409); Rezerve (106); Rezultatul exercițiului (121) ș.a.

O alta categorie sau grupa de conturi de active conține conturi care au posturi corespondente în bilanț, însa elementele patrimoniale pe care le reflectă sunt supuse uzurii și/sau deprecierii, fapt pentru care posturile bilanțiere se completează prin scăderea din soldurile finale debitoare ale conturilor respective a soldurilor finale creditoare ale conturilor corespunzătoare de amortizări și/sau provizioane.

O grupa sau o categorie distincta de conturi o constituie cele de pasiv care se înscriu în bilanț prin gruparea și însumarea soldurilor creditoare de la două, trei și mai multe conturi. Dintre acestea se amintesc: Rezerve legale, Rezerve statutare și Alte rezerve, care formează postul “Rezerve”; Prime de emisiune sau de aport și Prime de fuziune, care constituie postul “Prime legate de capital” ș.a.

Se retine, de asemenea, că o grupă sau o categorie distinctă de conturi o constituie cele de activ care, în vederea înscrierii lor în posturi bilanțiere, se grupează câte două sau trei conturi ce reflectă elementele patrimoniale distincte, iar din totalul soldurilor debitoare ale conturilor în cauză se scade totalul soldurilor creditoare ale conturilor de amortizări și/sau provizioane aferente. Din aceasta categorie se exemplifica: Cheltuielile de constituire și de cercetare-dezvoltare, post în componența căruia sunt incluse soldurile conturilor: Cheltuieli de constituire, Cheltuieli de cercetare-dezvoltare, Amortizarea cheltuielilor de constituire, Amortizarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare și Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale.

Se poate considera că o categorie distinctă și totodată specifică de conturi o constituie cele încadrate în grupele 42-45 din planul de conturi, pentru care atât în activ, cât și în pasiv se găsește câte un post bilanțier cu denumirea “ Alte creanțe “ și, respective, “ Alte datorii “. La aceste posturi se înscriu în general aceleași conturi, după cum prezintă solduri finale debitoare și respective creditoare, dintre care se amintesc conturile privind personalul, asigurările sociale, protecția socială, bugetul statului, alte organisme publice, decontări în cadrul grupului și conturi asimilate celor de mai sus, fără vreo compensare între ele.

Operațiunea de completare a bilanțului contabil se realizează relativ ușor deoarece la fiecare post bilanțier sunt înscrise simbolurile conturilor de la care se preiau soldurile finale, precum și modul cum acestea se prelucrează, prin însumare sau scădere.

S.C. IMSAT S.A. nu face parte din societățile care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a C.E.E. și standardele internaționale de contabilitate.

BILANȚ

Întocmit la 31.12.2001

– mii lei –

O situație mai detaliată este prezentată în Anexa 7.

2.2.2. Contul de profit si pierdere

Rezultatul exercițiului (profit sau pierdere), deși constituie un indicator relevant, se oglindește prin intermediul unui singur element sau post al bilanțului propriu-zis, ceea ce denotă că sub aspect informațional are un caracter general, sintetic, neasigurând premisele sau datele necesare pentru efectuarea analizei modului cum a fost obținut și implicit pentru determinarea factorilor de influență in vederea luării deciziilor ce se impun pentru perioada următoare. In scopul eliminării acestui neajuns se folosește un instrument contabil distinct denumit „Contul de profit și pierdere”, care reprezintă o componentă a bilanțului contabil.

Contul de profit și pierdere, prin structura pe care o are, asigură detalierea sau cunoașterea modalităților de obținere a rezultatului obținut, prin compararea valorilor privind vânzările, denumite generic venituri, cu cele referitoare la consumurile sau utilizările de resurse aferente veniturilor obținute, denumite cheltuieli, după ecuația:

VENITURI – CHELTUIELI = REZULTAT

sau

VENITURI = CHELTUIELI ± REZULTAT

Rezultatul exercițiului poate fi favorabil, având denumirea de profit, sau nefavorabil, când este denumit pierdere, după cum veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, și, respectiv, cheltuielile mai mari decât veniturile.

În cadrul contului de profit și pierdere, ca de altfel în ansamblul contabilității financiare, veniturile și cheltuielile sunt prezentate în funcție de câte două criterii și anume:

– pentru venituri: natura activității și natura rezultatelor;

– pentru cheltuieli: natura activității și natura resurselor utilizate.

Contul de profit și pierdere este proiectat (elaborat) ca un tablou (formular distinct) în cadrul căruia se face următoarea delimitare sau grupare privind rezultatele parțiale ale exercițiului: Rezultatul din exploatare; Rezultatul financiar; Rezultatul curent, constituit din rezultatele activităților de exploatare și financiară; Rezultatul excepțional; Rezultatul brut al exercițiului; Impozitul pe profit; Rezultatul net al exercițiului.

Avându-se în vedere faptul că în reglementările în vigoare se face o delimitare riguroasă între activitatea de exploatare curentă, elementele financiare și elementele excepționale, contul de profit și pierdere este structurat în două grupe pentru fiecare dintre acestea, o grupă pentru venituri și o altă grupă pentru cheltuieli, care, la rândul lor, sunt delimitate pe categorii sau feluri de venituri și respectiv cheltuieli.

Grupa veniturilor din exploatare (I) conține următorii indicatori: Venituri din vânzarea mărfurilor și Producția vândută, care împreună constituie Cifra de afaceri, precum și Venituri din producția stocată, Venituri din producția de imobilizări, care însumate reprezintă Producția exercițiului, după care sunt înscriși și indicatorii: Venituri din subvenții de exploatare, Alte venituri din exploatare și Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare.

În grupa a II-a, denumită „Cheltuieli pentru exploatare” sunt înscriși indicatorii: Cheltuieli privind mărfurile; Cheltuieli cu materiile prime; Cheltuieli cu materialele consumabile; Cheltuieli cu energia și apa; Alte cheltuieli materiale; Cheltuieli materiale – total; Cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți; Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate; Cheltuieli cu remunerațiile personalului; Cheltuieli privind asigurările și protecția socială; Cheltuieli cu personalul – total; Alte cheltuieli de exploatare; Cheltuieli cu amortizările și provizioanele.

Profitul sau pierderea din exploatare se determina prin compararea totalurilor celor două capitole sau grupe anterioare (Profit = I – II; Pierdere = II – I).

Grupa a III-a privind veniturile financiare este constituită din șase indicatori și anume: Venituri din participații, alte imobilizări financiare și creanțe imobilizate; Venituri din titluri de plasament; Venituri din diferențe de curs valutar; Venituri din dobânzi; Alte venituri financiare; Venituri din provizioane.

Grupa cheltuielilor financiare (IV) conține, de asemenea, șase indicatori, asemănători ca denumire cu cei de la venituri, dar care reflectă cheltuieli, după cum urmează: Pierderi din creanțe legate de participații; Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate; Cheltuieli din diferențe de curs valutar; Cheltuieli privind dobânzile; Alte cheltuieli financiare; Cheltuieli cu amortizările și provizioanele.

Rezultatul financiar favorabil (profit) se determina prin scăderea totalului cheltuielilor (IV) din totalul veniturilor (III) și invers în cazul în care rezultă pierdere.

Totalul celor patru grupe anterioare, de venituri și de cheltuieli, se ia în calcul și pentru stabilirea rezultatului curent al exercițiului, procedându-se la scăderea totalului general al cheltuielilor (de exploatare și financiare, deci II+IV) din totalul general al veniturilor (din exploatare și financiare, I+III) atunci când se obține profit (I+III-II-IV) și invers în situația în care rezultă pierdere (II+IV-I-III).

Grupele veniturilor excepționale (IV) și cheltuielilor excepționale (VI) se prezintă numai sub forma sumelor totale obținute din conturile cu ajutorul cărora se urmăresc, creditul conturilor de venituri și debitul conturilor de cheltuieli, după caz.

Rezultatul excepțional al exercițiului se stabilește prin scăderea cheltuielilor (VI) din venituri (V) sau invers, după cum se obține profit și respectiv pierdere.

Un alt element sau indicator distinct al contului de profit și pierdere îl constituie „Rezultatul brut al exercițiului”, care se determină în mod obișnuit, prin compararea totalurilor aferente, pe de-o parte, celor trei capitole sau grupe de venituri, iar pe de altă parte a celor de cheltuieli (exploatare, financiare, excepționale).

Rezultatul astfel calculat se diminuează cu impozitul pe profit, înscris în mod distinct în formularul analizat (debitul contului 691), obținându-se „Rezultatul net al exercițiului”, profit sau pierdere, după cum veniturile sunt mai mari și respectiv mai mici comparativ cu cheltuielile.

Contul de profit și pierdere, cum s-a putut observa, nu are forma unui cont obișnuit, el reprezintă veniturile și cheltuielile într-o anumită succesiune, așa cum s-a redat anterior, și pentru toți indicatorii sau elementele din structura sa conține date de la finele exercițiului financiar încheiat, precum și de la sfârșitul celui precedent.

Schematic, contul de profit și pierdere se prezintă astfel:

Pentru persoanele care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a C.E.E. și cu standardele internaționale de contabilitate, formatul pentru Contul de profit și pierdere este următorul:

1.Cifra de afaceri netă

2.Variația stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate și producția în curs de execuție

3.Producția imobilizată

4.Alte venituri din exploatare

5.a)Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile

b)Alte cheltuieli din afară

6.Cheltuieli cu personalul

a)Salarii

b)Cheltuieli cu asigurările și protecția socială, cu menționarea distinctă a celor referitoare la pensii

7.a)Ajustarea valorii imobilizărilor corporale și necorporale

b)Ajustarea valorii activelor circulante

8.Alte cheltuieli de exploatare

Profitul sau pierderea din exploatare

9.Venituri din interese de participare

10.Venituri din alte investiții financiare și creanțe ce fac parte din activele imobilizate, cu menționarea separată a celor generate de societățile din cadrul grupului

11.Venituri din dobânzi și alte venituri similare, cu menționare separată a celor care privesc societățile din cadrul grupului

12.Ajustarea valorii imobilizărilor financiare și a investițiilor financiare deținute ca active circulante

13.Cheltuieli cu dobânzile și alte cheltuieli similare, cu menționarea separată a celor care privesc societățile din cadrul grupului

14.Profitul sau pierderea din activitatea curentă

15.Venituri extraordinare

16.Cheltuieli extraordinare

17.Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară

18.Impozitul pe profit

19.Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus

20.Rezultatul exercițiului financiar

21.Rezultatul pe acțiune:

– de bază

– diluat.

Contul de profit și pierdere, spre deosebire de bilanțul contabil propriu-zis, se completează pentru exercițiul încheiat, cu sumele totale cumulate, din balanța de verificare, de la începutul anului și până la sfârșitul perioadei de gestiune(exercițiului), privind veniturile și cheltuielile. Indicatorii pe care îi conține se completează atât prin simpla prelucrare din conturi a sumelor totale creditoare pentru venituri sau debitoare pentru cheltuieli, cât și prin gruparea și însumarea sumelor totale de la două sau mai multe conturi, în funcție de conținutul lor.

Rezultatul final aferent fiecărei categorii de activități (exploatare, financiare, excepționale) se calculează după înscrierea și totalizarea indicatorilor privind veniturile și cheltuielile aferente.

Indicatorii referitori la exercițiul precedent se preiau din contul de profit și pierdere întocmit la sfârșitul anului financiar anterior.

Contul de profit și pierdere la S.C. IMSAT S.A. se prezintă astfel:

O prezentare mai detaliată se află în Anexa 8.

2.2.3.Anexa la bilanț

Anexa la bilanț reprezintă o altă componentă a bilanțului contabil și are rolul de a asigura informații suplimentare privind unele elemente sau categorii de elemente patrimoniale semnificative ale agentului economic. Altfel spus, anexa la bilanț asigură explicarea unor date înscrise în bilanț și contul de profit și pierdere, oferind informații în legătură cu situația patrimonială și financiară, cu rezultatul exercițiului încheiat, și, de asemenea, privind regulile și metodele contabile.

În scopul studierii și analizei cu ușurință de către cei interesați, anexa la bilanț este structurată în mai multe situații sau capitole (formulare) care au un conținut omogen sau relativ omogen, așa cum se prezintă, în mod succint, în cele ce urmează.

a. Repartizarea profitului constituie prima situație sau anexa și oglindește destinațiile profitului repartizat la sfârșitul exercițiului încheiat, precum și profitul a cărui repartizare a fost amânată, atunci când este cazul.

La S.C. IMSAT S.A., anexa „Repartizarea profitului” se prezintă astfel:

b. Situația stocurilor și a producției în curs de execuție conține brute de la începutul și sfârșitul anului pentru următoarele elemente patrimoniale: materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar și baracamente, producția în curs de execuție, semifabricate, produse finite, produse reziduale, stocuri aflate la terți, animale, mărfuri și ambalaje.

La S.C. IMSAT S.A. această anexă se prezintă astfel:

c. Situația creanțelor și datoriilor oferă informații în legătură cu aceste elemente patrimoniale, pentru fiecare dintre ele sau pe grupe omogene, prezentându-se sumele finale totale delimitate, în cazul creanțelor, în funcție de termenul de lichiditate, sub un an și peste un an, creanțe dintre care se amintesc: creanțe legate de participații, împrumuturi acordate pe termen lung, alte creanțe imobilizate, furnizori – debitori, clienți, creanțe – personal și asigurări sociale, decontări cu asociații privind capitalul, debitori diverși ș.a.

Situația analizată, prin informațiile pe care le asigură în partea a doua, permite cunoașterea datoriilor, de asemenea, individual sau pe grupe omogene, atât ca sume totale finale cât și grupate în funcție de termenul de exigibilitate, sub un an, între 1 – 5 ani și peste 5 ani, datorii dintre care se amintesc: împrumuturi din emisiuni de obligațiuni, credite bancare pe termen lung și mediu, credite bancare pe termen lung și mediu nerambursate la scadență, furnizori clienți – creditori, datorii cu personalul și asigurările sociale, impozitul pe profit, TVA, creditori diverși ș.a.

Situația creanțelor și datoriilor la S.C. IMSAT S.A. este prezentată în Anexa 9.

d. Situația altor provizioane conține informații în legătură cu provizioanele necuprinse în Situația imobilizărilor, informații cum sunt: soldul la începutul anului, cheltuielile privind provizioanele, venituri din provizioane și soldul la sfârșitul anului, pe grupe și în cadrul acestora pe categorii de provizioane reglementate, pentru riscuri și cheltuieli (provizioane pentru litigii, provizioane pentru garanții acordate clienților, provizioane pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciții, provizioane pentru pierderi de schimb valutar, alte provizioane pentru riscuri și cheltuieli) și provizioane pentru deprecieri privind următoarele elemente patrimoniale: materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, mărfuri, clienți, debitori diverși ș.a.

Situația altor provizioane la S.C. IMSAT S.A. este prezentată în Anexa 10.

e. Date informative reprezintă o situație distinctă în care se prezintă, atât pentru anul anterior cât și pentru cel curent, un număr apreciabil de informații, dintre care se amintesc cele referitoare la: situația unor indicatori, evoluția creditelor, alocațiile de la buget, investițiile străine în România, plățile restante, impozitele, taxele și alte obligații datorate și vărsate bugetului de stat, bugetelor locale și fondurilor speciale.

Datele informative la S.C. IMSAT S.A. sunt prezentate în Anexa 11.

f. Impozite, taxe și alte obligații datorate și vărsate constituie un alt capitol al Anexei la bilanț în cadrul căruia se prezintă sumele datorate, sumele efectiv vărsate și cele rămase de vărsat sau vărsate în plus pentru fiecare din categoriile de impozite și taxe cuvenite bugetului de stat, precum și bugetului local.

Aceste informații, la S.C. IMSAT S.A. sunt prezentate în Anexa 12.

g. Situația activelor imobilizate conține în prima parte (A) valori brute (contabile), ordonate după structura activului bilanțului pentru toate elementele patrimoniale sau posturile de imobilizări atât la începutul anului (sold inițial), cât și la sfârșitul acestuia (sold final), precum și referitor la creșteri și reduceri în cursul anului.

În partea a doua (B) a aceleiași situații se asigură informații în legătură cu amortizarea, iar în partea a treia (C), informații cu privire la provizioanele pentru deprecierea fiecărei categorii de imobilizări: necorporale, corporale și financiare.

h. Situația denumită Alte informații privind regulile și metodele contabile și date complementare, conține o serie de aspecte suplimentare grupate în informații obligatorii care privesc regulile și metodele contabile și alte informații pe care unitatea patrimonială le consideră semnificative pentru aprecierea ulterioară a modului de întocmire a bilanțului contabil aferent exercițiului încheiat, dintre care se amintesc: angajamente financiare reflectate în conturi în afara bilanțului, modificarea capitalului, analiza conturilor privind acțiunile proprii, cheltuielile și veniturilor excepționale, cheltuielile și veniturilor pentru exercițiul anterior, diferențele de conversie și alte conturi și elemente semnificative.

În categoria informațiilor obligatorii sunt incluse cele referitoare la indicarea modului de evaluare pentru diferitele posturi din bilanț și contul de profit și pierdere, justificarea cazurilor de modificare a acestora, precum și metodele utilizate pentru calculul amortismentelor și provizioanelor și menționarea motivelor pentru care unele posturi din bilanț și indicatori din contul de profit și pierdere nu sunt comparabile și respectiv comparabili de la un exercițiu la altul.

Pentru completarea Anexei la bilanț cu valorile brute sau contabile privind elementele patrimoniale și implicit amortizările și provizioanele pe care le conțin situațiile (capitolele) acesteia se folosesc, după caz, soldurile finale ale conturilor corespunzătoare, înscrise în balanța de verificare definitivă și totodată soldurile inițiale (de la începutul anului), precum și creșterile și diminuările care se găsesc în Registrul cartea mare sau în fișele conturilor în cauză sub forma soldurilor de la 1 ianuarie (sfârșitul exercițiului precedent) și a rulajelor debitoare și creditoare cumulate până la sfârșitul anului sau exercițiului curent.

2.2.4. Raportul de gestiune

În ceea ce privește raportul de gestiune care însoțește bilanțul contabil se menționează că, în principal, prezintă situația unității patrimoniale și evoluția sa previzibilă, evenimentele care au intervenit în activitatea agentului economic, după încheierea exercițiului, participațiile de capital la alte unități, activitatea și rezultatele de ansamblu ale sucursalelor și altor subunități proprii, activitatea de cercetare – dezvoltare și alte aspecte referitoare la activitatea desfășurată și care se consideră că prezintă interes pentru acționari sau asociați.

În cadrul raportului de gestiune se fac referiri concrete în legătură cu următoarele aspecte mai importante: organizarea și conducerea corectă și la zi a contabilității; consemnarea în documente legale și contabilizarea tuturor operațiilor economico – financiare privind anul expirat; întocmirea corectă și cu respectarea prevederilor legale a bilanțului contabil; neefectuarea de compensări între conturile bilanțiere sau între venituri și cheltuieli; respectarea prevederilor legale privind evaluarea elementelor patrimoniale; mărimea creanțelor și a eventualelor sume prescrise; folosirea corectă a fondurilor destinate producției și investițiilor; mărimea creditelor, posibilitățile de rambursare a lor și a efectelor pe care le-au avut și le vor avea asupra situației economico-financiare a unității patrimoniale; mărimea și temeinicia prelevărilor și rezervelor constituite; fidelitatea veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor financiare, precum și destinațiile profitului net; corectitudinea stabilirii obligațiilor față de bugetul statului; măsuri preconizate pentru îmbunătățirea activității viitoare ș.a.

La S.C. IMSAT S.A., raportul de gestiune asupra activității desfășurate în anul 2001 se prezintă astfel:

S.C. IMSAT S.A.

RM. VÂLCEA

RAPORT DE GESTIUNE

ASUPRA ACTIVITĂȚII DESFĂȘURATE ÎN ANUL 2001

Stimați acționari,

Adunarea Generală a Acționarilor societății IMSAT S.A. Rm. Vâlcea a fost convocată în conformitate cu Legea nr.31/1990 și cu Statutul societății.

În această adunare generală, Consiliul de Administrație prezintă raportul de gestiune asupra activității desfășurate de societate în anul 2001.

În ceea ce privește capitalul societății, acesta nu a suferit modificări în cursul anului 2001, valoarea lui este de 381800000 lei.

Au fost respectate Normele Metodologice emise de Ministerul Finanțelor Publice cu privire la întocmirea, verificarea și centralizarea bilanțurilor contabile ale agenților economici pe anul 2001, neexistând compensări între conturile bilanțiere sau între venituri și cheltuieli și au fost respectate prevederile legale privind evaluarea elementelor patrimoniale

În evidența contabilă datele sunt puse de acord cu situația reală a elementelor din patrimoniul societății, stabilită pe baza inventarierii.

Societatea a efectuat inventarierea elementelor patrimoniale, de activ și pasiv, în baza deciziei nr.3219/29.09.2001. Rezultatele inventarierii au fost înscrise în procesul verbal de inventariere, au fost valorificate și reflectate în bilanțul contabil.

În ceea ce privește respectarea obiectului de activitate, trebuie menționat că în anul 2001, societatea a respectat prevederile statutare.

În ceea ce privește situația economico-financiară a societății în anul 2001 putem considera că s-au obținut rezultate superioare atât anului 2000, cât și prevederilor BVC, după cum rezultă din următorul tabel:

În ceea ce privește veniturile și cheltuielile financiare se constată că s-a ajuns la o pierdere financiară de 523546 mii lei, datorat diferenței nefavorabile de curs valutar și creșterii cheltuielilor cu dobânzile.

Cheltuielile excepționale au fost considerabile, 931012 mii lei, ceea ce a dus la pierdere din activități excepționale. Cheltuielile excepționale au constat în mare parte din cheltuieli cu contribuția pentru ajutoarele bănești distribuite prin sindicat 405211 mii lei, iar restul pentru sponsorizări și donații pentru instituțiile publice și culturale, în valoare de 205358 mii lei, precum și amenzilor și penalităților 320443 mii lei. S-au luat în calcul și majorările și penalitățile datorate pentru întârzierea plăților la bugetul de stat neachitate în anul 2000.

Repartizarea profitului net în valoare de 2818750 mii lei se propune a fi următoarea:

-459051 mii lei pentru fondul de participare a salariaților la profit;

-59760 mii lei pentru constituirea rezervelor legale;

-500000 mii lei pentru dividende cuvenite acționarilor;

-1799939 mii lei pentru surse de finanțare, fonduri circulante din profit pentru susținerea stocurilor și a producției neîncasate, precum și pentru investiții.

Această opțiune are la bază corelarea rezultatelor economico-finan-ciare ale societății cu eforturile depuse pentru obținerea acestor rezultate, precun și crearea surselor pentru investiții având în vedere că dotarea tehnică și administrativă trebuie continuată și în 2002.

Îndeplinirea obligațiilor fiscale

Au rămas de plată obligațiile scadente față de bugetul statului la 31.12.1997, după cum urmează:

– TVA – 1.973.821 mii lei, din care restant 639.199 mii lei;

– Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate 1.380 mii lei;

– Taxe și vărsăminte asimilate 253.256 mii lei;

– Impozitul pe salarii – 645.858 mii lei, din care restant 106.566 mii lei.

Pentru achitarea acestor obligații s-au făcut eforturi deosebite pentru achitarea prin compensare cu creditele fiscale ale unor beneficiari importanți.

Și în anul 2001 s-a continuat linia colaborărilor începute în anii precedenți.

Sunt speranțe că în anul 2002 să se mențină cifra de afaceri, dar nu și numărul de angajați; vor trebui neapărat luate măsuri cum ar fi modernizarea bazei tehnico-materiale și redusă drastic durata de încasare a datoriilor.

Rezultatele anului 2001 au fost bune (au crescut considerabil principalele elemente de bilanț – cifra de afaceri, profit, etc.), însă ele au fost influențate și de conjunctura creată prin:

implicarea în activități noi, complementare,

-cea mai spectaculoasă lucrare fiind lucrările de montaj GSM – Sibiu – Vâlcea;

-proiectare asistată de calculator pentru sisteme efracție, contorizări utilități, instalații electrice și de automatizări etc., prin unele din acestea ocupând segmente de piață libere.

b. realizarea decontărilor prin compensare care, cu tot blocajul financiar cunoscut, au permis continuarea activității de producție și plata majorității obligațiilor la bugetul statului.

c. continuarea exportului de sare, care a permis efectuarea unor importuri și posibilitatea susținerii activităților cu tehnicitate performantă.

Dintre nerealizări pot fi menționate:

– lipsa unei lichidități financiare care să permită plata la termen a obligațiilor față de acționari și clienți;

– reglementarea situației cu IMSAT București și includerea ca acționari a șefilor de P.L. și lot cu pondere în obținerea profitului;

– neactualizarea capitalului social și a statutului, demersuri în special de Normele metodologice de calculate ale impozitului pe profit;

– nivelul ridicat al creanțelor și al datoriilor. Cu toate măsurile luate nivelul acestora nu este unul mulțumitor.

Stimați acționari,

Acest raport a prezentat sintetic principalele rezultate ale activității noastre pe anul 2001.

Mulțumim pe această cale tuturor colaboratorilor care, prin sprijinul lor, au contribuit la rezultatele societății, la transformarea și stabilizarea acestei structuri organizatorice, în a cărei reușită credem.

PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE,

ing. Dan Dragomir

Societățile care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a C.E.E. și standardele internaționale de contabilitate, întocmesc în afara Bilanțului propriu-zis și Contului de profit și pierdere, Situația modificărilor capitalului propriu, Situația fluxurilor de trezorerie și Politici contabile și Note explicative.

Formatul pentru Situația modificărilor capitalului propriu este următorul:

Situația fluxurilor de trezorerie se întocmește conform unuia dintre modelele prevăzute în IAS7 (metoda directă și metoda indirectă).

a)metoda directă:

1.Fluxul de numerar din activitatea de exploatare

– încasări în numerar din vânzarea de bunuri și prestarea de servicii;

– încasări în numerar provenite din redevențe, onorarii, comisioane și alte venituri;

– plățile în numerar către furnizorii de bunuri și servicii;

– plățile în numerar către și în numele angajaților;

– plățile în numerar sau restituiri de impozit pe profit doar dacă nu pot fi identificate în mod specific cu activitatea de investiții și de finanțare;

2.Fluxul de numerar din activitatea de investiții:

– plățile în numerar pentru achiziționarea de terenuri și mijloace fixe, active necorporale și alte active pe termen lung;

– încasările de numerar din vânzarea de terenuri și clădiri, instalații și echipament, active necorporale și alte active pe termen lung;

– plățile în numerar pentru achiziția de instrumente de capital propriu și de creanțe ale altor întreprinderi;

– încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu și de creanțe ale altor întreprinderi;

– avansurile în numerar și împrumuturile efectuate către alte părți;

– încasările în numerar din rambursarea avansurilor și împrumuturile efectuate către alte părți;

3.Fluxurile de numerar din activitatea de finanțare:

– venituri în numerar din emisiunea de acțiuni și alte instrumente de capital propriu;

– plățile în numerar către acționari pentru a achiziționa sau a răscumpăra acțiunile întreprinderii;

– venituri în numerar din emisiunea de obligațiuni, credite, ipoteci și alte împrumuturi;

– rambursări în numerar ale unor sume împrumutate;

– plățile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligațiilor legate de o operațiune de leasing financiar;

4.Fluxul de numerar total:

– numerar la începutul perioadei;

– numerar la finele perioadei.

b) metoda indirectă

1.Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare:

– Rezultatul net;

– Modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;

– Ajustări pentru elemente de exploatare și alte economii incluse în activitatea de investiții sau de finanțare;

2.Fluxul de numerar din activitatea de investiții:

– plățile în numerar pentru achiziționarea de terenuri și mijloace fixe, active necorporale și alte active pe termen lung;

– încasările de numerar din vânzarea de terenuri și clădiri, instalații și echipament, active necorporale și alte active pe termen lung;

– plățile în numerar pentru achiziția de instrumente de capital propriu și de creanțe ale altor întreprinderi;

– încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu și de creanțe ale altor întreprinderi;

– avansurile în numerar și împrumuturile efectuate către alte părți;

– încasările în numerar din rambursarea avansurilor și împrumuturile efectuate către alte părți;

3.Fluxurile de numerar din activitatea de finanțare:

– venituri în numerar din emisiunea de acțiuni și alte instrumente de capital propriu;

– plățile în numerar către acționari pentru a achiziționa sau a răscumpăra acțiunile întreprinderii;

– venituri în numerar din emisiunea de obligațiuni, credite, ipoteci și alte împrumuturi;

– rambursări în numerar ale unor sume împrumutate;

– plățile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligațiilor legate de o operațiune de leasing financiar;

4.Fluxul de numerar total:

– numerar la începutul perioadei;

– numerar la finele perioadei.

Notele explicative cuprind:

Nota 1. Active imobilizate

Nota 2. Provizioane pentru riscuri și cheltuieli

Nota 3. Repartizarea profitului

Nota 4. Analiza rezultatului din exploatare

Nota 5. Situația creanțelor și datoriilor

Nota 6. Principii, politici și metode contabile

Nota 7. Acțiuni și obligațiuni

Nota 8. Informații privind salariații, administratorii și directorii

Nota 9. Exemple de calcul și analiză a principalilor indicatori econo-mico-financiari.

Nota 10. Alte informații

CAPITOLUL 3

ANALIZA STOCURILOR LA S.C. IMSAT S.A.

Analiza și evaluarea stocurilor reprezintă o problemă a cărei rezolvare depinde de complexitatea structurii sortimentelor, de fiscalitate și rentabilitatea activității economice. Evaluarea cantității de stocuri la sfârșitul exercițiului este o cerință în determinarea corectă a costului bunurilor produse sau a celor vândute și de aici rezultă o corectitudine în problema de fiscalitate și de determinare a rentabilității activității economice.

La S.C. IMSAT S.A. contabilitatea stocurilor se ține cantitativ și valoric prin folosirea metodei inventarului permanent.

Metoda inventarului permanent, presupune ca în contabilitate, pe baza documentelor primare sau centralizatoare, să se înregistreze toate operațiile de intrare și ieșire, ceea ce permite stabilirea și cunoașterea, în orice moment, a stocurilor, atât cantitativ cât și valoric.

S.C. IMSAT S.A. își organizează o contabilitate analitică a stocurilor, după metoda operativ-contabilă ( pe solduri ) care constă în, ținerea la locul de depozitare a unei evidențe cantitative a bunurilor materiale pe feluri, cu ajutorul fișei de magazie, iar la contabilitate a unei evidențe valorice, desfășurată pe gestiuni, iar în cadrul gestiunilor pe grupe sau subgrupe de bunuri, după caz. Controlul exactității și concordanței înregistrărilor, din evidența depozitelor, cu cele din contabilitate se asigură lunar, prin evaluarea stocurilor cantitative, transcrise din fișele de magazie, în registrul stocurilor.

Diferențele de preț se stabilesc la intrarea bunurilor respective în patrimoniu și se repartizează proporțional, asupra valorii bunurilor ieșite și asupra stocurilor. Pentru aceasta, se calculează un coeficient de repartizare, conform relației:

Acest coeficient se înmulțește cu valoare bunurilor ieșite din gestiune la preț standard, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieșite.

Coeficienții de repartizare a diferențelor de preț pot fi calculați la nivelul conturilor sintetice de gradul I și II, pe grupe sau pe categorii de stocuri.

La finele perioadei soldurile conturilor de diferențe se cumulează cu conturile de stocuri, la preț de înregistrare astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea stocurilor la costurile de achiziție respectiv de producție, după caz.

Prețurile standard, folosite pentru înregistrarea în contabilitate a bunurilor de natura stocurilor trebuie să fie actualizate periodic, de regulă cel puțin o dată pe an, în funcție de evoluția prețurilor și de alți factori.

Rechizitele de birou, imprimatele și alte materiale consumabile, pe care unitatea patrimonială consideră că nu este cazul să le stocheze, pot fi incluse direct în cheltuieli, cu excepția formularelor de regim special care se gestionează potrivit normelor elaborate în acest scop.

În ceea ce privește alocarea producției în curs de execuție, aceasta se determină prin inventarierea producției neterminate la finele perioadei, prin metode tehnice de constatare a stadiului sau a gradului de efectuare a operațiilor tehnologice.

La ieșirea din patrimoniu, stocurile se evaluează și se înregistrează în contabilitate prin aplicarea metodei FIFO (prima intrare – prima ieșire).

Potrivit metodei FIFO, bunurile ieșite din gestiune, se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al primei intrări. Pe măsura epuizării stocului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de producție) al lotului următor, în ordine cronologică.

Exemplu: Pentru articolul „Șurub M6”:

Desfășurarea în bune condiții a procesului de producție și sporirea eficienței activității economice a întreprinderii, necesită asigurarea acesteia cu stocuri, precum și utilizarea lor rațională.

Organizarea și desfășurarea judicioasă a aprovizionării cu materii prime și materiale, contribuie la îndeplinirea ritmică a procesului de producție, la reducerea cheltuielilor de aprovizionare, la creșterea vitezei de rotație a activelor circulante, precum și la o utilizare cât mai bună a capacităților de producție și a forței de muncă.

În condițiile trecerii țării noastre la economia de piață, se impune fundamentarea temeinică a necesarului de materii și materiale sub aspect cantitativ, structural și calitativ, în funcție de volumul și structura procesului de producție și aprovizionare, precum și creșterea gradului de valorificare a materiilor prime, materialelor, combustibililor și energiei electrice utilizate de societate.

Fundamentarea temeinică a programului de aprovizionare necesită normarea și dimensionarea judicioasă a stocurilor, care cuprind: stocul curent, stocul curent, stocul de pregătire sau condiționare.

Întreprinderii nu îi este însă indiferent cu ce cheltuieli se asigură desfășurarea normală a procesului de producție. De aceea, este necesară constituirea unor stocuri optime care să atragă după sine cheltuieli minime și să asigure în același timp desfășurarea fără întreruperi a procesului de producție.

Pentru rezolvarea acestei probleme se pornește de la analiza elementelor care pot fi influențate prin efortul propriu al întreprinderii.

Valoarea unui material în momentul intrării sale în procesul de fabricație depinde de prețul de cumpărare, cheltuielile de transport, cheltuieli aferente lansării comenzilor și cheltuielile de păstrare a stocului.

Cheltuielile de lansare a comenzii sunt constante față de cantitatea de materiale comandată. Pe unitate de măsură insă, cheltuielile cu lansarea comenzii sunt cu atât mai mici, cu cât cantitatea comandată și recepționată este mai mare. Cheltuielile cu păstrarea stocurilor sunt cu atât mai mari, cu cât stocul este mai mare și invers.

Rezultă că într-un anumit punct al mărimii stocului, cele două grupe de cheltuieli prin acțiunea lor inversă, asigură cheltuielile totale minime.

în care:

– Cc – cheltuieli aferente lansării comenzilor pentru o aprovizionare (costul unei comenzi);

– Cs – costul stocării unei unități de măsură pe zi;

– Ct – costul total al stocării;

– Nt – necesarul total din materialul respectiv pentru îndeplinirea programului;

– n0 – volumul optim de aprovizionare într-un anumit interval, astfel încât cheltuielile aferente unei comenzi și costul stocării să fie minime.

La analiza stocurilor de producție, trebuie să se țină seama de legătura dintre mărimea acestora și volumul de activitate al întreprinderii, intervalul optim dintre aprovizionări și cheltuielile legate de transportul, depozitarea și manipularea materialelor.

Cu prilejul analizei intrărilor de materiale, trebuie să se urmărească dacă acestea au avut loc în cantitățile, sortimentele și la termenele programate.

În acest sens, se poate stabili gradul de asigurare a necesarului de materiale (Gm), stabilit ca raport între numărul de zile pentru care a fost asigurată întreprinderea cu materialul respectiv (Zm) și numărul de zile al perioadei analizate (Zl).

Exemplu:

Din datele tabelului de mai sus rezultă următoarele:

– la materialul „ Întrerupător AUT. N6 125 – V ”, gradul de asigurare a necesarului a fost de 70% ( 10080/14400 sau 21/30 ), deoarece întreprinderea nu s-a aprovizionat cu cantitatea necesară și la termenele corespunzătoare cu materialul respectiv, ducând la întreruperi și neritmicitate în procesul de producție;

– la materialul „Siguranță L7 – 10/3B”, deși cantitatea intrată și stocul inițial au acoperit necesarul lunar, consumul nu a fost asigurat decât în proporție de 86,6% ( 78000/90000 sau 26/30 ), întrucât materialul nu a sosit la termenul prevăzut, ceea ce a determinat creșterea exagerată a stocului final și imobilizarea de mijloace circulante;

-în cazul materialului „Contactor DIL EEM 01”, consumul a putut fi asigurat în proporție de 100% ( 28800/28800 sau 30/30 ), în condițiile în care programul de aprovizionare a fost îndeplinit numai în proporție de 91,7% ( 26400/28800 ), datorită existenței unui stoc inițial mai mare.

Rezultatele analizei realizării programului de aprovizionare servește conducerii S.C. IMSAT S.A. pentru luarea unor măsuri corespunzătoare pentru luarea unor măsuri corespunzătoare în vederea desfășurării normale a activității de aprovizionare și de producție.

Paralel cu urmărirea modului de asigurare cu materii prime și materiale, un alt obiectiv important al analizei, îl constituie modul de folosire al acestora.

Pentru urmărirea modului de folosire a materiilor și materialelor, un rol important îl are respectarea normelor de consum.

Modificarea consumului de materii prime și materiale se poate stabili prin urmărirea evoluției consumurilor specifice pe unitate de produs.

Îmbunătățirea modului de folosire a materiilor și materialelor are loc numai atunci când indicele consumurilor specifice este subunitar sau tinde să se depărteze de 1.

Ținând seama de nivelul consumurilor specifice, mărimea volumului producției se poate exprima astfel:

unde:

Q = mărimea producției;

M = consumul total de materiale;

Cs = consumul specific;

Si = stoc inițial materiale;

I = intrări materiale;

Sf = stoc final materiale.

Modul de folosire a materiilor și materialelor se poate urmări și cu ajutorul randamentului materialelor, stabilit ca raport între volumul producției obținute și consumul total de materii și materiale:

unde:

Rm = randamentul folosirii materialelor.

Din această relație rezultă că volumul producției depinde în mod direct proporțional de consumul total de materiale și de randamentul acestora, adică:

Pentru analiza modului de folosire a materiilor și materialelor se mai poate utiliza și coeficientul de folosință sau gradul de valorificare productivă a materialelor (Km), stabilit ca raport între cantitatea de materii și materiale încorporată în produsele finite (Mi) și cantitatea totală de materii și materiale introdusă în procesul de fabricație (Mt).

Diferența între cantitatea de materiale care se regăsește în produsele finite și cantitatea de materiale introdusă în fabricație reprezintă deșeurile și pierderile în procesul prelucrării. Diminuarea acestor pierderi indică îmbunătățirea modului de folosire a materiilor și materialelor și creșterea consumurilor utile.

Pentru ilustrarea modului de utilizare a materiilor și materialelor la S.C. IMSAT S.A. se vor folosi următoarele date:

Din datele tabelului de mai sus rezultă că a scăzut consumul mediu de materii și materiale la1000 lei producție marfă de la 627 lei, cât era prevăzut, la 585 lei, cât reprezintă nivelul său efectiv realizat. Acest fapt evidențiază o corelație justă între dinamica producției și dinamica folosirii materiilor și materialelor.

În cadrul analizei este necesar să se explice și modificarea volumului producției marfă prin prisma influenței factorilor cu acțiune directă și indirectă, după cum urmează:

1)influența modificării consumului total de materiale:

din care datorită:

a)modificării stocurilor inițiale de materii prime și materiale:

b)modificările intrărilor de materiale și materii prime:

c)modificării stocurilor finale de materiale:

Influența modificării consumului mediu de materiale și materii prime la 1000 lei producție a exercițiului (Cm):

deci:

Q = -414,67 + 982,45 = 567,78 mii lei

Se constată că valoarea producției exercițiului a crescut datorită reducerii consumului mediu de materii prime și materiale la 1000 lei producție marfă, ceea ce a compensat influența negativă a nerealizării programului de aprovizionare și a creșterii stocurilor finale de materiale.

Dat fiind caracterul limitat al resurselor materiale, pentru asigurarea unei utilizări eficiente a acestora, o importanță deosebită trebuie acordată recuperării și refolosirii materialelor reutilizabile. În acest sens, în cadrul analizei se impune stabilirea ponderii materialelor recuperabile în totalul resurselor materiale utilizate, precum și modificarea acestor ponderi în dinamică. Recuperarea materialelor refolosibile și utilizarea lor în procesul de producție, conduce la obținerea unei cantități suplimentare de bunuri și servicii și prin aceasta o serie de consecințe favorabile și asupra altor indicatori economico-financiari.

S.C. IMSAT S.A. înregistrează la finele anului 2001, un volum destul de mare și diversificat de stocuri în total de 11071499 mii lei.

Din rulajele conturilor de aprovizionare rezultă o creștere a stocurilor de materii prime și materiale consumabile cu 4341680 mii lei la 31.12.2001 față de 31.12.2000.

Producția în curs de execuție a cunoscut o scădere cu 1269624 mii lei la 31.12.2001, față de aceeași perioadă a anului anterior.

De asemenea, din rulajul conturilor de semifabricate , produse finite și semifabricate, produse finite și produse reziduale rezultă o scădere a stocurilor cu 28463 mii lei la 31.12.2001, față de 31.12.2000.

Cât privește indicatorul de apreciere a evoluției stocurilor, viteza de rotație, acesta se prezintă astfel:

Se observă deci, o accelerare a vitezei de rotație în anul 2001 față de cel anterior.

Din cele prezentate, rezultă că în condițiile economiei de piață, perfecționarea procesului de aprovizionare cu materii și materiale, precum și folosirea rațională a acestora, reprezintă una din căile principale de sporire a eficienței în toate întreprinderile.

În continuarea este prezentată grafic evoluția stocurilor:

CAPITOLUL 4

POSIBILITĂȚI DE FOLOSIRE

A TEHNICII MODERNE DE CALCUL

4.1. Gradul de înzestrare cu mijloace tehnice de calcul și utilizarea acestora în cadrul S.C. IMSAT S.A.

Utilizarea mijloacelor tehnice în activitatea de prelucrare a datelor a devenit obligatorie în condițiile activității economice complexe actuale.

În cadrul SC IMSAT SA se utilizează tehnică electronică de calcul, aceasta fiind impusă de o serie de factori și anume:

creșterea imensă a volumului de date de prelucrare;

necesitatea furnizării decidenților a unor informații de calitate;

necesitatea creării unor sisteme integrate, în care datele sunt culese o singură dată, cât mai aproape de locul și momentul în care au apărut, și sunt prelucrate în toate modurile considerate utile, furnizând informații necesare procesului de conducere în raport de cerințele și nivelul ierarhic pe care se află decidentul;

necesitatea conducerii proceselor și fenomenelor în ritmul în care se desfășoară;

necesitatea eliberării personalului de lucrări de rutină, obositoare și monotone, în favoarea executării unor lucrări de concepție, stimulative;

necesitatea reducerii personalului ocupat în activitatea administrativă în raport cu personalul ocupat în activitatea productivă.

Sistemul Informatic al S.C. IMSAT S.A. este rezultatul cerințelor informaționale ale societății, procesul de informatizare fiind de altfel o prioritate a reformei manageriale în orice unitate economică.

Componentele Sistemului Informatic sunt: Platforma HARD, Suportul SOFTWARE, Baza Informațională și nu în ultimul rând Cadrul organizatoric și factorul uman.

1. Platforma HARD

S.C. IMSAT S.A. are o rețea de calculatoare, formată din:

SERVER IMS 01

COMPAQ PRESARIO 1500 PENTIUM

SERVER IMS 02

Pentium 1000 MHz instalat la dispeceri

STAȚII DE LUCRU 15 buc:

AMD DURON 700, PENTIUM 850 MHz, PENTIUM 700 MHz, PENTIUM 600 MHz, PENTIUM 450 MHz, PENTIUM 400 MHz

Prima rețea de calculatoare a uzinei a fost proiectată și realizată în anul 1992 în colaborare cu FEPTER-București pe varianta ARCNET. Rețeaua actuală de tip ETHERNET a fost realizată de către specialiștii Serviciului Informatizare al SC IMSAT SA.

2. Suportul SOFTWARE

Este constituit din:

– soft de bază (sisteme de operare Windows, Novell; utilitare; Norton Commander, Utilities, Antivirus etc.; Limbaje de Programare și Sisteme de gestiune a Bazelor de date: FoxPro, Visual FoxPro, Cobol, Fortran etc.)

Softul de bază este platforma necesară elaborării oricărei aplicații el fiind realizat de către o firmă cu tradiție. În proporție de peste 80% softul de bază utilizat la S.C. IMSAT S.A. este produs Microsoft .

softul de aplicație

Softul de aplicație se poate realiza pe orice calculator care are instalat soft de bază. În cadrul SC IMSAT S.A., softul de aplicație este dezvoltat în FoxPro sub sistemele de operare amintite mai sus.

Este elaborat în întregime de către specialiștii serviciului Informatizare al SC IMSAT SA, fapt întâlnit numai în societățile cu Centre de Calcul.

S-au abordat toate domeniile, aplicațiile fiind elaborate modular pe subsiteme și sisteme:

Subsistem Producție

Subsistem Aprovizionare

Subsistem Tehnic

Subsistem Desfacere și Matketing

Subsistem Personal-Retribuire

Subsistem Transporturi

Subsistem Financiar-Contabil

3. Baza informațională este constituită din datele supuse prelucrării, fluxurile informaționale și nomenclatoarele de coduri.

4. Cadrul organizatoric și resursele umane

Cadrul organizatoric este conform Regulamentului de Organizare și Funcționare.

Resursele umane sunt:

Colectivul de realizare aplicații informatice

personal cu studii superioare pentru proiectare, programare, implementare, întreținere aplicații informatice și administrare baze de date: 8 salariați

Colectivul de proiectare și întreținere rețea

personal cu studii superioare pentru administrare, reproiectare rețea, salvarea informațiilor zilnice, acordare asistență tehnică HARD: 2 salariați

personal cu studii medii pentru depanare rețea, instalare stații de lucru și terminale, supraveghere SERVERE: 3 salariați

Colectivul de exploatare aplicații informatice:

personal cu studii medii pentru introducere date, editare situații finale: 12 salariați.

Dat fiind numărul mic al salariaților din colectivul de realizare aplicații informatice (2), o parte din sarcini sunt frecvent distribuite celorlalte colective. Astfel unul dintre inginerii din colectivul al 2-lea are în întreținere aplicațiile: salarizare și bugete de venituri și cheltuieli, iar o parte din salvările zilnice a bazelor de date pe module a fost transferată celor mai buni operatori din colectivul de exploatare.

Instruirea personalului cu studii superioare s-a realizat de obicei prin studiu individual, nu au fost organizate cursuri de specializare. Ori se știe că acest domeniu atât din punct de vedere HARD cât și SOFT uzura morală este rapidă și o pregătire teoretică intensivă duce la reducerea timpului de realizare a aplicației.

4.2.Exemplu de utilizare a tehnicii moderne de calcul

la S.C. IMSAT S.A.:

În cele ce urmează este prezentat un program pentru întocmirea Registrului jurnal si a Balanței de verificare. Acest program este realizat in mediul de programare Visual FoxPro 6.0.

Interfața programului este următoarea:

– Pentru Balanța de verificare:

Pentru Registrul – jurnal, interfața este următoarea:

Codul sursă este următorul:

objform=createobject("contab")

objform.Show()

read events

DEFINE CLASS contab AS form

Height = 600

Width = 800

ShowWindow = 2

DoCreate = .T.

AutoCenter = .T.

Caption = "ContAB"

MaxButton = .F.

Icon = "..\contab\contab.ico"

WindowState = 1

Name = "contab"

ADD OBJECT pageframe1 AS pageframe WITH ;

ErasePage = .T., PageCount = 2, TabStretch = 1, TabStyle = 1, ;

Top = 7, Left = 5, Width = 793, Height = 560, RightToLeft = .F., ;

Name = "Pageframe1", Page1.FontBold = .T., Page1.FontItalic = .T., ;

Page1.FontShadow = .F., Page1.FontSize = 12, Page1.FontStrikethru = .F., ;

Page1.FontUnderline = .F., Page1.FontExtend = .T., ;

Page1.Caption = "Registru Jurnal", ;

Page1.Name = "Page1", Page2.FontBold = .T., ;

Page2.FontItalic = .T., Page2.FontSize = 12, ;

Page2.Caption = "Balanta de verificare", Page2.Name = "Page2"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page1.grid1 AS grid WITH ;

ColumnCount = 7, AllowAddNew = .T., Height = 324, Left = 19, ;

Panel = 1, ReadOnly = .T., RecordSourceType = 0, ScrollBars = 2, ;

Top = 129, Width = 756, Name = "Grid1", Column1.Alignment = 1, ;

Column1.Width = 40, Column1.ReadOnly = .T., ;

Column1.Name = "Column1", Column2.Alignment = 2, ;

Column2.Width = 71, Column2.ReadOnly = .T., ;

Column2.Name = "Column2", Column3.Alignment = 1, ;

Column3.Width = 79, Column3.ReadOnly = .T., ;

Column3.Name = "Column3", Column4.Alignment = 0, ;

Column4.Width = 285, Column4.ReadOnly = .T., ;

Column4.Name = "Column4", Column5.Alignment = 0, ;

Column5.ReadOnly = .T., Column5.Name = "Column5", ;

Column6.Alignment = 0, Column6.ReadOnly = .T., ;

Column6.Name = "Column6", Column7.Alignment = 1, ;

Column7.Width = 87, Column7.ReadOnly = .T., ;

Column7.Name = "Column7"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page1.grid1.column1.header1 AS header WITH ;

FontBold = .T., Alignment = 2, Caption = "Nr.Crt", Name = "Header1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page1.grid1.column1.text1 AS textbox WITH ;

Alignment = 1, BorderStyle = 0, Margin = 0, ReadOnly = .T., ;

ForeColor = RGB(0,0,0), BackColor = RGB(168,204,240), Name = "Text1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page1.grid1.column2.header1 AS header WITH ;

FontBold = .T., Alignment = 2, Caption = "Data", Name = "Header1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page1.grid1.column2.text1 AS textbox WITH ;

Alignment = 2, BorderStyle = 0, Margin = 0, ReadOnly = .T., ;

Name = "Text1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page1.grid1.column3.header1 AS header WITH ;

FontBold = .T., Alignment = 2, Caption = "Document", Name = "Header1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page1.grid1.column3.text1 AS textbox WITH ;

Alignment = 1, ReadOnly = .T., Name = "Text1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page1.grid1.column4.header1 AS header WITH ;

FontBold = .T., Alignment = 2, Caption = "Explicatie", Name = "Header1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page1.grid1.column4.text1 AS textbox WITH ;

Alignment = 0, ReadOnly = .T., Name = "Text1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page1.grid1.column5.header1 AS header WITH ;

FontBold = .T., Alignment = 2, Caption = "Debit", Name = "Header1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page1.grid1.column5.text1 AS textbox WITH ;

Alignment = 0, BorderStyle = 0, ReadOnly = .T., Name = "Text1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page1.grid1.column6.header1 AS header WITH ;

FontBold = .T., Alignment = 2, Caption = "Credit", Name = "Header1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page1.grid1.column6.text1 AS textbox WITH ;

Alignment = 0, BorderStyle = 0, ReadOnly = .T., Name = "Text1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page1.grid1.column7.header1 AS header WITH ;

FontBold = .T., Alignment = 2, Caption = "Valoare", Name = "Header1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page1.grid1.column7.text1 AS textbox WITH ;

Alignment = 1, BorderStyle = 0, ReadOnly = .T., Name = "Text1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page1.label1 AS label WITH ;

AutoSize = .T., FontBold = .T., FontItalic = .T., FontName = "Tahoma", ;

FontSize = 14, BackStyle = 0, Caption = "REGISTRU JURNAL", ;

Height = 25, Left = 304, Top = 21, Width = 186, Name = "Label1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page1.label2 AS label WITH ;

AutoSize = .T., FontBold = .T., FontItalic = .F., FontName = "Tahoma", ;

FontSize = 14, BackStyle = 0, Caption = "Luna", Height = 25, ;

Left = 300, Top = 58, Width = 48, Name = "Label2"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page1.combo1 AS combobox WITH ;

Height = 24, Left = 369, Style = 2, Top = 59, Width = 121, ;

Name = "Combo1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page1.label3 AS label WITH ;

FontBold = .T., FontSize = 12, BackStyle = 0, Caption = "Total", ;

Height = 17, Left = 619, Top = 466, Width = 40, Name = "Label3"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page1.label4 AS label WITH ;

FontBold = .T., FontSize = 10, Alignment = 1, BackStyle = 0, Caption = "", ;

Height = 16, Left = 671, Top = 466, Width = 85, Name = "Label4"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.shape2 AS shape WITH ;

Top = 462, Left = 6, Height = 25, Width = 778, FillStyle = 1, ;

SpecialEffect = 0, Name = "Shape2"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.label1 AS label WITH ;

AutoSize = .T., FontBold = .T., FontItalic = .T., FontName = "Tahoma", ;

FontSize = 14, BackStyle = 0, Caption = "BALANTA DE VERIFICARE", ;

Height = 25, Left = 273, Top = 21, Width = 250, Name = "Label1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.label2 AS label WITH ;

AutoSize = .T., FontBold = .T., FontItalic = .F., FontName = "Tahoma", ;

FontSize = 14, BackStyle = 0, Caption = "Luna", Height = 25, ;

Left = 300, Top = 58, Width = 48, Name = "Label2"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.shape1 AS shape WITH ;

Top = 111, Left = 7, Height = 25, Width = 778, FillStyle = 1,;

SpecialEffect = 0, Name = "Shape1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.label3 AS label WITH ;

AutoSize = .T., FontBold = .T., FontSize = 10, BackStyle = 0,;

Caption = "SOLD INITIAL", Height = 18, Left = 261, Top = 116, Width = 88, ;

Name = "Label3"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.label4 AS label WITH ;

AutoSize = .T., FontBold = .T., FontSize = 10, BackStyle = 0, ;

Caption = "RULAJE", Height = 18, Left = 404, Top = 116, Width = 52, ;

Name = "Label4"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.label5 AS label WITH ;

AutoSize = .T., FontBold = .T., FontSize = 10, BackStyle = 0, ;

Caption = "TOTAL SUME", Height = 18, Left = 519, Top = 116, Width = 86, ;

Name = "Label5"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.label6 AS label WITH ;

AutoSize = .T., FontBold = .T., FontSize = 10, BackStyle = 0, ;

Caption = "SOLD FINAL", Height = 18, Left = 663, Top = 115, Width = 80, ;

Name = "Label6"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1 AS grid WITH ;

ColumnCount = 10, FontSize = 8, AllowAddNew = .T., ;

AllowHeaderSizing = .T., AllowRowSizing = .T., Height = 324, ;

Left = 7, Panel = 1, ReadOnly = .T., RowHeight = 17, ;

ScrollBars = 2, Top = 137, Width = 777, Name = "Grid1", ;

Column1.FontSize = 8, Column1.Alignment = 0, Column1.Width = 50, ;

Column1.ReadOnly = .T., Column1.Name = "Column1", ;

Column2.FontSize = 8, Column2.Alignment = 0, ;

Column2.Width = 153, Column2.ReadOnly = .T., ;

Column2.Name = "Column2", Column3.FontSize = 8, ;

Column3.Alignment = 1, Column3.Width = 66, ;

Column3.ReadOnly = .T., Column3.Name = "Column3", ;

Column4.FontSize = 8, Column4.Alignment = 1, ;

Column4.Width = 65, Column4.ReadOnly = .T., ;

Column4.Name = "Column4", Column5.FontSize = 8, ;

Column5.Alignment = 1, Column5.Width = 63, ;

Column5.ReadOnly = .T., Column5.Name = "Column5", ;

Column6.FontSize = 8, Column6.Alignment = 1, ;

Column6.Width = 64, Column6.ReadOnly = .T., ;

Column6.Name = "Column6", Column7.FontSize = 8, ;

Column7.Alignment = 1, Column7.Width = 68, ;

Column7.ReadOnly = .T., Column7.Name = "Column7", ;

Column8.FontSize = 8, Column8.Alignment = 1, ;

Column8.Width = 68, Column8.ReadOnly = .T., ;

Column8.Name = "Column8", Column9.FontSize = 8, ;

Column9.Alignment = 1, Column9.Width = 66, ;

Column9.ReadOnly = .T., Column9.Name = "Column9", ;

Column10.FontSize = 8, Column10.Alignment = 1, ;

Column10.Width = 68, Column10.ReadOnly = .T., ;

Column10.Name = "Column10"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1.column1.grid1 AS header WITH ;

FontBold = .T., FontSize = 9, Alignment = 2, Caption = "Cont",;

Name = "grid1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1.column1.text1 AS textbox WITH ;

FontSize = 8, Alignment = 0, BorderStyle = 0, Margin = 0, ;

ReadOnly = .T., Name = "Text1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1.column2.header1 AS header WITH ;

FontBold = .T., FontSize = 9, Alignment = 2, Caption = "Denumire", ;

Name = "Header1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1.column2.text1 AS textbox WITH ;

FontSize = 8, Alignment = 0, BorderStyle = 0, Margin = 0, ;

ReadOnly = .T., Name = "Text1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1.column3.header1 AS header WITH ;

FontBold = .T., FontSize = 9, Alignment = 2, Caption = "Debitor", ;

Name = "Header1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1.column3.text1 AS textbox WITH ;

FontSize = 8, Alignment = 1, BorderStyle = 0, Margin = 0, ;

ReadOnly = .T., Name = "Text1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1.column4.header1 AS header WITH ;

FontBold = .T., FontSize = 9, Alignment = 2, Caption = "Creditor", ;

Name = "Header1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1.column4.text1 AS textbox WITH ;

FontSize = 8, Alignment = 1, BorderStyle = 0, Margin = 0, ;

ReadOnly = .T., Name = "Text1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1.column5.header1 AS header WITH ;

FontBold = .T., FontSize = 9, Alignment = 2, Caption = "Debitoare", ;

Name = "Header1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1.column5.text1 AS textbox WITH ;

FontSize = 8, Alignment = 1, BorderStyle = 0, Margin = 0, ;

ReadOnly = .T., Name = "Text1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1.column6.header1 AS header WITH ;

FontBold = .T., FontSize = 9, Alignment = 2, Caption = "Creditoare", ;

Name = "Header1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1.column6.text1 AS textbox WITH ;

FontSize = 8, Alignment = 1, BorderStyle = 0, Margin = 0, ;

ReadOnly = .T., Name = "Text1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1.column7.header1 AS header WITH ;

FontBold = .T., FontSize = 9, Alignment = 2, Caption = "Debitoare", ;

Name = "Header1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1.column7.text1 AS textbox WITH ;

FontSize = 8, Alignment = 1, BorderStyle = 0, Margin = 0, ;

ReadOnly = .T., Name = "Text1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1.column8.header1 AS header WITH ;

FontBold = .T., FontSize = 9, Alignment = 2, Caption = "Creditoare", ;

Name = "Header1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1.column8.text1 AS textbox WITH ;

FontSize = 8, Alignment = 1, BorderStyle = 0, Margin = 0, ;

ReadOnly = .T., Name = "Text1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1.column9.header1 AS header WITH ;

FontBold = .T., FontSize = 9, Alignment = 2, Caption = "Debitor", ;

Name = "Header1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1.column9.text1 AS textbox WITH ;

FontSize = 8, Alignment = 1, BorderStyle = 0, Margin = 0, ;

ReadOnly = .T., Name = "Text1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1.column10.header1 AS header WITH ;

FontBold = .T., FontSize = 9, Alignment = 2, Caption = "Creditor", ;

Name = "Header1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.grid1.column10.text1 AS textbox WITH ;

FontSize = 8, Alignment = 1, BorderStyle = 0, Margin = 0, ;

ReadOnly = .T., Name = "Text1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.combo1 AS combobox WITH ;

Height = 24, Left = 369, Style = 2, Top = 59, Width = 120, ;

Name = "Combo1"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.label7 AS label WITH ;

FontBold = .T., FontSize = 12, Caption = "Total", Height = 17, ;

Left = 175, Top = 464, Width = 40, Name = "Label7"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.label8 AS label WITH ;

Alignment = 1, BackStyle = 0, Caption = "", Height = 19, Left = 234, ;

Top = 466, Width = 63, Name = "Label8"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.label9 AS label WITH ;

Alignment = 1, BackStyle = 0, Caption = "", Height = 19, Left = 299, ;

Top = 466, Width = 64, Name = "Label9"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.label10 AS label WITH ;

Alignment = 1, BackStyle = 0, Caption = "", Height = 19, Left = 366, ;

Top = 466, Width = 61, ForeColor = RGB(0,0,0), Name = "Label10"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.label11 AS label WITH ;

Alignment = 1, BackStyle = 0, Caption = "", Height = 19, Left = 429, ;

Top = 466, Width = 65, Name = "Label11"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.label12 AS label WITH ;

Alignment = 1, BackStyle = 0, Caption = "", Height = 19, Left = 496, ;

Top = 466, Width = 66, Name = "Label12"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.label13 AS label WITH ;

Alignment = 1, BackStyle = 0, Caption = "", Height = 19, ;

Left = 564, Top = 466, Width = 67, Name = "Label13"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.label14 AS label WITH ;

Alignment = 1, BackStyle = 0, Caption = "", Height = 19, Left = 633, ;

Top = 466, Width = 65, Name = "Label14"

ADD OBJECT contab.pageframe1.page2.label15 AS label WITH ;

Alignment = 1, BackStyle = 0, Caption = "", Height = 19, ;

Left = 700, Top = 466, Width = 66, Name = "Label15"

ADD OBJECT command1 AS commandbutton WITH ;

Top = 571, Left = 358, Height = 27, Width = 84, FontBold = .T., ;

FontItalic = .T., FontSize = 10, Caption = "Iesire", Name = "Command1"

PROCEDURE Init

set talk off

ENDPROC

PROCEDURE combo1.InteractiveChange

thisform.pageframe1.page1.grid1.recordsourcetype=1

thisform.pageframe1.page1.grid1.recordsource=''

thisform.pageframe1.page1.grid1.refresh

if used('treg')

sele treg

use

endi

dele file c:\ContAB\data\treg.dbf

close index

dele file c:\ContAB\data\treg.idx

set date to dmy

select recno(),datadoc,nrdoc,explic,contdb,contcr, valoare from c:\ContAB\data\tbrulaje;

where month(datadoc)=this.listindex;

into table c:\ContAB\data\treg

use

IF NOT USED('treg')

USE ('c:\ContAB\data\treg') IN 0 AGAIN exclusive ALIAS ('treg')

endi

rez=0

sele treg

sum valoare to rez

go top

thisform.pageframe1.page1.label4.caption=str(rez)

index on datadoc to c:\ContAB\data\treg

select treg

i=0

scan

i=i+1

repl exp_1 with i

ends

go top

thisform.pageframe1.page1.grid1.recordsourcetype=1

thisform.pageframe1.page1.grid1.recordsource='treg'

thisform.pageframe1.page1.grid1.refresh

ENDPROC

PROCEDURE combo1.Init

#DEFINE Campuri "Ianuarie\;Februarie\;Martie\;Aprilie\;Mai\;Iunie\;Iulie\;August\;Septembrie\;Octombrie\;Noiembrie\;Decembrie"

THIS.ADDITEM(Campuri)

THIS.VALUE = THIS.LIST[month(date())]

this.interactivechange

ENDPROC

PROCEDURE combo1.Init

#DEFINE Campuri "Ianuarie\;Februarie\;Martie\;Aprilie\;Mai\;Iunie\;Iulie\;August\;Septembrie\;Octombrie\;Noiembrie\;Decembrie"

THIS.ADDITEM(Campuri)

THIS.VALUE = -1

note THIS.LIST[month(date())]

thisform.pageframe1.page2.grid1.recordsourcetype=1

thisform.pageframe1.page2.grid1.recordsource=''

thisform.pageframe1.page2.grid1.refresh

*this.interactivechange

ENDPROC

PROCEDURE combo1.InteractiveChange

thisform.pageframe1.page2.grid1.recordsourcetype=1

thisform.pageframe1.page2.grid1.recordsource=''

thisform.pageframe1.page2.grid1.refresh

thisform.pageframe1.page2.label8.caption=''

thisform.pageframe1.page2.label9.caption=''

thisform.pageframe1.page2.label10.caption=''

thisform.pageframe1.page2.label11.caption=''

thisform.pageframe1.page2.label12.caption=''

thisform.pageframe1.page2.label13.caption=''

thisform.pageframe1.page2.label14.caption=''

thisform.pageframe1.page2.label15.caption=''

set safety off

close data all

if used('bal')

sele bal

use

endi

SET DATE TO DMY

luna=this.listindex

tabela='c:\ContAB\Data\bal'+alltrim(str(luna))

if file(tabela+'.dbf')

if not used('bal')

use &tabela exclusive alias('bal')

sele bal

index on ct to &tabela

endi

store 0 to tsid, tsic, trd, trc, tsd, tsc, tsfd, tsfc

sum sid to tsid

sum sic to tsic

sum rd to trd

sum rc to trc

sum sd to tsd

sum sc to tsc

sum sfd to tsfd

sum sfc to tsfc

go top

thisform.pageframe1.page2.label8.caption=str(tsid)

thisform.pageframe1.page2.label9.caption=str(tsic)

thisform.pageframe1.page2.label10.caption=str(trd)

thisform.pageframe1.page2.label11.caption=str(trc)

thisform.pageframe1.page2.label12.caption=str(tsd)

thisform.pageframe1.page2.label13.caption=str(tsc)

thisform.pageframe1.page2.label14.caption=str(tsfd)

thisform.pageframe1.page2.label15.caption=str(tsfc)

thisform.pageframe1.page2.grid1.recordsourcetype=1

thisform.pageframe1.page2.grid1.recordsource='bal'

thisform.pageframe1.page2.grid1.refresh

if (tsid<>tsic) and (trd<>trd)

messagebox('Atentie! Nu exista egalitate intre total sold initial debitor si total sold initial creditor si nici intre total rulaj debitor si total rulaj creditor! Verificati soldurile initiale si rulajele!',0+48+0,'ContAB')

else

if (tsid<>tsic)

messagebox('Atentie! Nu exista egalitate intre total sold initial debitor si total sold initial creditor ! Verificati soldurile initiale!',0+48+0,'ContAB')

else

if (trd<>trc)

messagebox('Atentie! Nu exista egalitate intre total rulaj debitor si total rulaj creditor! Verificati rulajele!',0+48+0,'ContAB')

endi

endi

endi

else

if luna<=month(date())

if luna=1

create table &tabela free (;

ct c(7), den c(30), sid n(14), sic n(14), rd n(14), rc n(14),;

sd n(14), sc n(14), sfd n(14), sfc n(14))

use

use &tabela in 1 exclusive alias('bal')

sele bal

index on ct to &tabela

if not used('tbrulaje')

use c:\contab\data\tbrulaje in 2 exclusive alias('tbrulaje')

endi

sele tbrulaje

for i=1 to reccount()

sele tbrulaje

goto i

if month(datadoc)=luna

sele bal

locate for tbrulaje.contdb=ct

if found()

repl rd with rd+tbrulaje.valoare

else

appe blan

repl ct with tbrulaje.contdb, rd with tbrulaje.valoare, rc with 0

endi

sele bal

seek(tbrulaje.contcr)

if found()

replace rc with rc+tbrulaje.valoare

else

appe blan

repl ct with tbrulaje.contcr, rc with tbrulaje.valoare, rd with 0

endi

endi

endf

if not used('conturi')

use c:\ContAB\Data\Conturi.dbf exclusive alias('conturi')

index on cont to conturi

endif

sele bal

for i=1 to reccount()

sele bal

goto i

cont1=alltrim(ct)

sele conturi

locate for cont1=alltrim(cont)

if found()

sele bal

replace den with conturi.den, sid with conturi.sincd, sic with conturi.sincc

replace sd with sid+rd, sc with sic+rc

if sd-sc>0

replace sfd with sd-sc, sfc with 0

else

replace sfc with sc-sd, sfd with 0

endi

endi

endf

sele bal

store 0 to tsid, tsic, trd, trc, tsd, tsc, tsfd, tsfc

sum sid to tsid

sum sic to tsic

sum rd to trd

sum rc to trc

sum sd to tsd

sum sc to tsc

sum sfd to tsfd

sum sfc to tsfc

thisform.pageframe1.page2.label8.caption=str(tsid)

thisform.pageframe1.page2.label9.caption=str(tsic)

thisform.pageframe1.page2.label10.caption=str(trd)

thisform.pageframe1.page2.label11.caption=str(trc)

thisform.pageframe1.page2.label12.caption=str(tsd)

thisform.pageframe1.page2.label13.caption=str(tsc)

thisform.pageframe1.page2.label14.caption=str(tsfd)

thisform.pageframe1.page2.label15.caption=str(tsfc)

go top

thisform.pageframe1.page2.grid1.recordsourcetype=1

thisform.pageframe1.page2.grid1.recordsource='bal'

thisform.pageframe1.page2.grid1.refresh

if (tsid<>tsic) and (trd<>trd)

messagebox('Atentie! Nu exista egalitate intre total sold initial debitor si total sold initial creditor si nici intre total rulaj debitor si total rulaj creditor! Verificati soldurile initiale si rulajele!',0+48+0,'ContAB')

else

if (tsid<>tsic)

messagebox('Atentie! Nu exista egalitate intre total sold initial debitor si total sold initial creditor ! Verificati soldurile initiale!',0+48+0,'ContAB')

else

if (trd<>trc)

messagebox('Atentie! Nu exista egalitate intre total rulaj debitor si total rulaj creditor! Verificati rulajele!',0+48+0,'ContAB')

endi

endi

endi

endi

tabprec='C:\ContAB\data\bal'+alltrim(str(luna-1))

if file(tabprec+'.dbf')

select ct, den, sid, sic, rd, rc, sd, sc, sfd, sfc from &tabprec into table &tabela

if used('bal')

sele bal

use

endi

if not used('bal')

use &tabela in 1 exclusive again alias('bal')

sele bal

index on ct to &tabela

endi

sele bal

for i=1 to reccount()

goto i

replace sid with sfd, sic with sfc

endf

if used('tbrulaje')

sele tbrulaje

use

endi

if not used('tbrulaje')

use c:\contab\data\tbrulaje.dbf in 2 exclusive again alias('tbrulaje')

endi

sele tbrulaje

if not used('conturi')

use c:\ContAB\Data\Conturi.dbf in 3 exclusive again alias('conturi')

sele conturi

index on cont to conturi

endif

sele tbrulaje

for i=1 to reccount()

sele tbrulaje

goto i

if month(datadoc)=luna

sele bal

seek(tbrulaje.contdb)

if found()

repl rd with rd+tbrulaje.valoare

else

appe blan

repl ct with tbrulaje.contdb, rd with tbrulaje.valoare, rc with 0

sele conturi

locate for cont=tbrulaje.contdb

sele bal

repl sid with conturi.sincd, sic with conturi.sincc

endi

sele bal

seek(tbrulaje.contcr)

if found()

replace rc with rc+tbrulaje.valoare

else

appe blan

repl ct with tbrulaje.contcr, rc with tbrulaje.valoare, rd with 0

sele conturi

locate for cont=tbrulaje.contdb

sele bal

repl sid with conturi.sincd, sic with conturi.sincc

endi

endi

endf

if not used('conturi')

use c:\ContAB\Data\Conturi.dbf exclusive alias('conturi')

index on cont to conturi

endif

sele bal

for i=1 to reccount()

sele bal

goto i

cont1=alltrim(ct)

sele conturi

locate for cont1=alltrim(cont)

if found()

sele bal

replace den with conturi.den

replace sd with sid+rd, sc with sic+rc

if sd-sc>0

replace sfd with sd-sc, sfc with 0

else

replace sfc with sc-sd, sfd with 0

endi

endi

endf

sele bal

store 0 to tsid, tsic, trd, trc, tsd, tsc, tsfd, tsfc

sum sid to tsid

sum sic to tsic

sum rd to trd

sum rc to trc

sum sd to tsd

sum sc to tsc

sum sfd to tsfd

sum sfc to tsfc

thisform.pageframe1.page2.label8.caption=str(tsid)

thisform.pageframe1.page2.label9.caption=str(tsic)

thisform.pageframe1.page2.label10.caption=str(trd)

thisform.pageframe1.page2.label11.caption=str(trc)

thisform.pageframe1.page2.label12.caption=str(tsd)

thisform.pageframe1.page2.label13.caption=str(tsc)

thisform.pageframe1.page2.label14.caption=str(tsfd)

thisform.pageframe1.page2.label15.caption=str(tsfc)

go top

thisform.pageframe1.page2.grid1.recordsourcetype=1

thisform.pageframe1.page2.grid1.recordsource='bal'

thisform.pageframe1.page2.grid1.refresh

if (tsid<>tsic) and (trd<>trd)

messagebox('Atentie! Nu exista egalitate intre total sold initial debitor si total sold initial creditor si nici intre total rulaj debitor si total rulaj creditor! Verificati soldurile initiale si rulajele!',0+48+0,'ContAB')

else

if (tsid<>tsic)

messagebox('Atentie! Nu exista egalitate intre total sold initial debitor si total sold initial creditor ! Verificati soldurile initiale!',0+48+0,'ContAB')

else

if (trd<>trc)

messagebox('Atentie! Nu exista egalitate intre total rulaj debitor si total rulaj creditor! Verificati rulajele!',0+48+0,'ContAB')

endi

endi

endi

else

if luna>1

messagebox('Nu a fost generata balanta pentru luna precedenta!',0+48+0,'ContAB')

endi

endi

endi

endi

ENDPROC

PROCEDURE command1.Click

close data all

clear events

thisform.release

ENDPROC

ENDDEFINE

BIBLIOGRAFIE

1. Bărbăcioru Victoria – Contabilitatea întreprinderii, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1997

2. Bărbăcioru Victoria,- Contabilitatea aprofundată, Editura Sitech, Craiova,

Iacob Constanța 1996

3. Bărbăcioru Victoria – Contabilitatea întreprinderii, vol. I, Reprografia

și colaboratorii Universității, Craiova, 1998

4. Budică Ilie – Elemente de teorie a deciziei și logică decizională,

Editura Vlad și Vlad, Craiova, 1997

5. Criveanu Maria – Contabilitate financiară, vol. I, Editura Horion,

și colaboratorii Rm. Vâlcea

6. Criveanu Maria – Contabilitate financiară în noul sistem de contabilitate,

Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1996

7. Drăgan C. M. – Noua contabilitate a agenților economici,

Editura Hercules, București

8. Epuran Mihai, – Contabilitate financiară în noul sistem contabil,

Băbăiță Valeria, Editura de Vest, Timișoara, 1994

Grosu Corina

9. Iacob Petru Pintea – Contabilitatea financiară a agenților economici din

și colaboratorii România, Editura Intel Credo, Deva, 1995

10. Nistorescu Tudor, – Economia întreprinderii, Editura Scrisul Românesc,

Meghișan Ghe. Craiova, 1995

11. Ristea Mihai – Noul sistem contabil din România, Editura Cortimex,

București, 1994

12. Rîcu Lascu, – Informatică economică, Editura Mondo-Economică,

Șoavă Georgeta Craiova, 1994, vol. I

13. Sandu Maria – Contabilitate financiară, Editura Scrisul Românesc,

Craiova, 1998

14. Sandu Maria, – Contabilitatea întreprinderii, Editura Sitech,

Trașcă Margareta Craiova, 1996

15. Trandafir Dan, – Bazele contabilității, Editura Scrisul Românesc,

Criveanu Maria Craiova, 1996

16. *** – International Accounting Standard Comitee, Londra,

41, Kingswaz, Norme adoptate

17. *** – Universitatea Babeș-Bolyai – Cluj-Napoca, Facultatea

de Științe Economice, Catedra de contabilitate,

Contabilitatea generală a economiei de piață

18. *** – Universitatea Babeș-Bolyai – Cluj-Napoca, Facultatea

de Științe Economice, Catedra de contabilitate,

Contabilitatea financiară a agenților economici din România, Editura Intel Credo, Deva, 1995

19. *** – Legea Contabilității nr. 82/ dec. 1991

20. *** – Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților

economice de stat ca regii autonome și societăți

comerciale și Legea 31/1990 privind societățile

comerciale