Studiu Privind Legăturile Dintre Personalitate și Starea de Bine a Angajaților

Psihologie

Studiu Privind Legăturile Dintre Personalitate și Starea de Bine a Angajaților

Byadmin ianuarie 1, 2024

Importanța temei investigate

Odată ajunși la vârsta maturității, majoritatea oamenilor își petrec o mare parte din timp muncind, de aceea este foarte important să ne asigurăm că munca pe care o alegem este satisfăcătoare și să găsim cheia pentru a atinge acest obiectiv. Fiecare individ are un tip de abordare a lumii din jur, care este naturală și confortabilă pentru el. Încă de mici copii, se observă diferențele de personalitate, calitățile și potențialul unic care, dacă este dirijat în mod corect de către părinți, poate crea un viitor profesional plin de satisfacții pentru viitorul adult. Aceste diferențe au făcut subiectul unei cercetări aprofundate timp de peste șaizeci de ani și s-au efectuat mii de studii în domeniul tipurilor de personalitate, care au furnizat o mulțime de informații despre felul în care aceasta ne afectează alegerea carierei sau preferințele legate de muncă. Pe măsură ce rezultatele cercetărilor au început să se strângă și să fie puse cap la cap, a devenit foarte clar faptul că putem grupa destul de clar oamenii în funcție de tipul lor de personalitate. Pornind de la această bază de tipologii, putem defini și descrie moduri specifice de a lucra – abordări diferite, naturale, confortabile și avantajoase care să ajute indivizii în alegerea unor activități și medii profesionale satisfăcătoare. Munca într-un mediu care îți place și și activitățile care îți reflectă abordarea naturală îți conferă energie și motivație. Deși preferințele personale nu sunt legate în mod direct de însușiri sau aptitudini, cunoașterea acestor preferințe te poate ajuta să identifici și să dezvolți de-a lungul timpului abilități care se potrivesc cu maniera pe care o preferi. Din acest punct poți face un pas important către autoacceptare și poți deveni mai tolerant la adresa altora, creând un mediu plăcut de lucru.

Obiectivul lucrării

Lucrarea de față pune în evidență efectele pe care le are ignorarea acestor aspecte esențiale în alegerea profesiei potrivite, prezentând rezultatele unei serii de studii și cercetări realizate pe o durată de opt ani, pe indivizii de vârste, genuri și ocupații diferite. Acestea dovedesc faptul că personalitatea este un factor decisiv în apariția unor stări psiho-emoționale negative legate de muncă, principalele fiind cele de boredom , burnout și opusul lui, work engagement.

Conform definiției date de die Berater® − cea mai mare companie de consultanță în domeniul trainingului și dezvoltării în domeniul carierei din Austria și care coordonează proiectul BOIT (Burnout Intervention Training for Managers and Team Leaders) − burnout este „o stare de epuizare fizică, emoțională și mentală. Fenomenul de burnout nu este o afecțiune independentă, ci combinația mai multor factori. Treptat, persoanele își epuizează total resursele și își pierd nu numai interesul pentru sarcinile (profesionale) pe care le au, dar se simt secătuiți (ca și cum resursele personale ar fi complet distruse). De obicei, burnout evoluează stadial ca un proces continuu de extenuare fizică, emoțională și mentală desfășurat pe parcursul unei perioade mai îndelungate (luni sau ani).

Inventarul Burnout Maslach Inventory este un test standardizat utilizat pe plan internațional pentru măsurarea burnout, care descrie mai multe fațete, pe trei nivele:

nivelul emoțional: epuizare emoțională;

nivelul cognitiv: depersonalizare;

nivelul comportamental: reducerea productivității.

Aceste simptome care caracterizează fenomneul de burnout pot evolua în timp în simptome fizice, cum ar fi dureri musculare, probleme de concentrare, de somn, migrene, tulburări de echilibru, tulburări gastrointestinale, iritabilitate, depresie etc.

Burnout este o reacție consecutivă stresului, care poate fi cauzat de factori interni și externi. Dacă nu există suficiente resurse pentru a gestiona această presiune, atunci există riscul de burnout. Factorii interni includ, de exemplu, idealizarea muncii și stabilirea unor scopuri nerealiste. Factorii de mediu care fac situația de muncă foarte stresantă sunt, de exemplu, cerințe înalte combinate cu presiunea timpului, condiții de organizare a muncii, cum ar fi slabă susținere din partea colegilor și/sau superiorilor precum și un grad înalt de control și stres cumulat din viața privată a persoanei. “

În opoziție cu burnout, work engagement este definit ca o stare mentală pozitivă, împlinitoare, caracterizată prin forță (nivel crescut al energiei în timpul lucrului, disponibilitate de a investi efort în activitățile depuse și rezistență în fața dificultăților), dedicare (un simț al inspirației pline de entuziasm, mândrie și provocare) și implicare totală (să fii atent la ceea ce faci, astfel încât timpul pare că trece repede și începe să-ți fie greu să te detașezi) (Schaufeli, Salanova, Gonzales-Roma & Bakker, 2002b). Forța și dedicarea sunt considerate esența work engagement-ului, în timp ce implicarea totală creează un sentiment de „curgere“ sub forma unei experiențe optime (Csikszenrmihalyi, 1990) și pare să decurgă din implicarea totală.

Boredom a fost definit de Cynthia D. Fisher ca „o stare afectivă neplăcută în care individul simte o lipsă generalizată de interes și dificultate în a se concentra în orice activitate “. Mark Leary et al. descrie boredom ca pe „o experiență afectivă asociată cu procesul atențional cognitiv “. În psihologia pozitivistă, boredom este descrisă ca un răspuns la o provocare moderată pentru care subiectul are totuși mai mult decât abilitățile necesare.

Există trei tipuri de boredom, toate implicând probleme de concentrare a atenției. Acestea includ momente când ne este imposibil să ne implicăm în activitatea pe care dorim să o depunem, când suntem forțați să ne implicăm în activități nedorite sau când pur și simplu suntem incapabili fără vreun motiv aparent să ne menținem interesul față de orice activitate sau circumstanță. Predilecția spre boredom este o tendință de a experimenta această stare sub toate formele ei. Aceasta este de obicei măsurată cu ajutorul Boredom Proneness Scale. Studii recente au demonstrat că înclinația spre boredom este asociată clar și în mod frecvent cu lipsa de atenție. Simptomul și tendința spre boredom sunt legate teoretic și empiric de depresie și de alte simptome asemănătoare. Deși boredom este de obicei considerată drept comună și doar ușor iritantă, tendința spre boredom a fost corelată cu o gamă foarte largă de posibile probleme psihologice, fizice, educaționale și sociale.

Burnout și work engagement sunt două stări independente care sunt totuși legate una de alta în mod negativ, dar numai parțial (Demerouti, Bakker, De Jonge, Janssen & Schaufeli, 2001; Schaufeli & Bakker, 2002; Schaufeli et al., 2002b). Mai exact, forța și dedicarea sunt opusul pozitiv al epuizării și al depersonalizării. Un studiu realizat de Saar Langelaan, Arnold B. Bakker, Lorenz J.P. van Doornen, Wilmar B. Schaufeli („Burnout and work engagement: Do individual differences make a difference?“), pe 572 de angajați olandezi, și publicat în jurnalul Personality and Individual Differences, Vol. 40, Nr. 3, Februarie 2006, pp. 521–532, examinează relația dintre burnout și work engagement și măsura în care acestea pot fi caracterizate în termeni de personalitate și temperament. Întrebările de la care se pornește sunt: de ce unii angajați sunt competenți în anumite posturi iar alții nu? De ce unii angajați raportează niveluri crescute de burnout în timp ce alții, care lucrează în același mediu, nu? Concluzia la care ajung este că modelul celor două aspecte opuse se încadrează în două dimensiuni: cea de activare și cea de plăcere, ca două tipare care stau la baza apariției și dezvoltării burnout-ului și work engagement-ului. Ei se așteptau ca burnout să se caracterizeze printr-o stare de nevrotism accentuat și un nivel scăzut de extraversie, în timp ce work engagement de un nivel scăzut de nevrotism și unul crescut de extraversie. În plus, au prezis că burnout corelează negativ cu trăsăturile de personalitate (puterea entuziasmului, a inhibiției și adaptabilitatea), în timp ce work engagement corelează pozitiv. În timpul studiului au fost separați în două grupuri, cei care prezentau semne de burnout și cei care demonstrau work engagement. Rezultatele au arătat că nevrotismul accentuat este principala caracteristică a primului grup, în timp ce al doilea grup se caracterizează printr-un nivel scăzut al acestuia și un nivel ridicat de extraversie și adaptabilitate. Prin urmare, personalitatea și temperamentul au o importanță majoră în ceea ce privește cele două sindromuri.

Un alt studiu realizat pe un lot de 314 studenți și altul de 619 angajați, a examinat structura factorială a unui nou instrument prin care se poate măsura engagement, ca ipotetic opus burnout. A fost aplicată structura factorială MBI-GS (Maslach Burnout Inventory-General Survey), după care a fost observată relația dintre engagement și burnout. Confirmarea simultană a a factorilor analizați pe ambele loturi a confirmat structura originală a MBI-GS, bazată pe trei elemente (epuizare emoțională, depersonalizare și reducerea productivității), ca și pe cea bazată pe cei trei factori de bază ai engagement (forță, dedicare și implicare totală). Contrar așteptărilor, un model bazat pe doi factori superiori – burnout și engagement – nu au arătat o corespondență mai mare în urma datelor strânse. În schimb, analiza studiului a arătat un model alternativ cu doi factori latenți incluzând: epuizarea și depersonalizarea (ca bază a burnout), toate cele trei elemente de bază ale engagement plus eficiența. Cei doi factori latenți sunt corelați negativ. În ciuda faptului că pentru ambele loturi au fost aplicate niște versiuni ușor modificate ale MBI-GS și ale chestionarului pentru engagement, rezultatele au fost remarcabil de asemănătoare, ceea ce a demonstrat temeinicia cercetărilor făcute. („The Measurement of Engagement and Burnout: A Two Sample Confirmatory Factor“, Wilmar B Schaufeli, Marisa Salanova, Arnold B Bakker, Vicente Gonz Alez-rom, Journal of Happiness Studies, Vol. 3, Nr.1, Martie 2002, pp. 71-92)

Cercetătorii unui alt studiu au corelat modelul Big Five al trăsăturilor de personalitate cu cele trei dimensiuni ale burnout de la locul de muncă, absenteismul, randamentul și performanțele profesionale individuale. Toate cele 5 trăsături au avut corelații multiple cu scorurile reale: 0,57 cu epuizarea emoțională, 0,46 cu depersonalizarea și 0,52 cu realizările personale. De asemenea, toate cele trei dimensiuni ale burnout au avut corelații multiple de 0,23 cu absenteismul, 0,33 cu productivitatea și 0,36 cu performanțele la locul de muncă. Modelul tiparului meta-analitic a indicat că ordinea care a urmat legată de dimensiunile burnout au fot condiționate de rezultatele focalizate, susținând trei modele diferite ale procesului de burnout. În final, burnout a mediat doar parțial relația dintre modelul Big Five și productivitate și performanțele individuale, totodată mediind în totalitate legătura cu absenteismul. („Born to burnout: A meta-analytic path model of personality, job burnout, and work outcomes“, Brian W. Swider, Ryan D. Zimmerman, Journal of Vocational Behavior (2010), Vol. 76, Nr. 3, pp. 487-506)

Un studiu din anul 2006, realizat pe un lot de 316 studenți, a investigat legătura dintre cele două dimensiuni ale tendinței spre boredom și principalele dimensiuni ale personalității. Aceștia au completat BPS (Boredom Proneness Scale; Farmer & Sundberg, 1986) și HEXACO Personality Inventory (HEXACO-PI; Lee & Ashton, 2004), un indicator a șase dimensiuni ale personalității folosit în studiile lexicale de personalitate, redactat în mai multe limbi. Rezultatele au dovedit că stimulii externi corelează negativ cu sinceritatea/modestia, emotivitatea și conștiinciozitatea. Mai departe, motivația interioară este direct legată de extraversie, conștiinciozitate și deschiderea spre experiențe noi. („The relations of two facets of boredom proneness with the major dimensions of pspre experiențe noi. („The relations of two facets of boredom proneness with the major dimensions of personality“, Culp, N. A., Personality and Individual Differences (2006), Vol.41, Nr. 6, pp. 999-1007)

În 2012, un studiu condus parțial în cadrul National Competence Center in Research LIVES, intitulat Professional trajectories: Impact of Individual characteristics and resources, and cultural background coordonat de Jérôme Rossier și finanțat de Swiss Național Science Foundation, a avut drept scop analiza proprietăților psihometrice ale CAAS (Career Adapt-Abilities Scale) și legătura cu dimensiunile personalității și work engagement. Grupul heterogen de participanți a completat CAAS-International și o versiune prescurtată a Scalei Utrecht Work Engagement. Pentru a estima dimensiunile personalității, participanții au completat fie Zuckerman–Kuhlman–Aluja Personality Questionnaire (n = 283), fie NEO-FFI-R (n = 108). Consistența intrinsecă a celor patru subscale și scorurile totale ale CAAS au variat de la bine la excelent iar valorile asimetriei și ale exceselor au arătat că scorurile sunt distribuite normal. Diferențele de gen și corelațiile cu vârsta au fost mici sau neglijabile. Câteva modele CFA au confirmat structura factorilor versiunii franceze a CAAS-International, cu încărcături similare celor observate în formularul internațional. Adaptabilitatea a fost legată de diferențele dimensiunilor de personalitate, în special de nevrotism și conștiinciozitate, dar și de work engagement. Referindu-se la work engagement, adaptabilitatea profesională a avut o validitate predominantă semnificativă asupra dimensiunilor personalității. În concluzie, adaptabilitatea profesională a moderat parțial relația dintre personalitate și work engagement, sugerând că aceasta contribuie de asemenea la normalizarea exprimării dispoziției personalității. („Career Adapt-Abilities Scale in a French-speaking Swiss sample: Psychometric properties and relationships to personality and work engagement“, Rossier, J., Zecca, G., Stauffer, S. D., Maggiori, C., & Dauwalder, J. P. (2012), Journal of Vocational Behavior, Vol. 80, Nr. 3, pp. 734-743)

Ipotezele urmărite

Trăsăturile de personalitate se constituie ca predictori ai satisfacției și stării generale de bine a angajaților.

Există diferențe semnificative la nivelul dimensiunilor de personalitate în funcție de diferite variabile de identificare ale participanților (gen, vârstă, profilul specializărilor).

Nu există diferențe semnificative la nivelul dimensiunilor stării de bine a angajaților în funcție de diferite variabile de identificare ale participanților (gen, vârstă, vechime în învățământul superior, grad didactic, profilul specializării).

Cele trei aspecte și work engagement sunt influențate semnificativ de trăsăturile de personalitate și de temperament ale angajaților.

Deși sunt considerate de obicei comune și doar ușor iritante, tendința spre boredom și burn out a fost corelată cu o gamă foarte largă de posibile probleme psihologice, fizice, educaționale și sociale.

BIBLIOGRAFIE

Culp, N. A. (2006). The relations of two facets of boredom proneness with the major dimensions of personality. Personality and Individual Differences, 41(6), 999-1007.

Dunning, Donna. Ce tip de carieră ți se potrivește?, Editura Trei, București, 2003

Eysenck, H. J., & Eysenck, M. W. (1985). Personality and individual differences. New York: Plenum Press.

Eysenck, H. J., & Eysenck, S. B. G. (1991). Eysenck personality scales (EPS Adult). London: Hodder & Stoughton.

Green, D.E., F.H. Walkey and A.J.W. Taylor: 1991, ‘The three-factor structure of the Maslach burnout inventory', Journal of Science Behaviour and Personality 6, pp. 453–472.

Green, D.E., F.H. Walkey and A.J.W. Taylor: 1991, The three-factor structure of the Maslach burnout inventory, Journal of Science Behaviour and Personality 6, pp. 453–472.

Hammer, A.L., Introduction to Type and Careers, Mountain View, California: CPP Inc., 2003

http://www.elsevier.com/

http://www.mendeley.com

http://www.sciencedirect.com/

Martin, C., Looking at Type and Careers, Gainsville, Florida: Center for Applications of Psychological Type, 1995

Maslach, C. and M.P. Leiter: 1997, The Truth About Burnout (Jossey Bass, San Francisco, CA)

Maslach, C. and S.E. Jackson: 1981, The measurement of experienced burnout, Journal of Occupational Behaviour 2, pp. 99–113.

Maslach, C.: 1993, Burnout: A multidimensional perspective, în W.B. Schaufeli, C. Maslach and T. Marek (eds.), Professional Burnout (Taylor & Francis, Washington, DC), pp. 19–32.

Rossier, J., Zecca, G., Stauffer, S. D., Maggiori, C., & Dauwalder, J. P. (2012). Career Adapt-Abilities Scale in a French-speaking Swiss sample: Psychometric properties and relationships to personality and work engagement. Journal of Vocational Behavior, 80(3), 734-743.

Schaufeli, W.B., Bakker, A.B., & Salanova, M. (2006). The Measurement of Work Engagement with a short questionnaire: A Cross-National Study. Educational and Psychological Measurement, 66, 701-716.

Schaufeli, W.B., M.P. Leiter, C. Maslach and S.E. Jackson: 1996, Maslach Burnout Inventory-General Survey, în C. Maslach, S.E. Jackson and M.P. Leiter (eds.), The Maslach Burnout Inventory-Test Manual (3rd edn) (Consulting Psychologists Press, Palo Alto, CA).

Tieger, P și Barron-Tieger, B, Do What You Are: Discover the Perfect Career for You Through the Secrets of Personlity Type, Boston: Little, Brown and Company, 2007

Yadama, G. N., & Drake, B. (1995). Confirmatory factor analysis of the Maslach Burnout inventory. Social Work Research, 19, 184–193

Zuckerman, M., Kuhlman, D. M., & Camac, C. (1988). What lies beyond E and N? Factor analyses of scales believed to measure basic dimensions of personality. Journal of Personality and Social Psychology, 54, 96–107

Zuckerman, M., Kuhlman, D. M., Thornquist, M., & Kiers, H. (1991). Five (or three) robust questionnaire scales factors of personality without culture. Personality and Individual Differences, 12, 929–941