Studiu Privind Intocmirea Situatiilor Financiare Anuale Laa U.m. 01348

INTRODUCERE

Tema lucrării mele se intitulează ,,Situațiile financiare din M.Ap.N. Fundament al deciziei financiar-contabile” și este rezultatul unei curiozități intelectuale și a unei provocări în domeniul finanțelor, mai ales câtă vreme la finalizarea studiilor activitatea mea ca viitor ofițer de finanțe se va desfășura în cadrul unei instituții publice și anume unitatea militară. Am considerat că elaborarea acestei teme îmi va fi de real folos, mai ales că situațiile financiare sunt parte pregnantă a activității economico-financiare într-o instituție publică și este importantă familiarizarea mea cu aspecte teoretice, dar mai ales practice legate de această temă.

Informația economică este astăzi prezentă în toate domeniile de activitate, influențând in mod real progresul. În condițiile de complexitate ale actualei economii de piață este necesară dezvoltarea corespunzătoare a informației economice pentru ca aceasta să fie suportul luării deciziilor , să reflecte exact situația patrimonială a entităților și rezultatele activității economico- financiare.

În general, activitățile desfășurate de o entitate patrimoniale sunt prea numeroase pentru a putea fi raportate individual, de aceea se încearcă o sintetizare a tuturor activităților în așa numitele situații financiare.

Obiectivul principal al contabilității îl reprezintă furnizarea de informații care să asigure o imagine fidelă, clară și completă asupra patrimoniului, poziției financiare și rezultatelor obținute de către entitate, tuturor celor interesați, asigurând „transparența” informației contabile.

Acest obiectiv poate fi îndeplinit prin întocmirea periodică a unor documente de sinteză și raportare contabilă , care pe parcursul timpului au purtat diverse denumiri, precum: bilanț contabil, situații financiare anuale sau conturi anuale.

Pornind de la acest considerent, în prezenta lucrare mi-am propus să abordez din punct de vedere teoretic importanța, rolul și principiile situațiilor financiare și din punct de vedere practic să abordez modul de întocmire a situațiilor financiare anuale și să efectuez o scurtă analiză a acestora.

Situațiile financiare reflectă modul de utilizare a resurselor bănești, materiale și umane, permițând evaluarea aspectelor pozitive, dar și a celor negative, în vederea luării masurilor ce se impun.

Studiul realizat în lucrarea de față prezintă informații în sprijinul celor interesați privind întocmirea, verificarea, depunerea și publicarea situațiilor financiare anuale la instituțiile publice.

Lucrarea de față își propune să prezinte principale aspecte teoretice și practice legate de situațiile financiare în instituțiile publice. Aceasta se desfășoară pe trei mari capitole, primul capitol conținând aspecte teoretice ale situațiilor financiare din România, al doilea capitol se va ocupa de aspecte teoretice ale situațiilor financiare din M.Ap.N, iar în capitolul al treilea am realizat un studiu de caz privind întocmirea situațiilor financiare anuale la unitatea militară 01348, efectuând o analiză a acestora.

Primul capitol al lucrării se intitulează ,,Fundamente teoretice privind situațile financiare din România” unde am început cu explicarea sintagmei de situație financiară, am evidențiat rolul și importanța acestora în contabilitate, am enumerat și explicat funcțiile și caracteristicile calitative ale situațiilor financiare din țara noastră și nu în ultimul rând am evidențiat modul de auditare a situațiilor financiare.

Tot în acest prin capitol am surprins elementele comune, dar am dorit și să scot în evidență diferențele dintre situațiile financiare la societățile comerciale si situațiile la instituțiile publice. Modul de aprobare, semnare și publicare a situațiilor financiare încheie primul capitol alături de concluziile aferente elementelor teoretice.

Capitolul doi al lucrării este destinat situațiilor financiare din Ministerul Apărării Naționale, în care am prezentat succint autoritatea autorizată cu analizarea financiar-contabilă a tuturor situațiilor financiare întocmite de ordonatorii de credite din finanțarea ordonatorului principal de credite, am evidențiat particularitățile din organizarea și conducerea contabilității în unitățile militare, încheind cu prezentarea structurii situațiilor financiare și conținutului raportului ordonatorului de credite.

Al treilea capitol al lucrării reprezintă esența acestei lucrări prin întocmirea practică a situațiilor financiare anuale la o unitate militară. Studiul de caz ilustrează practic cele 6 situații financiare anuale. Cu siguranță domeniul privat este mult mai interesant și atractiv în comparație cu cel public deoarece se încearcă aducerea de profit, însă nu putem nega importanța situațiilor finaciare prin intermediul cărora statul își realizează funcția de control. Situațiile financiare se întocmesc cu ajutorul unor lucări premergătoare.Cu ajutorul acestor lucrări situațiile financiare anuale se apropie de finalitate. Pe baza valorilor înregistrate în bilanțul contabil, în contul de rezultat patrimonial, în situația fluxurilor de trezorerie, în situația modificărilor activelor nete sau a capitalurilor, în contul de execuție a bugetului unității și în notele explicative asupra situațiilor financiare anuale, este analizat exercițiul bugetar la această instituție. Acest capitol se încheie cu elaborarea deciziei de către ordontarul de credite cu sprijinul compartimentului financiar-contabil.

În cadrul acestui studiu de caz am avut în vedere următoarele obiective operaționale :

Întocmirea Bilanțul contabil încheiat la data de 31.12.2014

Analiza Bilanțului

Explicațiile la bilanț la data de 31.12.2014

Întocmirea Contul de rezultat patrimonial la data de 31.12.2014

Analiza contului de rezultat patrimonial

Întocmirea Situației fluxurilor de trezorerie

Analiza Fluxurilor de trezoreri

Întocmirea Situației modificărilor activelor nete/capitalurilor

Analiza Situației modificărilor activelor nete/capitalurilor

Întocmirea Contul de execuție a bugetului instituției publice

Analiza volumului cheltuielilor unității militare

Analiza ponderii cheltuielilor unității militare

Analiza situației datoriilor

Analiza situației creanțelor

Analiza situației pagubelor

Întocmirea Notelor explicative asupra situațiilor financiare

Lucrarea se încheie cu partea de concluzii și propuneri care vin să prezinte într-o manieră sintetică elementele concludente ale acestei cercetări științifice. Sper ca lucrarea de față să fie utilă persoanelor interesate de problematica situațiilor financiare anuale și să ajute la înțelegerea aspectelor teoretice și îndeosebi a celor practice referitoare la întocmirea situațiilor financiare anuale.

CAPITOLUL I – FUNDAMENTE TEORETICE PRIVIND SITUAȚIILE FINANCIARE DIN ROMÂNIA

Principalul obiectiv al contabilității este reprezentat de furnizarea de informații necesare asigurării unei imagini fidele, clare și complete asupra patrimoniului, rezultatelor și a poziției financiare de către entitatea patrimonială. Obiectivul acesta poate fi atins prin redactarea regulată a unor documente de sinteză și de raportare contabilă, documente care pe parcursul anilor au purtat denumiri precum: bilanț contabil, situații financiare anuale sau conturi anuale. Pornind de la acest considerent, în paginile ce urmează voi aborda atât din punct teoretic cât și practic noțiunile teoretice și modul de întocmire a situațiilor financiare.

Primul capitol al lucrării își propune să clarifice noțiunile teoretice privind situațiile financiare din România. Lucrarea începe prin explicarea sintagmei de „situații financiare”, apoi am evidențiat importanța, rolul și funcțiile situațiilor financiare anuale, sfera de cuprindere, diferențele și asemănările dintre situațiile financiare la societățile comerciale și cele la instituțiile publice, continuând cu utilizatorii, caracteristicile calitative și cu modul de auditare al lor.

1.1 Semnificația sintagmei „situații financiare”

În subcapitolul ce urmează ne-am propus să explicăm cum situațiile financiare oferă infomații cu privire la imagine, poziție și perfomanța entității patrimoniale, realizând prin aceasta obiectivul principal al contabilității.

Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1802/2014 stabilitește cadrul legal de întocmire, auditare, verificare, depunere, și publicare a situațiilor financiare, în mod obligatoriu de către toate persoanele juridice cu sau fără scop lucrativ.

Pentru o definire corectă a sintagmei „situații financiare” facem trimitere la Legea contabilitații nr. 82/1991 republicată, ce prevede la art. 9 următoarele:

„(1) Documentele oficiale de prezentare a activității economico-financiare a persoanelor prevăzute la art. 1 sunt situațiile financiare anuale,întocmite potrivit reglementărilor contabile aplicabile și care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiare, fluxurilor si a altor informații, în condițiile legii, referitoare la activitatea desfășurată.

(2) Pentru instituțiile publice documentul oficial de prezentare a situatiei patrimoniului aflat in administrarea statului si a unităților administrativ-teritoriale si a execuției bugetului de venituri si cheltuieli este situația financiara trimestriala si anuală.

(3) Societățil-mamă, definite astfel în reglementările contabile aplicabile grupurilor de societăți, întocmesc și prezintă și situații financiare anuale consolidate, în condițiile prevăzute de reglementările contabile aplicabile.” Ținând cont de cele precizate mai sus, putem evidenția rolul important pe care situațiile financiare anuale îl îndeplinesc în cadrul analizei economico-financiare, precum și cadrul legal de întocmire a acestora la entitățile patrimoniale.

Începând cu data de 1 ianuarie și până la data de 31 decembrie se desfășoară exercițiul financiar. În acest scop cu ajutorul situațiilor financiare întocmite conform legii se determină poziția financiară, trezoreria și performanța instituției.

„La nivelul instituțiilor publice documentul contabil de sinteză prin care se prezintă ordonatorilor de credite, execuția bugetului aprobat, situația patrimoniului aflat în administrația instituțiilor la un moment dat, precum și alte informații privind activitatea instituțiilor publice este situația finaciară.”

Situațiile financiare sunt acele lucrări de sinteză cu un rol foarte important în creșterea nivelului de organizare a evidenței contabile curente. Acestea sunt semnate de conducătorul instituției (ordonatorul de credite) și de conducătorul compartimentului financiar-contabil(contabilul-șef) sau de altă persoană împutericită de acesta.

Instituțiile care au conducător cu calitatea de ordonator de credite trimit organului ierarhic superior un exemplar din situațiile financiare trimestriale și anuale la termenele stabilite de acesta. Cele care au calitatea de ordonator principal de credite cum ar fi Ministerele sau alte organe de specilalitate ale administrației publice centrale depun conform normelor și termenelor stabilite un exemplar din situațiile financiare trimestriale și anuale Ministerului Finanțelor Publice sau Direcțiilor generale județene și a municipiului București, după caz.

Legea contabilității nr. 82/1991, republicată stabilește conform art.28 alin (9) că instituțiile publice au obligația de a întocmi situații financiare trimestriale și anuale care conform legislației naționale, se compun din bilanț, contul de rezultat patrimonial, situația fluxurilor de trezorerie, situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor, anexe la situațiile financiare care conțin politici contabile și note explicative și contul de excuție bugetară.

Situațiile financiare se întocmesc conform formularelor aprobate de Ministerul Finanțelor Publice, unice pentru toate instituțiile publice. Pe baza acestor situații M.F.P întocmește bilanțul anual al instituțiilor publice, care este înaintat Guvernului în același timp cu contul general de execuție a bugetului de stat.

Situațiile financiare au început să fie întocmite odată cu apariția contabilității sub forma bilanțului, acesta apărând sub forma unui procedeu propriu de generalizare și sintetizare a datelor pentru a satisface necesitățile conducerii unităților patrimoniale, ulterior structura acestora dezvoltându-se datorită necesităților din ce în ce mai mari de informare.

Pentru realizarea unei conduceri eficiente a activității oricărei unități patrimoniale și cunoașterea rezultatelor obținute, inclusiv a rezultatelor finale, este necesară în activitatea curentă analiza informațiilor și a datelor asigurate de evidența financiar – contabilă, însa în cea de perspectivă acest deziderat se poate realiza numai prin analiza informațiilor pe care le oferă bilanțul.

Întocmirea situațiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ și de pasiv și a celorlalte bunuri și valori aflate în gestiunea și administrarea întreprinderii potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finanțelor Publice.

Eventualele erori contabile constatate după aprobarea și depunerea situațiilor financiare vor fi corectate în anul în care acestea se constată potrivit reglementărilor legale.

Situațiile financiare se întocmesc obligatoriu anual, dar și în situția fuziunii, divizării sau încetării activității.

În încheierea primului sub-capitol reamintim că situațiile financiare sunt acele documente de sinteză cu un rol foarte important în determinarea poziției financiare, a trezoreriei și performanțelor instituției cât și de determinare a rezultatului final prin analiza informațiilor oferite doar de către bilanț.

1.2. Rolul și importanța situațiilor financiare din M.Ap.N

Contabilitatea este principalul furnizor de informații în domeniul economico-financiar. Prin intermediul sistemului de conturi, contabilitatea oferă informații exacte și riguroase care înfățisează activitățile economico-financiare, prin urmare calitatea deciziilor luate de către entitate sunt influențate direct și nemijlocit de calitatea și cantitatea informațiilor furnizate de contabilitate.

„Informația contabilă este furnizată sub forma unor documente financiar-contabile sintetice care reflectă clar, fidel, complet și periodic situația economico-financiară a unității patrimoniale. Aceste documente financiar-contabile poartă denumirea de situații financiare. Ele se elaborează cu respectarea unor reguli unitare de întocmire, verificare, aprobare și publicare.”

Rolul principal al situațiilor financiare este acela de a oferi informații despre poziția financiară, despre trezoreria și performanțele instituției atât la sfârșitul exercițiului financiar cât și în timpul acestuia în scopul utilizării informațiilor atât de către utilizatorii interni (conducere) cât și de către utilizatorii externi(investitori,clienți), în vederea fundamentării unor decizii economice.

Următorul citat reliefieză influența pe care documentele de sinteză o exercită asupra utilizatorilor, respectiv a deciziilor ce trebuie luate în cadrul activității economice: „Contabilitatea produce situații financiare care au

impact asupra societății și care modifică comportamentul indivizilor, generând mutații sau schimbări sociale.”

Rolul triplu al situațiilor financiare anule privind utilizarea informațiilor pentru utilizatorii acestora poate fi structurat astfel:

explicativ, cu referiri la practica afacerilor și practica contabilă;

normativ, de evaluare a gestiunii afacerii;

previzional, care prevăd căutarea de soluții la noile probleme

apărute în domeniu.

În activitatea de conducere a instituțiilor publice, situațiile financiare reprezintă un instrument de mare importanță, fiind necesare în primul rând pentru stabilirea deciziilor privind alocarea, finanțarea, utilizarea și recuperarea fondurilor, în al doilea rând pentru organizarea controlului asupra realizării deciziilor luate și nu în ultimul rând pentru stabilirea unor drepturi, obligații și a unor răspunderi și cointeresări provenite din procesele de gospodărire și dezvoltare a patrimoniului.

Pentru a atinge acest obiectiv, situațiile financiare ofera informatii despre:

activele controlate de întreprindere

datoriile întreprinderii

capitalurile proprii, ca interes rezidual al proprietarilor in activele controlate de întreprindere

veniturile si cheltuielile, inclusiv castigurile si pierderile, rezultatul net al întreprinderii si, intr-o acceptie mai larga, performanta sa economica, redate prin reflectarea evolutiei capitalurilor proprii (activului net), evoluție din care sunt excluse efectele operatiilor efectuate de întreprindere direct cu proprietarii săi

fluxurile de trezorerie trecute , ce se pot constitui in baza pentru determinarea fluxurilor de trezorerie viitoare.

Rolul deosebit de important pe care îl îndeplinesc situațiile financiare nu este doar pentru conducerea instituției, cât și organele de control din afara acesteia interesate să cunoască activitatea și rezultatele ei. Situațiile financiare pot fi admise ca probă în justiție făcând parte din categoria documentelor contabile oficiale pentru exercitarea controlului și analizei patrimoniului și activității.

Situațiile financiare în formația definită prin Cadrul contabil general al International Accounting Standards Board (IASB) se aplică întreprinderilor comerciale și industriale din sectorul public și cel privat .

„Încheierea exercițiului financiar se concretizează din punct de vedere contabil ,prin întocmirea situațiilor financiare anuale.”

1.3. Funcțiile situațiilor financiare

Importanța situațiilor financiare anuale este evidențiată prin funcțiile acestora, iar cele mai reprezentative conform „literaturii de specialitate „ sunt următoarele:

Figura nr.1.1. Funcțiile situațiilor financiare

Sursa: cercetare proprie pe baza lucrării: Oprean, I., Întocmirea și auditarea bilanțului contabil, Editura Intelcredo, Deva, 1997, p. 80-82

Așa cum reiese din schema prezentată mai sus funcțiile situațiilor financiare sunt: funcția de previziune, analiză și control, funcția de reflectare, centralizare și generalizare a conturilor anuale, funcția de informare și caracterizare a activității desfășurate de întreprindere, funcția de decontare a patrimoniului și nu în ultimul rând funcția de instrument de echilibru economico-financiar .

-Funcția de reflectare, centralizare și generalizare a conturilor anuale, care implică centralizarea periodică a informațiilor oferite de contabilitate; situațiile financiare reprezentând produsul final al contabilității. În ciclul de prelucrare, datele și informațiile, parcurg în general un drum ascendent de la simplu la complex, de la particular la general, centralizarea succesivă atingând punctul final în documentele de sinteză. Conturile anuale reprezintă un sistem de indicatori economico-financiari cu caracter rezultativ, termenul de „generalizare” marcând faptul că prin acești indicatori se dă expresie trăsăturilor comune ale elementelor de patrimoniu avansate în circuitul economico-financiar, conferind indicatorilor un conținut omogen, cu o mare putere de sinteză care implică astfel folosirea unei metodologii unitare de întocmire a situațiilor financiare;

– Funcția de informare (sau de comunicare a informațiilor financiare) și caracterizare a activității desfășurate de întreprindere este una dintre cele mai importante funcții a situațiilor financiare. Acestea prin sistemul de indicatori economico-financiari satisfac nevoia de informație atât a utilizatorilor interni cât și externi. Informațiile oferite de către situațiile financiare sunt caracterizate prin exactitate, corelație, legalitate și comparabilitate ele fiind considerate sursa de informații necesară cunoașterii situației economico-financiare a întreprinderii și de elaborare a deciziilor de conducere a activității acesteia. Realizarea acestei funcții presupune însă și efectuarea unor analize, respectiv al interpretării datelor oferite de acestea.

– Funcția de previziune,analiza și control funcție ce se manifestă în procesul de supraveghere și interpretare a modului îndeplinire a obiectivelor stabilite prin angajarea și utilizarea resurselor entității, identificarea abaterilor de la de la indicatorii stabiliți,și prin stabilirea măsurilor ce trebuie luate pentru îmbunătățirea activității. Caracterul previzional este oferit de posibiltatea efectuarii unor calcule, cu ajutorul indicatorilor obținuți în trecut. Conturile anuale reprezintă un instrument de analiză a echilibrului economico-financiar, acest echilibru fiind efectuat, controlat și reglat atât din punct de vedere dimensional – pe total – cât și structural – pe părți componente.

-Funcția de instrument de echilibru economico-financiar Ca instrument de urmărire a echilibrului economico-financiar, situațiile financiare sunt utilizate pentru cunoașterea, dirijarea și stăpânirea relațiilor din bilanț a elementelor de activ, datorii și capitaluri proprii pe de o parte, iar pe de altă parte între fluxurile de cheltuieli și venituri.

-Funcția de decontare a patrimoniului apare la finele exercițiului financiar, conturile anuale fiind utilizate ca justificare a recuperării cheltuielilor din cursul anului din veniturile realizate sau a finanțărilor.

1.4. Sfera de cuprindere a situațiilor financiare

Sistemul contabil românesc nu rămâne mai prejos privind evoluția.Acesta are aceeași tendință de evoluție cu țările din Uniunea Europeană, datorită Standardelor internaționale de Contabilitate. Dezvoltarea din ultimele secole a cuprins toate domeniile, inclusiv cel economic, afectând piețele, utilizatorii și analiștii financiari impunând necesitatea unui limbaj contabil comun. Prin semnalarea divergențelor dintre sistemul contabil românesc și sistemele contabile internaționale de către marii investitori internaționali s-a ajuns la aplicarea reglementărilor contabile internaționale.

Pentru sectorul public așa cum se afirmă în literatura de specialitate lucrurile stau puțin diferit : „Globalizarea implică convergență. România a făcut un progres normativ semnificativ prin asigurarea convergenței contabilității publice cu Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS).(…) Cu toate acestea normele românești nu oferă prea multe alternative, păstrând caracterul de reglementare strict explicată ce nu dă posibilitatea alegerii unui tratament contabil sau aplicării unei politici stabilite prin judecată profesională corelată cu cerințele din norme.”

Conform IPSAS 1(Prezentarea situațiilor financiare) componentele situațiilor financiare sunt:

Figura nr.1.2. Componența situațiilor financiare conform IPSAS 1

Sursa: cercetare proprie

Din schema prezentată mai sus observăm diferențieri atât la nivel de terminologie unde bilanțul din componeța națională a situațiilor financiare este înlocuit de poziția financiară, contul de rezultat patrimonial de performanță financiară, cât și la nivel de componență, standardele naționale delimitând rezultatul patrimonial de rezultatul execuției bugetare.

,,Cadrul contabil general International Accountind Standards Board (IASB) cuprinde conceptele și principiile teoretice care alcătuiesc împreună sistemul de referință pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare având de asemenea calitatea de referențial pentru elaborarea normelor contabile și instrument de coordonare a normelor și procedurilor contabile”.

Cadrul general face trimitere la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare cu scop general, întocmite și prezentate anual sau multianual. Ele conțin informații ce corespund și sunt necesare majorității utilizatorilor. Așa cum apreciază Consiliul IASB , aproape toți utilizatorii iau decizii economice pe baza situațiilor financiare pentru:

1.4.1. Sfera de cuprindere a situatilor financiare la societatile comerciale

Reglementările prezentate în OMFP 1802/2014 prevăd:

„-formatul și conținutul situațiilor financiare anuale;

-principiile contabile și regulile de recunoaștere, evaluare, scoatere din evidență și prezentare a elementelor în situațiile financiare anuale;

-regulile de întocmire, aprobare, auditare/verificare, potrivit legii, și publicare a situațiilor financiare anuale;

-unele reguli privind contabilitatea de gestiune;

-Planul de conturi general, precum și conținutul și funcțiunea conturilor contabile.”

Acestea stabilesc, de asemenea, reguli privind organizarea și conducerea contabilității. Iar raportările sunt efectuate în conformitate cu cerințele instituțiilor statului, pentru uzul tuturor categoriilor de utilizatori.

Documentele de referință pentru întocmirea situațiilor financiare anuale sunt prevăzute în Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2870/2010 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor anuale la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, cât și Reglementările contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1802/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Tabelul 1.1. – Entitățile care aplică reglementările OMFP 1802/2014 privind situațiile financiare

Sursa: cercetare proprie pe baza reglementărilor contabile din OMFP 1802/2014

Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională.

Contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda națională, cât și în valută. Prin valută se înțelege altă monedă decât leul.

Caracterul integrator al documentelor de sinteză este arătat de legislație în modul următor: “Situațiile financiare anuale constituie un tot unitar”. Ansamblul tuturor lucrărilor permite evaluarea corectă a exercițiului financiar.

Potrivit legii contabilității, situațiile financiare anuale trebuie însoțite de o declarație scrisă de asumare a răspunderii conducerii entității pentru întocmirea situațiilor financiare anuale potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene. Informațiile cuprinse în această declarație sunt cele prevăzute de legea contabilității.

Entitățile care la data bilanțului depășesc limitele a două dintre următoarele trei criterii (denumite în continuare criterii de mărime) întocmesc următoarele situații financiare anuale.

Figura 1.3. – Corespondența criteriilor de mărime cu situațiile financiare anuale

Sursa : cerecetare proprie

Așa cum reiese din schema prezentată mai sus persoanele juridice care la data bilanțului nu depășesc limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute mai sus întocmesc situații financiare anuale simplificate care cuprind: bilanțul prescurtat, contul de profit și pierdere și notele explicative la situațiile financiare.

Aceste entități au posibilitatea de a alege între întocmirea situației modificărilor capitalului propriu și/sau situația fluxurilor de numerar. Persoanele juridice vor trece în cealaltă categorie numai dacă în două exerciții financiare consecutive nu se încadrează în limitele existente privăzute de cele trei criterii menționate mai sus.

1.4.2. Situațiile financiare la instituțiile publice

„Potrivit legii 82/1991, republicată în august 2002, ministerele, celelalte organe ale administrației publice centrale și locale, alte autorități publice, instituțiile publice autonome și instituțiile publice subordonate au obligația să întocmească situații financiare trimestriale și anuale.”

Ministerul Finanțelor Publice întocmește formularele pe baza cărora se întocmesc situațiile financiare anuale, acestea fiind unice pentru toate instituțiile publice. Ordonatorii principali de credite pot dispune însă și întocmirea altor situații în funcție de necesitățile informaționale.

Întocmirea situațiilor fianciare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ și pasiv .

Instituțiile publice au obligația ca pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere și proceselor-verbale de inventariere a elementelor patrimoniale să întocmească Registrul-inventar – document contabil obligatoriu.

Situațiile financiare sunt însoțite de raportul de analiză ce are la bază bilanțul. Acestea se întocmesc în doua exemplare: primul exemplar se depune la ordonatorul de credite ierarhic superior la termenele stabilite de acestea ,iar

rămâne înregistrat la Compartimentul Documente-Clasificate.

Autoritățile publice , ministerele și organele administrației publice locale, precum și instituțiile publice autonome sau subordonate acestora au obligația să întocmească situații financiare trimestriale și anuale.

Conform OMFP 1917/2005 situațiile financiare anuale se compun din:

Bilanț ;

Contul de rezultat patrimonial ;

Situația fluxurilor de trezorerie ;

Situația modificărilor în structurile activelor nete sau capitalurilor;

Conturile de execuție bugetară ;

Anexe la situațiile financiare : politici contabile și note explicative.

„Situațiile financiare vor fi însoțite de copii xerox ale extraselor de cont pentru toate conturile deținute de instituțiile publice și va fi vizată de organele de specializate ale trezoreriilor județene, trezoreriilor de sector și Direcției de Trezorerie a Municipiului București, pentru instituțiile publice din București.”

Această viză acordată de trezoreriile statului confimă exactitatea creditelor aprobate și repartizate, a soldurilor conturilor de disponibilități, precum și a cuantumul plăților efectuate.

1.4.3. Comparație privind situațiile financiare ale societăților comerciale și cele ale instituțiilor publice

Nu existムîndoialムcă, între modul de ținere și organizare a contabilității instituțiilor publice și cel al contabilității societăților financiare există numeroase asemănări, dar și importante deosebiri. Prima spre exemplu ar fi că: instituțiile publice dețin planul de conturi adaptat la specificul unității.

Pentru societățile comerciale situațiile financiare se compun din bilanț, cont de profit și pierdere, situația fluxurilor de numerar, situația modificărilor capitalurilor proprii la care se adaugă notele explicative, în cazul instituțiilor publice acesta se compune din: bilanț, adaptat la normele specifice, în locul contului de profit și pierdere, se află contul de rezultat patrimonial, contul de execuție bugetară, situația fluxurilor de trezorerie, nu în ultimul rând politicile contabile și notele explicative plus anexe. Este necesar că în cazul unităților patrimoniale conturile de execuție privind bugetul de stat, să fie aprobat de aceleași organe care au aprobat bugetele respective, iar în cazul instituțiilor publice să fie auditat.

Mai mult decât atât, deosebire este și între modalitatea instituțiilor publice finanțate de la buget de a închide conturile de cheltuieli și modalitatea celor finanțate din fonduri extrabugetare. Dacă pentru cele finanțate din fonduri bugetare, conturile de cheltuieli se închid cu conturile de finanțări, în cazul instituțiilor autofinantate închiderea se face cu ajutorul unor conturi de rezultate, cu care, se închid și conturile de venituri, modalitate mai apropiatata de cea a contabilității financiare.

O altă deosebire referitoare la contabilitatea instituțiilor publice în raport cu contabilitatea financiară a agenților economici se referă la modul de înregistrare a contravaloarii obiectelor de inventar și a fondurilor fixe. În cazul instituțiilor publice acestea se înregistrează direct pe cheltuieli odată cu achiziționarea acestora. Referitor la instituțiile publice nu regăsim termenele de amortizare a obiectelor de inventar sau a fondurilor fixe și uzură, că și în cazul agenților economici.

Din această cauză cheltuielile efective la instituțiile publice, în aproape toate cazurile, nu exprimă corect efortul entității legat de funcționarea sau întreținerea unui anumit indicator social-public,militar, pat de spital, student, elev etc.

De asemenea există diferențe și între conturile de cheltuieli din planul de conturi al instituțiilor publice și conturile din planul de conturi al Trezoreriei Statului. Contabilitatea Trezoreriei Statului nu reflectă prin conturile de cheltuieli , cheltuielile efective ci plățile nete de casă pe când conturile de cheltuieli ale instituțiilor publice și agenților economici prezintă întotdeauna doar consumurile efective, cum ar fi: consumurile de materiale sau plățile de salarii

Putem concluziona că domeniul contabilității publice, și în principal cea a instituțiilor publice, este altfel în multe cazuri față de contabilitatea generală. Această are deosebiri însemnate determinate de specificul instituției publice în ceea ce privește modul de funcționare a conturilor. Cum acestea scot în evidența constituirea veniturilor publice și efectuarea cheltuielilor, dar mai ales a modului de închidere la sfârșitul exercițiului bugetar.

1.5. Utilizatorii și caracteristicile calitative ale situațiilor financiare

Cea mai prețioasă sursă de informații este constituită de către situațiile financiare. Ele sunt indispensabile atât conducerii cât și utilizatorilor din exteriorul întreprinderii interesați de activitatea și rezultatele ei. Utilizatorii reprezintă un grup de persoane ale căror nevoi și interese influențează producția de informații contabile.

1.5.1. Utilizatorii situațiilor financiare

În contiuare pe baza lucrărilor de specialitate voi prezenta întreaga plaja de utilizatori a situațiilor financiare.

Potrivit lui Mihai Ristea utilizatorii situațiilor financiare includ: investitorii actuali și potențiali, personalul angajat,bancherii, creditorii, furnizorii, clienții, instituțiile statului și alte autorități, precum și publicul. Desigur nevoia de informație este satisfăcută în proporții, în funcție de părțile interesate.

Figura nr.1.4. Utilizatorii situațiilor financiare

Sursa: cercetare proprie

I. Potențialii Investitori – Persoanele care dețin capital și doresc să îl investească dar și consultanții acestora sunt preocupați de riscul tranzacțiilor și de rentabilitatea investițiilor. Aceștia au nevoie de informații pentru deciziile viitoare: să cumpere, să păstreze sau să vândă instrumente de capital. Pe de altă parte acționarii sunt interesați și de informații ce le permit evaluarea capacității entității de a plăti dividende.

II. Angajații -Salariații și reprezentanții lor sunt interesați de informații privind stabilitatea și profitabilitatea angajatorilor lor. Aceștia sunt interesați și de informații care le permit să evalueze capacitatea angajatorului de a oferi salarii, pensii și alte beneficii , precum și oportunități profesionale.

III.Furnizorii și alți creditori „consumă informații menite să le creeze o imagine asupra indicatorilor de performanță ai întreprinderii (lichiditate, solvabilitate, rentabilitate, etc.)” Deasemenea aceștia pot fi interesați de informația contabilă pentru a afla dacă sumele datorate vor fi achitate la termen. Cu alte cuvinte aceștia sunt interesați sa cunoască în ce măsură societatea debitoare va fi capabilă să își îndeplinească obligațiile contractuale. Furnizorii finanțează întreprinderea prin creditul acordat (“credit comercial”) pe perioada cuprinsă între momentul achiziției de bunuri, primirii de lucrări si servicii și momentul achitării acestora. Orice furnizor trebuie sa aibă garanția că societatea își poate rambursa la termenul stabilit prin contract contravaloarea mărfurilor livrate, precum și riscul asumat.

V. Clienții „ca parteneri de afaceri, au nevoie de informații care vizează susținerea ciclului de fabricație, asigurarea continuității activității întreprinderii, cu precadere asupra derulării contractelor de lungă durată” Interesul lor vizează deasemenea politica de prețuri și de servicii. În cadrul unei asemenea categorii o importanță deosebită o au locuitorii din zona adiacentă de amplasare a magazinelor societății respective care pot deveni cumpărători de la magazinele cooperativei. Acestora nu le este indiferentă situația financiară respectivei societăți la care sunt clienți (o societate cu o situație financiară precară poate practica un adaos comercial mai mare de unde pot rezulta prețuri de vânzare mai ridicate față de la alte magazine).

VI. Instituțiile publice și alte autorități consumă informații privind politicile de alocare centralizată a resurselor bugetare, fiscalitatea și construirea informațiilor macroeconomice (venit național, PIB, etc.)

Guvernul si instituțiile statului sunt interesate de probleme ce privesc determinarea și controlarea impozitelor și taxelor, folosite în realizarea unor sinteze macroeconomice pe baza cărora se vor lua decizii de politică economică și financiară. Întreaga legislație fiscală ce se aplică întreprinderilor românești se bazează pe informații furnizate de contabilitate, deoarece rezultatul impozabil este dependent de rezultatul contabil. Situațiile financiare favorizează controlul organelor fiscale asupra achitării la timp a obligatiilor pe acre le are întreprinderea și prevenirea evaziunii fiscale.

VII. Populația „pare paradoxal, în actualul context al economiei, dar este totuși interesat să cunoască întreprinderea, fiind un potențial investitor, angajat, furnizor sau cumpărător.”

Cu toate că nu toate necesitățile de informație ale utilizatorilor pot fi satisfăcute de situațiile financiare cu scop general, există informații care pot interesa toți utilizatorii prezentați mai sus.

Diversitatea utilizatorilor situațiilor financiare cere o mai mare adaptabilitate a informațiilor prezentate, având in vedere necesitățile acestora. Soluția ar putea constitui organizarea unei contabilități multiple care sa permită furnizarea de informatii capabile să satisfacă nevoile diverșilor utilizatori.

1.5.2. Caracteristicile calitative ale situațiilor financiare

Caracteristicile calitative sunt propietățile care determină măsura utilității informației oferite de situațiile financiare. Caracteristicile calitative principale așa cum prevede legislația în vigoare sunt în număr de două și anume relevanța și reprezentarea exactă.

I. Relevanța. Această caracteristică este de dată de faptul că o informație vine în ajutorul utilizatorilor de informație pentru fundamentarea deciziei contabile.

„Informațiile financiare au valoare predictivă dacă pot fi utilizate ca intrări în procesele aplicate de utilizatori pentru a previziona rezultatele viitoare.Pentru a avea valoare predictivă informațiile financiare nu trebuie să reprezinte o previziune sau o prognoză. Informațiile financiare cu valoare predictivă sunt folosite de utilizatori pentru realizarea propriilor predicții. „

Pentru a înțelege mai bine, spunem că o informație este relevantă dacă prin omisiunea sau reprezentarea ei eronată aceasta influențează deciziile, luate pe baza situațiilor financiare anuale.

În analiza semnificației unui element sunt luate în considerare mărimea și/sau natura omisiunii sau a declarației eronate judecate în contextul dat.

Deoarece ansamblul documentelor de sinteză reprezintă un tot unitar, interdependența acestora este realizată și cu ajutorul caracteristicilor calitative.

II. Reprezentarea exactă. „Situațiile financiare anuale descriu fenomenele economice în cuvinte și cifre. Pentru a fi o reprezentare exactă, o descriere trebuie să fie completă, neutră și fără erori”

Astfel prin descriere completă înțelegem toate informațiile necesare unui utilizator pentru a înțelege procesul descris plus explicațiile necesare, descrierea neutră este aceea care nu poate fi influențată în selectarea și prezentarea situațiilor financiare, iar o reprezentare fără erori este aceea care nu conține erori sau omisiuni în prezentarea situațiilor, cât și în întregul proces folosit la generarea informațiilor contabile.

Pe lângă aceste două caracteristici principale, mai există patru caracteristici calitative precum: comparabilitate, oportunitate, verificabilitate și inteligibilitate care măresc utilitatea situațiilor financiare.

Figura nr.1.5.Caracteristicile calitative ale situațiilor financiare

Sursa: cercetare proprie

I.Comparabilitatea. „Informațiile privind o entitate raportoare sunt mult mai utile dacă pot fi comparate cu informații similare despre alte entități și cu informații similare despre aceeași entitate aferente unei alte perioade sau date.”

O consecință importantă a calității informației, comparabilitatea, este ca utilizatorii să știe ce politici contabile sunt utilizate în elaborarea situațiilor financiare anuale, modificările acestor politici , precum și efectele unor astfel de modificări. Utilizatorii trebuie să fie în măsură să identifice diferențele între politicile contabile pentru tranzacții și alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeași entitate de la o perioadă la alta, cât și de diferite entități. Conformitatea cu prezentele reglementări, inclusiv prezentarea politicilor contabile utilizate de entitate, ajută la obținerea comparabilității.

„Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundată cu simpla uniformitate și nu trebuie să devină un impediment în introducerea de politici contabile îmbunătățite.”

II. Verificabilitatea „ajută în a asigura utilizatorii că informațiile reprezintă exact fenomenele economice pe care își propun să le prezinte. Prin verificabilitate se înțelege că diferiți observatori independenți și în cunoștință de cauză ar putea ajunge la un consens cu privire la faptul că o anumită descriere este o reprezentare exactă.”

III. Oportunitatea

„Oportunitatea înseamnă că informațiile sunt disponibile factorilor decizionali pentru ca aceștia să ia decizii în timp util. În general, cu cât sunt mai vechi informațiile, cu atât sunt mai puțin utile.”

Putem afirma totuși că există informații care rămân oportune o perioadă lungă de timp chiar și după finele perioadei de raportare. Unii utilizatori spre exemplu pot fi nevoiți sau doresc să identifice și să stabilească tendințele.

IV. Inteligibilitatea

„Unele fenomene sunt complexe în mod inerent și nu pot fi trensformate în fenomene ușor de înțeles.Excluderea informațiilor privind aceste fenomene din rapoartele financiare ar conduce la situația ca aseste rapoarte să fie incomplete.”

Cu alte cuvinte putem afirma că utilizatorii situațiilor financiare dețin un minim de cunoștințe în domeniul economic pentru a pricepe situațiile finaciare și de a lua cea mai bună hotărâre privind o viitoare decizie financiar-contabilă. În al doilea rând utilizatorul nu trebuie să fie ,,doctor în economie” să poată folosi sau să reflecteze asupra informațiilor din aceste situații financiare. Cu toate acestea s-a constatat că utilizatorii enunțati mai sus au în linii mari legături destul de apropiate cu lumea economică.

Nu este indicat pentru o entitate să continue să evidențieze în contabilitate, în aceeași manieră, o tranzacție sau un alt eveniment dacă politica adoptată nu menține caracteristicile calitative de relevanță și credibilitate. Nu este indicat pentru o entitate să-și lase politicile contabile nemodificate atunci când există alternative mai relevante și mai credibile.

Este, de asemenea, important ca situațiile financiare să prezinte informații corespunzătoare pentru perioadele precedente.

Pentru ca informația să fie relevantă și credibilă, sunt necesare următoarele:

– informația să fie oportună pentru luarea deciziilor de către utilizatori;

– beneficiile de pe urma informației să depășească costul acesteia;

– să se stabilească un echilibru între caracteristicile calitative ale informației financiare.

1.6. Auditarea situațiilor financiare anuale

Orice entitate care la data întocmirii bilanțului îndeplinește două din următoarele 3 condiții are obligația de a-și audita situațiile financiare anuale:

1.total active:3.650.000 euro,

2.cifra de afaceri: 7.300.000 euro,

3.număr mediu de salariați: 50;

Mai mult decât atât, chiar dacă nu îndeplinesc două dintre cele două criterii, sunt obligate să-și auditeze situațiile financiare anuale următorii:

institutiile de credit;

institutiile financiare nebancare, definite potrivit reglementarilor legale, înscrise în Registrul general, societățile de asigurare, asigurare-reasigurare și de reasigurare

entitățile autorizate, reglementate și supravegheate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private

societățile de servicii de investiții financiare;

persoanele juridice de interes public;

societățile de administrare a investițiilor și organismelor de plasament colectiv, autorizate/avizate de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare;

firmele și societățile naționale, persoanele juridice care aparțin unui grup de societăți și intră în perimetrul de consolidare al unei societăți-mamă care aplică Standardele internaționale de raportare financiară;

firmele ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.

Propunem ca și definiție a auditului următoarea :„Auditul este un proces sistematic de strângere și evaluare de probe asupra unor informații, în scopul de a detrmina și a raporta asupra măsurii în care informațiile corespund cu criterii stabilite. Auditul trebuie făcut de către o persoană competentă, independentă”.

Situațiile financiare anuale ale entităților se auditează de către una sau mai multe persoane fizice sau juridice autorizate în condițiile legii.

„Auditorii statutari își exprimă o opinie privind:

(i) consecvența raportului administratorilor cu situațiile financiare pentru același exercițiu financiar; și

(ii) întocmirea raportului administratorilor în conformitate cu cerințele legale aplicabile;”

Aceștia întocmesc un raport ce cuprinde în introducere situațiile financiare anuale care fac obiectul statutar precum și cadrul de raportare financiară aplicat la întocmirea acestora. În continuare se detaliază o descriere a ariei de audit statutar , opinia auditorilor statutari referitoare la situațiile financiare anuale, precum și dacă acestea oferă o imagine fidelă conform cadrului de raportare financiară .

Raportul de audit nu se publică, dar se menționează dacă a fost exprimată o opinie de audit fără rezerve, cu rezerve sau contrară, sau daca auditorii statutari nu au fost în măsură să exprime o opinie de audit. De asemenea, se menționează dacă raportul de audit face referire la aspecte asupra cărora auditorii statutari atrag atenția printr-un paragraf distinct, fără ca opinia de audit sa aibă rezerve.

Raportul se semnează de către auditori statutari, persoane fizice, în numele acestora sau al auditorilor persoane juridice autorizate, după caz, și se datează.

Auditul contului de profit si pierdere sau auditul performanței financiare

Obiectivele generale ale auditului performanțelor exercitiului comportă cunoașterea si examinarea conformității contului de profit si pierdere cu exigențele referențialului contabil legal si reglementar cu privire la:

a) stabilirea corecta a veniturilor si acoperirea efectiva a costurilor;

b) imputarea corectă a veniturilor și a costurilor perioadei, în concordanță cu principiile contabile stabilite;

c) corespondența corectă a sumelor înscrise în conturile de venituri si cheltuieli cu celelalte conturi de activ si pasiv și înregistrarea corectă a operațiunilor;

d) clasificarea și prezentarea corectă a veniturilor si cheltuielilor în contul de profit si pierdere;

Auditul fluxurilor financiare de trezorerie

Obiectivele de audit sunt următoarele :

a) certitudinea existenței disponibilităților bănești și libera folosire a acestora;

b) certitudinea perioadei de generare si exigibilitate a operațiunilor din care deriva soldurile pozitive/negative, creditele/debitele datorate sau provenite de la furnizori, clienți, creditori, bănci;

c) certitudinea prezentării corecte in situațiile financiare;

d) certitudinea evaluării corecte a debitelor/creditelor exprimate in valută.

Auditul situației fluxurilor de trezorerie se bazează pe observarea mișcărilor pozitive/negative din activitățile de exploatare pentru a stabili existenta unor eventuale diferențe dintre venitul net si fluxurile nete din exploatare.

Auditul capitalurilor proprii

Situația modificărilor capitalurilor proprii exprimă variațiile pe care capitalurile proprii, cu calitatea lor de activ net, le-au înregistrat pe durata exercițiului. Ca raportare financiară, această componentă a situațiilor financiare se prezintă utilizărilor atât pentru informare generală în conexiune cu celelalte componente, dar în primul rând pentru a fi observată capacitatea de menținere, după caz, de erodare a capitalului, precum și profitul/pierderea exercițiului .

Obiectivele de audit se referă la stabilirea corectă a valorii elementelor din bilanț la închiderea exercițiului.

Auditul poziției financiare a întreprinderii este influențat de resursele economice pe care le controlează, de structura financiara, de lichiditatea si solvabilitatea sa, precum si de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului in care îsi desfăsoară activitatea. Informațiile despre resursele economice controlate de întreprindere si capacitatea acesteia de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa capacitatea întreprinderii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului in viitor.

De aceea putem afirma în concluzie că obiectivul auditului consta in posibilitatea exprimării opiniei auditorului cu privire la:

a) întocmirea situațiilor financiare sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru general de raportare financiara (auditul de atestare financiara);

b) respectarea reglementarilor legale, a statutelor si regulamentelor, a normelor si deciziilor manageriale (auditul conformității sau legalității);

c) aplicarea bunei practici si respectarea principiilor sănătoase de management in utilizarea fondurilor (auditul performantei sau rezultatelor).

1.7.Aprobarea, semnarea și publicarea situațiilor financiare

„Situațiile financiare anuale se semnează de conducătorul instituției publice și de conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție , care vor depune o declarație scrisă prin care își asumă responsabilitatea pentru întocmirea lor ,în conformitate cu art. 30 din Legea contabilității nr. 82/1991. „

Situațiile financiare anuale sunt semnate de persoanele în drept, cuprinzând:

Situațiile financiare anuale, însoțite de raportul administratorilor pentru exercițiul financiar în cauză și raportul de audit, semnat de persoana responsabilă, potrivit legii, precum și raportul cenzorilor sunt supuse aprobării adunării generale a acționarilor sau asociaților, potrivit legislației în vigoare.

Raportul de audit prezintă nivelul de asigurare al managementului asupra fiabilității sistemului financiar-contabil, recomandările formulate și stadiul implentărilor acestora.

Termenul de prezentare a situațiilor financiare anuale la MEF, conform OMFP 79/2010 pentru modificarea Legii contabilității nr. 82/1991, este de 50 de zile de la încheierea exercițiului financiar.

Dacă situațiile financiare anuale, sunt aprobate în mod corespunzător, împreună cu raportul administratorilor și cu raportul de audit semnat de persoana responsabilă, potrivit legii, sau cu raportul cenzorilor, acestea se publică în conformitate cu legislația în vigoare.

De aceea ori de câte ori situațiile financiare anuale și raportul administratorilor se publică în întregime, acestea trebuie să fie reproduse în forma și conținutul pe baza cărora auditorii statutari sau persoanele care au efectuat verificarea, după caz, și-au întocmit raportul lor. Acestea trebuie să fie însoțite de textul complet al raportului de audit sau al raportului de verificare, după caz.

Dacă situațiile financiare anuale nu se publică în întregime, trebuie să se indice faptul că versiunea publicată este o formă prescurtată și trebuie să se facă trimitere la oficiul registrului comerțului la care au fost depuse situațiile financiare anuale. În cazul în care situațiile financiare anuale nu au fost încă depuse, acest lucru trebuie prezentat. Raportul de audit nu se publică, dar se menționează dacă a fost exprimată o opinie de audit fără rezerve, cu rezerve sau contrară, sau dacă auditorii statutari nu au fost în măsură să exprime o opinie de audit. De asemenea, se menționează dacă raportul de audit face referire la aspecte asupra cărora auditorii statutari atrag atenția printr-un paragraf distinct, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve.

Împreună cu situațiile financiare anuale trebuie publicată propunerea

de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile.

Distribuirea profitului sau acoperirea pierderii contabile se prezintă în notele explicative.

„Pe baza Situațiilor financiare prezentate de către ordonatorii principali de credite, a conturilor privind execuția de casă a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale, prezentate de către organele care, potrivit legii, au această sarcină și în urma verificării și analizării acestora M.F.P. elaborează lucrările privind contul general anual de execuție a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și conturilor anuale de execuție a bugetului fondurilor speciale, pe care le prezintă Guvernului.”

Realizând complexitatea acestei probleme a situațiilor financiare anuale și multiplele interdependențe cu mediul economic și social, găsirea de noi modalități de înregistrarea a activității unei entități patrimoniale precum și implementarea de noi forme a situațiilor financiare anuale, rămâne în continuare în atenția specialiștilor.

Având în vedere toate aceste elemente teoretice prezentate în acest capitol trebuie avute în vedere și tratate cu seriozitate în activitatea financiar-contabilă .

Întocmirea celor 6 situații financiare, specifice instituțiilor publice și reprezentând întreaga formație de documente de sinteză, presupune un proces complex de sintetizare și agregare a datelor în vederea construirii indicatorilor economico – financiari privind situația patrimoniului și rezultatele obținute. Desfășurarea acestui proces se concretizează într-o suită de lucrări, dintre care unele cu caracter preliminar, iar altele referitoare la redactarea sau completarea propriu-zisă a bilanțului.

CAPITOLUL II. SITUAȚIILE FINANCIARE DIN MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

Al doilea capitol al lucrării își propune să prezinte structura responsabilă cu centralizarea situațiilor financiare din cadrul Ministerul Apărării Naționale, să prezinte particularitățile din cadrul organizării și conducerii contabilității în unitățile militare, structura situațiilor financiare întocmite de instituțiile subordonate M.Ap.N, respectiv conținutul raportului ordonatorului de credite .

2.1. Ministerul apărării naționale

Ministerul Apărării Naționale este organul de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului, prin care este condusă activitatea în domeniul apărării naționale, potrivit prevederilor legii și strategiei de securitate națională, pentru garantarea suveranității, independenței și unității statului, integrității teritoriale a țării și democrației constituționale.
Ministerul Apărării Naționale răspunde în fața Parlamentului, a Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru modul de aplicare a prevederilor legislative exercitându-și activititatea prin structuri specializate.

Direcția financiar-contabilă asigură, potrivit legii, îndeplinirea sarcinilor financiar-contabile ce revin ministrului apărării naționale, în calitate de ordonator principal de credite. Pentru realizarea acestui obiectiv,  Direcția financiar-contabilă desfășoară activități specifice în următoarele domenii: 

2.2. Particularități în organizarea și conducerea contabilității în unitățile militare

În subordinea Ministerului Apărării Naționale se află statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei în cadrul cărora sunt organizate unitățile militare.

Prin Ministerul Apărării Naționale este condusă activitatea în domeniul apărării naționale potrivit Strategiei de Securitate Națională pentru garantarea suveranității, independenței, unității statului, integrității teritoriale a țării și democrației constituționale.

Unitățile Ministerului Apărării Naționale sunt finanțate din următoarele surse:

Figura nr.2.1. Sursele de fnanțare a unităților din cadrul M.Ap.N

Sursa: cercetare pe baza lucrării Buget și Trezorerie Publică

În Ministerul Apărării Naționale contabilitatea se organizează de unitățile militare care gestionează valori materiale și bănești, indiferent de sursele de finanțare a cheltuielilor și au prevăzute în statele de organizare compartiment financiar-contabil.

Responsabilitatea pentru organizare și conducerea contabilității revine comandantului unității militare.

La nivelul unității militare contabilitatea se organizează de compartimentul financiar-contabil care este condus de contabilul șef. Acesta trebuie să posede studii economice superioare.

În funcție de volumul și complexitatea operațiunilor, de nivelul orgnizatoric la care funcționează, compartimentele financiar-contabile pot fi organizate ca:

Direcții sau Direcții Generale

Servicii sau Birouri

Compartimente

Adaptarea la specific pentru contabilitatea: mijloacelor fixe, inclusiv a tehnicii de luptă și armamentului, valorilor materiale, mijloacelor bănești, investițiilor, decontărilor interne între unități, debitorilor și creditorilor se asigură de structurile stabilite de Ministrul Apărării Naționale prin „Norme tehnice”.

2.3. Structura situațiilor financiare anuale din M.Ap.N.

Încă de la apariția contabilității ca știință, este bine cunoscut faptul că aceasta a fost legată de constituirea, gestionare și utilizarea eficientă a patrimoniului.

Cele mai importante date și informații contabile sunt sintetizate periodic prin lucrările anuale de închidere a exercițiului financiar sau bugetar.

Închiderea exerciuțiului financiar reprezintă punctul terminus al ciclului contabil de prelucrare a datelor. Conform legislație unitățile din subordinea Ministerului întocmesc la sfărșitul exercițiului financiar:

Figura nr.2.2. Situațiile financiare anuale din cadrul M.Ap.N

Sursa: cercetare proprie.

Bilanțul

„Din punct de vedere etimologic cuvântul bilanț provine din italianul bilancio cu originea în limba latină, unde înseamnă balanță cu două talere.”

Bilanțul a început să fie întocmit odată cu apariția contabilității ca disciplină practică și s-a impus odată cu transformarea contabilității în știință aplicativă. Inițial bilanțul contabil a avut rol de „cont general” dar, pe măsura dezvoltării sistemului conturilor, s-a individualizat într-un procedeu distinct, propriu metodei contabilității.

Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, în art. (1), prevede că: „bilanțul contabil se întocmește obligatoriu anual”, iar în alin. (4) că „exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie, cu excepția primului an de activitate când acesta începe la data înființării, respectiv înmatriculării persoanelor prevăzute la articolul nr. 1, regii autonome, societăți comerciale, instituții publice, precum și presoanele fizice care au calitatea de comerciant”.

Bilanțul este definit ca un procedeu metodic propriu contabilității, care prezintă, grupat, sistematizat și generalizat, în expresie valorică, pe baza principiului dublei reprezentări, pe de o parte elementele de avere (activ) care sunt prezentate în funcție de gradul crescător al lichidității, iar pe de altă parte sursele de acoperire a acestora, respectiv elementele de capital (pasiv) prezentate în funcție de gradul crescător al exigibilității, precum și rezultatele obținute de către unitatea patrimonială în cursul exercițiului financiar.

Elementele patrimoniale sunt prezentate în bilanțul contabil astfel:

Bilanțul este prima componentă fundamentală a situațiilor financiare, document oficial prin care trebuie să se asigure imaginea fidelă, clară și completă a patrimoniului deținut la un moment dat de o unitate patrimonială.

Contul de rezultat patrimonial

Conform ordinulul 1917/2005 contul de rezultat patrimonial prezintă situația veniturilor, finanțărilor și cheltuielilor din cursul exercițiului curent.

„Veniturile și finanțările sunt prezentate pe feluri de venituri după natura sau sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinația lor, indiferent dacă au fost plătite sau nu.”

Formularul emis de Ministerul Finanțelor Publice prezintă totalitatea veniturilor realizate și a finanțărilor, precum și a cheltuielilor efectuate grupate pe activități, astfel: operaționale, financiare și extraordinare. În contul de rezultat patrimonial sunt prezentate și veniturile calculate care nu implică o încasare a acestora, precum și cheltuielile calculate care nu implică o plată a acestora.

„Cu ajutorul contului de rezultat patrimonial se determină rezultatul patrimonial (economic) al exercițiului, rezultat care exprimă performanța financiară a instituției publice.”Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanțare în parte: buget, fonduri externe nerambursabile, venituri proprii și subvenții.

Situația fluxurilor de trezorerie

Din punct de vedere contabil sfărșitul de exercițiu financiar se concretizează, prin întocmirea situațiilor financiare anuale care trebuie să ofere o imagine fidelă a patrimoniului unității, precum și a rezultatului și fluxurilor de trezorerie ale acesteia pentru exercițiul financiar respectiv.

Standardele internaționale de contabilitate IAS 7 definesc fluxurilor de numerar sau cash-flow în alte lucrări, ca fiind intrări sau ieșiri de numerar sau echivalent, cu ajutorul cărora utilizatorii infomarției contabile determină capacitatea întreprinderii de a genera, dar și a nevoilor sale pentru utilizarea fluxurilor de numerar respective.

„Situația fluxurilor de trezorerie, componentă a situațiilor financiare a instituțiilor publice prezintă mișcările sub forma plăților și încasărilor legate de trezoreria acestora. Această situție se întocmește, conform dispozițiilor emise de MFP, pe baza metodei directe, în care sunt prezentate încasările și plațile pe cele trei tipuri de activitate, și anume:”

Situația fluxurilor de trezorerie este completată de fiecare instituție, cu toate informațiile referitoare la plăți și încasări, preluate din rulajele fiecărui cont de la trezorerie sau bănci.

Contul de execuție bugetară

„Caracteristica de bază a contului de execuție bugetară este aceea că oglindește ceea ce s-a realizat, dimensiunea efectivă a activității economice și sociale consumatoare de resurse și producătoarede rezultate. ”

Contul de execuție bugetară se întocmește de instituțiile publice, indiferent de subordonare și de modul de finanțare, cu date referitoare la denumirea și simbolul capitolelor și subcapitolelor din bugetul aprobat.

Contul de execuție a bugetului de venituri și cheltuieli a instituțiilor publice este similar contului de rezultate (profit și pierdere) din contabilitatea agenților economici.

Gradul de îndeplinire al obiectivelor și programelor pe care instituția și le-a propus să le realizeze sunt prezentate în contul de execuție bugetară.

Ordonatorii de credite întocmesc cont de execuție atât pentru mijloacele bugetare, cât și pentru mijloacele extrabugetare, fondurile speciale și fondurile cu destinație specială, pe structura clasificației bugetare, conform bugetului aprobat.

Bilanțul sintetizează poziția financiară la un moment dat, în timp ce contul de execuție sintetizează performanța ca rezultat al fluxurilor economice și financiare pe perioada considerată.

Alături de bilanțul contabil, contul de execuție bugetară constituie cel mai important instrument de analiză a activității instituției, în urma căreia se identifică punctele tari și slabe ale modului de conducere a acesteia.

Situația modificărilor în structura activelor/capitlurilor

Situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informații referitoare la:

structura capitalurilor proprii,

influențele rezultate din schimbarea politicilor contabile,

influențele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului și

înregistrării amortizării sau din corectarea erorilor contabile.

Analizând datele din această situație, putem afirma că influențele în modificarea structurii activelor nete / capitalurilor sunt de natura reevaluării activelor, rezultând creșteri.

Reducerile reprezintă scăderea din evidență a terenurilor retrocedate sau a locuințelor și construcțiilor restituite.

Situația modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă în detaliu informațiile cu privire la creșterile și diminuările din cursul exercițiului financiar, al fiecărui element al conturilor de capital.

Toate aceste informații vor fi evidențiate în nota explicativă privind explicarea unor solduri din bilanț.

Politici contabile, notele explicative și anexele la situațiile financiare

Politicile contabile sunt definite ca fiind proceduri specifice adoptate de o unitate patrimonială la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare.

„Aceste proceduri trebuie să pornească de la documentele justificative, circuitul acestora, întocmirea documentelor contabile, efectuarea contabilității curente, centralizarea datelor din contabilitatea curentă, finalizându-se cu întocmirea situațiilor financiare.”

În ceea ce privește prezentarea politicilor contabile, secțiunea dedicată acestora trebuie să descrie baza sau bazele de evaluare utilizate la întocmirea situațiilor financiare și fiecare politică contabilă specifică, necesară pentru o înțelegere corespunzătoare a situațiilor financiare.

Notele explicative conțin informații suplimentare, relevante pentru necesitățile utilizatorilor în ceea ce privește poziția finaciară și rezultatele obținute de unitatea patrimonială. Prezentarea sistematică a notelor explicative implică la fiecare element semnificativ al bilanțului, contului de execuție și situației fluxurilor de trezorerie trimiterea la nota care cuprinde informații legate de acel element semnificativ.

2.4.Conținutul raportului ordonatorului de credit

Conform Normelor metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare ale instituțiilor publice la 31 decembrie 2014, situațiile financiare anuale vor fi însoțite de Raportul de analiză pe bază de bilanț.

Prin intermediul raportului de analiză pe baza bilanțului, este efectuată o analiză completă a tuturor activităților efectuate de instituție, analiză realizată cu ajutorul datelor din anexele componente a situațiilor financiare.

În raportul de analiză pe bază de bilanț se prezintă în mod deosebit situația creanțelor pe categorii și surse de finanțare și cauzele care le-au determinat, precum și măsurile stabilite pentru lichidarea acestora.

Acest document poate fi stucturat pe următoarele capitole:

Figura nr. 2.3.Conținutul Raportului de analiză pe bază de bilanț

Sursa:cercetare proprie

„Obligatoriu, trimestrial și anual, la nivelul organului de conducere colectivă. se va face analiza rezultatelor economico-financiare pe baza bilanțului contabil și se dispun măsurile necesare înlăturării deficiențelor constatate.”

CAPITOLUL III. STUDIU PRIVIND ÎNTOCMIREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ANUALE LA U.M. 01348

3.1. Prezentarea generala a U.M. 01348

Batalionul 2 Infanterie"Călugăreni" este considerat a fi unul dintre primele rezultate ale procesului de transformare a Armatei României desfășurat după sfârșitul Războiului Rece.

Unitatea a luat ființă la 01.09.1993 prin transformarea unui regiment mecanizat într-un batalion cu o structură mobilă, suplă și flexibilă. Prin decretul prezidential nr.90 din 04.05.1995 unitatea primește Drapelul de luptă, concomitent cu denumirea onorifică de "Călugăreni", cu ocazia sărbătoririi a 400 de ani de la bătălia marelui Voievod Mihai Viteazul.

Batalionul a primit misiunea de bază să se pregătească pentru a fi în măsură să îndeplinească misiuni specifice realizării apărării naționale, acționând ca orice altă unitate de infanterie, în cooperare cu alte unități de arme și, de asemenea, concomitent cu misiunea de bază, să se pregătească pentru a fi în măsură să participe la misiunile de menținere a păcii, în diferite zone de conflict, pe tot globul, funcție de solicitările organismelor și organizațiilor internaționale și pe baza mandatului încredințat.

Personalul din cadrul batalionului a participat în septembrie 1994 la primul exercițiu NATO-PfP "Cooperative-Bridge" din Polonia.

In anii care au urmat unitatea a mai participat la alte 7 exerciții NATO-PfP în țară sau în țări ca Cehia, Olanda, Turcia, Gemania etc.

In anul 1995 batalionul a primit misiunea de a partipa la misiunea de menținere a păcii UNAVEM III din Angola, cu un efectiv de 759 de militari și 194 de vehicule. Această misiune a reprezentat prima participare a unei unități combatante române la operații în afara teritoriului național după cel de-al doilea Război Mondial.

In perioada aprilie-iulie 1997, Batalionul 2 Infanterie Călugăreni realizează o nouă premieră odată cu participarea la misiunea ALBA din Albania sub denumirea de Detașamentul Tactic"Sfântu Gheorghe" structurat pe 2 module, unde a acționat sub comanda Brigăzii Folgore din Italia.

Batalionul 2 Infanterie"Călugăreni" a devenit promotor la nivelul forțelor românești dislocate în teatrul de operații Afganistan, fiind primul batalion care a pus bazele echipei FET(Echipa de angajare feminina), conștientizând rolul și importanța acesteia în desfășurarea operațiilor de tip COIN din aria de responsabilitate.

De-a lungul celor 22 de ani de existență, Batalionul 2 Infanterie "Călugăreni" a primit vizita a peste 217 de delegații oficiale străine, reprezentând cu cinste și onoare armata română.

Profesionalismul și experiența militarilor batalionului, acumulată în cadrul operațiilor de menținere a păcii, în timpul exercițiilor NATO-PfP și a exercițiilor și aplicațiilor tactice executate în/afară din țară, gradul ridicat de interoperabilitate cu forțele NATO sunt dovada că unitatea este și va fi în măsură totdeauna să execute misiuni atât în țară cât și în teatrele de operații externe la cele mai înalte standarde de performanță și eficiență.

Comandantul U.M.01348 București deține calitatea de ordonator terțiar de credite (ordonatorul secundar de credite este șeful Statului Major al Forțelor Terestre) și se subordonează operativ Comandantului Brigăzii 1 Infanterie Mecanizată"ARGEDAVA"(U.M. 01295 București)

3.2.Structura organizatorică a U.M. 01348

Structura organizatorică a unității economice se prezintă sub următoarea formă:

Fig. nr.3.1. Structura organizatorică a unității

Structura comandamentului este cea comună pe toată Armata României (Compartiment personal, Biroul stat major, Logistică, Comunicații și informatică, Structura de securitate, Contabil șef, Compartiment documente clasificate, Consilier pentru m.m și sof., Compartiment juridic, Cunoaștere și asistență psihologică, Asigurare medicală, Securitate, sănătate în muncă, protecția mediului).

Responsabilitatea pentru organizarea și conducerea contabilității revine ordonatorului de credite, respectiv comandantului unității militare 011348 –colonel Mihai Popescu. Contabilitatea este organizată pe compartimente distincte (Salarizare ,Contabilitate și Casierie) conduse de contabilul șef – Maior Aurelian Vidan, așa cum se poate observa și în schema prezentată mai sus. Șeful compartimentului financiar-contabil este cel care răspunde de activitatea de încasare a veniturilor sau plată a cheltuielilor.

3.3. Compartimentul financiar-contabil

Organizarea compartimentului financiar se prezintă sub următoarea formă:

Fig.nr. 3.2 Organizarea compartimentului financiar

Structura Financiar-contabila este strucutura de specialitate din cadrul U.M. 01348 București, care asigură conducerea unitară a activității economico-financiare pe baza execuției bugetului de venituri și cheltuieli aprobat.

Această structură este condusă de un cadru militar(ofițer), în calitate de contabil-sef, componența acesteia fiind structura astfel:

-o funcție de economist specialist( încadrată)

-trei funcții de personal civil contractual, respectiv contabil (încadrate)

-o funcție de casier, personal civil contractual(neîncadrată)

Procentul de încadrare cu personal de specialitate la data efectuării elaborării lucrării de licența este de 84%, atribuțiile specifice fiecărei funcții au fost stabilite și aprobate prin fișele posturilor.

Structura financiar-contabilă are atribuții și competențe în următoarele domenii:

-organizarea și conducerea contabilității generale a unității, evidența creditelor bugetare deschise de ordonatorul secundar de credite, a subvențiior și a veniturilor proprii;

-organizarea și conducerea contabilității sintetice în baza notelor contabile generate prin metoda cantitativ-valorică, organizată la nivel de analitic la birourile de contabilitate de gestiune;

-întocmirea situațiilor financiare proprii trimestriale și anuale privind execuția bugetului de venituri și cheltuieli

-executarea bugetului de venituri și cheltuieli

-operațiunile de casa și decontările

-salarizarea personalului militar și civil

Forma de înregistrare în contabilitate este maestrul-șah simplificat. În acest caz principale registre și formulare sunt: Registrul jurnal, registrul inventar, Fișe de cont pentru operații diverse și Balanța de verificare. Evidența analitică a creditelor bugetare, plătilor de casă și a cheltuielilor efective se ține cu ajutorul "Fișei pentru operații bugetare".

Evidența contabilă este ținută cu ajutorul următoarelor programe informatice de prelucrare automată a datelor financiar-contabile:

-CONTAB(asigurat de Direcția financiar-contabilă-pentru evidența contabilă sintetică(financiară) a operațiunilor cu caracter patrimonial;

-Programul de contabilitate analitica AXEL, pentru evidența contabilă analitica a bunurilor materiale dupa metoda cantitativ-valorică;

In cadrul unității, sunt organizate un număr de 7 gestiuni.

3.4. Întocmirea bilanțului contabil la 31.12.2014

Înainte de a fi efecuate situațiile financiare sunt precedate de o serie de operațiuni menite să susțină întocmirea corectă și în concordantă cu realitatea, precum :

1.Numirea comisiei de inventariere. În data de15.09.2014 prin ordin al comandantului au fost numite comisiile de invetariere, care au efecuat inventarierea tuturor elementelor de activ și de pasiv din patrimoniului unității militare 01348.

2.Efectuarea inventarierii și confruntarea cu listele de inventariere. În perioada 01.10-15.12.2014 comisiile de inventariere au efectuat inventarierea elementelor de activ și de pasiv prin constatarea faptică a existenței calitative și cantitative din cadrul patrimoniului și confruntarea dintre soldurile faptice și cele scriptice, înscrise în listele de inventariere emise de compartimentul financiar-contabil.

3.Înregistrarea rezultatelor inventarierii. În perioada 15.02.-31.12.2014 rezultatele inventarierii au fost înregistrate în evidența contabilă și a fost întocmit Registrul Inventar.

4.Înregistrarea tuturor activităților. Până la 31.12.2014 au fost înregistrate în conturi toate operațiunile economice ale întregii activități.

Bilanțul contabil se întocmește pe baza registrului inventar și a balanței de verificare întomită la 31.12.2014, pusă de acord cu balanțele verificare ale conturilor analitice după înregistrarea cronologică și sistematică a operațiunilor consemnate în documente justificative, întocmite potrivit legii.

Tabelul nr.3.1. Sinteza Bilanț 2014 pe baza anexei 1

Sursa:cercetare proprie

În tabelul de mai sus avem prezentat sintetizat modificările survenite în decursul anului 2014 în structura activelor și datoriilor, automat în structura capitalurilor proprii.

Structura activelor a înregistrat o creștere de 1,67% față de începutul anului, de la 66.157.617 lei la 67.286.065 lei, modificări întâlnind atât în cadrul activelor necurente cât și a celor curente, după cum urmează:

În structura activelor necurente întâlnim o creștere de 551.956 lei, în pricipal datorită creșterii soldurilor conturilor cu instalații tehnice, mijloace de transport, animale, plantații, mobilier și aparatură birotică în valoare de 590.185 lei, restul modificărilor din structura activelor necurente fiind în structura activelor fixe corporale și a terenurilor și clădirilor.

Grafic nr.3.1 Comparație între totalul activelor, la începutul și sfârșitul anului

Sursa:cercetare proprie

În structura activelor curente la finele anului apare o creștere de 4,78% față de începutul anului, respectiv de 576.492 lei ca urmare a modificărilor în soldurile conturilor de disponibilități, a modificărilor în totalul creanțelor curente, cât și a stocurilor.

Grafic nr.3.2. Comparație între totalul datoriilor, la începutul și sfârșitul anului

Sursa:cercetare proprie

Anul 2014 vine cu modificări și la nivelul datoriilor, ele crescând față de începutul anului cu 416,232 lei reprezentând un procent de 27.27% din totalul datoriilor.

Situația datoriilor este detaliată mai jos în lucrare, la subcapitolul: Analiza situației datoriilor, unde găsim detaliat, explicat pe conturi , soldurile la sfârșitul anului.

Analizând situația capitalurilor proprii, întâlnim față de începutul anului tot o creștere, de 1,08%, respectiv de 712,216 lei.

Totalul capitalurilor este determinat prin calculul simplu prezentat în ecuația de mai sus.

Modificarea din totalul capitalurilor apare grație creșterii de 810.947 lei a rezultatului patrimonial, cât și a modificărilor fondurilor bunurilor care alcătuiesc domeniul public și domeniul privat al statului.

Grafic nr.3.3. Comparație între totalul capitalurilor proprii, la începutul și sfârșitul anului

Sursa: cercetare proprie

În conformitate cu precizările din Ordinul SMFT nr. F 1606/25.03.2011, dinamica soldurilor debitoare și creditoare ale conturilor din bilanțul contabil la data de 31.12.2014 se prezintă astfel:

Tabel nr.3.2. Dinamica soldurilor debitoare și creditoare din bilanț

Tabel nr.3.3. Situația stocurilor

Cea mai mare parte a stocurilor provine prin transfer de la alte unități sau eșaloane superioare.

Metoda de evaluare a stocurilor este metoda costului mediu ponderat, cu excepția materialelor de natura obiectelor de inventar, la care se folosește prețul de achiziție, metodă adoptată și neschimbată de la trecerea la contabilitatea cantitativ-valorică.

Tabel nr.3.4. Situația activelor fixe- valoare brută

Diminuarea valorii activelor fixe cu suma de 5.895 lei se datorează transferurilor la alte instituții de programe informatice și licențe.

Creșterea valorii brute a instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor se explică prin transferul acestora între unități (la cele care transferă se scade valoarea brută iar la cele care primesc se înregistrează doar valoarea netă).

Diminuarea valorii mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a valorilor umane și materiale și altor active fixe corporale se datorează în special transferurilor între unități.

3.5. Întocmirea contului de rezultat patrimonial

Acest document prezintă finanțările primite, veniturile realizate și cheltuielile efectuate de unitatea militară într-un exercițiu financiar.

Cheltuielile unității militare sunt grupate în contul de rezultat patrimonial pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinația lor, iar veniturile și finanțările, după natura sau sursa lor, indiferent dacă veniturile și finanțările au fost încasate sau cheltuielile plătite.

Veniturile se înregistrează în contabilitatea unității militare în momentul în care apare documentul care atestă efectuarea tranzacției, indiferent dacă acesta a fost încasat sau nu.

Cu ajutorul contului de rezultat patrimonial se determină rezultatul patrimonial (economic) al exercițiului, rezultat care exprimă performanța financiară a unității militare.

Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprimă performanța financiară a unității militare, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determină pe fiecare sursă de finanțare în parte: buget, fonduri externe nerambursabile, venituri proprii sau venituri proprii și subvenții.

Formularul emis de Ministerul Finanțelor Publice prezintă totalitatea veniturilor realizate și a finanțărilor, precum și a cheltuielilor efectuate grupate pe activități, astfel: operaționale, finaciare și extraordinare. În contul de rezultat patrimonial sunt prezentate și veniturile calculate care nu implică o încasare a acestora, precum și cheltuielile calculate care nu implica o plată acestora.

Tabel nr.3.5. Sinteza Cont de rezultat patrimonial 2014 pe baza anexei 3

sursa:cercetare proprie

Grafic nr.3.4. Comparație între veniturile operaționale și cheltuielile operaționale

Sursa:cercetare proprie

Analizând contul de rezultat patrimonial observăm că veniturile operaționale înregistrează o creștere de 5,02% față de începutul anului respectiv de 1.408.991 lei, creștere datorată în principal majorării alocațiilor bugetare cu destinație specială, transferurilor, subvențiilor și finanțărilor.

Din punct de vedere al cheltuielilor operaționale constatăm că la sfârșitul anului acestea au crescut cu 7,34% față de începutul anului. Diferența este de 2.219.181 lei cauzată de creșterea cheltuielilor salariale de la 16.914.687 lei la 17.886.478 lei și de creșterea stocurilor, materialelor consumabile și a cheltuielilor cu lucrările și serviciile executate de terți de la 10.534.382 lei la 11.925.671 lei.

Rezultatul patrimonial al exercițiului prezintă un deficit în anul 2014 cu valoarea de 2.180.588 lei mai mare față de anul trecut cu un procent de 37,18%.

3.6. Întocmirea situației fluxurilor de trezorerie

Situația fluxurilor de trezorerie reflectă creșterea sau descreșterea netă a mijloacelor bănești în cursul exercițiului bugetar respectiv. Principalul obiectiv al Situației fluxurilor de trezorerie este de a reflecta influența activităților operaționale, de investiții și de finanțare asupra mijloacelor bănești ale instituției publice.

Astfel sunt clasificate încasările și plațile de mijloace bănești în cele trei grupe ,după cum se observă mai jos.

Tabel nr.3.6. Conturi la trezorerie și bănci

În situația fluxurilor de trezorerie se observă că pe parcursul anului bugetar numerarul din activitatea operațională după efectuarea plăților și încasărilor din conturile 5311”casa în lei”, 5291”sume colectate pentru bugetul de stat”, 550”disponibil fonduri cu destinație specială”, 552”disponibil pentru sume de mandat și sume în depozit” și 562”disponibil al activităților finanțate din venituri proprii” are un total de 112,840.

Această sumă evidențiază creșterea netă de numerar și echivalent de numerar pe parcursul execuției bugetare în anul 2014.

De remarcat este rulajul contului 770 deschis la trezorerie în valoare de 26,696,526 lei reprezentând finanțarea de la buget.

Fluxurile contabile ale decontărilor fără numerar sunt extrem de diversificate. Totuși ele pot fi sistematizate în încasări de creanțe și stingeri de datorii monetare respectiv în recunoașteri de venituri și cheltuieli, și de câștiguri și pierderi.

3.7.Întocmirea situației modificărilor în structura

activelor nete sau a capitalurilor

Analizând situația modificărilor în structura activelor nete/capitalurilor observăm modificări la nivelul fondului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, la nivelul fondului bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului, la nivelul rezervelor din reevaluare, modificări a rezultatului reportat cât și a rezultatului patrimonial al exercițiului.

Grafic nr.3.5 Comparație între fondul domeniului public al statului și a domeniului privat

Sursa: cercetare proprie pe baza Anexei 34

Modificarea din cadrul domeniului public al statului este datorată unei creșteri de 7.755 lei și a unei reduceri de 67.355 lei, pe de altă parte modificarea din cadrul domeniului privat al statului este datorată unei creșteri de 89.967 lei și a unei reduceri de 232 lei.

Ambele modificări sunt detaliate în nota explicativă nr.7 privind explicarea unor solduri din bilanț.

Tot în această situație observăm si diferența rezervelor din reevaluare care au crescut de la 192.736 lei la începutul anului până la 516.896 lei, fapt datorat în pricipal de reevaluarea imobilizărilor corporale.

Soldul debitor al contului 117- Rezultatul reportat a crescut de la 13.222.035 lei la începutul anului la 14.390.903 lei la finele perioadei, datorită creșterii de 3.949.548 lei și a reducerii de 2.780.680 lei.

3.8.Întocmirea contului de execuție a bugetului instituției publice la data de 31.12.2014

3.9.Analiza contului de execuție bugetară în perioada 2011-2014

Analiza a fost realizată pe baza conturilor de execuție din anii 2011,2012,2013 și 2014, prezentate în anexele 21,22,23 și 24, dar și pe baza conturilor trimestriale din anii 2014.

3.9.1.Analiza volumului cheltuielilor unității militare

Pentru o analiză eficientă, am centralizat datele referitoare la volumul cheltuielilor pe perioada celor 4 trimestre pe baza cărora am calculat indicatorii, în următorul tabel:

Tabel nr.3.7. Volumul cheltuielilor publice din anii 2011-2014

3.9.2Analiza nivelului cheltuielilor curente

Volumul cheltuielilor unității militare pe perioada celor 4 trimestre prezintă o creștere uniformă în primele trei trimestre, respectiv 6,570,204 lei în T1, 6,608,705 lei în T2 și 6,674,262 lei în T3. În schimb în trimestrul 4 se observă o creștere bruscă a cheltuielilor față de celelalte trimestre cu aproximativ 270,000 lei. Această creștere din trimestrul 4 se datorează creșterii nivelului cheltuielilor cu personalul.

Graficul evoluției cheltuielilor curente se prezintă astfel:

Grafic nr.3.6. Evoluția cheltuielilor curente în anul 2014

Sursa: cercetare proprie

În grafic observăm trendul ușor ascendent din primele trei trimestre, apoi creșterea bruscă din trimestrul IV de 5,32%.

3.9.3.Analiza nivelului cheltuielilor de personal

În anul 2014 cheltuielile de personal înregistrează în trimestrul II o scădere de aproximativ 135,000 lei, ca urmare a trecerii în rezervă a unui număr de 4 ofițeri. Începând cu trimestrul III cheltuielile cu personalul cresc cu 451,532lei, respectiv cu 540,021 lei în trimestrul IV, creștere datorată încadrării unor funcții de comandant pluton cât și datorită creșterilor salariale.

Grafic nr.3.7 Evoluția cheltuielilor de personal în anul 2014

În graficul de mai sus este prezentată evoluția cheltuielilor de personal, unde putem observa scăderea din trimestrul II, urmată de cele două creșteri.

3.9.4.Analiza nivelului cheltuielilor cu bunuri și servicii

Cheltuielile cu bunurile și serviciile înregistrează o creștere ușoară de 232,888 lei în trimestrul II, apoi o scădere de 387,384 lei în trimestrul III și de 270,910 lei în cel de-al patrulea trimestru. Nivelul cel mai scăzut este în trimestrul IV, unde costurile cu încălzirea au fost influențate de achiziția unei centrale termice în anul 2013 . De asemenea în acest trimestru unitatea nu a înregistrat nici un contract de achiziție a unor bunuri de natura obiectelor de inventar. În grafic fluctuațiile cheltuielilor cu bunurile și serviciile se prezintă astfel:

Grafic nr.3.8. Evoluția cheltuielilor cu bunurile și serviciile în anul 2014

Sursa:cercetare proprie

În graficul de mai sus se poate observa linia ascendentă a cheltuielilor cu bunuri și servicii pe parcursul trimestrului II, urmând ca în ultimele două trimestre să scadă constant.

3.9.5.Analiza nivelului cheltuielilor privind transferurile

Cheltuielile privind transferurile între unități ale administrației publice au înregistrat valori foarte mici pe parcursul anului 2014 supus analizei. Cauzele fiind numărul mic al personalului: numărul mic al personalului de sex feminin și numărul mic al persoanelor care se pot afla în situația concediului de maternitate, mai ales ca urmare a faptului că majoritatea femeilor au vârste cuprinse între 45-50 de ani.

În graficul prezentat mai jos se obervă linia urmată de nivelul cheltuielilor privind transferurile. Cel mai ridicat nivel a fost în trimestrul I, datorită unui număr de 4 persoane aflate în concediu pentru creșterea copilului.

În trimestrul II cheltuielile scad cu 636 lei, iar în trimestrul III cresc cu 71 lei. În trimestrul IV cheltuielile cu trasferurile înregistrează cel mai scăzut nivel de doar 595 lei, datorită scăderii numărului persoanelor aflate în concediu de creștere a copilului.

Grafic nr.3.9. Evoluția transferurilor în anul 2014

Sursa:cercetare proprie

3.9.6.Analiza nivelului cheltuielilor privind protecția socială

Cheltuielile cu asistența socială înregistrează o scădere bruscă în trimestrul II de 58,257 lei. Această scădere este datorată întoarcerii la serviciu a persoanelor aflate în concediu de materintate și paternitate, ele nemaibeneficiind de indemnizația de creștere a copilului, acestora acordându-se doar un stimulent pe langă solda sau salariul lunar. În trimestrul al treilea cheltuielile rămân la un nivel apropiat celor din trimestrul al doilea

Grafic nr.3.10. Evoluția cheltuielilor privind protecția socială în anul 2014

Sursa:cercetare proprie

Din grafic se poate observa scăderea bruscă din trimestrul II, apoi ușoara creștere din trimestrul III, ca mai apoi în trimestrul IV cheltuielile privind protecția socială să atingă cel mai scăzut nivel din anul 2014.

3.10.Analiza grafică a ponderii cheltuielilor unității militare în totalul cheltuielilor

În următoarele tabele sunt prezentate centralizat evoluțiile cheltuielilor curente, cheltuielilor de personal, cheltuielilor cu bunurile și serviciile, cheltuielile cu transferurile și cheltuielile cu asistența socială.

Tabel nr. 3.8.Ponderea cheltuielilor U.M. în perioada 2011-2014

3.10.1.Analiza ponderii cheltuielilor în anul 2011

În primul an al analizei observăm că cea mai mare pondere a cheltuielilor este reprezentată de cheltuielile de personal, respectiv 65,02%. Acest lucru este datorat faptului că cel mai important obiectiv, din punct de vedere financiar este plata salariilor, unitatea neproducând venituri, singura sursă de finanțare, fiind de la bugetul de stat. În graficul de mai jos este prezentată structura cheltuielilor din anul 2011.

Grafic nr.3.11. Ponderea cheltuielilor în anul 2011

Sursa:cercetare proprie

Următoarea pondere din totalul cheltuielilor este reprezentată de cheltuielile cu bunuri și servicii, fapt justificat de nevoia asigurării condițiilor optime de lucru ale angajaților. Ponderea cheltuielilor privind asistența socială este de 0,82% urmată de ponderea cheltuielilor cu transferurile între unități, cheltuieli aproape insesizabile din totalul bugetului, în pondere de 0,02%.

3.10.2.Analiza ponderii cheltuielilor în anul 2012

În anul 2012, nivelul cheltuielilor salariale a crescut dorită încadrării a unor funcții din ștatul de organizare, ponderea cheltuielilor prezentând o creștere de 0,70%.

Grafic nr.3.12. Ponderea cheltuielilor în anul 2012

Sursa:cercetare proprie

Cu toate acestea cheltuielile cu bunurile și serviciile au înregistrat o scădere de de 1,31% față de anul precedent, scădere realizată și de chetuielile privind transferurile ca urmare a diminuării numărului de persoane aflate în concediu de creștere a copilului.

Ponderea cheltuielilor privind asistența socială a înregistrat și ea, așa cum era de așteptat o creștere de 0,62% datorită încadrarării unor funcții libere.

3.10.3.Analiza ponderii cheltuielilor în anul 2013

Anul 2013 vine cu creștere atât față de 2011 cât și de 2012, de 1% respectiv 0,3%.Acest lucru fiind datorat în continuare de ocuparea unor funcții libere.

Ponderea cheltuielilor cu bunuri și servicii înregistrează o creștere față de anul precedent, însă o scădere față de primul an al analizei. Scăderea față de anul precedent se datorează reducerii cheltuielilor cu achiziția de bunuri de natura obiectelor de inventar și reducerea cheltuielilor de încălzire, apă, fapt datorat schimbării centralei termice.

Cheltuielile privind transferurile între unități ale administrației publice scad și în acest an, urmând același trend descendent ca și cheltuielile privind protecția socială, acestea înregistrând cel mai procent din cadrul analizei.

Grafic nr.3.13. Ponderea cheltuielilor în anul 2013

Sursa:cercetare proprie

3.10.4.Analiza ponderii cheltuielilor în anul 2014

Așa cum este prezentat în graficul de mai jos cheltuielile de personal înregistrează cea mai scăzută pondere, pe când cheltuielile cu bunurile și serviciile ocupând un procent de 34,97% din totalul cheltuielilor unității militare; acest lucru nu este întâmplător unitatea având încheiate contracte pentru renovarea unui pavilion.

Grafic nr.3.14. Ponderea cheltuielilor în anul 2014

Sursa:cercetare proprie

Ponderea cheltuielilor cu asistența socială este în ușoară creștere față de 2013 de 0,07% datorită plății unor ajutoare de deces.

În următorul tabel am prezentat o situație centralizată cu modificările structurii cheltuielilor din totalul cheltuielilor, respectiv procentul cu care se modifică ponderea pentru fiecare categorie de cheltuială în parte pentru cei 4 ani ai analizei.

Tabelul 3.9. Modificarea structurii cheltuielilor unității militare

3.11.Analiza situației pagubelor

Analizând situația pagubelor din anexa 8 la data de 31.12.2014 se constată înregistrarea unui sold debitor la începutul anului în sumă totală de 21.924 lei.

Grafic nr.3.15.Situația pagubelor din anul 2014

Sursa:cercetare proprie

În decursul anului 2014 s-au înregistrat noi pagube după cum urmează: lipsuri din gestiune în valoare de 251 lei și plăți nelegale de 213.226 lei însumând un total de pagube noi de 213.477 lei și 235.401 lei total pagube din anul 2014.

Din graficul de mai sus observăm că pe parcursul anului 2014 au fost încasate 37.265 lei din totalul pagubelor, rămânând de încasat 198.136 lei. O mare parte a pagubelor este constituită din beneficierea fără drept a compensației pentru chirie a unui număr de 18 cadre militare. Din totalul cheltuielilor a fost recuperat un procent de 15.83%.

3.12.Analiza situației creanțelor

Situația creanțelor pe naturi, surse de finanțare și termene de lichidare este prezentată în Anexa 6.

Conturi la trezorerie, casa, alte valori, avansuri la trezorerie poziție rând nr.33 col.2 în valoare de 517.184 lei se explică astfel:

Contul 532=50 lei

Contul 562 =517.134- reprezintă soldul neutilizat al veniturilor proprii

Conturi la instituții de credit poziție rând nr. 35 col.2 în valoare de 269.381 lei se explică astfel:

Contul 550 (disponibil din garanții gestionare)= 49.217 lei;

Contul 5121 (conturi la băncii în lei)= 1 lei. Suma reprezintă dobândă încasată, ce urmează a fi virată în ianuarie 2015.

Contul 5124 (conturi în devize)= 220.163 lei

Din analiza situației creanțelor din anexa 45 se observă că soldul total al creanțelor la începutul anului 2014 este de 50.743 lei fiind format Creanțe din operațiuni comerciale, avansuri și alte decontări, din care Clienți 28.819 lei și Debitori 21.924 lei.

Grafic nr.3.16.Situația creanțelor din anul 2014

Sursa:cercetare proprie

Din totalul creanțelor la începutul anului 56,79% reprezintă creanțe de la Clienți și 43,21 % de la debitori. La sfârșitul anului 0,30% reprezintă creanțe de la clienți, restul de 99,70% de la Debitori. La sfârșitul anului 2014 creanțele au crescut față de începutul anului cu un procent de 391,66%.

Tabelul 3.10. Situația creanțelor

Soldul contului 4111- reprezintă facturi emise pentru alte instituții:

-chirii: 32 lei;

-575 lei reprezintă c/v factură emisă pentru deșeuri hârtie, facturate și neîncasate până la finele anului 2014. Suma va fi virată la bugetul de stat ca venituri din vânzarea unor bunuri ale instituției;

Soldul contului 461 reprezintă pagube constate și neîncasate.

3.13.Analiza situației datoriilor

Situația datoriilor pe naturi, surse de finanțare și pe termene de lichidare este prezentată în anexa 7.

Conturile care prezintă solduri semnificative în bilanțul contabil la sume curente de plată sunt următoarele:

Datorii către bugete = 737.531 lei, din care:

-Contul 444 impozit salarii are un sold de 103.426 lei reprezentând impozit salarii decembrie 2014.

-Contul 431 asigurări sociale are un sold de 431.989 lei reprezentând contribuții aferente salariilor lunii decembrie 2014.

-Contul 437 asigurări pentru șomaj are un sold de 3.373 lei reprezentând contribuții somaj aferente salariilor lunii decembrei 2014.

-Contul 448 alte datorii către buget are un sold de 198.743 lei reprezentând pagube materiale înregistrate și neîncasate până la 31.12.2014 în sumă de 198.136 lei, c/v chirii spații facturate neîncasate în sumă de 32 lei și cv. deșeuri hârtie vândute, facturate și neîncasate în sumă de 575 lei.

-Contul 428 alte datorii și creanțe are un sold de 49.217 lei și reprezintă garanții materiale depuse de salariați.

Salarii aferente lunii decembrie 2014= 735.534 lei, din care: salarii datorate în bani= 678.762 lei, salarii datorate în natură(echipament)= 56.772 lei. Alte drepturi cuvenite altor categorii de persoane (contul 438)=4000 lei reprezintă ajutoare și indemnizații.

Din analiza situației datoriilor la data de 31.12.2014 observăm că la începutul anului totalul datoriilor este de 1.110.050 lei din care 484.970 reprezintă datorii către buget, 98.467 lei reprezentând impozitul pe venit și 50.743 alte datorii către buget. Restul datoriilor este format din salariale angajaților în sumă de 615.080 lei și 10.000 lei alte drepturi cuvenite altor categorii de persoane (pensii, indemnizații de somaj, burse).

Mai jos în graficul nr. am prezentat schematic totalul datoriilor de la începutul anului unde 55% dintre datorii sunt reprezentate de salariile angajaților, 44% de datorii către bugete, restul de 1% fiind alte drepturi cuvenite altor categorii de persoane.

Grafic nr.3.17.Totalul datoriilor la începutul anului 2014

La finele anului 2014 observăm că nivelul datoriilor a crescut atât la nivelul salariilor angajaților la 784.751, cât și la alte datorii către buget la 737.531 însumând un total al datoriilor de 1.526.282 lei din care. Restul datoriilor este format din 4.000 lei reprezentând alte drepturi cuvenite altor categorii de persoane (pensii, indemnizații de somaj, burse).

Grafic nr.3.18.Totalul datoriilor la finele anului 2014

Mai sus în graficul nr. 3.18. am prezentat schematic totalul datoriilor de la începutul anului unde 51,44% dintre datorii sunt reprezentate de salariile angajaților, 48,33% de datorii către bugete, restul de 0,26% fiind alte drepturi cuvenite altor categorii de persoane. Datoriile au crescut în decursul anului 2014 de la 1.110.050 lei, la 1.526.282 lei, înregistrând o creștere de 27,27%.

Tabelul 3.11. Situația datoriilor

3.14. Întocmirea notelor explicative la situațiile financiare

1.NOTE EXPLICATIVE PRIVIND EXECUȚIA BUGETULUI

Creditele bugetare repartizate în perioada 01.01-31-12.2014 au asigurat plata salariilor personalului și a nevoilor administrativ- gospodărești, baza materială a pregătirii pentru luptă, întreținerea și repararea tehnicii, executarea unor lucrări și prestații, etc.

Creditele bugetare deschise au fost utilizate în felul următor:

drepturi de personal : 64,28%;

cheltuieli administrativ gospodărești: 35,10%;

transferuri: 0,01%;

asistență socială: 0,61%;

Graficul 3.19.- Comparație privind creditele bugetare, plățile efectuate și chetuielile efective

Sursă: cercetare proprie.

Plățile nete de casă în sumă de 26.696.526 lei, față de creditele repartizate în sumă de 26.696.525, reprezintă o execuție de 100%, iar cheltuielile efective în valoare de 29.299.943 lei față de plățile nete de casă, reprezintă o execuție de 109,75% diferența între plăți nete și cheltuieli efective reprezintă cheltuieli efectuate din soldul anilor precedenți.

Pe structura clasificației bugetare execuția se prezintă astfel:

Tabel 3.12.- Repartiția creditelor și a plăților nete pe capitole și subcapitole bugetare în anul 2014

Sursă: cercetare proprie

Graficul 3.20. Comparația creditelor bugetare repartizate pe capitole și subcapitole în anul 2014

Sursă: cercetare proprie

Din graficul prezentat mai sus observăm că unitatea a beneficiat de sume substanțiale pentru apărare națională.

2.NOTĂ EXPLICATIVĂ PRIVIND EXECUTAREA PLANULUI DE CHELTUIELI BUGETARE

a) Cheltuieli de personal

Plățile nete de casă, în sumă de 17.159.245 lei reprezintă o execuție de 100% față de creditele deschise în sumă de 17.159.245 lei.

Graficul 3.21. Ponderea cheltuielilor de personal și a cheltuielilor pentru bunuri și servicii

b) Cheltuieli pentru bunuri materiale și servicii

Plățile nete de casă în valoare de 9.369.763 lei reprezintă o execuție de 100% față de creditele deschise în sumă de 9.369.763 lei.

La data de 31.12.2014 gradul de utilizare a creditelor bugetare se situează la 99,65% din prevederile anuale.

3.NOTĂ EXPLICATIVĂ PRIVIND EXECUTAREA PLANULUI DE VENITURI BUGETARE

Până la data de 31.12.2014 s-au încasat venituri bugetare în sumă de 126.026 lei, din care s-au virat la bugetul statului 126.026 lei. Diferența între veniturile constate și încasate la bugetul statului în sumă de 198.743 lei reprezintă venituri din chirii facturate și neîncasate în sumă de 32 lei, venituri din vânzarea unor bunuri (deșeuri de hârtie) facturate și neîncasate în sumă de 575 lei, respectiv 198.136 lei venituri din pagube materiale. Pe capitole și subcapitole realizarea veniturilor se prezintă în anexa la bilanț.

Graficul 3.22. Comparație între veniturile constate, încasate și cele virate la buget

Sursa:cercetare proprie

4.NOTĂ EXPLICATIVĂ PRIVIND REALIZAREA INDICATORILOR LA VENITURI PROPRII

Situația veniturilor proprii în valoare de 1.342.367 lei, pe surse de proveniență este următoarea:

sold la 01.01.2014 = 404.294 lei

venituri transmise în vederea redistribuirii = 0 lei

venituri din cercetare = 938.073 lei

plăți nete de casă = 825.233 lei

sold 31.12.2014 = 517.134 lei

Graficul 3.23. Comparație între veniturile constate, încasate și cele virate la buget

Sursa:cercetare proprie

5.NOTĂ EXPLICATIVĂ PRIVIND ANALIZA PAGUBELOR ȘI

RECUPERAREA LOR

Pagube imputabile

La data de 31.12.2014 unitatea înregistrează pagube materiale produse patrimoniului instituției în sumă de 198.136 lei. Paguba a fost produsă de optsprezece cadre militare și constă în primirea fără drept a compensației de chirie. Paguba a fost stabilită în sarcina celor vinovați, care au semnat angajamentele de plată prin care se obligă să restituie integral drepturile bănești încasate necuvenit.

6. NOTĂ EXPLICATIVĂ PRIVIND ANGAJAREA, LICHIDAREA, ORDONANȚAREA ȘI PLATA CHELTUIELILOR

Activitatea de angajare, lichidare, ordonanțare și plată a cheltuielor precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale este organizată corect, conform prevederilor OMFP 1792/2002, 547/2009 și a Dispoziției Direcției Finaciar-Contabile nr. A.1113/18.02.2003.

În perioada 01.01.2014 – 31.12.2014 au fost efectuate cheltuieli potrivit bugetului de cheltuieli aprobat.

Cheltuielile materiale au fost efectuate în limita crediterlor repartizate, cu respectarea prevederilor Legii ne.500/2002, privind finanțele publice. Conform prevederilor art.52 din această lege, în procesul execuției bugetare au fost parcurse succesiv cele patru faze: angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata.

Până la data de 31.12.2014 s-au întocmit angajamente bugetare după cum urmează:

-pentru activitatea bugetară = 26.696.526 lei;

-pentru activitatea autofinanțată= 825.233 lei;

Toate angajamentele legale sunt însoțite de „Propunerea de angajare a unei cheltuieli”, la baza căreia au stat posibilitățile de achiziție cât mai avantajoase, eficiența în utilizarea creditelor (calitate, preț, etc.) precum și condițiile de exigibilitate a obligațiilor de plată.

Pe parcursul anului 2014, atât angajamentele bugetare cât și cele legale au fost corelate cu bugetele previzionate la nivelul creditelor aprobate prin bugetul inițial și modificate conform „Situației operative lunare privind repartizarea creditelor”.

Toate cheltuielile lichidate pentru cele trei activități (buget, extrabuget și subvenții), au fost determinate și verificate pentru realitatea sumelor datorate pe baza documentelor justificative care atestă operațiunea și acordul ordonatorilor de credite prin expresia ”BUN DE PLATĂ”.

Pe linia angajării, lichidării, ordonanțării și plății chletuielilor s-a pus accentul pe colaborarea permanentă dintre organele de logistică și financiare, astfel încât să se realizeze o utilizare eficientă, economicoasă și legală a creditelor repartizate.

7.NOTĂ EXPLICATIVĂ PRIVND EXPLICAREA UNOR SOLDURI DIN BILANȚ

Explicații privind creșterile și reducerile activelor fixe înscrise în anexele nr. 9,10,11,12 din situația financiară trimestrială la 31.12.2014.

1. Anexa nr.9 „Situația terenurilor aflate în administrare”:

În perioada 01.01-31.12.2014 au fost următoarele modificări ale soldului inițial astfel:

Creșteri:

În perioada mai sus menționată au fost înregistrate creșteri ale soldului în valoare de 7.755 lei. Creșterea se datorează înregistrării în contabilitate a diferenței de teren din cazarma 200,300 și 600 identificată cu ocazia inventarierii conform, conform PV de inventariere.

Reduceri:

În perioada mai sus menționată au fost înregistrate reduceri ale soldului inițial în valoare de 66.306 lei. Reducerea se datorează înregitrării în contabilitate a diferenței de teren din cazarma 1, identificată cu ocazia inventarierii conform PV de inventariere și a retrocedării suprafeței de 5773 mp din cazarm 300, conform Ordinului Ministrului Apărării Naționale de restituire în natură.

Graficul 3.24. Comparație între suprafața la începutul și la finele anului 2014

Sursa:cercetare proprie

2. Anexa nr.10 „Situația amenajărilor la terenurile aflate în administrare”: În perioada 01.01.-31.12.2014 nu au fost modificări ale soldului inițial

3. Anexa nr.11 „Situația construcțiilor aflate în administrare ”

În perioada 01.01-31.12.2014 au fost modificări ale soldului inițial asftel:

Reduceri:

În perioada mai sus menționată au fost înregistrate reduceri ale soldului inițial în valoare de 1.319 lei. Reducerea se datorează înregistrării în contabilitate a retrocedării în natură a pavilionului X din cazarma 300, conform Ordinului Ministrului Apărării Naționale de restituire în natură.

Graficul 3.25. Comparație între valoarea de înregistrare la începutul și la finele anului

Sursa: cercetare proprie

4.Anexa nr.12 „Situația locuințelor aflate în administrare”

În perioada 01.01.-31.12.2014 nu au fost modificări ale soldului inițial.

5.Anexa nr.13 „Situația activelor fixe corporale în curs de execuție aflate în adminstrare”:

Creșteri:

În perioada 01.01.-31.12.2014 au fost înregistrate creșteri ale soldului în valoare de 16.222 lei. Creșterea se datorează primirii cu AP a unui studiu de fezabilitate pentru amenajarea pavilionul X.(conform explicațiilor din anexa 13).

PRINCIPII, POLITICI ȘI METODE CONTABILE

1.PRINCIPII CONTABILE

Evaluarea posturilor cuprinse în situațiile financiare din perioada raportată este executată în conformitate cu principiile care guvernează contabilitatea.

Se respectă aplicarea regulilor și normelor generale și specifice privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate și prezentarea elementelor patrimoniale și a rezultatelor, asigurând astfel comparabilitatea în timp a informațiilor contabile.

Valorile totale corespunzătoare unei poziții din bilanț s-au determinat separat pentru elementele din activ și separat pentru elementele din pasiv.

Se respectă raportarea veniturilor și cheltuielilor la exercițiul la care se referă fără a se ține seama de data încasării veniturilor, respectiv data plății cheltuielilor.

2.POLITICI ȘI METODE CONTABILE

Contabilitatea operațiunilor economico-financiare se ține în liimba română și în monedă națională/

Pentru contabilitatea patrimoniului se folosește metoda inventarului permanent.

Bunurile materiale dobândite cu titlu oneros sunt evaluate la data intrării în patrimoniu la cost de achiziție și la valoarea de transfer pentru cele primite prin transfer.

Evaluarea la ieșirea din patrimoniu se face la cost mediu ponderat pentru bunurile de natura stocurilor.

3.INFORMAȚII PRIVIND SALARIAȚII

La 31.12.2014 erau în plată un număr de 343 persoane (198 militari și 145 civili), pentru care s-au executat plăți nete în valoare de 17.159.245 lei, respectiv 17.434.147 lei la cheltuieli efective. Din analiza dinamicii numărului de personal făță la 31.12.2014 se observă că acesta a scăzut.

3.15. Fundamentarea deciziei ordonatorului de credite

Informația în sensul general, și cele contabile în particular, manifestă o continuă schimbare a sferei de interes în condițiile agitației economice actuale. Fundamentarea unei decizii corecte, exacte și cinstite care să fie în acord cu realitatea și să contribuie la rezolvarea problemelor apărute în activitatea economică a instituției, este în strânsă legătură cu calitatea și cantitatea informațiilor oferite de sistemul informațional economic.

Din acest punct de vedere, informația contabilă posedă rolul esențial, iar în sprijinul acestei afirmații pot fi aduse o serie de argumente, cum ar fi:

Putem defini decizia astfel: un act social, deliberat, al unei persoane sau al unui grup de persoane, prin care se stabilesc scopul și obiectivele unei acțiuni, direcțiile și modalitățile de realizare a acesteia, toate determinate în funcție de o anumită necesitate, pe baza unui proces de informare, reflecție și evaluare a mijloacelor și a consecințelor desfășurării acțiunii respective.

Performanța unei instituții este legată de calitatea informației financiar contabile și de de imaginea fidelă asupra realității unei operațiuni sau a unor tranzacții. Utilizatorii informației contabile actionează, operează și iau decizii în mod constant, utilizănd și întelegând informațiile contabile furnizate de situațiile financiare. Informația contabilă poate fi cel mai bun prieten al investitorului actual și potențial, al organului de control sau chiar al angajaților dacă este utilizată și înțeleasă cum trebuie.

La nivelul instituției publice, ordonatorul de credite este cel care fundamentează și implemetează decizia cu ajutorul persoanelor din subordine.

Decizia financiar-contabilă este elaborată cu sprijinul compartimentului financiar-contabil. În cazul de față pe baza situațiilor financiare întocmite la data de 31.12.2014 comandantul unității militare poate dispune următoarele:

reducerea consumurilor cu energia, apa și materialele consumabile;

în decursul anului 2015 se va urmări încadrarea în prevederile bugetare;

un proiect de buget din venituri proprii, având în vedere următoarele surse de venituri: chirii (sala de sport), venituri din cercetare;

ordonatorul prin consultare cu contabilul-șef al unității poate realiza în trimestrul II o cerere de credite suplimetară, pentru modernizarea pavilionului B333, în scopul realizării unui spațiu destinat antrenarii militarilor în cadrul luptei urbane, investiție care ar putea aduce și profit prin închiriere.

în trimestrul I compartimentul financiar-contabil va întocmi o cerere de suplimentare credite bugetare deoacerece în trimestrul IV a existat o creștere de 21,11% în nivelul cheltuielilor de personal față de trimestrul II.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Agenți economici și instituții publice de peste tot în lume sunt obligate de legislație să întocmească situații financiare, în scopul susținerii nevoii de informare a întregii game de utilizatori. Obiectivul pricipal al lucrărilor întocmite este de a oferi informații reale despre rezultatele instituției sau performanța întreprinderii, despre poziția financiară cât și despre modificările poziției financiare.

Poziția financiară reiese din informațiile oferite, în primul rând, de bilanț, informațiile referitoare la rezultat, prin contul de profit și pierdere sau contul de rezultat patrimonial, iar alte informații referitoare la modificările poziției financiare sunt oferite de unele situații distincte.

Părțile componente ale dărilor de seamă se corelează, pentru că fiecare reflectă diferite aspecte ale aceluiași eveniment sau tranzacție. Chiar dacă fiecare situație prezintă informații diferite, este foarte posibil ca nici una să nu servească unui singur scop sau să ofere toate informațiile impuse de necesitățile specifice ale utilizatorilor. Spre exemplu, contul de profit și pierdere ne prezintă o imagine incompletă a performanței instituției, dacă nu este folosit împreună cu bilanțul și situația modificărilor poziției financiare.

Actualul context mondial este definit de insuficiența și limitarea resurselor, în principal, și al celor financiare în mod special, această caracteristică fiind manifestată la nivelul întregii economii. Acest adevăr economic a impus și va impune în continuare necesitatea utilizării cât mai eficiente a resurselor pe care statul le pune prevede pentru fiecare instituție publică în parte, prin legea anuală a bugetului de stat.

După cum bine știm, majoritatea instituțiilor publice sunt finanțate de către stat, prin sistemul de credire bugetare, spre deosebire de agenții economici care desfășoară activități de producție sau de prestări de servicii, având capacitatea de autofinanțare. Cu toate acestea, există și un număr de instituții publice, care prin speficul activităților ddesfășurate, au capacitatea de a a se autofinanța parțial sau chiar integral.

Ca instrument principal de gestionare a actvității instituției publice, elaborarea bugetului de venituri și chetuieli presupune în esență, fundamentarea costurilor aferente realizării fiecărui obiectiv al organizației, precum și a surselor de finanțare a acestora.

Argumetul fundamental al necesității întocmirii dării de seamă contabile anuale este nevoia determinării situației patrimoniale a instituției, precum și stabilirea rezultatelor execuției bugetare.

Printr-un proces de analiză la finele activității, situațiile financiare prezintă un rol deosebit de important în îndrumarea elaborării noului proiect de buget pentru anul următor, precum și pentru stabilirea unor posibilități de creștere a capacității de autofinanțare și de acoperire a nevoilor suplimentare în cauzl unităților care se autofinanțează.

Analiza previzională, ca atribut al ordonatorului de credite, oferă concluzii de maximă importanță referitoare la: evoluția bugetelor pe diferite perioade de timp, în concordanță cu nevoile, sarcinile și misiunile ordonatorului de credite; evoluția indicelui de creștere a prețurilor și influența acestuia asupra cheltuielilor curente și de capital; implicațiile falimentului unor agenți economici asupra instituțiilor publice din perspectiva aprovizionării tehnico-materiale; influența indexărilor salariale asupra cheltuielilor de personal; evoluția contabilității și a influențelor ei asupra organizării și conducerii acesteia la nivelul ordonatorului de credite.

Situațiile financiare fac obiectul de studiu unor analize post-factum și previzonale, la nivelul ordonatorilor de credite ierarhic superiori în vederea eficientizării activităților de coordonare și de control a unităților pe care le au în subordine.

Elaborarea normelor de armonizare a contabilității românești cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate au impus unele modificări cu puternic impact asupra fluxurilor financiare ce se derulează la nivelul instituțiilor publice.

Printre aceste modificări amintim modificarea sistemului de finanțare a instituțiilor publice prin introducerea sistemului de finanțare pe bază de programe, derularea resurselor financiare prin Trezoreria Statului, care exercită controlul asupra modului de utilizare a creditelor bugetare conform bugetelor aprobate, încadrarea în limitele de cheltuieli repartizate, precum și controlul respectării legalității plăților de casă.

Aceste modificări efectuate în cadrul sistemului contabil românesc pentru armonizare cu standardele internaționale, vin și în spijinul nevoilor de informare a utilizatorilor interni cât și externi.

Personal consider că pricipala problemă a sintezelor și raportărilor anuale, este că nu surprind și nu pun accent pe studii de eficineță și eficacitate a activităților desfășurate precum și a modului de utilizare a fondurilor alocate.

Pentru eficientizarea activității de inchidere a exercițiului financiar se pot emite o serie de propuneri cu privire la dezvolarea sistemului informatic în vederea unei procesări, stocări și trasmiteri oportune a informațiilor prin modernizarea rețelelor de calculatoare și adoptarea unor programe informatice eficiente. O alta metodă ar fi aceea de modernizare a cadrului legislativ astfel încât să fie evitate ambiguitățile, interpretările și să răspundă cerințelor internaționale. Deasemenea considerăm că trebuie îmbunătățită modalitatea elaborării bugetului de venituri și cheltuieli. Se recomandă generalizarea aplicării metodei de finanțare pe bază de programe, în detrimentul celei „pe linie”(detalierea pe articole bugetare), deoarece necesitățile unei instituții nu pot fi planificate cu exactitate pe articolele clasificației economice.

BIBLIOGRAFIE

Alvin A. Arens, Randal J. Elder, Mark S. Beasley, Auditing and Assurance Services : an integrated approach – Ediția a unsprezecea, 2006 .

Balteș Nicolae, Ciuhureanu Alina-Teodora, Contabilitate financiară, Editura Universității Lucian Blaga Sibiu , 2007

Cocoș-Greceanu Virginia ,”Contabilitatea instituțiilor publice –comentată, actualizată și simplificată ”, editura Pro Universitaria, 2009

Dascălu Elena Doina, Auditul intern în instituțiile publice , Editura Economică, București, 2006

Enache Doru, Control intern și audit financiar în organizația militară, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2006

Gisberta Alberta, Ileana Nișulescu, Cleopatra Șendroiu, Contabilitatea instituțiilor publice, Editura ASE București, 2012

Gisberto Chițu Alberta,Consilier-contabilitate pentru instituții publice ,Grupul de editură și consultanță în afaceri-Rentrop&Straton, București, 2009

Hlaciuc Elena, Examene de licență, Elemente și principii de contabilitate, Editura Universității Suceava 2008

Ispir Ovidiu, Audit extern în domeniul public , Editura Economică, București, 2008

Marinela-Daniela Manea, Contabilitatea instituțiilor publice- Ediția a II-a, Editura C.H. Beck București 2012

Morariu Ana, Suciu Gheorghe, Contabilitatea instituțiilor publice, Editura Universitară, București 2004

Moșteanu Tatiana, Marina Vuță, Emilia Câmpeanu, G. Attila, Buget și Trezorerie Publică, București, Editura Universitară, 2003

Oprean, I., Întocmirea și auditarea bilanțului contabil, Editura Intelcredo, Deva, 1997,

Păvăloaia Willi, Paraschivescu Marius-Dumitru, Lepădatu Gheorghe, Lucian Pătrașcu, Florin Radu, Bordeianu Daniela Gabriela, Adina Darie, Analiza economico-financiară, Concepte și studii de caz, Editura Economică, București 2010

Ristea Mihai (coordonator), Contabilitate financiară, Editua Universitară, București 2005

Roman Constantin, Tatiana Moșteanu, Finanțele instituțiilor publice, Editura Economică, București 2011

Ștefănescu, A., Performanța financiară a întreprinderii între realitate și creativitate, Editura Economică, București, 2005

Dicționar de economie, Ediția a-II-a, Editura Economică, București, 2001

Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998

Legislație

Legea contabilității nr. 82 din 24.12.1991, (republicată Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 454/18.VI. 2008);

Legea privind finanțele publice nr. 500 din 11.07.2002 (M.Of. nr. 597 din 13.08.2002) cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 84/2003 pentru completarea și modificarea Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern și controlul financiar preventiv;

OMFP nr. 1917 din 12.12.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilității instituțiilor publice, Planul de conturi pentru instituțiile publice si instrucțiunile de aplicare a acestuia (M.Of. nr. 1186 din 29.12.2005);

OMFP nr. 556 din 07.04.2006 pentru modificarea și completarea OMFP nr. 1917/2005 (M.Of. nr. 439 din 22.05.2006);

OMFP nr. 616 din 19.05.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea, semnarea, depunerea, componența și modul de completare a situațiilor financiare trimestriale ale instituțiilor publice în anul 2006, precum și modelele acestora (M.Of. nr. 498 din 08.06.2006);

Ordinul nr. 96/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea și depunerea situațiilor financiare ale instituțiilor publice la 31 decembrie 2014

OMFP nr. 1792 din 24 decembrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale;

OMFP nr. 547 din 20 martie 2009 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.792/2002;

OMFP nr. 3512/2008 Norme metodologice de întocmire și utilizare a documentelor financiar-contabile;

Ordinul nr. 65/2015 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice

OMFP nr. 2861 /2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii , Publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 704 din 20/10/2009;

Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.

Infografie

http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2006/finante-contabilitate-si-banci/32.pdf, accesat în 25.04.2015

https://www.scribd.com/doc/77246730/Politici-Si-Strategii-Contabile, accesat la 25.04.2015

https://www.scribd.com/doc/47088989/Intocmirea-Situatiilor-Financiare-Lucrare-de Licenta, accesat la 25.04.2015

http://www.faracontabilitate.ro/bilant-2/cine-este-obligat-sa-si-auditeze-situatiile-financiare-anuale-bilanturile/

http://www.mapn.ro/structuri/dfc/index.php, accesat la data de 31.05.2015

http://www.qreferat.com/referate/administratie/ELABORAREA-DECIZIEI-IN-INSTITU617.php

LISTA TABELELOR,FIGURILOR ȘI GRAFICELOR

I. TABELE

II.FIGURI

III.GRAFICE

ANEXE