Studiu Privind Impozitele Si Taxele Locale In Cadrul Primariei Murfatlar

STUDIU PRIVIND IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE ÎN CADRUL PRIMĂRIEI MURFATLAR

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

IMPOZITE ȘI TAXE – NOȚIUNI GENRALE

1.1 Definiții privind impozitele și taxele

1.2 Caracterizarea generală a impozitelor și taxelor

1.3 Elementele impozitelor și taxelor

1.4 Impozitele și taxele locale – rolul și importanța acestora

Capitolul II

ANALIZA IMPOZITELOR LOCALE ÎN CADRUL PRIMĂRIEI MURFATLAR

2.1 Evoluția impozitelor și taxelor pe proprietate în perioada 2011-2013

2.1.1 Impozitul și taxa pe clădiri

2.1.1.1 Impozitul pe clădiri pentru persoane fizice

2.1.1.2 Impozitul pe clădiri pentru persoane juridice

2.1.2 Impozitul și taxa pe teren

2.1.2.1 Impozitul pe terenurile amplasate în intravilan

2.2 Evoluția impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii în perioada 2011-2013

2.2.1 Impozitele pe mijloacele de transport

2.2.2 Taxe pe eliberarea de licențe și autorizații dar și a altor taxe

2.2.2.1 Taxa pentru eliberarea autorizațiilor pentru a desfășura o activitate economică și a altor autorizații similare

Capitolul III

ANALIZA EXECUȚIEI VENITURILOR BUGETULUI LOCAL AL ORAȘULUI MURFATLAR ÎN PERIOADA 2011-2013

3.1 Evoluția veniturilor bugetului local în perioada 2011-2013

3.2 Indicatori aferenți execuției veniturilor bugetului local al Orașului Murfatlar

3.2.1 Gradul de realizare a veniturilor

3.2.2 Gradul de realizare a veniturilor proprii

3.2.3 Gradul de finanțare din veniturile proprii

3.2.4 Gradul de autofinanțare

3.2.5 Veniturile proprii per capita

3.2.6 Gradul de realizare a impozitelor pe proprietate

3.2.7 Gradul de dependență a bugetului local față de bugetul de stat

3.2.8 Gradul de autonomie decizională

3.2.9 Estimatul anual din venituri fiscale

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Orice comunitate locală se confruntă în permanență cu apariția numeroaselor cheltuieli legate de asigurarea bunăstării propriilor cetățeni, astfel încât este pusă în situația de a-și analiza politica de venituri pe care o duce pentru a găsi resursele necesare în vederea acoperirii lor. Dintre aceste resurse, impozitele locale au incidența cea mai ridicată.

Crearea sistemului de gestiune a finanțelor publice locale și organizarea activității fiscale pe principiile descentralizării și autonomiei financiare constituie problema aflată în centrul atenției administrațiilor locale din România. Din punct de vedere al autonomiei financiare a consiliilor locale, impozitele și taxele locale devin din ce în ce mai importante ca surse de venituri, întrucât diminuează mult dependența autorităților locale de bugetul de stat.

Descentralizarea serviciilor publice și promovarea principiului autonomiei locale în administrarea teritoriului țării au determinat transferarea tuturor atribuțiilor și obligațiilor de stabilire, urmărire, încasare și control a impozitelor locale de la autoritățile centrale la nivelul administrațiilor locale. Acest proces, produs în baza legii administrației publice locale, legii finanțelor publice locale și a Hotarârii de Guvern nr. 333/1999, a dus la creșterea responsabilității consiliilor locale în asigurarea resurselor financiare prin creșterea ponderii veniturilor proprii în totalul veniturilor administrate prin bugetul de venituri și cheltuieli.

Impozitele și taxele locale în cadrul primăriei Murfatlar reprezintă motivul studiului acestei lucrări. Lucrarea cuprinde trei capitole. Punctul de pornire al lucrării noastre este definirea impozitelor și a taxelor, caracterizarea generală a impozitelor și taxelor, elementele impozitelor și taxelor, dar rolul și importanța acestora, precum și alte elemente teoretice. Acestea se regăsesc detaliat în Capitolul I al lucrării, intitulat “Impozite și taxe – Noțiuni generale”.

Cel de-al doilea capitol se axează pe prezentarea analizei impozitelor locale în cadrul Primăriei Murfatlar. Titlul capitolului este unul sugestiv “Analiza impozitelor locale în cadrul Primăriei Murfatlar”, deoarece în cadrul acestui capitol am analizat și prezentat evoluția impozitelor și taxelor pe proprietate în perioada 2011-2013, impozitul și taxele pe clădiri atât pentru persoane fizice cât și pentru cele juridice, impozitele și taxele pe teren, impozitul pe terenurile amplasate în intravilan, evoluția impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii în perioada 2011-2013, impozitele pe mijloacele de transport. Această parte a lucrării se încheie cu prezentarea evoluției taxelor pentru eliberarea autorizațiilor pentru a desfășura o activitate economică și a altor autorizații similare, punând accent pe faptul că taxa se stabilește în funcție de suprafața unității. În acest capitol m-am folosit de datele obținute de la primăria Murfatlar.

Capitolul III face obiectul unor analize amănunțite, pornind de la evoluția veniturilor bugetului local în perioada 2011-2013 și încheind cu analiza indicatorilor aferenți execuției veniturilor bugetului local al Orașului Murfatlar.

Am prelucrat și interpretat datele în urma informațiilor obținute din cadrul primăriei Murfatlar, prezentând rezultatele cercetării în ultimele două capitole.

Prin intermediul acestei lucrări am urmărit evidențierea faptului că veniturile locale ale orașului Murfatlar au înregistrat o tendință ascendentă, aspect de o deosebită importanță pentru bugetul local al acestui oraș.

CAPITOLUL I

IMPOZITE ȘI TAXE – NOȚIUNI GENERALE

– Definiții privind impozitele și taxele

Între “impozit” și „taxă” există deosebiri esențiale, de neconfundat, atât din punct de vedere semantic (al sensurilor cuvintelor), cât și din punct de vedere al conținutului lor economic, al interpretării fiscale.

Impozitul reprezină plata efectuată în favoarea bugetului de stat de către diferite persoane fizice sau juridice în cazul când acestea se bucură de anumite servicii sau drepturi. “Suma de bani care se platește unor instituții în schimbul unor servicii prestate sau al unor drepturi.”

Din punct de vedere fiscal, impozitul reprezintă plata banească, obligatorie, generală, nerambursabilă, și fără obligația din partea statului la o contra prestație sau un echivalent direct și imediat către persoanele fizice sau juridice care au obligația de a efectua plăți către bugetul de stat, în cuantumul și termenele stabilite prin lege.

Taxa reprezintă plata bănească, facultativă, individuală, definitivă și nerambursabilă , cu obligația din partea prestatorului (stat sau unitate privată), la o contraprestație sau un echivalent direct și imediat (serviciu, lucrări, confirmarea unor drepturi, etc.) către persoanele fizice și juridice. Taxele pot fi percepute și de unitățiile private autorizate.

– Caracterizarea generală a impozitelor și taxelor

Impozitele se stabilesc și se percep numai și numai de unitățiile specializate ale statului,, în nici un caz și sub nici o formă impozitele nu pot fi încasate de unitățile private și cu atât mai mult nu se pune problema stabilirii de impozite de către aceste unități.

Noțiunea de “impozit” este sinonimă cu “venit al statului”. Din punct de vedere al “contribuabilului” al acelui care au obligația legată de a suporta din veniturile sale dările către stat, impozitul reprezintă o obligație de plată către stat, o dare. Din punct de vedere al plătitorului spre exemplu al societății comerciale care are obligația reținerii impozitului pe salarii de la salariații săi și de a-l vira la bugetul statului, impozitul reprezintă “o obligație legală”: de a reține obligațiile de plată și a le vira statului, conform prevederilor legale. Din punct de vedere al terților în general persoane fizice și juridice străine, care nu au calitatea de contribuabili ai statului în discuție, impozitele practicate într-un stat exprimă gradul de fiscalitate, în funcție de care se apreciază oportunitățile de a investi, a munci, a face afaceri.

Frecvent se fac confuzii între noțiunea de impozite și cea de taxe. Asemenea confuzii sunt generate, în unele cazuri, chiar de prevederile legale în vigoare, care nu respectă sensul și conținutul real al termenilor și expresiilor folosite.

Din definiția impozitului rezultă trei caracteristici fundamentale ale impozitului, și anume: caracterul obligatoriu, titlul nerambursabil și lipsa contraprestației.

Caracterul obligatoriu al impozitului desemnează faptu că plata acestuia către stat este o sarcină impusă tuturor contribuabililor persoane fizice și/sau juridice române ori străine ca și rezidenților ce obțin venituri atât în România, cât și în străinătate și datorează impozit. Dreptul de a decide asupra nivelului impozitului revine puterii legislative și organelor administrative locale pentru acele segmente care, prin, lege le sunt date în responsabilitate. Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite la cheltuieli politice; sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale.

Titlul nerambursabil al impozitului are în vedere că acesta este o plată definitivă către stat; statul stabilește nivelul impozitului pe categorii de contribuabili, il aduce la cunoștință acestora și urmărește colectarea lui la termenele stabilite prin legislația în vigoare.

Lipsa contraprestației semnifică ideea potrivit căreia contribuabilii nu pot solicita statului un contraserviciu, având o valoare egală sau apropiată cu valoarea impozitului plătit.

Rolul important al impozitelor se manifestă pe următoarele planuri:

în plan economic: rolul impozitului se concretizează ca fiind un factor de încurajare a unor anumite activități economice creștere sau reducere a producției sau a consumului, îngrădire sau impulsionare a comerțului exterior;

în plan financiar: rolul impozitelor este acela de a constitui în mijlocul principal de colectare a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice; ele pot crește sau scadea atât în marime relativă cât și absolută fie prin mărirea/micșorarea cotelor de impunere;

în plan social: rolul impozitelor constă în faptul că prin intermediul acestora, statul asigură redistribuirea unei părți din produsul intern brut între membrii societății, indiferent dacă aceștia sunt persoane fizice sau juridice.

Încasarea impozitelor:

la sediul organului fiscal de care aparține contribuabilului, în acest caz, contribuabilul efectuează plata în numerar prin prezentarea la casieria organului fiscal la termenele stabilite; în prezent se folosesc tot mai mult operațiuniile de plată prin mijloce economice;

deplasarea organului fiscal la sediul contribuabilului;

reținerea la sursă a impozitului datorat; constă în calculul impozitului de către suportatorului impozitului respectiv din drepturile ce se cuvin persoanelor fizice și juridice și virarea acestuia la termenele și pe destinațiile stabilite de lege;

perceperea impozitului prin aplicarea de timbre fiscale; este o modalitate de încasare a unor impozite practicate în general, de către instanțele judecătorești, în prezent se optează pentru plata acestor taxe prin agenții economici specializați.

În cazul taxelor plata se face anticipat, în timpul prestației, sau la sfârșit, după cum convin părțile, fără a se pune problema perceperii de penalități sau alte sancțiuni pentru neplata la termen.

– Elementele impozitelor și taxelor

Cu prilejul instituirii unui nou impozit trebuie să se precizeze o serie de elemente din care să rezulte în sarcina cui cade impozitul respectiv, cuantumul acestuia, modul de așezare și percepere, căile de urmarire în caz de neplată, sancțiunile pentru încălcarea prevederilor legale. Precizarea expresă a acestor elemente este necesară atât pentru contribuabil, pentru a ști cât are de plată și când trebuie să plătească, cât și pentru organele fiscale, care trebuie să stabilească, să perceapă și să urmarească încasarea impozitelor.

Termenul de plată indică data până la care impozitul trebuie achitat statului, sau intervalul de timp în interiorul căruia subiectul impozitului trebuia să-și achita obligația față de buget.

Elementele impozitului, întâlnite în teoria și practica lui fiscal la termenele stabilite; în prezent se folosesc tot mai mult operațiuniile de plată prin mijloce economice;

deplasarea organului fiscal la sediul contribuabilului;

reținerea la sursă a impozitului datorat; constă în calculul impozitului de către suportatorului impozitului respectiv din drepturile ce se cuvin persoanelor fizice și juridice și virarea acestuia la termenele și pe destinațiile stabilite de lege;

perceperea impozitului prin aplicarea de timbre fiscale; este o modalitate de încasare a unor impozite practicate în general, de către instanțele judecătorești, în prezent se optează pentru plata acestor taxe prin agenții economici specializați.

În cazul taxelor plata se face anticipat, în timpul prestației, sau la sfârșit, după cum convin părțile, fără a se pune problema perceperii de penalități sau alte sancțiuni pentru neplata la termen.

– Elementele impozitelor și taxelor

Cu prilejul instituirii unui nou impozit trebuie să se precizeze o serie de elemente din care să rezulte în sarcina cui cade impozitul respectiv, cuantumul acestuia, modul de așezare și percepere, căile de urmarire în caz de neplată, sancțiunile pentru încălcarea prevederilor legale. Precizarea expresă a acestor elemente este necesară atât pentru contribuabil, pentru a ști cât are de plată și când trebuie să plătească, cât și pentru organele fiscale, care trebuie să stabilească, să perceapă și să urmarească încasarea impozitelor.

Termenul de plată indică data până la care impozitul trebuie achitat statului, sau intervalul de timp în interiorul căruia subiectul impozitului trebuia să-și achita obligația față de buget.

Elementele impozitului, întâlnite în teoria și practica financiară, sunt sintetizate astfel:

Subiectul impozitului sau plătitorul este persoana fizică sau juridică obligată prin lege la plata acestuia. În cazul impozitului pe salarii, subiect al impozitului este orice persoană fizică care realizează un venit sub formă de salariu.

Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suportă efectiv impozitul. De regulă, persoana care plătește impozitul este aceea care îl și suportă. Sunt situații, însă, când suportatorul impozitului este o altă persoană decat subiectul. Este posibilă această situație deoarece, prin diverse căi și mijloace, într-o măsură mai mică sau mai mare, unele impozite plătite de persoane fizice sau juridice pot fi transpuse în sarcina altor persoane. Se ajunge astfel la fenomenul repercursiunii impozitelor.

Obiectul impunerii este reprezentat de materia supusa impunerii. În calitate de obiect al impozitului pot apărea, după caz, venitul, averea iar uneori și cheltuielile.

-în cazul impozitelor directe, venitul si averea apar în calitatea de obiect al impunerii. Astfel, în cazul impozitului pe salariu obiectul impozitului il constituie salariul și alte drepturi de personal;

-bunurile mobile și imobile care fac obiectul donației (succesiunii);

-în cazul impozitelor indirecte, obiectul impunerii îl constituie produsul care face obiectul vânzării, serviciul pretat sau lucrarea executată, bunul importat sau exportat.

Sursa impozitului arată din ce anume se plătește impozitul: din venit sau din avere.

Unitatea de impunere este reprezentată de unitatea de măsură în care se exprimă obiectul impozabil. La impozitul pe clădiri este reprezentată de metrul pătrat de suprafață utilă, iar la impozitul funciar – hectarul.

Cota impozitului este reprezentată de impozitul aferent unei unități de impunere. Cota impozitului (cota de impunere) poate fi fixă, când impozitul aferent unității de impunere apare ca o mărime invariabilă, sau procentuală (proporțională, progresivă sau regresivă). Cota de impunere se poate exprima deci în marimi absolute sau în mărimi relative.

Asieta (modul de așezare a impozitului) reprezintă măsurile care se iau de organele fiscale pentru stabilirea fiecarui subiect impozabil, a mărimii obiectului impozabil și a cuantumului impozitului datorat statului.

Termenul de plată indică data la care sau intervalul de timp în interiorul căruia subiectul impozitului trebuie să-și achite obligația față de bugetul statului. Momentul în care plata unui venit bugetar devine exigibilă nu coincinde întotdeauna cu cel al nașterii obligației plătitorului față de buget.

– Impozitele și taxele locale – rolul și importanța acestora

Conform articolului 248 din Codul Fiscal, impozitele și taxele locale se clasifică după cum urmează:

impozit pe clădiri;

impozitul pe teren;

impozitul pe mjloacele de transport;

taxă pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor;

taxă pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate;

impozitul pe spectacole;

taxa hotelieră;

taxe speciale;

alte taxe.

Impozitele și taxele locale, precum și amenzile și penalitățile aferente acestora constituie veniturile bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale.

Pe plan economic, rolul impozitelor se manifestă prin intermediul măsurilor pe care acesta le ia de a intervene în activitatea economică cu ajutorul impozitelor. Prin impozite se poate încuraja o activitate economică, folosind forma exonerării sau se poate descuraja prin suprataxare, fapt ce relevă posibilitățile statului de a folosi impozitele ca mijloc de intervenție în economie. Pe plan social, rolul impozitelor se manifestă în mai multe direcții, dintre care menționăm rolul lor de instrumente de redistribuire. Prin ele, statul procedează la redistribuirea unei părți din produsul intern brut între persoanele fizice și juridice, între păturile sociale și clasele sociale.

În vederea clasificării și stabilirii reale a situației fiscale a contribuabililor, compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale au competența de a solicita informații și documente cu relevanță fiscală sau pentru identificarea contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile, după caz, iar notarii, avocații, executorii judecătorești precum și altă entitate care deține informații sau documente cu privire la bunuri impozabile sau taxabile, după caz, ori la persoane care au calitatea de contribuabil, au obligația furnizării acestora fără plată.

Autoritățile administrative publice locale au următoarele componente și răspunderi în ceea ce privește finanțele publice locale:

elaborarea și aprobarea bugetelor locale la firmele stabilite;

stabilirea și urmărirea impozitelor și taxelor locale în condițiile legii;

urmărirea execuției bugetelor locale și rectificarea acestora pe parcursul anului bugetar, în condiții de echilibru bugetar;

stabilitea și urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale, include opțiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor agenți economici specializați sau servicii publice locale, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul cetățenilor;

administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică sau privată a instituțiilor administrativ-teritoriale;

angajarea de împrumuturi pe termen scurt, mediu și lung și urmărirea achitării la scadență a obligațiilor de plată rezultate din acestea;

administrarea resurselor financiare pe parcursul execuției bugetare în condiții de eficiență;

stabilirea opțiunilor și a priorităților în aprobarea și în efectuarea cheltuielilor publice locale;

elaborarea, aprobarea, modificarea și urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectiva unităților administrativ-teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;

organizarea și urmărirea efectuării controlului financiar de gestiune asupra gestiunilor proprii, gestiunilor instituțiilor și serviciilor publice din subordinea consiliului local și consiliului județean.

Bugetele locale și bugetele instituțiilor și serviciilor publice de interes locale se aprobă astfel:

bugetele locale, de către consiliile locale, consiliile județene și consiliul județean;

bugetele instituțiilor și serviciilor publice, finanțate integral sau parțial din bugetele locale;

bugetele instituțiilor și serviciilor publice finanțate integral din venituri extrabugetare, de către organul de conducere a acestora, cu avizul ordonatorului principal de credite.

Fiecare comună, oraș, municipiu, județ întocmește bugetul local, în condiții de autonomie potrivit legii.

Ordonatorii principali de credit elaborează și prezintă o dată cu proiectul annual al bugetului local, o prognoză a acestuia pe următorii 3 ani, precum și programul de investiții publice, detaliat pe obiective și pe ani de execuție.

Instituțiile publice cuprind autoritățile unităților administrativ-teritoariale, instituțiile publice și serviciile publice de itneres local, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanțare a activității acestora. Veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe, alte venituri și venituri cu destinație specială, precum și din sume și cote defalcate din unele venituri ale bugetelor locale și din transferuri cu destinație speciale de la bugetul de stat. Impozitele și taxele locale se stabilesc de către consiliul local și județean, după caz, în limitele și condițiile legii.

Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării, dezmembrării sau defectării în condițiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale care aparțin instituțiilor și serviciilor publice, finanțate integral din bugetele locale, după deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operațiuni, constituie venituri ale bugetului local și se varsă la acestea.

Sumele încasate din concensionarea sau din închirierea unor bunuri aparținând domeniului public și privat, de interes local sau județean, constituie venituri ale bugetelor locale.

Sumele încasate din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat ale unităților administrativ-teritoariale constituie venituri cu destinație specială ale bugetelor locale și se utilizează pentru realizarea de investiții din componența autorităților administrației publice locale.

Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile cu destinație specială din bugetul de stat se aprobă anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecărui județ.

Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual, o cotă de până la 25% se alocă județului propriu, iar diferența se repartizează pe comune, orașe, municipii, de către consiliul județean, prin hotărâre, după consultarea primarilor și cu asistență tehnică de specialitate a direcției generale a finanțelor publice și controlului financiar de stat, în funcție de criteriile de repartizare aprobate.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale se vor acorda pentru investiții finanțate din împrumuturile externe, la a căror realizare contribuie și Guvernul.

Din bugetele locale se finanțează acțiuni social-culturale sportive, inclusiv ale cultelor, acțiuni de interes local în beneficiul comunității, cheltuieli de întreținere și funcționare a administrației publice locale, cheltuieli cu destinație specială, precum și alte cheltuieli prevăzute prin dispoziții legale.

Veniturile și cheltuielile anuale aprobate în bugetele locale se defalcă pe trimestre în funcție de termenele de încasare a veniturilor, conform Codului Fiscal și perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.

Consiliile județene și consiliile locale, pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări și servicii de interes public local. Colaborarea sau asocierea se realizează pe bază de convenții sau contracte de asociere în care se prevăd și resursele financiare reprezentând contribuția fiecărei autorități a administrației publice locale implicite. Convențiile sau contractele de asociere se încheie de către ordonatorii principali de credite, în condițiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat în colaborare sau asociere.

Consiliile locale pot participa cu capital social sau bunuri la societăți comerciale pentru realizarea de lucrări de servicii de interes public local sau județean, după caz. Fondurile necesare se asigură din bugetele locale.

În bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziția consiliului local și județean, în cotă de 5% în totalul cheltuielilor. Acesta poate fi utilizat, pe baza hotărârilor consiliilor respective, pentru finanțarea acțiunilor sau sarcinilor intervenite în cursul anului și pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale.

Consiliile locale și județene pot aproba și utiliza, în întregime, sume încasate din venituri proprii peste cele aprobate prin bugetul local, pentru suplimentarea cheltuielilor prevăzute în aceste bugete, în următoarele condiții:

depășirea încasărilor să fie realizate pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local respectiv și să mențină până la finele anului.

bugetele respective să aibă împrumuturi restante, precum și dobânzi și comisioane neachitate, aferente împrumuturilor contractate.

Cheltuielile pentru investițiile județelor, municipiile, orașelor și comunelor, după caz, și ale instituțiilor și serviciilor publice de subordonare județeană și locală, care se finanțează, potrivit legii, din bugetul local și din împrumuturi, se înscriu în programul de investiții al fiecărei unități administrativ-teritoriale, care se aprobă ca anexă la bugetul local de către consiliul local județean.

Obiectivele de investiții și celelalte cheltuieli asimilate investițiilor se înscriu în programul de investiții, după caz, în prealabil documentațiile tehnico-economice, resprectiv notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiții, fiind elaborate și aprobate potrivit dispozițiilor legale.

Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritățile în repartizarea sumelor de fiecare obiectiv înscris în programul de investiții, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu aceste destinații, asigurând totodată, utilizarea rațională și eficientă a acestor fonduri, precum și realizarea obiectivelor de investiții în cadrul duratelor de execuție aprobate.

Proiectele bugetelor locale se elaborează pe baza proiectelor bugetelor proprii ale administrației publice locale, ale instituțiilor și serviciilor publice de subordonare locale.

Ordonatorii principali de credite al bugetelor locale prezintă proiectele bugetelor locale, echilibrate, direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat, până la data de 15 mai a fiecărui an, urmând ca aceasta să depună la Ministerul Finanțelor proiectelor bugetelor locale pe ansamblul județului, cel mai târziu până la data de 1 iunie a fiecărui an.

Una dintre condițiile administrației publice locale o reprezintă existența unui buget propriu, ca o certitudine a independenței totale sau parțiale, a finanțării proprii.

Veniturile și cheltuielile prevăzute și bugetele locale se repartizează pe trimestre, în funcție de termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor și se acordă de către:

Ministerul Finanțelor, pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și pentru transferurilor de la acest buget, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de direcțiile generale ale finanțelor publice și contolul financiar de stat, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat;

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pentru bugetele proprii și bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate în termin de 15 zile de la probarea sumelor.

Pe baza bugetelor locale aprobate, în condițiile legii, de consiliile locale, județene, după caz, în condițiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat, întocmesc și transmit Ministerului Finanțelor bugetele pe ansamblul fiecărui județ, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor grupate în cadrul fiecărui județ pe comune, orașe, municipii, și bugetul propriu, pe structura clasificației bugetare dată de Ministerul Finanțelor.

Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare, aprobate prin bugetul local, pe unitățile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, cuprinse în bugetele respective și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, cu respectarea dispozițiilor legale.

Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unități ierarhice, ai căror conducători sunt ordonatorii terțiari de credite și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozițiilor legale.

Ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unităților pe care le-au fost repartizate și pentru nevoile unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.

Ordonatorii principali, secundari și terțiari de credite răspund de:

elaborarea proiectului de buget propriu;

urmărirea modului de încasare a veniturilor;

necesitatea, oportunitatea și legalitatea angajării și utilizării creditelor bugetare în limită și cu destinația aprobată prin bugetul propriu;

integritatea bunurilor aflate în administrație;

organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a bilanțurilor contabile și a conturilor de execuție bugetară.

Transferurile către bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetul de stat, se efectuează de către Ministerul Finanțelor, prin direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat, la cererea ordonatorilor principale de credite, în funcție de necesitățile execuției bugetare.

Finanțarea cheltuielilor din bugetele locale, se asigură prin deschideri de credite de către ordonatorii principale ai acestora, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale și potrivit destinației stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziție anterior și cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.

Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local se asigură astfel:

integral din bugetul local, în funcție de subordonare;

din venituri extrabugetare și din subvenții acordate de la bugetul local, în funcție de subordonare;

integral din venituri extrabugetare.

Instituțiile și serviciile publice de interes local mai pot folosi, pentru desfășurarea și lărgirea activităților lor, mijloace materiale și bănești primite de la persoane juridice și fizice sub formă de donații și sponsorizări, cu respectarea dispozițiilor legale.

În cazul în care, la înființarea unor instituții și servicii publice de interes local sau a unor activități finanțate integral de venituri extrabugetare, aceste nu dispun de fonduri suficiente, în baza unor documentații temeinice fundamentate, consiliile locale și județene, după caz, pot acorda împrumuturi temporare din bugetul local pe bază de convenție. Împrumuturile acordate în aceste condiții vor fi rambursate integral în termen de un an de la data acordării.

Pentru funcționarea unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice și juridice, consiliile locale și județene după caz, stabilesc taxe speciale. Taxele speciale constituie venituri cu destinație specială ale bugetelor locale, fiind utilizate cu scopurile pentru care au fost înființate. Taxele speciale se încasează numai la persoanele fizice și juridice care se servesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.

Sumele rămase neutilizate din taxele speciale, stabilite ca diferența între veniturile încasate și plățile efectuate, se raportează în anul următor cu aceeași destinație, o dată cu încheierea exercițiului bugetar. Același regim se aplică și celorlalte venituri cu destinație specială.

Constatarea, așezarea și urmărirea încasării taxelor speciale se realizează prin compartimentele de specialitate ale primăriilor și consiliilor județene după caz.

CAPITOLUL II

ANALIZA IMPOZITELOR LOCALE ÎN CADRUL PRIMĂRIEI MURFATLAR

2.1 Evoluția impozitelor și taxelor pe proprietate în perioada 2011-2013

Pentru asigurarea resurselor financiare necesare desfășurării activității unităților administrativ-teritoriale sunt instituite o serie de impozite și taxe locale.

Impozitele și taxele locale reprezintă o formă de prelevare a unei părți din veniturile sau averea persoanelor fizice și juridice la dispoziția colectivităților locale în vederea acoperirii cheltuielilor publice. Această prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil și fără contraprestație directă din partea unității administrativ-teritoriale.

2.1.1. Impozitul și taxa pe clădiri

Impozitul pe clădiri este un impozit anual și se datorează de către contribuabili pentru clădirile aflate în proprietatea lor sau de către concesionar, locatar, titularul dreptului de administrare sau de folosință, pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz.

Impozitul pe clădiri se calculează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea au fost dobândite, fiind plătit anual, în două rate egale, până la datele de 3 martie, respectiv 30 septembrie, inclusiv.

În cadrul acestui subcapitol este prezentată evoluția veniturilor realizate de bugetul local al orașului Murfatlar din impozitul și taxa pe clădiri, fiind detaliate atât veniturile realizate din această sursă pe trimestre, cât și anuale, perioada de analiză cuprinzând un interval de 3 ani, respectiv perioada 2011 – 2013.

Tabel 2.1.1. – Veniturile din impozitul și taxa pe clădiri ale bugetului local Murfatlar.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

În cadrul Tabelului 2.1.1. sunt prezentate veniturile orașului Murfatlar din impozitul și taxa pe clădiri, pe o perioadă de trei ani, respectiv perioada cuprinsă între 2011 – 2013. După cum se poate observa, încasările din impozitele pe clădiri au fost repartizate în mod egal pe fiecare din cele patru trimestre ale anilor 2011, 2012, 2013. Se remarcă faptul că veniturile trimestriale ale anului 2012 au fost substanțial mai ridicate comparativ cu cele realizate în anul 2011, în 2013 tendința fiind de stagnare a veniturilor din aceste surse la nivelul celor înregistrate în anul anterior.

Figura 2.1.1. – Evoluția veniturilor orașului Murfatlar din impozitul și taxa pe clădiri, în perioada 2011-2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

În Figura 2.1.1. se observă faptul că veniturile orașului Murfatlar din impozitul și taxa pe clădiri au crescut semnificativ în anul 2012 față de anul 2011, respectiv au înregistrat valoarea de 1886140 lei în anul 2012, comparativ cu totalul veniturilor realizate în anul 2011, de 1059000 lei. În anul 2013, veniturile locale din impozitul pe clădiri ale orașului Murfatlar au rămas la valoarea înregistrată în anul precedent, respectiv au fost în sumă de 1886140 lei.

2.1.1.1 Impozitul pe clădiri pentru persoane fizice

In cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare la valoarea impozabilă a clădirii. Cota de impozitare este de 0,1% din valoarea de impozitare calculată cu ajutorul tabelului de mai jos – Tabelul 2.1.1.1.

Tabel 2.1.1.1. – Valorile impozabile pe metru patrat de suprafata construită la clădiri și alte construcții aparținând persoanelor fizice.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

Pentru determinarea suprafeței construite desfășurate, în cazul clădirilor care nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, asupra suprafeței utile se aplică coeficientul de transformare de 1,20.

În figura 2.1.1.2., este prezentată evoluția valorii impozabile a clădirilor cu instalații de apă, canalizare, electrice, încălzire, pe o perioadă de 3 ani (2011 – 2013). După cum se poate observa, anul 2013 a reprezentat anul în care valoarea impozabilă aplicabilă tuturor celor 4 tipuri de clădiri s-a majorat semnificativ. Astfel, valoarea impozabilă cea mai ridicată a fost în anul 2013, ca și în anii precedenți, cea aplicată clădirilor cu cadre din beton armat, aceasta depășind pragul de 900 lei/mp, ajungând la nivelul de 935 lei/mp în 2013.

Figura 2.1.1.2. – Valoarea impozabilă pe metru pătrat a clădirii cu instalații de apă, canalizare, electrice, încălzire, în perioada 2011 – 2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

Pentru clădirile cu pereții exteriori din lemn, valoarea impozabilă aplicabilă în anul 2013 a ajuns la nivelul de 254 lei/mp, față de valoarea de 219 lei/mp, nivel înregistrat în anii 2011 și menținut în 2012. în ceea ce privește clădirile-anexă cu cadre din beton armat, impozitul pe clădirile deținute de persoanele fizice a fost calculat în anul 2013 utilizând valoarea impozabilă de 159 lei/mp, comparativ cu anii precedenți, în care s-a utilizat o valoare impozabilă mai redusă – 137 lei/mp. Nu în ultimul rând, în cazul clădirilor-anexă, pentru cele cu pereții exteriori din lemn, valoarea impozabilă a ajuns în anul 2013 la 95 lei/mp, de la 82 lei/mp, în perioada cuprinsă între 2011 și 2012.

Graficul 2.1.1.3., ce ilustrează evoluția valorii impozabile a clădirilor fără instalații de apă, canalizare, electrice și încălzire ne arată cum pe parcursul celor 3 ani (2011 – 2013) s-au înregistrat modificări semnificative ale valorii impozabile aplicate clădirilor cu cadre din beton armat – de la 478 lei/mp în 2011 și 2012 la 555 lei/mp. Celelalte trei tipuri de clădiri impozitate au înregistrat, de asemenea, creșteri ale valorii impozabile, însă acestea au fost mai reduse – clădirile cu pereții exteriori din lemn au fost în 2013 impozitate cu 159 lei/mp, față de 137 lei/mp în 2011 și 2012, pentru clădirile-anexă cu cadre din beton armat s-a utilizat o valoarea impozabilă majorată în 2013, respectiv 143 lei/mp, iar pentru clădirile-anexă cu pereții exteriori din lemn s-a utilizat valoarea de 63 lei/mp în anul 2013 pentru calculul impozitului.

Figura 2.1.1.3. – Valoarea impozabilă pe metru pătrat a clădirii fără instalații de apă, canalizare, electrice, încălzire, în perioada 2011 – 2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

2.1.1.2 Impozitul pe clădiri pentru persoane juridice

În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. Valoarea impozabilă a clădirii reprezintă valoarea de intrare a clădirii in patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului, valoare care nu se diminuează cu amortizarea calculată potrivit legii.

În cazul clădirilor dobândite în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință 2013, precum și pe parcursul acestuia, impozitul pe clădiri s-a calculat prin aplicarea cotei de 1,5% asupra valorii de intrare în patrimoniu.

În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri s-a stabilit de către consiliul local, astfel:

10% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință;

30% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referință.

În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință 2013, cota impozitului și a taxei pe clădiri a fost de 10% și s-a aplicat la valoarea de inventar a clădirii înregistrate în contabilitatea persoanei juridice, până la sfârșitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare. În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referință 2013, cota impozitului și a taxei pe clădiri a fost de 30% și s-a aplicat la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanei juridice, până la sfârșitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare. Fac excepție clădirile care au fost amortizate integral potrivit legii, în cazul cărora cota de impozitare a fost de 1,5%.

2.1.2 Impozitul și taxa pe teren

Orice persoană fizică și juridică, care deține în proprietate teren situat în România, datorează pentru acesta un impozit pe teren anual, care se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoariale în raza căreia este situat terenul.

În cazul unui teren aflat în administrarea sau folosința – dupa caz – a altei persoane și pentru care se datorează chirie/arendă în baza unui contract de închiriere/arendare, impozitul pe teren se datorează de catre proprietar.

Impozitul pe teren se stabilește anual, în sumă fixă pentru metru pătrat de teren, luând în calcul suprafața terenului, rangul localității în care este amplasat terenul și zona sau categoria de folosință a terenului, conform încadrării făcută de consiliul local.

Tabelul 2.1.2.1. evidențiază veniturile trimestriale ale bugetului local al orașului Murfatlar din impozitul și taxa pe teren în decursul aceleiași perioade analizate, respectiv 2011 – 2013. După cum se poate observa, veniturile trimestriale au înregsitrat creșteri semnificative, astfel că la nivelul trimestrului IV al anului 2013 s-au încasat venituri în valoare de 200378 lei în 2013, fața de 184078, valoarea încasată în același trimestru al anului 2012, și 138250 lei încasați în anul 2011 din impozitul pe teren.

Tabel 2.1.2.1. – Evoluția veniturilor din impozitul și taxa pe teren ale bugetului local Murfatlar

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

În Figura 2.1.2.2. este prezentat venitul bugetului local din impozitul și taxa pe teren. În anul 2011 s-a încasat un total de 553.000 lei din această sursă, în 2012 a avut loc o creștere semnificativă față de anul precedent, totalul încasat fiind de 736.312 lei. În anul 2013 a avut loc o nouă creștere a încasărilor din impozitul și taxa pe teren, dar mai mică față de anii 2011-2012, totalul încasat la nivelul acestui an fiind de 805.112 lei.

Figura 2.1.2.2. – Evoluția veniturilor bugetului local din impozitul și taxa pe teren.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

Remarcăm faptul că, și în cazul acestui tip de impozit, tendința a fost de majorare a veniturilor locale ale bugetului orașului Murfatlar, la fel ca și în cazul veniturilor din impozitul și taxa pe clădiri.

2.1.2.1. Impozitul pe terenurile amplasate în intravilan

În cazul unui teren amplasat în intravilan, categoria teren pentru construcții, impozitul pe teren se stabilește prin înmulțirea numărului de metri pătrați ai terenului cu suma corespunzătoare prevăzută în Tabelul 2.1.2.1.1.

Orașul Murfatlar este localitate de rangul III iar satul Siminoc este localitate de rangul V. Zona liberă Constanța Sud s-a extins în complexul portuar Murfatlar, între km 39,5 și km 40,5, formându-se Zona Liberă Murfatlar, care funcționează ca o sucursală a zonei libere Constanța Sud și cuprinde o suprafață de 10,7 ha teren și 0,7 ha acvatoriu. Zona liberă Murfatlar beneficiază de facilitățile specifice zonelor libere și este destinată îndeosebi activităților industriale de procesare.

Tabel 2.1.2.1.1. – Evoluția valorii impozabile a terenului amplasate în intravilan în perioada 2011 – 2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

În analiza tehnică observăm cum impozitul pe teren și-a modificat valoarea pe parcursul anilor. Valoarea maximă atinsă este in anul 2013, când locuitorii zonei A au achitat impozit la teren în valoare de 65 lei/ha. Locuitorii zonei C și D au achitat un impozit nemodificat în anul 2012 față de anul 2011, însă acesta s-a majorat începând cu anul 2013, când a ajuns la 21,13 lei/ha, respectiv 12,30 lei/ha. După cum se poate observa din Figura 2.1.2.1.2., în anii 2011 și 2012 nu s-au produs modificări ale impozitului, acesta rămânând constant pentru zona B, pe parcursul anului 2013 s-au produs modificări, valoarea impozitului pe teren ajungând la 45 lei/ha.

Figura 2.1.2.1.2. – Impozitul pe terenurile amplasate intravilan în orașul Murfatlar, în perioada 2011 – 2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

Figura 2.6: Impozitul pe terenurile amplasate intravilan în satul Siminoc, în perioada 2011 – 2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

Comparativ cu graficul anterior legat de impozitul pe terenul intravilan în orașul Murfatlar, impozitul pe terenurile amplasate în intravilanul satului Siminoc sunt asemănătoare, modificări majore ale impozitului perceput fiind vizibile doar în anul 2013, în anul 2011 și 2012 valoarea impozitului fiind aproximată pentru zona A la 613 lei, iar pentru zona B la 460 lei.

Valoarea impozitului pe teren în zona A este mai ridicată în comparație cu cel din zona B, diferența dintre cele două zone fiind de aproximativ 150 lei. În anul 2013 au avut loc modificări ale impozitului pe terenul intravilan în ambele zone ale satului Siminoc (zona A și zona B), creșterea fiind de aproximativ 100 de lei, diferența dintre cele două zone menținându-se constantă.

2.2. Evoluția impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii în perioada 2011-2013

2.2.1. Impozitele pe mijloacele de transport

Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în România datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport, cu excepția cazurilor în care în lege se prevede altfel.

Impozitul asupra mijloacelor de transport se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoariale unde persoana își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.

În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, impozitul asupra mijlocului de transport se datorează de locatar. Impozitul pe mijloacele de transport se datorează bugetului local al unității administrativ-teritoriale unde are domiciliul proprietarul.

Tabel 2.2.1.1. – Veniturile din impozitul pe mijloacele de transport, pe trimestre.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

Din Figura 2.7. se observă că în anul 2012 s-a înregistrat o creștere semnificativă a veniturilor din impozitul pe mijloacele de transport, acesta crescând cu aproximativ cu 50% față de anul 2011, iar în anul 2013 s-a înregistrat o creștere de aproximativ 20% față de anul 2012, în timp ce față de anul 2011, creșterea a fost de aproximativ 75%.

Figura 2.2.1.2. – Evoluția veniturilor locale din impozitul pe mijloacele de transport, în perioada 2011 – 2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

Remorci, semiremorci, rulote*

Tabel 2.2.1.2. – Evoluția impozitului aplicabil remorcilor, semiremorcilor și rulotelor, în perioada 2011-2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

*Cu excepția celor care nu fac parte din combinative de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere).

Mijloace de transport cu tracțiune mecanică

Tabel 2.1.2.3. – Impozitul aferent mijloacelor de transport cu tracțiune mecanică, 2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

În cazul unui ataș, impozitul pe mijlocul de transport este de 50% din impozitul pentru motociclete, motoarele și scuterele respective.

Mijloace de transport pe apă

Tabel 2.1.2.4. – Impozitul pe mijloacele de transport pe apă, în perioada 2011 – 2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

2.2.2. Taxe pe eliberarea de licențe și autorizații dar și a altor taxe

Veniturile bugetului local al orașului Murfatlar din taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare în anul 2013, pe trimestre sunt prezentate în cadrul Tabelului 2.2.2.1.

Tabel 2.2.2.1. – Veniturile bugetului local din taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare,

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

Așa cum se poate observa, cele mai ridicate încasări din acest tip de taxe au fost în trimestrul al II-lea al anului 2013, în timp ce în trimestrele I si III ale aceluiași an încasările au fost relativ mai reduse, respectiv de 17920 lei. în trimestrul IV al anului 2013 s-a încasat o sumă semnificativ mai mică decât în trimestrele anterioare, respectiv 8960 lei.

Urmărind evoluția încasărilor bugetului local al orașului Murfatlar din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități, în perioada 2011 – 2013, pe trimestre (Tabelul 2.2.2.2.), se poate observa că spre deosebire de anii 2011, când cele mai ridicate venituri din aceste surse s-au realizat în primele 3 trimestre, iar în ultimul trimestru al acestui an sumele încasate au fost reduse, în anul 2013 situația s-a inversat. Astfel, cea mai mare valoare a fost înregistrată în trimestrul al IV-lea, iar în primele 3 trimestre au fost încasate sume extrem de reduse la bugetul local din aceste taxe. De remarcat și faptul că la nivelul anului 2012, veniturile încasate și-au menținut valorile constante, extrem de reduse, de la un trimestru la altul, respectiv 2231 lei în fiecare trimestru.

Tabel 2.2.2.2. Alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități, pe trimestre.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

Din punct de vedere al sumelor absolute încasate de bugetul local din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități, în perioada 2011 – 2013, trendul a fost unul descendent. Astfel, se poate observa din Figura 2.2.2.3. că la nivelul anului 2011 s-a încasat cea mai mare sumă din aceste tipuri de taxe, respectiv 69000 lei, în timp ce încasările din aceste surse au scăzut substanțial în anul 2012, realizându-se în cursul acestui an venituri la bugetul local de doar 8923 lei. Anul 2013 a semnalat o creștere a acestor venituri, astfel că valoarea totală încasată de bugetul local al orașului Murfatlar din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități a ajuns la 35000 în anul 2013.

Figura 2.2.2.3. – Evoluția veniturilor din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități, în perioada 2011 – 2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

2.2.2.1 Taxa pentru eliberarea autorizațiilor pentru a desfășura o activitate economică și a altor autorizații similare

Taxa pentru autorizația de funcționare a unitaților de alimentație publică.

Comercianții a căror activitate se desfășoară Clasificării activităților din economia națională – CAEN. aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare, – restaurante si baruri, datorează bugetului local al orașului Murfatlar, în a cărui rază adinistrativ teritorială se află amplasată unitatea sau standul de comercializare, o taxă pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizației privind desfașurarea activității de alimentație publică. Taxa se stabilește în funcție de suprafața unității după cum urmează:

suprafață mai mică de 50 mp inclusiv – taxa este de 1000 lei;

suprafață mai mare de 50 mp – taxa este de 2000 lei.

Autorizația privind desfășurarea activității de alimentație publică, în cazul în care comerciantul îndeplinește condițiile prevăzute de lege, se emite de către primarul în a cărui rază de competență se află amplasată unitatea sau standul de comercializare. Autorizația se vizează annual, taxa pentru viza anuală este de 50% din taxa de emitere a autorizației.

Taxa pentru eliberarea autorizațiilor sanitare de funcționare s-a stabilit, pentru anul 2013, la suma de 17 lei.

Taxa pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, deținute de consiliul local se stabilește in suma de 28 lei pentru fiecare mp de plan sau fracțiune de mp.

CAPITOLUL III

ANALIZA EXECUȚIEI VENITURIOR BUGETULUI LOCAL AL ORAȘULUI MURFATLAR ÎN PERIOADA 2011-2013

3.1 Evoluția veniturilor bugetului local in perioada 2011-2013

Analiza structurii veniturilor bugetului local al orașului Murfatlar, prezentată în cadrul Capitolului 2 este completată în cadrul acestui capitol de o analiză a veniturilor totale ale bugetului local, în aceeași perioadă, respectiv perioada 2011-2013.

În cadrul figurilor de mai jos este prezentată această evoluție fiind detaliate și procentele cu care fiecare tip de impozit a participat la realizarea veniturilor bugetului local.

Figura 3.1.1. – Structura veniturilor bugetului local în anul 2011.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

Figura 3.1.1 ne arată că în anul 2011, impozitul și taxa pe clădiri au reprezentat 49% din totalul bugetului anual, impozitul și taxa pe teren au totalizat 26% din totalul bugetului anual, taxele pe servicii specifice au reprezentat 1% din același total, iar impozitul pe mijloacele de transport și alte taxe pe utilizarea bunurilor au reprezentat 18%, respectiv 6%.

Figura 3.1.2. – Structura veniturilor bugetului local în anul 2012.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

În figura 3.1.2 ne arată ca în anul 2012, impozitul și taxele pe clădiri reprezintă 59% din totalul bugetului anual, acesta crește cu 10% față de anul precedent, impozitul si taxele pe teren reprezintă 23% din totalul bugetului anual, iar impozitul pe mijloacele de transport reprezintă 18% din totalul bugetului anual.

Figura 3.1.3. – Structura veniturilor bugetului local în anul 2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

În anul 2013, la impozitul și taxele pe clădiri s-a înregistrat o scădere de 3 puncte procentuale față de anul precedent, iar la impozitul și taxele pe teren și pe mijloacele de transport s-a înregistrat o creștere cu 1 punct procentual față de anul precedent.

3.2 Indicatori aferenți execuției veniturilor bugetului local al Orașului Murfatlar

3.2.1 Gradul de realizare a veniturilor

Gradul de realizare al veniturilor exprimă procentul în care s-au încasat veniturile totale la bugetul local al Orașului Murfatlar fiind calculat prin raportarea veniturilor totale realizate la veniturile totale programate, astfel:

Gradul de realizare a veniturilor = * 100.

Evoluția gradului de realizare a venitului în perioada 2011-2013 pe trimestre, poate fi observată în tabelul 3.2.1.

Tabel 3.2.1. – Evoluția gradului de realizare al veniturilor, pe trimestre.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

Indicatorul gradul de realizare a veniturilor este în continuă creștere. Cel mai semnificativ nivel se observă în trimestrul IV unde gradul de realizare a veniturilor a fost atins în procentaj de aproximativ 79% în anul 2011 atingând și depășind în anul 2013 pragul de 90%. În anii 2011 și 2012 procentajul veniturilor pe trimestre a fost similar. În anul 2013 se observă modificări pozitive, cât și negative a realizării veniturilor

Evoluția gradului de realizare a venitului în perioada 2011-2013, poate fi observată în figura 3.2.1.

Figura 3.2.1. – Evoluția gradului de realizare al veniturilor în perioada 2011 – 2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

În figura de mai sus observăm că evoluția gradului de realizare în anul 2011 a fost de aproximativ 82%, în anul 2012 a crescut până la 90%, iar în anul 2013 gradul de realizare a atins un procent de aproximativ de 98% .

3.2.2 Gradul de realizare a veniturilor proprii

Gradul de realizare al veniturilor proprii exprimă procentul în care s-au încasat veniturile proprii la bugetul local al Orașului Murfatlar fiind calculat prin raportarea veniturilor proprii încasate la veniturile proprii programate, astfel:

Gradul de realizare a veniturilor proprii = * 100.

Evoluția gradului de realizare a veniturilor proprii în perioada 2011-2013, pe trimestre, poate fi observată în tabelul 3.2.2

Tabel 3.2.2. – Evoluția gradului de realizare al veniturilor proprii, pe trimestre.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

În anul 2011, gradul de realizare a veniturilor proprii era ridicat în al III-lea trimestru în comparație cu trimestrul II unde procentajul a scăzut la 65,72 %. Pe parcursul anilor 2012, 2013 trimestrul IV a reprezentat cel mai bun trimestru din punct de vedere al realizării veniturilor proprii, acesta înregistrând valori de peste 90% – 92,08 % în anul 2012, respectiv 90,57 % în anul 2013. Trimestrul I nu a fost favorabil veniturilor proprii având procentaj mai mic pe parcursul celor 3 ani – 87,73 %, 81,89 % respectiv 79,11%.

Figura 3.2.2. – Evoluția veniturilor proprii în perioada 2011-2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

În figura de mai sus putem vedea că în anul 2011 gradul de realizare a veniturilor proprii a fost de aproximativ 86%, dar în anul 2012 gradul de realizare a scăzut până la 79%, iar în anul 2013 a continuat să scadă, ajungând la un procent de 78%.

3.2.3 Gradul de finanțare din veniturile proprii

Gradul de finanțare din veniturile proprii exprimă procentul în care s-au încasat veniturile proprii la bugetul local al Orașului Murfatlar fiind calculat prin raportarea veniturilor proprii încasate la veniturile totale încasate, respectiv pe baza formulei:

Gradul de finanțare din veniturile proprii = * 100.

Evoluția gradului de finanțare din veniturile proprii în perioada 2011-2013, pe trimestre, poate fi observată în tabelul 3.2.3.

Tabelul 3.2.3. – Evoluția gradului de finanțare din venituri proprii, pe trimestre.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

În tabelul de față se poate observa cum gradul de finanțare din veniturile proprii este în continuă scădere. În anul 2012, trimestrul I a fost cel mai favorabil finanțării din veniturile proprii, atingându-se procentajul de 72,38%, în comparație cu trimestrul IV, când s-a înregistrat un procentaj scăzut, de 55,57 %. Anul 2013 a adus scăderi majore ale gradului de finanțare din veniturile proprii, procentajul maxim atins fiind în trimestrul I, când s-a ajuns la un grad de finanțare din venituri proprii de 45,54%.

Figura 3.2.3. – Evoluția gradului de finanțare din venituri proprii,

în perioada 2011 – 2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

Din figura 3.2.3. observăm că, în anul 2011, Primăria Orașului Murfatlar reușea să se finanțeze din venituri proprii într-un procent de 66%; în anul 2012 gradul de finanțare s-a redus până la 61%, iar în anul 2013 abia s-a depășit pragul de 40%, gradul de finanțare din venituri proprii scăzând semnificativ până la 41% .

3.2.4 Gradul de autofinanțare

Gradul de autofinanțare exprimă procentul în care s-au încasat veniturile proprii cât si veniturile totale la bugetul local al Orașului Murfatlar fiind calculat prin raportarea veniturilor proprii încasate la veniturile totale încasate, respectiv:

Gradul de autofinanțare = * 100.

Evoluția gradului de autofinanțare a veniturilor în perioada 2011-2013, pe trimestre, poate fi observată în tabelul 3.2.4.

Tabelul 3.2.4. – Evoluția gradului de autofinanțare al bugetului local, pe trimestre.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

Gradul de autofinanțare nu a fost unul foarte ridicat în perioada analizată, după cum observăm și în Tabelul 3.2.4. Anul 2012 aduce un procentaj mai mare în primul trimestru 38,22% urmat apoi de scăderi nu doar in perioada semestrelor II,III,IV ci și în anul 2013 unde valoarea minimă este atinsă în semestrul IV cu 14,53 % iar cea maximă atinge abea 19,64 %.

Figura 3.2.4: Evoluția gradului de autofinanțare în perioada 2011- 2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

În figura de mai sus observăm că, în anul 2011, Primăria Orașului Murfatlar reușea să se autofinanțeze în procent de aproximativ 25%, iar în anul 2012 și-a îmbunătățit acest procent, acesta cresscând cu aproximativ 3 puncte peocentuale, până la aproximativ 28%. În anul 2013, procentul a scăzut drastic până la 18%, semn că bugetul local nu a avut la dispoziție resurse suficiente pentru a se autofinanța.

3.2.5 Veniturile proprii per capita

Veniturile proprii per capita exprimă procentul în care s-au încasat venituri proprii la bugetul local al Orașului Murfatlar fiind calculat prin raportarea veniturilor proprii încasate la numărul de locuitori.

Venituri proprii per capita = * 100.

Evoluția veniturilor proprii per capita a veniturilor în perioada 2011-2013, pe trimestre, poate fi observată în tabelul 3.2.5.

Tabel 3.2.5. – Evoluția indicatorului venituri proprii per capita, pe trimestre.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

Veniturile proprii per capita au suferit modificări semnificative de la un trimestru la altul, în fiecare din cei trei ani cuprinși în analiză. Așa cum se poate observa din Tabelul 3.2.5., în trimestrul IV al anilor 2011, 2012 și 2013 s-au încasat cele mai ridicate venituri la bugetul local, astfel că și veniturile proprii per capita au fost semnificativ mai ridicate, comparativ cu celelalte trei trimestre ale acestor ani. De remarcat este faptul că, în anul 2013, în trimestrul IV, veniturile proprii per capita au crescut de aproximativ 5 ori față de primul trimestru al aceluiași an.

În figura 3.2.5 putem observa cum veniturile proprii per capita au înregistrat o creștere în anul 2012 față de anul 2011, de la 438 de lei la 440 de lei, iar în 2013 a avut loc o scădere a veniturilor proprii per capita până la 420 de lei în anul curent.

Figura 3.2.5: Evoluția veniturilor proprii per capita în perioada 2011 -2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

3.2.6 Gradul de realizare a impozitelor pe proprietate

Gradul de realizare al impozitelor pe proprietate exprimă procentul în care s-au încasat veniturile din impozitele totale la bugetul local al Orașului Murfatlar fiind calculat prin raportarea veniturilor din impozite pe proprietate încasate la veniturile din impozite pe proprietate programate, respectiv:

Gradul de realizare a impozitelor pe proprietate = * 100.

Evoluția gradului de realizare a impozitelor pe proprietate în perioada 2011-2013 pe trimestre, poate fi observată în tabelul 3.2.6.

Tabel 3.2.6. – Gradul de realizare a impozitelor pe proprietate, pe trimestre.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

În acest tabel avem reprezentat gradul de realizare a impozitelor pe proprietate pe parcursul a 3 ani. În anul 2011 se observă un procentaj ridicat și cel mai mare din această perioadă, trimestrul I fiind cel mai bine cotat cu 120,71 %, în comparație cu restul trimestrelor pentru care s-au înregistrat procentaje sub 102%. În anul 2012, se observă micșorarea acestor procentaje, ele atingând maximul în trimestrul IV (102,37%), scădere ce a continuat și în anul 2013.

Figura 3.2.6: Evoluția gradului de realizare a impozitelor pe proprietate, în perioada 2011 – 2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

În figura de mai sus se poate observa o scădere semnificativă, de aproape 20 puncte procentuale, în anul 2012 față de anul 2011, iar în 2013 observăm o creștere minoră a gradului de realizare a impozitelor pe proprietate, de 1 punct procentual față de anul 2012.

3.2.7 Gradul de dependență a bugetului local față de bugetul de stat

Gradul de dependență a bugetului local față de bugetul de stat exprimă procentul în care s-au încasat veniturile din încasările totale la bugetul local al Orașului Murfatlar fiind calculat prin raportarea încasări din surse ale bugetului de stat la total încasări, astfel:

Grad de dep. a bug.local față de bug.de stat = * 100.

Evoluția gradului de dependență a bugetului local față de bugetul de stat în perioada 2011-2013 pe trimestre, poate fi observată în tabelul 3.2.7.1.

Tabel 3.2.7.1. – Gradul de dependență a bugetului local față de bugetul de stat, pe trimestre.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

Gradul de dependență a bugetului local față de bugetul de stat a scăzut de la an la an, în perioada analizată. În anul 2011, valoarea maximă era atinsă în trimestrul IV, aceasta fiind de 77,65%, iar cea minimă s-a înregistrat în trimestrul I, respectiv 67,14 %. Diferențele între ani nu sunt foarte semnificative, acestea variind cu aproximativ de 6 – 7 puncte procentuale. În anul 2013 se observă o diferență foarte mică între trimestrul III și trimestrul IV, aceste două trimestre înregitrând un procentaj de puțin peste 65%.

Se remarcă, de asemenea, faptul că, în perioada analizată, gradul de dependență a bugetului local față de bugetul de stat a scăzut în fiecare trimestru față de aceeași perioadă a anului precedenți, astfel că s-a situat în anul 2013 sub pragul de 60% în trimestrul I, respectiv sub pragul de 70%, în trimestrele II, III și IV.

Figura 3.2.7.2 – Evoluția gradului de dependență a bugetului local față de bugetul de stat, în perioada 2011 -2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

În figura 3.2.7.2. observăm evoluția gradului de dependență a bugetului local față de bugetul central, acesta înregistrând în anul 2011 procentul de 73%, fiind în scădere în perioada 2012 – 2013, astfel că proporția în care bugetul local a depins de bugetul de stat a fost de 69% în anul 2012, respectiv 63% în anul 2013.

3.2.8 Gradul de autonomie decizională

Gradul de autonomie decizională exprimă procentul în care s-au încasat veniturile din încasările totale la bugetul local al Orașului Murfatlar fiind calculat prin raportarea veniturilor depersonalizate încasate la total încasări, conform formulei:

Gradul de autonomie decizională = * 100.

Evoluția gradului de autonomie decizională în perioada 2011-2013 pe trimestre, poate fi observată în tabelul 3.2.8.

Tabel 3.2.8.1. – Gradul de autonomie decizională, pe trimestre.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

Gradul de autonomie decizională a scăzut considerabil în anul 2013 pe toate cele 4 trimestre. Punctul maxim atins de autonomia decizională a fost în trimestrul I al anului 2012, când s-a înregistrat un procent de 75,76%. În anul 2013, gradul de autonomie decizională a scazut considerabil în toate cele 4 trimestre, acesta situându-se sub pragul de 50% – cel mai scăzut procentaj a fost de 45,03%, în trimestrul II l anului 2013.

În figura 3.2.8 putem observa evoluția înregistrată de indicatorul gradul de autonomie decizională în perioada 2011 – 2013. Se remarcă faptul că, atât în anul 2011, cât și în anul 2012, procentele sunt relativ egale, indicând un grad ridicat al autonomiei decizionale în această perioadă, în timp ce în anul 2013 s-a înregistrat o scădere semnificativă, gradul de autonomie decizională ajungând sub nivelul de 47%. Această situație nefavorabilă s-a datorat, în principal, scăderii veniturilor depersonalizate încasate în cursul acestui an.

Figura 3.2.8.2. – Evoluția gradului de autonomie decizională în perioada 2011 -2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

3.2.9 Estimatul anual din venituri fiscale

a) Coeficientul de realizare a veniturilor fiscale în an precedent

Coeficientul de realizare a veniturilor fiscale în an precedent exprimă procentul în care s-au încasat veniturile totale la bugetul local al Orașului Murfatlar, fiind calculat prin raportarea veniturilor fiscale cumulate în anul precedent la total venituri fiscale ale anului curent, după cum urmează:

Coef.de realizare a ven.fisc. în an precedent = * 100.

Tabel 3.2.9.1a – Coeficientul de realizare a veniturilor fiscale în anul precedent, pe trimestre.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

Coeficientul de realizare a veniturilor fiscale în anul precedent nu prezintă modificări majore în perioada analizată. Urmărind Tabelul 3.2.9.1., se poate observa că trimestrul I a avut cel mai mic procentaj în anul 2011 cu o valoare de 28%, crescând în anul 2013 la 47,12%. Trimestrul IV predomină in ultimii 3 ani cu un pocent extrem de ridicat, de 100%. Trimestrele II și III și-au menținut valorile în cadrul aceluiași interval în perioada analizată, diferențele fiind mici de la an la an.

Figura 3.2.9.2a – Evoluția coeficientului de realizare a veniturilor fiscale, în perioada 2011 – 2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

În figura de mai sus este prezentată evoluția coeficientului de realizare a veniturilor fiscale, în perioada 2011 – 2013. După cum se poate observa, trendul a fost unul ascendent, coeficientul crescând de la 68,38% în anul 2011, la 70,5% în anul 2012 și până la aproximativ 74%, în anul 2013.

b) Estimatul anual din venituri fiscale

Estimatul anual din veniturile fiscale este calculat prin raportarea veniturilor fiscale cumulate la coeficientul de realizare a veniturilor fiscale în anul precedent – coeficientul calculat la subpunctul anterior (coeficientul 9a), astfel:

Estimatul anual din veniturile fiscale = * 100.

În tabelul 3.2.9.1b observăm cum valoarea înregistrată în trimestrul I scade pe parcursul anilor 2012, 2013. Valoarea estimată anual din veniturile a crescut pe trimestrele II, III și IV ale anului 2012 față de cele ale anului 2011, în schimb a scăzut în trimestrul I al anului 2012, comparativ cu trimestrul I al anului 2011. în anul 2013, valorile înregistrate de toate cele 4 trimestre au fost în scădere față de aceeași perioadă a anului 2012.

Tabel 3.2.9.1b. Estimatul anual din veniturile fiscale, pe trimestre.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

În figura 3.2.9.b. este prezentată evoluția indicatorului estimatul anual din veniturile fiscale, în perioada 2011 – 2013. Se observă faptul că cea mai ridicată valoare a estimatului anual din veniturile fiscale s-a înregistrat în anul 2012, moment după care acesta a avut o evoluție descendentă, ajungând la aproximativ 1.684.824 lei, la sfârșitul anului 2013. Valoarea înregistrată în acest an este, de altfel, cea mai scăzută valoare înregistrată în perioada de 3 ani pe care am analizat-o.

Figura 3.2.9.2. Evoluția estimatului anual din veniturile fiscale, în 2011 – 2013.

Sursa: Prelucrare proprie a datelor furnizate de Primăria Murfatlar.

În concluzie, în urma analizei efectuate în cadrul acestui capitol, putem afirma că numai o parte din indicatorii aferenți executiei bugetului local al orașului Murfatlar s-au îmbunătățit, în timp ce alții au înregistrat stagnări, iar alții chiar reduceri.

CONCLUZII

Impozitele locale sunt obligații de plată ale contribuabililor stabilite prin lege de către stat pentru susținerea cheltuielilor publice ale colectivităților locale. Impozitele și taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau județene în limitele și în condițiile legii. Impozitele și taxele locale, precum și amenzile și penalitățile aferente acestora constituie integral venituri la bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale.

Taxele locale constituie venituri ale bugetelor locale ale unităților administrative-teritoriale. Pentru eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire de către președinții consiliilor județene, cu avizul primăriilor comunelor, taxele datorate constituie venit în proporție de 50% la bugetul local și de 50% la bugetul local al consiliului județean.

În urma analizei efectuate, am observat că veniturile locale ale orașului Murfatlar din impozitul și taxa pe clădiri au crescut semnificativ începând cu anul 2011 până în anul 2012 cu aproximativ 80%, iar în anul 2013 nivelul acestora a rămas la același nivel cu anul 2012.

În ceea ce privește impozitul și taxa pe teren, veniturile din acest tip de impozit la bugetul local al orașului Murfatlar au avut o evoluție pozitivă, marcată de creșteri semnificative în perioada 2011 – 2013. Astfel, veniturile din impozitul și taxa pe teren au totalizat 553.000 lei în anul 2011, crescând în anul 2012 până la 736.312 lei, și ajungând în anul 2013 la 805.112 lei, tendința de creștere păstrându-se și la nivelul acestui an.

Analizând impozitul pe mijloacele de transport, am constatat o creștere semnificativă a veniturlor locale din această sursă, astfel că, în anul 2013, totalul veniturilor realizate din încasarea de impozite pe mijloacele de transport au fost mai mari cu aproximativ 75% față de anul 2011.

În anul 2011, veniturile locale din impozitul și taxa pe clădiri reprezentau 49% din totalul veniturilor bugetului local, în timp ce veniturile din impozitul și taxa pe teren aveau o pondere de 26% din totalul veniturilor, iar veniturile din impozitul pe mijloacele de transport reprezentau 18%.

Din analiza efectuată a reieșit că în anul 2012, veniturile din impozitul și taxa pe clădiri au crescut semnificativ față de anul precedent, ajungând la 59%, în timp ce veniturile din impozitul și taxa pe teren au scăzut până la 23%, iar impozitele pe mijloacele de transport au înregistrat aceeași pondere din totalul veniturilor locale ca în anul 2011.

La sfârșitul anului 2013 s-a observat o scădere a veniturilor din impozitul și taxa pe clădiri cu 3 puncte procentuale față de anul 2012, veniturile din impozitul și taxa pe teren reprezentând 24% din veniturile locale ale Orașului Murfatlar. Veniturile bugetului local al anului 2013 din impozitul pe mijloacele de transport au crescut cu 1 punct procentual în anul 2013, existând și alte taxe pe utilizarea bunurilor, ce au reprezentat 1% din totalul bugetului local.

Analizând indicatorii aferenți execuției veniturilor bugetului local al Orașului Murfatlar putem concluziona că în anul 2011 a fost un an mult mai bun decât anul 2013 din toate punctele de vedere, astfel că toți indicatorii calculați, respectiv gradul de realizare al veniturilor, gradul de realizare al veniturilor proprii, gradul de finanțare din veniturilor proprii, gradul de autofinanțare, veniturilor proprii per capita, gradul de realizare al impozitelor pe proprietate, gradul de dependență a bugetului local față de bugetul de stat, gradul de autonomie decizională și estimatul anual din venituri fiscal au înregistrat valori mai ridicate în anul 2011 față de anul 2013. Astfel, valoarea indicatorilor calculați a înregistrat o scădere în anul 2013 comparativ cu anul 2011, motivația acestui fenomen fiind reprezentată de scăderea veniturilor totale ale Orașului Murfatlar la nivelul acestui an.

BIBLIOGRAFIE

Anghelache Gheorghe și colectivul, Bugetul public și Trezoreria publică în România, Editura Economică, 2007.

Bălan Emil, Administrarea finanțelor public local, Editura LuminaLex, 1999.

Cătianu FLorin ,Donath Liliana, Șeulen Victoria, Finanțe publice, Editura Mirton, Timișoara, 1997.

Duhnea Cristina, Vancea Diane Paula, Plăți și finanțări în afacerile internaționale – studii și aplicații, Editura Ex Ponto, Constanța, 2007.

Filip Gheorghe Finanțe Publice, Editura Sedcomlibris, Iași, 2003.

Giurgiu, A.I. Finanțele Publice, Note de curs, 2000.

Mihai Aristotel Ungureanu, Finanțe Publice, Editura Conphys, Râmnicu Valcea, 2005.

Manolescu Emilian, Bugetul Public, Editura Agora, Bacău, 1998.

Moraru. D, Finanțe Publice, Editura Economică, 2003.

Moșteanu Narcisa Roxana, Fiscalitate. Impozite și taxe.Studii de caz, Editura Universitară, 2008.

Munteanu Irena, Monedă și operațiunile de credit. Noțiuni teoretice și studii de caz, Editura Ex Ponto, Constața, 2008.

Negrea Alexandru, unic autor, Finanțe publice, Editura Ex Ponto, Constanța, 2009.

Pepi Mitică, Piețe de capital și Burse de valori, Editura Ex Ponto, Constanța, 2005.

Popescu Nicolae, Finanțe Publice, Editura Economică, 2004.

Suplimentul Tribunei economice intitulat Impozite și taxe, Nr. 11-12 Noiembrie – Decembrie 2007, N.Grigorie – Lăcrița.

Utureanu Simona Luize, Asigurările și dezvoltarea economică. Tribuna economică, nr. 40, octombrie 2009, București.

Văcarel Iulian, Finanțe Publice, Editura Didactică și Pedagogică, 2003.

Vlad Costică, Note de curs, 2013.

Legea nr. 108/2004, privind finanțele publice locale.

Legea 215/2001 privind administrația publică locală.

Legea 571/2003 privind Codul fiscal.

www.static.anaf.ro

www.mfinante.ro

www.primaria-murfatlar.ro

BIBLIOGRAFIE

Anghelache Gheorghe și colectivul, Bugetul public și Trezoreria publică în România, Editura Economică, 2007.

Bălan Emil, Administrarea finanțelor public local, Editura LuminaLex, 1999.

Cătianu FLorin ,Donath Liliana, Șeulen Victoria, Finanțe publice, Editura Mirton, Timișoara, 1997.

Duhnea Cristina, Vancea Diane Paula, Plăți și finanțări în afacerile internaționale – studii și aplicații, Editura Ex Ponto, Constanța, 2007.

Filip Gheorghe Finanțe Publice, Editura Sedcomlibris, Iași, 2003.

Giurgiu, A.I. Finanțele Publice, Note de curs, 2000.

Mihai Aristotel Ungureanu, Finanțe Publice, Editura Conphys, Râmnicu Valcea, 2005.

Manolescu Emilian, Bugetul Public, Editura Agora, Bacău, 1998.

Moraru. D, Finanțe Publice, Editura Economică, 2003.

Moșteanu Narcisa Roxana, Fiscalitate. Impozite și taxe.Studii de caz, Editura Universitară, 2008.

Munteanu Irena, Monedă și operațiunile de credit. Noțiuni teoretice și studii de caz, Editura Ex Ponto, Constața, 2008.

Negrea Alexandru, unic autor, Finanțe publice, Editura Ex Ponto, Constanța, 2009.

Pepi Mitică, Piețe de capital și Burse de valori, Editura Ex Ponto, Constanța, 2005.

Popescu Nicolae, Finanțe Publice, Editura Economică, 2004.

Suplimentul Tribunei economice intitulat Impozite și taxe, Nr. 11-12 Noiembrie – Decembrie 2007, N.Grigorie – Lăcrița.

Utureanu Simona Luize, Asigurările și dezvoltarea economică. Tribuna economică, nr. 40, octombrie 2009, București.

Văcarel Iulian, Finanțe Publice, Editura Didactică și Pedagogică, 2003.

Vlad Costică, Note de curs, 2013.

Legea nr. 108/2004, privind finanțele publice locale.

Legea 215/2001 privind administrația publică locală.

Legea 571/2003 privind Codul fiscal.

www.static.anaf.ro

www.mfinante.ro

www.primaria-murfatlar.ro