Studiu Privind Initierea Si Derularea Unei Proceduri de Cerere de Oferte Intr O Unitate Militara

CUPRINS

Introducere………………………………………………..….……

Capitolul 1: Crearea unei piețe europene în echipamentele de apărare…………………………………………………….……….
  1.1. Cadrul legislativ național………………..……….……
        1.2. Cadrul legislativ european…………………………….….…….

Capitolul 2: Sistemul achizițiilor publice  din MApN….……….

2.1. Concepte utilizate în sistemul achizițiilor publice….

2.2. Contracte de achiziții publice în M.Ap.N…………….

Capitolul 3: Studiu privind inițierea și derularea unei proceduri de cerere de oferte într-o unitate militară………………………..

Concluzii și propuneri………………………………….…………….

Bibliografie………………………………………………….….……

Introducere

Achizițiile publice joacă un rol cheie în strategia Europa 2020, prezentată în Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (denumită în continuare „strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii”), reprezentând unul dintre instrumentele de piață care trebuie utilizate pentru realizarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii, asigurând în același timp o utilizare cât mai eficientă a fondurilor publice. În acest scop, normele în materie de achiziții publice adoptate prin Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului și Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului ar trebui revizuite și modernizate pentru a crește eficiența cheltuielilor publice, a facilita participarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la achizițiile publice și a permite achizitorilor să utilizeze mai eficient achizițiile publice în sprijinul unor obiective societale comune. Totodată, este necesar ca anumite noțiuni și concepte de bază să fie clarificate pentru a asigura securitatea juridică și a încorpora anumite aspecte ale jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene în acest domeniu.

Formele tot mai diverse ale acțiunii publice au făcut necesară definirea mai clară a însăși noțiunii de achiziție publică; totuși, această clarificare nu ar trebui să extindă domeniul de aplicare al Directivei 2004/17/CE în raport cu cel al Directivei 2004/18/CE. Normele Uniunii privind achizițiile publice nu sunt menite să acopere toate formele de plăți din fonduri publice, ci numai pe cele care vizează achiziția de lucrări, de produse sau de servicii cu titlu oneros prin intermediul unui contract de achiziții publice.

Noțiunea de achiziție ar trebui interpretată în sens larg, ca obținerea beneficiilor de pe urma lucrărilor, a produselor sau a serviciilor în cauză, fără a implica în mod necesar un transfer de proprietate către autoritățile contractante. Mai mult, simpla finanțare a unei activități, în special prin intermediul granturilor, care este adesea legată de obligația de a rambursa sumele primite în cazul în care acestea nu sunt utilizate în scopurile cărora le sunt destinate, nu este reglementată, de obicei, de normele în materie de achiziții publice. În mod similar, situațiile în care toți operatorii care îndeplinesc anumite condiții sunt autorizați să efectueze o anumită sarcină, fără nicio selectivitate, cum ar fi sistemele care dau consumatorilor posibilitatea de a alege sau sistemele de servicii pe bază de bonuri, ar trebui să nu fie înțelese ca fiind sisteme de achiziții publice, ci ca simple sisteme de autorizare (de exemplu, licențe pentru medicamente sau servicii medicale).

Achiziția publică înseamnă achiziționarea, prin intermediul unui contract de achiziții publice, de lucrări, de produse sau de servicii de către una sau mai multe autorități contractante de la operatori economici aleși de aceste autorități contractante, indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate sau nu unui scop public.

Ar trebui reamintit că directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 nu obligă sub nicio formă statele membre să contracteze sau să externalizeze furnizarea de servicii pe care doresc să le pună la dispoziție ele însele sau să le organizeze prin alte mijloace decât prin contracte de achiziții publice. Nu ar trebui inclusă furnizarea de servicii în temeiul legilor, al regulamentelor sau al contractelor de muncă.

De asemenea, este oportun să se sublinieze faptul că directiva 2014/24/UE nu ar trebui să afecteze legislația statelor membre în domeniul asigurărilor sociale. În același timp, aceasta nu ar trebui să abordeze liberalizarea serviciilor de interes economic general, rezervate entităților publice sau private, și nici privatizarea entităților publice furnizoare de servicii.

Ar trebui menționat totodată că statele membre au libertatea de a organiza furnizarea de servicii sociale obligatorii sau de alte servicii, cum sunt serviciile poștale, fie ca servicii de interes economic general, fie ca servicii fără caracter economic de interes general sau ca o combinație a acestora.

Prin prezenta lucrare s-a studiat problematica sistemului de achiziții publice din M.Ap.N., iar pentru acest lucru am hotărât să prezint într-un mod cât mai detaliat etapele și documentele necesare inițierii și derulării unei proceduri de achiziție publică.

În primul capitol, pe baza actelor normative în vigoare, am prezentat cadrul legislativ național, incluzând aici și câteva proceduri care trebuie urmate în cazul achizițiilor publice, dar și cadrul legislativ european, iar aici m-am referit în mod special la principiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.

În cel de-al doilea capitol am prezentat sistemul achizițiilor publice  din M.Ap.N., referindu-mă la principalele concepte utilizate în sistemul achizițiilor publice și la derularea contractelor de achiziții publice în ministerul din care facem parte.

Ultimul capitol detaliază pașii ce trebuie urmați în cazul unei proceduri de cerere de ofertă într-o unitate cu specific de producție din M.Ap.N.

CAPITOLUL 1

CREAREA UNEI PIEȚE EUROPENE ÎN

ECHIPAMENTELE DE APĂRARE

Cadrul legislativ național

Ordonanța de urgență nr. 34 din 19 aprilie 2006 reglementează regimul juridic al contractului de achiziție publică, al contractului de concesiune de lucrări publice și al contractului de concesiune de servicii, procedurile de atribuire a acestor contracte, precum și modalitățile de soluționare a contestațiilor formulate împotriva actelor emise în legătură cu aceste proceduri.

Scopul acestei ordonanțe de urgentă il constituie:

a) promovarea concurenței între operatorii economici;

b) garantarea tratamentului egal și nediscriminarea operatorilor economici;

c) asigurarea transparenței și integrității procesului de achiziție publică;

d) asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autoritățile contractante.

Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică sunt:

a) nediscriminarea;

b) tratamentul egal;

c) recunoașterea reciprocă;

d) transparența;

e) proporționalitatea;

f) eficiența utilizării fondurilor;

g) asumarea răspunderii.

Tipuri de contracte de achiziție publică

Contractele de achiziție publică sunt:

contracte de lucrări;

contracte de furnizare;

contracte de servicii.

Contractul de lucrări este acel contract de achiziție publică care are ca obiect:

a) fie execuția de lucrări sau execuția unei construcții;

b) fie atât proiectarea, cât și execuția de lucrari sau atât proiectarea, cât și execuția unei construcții;

c) fie realizarea prin orice mijloace a unei construcții care corespunde necesității și obiectivelor autorității contractante.

Contractul de furnizare este acel contract de achiziție publică, altul decât contractul de lucrări, care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumpărare, inclusiv în rate, închiriere sau leasing, cu sau fară opțiune de cumpărare.

Contractul de achiziție publică ce are ca obiect principal furnizarea de produse și, cu titlu accesoriu, operațiuni/lucrări de instalare și punere în funcțiune a acestora este considerat contract de furnizare.

Contractul de achiziție publică care are ca obiect atât furnizarea de produse, cât și prestarea de servicii este considerat:

contract de furnizare, dacă valoarea estimată a produselor este mai mare decât valoarea estimată a serviciilor prevăzute în contractul respectiv;

contract de servicii, dacă valoarea estimată a serviciilor este mai mare decât valoarea estimată a produselor prevăzute în contractul respectiv.

Ordonanța de urgență nr. 34 din 19 aprilie 2006 se aplică pentru:

a) atribuirea contractului de achiziție publică, inclusiv a contractului sectorial;

b) încheierea acordului-cadru;

c) atribuirea, de către o entitate juridică fără calitate de autoritate contractantă, a unui contract de lucrări, în cazul în care se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:

– respectivul contract este finanțat/subvenționat în mod direct, în proporție de mai mult de 50%, de către o autoritate contractantă;

– valoarea estimată a respectivului contract este egală sau mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 5.000.000 euro;

d) atribuirea, de către o entitate juridică fără calitate de autoritate contractantă, a unui contract de servicii, în cazul în care se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:

– respectivul contract este finanțat/subvenționat în mod direct, în proporție de mai mult de 50%, de către o autoritate contractantă;

– valoarea estimată a respectivului contract este egală sau mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro;

e) atribuirea contractului de achiziție publică de către o autoritate contractantă, în numele și pentru o altă persoană fizică/juridică, în cazul în care respectivul contract este finanțat/subvenționat în mod direct, în proporție de mai mult de 50%, de către o autoritate contractantă;

f) organizarea concursului de soluții;

g) atribuirea contractului de concesiune de lucrări publice și a contractului de concesiune de servicii.

Ordonanța de urgență nr. 34 din 19 aprilie 2006 nu se aplică pentru atribuirea contractului de servicii unei alte autorități contractante sau unei asocieri de autorități contractante, în cazul în care acestea beneficiază de un drept exclusiv pentru prestarea serviciilor respective, în virtutea legii ori a altor acte cu caracter normativ care sunt publicate.

Autoritatea contractantă care, în baza competențelor legale pe care le deține, acordă unui subiect de drept, care nu este definit ca autoritate contractantă, drepturi speciale sau exclusive de a presta un serviciu public, are obligația de a impune, prin autorizația pe care o emite în acest scop, respectarea principiului nediscriminării de către cel care beneficiază de drepturile speciale sau exclusive, atunci când acesta atribuie contracte de furnizare către terți.

Procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică sunt:

a)licitația deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta;

b)licitația restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura, urmând ca numai candidații selectați să aibă dreptul de a depune oferta;

c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura și prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidații admiși, în scopul identificării uneia sau mai multor soluții apte să raspundă necesităților sale;

d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu candidații selectați și negociază clauzele contractuale, inclusiv prețul, cu unul sau mai mulți dintre aceștia.

e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificata prin care autoritatea contractantă solicita oferte de la mai mulți operatori economici.

Autoritatea contractantă are dreptul de a organiza un concurs de soluții, respectiv o procedură specială prin care achiziționează, îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării urbanistice și peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurențiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii. Aplicarea procedurilor de atribuire prin utilizarea mijloacelor electronice se realizează prin intermediul SEAP.

Autoritatea contractantă are obligația de a preciza în cadrul documentației de atribuire orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.

Documentația de atribuire cuprinde:

a) fișa de date;

b) caietul de sarcini sau documentația descriptivă, aceasta din urmă fiind utilizată în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv ori de negociere;

c) informații referitoare la clauzele contractuale obligatorii.

Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice evaluează, înainte de transmiterea spre publicare a invitației de participare/anunțului de participare, conformitatea cu legislația aplicabilă în domeniul achizițiilor publice a documentației de atribuire aferente contractelor de achiziție publică care intră sub incidența prevederilor Ordonanței de urgență nr. 34 din 19 aprilie 2006, fără ca această evaluare să aibă în vedere caietul de sarcini sau documentația descriptivă, după caz.

În termen de maximum 10 zile de la data primirii documentației în SEAP, Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice:

a) emite autorității contractante acceptul în vederea inițierii procedurii de atribuire;

b) informează autoritatea contractantă asupra neconformităților constatate la nivelul documentației de atribuire și a motivului pentru care acestea nu sunt în concordanță cu prevederile legale privind achizițiile publice.

Documentația de atribuire retransmisă de autoritatea contractantă este evaluată de către Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice în termen de maximum 3 zile de la data repostării acesteia în SEAP.

Documentele transmise în SEAP de către autoritățile contractante vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.

Autoritatea contractantă încarcă în SEAP, odată cu documentația de atribuire, o declarație pe propria răspundere a reprezentantului legal ce va conține datele de identificare ale persoanelor ce dețin funcții de decizie în cadrul autorității contractante. Acest document nu are caracter de document public.

Orice operator economic are dreptul de a participa, individual sau într-un grup de operatori, la procedura de atribuire.

Ofertantul/candidatul care, în conformitate cu legislația statului în care este stabilit, este abilitat sa presteze o anumită activitate nu poate fi exclus dintr-o procedură de atribuire pentru singurul motiv că, în conformitate cu legislația natională, acest tip de activitate poate fi prestat numai de către persoane juridice sau numai de către persoane fizice.

Garanția de participare se constituie de către ofertant în scopul de a proteja autoritatea contractantă față de riscul unui eventual comportament necorespunzător al acestuia pe întreaga perioadă derulată până la încheierea contractului.

Autoritatea contractantă are obligația de a solicita ofertanților constituirea garanției de participare, în vederea participării la procedura de atribuire a contractului. Documentația de atribuire trebuie să conțină următoarele informații:

a) cuantumul garanției de participare, menționat și în invitația de participare/anunțul de participare, în sumă fixă ce nu poate depăși 2% din valoarea estimată a contractului;

b) perioada de valabilitate a garanției de participare va fi cel puțin egală cu perioada minimă de valabilitate a ofertei;

Anunțul de intenție

Autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare un anunț de intenție dacă:

a) valoarea totală estimată a contractelor, care urmează să fie atribuite în următoarele 12 luni pentru achiziționarea de produse din aceeași grupă CPV, este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 750.000 euro;

b) valoarea totală estimată a contractelor, care urmează să fie atribuite în următoarele 12 luni pentru achiziționarea de servicii care sunt din aceeași categorie din punct de vedere al modului de grupare din anexa nr. 2A, este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 750.000 euro;

c) valoarea estimată a contractelor de lucrări, care urmează să fie atribuite în următoarele 12 luni, este egală sau mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 5.000.000 euro.

Anunțul de participare

Autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare un anunț de participare atunci când:

a) inițiază procedura de licitație deschisă, licitație restransă, dialog competitiv sau negociere, cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare, pentru atribuirea contractului de achiziție publică sau pentru încheierea acordului-cadru;

b) lansează un sistem dinamic de achiziție;

c) inițiază procesul de atribuire a unui contract de achiziție publică printr-un sistem dinamic de achiziții, în acest caz publicându-se un anunț simplificat;

d) organizează un concurs de soluții.

Anunțul de atribuire

Autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare un anunț de atribuire în cel mult 48 de zile după ce:

a) a finalizat procedura de atribuire – licitație deschisă, licitație restrânsă, dialog competitiv, negociere cu/fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, cerere de oferte – prin atribuirea contractului de achiziție publică sau încheierea acordului-cadru;

b) a finalizat un concurs de soluții prin stabilirea concurentului câștigător;

c) a atribuit un contract de achiziție publică printr-un sistem dinamic de achiziții.

Licitația deschisă

Procedura de licitație deschisă se desfașoară, de regulă, intr-o singură etapă. Autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitație electronică, caz în care are obligația de a anunța această decizie în anuntul de participare și în documentația de atribuire.

Licitația deschisă se inițiază prin transmiterea spre publicare a unui anunț de participare prin care solicită operatorilor economici interesați depunerea de oferte.

Perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data-limită de depunere a ofertelor trebuie să fie de cel puțin 52 de zile.

Licitația restrânsă

Procedura de licitație restrânsa se desfașoară, de regulă, în două etape:

a) etapa de selectare a candidaților, prin aplicarea criteriilor de selecție;

b) etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidații selectați, prin aplicarea criteriului de atribuire.

Autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitație electronică, caz în care are obligația de a anunța aceasta decizie în anuntul de participare și în documentația de atribuire.

Licitația restrânsă se inițiază prin transmiterea spre publicare, în conformitate cu prevederile art. 55, a unui anunț de participare prin care se solicită operatorilor economici interesați depunerea de candidaturi.

Perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data-limită de depunere a candidaturilor trebuie să fie de cel puțin 37 de zile.

Dialogul competitiv

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de dialog competitiv pentru atribuirea unui contract de achiziție publică daca se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiții:

a) contractul în cauză este considerat a fi de complexitate deosebită;

b) aplicarea procedurii de licitație deschisă sau restransă nu ar permite atribuirea contractului de achiziție publică în cauză.

Contractul de complexitate deosebită este considerat acel contract de achiziție publică pentru care autoritatea contractantă nu este, în mod obiectiv, în măsură:

a) să definească specificațiile tehnice capabile să îi satisfacă necesitățile și exigențele; și/sau

b) să stabilească montajul financiar și/sau cadrul juridic de implementare a proiectului.

Procedura de dialog competitiv se desfașoară în trei etape:

a) etapa de preselecție a candidaților;

b) etapa de dialog cu candidații admiși în urma preselecției;

c) etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.

Dialogul competitiv se initiază prin transmiterea spre publicare a unui anunț de participare prin care se solicită operatorilor economici interesați depunerea de candidaturi.

Perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data-limită de depunere a candidaturilor trebuie să fie de cel puțin 37 de zile.

Incepând cu data de 1 ianuarie 2007, cererea de oferte se inițiază prin publicarea în SEAP a unei invitații de participare la procedura de atribuire.

Invitația de participare cuprinde cel puțin următoarele informații:

a) data și ora limită stabilite pentru primirea ofertelor;

b) adresa la care se transmit ofertele;

c) data și ora deschiderii ofertelor;

d) limba sau limbile în care trebuie elaborata oferta;

e) daca se solicită îndeplinirea unor criterii minime de calificare, menționarea acestora;

f) o scurtă descriere a obiectului contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit;

g) modul de obținere a documentației de atribuire;

h) sursa de finanțare.

Acordul-cadru

Autoritatea contractantă are obligația de a încheia acordul-cadru, de regulă prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație restransă.

Pentru încheierea unui acord-cadru autoritatea contractantă are dreptul de a aplica celelalte proceduri prevăzute la art. 18 numai în circumstanțele specifice prevăzute în Ordonanța de urgență nr. 34 din 19 aprilie 2006.

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili ca durata unui acord-cadru să depășească mai mult de 4 ani, decât în cazuri excepționale și pe care le poate justifica în special prin obiectul specific al contractelor ce urmează a fi atribuite în baza acordului-cadru respectiv.

Contractele care se atribuie în baza unui acord-cadru nu pot fi încheiate decât între autoritatea/autoritățile contractante și operatorul/operatorii economici, care sunt parte a acordului respectiv.

Licitația electronică

Autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza licitația electronică în urmatoarele situații:

a) ca o etapă finală a licitației deschise, a licitației restrânse, a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare ori a cererii de oferte, înainte de atribuirea contractului de achiziție publică, și numai dacă specificațiile tehnice au fost definite cu precizie în caietul de sarcini;

b) la reluarea competiției dintre operatorii economici care au semnat un acord-cadru;

c) cu ocazia depunerii ofertelor ferme în vederea atribuirii unui contract de achiziție publică prin utilizarea unui sistem de achiziție dinamic.

Autoritatea contractantă are obligația de a anunța decizia de utilizare a licitației electronice în anunțul de participare și în documentația de atribuire.

Criterii de atribuire a contractului de achiziție publică

Autoritatea contractantă are obligația de a preciza în anunțul de participare criteriul de atribuire a contractului de achiziție publică, care, odată stabilit, nu poate fi schimbat pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire.

Fără a aduce atingere dispozițiilor legislative sau administrative privind remunerarea anumitor servicii, criteriul de atribuire a contractului de achiziție publică poate fi numai:

a) fie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic;

b) fie, în mod exclusiv, prețul cel mai scăzut.

În cazul în care atribuirea contractului de achiziție publică se realizează prin aplicarea procedurii de dialog competitiv, criteriul de atribuire utilizat trebuie să fie numai oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

În cazul aplicării criteriului «oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic», oferta stabilită ca fiind câștigătoare este oferta care întrunește punctajul cel mai mare rezultat din aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative.

Stabilirea ofertei câștigatoare

În termen de 25 de zile de la data deschiderii ofertelor, autoritatea contractantă stabilește oferta câștigătoare, pe baza criteriului de atribuire precizat în invitația de participare/anunțul de participare și în documentația de atribuire, dacă oferta respectivă îndeplinește toate condițiile de admisibilitate care rezultă din documentația de atribuire și actele anexate.

În cazuri temeinic motivate, autoritatea contractantă poate prelungi o singură dată perioada de evaluare, cu excepția situațiilor în care autoritatea contractantă reevaluează ofertele ca urmare a unei decizii a Consiliului, a unei hotărâri judecătorești sau a recomandărilor observatorilor Unității pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice.

Dosarul achiziției publice

Autoritatea contractantă are obligația de a întocmi dosarul achiziției publice pentru fiecare contract atribuit sau acord-cadru încheiat, precum și pentru fiecare lansare a unui sistem de achiziție dinamic.

Dosarul achiziției publice, precum și ofertele însoțite de documentele de calificare și selecție se păstrează de către autoritatea contractantă atât timp cât contractul de achiziție publică/acordul-cadru produce efecte juridice, dar nu mai puțin de 5 ani de la data finalizării contractului respectiv. În cazul anulării procedurii de atribuire, dosarul se păstrează cel puțin 5 ani de la data anulării respectivei proceduri.

Soluționarea contestațiilor

Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante, prin încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, poate solicita, prin contestație, anularea actului, obligarea autorității contractante de a emite un act, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicțională.

Persoana vătămată poate sesiza Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor în vederea anulării actului și/sau recunoașterii dreptului pretins ori a interesului legitim, în termen de:

a) 10 zile începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre un act al autorității contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea contractului care urmează să fie atribuit este egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2);

b) 5 zile începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre un act al autorității contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea contractului care urmează să fie atribuit este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2).

Cadrul legislativ european

Atribuirea contractelor de achiziții publice de către sau în numele autorităților statelor membre trebuie să respecte principiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), mai exact:

libera circulație a mărfurilor,

libertatea de stabilire și libertatea de a furniza servicii, precum și principiile care derivă din acestea, cum ar fi:

egalitatea de tratament,

nediscriminarea,

recunoașterea reciprocă,

proporționalitatea

transparența.

Cu toate acestea, pentru contractele de achiziții publice care depășesc o anumită valoare, Directiva prevede faptul că ar trebui elaborate dispoziții pentru coordonarea procedurilor de achiziții publice naționale, pentru ca principiile respective să fie transpuse în practică și achizițiile publice să fie deschise concurenței.

Achizițiile publice joacă un rol cheie în strategia Europa 2020, prezentată în Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 întitulată „Europa 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (denumită în continuare „strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii”), reprezentând unul dintre instrumentele de piață care trebuie utilizate pentru realizarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii, asigurând în același timp o utilizare cât mai eficientă a fondurilor publice.

Formele tot mai diverse ale acțiunii publice au făcut necesară definirea mai clară însăși anoțiunii de achiziție publică. Normele Uniunii privind achizițiile publice nu sunt menite să acopere toate formele de plăți din fonduri publice, ci numai pe cele care vizează achiziția de lucrări, de produse sau de servicii cu titlu oneros prin intermediul unui contract de achiziții publice.

Noțiunea de achiziție ar trebui interpretată în sens larg, ca obținerea beneficiilor de pe urma lucrărilor, a produselor sau a serviciilor în cauză, fără a implica în mod necesar un transfer de proprietate către autoritățile contractante. Mai mult, simpla finanțare a unei activități, în special prin intermediul granturilor, care este adesea legată de obligația de a rambursa sumele primite în cazul în care acestea nu sunt utilizate în scopurile cărora le sunt destinate, nu este reglementată, de obicei, de normele în materie de achiziții publice.

Directiva nu obligă sub nicio formă statele membre să contracteze sau să externalizeze furnizarea de servicii pe care doresc să le pună la dispoziție ele însele sau să le organizeze prin alte mijloace decât prin contracte de achiziții publice. Nu ar trebui inclusă furnizarea de servicii în temeiul legilor, al regulamentelor sau al contractelor de muncă. În unele state membre, acesta ar putea fi cazul, de exemplu, pentru anumite servicii administrative și guvernamentale, cum ar fi serviciile executive și legislative sau furnizarea anumitor servicii comunității, cum ar fi serviciile de afaceri externe, serviciile din domeniul justiției sau serviciile obligatorii de asigurări sociale.

De asemenea, este oportun să se reamintească că directivă nu afectează legislația statelor membre în domeniul asigurărilor sociale. De asemenea, aceasta nu abordează liberalizarea serviciilor de interes economic general, rezervate entităților publice sau private, și nici privatizarea entităților publice furnizoare de servicii.

Ar trebui reamintit totodată că statele membre au libertatea de a organiza furnizarea de servicii sociale obligatorii sau de alte servicii (cum sunt serviciile poștale) fie ca servicii de interes economic general, fie ca servicii fără caracter economic de interes general sau ca o combinație a acestora.

Directiva 24 nu aduce atingere libertății autorităților naționale, regionale și locale de a define serviciile de interes economic general, domeniul de aplicare al acestora și caracteristicile serviciului care trebuie furnizat, inclusiv eventualele condiții referitoare la calitatea serviciului, în vederea urmăririi obiectivelor lor de politică publică.

În anumite cazuri, contractele de achiziții publice de servicii, în special în domeniul serviciilor de gestionare a proprietăților, pot include și lucrări. Cu toate acestea, includerea în contract a respectivelor lucrări, în măsura în care sunt auxiliare și constituie, prin urmare, o eventuală consecință sau o completare a obiectului principal al contractului, nu justifică clasificarea contractului de servicii publice în categoria contractelor de achiziții publice de lucrări.

Cu toate acestea, ținând seamă de diversitatea contractelor de achiziții publice de lucrări, este necesar ca autoritățile contractante să poată prevedea atât atribuirea separată, cât și atribuirea comună a contractelor de proiectare și execuție a lucrărilor.

Autoritățile contractante sunt confruntate uneori cu situații care necesită încheierea înainte de termen a contractelor de achiziții publice în vederea respectării obligațiilor care decurg din dreptul Uniunii în domeniul achizițiilor publice. Prin urmare, statele membre trebuie să se asigure că autoritățile contractante au posibilitatea, în condițiile stabilite în dreptul intern, de a rezilia un contract de achiziții publice în perioada sa de valabilitate, în cazul în care este cerut în dreptul Uniunii.

Pentru a asigura continuitatea serviciilor publice, directiva permite ca participarea la procedurile de achiziții pentru anumite servicii în domeniile serviciilor de sănătate, sociale și culturale să poată fi rezervată organizațiilor care au la bază faptul că sunt deținute de angajați sau faptul că aceștia participă în mod activ la guvernanța acestora, precum și organizațiilor existente, cum ar fi cooperativele pentru participarea la furnizarea acestor servicii utilizatorilor finali.

Ar putea, de asemenea, contribui în mare măsură la creșterea eficienței achizițiilor publice, printr-o mai bună cunoaștere, creșterea securității juridice și profesionalizarea practicilor în materie de achiziții publice. Astfel de orientări ar trebui să fie puse la dispoziția autorităților contractante și a operatorilor economici în măsura în care este necesar pentru a îmbunătăți aplicarea corectă a normelor.

Trasabilitatea și transparența procesului de luare a deciziilor în cadrul procedurilor de achiziție sunt esențiale pentru garantarea unor proceduri solide, inclusiv combaterea eficientă a corupției și a fraudei. Autoritățile contractante ar trebui, prin urmare, să păstreze copii ale contractelor de mare valoare încheiate, în scopul de a putea furniza accesul la aceste documente către părțile interesate în conformitate cu normele aplicabile în materie de acces la documente. În plus, elementele esențiale și deciziile de proceduri de achiziții individuale ar trebui să fie documentate într-un raport de achiziție.

Praguri în achiziția publică

Directiva 24 din 2014 se aplică achizițiilor publice a căror valoare estimată fără taxa pe valoarea adăugată (TVA) este egală sau mai mare decât următoarele praguri:

5 186 000 EUR, pentru contractele de achiziții publice de lucrări;

134 000 EUR, pentru contractele de achiziții publice de produse și de servicii atribuite de autoritățile guvernamentale centrale și concursurile de proiecte organizate de aceste autorități; în cazul în care sunt atribuite contracte de achiziții publice de produse de către autorități contractante care își desfășoară activitatea în domeniul apărării, acest prag se aplică numai pentru contractele care au ca obiect produsele menționate în anexa III;

207 000 EUR, pentru contractele de achiziții publice de produse și de servicii atribuite de autoritățile contractante regionale și locale și concursurile de proiecte organizate de aceste autorități; pragul respectiv se aplică, de asemenea, contractelor de achiziții publice de produse atribuite de autoritățile guvernamentale centrale care își desfășoară activitatea în domeniul apărării;

750 000 EUR pentru contractele de achiziții publice de servicii pentru servicii sociale și alte servicii specifice.

Calcularea valorii estimate a unei achiziții se bazează pe valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea contractantă, inclusiv eventualele opțiuni și reînnoiri ale contractelor, astfel cum s-a stabilit în mod explicit în documentele achiziției.

În cazul în care prevede prime sau plăți în beneficiul candidaților sau al ofertanților, autoritatea contractantă ține seama de acestea la calcularea valorii estimate a achiziției.

În cazul în care autoritatea contractantă este compusă din unități operaționale separate, se ține cont de valoarea totală estimată pentru toate unitățile operaționale luate separat. În pofida primului paragraf, atunci când o unitate operațională este responsabilă în mod independent pentru achizițiile sale sau pentru anumite categorii ale acestora, valorile se pot estima la nivelul unității în cauză.

Alegerea metodei de calculare a valorii estimate a unei achiziții nu poate fi efectuată cu intenția de a exclude achiziția respectivă de la aplicarea prevederilor directive europene.

Valoarea estimată respectivă este valabilă în momentul trimiterii invitației la procedura concurențială de ofertare sau, în cazurile în care nu este prevăzută o invitație la procedura concurențială de ofertare, în momentul în care autoritatea contractantă inițiază procedura de achiziție, de exemplu, după caz, prin contactarea operatorilor economici în legătură cu achiziția.

În cazul acordurilor-cadru și al sistemelor dinamice de achiziții, valoarea care trebuie luată în considerare este valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor preconizate pentru perioada totală de aplicare a acordului- cadru sau a sistemului dinamic de achiziții.

În ceea ce privește contractele de achiziții publice de lucrări, la calcularea valorii estimate se ține cont atât de costul lucrărilor, cât și de valoarea totală estimată a produselor și a serviciilor care sunt puse la dispoziția contractantului de către autoritatea contractantă, cu condiția ca acestea să fie necesare pentru execuția lucrărilor.

CAPITOLUL 2

SISTEMUL ACHIZIȚIILOR PUBLICE  DIN M.Ap.N.

Cadrul legal pentru desfășurarea achizițiilor publice în Ministerul Apărării Naționale este prevăzut în:

O.u.G. nr 34/2006 – privind atribuirea contractelor de achiziție publică a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare

H.G. nr 925/2006 – pentru aprobarea normelor de aplicarea a O.u.G. nr 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare

H.G. nr 1660/2006 – pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție public prin mijloace electronice din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

O.u.G. nr. 189/2002 – privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările și completările ulterioare;

O.u.G. nr. 30/2006 – privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică;

H.G. nr. 942/2006 – pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvemului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică;

H.G. nr. 585/2002 – pentru aprobarea standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România;

H.G. nr. 353/2002 – pentru aprobarea Normelor privind protecția informațiilor clasificate ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în România;

O.u.G. nr. 114/2011 – privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 195/2012;

Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului roman.

2.1. Concepte utilizate în sistemul achizițiilor publice

În sensul Ordonanței de Urgență nr. 34 din 2006, cu modificările și completările ulterioare, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

acceptarea ofertei câștigătoare – comunicarea privind rezultatul procedurii de atribuire prin care autoritatea contractantă își manifestă acordul de a se angaja juridic în contractul de achiziție publică ce va fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost desemnată câștigătoare;

acord-cadru – înțelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici, al cărei scop este stabilirea elementelor/condițiilor esențiale care vor guverna contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere;

candidat – oricare operator economic care a depus candidatura în cazul unei proceduri de licitație restrânsă, negociere sau dialog competitiv;

candidatură – documentele prin care un candidat își demonstrează situația personală, capacitatea de exercitare a activității profesionale, situația economică și financiară, capacitatea tehnică și profesională, în vederea obținerii invitației de participare pentru depunerea ulterioară a ofertei, în cazul aplicării unei proceduri de licitație restrânsă, negociere sau dialog competitiv;

concurent – oricare operator economic care a prezentat un proiect în cadrul unui concurs de soluții;

contract – orice contract de achiziție publică sau acord-cadru;

contract de achiziție publică – contractul, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, care include și categoria contractului sectorial cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau mai multe autorități contractante, pe de o parte, și unul ori mai mulți operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii;

contractant – ofertantul care a devenit, în condițiile legii, parte într-un contract de achiziție publică;

documentație de atribuire – documentația ce cuprinde toate informațiile legate de obiectul contractului de achiziție publică și de procedura de atribuire a acestuia, inclusiv caietul de sarcini sau, după caz, documentația descriptivă;

drept special sau exclusiv – dreptul care rezultă din orice formă de autorizare acordată, conform prevederilor legale sau ca urmare a emiterii unor acte administrative, de o autoritate competentă și care are ca efect rezervarea desfășurării de activități în domeniul anumitor servicii publice numai de către una sau de către un număr limitat de persoane, afectând în mod substanțial posibilitatea altor persoane de a desfășura o astfel de activitate;

fișa de date – document al documentației de atribuire ce cuprinde informații generale privind autoritatea contractantă, în special cu privire la adresă – inclusiv telefon, fax, e-mail, persoane de contact, mijloace de comunicare, formalități care trebuie îndeplinite în legătură cu participarea la procedura de atribuire, dacă sunt solicitate de autoritatea contractantă, toate cerințele minime de calificare, precum și toate documentele care urmează să fie prezentate de ofertanți pentru dovedirea îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție;

fonduri publice – sume alocate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare;

întreprindere publică – persoana juridică ce desfășoară activități economice și asupra căreia se exercită direct sau indirect, ca urmare a unor drepturi de proprietate, a participațiilor financiare sau a regulilor specifice prevăzute în actul de înființare a întreprinderii respective;

licitație electronică – procesul repetitiv realizat după o primă evaluare completă a ofertelor, în care ofertanții au posibilitatea, exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice, de a reduce prețurile prezentate și/sau de a îmbunătăți alte elemente ale ofertei;

mijloace electronice – utilizarea echipamentelor electronice pentru procesarea și stocarea de date care sunt difuzate, transmise și recepționate prin cablu, radio, mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice;

ofertant – orice operator economic care a depus ofertă în termenul de depunere a ofertelor indicat în anunțul/invitația de participare;

ofertă – actul juridic prin care operatorul economic își manifestă voința de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziție publică; oferta cuprinde propunerea financiară și propunerea tehnică;

operator economic – oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrări – persoană fizică/juridică, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piață produse, servicii și/sau execuție de lucrări;

operatorul sistemului electronic de achiziții publice – persoană juridică de drept public care asigură autorităților contractante suportul tehnic destinat aplicării, prin mijloace electronice, a procedurilor de atribuire;

parteneriat public-public – derularea în comun a unui proiect de către două ori mai multe entități publice naționale și/sau internaționale;

persoane cu funcții de decizie – conducătorul autorității contractante, membrii organelor decizionale ale autorității contractante ce au legătură cu procedura de atribuire, precum și orice alte persoane din cadrul autorității contractante ce pot influența conținutul documentației de atribuire și/sau procedura de atribuire;

procedură de atribuire – etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractantă și de către candidați/ofertanți pentru ca acordul părților privind angajarea în contractul de achiziție publică să fie considerat valabil; procedurile de atribuire sunt: licitația deschisă, licitația restrânsă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte, concursul de soluții;

propunere financiară – parte a ofertei ce cuprinde informațiile cu privire la preț, tarif, alte condiții financiare și comerciale corespunzătoare satisfacerii cerințelor solicitate prin documentația de atribuire;

propunere tehnică – parte a ofertei elaborată pe baza cerințelor din caietul de sarcini sau, după caz, din documentația descriptivă;

sistem de achiziție dinamic – proces în întregime electronic, limitat în timp și deschis pe întreaga sa durată oricărui operator economic care îndeplinește criteriile de calificare și selecție și care a prezentat o ofertă orientativă conformă cu cerințele caietului de sarcini;

sistemul electronic de achiziții publice – SEAP – desemnează sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin internet la o adresă dedicată, utilizat în scopul aplicării prin mijloace electronice a procedurilor de atribuire;

termene de așteptare – termenele la care se face referire la art. 205 alin. (1) și art. 206 alin. (3), după împlinirea cărora pot fi încheiate contractele.

Tratat – Tratatul pentru înființarea Comunității Europene, încheiat la 25 martie 1957, cu modificările și completările ulterioare;

vocabularul comun al achizițiilor publice – CPV – desemnează nomenclatorul de referință aplicabil contractelor de achiziție publică, adoptat prin Regulamentul nr. 2.195/2002/CE al Parlamentului European și al Consiliului privind vocabularul comun al achizițiilor publice.

2.2. Contracte de achiziții publice în M.Ap.N.

La atribuirea contractelor de achiziții publice, autoritățile contractante aplică procedurile naționale adaptate pentru a fi în conformitate cu directiva, cu condiția ca să fi fost publicată o invitație la o procedură concurențială de ofertare în conformitate cu aceasta.

Statele membre prevăd posibilitatea ca autoritățile contractante să aplice proceduri deschise sau restrânse.

Invitația la procedura concurențială de ofertare se face printr-un anunț de participare. În cazul în care contractul este atribuit prin procedura restrânsă sau procedura competitivă cu negociere, statele membre au posibilitatea, să prevadă că autoritățile contractante regionale sau locale sau categorii specifice ale acestora pot face invitația la procedura concurențială de ofertare prin intermediul unui anunț de intenție.

În cazul în care invitația la procedura concurențială de ofertare se face prin intermediul unui anunț de intenție, operatorii economici care și-au manifestat interesul în urma publicării anunțului de intenție vor fi invitați ulterior să își confirme interesul în scris prin intermediul unei invitații pentru confirmarea interesului.

Atribuirea contractelor de achiziție publică are în vedere, de asemenea, și reglementările specifice Ministerului Apărării Naționale. Astfel, în cadrul Ministerului Apărării Naționale este implementat „Sistemul integrat de management al achizițiilor pentru apărare”, bazat pe funcționarea a trei consilii:

Consiliul de Supraveghere a Cerințelor, care funcționează la nivelul Statului Major General, având rolul de a valida cerințele emise de categoriile de forțe ale armatei;

Consiliul de Planificare a Apărării, care funcționează la nivelul ministrului apărării naționale și are rolul de alocare a fondurilor necesare efectuării achizițiilor, în funcție de priorități;

Consiliul de Achiziții, care funcționează la nivelul Departamentului pentru armamente, cu rolul de a asigura luarea deciziilor privind derularea programelor de achiziții.

Orice operator economic interesat poate participa la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții organizate de Departamentul pentru armamente. Pe baza verificării îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție, furnizorii potențiali sunt calificați și, funcție de procedura de atribuire aplicată, selectați. Un furnizor potențial trebuie să satisfacă cerințele de calificare și selecție impuse de autoritatea contractantă, inclusiv cele cu privire la certificarea sistemului de management al calității și să obțină avizul de securitate industrială/certificatul de securitate industrială în cazul contractelor clasificate secret de stat.

Activitatea de certificare a sistemelor de management al calității are la bază standardele internaționale în domeniu, preluate ca standarde românești, completate cu cerințe specifice M.Ap.N., stabilite pe baza evaluării riscului aferent produsului/furnizorului. Departamentul pentru armamente poate impune furnizorilor, prin contract, cerințe suplimentare, în conformitate cu prevederile publicațiilor aliate NATO din domeniul calității (AQAP-uri), ratificate deja sau preluate ca standarde militare.

Conducerea Departamentului pentru armamente își exercită autoritatea de decizie în conformitate cu legislația și reglementările naționale în domeniu, precum și cu cele specifice M.Ap.N. În conformitate cu prevederile legii, în competiția de atribuire a contractelor, criteriul de atribuire a contractului de achiziție publică poate fi numai:

fie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic;

fie, prețul cel mai scăzut.

În cazul aplicării criteriului de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, pentru punctarea și departajarea ofertelor prezentate se iau în considerare următoarele:

prețul;

caracteristici privind nivelul calitativ, tehnic sau funcțional;

caracteristici de mediu;

costuri de funcționare;

raportul cost/eficiență;

servicii post-vânzare și asistență tehnică;

termen de livrare sau de execuție.

Pentru derularea procedurilor de achiziție publică de produse, servicii și lucrări în cadrul Ministerului Apărării, structurile din compunerea acestuia, ale căror conducători au calitatea de ordonatori de credite și care au stabilite competențe de achiziție, sunt autorități contractante delegate, având responsabilitățile prevăzute de legislația în vigoare pentru autoritatea contractantă.

Toate contractele de achiziție publică de produse, servicii și lucrări se încheie utilizându-se expresia "Ministerul Apărării, prin UM 0XXXX – în calitate de autoritate contractantă delegată, legal reprezentată de …".

În scopul creșterii eficienței utilizării fondurilor publice și optimizării procesului de achiziții în cadrul Ministerului Apărării, achizițiile de produse, servicii și lucrări se efectuează de autorități contractante delegate, astfel:

a) centralizat, la nivelul Ministerului Apărării, de către structurile nominalizate;

b) descentralizat, la nivelul celorlalte autorități contractante delegate, pentru produsele, serviciile și lucrările care nu sunt cuprinse în sistemul centralizat.

De la acest articol sunt exceptate:

a) unitățile sanitare finanțate de Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești și unitățile care desfășoară activități în domeniul cercetării și sunt finanțate pentru realizarea unor proiecte/programe de cercetare-dezvoltare din alte surse decât bugetul Ministerului Apărării, numai pentru achizițiile din fondurile primite de la acestea;

b) Direcția generală de informații a apărării, care are competență de achiziție pentru toate categoriile de produse, servicii și lucrări, cu excepția armamentului și muniției;

c) unitățile finanțate din venituri proprii și subvenții care au buget aprobat cuprins în legea bugetului de stat și care nu poate fi utilizat de alte structuri pentru toate categoriile de produse, servicii și lucrări.

Pentru produsele, serviciile și lucrările care se achiziționează centralizat, autoritățile contractante delegate pot stabili competențe de achiziție autorităților contractante delegate din subordine, cu respectarea caracterului centralizat al achiziției.

Pentru produsele, serviciile și lucrările care se achiziționează descentralizat, șefii structurilor vor stabili competențele de achiziție pentru structura proprie, precum și pentru cele din subordine/coordonare.

 Achiziția produselor, serviciilor și lucrărilor din sistemul descentralizat de către o autoritate contractantă delegată din subordinea altui director de program major se poate face pe baza aprobării directorilor de programe respectivi, cu transferul fondurilor aferente.

Direcția domenii și infrastructuri stabilește competențe de achiziție autorităților contractante delegate din subordine pentru lucrări de investiții, reparații capitale și consolidări, precum și pentru servicii de proiectare. Eventualele solicitări de delegare a competenței de achiziție vor fi soluționate de către Departamentul pentru armamente, în calitate de autoritate de reglementare în domeniu.

Unitățile militare care nu au în compunere compartiment intern specializat în atribuirea contractelor de achiziție publică vor solicita pe cale ierarhică achiziționarea produselor, serviciilor și lucrărilor necesare de către structura cu competență în domeniu, potrivit prevederilor prezentului ordin.

În scopul atribuirii contractelor de achiziție publică prin mijloace electronice, autoritățile contractante delegate se înregistrează în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice, astfel: Ministerul Apărării – Unitatea Militară 0XXXX, cu respectarea condițiilor și procedurii reglementate prin normele specifice aplicabile la nivel național.

CAPITOLUL 3

INIȚIEREA ȘI DERULAREA UNEI PROCEDURI

DE CERERE DE OFERTE ÎNTR-O UNITATE MILITARĂ

Pentru a exemplifica cât mai bine managementul achizițiilor publice în Ministerul Apărării Naționale, am ales spre prezentare în detaliu etapele și documentele necesare inițierii și derulării unei proceduri de achiziție publică într-o unitate cu specific de producție din M.Ap.N.

Centrele de mentenanță sunt unități emblematice, de tradiție ale sistemului de apărare națională și fac parte din structurile logistice.

Din cercetările realizate cu ajutorul Sistemului Electronic al Achizițiilor Publice (www.e-licitație.ro) am ajuns la concluzia că în aceste tipuri de unități militare se inițiază proceduri de o complexitate ridicată.

Cele mai multe proceduri de achiziție publică inițiate de centrele de mentenanță au ca obiect contracte (contracte de achiziție public sau acorduri-cadru) de furnizare.

Ca exemplu, am ales să prezint o procedură de achiziție publică de cerere de oferte, procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulți operatori economici, așa cum este ea definită de art. 18 alin. (1), lit. (e) din Ordonanța de urgența nr. 34 din 19 aprilie 2006.

Procedura de cerere de oferte prezentată se va desfășura off-line, dar va avea fază finală de licitație electronică, care se va desfășura integral prin intermediul S.E.A.P, contribuind astfel la îndeplinirea procentului de 40% achiziții publice realizate prin intermediul mijloacelor electronice, așa cum prevede art. 66 ind. 1 din Hotărârea nr 1660 din 22 noiembrie 2006.

Obiectul procedurii de achiziție publică îl reprezintă furnizarea de materiale cu caracter funcțional (materiale comune folosite în procesul de producție) și având în vedere faptul că este vorba de materiale care sunt necesare într-un regim de regularitate și periodicitate se va finaliza prin atribuirea unui acord-cadru de furnizare.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Achizițiile, într-o instituție publică, reprezintă o funcție suport importantă, fiind un domeniu de preferință pentru auditorul intern, justificată în mare măsură de ponderea acestora, de multitudinea de procese care sunt derulate și în mod implicit de riscurile care le sunt atașate (achizițiile publice sunt activitățile cele mai vulnerabile corupției).

Achizițiile publice fac parte din activitatea desfasurată de instituțiile publice. Deoarece activitatea unei instituții publice presupune un consum de materiale, servicii, procurarea de mijloace fixe etc, se face apel la diferiți furnizori sau prestatori. Cum instituțiile publice gestionează banul public, statul a instituit o serie de reguli privind achiziția publică.

Partea legislativă referitoare la achizițiile publice face referire la stabilirea principiilor, cadrului general si a procedurilor pentru atribuirea contractului de achizitie publica, precum și a căilor de atac al actului sau deciziei autorității contractante care aplică una dintre procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică.

Prin aplicarea procedurii de achiziție publică, cerere de oferte – cu fază finală de licitație electronică, autoritatea contractantă a asigurat promovarea concurenței între operatorii economici, a garanta tratamentul egal și nediscriminarea operatorilor economici iar transparența și intergritatea procesului de achiziție a fost garantată prin publicarea tuturor anunțurilor de publicitate prevăzute de legislație (invitație de participare, comunicări, anunț de atribuire etc.).

Prin derularea etapei finale de licitație electronic, s-au obținut prețuri mai mici față de prețurile ofertate inițial, prin formularul de ofertă financiară, lucru ce a contribuit la utilizarea eficientă a fondurilor bugetare avute la dispoziție.

Având în vedere faptul că acordul-cadru se desfășoară pe o perioadă de timp mai mare (20 de luni), autoritatea contractantă își poate asigura necesarul de bunuri materiale cu caracter funcțional, pe întreaga perioadă, la un preț, care nu va putea fi modificat pe întreaga durată de valabilitate a acordului-cadru. În documentația de atribuire și în acordul-cadru, este menționat faptul că prețul este ferm și nu poate fi modificat pe întreaga perioadă.

BIBLIOGRAFIE

Codul etic pentru personalul din Ministerul Apărării Naționale cu responsabilități în domeniul achizițiilor publice, aprobat prin Ordinul Ministrului Apărării Naționale nr. M 6/2004;

Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări.

Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii

Directiva nr. 24/2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE

Dispoziția secretarului de stat pentru armamente DA-4/2006 privind evaluarea, certificarea și supravegherea calității;

H.G. nr 925/2006 – pentru aprobarea normelor de aplicarea a O.u.G. nr 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare

H.G. nr. 921/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

H.G. nr. 942/2006 – pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvenului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică;

Instrucțiunea I.1000.2-01 privind managementul achizițiilor pentru apărare, aprobată prin Ordinul Ministrului Apărării Naționale nr. M 160/2001;

Instrucțiunea I.1000.3 privind interacțiunea dintre sistemul de planificare, programare, bugetare și evaluare, sistemul de emitere a cerințelor și sistemul de management al achizițiilor pentru apărare, aprobată prin Ordinul Ministrului Apărării Naționale nr. M 127/2002;

Instrucțiunea I.1000.4 privind procesele de evaluare și omologare a produselor, aprobată prin Ordinul Ministrului Apărării Naționale nr. M 15/2006;

Instrucțiunea I.1000.5 privind managementul activităților de cercetare științifică pentru tehnică și tehnologii militare aprobată prin Ordinul Ministrului Apărării Naționale nr. M 33/1999;

Instructiuni nr.1-ANRMAP- din iunie 2013 – emise în aplicarea prevederilor art.188 alin. (2) lit.d) și art. 188 alin. (3) lit.c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică și a contractelor de concesiune de lucrări publice.

Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare;

O.u.G. nr 34/2006 – privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare

O.u.G. nr. 114/2011 – privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 195/2012;

O.u.G. nr. 20/2002 privind achizițiile publice prin licitații elecronice.

O.u.G. nr. 76/2010 privind unele măsuri în domeniul legislației referitoare la achizițiile publice

O.u.G. nr. 77 din 27 noiembrie 2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Ordinul nr.302/2011 – al președintelui Autoritatii Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice privind aprobarea formularelor standard ale Procesului – verbal al ședinței de deschidere a ofertelor și Raportului procedurii, aferente procedurilor de atribuire a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii;

Ordinul nr.543/2366/1446/1489/1441/879/2013- pentru aprobarea Ghidului privind principalele riscuri identificate în domeniul achizițiilor publice și recomandările Comisiei Europene ce trebuie urmate de autoritătile de management și organismele intermediare în procesul de verificare a procedurilor de achiziții publice – M.O. 481/1.08.2013.

Ordinul Ministrului Apărării Naționale nr. M 31/2008 privind competențele de achiziție a produselor, serviciilor și lucrărilor în cadrul Ministerului Apărării, cu modificările și completările ulterioare;

Procedura operațională "Evaluare, certificare și supraveghere a calității la furnizorii de sisteme și echipamente pentru apărare";

Procedura operațională "Norme de evaluare, certificare și supraveghere a calității la furnizorii de sisteme și echipamente pentru apărare";

Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind Vocabularul comun privind achizițiile publice