Studiu Privind Importanta Strategiilor de Branding In Competitivitatea Tarilor din Fosta Iugoslavie. Modele Pentru Romania

Comunicare

Studiu Privind Importanta Strategiilor de Branding In Competitivitatea Tarilor din Fosta Iugoslavie. Modele Pentru Romania

Byadmin ianuarie 1, 2024

Noțiuni introductive despre brandul de țară

Noțiunea de brand

Termenul de brand are origini norvegiene și înseamnă ”a arde” fiind utilizat la început în limba engleză pentru a semnifica proprietatea (vitele erau marcate cu însemnul proprietarului). Mai târziu conceptual de brand și-a extins sfera de semnificații (Botnaru, 2007, p. 79).

Brandul oferă un ”set unic de valori și atribute, pe care consumatorii le asimilează și care stârnesc interesul.” Scopul brandingului este reprezentat de faptul că brandul trebuie să se diferențieze de concurență, iar consumatorii trebuie să aibă un motiv anume pentru a allege un brand sau altul (Murphy, 1987).

Brandingul este conceput ca o parte a marketingului, advertisingului, PR-ului, referindu-se la toate activitățile modern de vânzări, în general. Un brand reprezintă ”haina pe care o poartă identitatea unei companii, unui produs sau serviciu, pentru a fi recunoscută” (Anholt, 2005, p. 116) – nume, logo, slogan. Pe de altă parte, o definiție mai complexă, ce vizează și strategia, comportamentul consumatorului, comunicarea internă și externă, etica și obiectivele, se referă in primul rând la oamnei, scop și reputație, și nu la bani (Anholt, 2005, p. 119).

Brandurile crează semnificație și identificare pentru că brandingul permite o identificare a produsului de către cosumator, prin valoarea adăugată pe care o oferă (Murphy, 1987, p. 3).

”Cheia pentru brandingul de success este stabilirea unei relații între brand și consumator” (Kavaratzis, 2004, p. 165), deoarece consumatorii sunt cei care decid care brand are success și care nu are, iar din acest motiv brandurile trebuie să atragă, sa fie unice, să anticipeze așteptările consumatorilor și să le stimuleze interesul.

Inovație (brandul trebuie să aducă/să ofere ceva nou), creativitate (brandul trebuie sa fie creative), diferențiere (brandul este un semn distinctive în raport cu concurența), unicitate (brandul trebuie sa fie poziționat într-o manieră unică, ocupînd un anumit loc în mintea consumatorului, trebuie să fie asociat cu ceva anume pentru a nu fi ușor de copiat), context (brandul trebuie să se raporteze la contextual situational) și interes/atracție (brandul trebuie să atragă, întrucît consumatorii decid dacă brandul va avea success sau nu) reprezintă cuvintele cheie pentru a putea define un brand de succes (Botnaru, 2010, p. 82).

Inițial brandurile au fost folosite pentru a se putea distinge bunurile unui producător de cele ale concurenței. Acesta era un simbol al statorniciei, însemnând calitate, cantitate și preț standard fiind asociat produselor comerciale. La începutul anilor 1990 se face trecerea de la brandurile de produse la brandurile de servicii (bănci, asigurări, telefonie mobile etc.). Specialistul Wally Olins numește acest fenomen ”migrațiile ce au avut loc în branding” (Olins, 2006, p. 61). În aceeași perioadă conceptul de brand se extinde și la nivel de corporație, remarcându-se brandul de companie, iar acesta reprezintă o component importantă a strategiei de marketing. De asemenea brandingul a cuprins și un al ”Treilea Sector” (Olins, 2006, p. 204) reprezentat de domeniul activităților sociale, al organizațiilor caritabile (Crucea Roșie, Greenpeace, etc.).

Un brand este un nume, un termen, un semn, un simbol sau un desen, sau o combinație a acestora, care este destinat să identifice produsele sau serviciile unui vânzător sau unui grup de vânzători si a le diferenția de cele ale concurenților. Un brand este mai mult decât un nume, este un pachet complex de imagini, semnificații, asociații și experiențe în mințile oamenilor. O definiție mai sofisticată: ”Un brand este un sortiment multidimensional de elemente funcționale, emoționale, relaționale și strategice care generează în mod colectiv un set unic de asociații în mintea publicului” (Ying, 2010).

Un brand de succes reprezintă un produs, un serviciu, o persoană sau un loc urmărite într-un mod în care cumpărătorul sau utilizatorul consideră relevante prin valoarea unică adăugată care se potrivește cel mai bine cu nevoile sale. Mai mult decât atât, rezultatele sale de succes din capacitatea sa de a susține valoarea adăugată față de concurență (Popescu și Corboș, 2010).

Destinația sau brandingul de țară a devenit o problemă care a câștigat o importanță considerabilă în ultimii ani (Ruzzier, 2011). Abordarea teoretică a brandingului de țară își are rădăcinile în abordările conceptuale pentru mărcile de produse. Cu o mulțime de discuții și argumente pro și contra, în prezent opinia predominantă este că abordările de bază și ideile pot fi, de asemenea, aplicate destinațiilor.

Deși literatura de specialitate susține transferul de cunoștințe de la brandul de produs la alte tipuri de brand (în cazul nostru brandul de țară) trebuie avute în vedere mai multe părți ce le influențează, deoarece brandurile de țară sunt construite, dezvoltate și gestionate diferit (Ruzzier, 2011).

Una dintre cele mai mari provocări în brandingul de destinație constă în capacitatea de a include diferite părți interesate influente atât în procesul de construire, precum și în punerea în aplicare a brandului. Brandingul de țară implică numeroase părți interne interesare, de la manageri de marketing și angajați ai guvernului local până la localnici. Atunci când trebuie contruit un brand de țară trebuie avut în vedere și percepțiile părților externe (Ruzzier, 2011).

Noțiunea de brand de țară

Se poate observa faptul că ”brandurile s-au extins dincolo de lumea afacerilor” (Olins, 2006, p. 148) rezultând astfel existența unor categorii diverse de branduri: branduri sportive, branduri academice, branduri artistice etc.

Principiile brandingului se aplică în egală țărilor ca și companiilor, metodele diferă. Țările vor concur zilnic cu vecinii pentru turism, investiții străine și vânzări de export. Acele țări care încep cu o reputație necunoscută sau greșită vor fi limitate sau marginalizate. Ele nu pot stimula cu ușurință succesul commercial (Interbrand, 2003).

De asemenea brandul are un puternic impact și din punct de vedere cultural și social, depășindu-și astfel originile comerciale. Mergând și mai departe brandingul se extinde către națiuni, regiuni și orașe și în acest fel sunt create branduri de oraș, branduri regionale și branduri de țară.

Pe lângă mărcile de firme sau de produse există o multitudine de mărci comune care reunesc sub o siglă cu trimitere la o țară, mai multe produse.

Începând cu mijlocul anilor 1990 a fost utilizat conceptul de brand de țară cu scopul de a susține zonele geografice în conpetiția lor din mediul concurențial. Astfel țările se află în competiție pentru atragerea de investiții, pentru atragerea turiștilor sau a credibilității (Popescu, 2011, p. 145).

Căutând un succes mare și o recunoaștere, multe țări au început să își planifice cum să se gestioneze și să se comercializeze pentru a-și găsi o poziție unică pe harta lumii. La început întregul proces se referea la prezentarea țării pentru a o promova sau chiar la publicitatea țării. În prezent, brandingul de țară devine tot mai important datorită faptului că țările cu un brand puternic aduc valoare adăugată propriilor capitaluri. Țările cu un brand puternic sunt ușor de recunoscut, au o imagine și o reputașie bună, o loialitate mai mare pentru consumatori, atrag mai mulți turiști și investitori și au un standard de viață mai ridicat. Datorită acestor efecte pozitive, țările trebuie să gestioneze sistematic și strategic propriul brand (Ruzzier și Petek, 2012, p. 465).

În cadrul unui process de branding sunt incluse programe sociale, educaționale, de arhitectură, turistice, privind mediul sau investițiile, de aceea este considerat un proiect complex realizat de companii de PR, publicitate și de branding ce și au responsabilitatea de a corecta imaginea unor instituții ale statului, precum: ministere, agenții guvernamentale etc. (Popescu și Corboș, 2011a, pp. 332-333).

Guvernele din întreaga lume sunt conștiente de faptul că brandingul de țară este foarte important pentru dezvoltarea lor. Potrivit Organizației Mondiale a Turismului cele mai multe bugete de promovare a țării sunt finanțate de către guverne, iar sumele de bani cheltuite pe campanii de promovare sunt enorme și în continua creștere. Rapoartele Organizației Mondiale a Turismului arată că și țările mici cred cu tărie în brandingul de țară și că își cheltuie banii pe campanii de promovare. Cu toate acestea, guvernele realizează că discuția privind campaniile de țară nu se referă doar la buget și resurse cheltuite în mare parte pe publicitate, ci trebuie pusă la punct o strategie de dezvoltare sistematică și comercializare pe termen lung a brandului de țară, ce trebuie să meargă dincolo de publicitate (Ruzzier și Petek, 2012, pp. 466-467).

Brandul de țară este, de asemenea, o sursă bogată de asociații sensibile, afective și cognitive care rezultă din experiențe memorabile. Aceasta este una dintre premisele care stau la baza orașelor „căutare”; toate, fie megalopolisuri sau simple așezări urbane, dorind să devină o sursă de asocieri pozitive în mintea oamenilor pentru a genera o valoare adăugată simbolică și economică, iar cel mai indicat instrument pentru a-și atinge scopul este brandingul (Popescu și Corboș, 2010, p. 183).

Fiecare țară are nume și imagini unice în mințile oamenilor, atât în interiorul, cât și în afara țării, și, prin urmare, o națiune are branduri. Un brand națiune este suma totală a tuturor percepțiilor unei națiuni în mintea părților interesate internaționale, care pot conține una din următoarele elemente: oameni, loc, cultură / limbă, istorie, produse alimentare, moda, celebrități, la nivel mondial mărci și așa mai departe. Un brand națiune există, cu sau fără eforturi conștiente de branding de națiune, așa cum fiecare țară are o anumită imagine a publicului său internațional, fie că este puternică sau slabă, curentă sau veche, clară sau vagă (Fan, 2006, p. 12).

Crearea unui brand de țară presupune utilizarea unor strategii de marketing pentru a promova imaginea țării, produsele sale, atracțiile sale turistice și investițiile străine. Un brand de țară (ce se comportă ca un brand de produse din mai multe puncte de vedere) este perceput într-un anumit fel de către un public larg, atât la nivel national, cât și în străinătate, fiind asociat cu anumite calități și caracteristici (Anholt, 2003).

Brandul unei țări este un element relevant pentru investitori și consumatori pentru că aceștia se bazeaza pe imaginea țării la scară largă atunci când iau decizii economice.

Brandurile au devenit o „scurtătură” pentru deciziile căștigătoare, deoarece un brand eficient nu are rolul numai de a consolida imagini pozitive, ci ajută și la combaterea celor negative prin conturarea de noi reprezentări și asociații (Popescu, 2009, p. 148).

Brandingul de țară se referă la o strategie de încredere care ar trebui să fie consitutita din viziunea realistică, competitive și convingătoare a țării (Anholt, 1998).

Imagine, identitate, brand

Conceptul de brand, precum și întregul process de branding, este unul complex și cu multiple fațete. Brandingul de țară s-a evidențiat în mai multe domenii: dimplomație publică, marketing sau relații publice. Diplomația publică se ocupă în principal cu transmiterea, către grupuri de interese international, a unei imagini pozitive. Cu toate acestea, în timp ce diplomația publică se ocupă cu transmiterea unei imagini positive a unei țări pentru publicul internațional, procesul de branding presupune construirea, promovarea și comercializarea de astfel de imagini (Bivolar et al., 2009, p. 102).

Chiar dacă o țară nu își administrează numele ca un brand, oamenii își formează percepții personale despre fiecare națiune, imagine care poate fi activate prin simpla denumire a statului. Această imagine a unei țări poate influența oamenii să ia decizii de a cumpăra, de a investi, de a călători sau de a își schimba reședința. Imaginea unei națiuni poate fi înțeleasă ca o sumă de credințe și impresii ale oamenilor despre diferite locuri, ce reprezintă un produs al minții, care încearcă să proceseze și să colecteze informații esențiale despre o anumită locație dintr-o gamă mare de date.

Identitatea, imaginea și reputația, deși adesea folosite alternativ, sunt, de fapt, diferite construcții. Toate se referă la asocieri mentale generate de cunoștințe și experiență din trecut. Identitatea este despre auto-percepție. Identitatea unei națiuni se referă la legătura psihologică, în esență, irațional, care leagă conaționalii și care ar trebui să constituie esența identității naționale (Connor, 1978). Imaginea se referă la ceea ce este proiectat pentru celălalt, în timp ce reputația este feedback-ul primit de la cealalt (Whetten și Mackey, 2002, p. 400). Imaginea și reputație, care este inversul imaginii, sunt componente ale unui proces de comunicare simetrică între națiune și părțile internaționale interesate. Astfel, imaginea unei națiuni este o percepție dinamică a unui domeniu specific de distincție național, în timp ce reputația unei națiuni este un anumit tip de feedback primit de către națiune din lumea exterioară în ceea ce privește credibilitatea creanțelor de identitate ale națiunii (Fan, 2010).

Preocuparea brandingului națiunii este imaginea și reputația de care o națiune se bucură în lume. Imaginea unei națiuni este definită de oamenii din afara tarii, percepțiile lor sunt influențate de stereotipuri, mass-media, precum și de experiența personală. Similar cu brandurile comerciale, imaginea unei națiuni poate fi reambalată, repoziționată și comunicată într-un mod profesionist. Relația dintre identitatea națională, brandingul națiunii și imaginea națiunii pot fi rezumate după cum urmează:

Figura 1.1. Relația identitate națională, brandingul națiunii și imaginea națiunii

Sursa: Fan, 2010, p. 6

Fiecare țară are un nume și o imagine unică în mințile oamenilor. Un brand de națiune este suna totală a tuturor percepțiilor unei națiuni în mintea părților internaționale interesate, care pot conține una dintre următoarele elemente: oameni, loc, cultură, limbă, istorie, produse alimentare, modă, celebrități la nivel mondial, etc. Un brand de națiune există, cu sau fără eforturi de branding de națiune, așa cum fiecare șară are o anumită imagine a publicului său international, fie că este puternică sau slabă, curentă sau veche, clară sau vagă (Fan, 2006, p. 12).

Fiecare țară trebuie să concureze cu toate celelalte în ceea ce privește tranzacțiile comerciale, politice, sociale și culturale ale lumii în ceea ce este practice o piață unică. Ca în orice piață, imaginea unei țări devine critică: aproape nimeni nu are timp, răbdarea sau experiența înțelegerii diferențelor reale între ceea ce oferă fiecare țară față de o alta, astfel încât oamenii sa cadă din nou pe prejudecățile și convingerile lor fundamentale despre țări pentru a îi ajuta să aleagă o decizie. La fel ca în piața comercială, „imaginea de brand” oferă o scurtătură atunci când se ia o decizie de cumpărare (Anholt, 2009).

Cea mai mare provocare a brandingului națiunii este cum faci sa comunici o singură imagine sau un singur mesaj pentru audiențe diferite din diferite țări. Imaginea unei națiuni este atât de complex și de fluidă încât sfidează claritatea implicită într-un termen cum ar fi imaginea de brand și diferite părți ale identității unei națiuni intră în centrul atenției pe scena internațională în momente diferite. În teorie, branding națiunii solicită comunicarea într-un mod coordonat și coerent cu mai multe părți interesate. În realitate, este imposibil de a dezvolta un astfel de mesaj despre o țară care poate fi utilizat de către diferite sectoare industriale în diferite țări. Un slogan sau o campanie, indiferent de cât de inteligentă sau de creativă ar fi, nu poate vinde totul pentru toată lumea. După părerea lui Ying Fan, ar fi mult mai semnificativ și mai practic ca un branding al națiunii să fie conceptualizat, măsurat și executat la unul dintre subnivele (ca un brand local, brand de eveniment sau un brand de export) (Fan, 2010, p. 7).

Chiar dacă țările nu reușesc să își gestioneze numele ca un brand, acesta din urmă are tendința de a declanșa o anumită imagine a țării. Cea mai mare problem cu aceste imagini o reprezinta longevitatea lor, deoarece sunt dificil de schimbat. Majoritatea imaginilor sunt stereotipuri și simplificări severe ale realității și nu sunt în concordanță cu realitatea, de cele mai multe ori.

Termenul de branding de națiune nu aduce ceva nou, doar cuvântul ”brand” este noutatea. Reputația națională, imaginea națională, identitatea națională sunt cuvinte tradițional folosite în această arenă și ele nu par să provoace aceeași ostilitate viscerală ca termenul ”brand”. Cu toate că tehnologiile sunt noi și mult mai puternice și mai răspândite, iar cuvântul brand este de asemenea nou, conceptele la care se referă sunt la fel de vechi ca națunea însăși (Ollins, 2010, p. 132).

Imaginea unui brand de țară poate modela destinul său economic, politic și cultural, influențând deciziile oamenilor în legătură cu cumpărarea, investirea, schimbarea domiciliului și călătoritul. Astfel, brandurile au devenit o "scurtătură" pentru deciziile câștigătoare. Într-o lume globală, oamenii (angajați, clienți, parteneri și concurenți) sunt conectați prin rețele deschise (de exemplu internet) și managementul trebuie să ia acest fapt în considerare. Prin urmare, obiectivele manageriale, resursele, relațiile și metodele utilizate sunt în schimbare. În plus, procesele de afaceri se schimbă ca urmare a dezvoltării tehnologiei informației și comunicațiilor (Popescu și Corboș, 2011b, p. 82).

Avantajele brandului de țară

Brandingul de țară a devenit instrumentul central al competitivității unei țări al competitivității unei țări, deoarece reputația slabă sau lipsa acesteia poate afecta capacitatea unei țări de a concura. Prin urmare, un brand de țară eficace îi poate oferi acesteia un avantaj competitive pe piețele mondiale, acest mechanism oferind o gamă largă de oportunități pentru țările în curs de dezvoltare (Popescu, 2009, p. 148).

Pașii care trebuiesc urmăriți pentru a construe un brand de țară puternic sunt (Kotler și Gertner, 2002):

Formarea unui brand de imagine atractiv, authentic și unic;

Definirea caracteristicilor ce formează o bază puternică a unui brand;

Dezvoltarea unui concept de tip umbrelă care să acopere diferite tipuri de activități de branding;

Slogan atrăgător;

Imagini vizuale și simboluri atrăgătoare;

Organizarea de evenimente speciale.

Marca unei țări este cel mai puternic instrument de marketing ale țărilor moderne. În epoca globalizării țările se confruntă cu o concurență în creștere. Un brand poate spori valoarea unei țări în ochii grupurilor țintă în diverse domenii precum: turistic, economic, cultural etc. Măsura în care marca unei țări va influența valoarea atribuită de către grupurile țintă depinde de puterea brandului.

Forța unui brand constă în conținutul și în motivarea populației țării de a percepe brandul. Țările cu branduri puternice sunt acceptate foarte bine de către utilizatori – vizitatori, turiști, investitori, cititori, ascultători, utilizatorii media sau populația țării.

Cel mai mare avantaj al unui brand puternic constă în creșterea veniturilor. În mediul de afaceri, pentru produse, companii și servicii, brandul a adus valoare și profituri imense. La fel este și în cazul țărilor. Care sunt mizele unui proiect de branding de țară? Miza este una singură: banii. Și din ea pleacă toate celelalte: politica – statul este bine văzut, contează în ochii celor puternici; cultura – produsele culturale se diversifică, scriitorii sunt traduși și promovați, istoria începe să prezinte interes pentru străini; sportul – există resurse pentru a descoperi și crește talentele; educația – sistemul de învățământ, odată finanțat cum trebuie, începe să producă elite intelectuale; societatea în ansamblul ei se însănătoșește, se dezvoltă, înflorește (Popescu și Corboș, 2011b).

Într-o lume tot mai concurențială, unde tehnologia oferă oportunități de promovare remarcabile și în care există mai multe națiuni ca oricând ce continuă să încerce sa-și proiecteze prestigiul, influența și puterea politică pentru propriul respect de sine. Astăzi națiunile trebuie să concureze mai mult pe aspecte concrete, măsurabile – turism, exporturi și investiții atrase. Acestea nu au fost întotdeauna un factor major din perspectivă istorică, deoarece turismul era redus, atragerea de investiții se limita la destul de puține țări, iar exportul de branduri cuprindea în principal produse tradiționale destinate unor piețe tradiționale. Astfel se poate observa faptul că globalizarea a schimbat regulile jocului. Acestea sunt aspecte unde apar câștigători și pierzători. Câștigătorii devin mai puternici și mai bogați, iar pierzătorii rămân săraci și slabi. Fiecare țară caută acum sa își promoveze cultura, valorile, istoria și personalitatea proprie, proiectând ceea ce s-ar putea numi o imagine despre sine idealistă, dar imediat recognoscibilă în scopuri economice, comerciale și politice. Aceste presiuni determină națiunile să adopte tehnici de marketing și branding folosite de atâta vreme cu succes de către multe companii globale (Ollins, 2010, p. 137).

Brandurile Țărilor din Fosta Iugoslavie – Modele de succes pentru România

În vederea creării unei imagini unice, sigure și accesibile, la nivel național, în cadrul țărilor din Europa, au fost adoptate diferite strategii de promovare. Chiar dacă importanța factorilor diferă de la o țară la alta strategiile de branding trebuie să răspundă creșterii diferențierii pieței, dorinței de redefinire a unei noi imagini naționale, dar și nevoii de disociere de trecut.

Strategia de branding a SLOVENIEI

Slovenia este o țară europeană relativ tânără, care și-a declarat independența în 1991, înainte fiind una dintre republicile iugoslave. După ce a apărut pe harta lumii ca o țară independentă în 1991 s-a confruntat cu necesitatea de a se introduce în lume cu o strategie de marketing adecvată care a diferențiat-o în lume. Slovenia se află în inima Europei, unde Alpii se confruntă cu Câmpia Panonică și Marea Mediterană întâlnește platoul carstic.Țările vecine sunt Austria, Ungaria, Croația și Italia. Cuprinzând doar 20.256 kilometrii pătrați și o populație de aproximativ 2 milioane, este una dintre cele mai mici țări din lume. Deși este mica, Slovenia se distinge prin diversitate, atât în ceea ce privește geografia și istoria, cât și cultura (Ruzzier, 2011). Această diversitate a lăsat o amprentă profundă asupra caracteristicilor de identitate ale Sloveniei și cetățenilor săi.

Chiar dacă istoria sa ca o țară independentă nu are mai mult de 25 ani, Slovenia poate fi caracterizată ca o țară într-adevăr tânără. Cu toate acestea perioada scurtă de independență a adus evenimente importante. Câteva dintre acestea sunt: Slovenia a devenit membru al Organizației Națiunilor Unite, din 2004 a aderat la Uniunea Europeană si NATO. Slovenia a fost printre primii nou-aderați ai Uniunii Europene ce a introdus moneda unică euro și a deșinut cu success în 2008 președinția Uniunii Europene (Ruzzier, 2011).

În ciuda unei istorii oficiale relativ scurte, contextul cultural și istoric al țării este extrem de bogat. De-a lungul secolelor, Slovenia a aparținut întotdeauna marilor imperii sau țări, dar cu toate acestea și-a păstrat și a urmărit în permanență identitatea sa, așa cum este încă evidentă astăzi. Două caracteristici importante disting Slovenia și au o influență semnificativă asupra dezvoltării continue a țării și a brandului: în primul rând, istoria oficială relativ scurtă și independentă, care reprezintă provocările majore cu privire la prezentarea țării în lume într-un mod bun și adecvat, în al doilea rând, diversitatea geografică, istorică și culturală bogată, care a apărut pe teritoriu timp de mai multe decenii și a lăsat o amprentă profundă asupra caracteristicilor de identitate ale Sloveniei și cetățenilor săi.

Prezentarea brandului de țară

Context

Brandul național „I feel Slovenia” este folosit începând cu anul 2007. Brandul a fost creat pentru a îmbunătăți competitivitatea Sloveniei în diferite domenii. Sloganul ”I feel Slovenia” nu este doar o concidență pentru că, în opinia guvernanților, Slovenia nu poate fi prezentată ca o imagine simplă, ci trebuie simțită – cu cuvinte, cu sunete, cu culori, cu atingeri, cu acțiuni și cu experiență.

Având în vedere complexitatea procesului de dezvoltare a brandului de țară al Sloveniei, s-au luat în considerare patru faze urmate în mod sistemtic (Ruzzier, 2011):

Revizuirea rezultatelor teoretice relevante despre dezvoltarea brandului de țară și decizia ce a trebuit să fie utilizată în mod teoretic;

Revizuirea datelor secundare relevante în construirea identității Sloveniei;

Colectarea de date primare – invitarea tuturor stakeholderilor relevanți

Dezvoltarea identității de brand pe baza rezultatelor colectate în faza a doua.

„I feel Slovenia” este un brand de emoții care face ca Slovenia să se distingă de alte țări.

Numele brandului Sloveniei este „I feel Slovenia”. Slovenia nu poate fi limitată doar la o imagine; Slovenia trebuie simțită și experimentată.

În concluzie, motivul principal al creării brandului a fost creșterea recunoașterii țării și îmbunătățirea statutului simbolic și real al țării.

Motto-ul și logo-ul corespunzător au fost un prim pas în dezvoltarea sistematică a brandului național. Guvernul Republicii Slovenia a vrut să crească numărul sosirilor de turiști, cooperarea culturală, investițiile, produsele și serviciile de vânzări și reputația internațională.

Logo

Logo-ul Sloveniei reprezintă un echilibru între calmul naturii și hărnicia slovenilor. Acesta arată o natură spectaculos conservată și te determină să o păstrezi așa cum este. Liniile directoare sunt:

Hărnicie în crearea de surplus

Diferența slovenă poate fi simțită

Slovenia sprijină urmărirea dorințelor individuale

Slovenia verde

Sprijină natura

În Slovenia verdele este mai mult decât o culoare, este verdele sloven (pădurile acoperă mai mult de jumătate din țară) ce exprimă echilibrul între calmul naturii și tenacitatea slovenilor. Acesta se referă la natura virgină și se concentrează pe menținerea ei în acest fel. Verdele sloven simbolizează un echilibru între stilul de viață și viziunea comună de a merge mai departe cu natura. Slovenia combină, de asemenea, mirosul unei păduri, murmurul unui pârâu, gustul surprinzător al apei, dar și moliciunea lemnului. De aceea Slovenia nu este amintită doar prin imagini, ci și prin simțuri.

Utilizarea unitară a logo-ul Sloveniei contribuie la stabilirea unei imagini uniforme a Sloveniei și a creșterii recunoașterii brandului Slovenia și a Sloveniei în general. Logo-ul Sloveniei este un simbol de identificare global. Utilizarea logo-ului este permisă numai în următoarele versiuni:

Figura nr. 2 Versiuni logo Slovenia

Sursa: The Brand of Slovenia, Brand Book, 2007

Slovenii sunt mândrii de limba lor, de aceea s-a creat o versiune special a logo-ului cu traducere în limba slovenă cu scopul de a promova afilierea brandului sau pentru a-și clădi cetățenia.

Sloganul

Sloganul „I feel Slovenia” – folosit pentru a promova țara – pune accentual pe cuvîntul dragoste, care este parte a numelui, și exprimă ospitalitatea și căldura națiunii, care este deschisă și disponibilă pentru vizite.

„I feel Slovenia” este rezultatul agenției Nuit, care a preluat ideea de la pisa Donnei Summer – „I feel Love”.

Sloganul transmite un mesaj intern prin promovarea a ceea ce îi lipsește Sloveniei – patriotism și sentimentul de legătură cu țara sa.

Actori implicați în crearea, logo-ului, sloganului, în promovarea brandului

Instituția care coordonează brandul Sloveniei este Biroul de Comunicare a Guvernului împreună cu un grup interdepartamental.

În organizarea și implementarea evenimentelor de promovare Biroul de Comunicare colaborează cu diverși parteneri, precum SPIRIT Slovenia, Comitetul Olimpiv al Sloveniei și Ministerul Afacerilor Externe.

Reprezentanți din diverse domenii au fost incluși în crearea brandului Sloveniei: sfera civică, economie, turism, cultură și artă, știință, sport și politică.

Compania Pristop, una dintre cele mai importante agenții de consultanță și comuncații din sud-estul Europei, a fost selectată printr-o licitație publică pentru a configure și gestiona brandul Sloveniei.

Strategia de promovare

Campaniile de promovare include documentare video scurte, prezentări Power Point, broșuri și afișe pentru evenimente în aer liber și presă.

Activitățile promoționale includ reclame cu sloganul „I feel Slovenia” pe 85 de taxiuri din Londra și pe un autobus numit EU Road Show, ce se oprește în fiecare capitală din Uniunea Europeană.

De asemenea ei pun la dispoziție și o serie de material promoționale.

Participarea la târguri, la evenimente din țară și din străinătate, publicațiile, piblicitatea, suvenirurile și cadourile promoționale ce conțin elemente de identitate ale brandului și cu utilizarea logo-ului, au contribuit în mod semnificativ la o mai mare recunoaștere a Sloveniei în cadrul publiclui-țintă din domeniul turismului.

În anul 2008, cu ocazia sărbătoririi a 500 de ani de la nașterea preotului protestant Primoz Trubar (1508-1586), Biroul de Comunicare al Guvernului a luat parte la campania de comunicare a celebrării. Biroul de Comunicare a creat site-ul web în colaborare cu Comitetul de Coordonare pentru Sărbători de Stat și Protocol din Republica Slovenia.

În anul 2009 s-au împlinit 200 de ani de la crearea provinciilor ilire ale lui Napoleon (1809-1813). Provinciile au fost de mare importanță pentru dezvoltarea mișcării naționale slovene și utilizării publice a limbii slovene.

În anul 2010, pentru Jocurile Olimpice de Iarnă de la Vancouver, Comitetul Olimpic al Sloveniei și Biroul de Comunicare al Guvernului, împreună cu Ambasada Republicii Slovenia de la Otrawa au organizat Casa Slovenia. Aceasta a reunit sportul, cultura, economia, turismul și activitățile de promovare slovene.

În anul 2011 Slovenia a marcat 20 de ani de independență. Biroul de Comunicare a realizat un website tematic www.twenty.si ce acoperea informații cronologice și istorice și multe altele.

Prezentarea produselor din cadrul expoziției organizate cu ocazia împlinirii a 20 de ani de independență include modele care au marcat primele două decenii de independență slovenă și care au contribuit în mare măsură la competitivitatea internațională și la stabilitatea economiei țării, dar și la promovarea Sloveniei în străinătate.

În anul 2012, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Londra, Slovenia a profitat de acest eveniment și o echipă compusă din 65 de persoane au participat la eveniment. Aceștia au deschis un loc de întâlnire pentru competitori, media, fani și vizitatori din Slovenia și alte țări. În acest loc special amenajat (într-un pub din Londra) au fost organizate evenimente muzicale, adunări și celebrări ale sportului sloven din cadrul acelui an olimpic.

Tot în 2012 Slovenia a fost prezentată la Milano, în cadrul unui eveniment special. Prezentarea turistică, economică, culturală și politică a Sloveniei a fost însoțită de sloganul „I feel Slovenia – Feel the Green” (în italiană – „I Feel Slovenia – Cogli il verde”).

În anul 2013 Slovenia a găzduit cel mai mare eveniment sportiv din istoria sa: Campionatul European de Baschet – EuroBasket 2013. A fost un eveniment foarte important prin care jurnaliștii străini au transmis imaginea Sloveniei atât în Europa, cât și în alte continente. Biroul de Comunicare al Guvernului Republicii Slovenia, cu rolul său de administrator al mărcii „I feel Slovenia”, s-a implicat foarte mult în activitățile de promovare a EuroBasket 2013, mai ales în ceea ce privește evenimentele legate de promovarea țării și a brandului.

În anul 2014 Slovenia a participat la evenimentul „Roma verso EXPO”. Tema principală a fost dedicată pavilionului sloven din 2015 de la Milano EXPO și sloganul expoziției – „I feel Slovenia. Green.Active. Healthy”.

Mesajul de bază pe care Slovenia dorește să îl transmită în cadrul expoziției universale din 2015 Milano EXPO este acela că frumusețea naturală și caracterul verde al țării este o trăsătură distinctivă a Sloveniei de care este conștientă și face eforturi sistematice pentru a și le păstra. Slovenii respectă natura și trăiesc în armonie cu mediul înconjurător.

La EXPO Milano 2015 (01.05.2015-31.10.2015) vizitatoriivor fi ghidați pe cinci teme: sare, albine, ape termale și minerale, stil de viață activ și tehnologii verzi.

În cadrul acestei expoziții Slovenia este promovată ca o țară verde, sănătoasă și activă, despre care Ministrul Economiei Zdravko Počivalšek a spus că a stat la baza dezvoltării lor economice și sociale.

Cu ocazia sărbătoririi a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, Biroul de Comunicare al Guvernului Republicii Slovenia a decis să prezinte contribuția slovenă la integrare printr-o expoziție de fotografii „Acasă în Europa. 10 ani în UE”.

Grupurile țintă

Grupurile țintă externe sunt împărțite în trei categorii, iar piața internă este tratată separat, ca o categorie specială, ce a generat peste 45% din totalul înnoptărilor.

Piețele europene cheie – acestea sunt piețele cheie de intrare, care în 2009 au generat peste 71% din totalul înnoptărilor vizitatorilor străini. Aceste piețe sunt: Germania, Austria, țările Benelux, Croația, Serbia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda de Nord, Rusia și Ucraina.

Alte piețe europene – aceastea au generat peste 16% din totalul înnoptărilor vizitatorilor străini. Aceste piețe sunt: Ungaria, Franța, țările nordice, Cehia, Slovacia, Polonia, Spania, Israel și Elveția.

Dezvoltarea piețelor de peste mări – cele mai multe sunt piețe noi, ce au generat aproximativ 6% din totalul înnoptărilor vizitatorilor străini. Aceste țări sunt: Statele Unite ale Americii, Japonia, India, China, etc.

Efectele implementării strategiei

Efecte economice

În Slovenia turismul oferă o mare oportunitate. Turismul contribuie cu 13% din PIB-ul total (conform Consiliului Mondial al Turismului și călătoriilor, 2014) și cu 40% export devine cel mai mare exportator de servicii ce furnizează 12% din totalul locurilor de muncă (ce au legătură direct sau indirectă cu turismul).

Urmărind graficul evoluției numărului total de sosiri (rezidenți/nonrezidenți) din Slovenia se poate observa faptul că deși în perioada 2003-2008 s-au înregistrat creșteri, cea mai mare a fost cea din 2008 (de 337.896 sosiri) acest lucru datorându-se realizării brandului din 2007. În perioada 2008-2010 s-au înregistrat scăderi pe fondul crizei financiare. După 2010 numărul sosurilor a început să crească iar, depășind chiar și pragul de 3 milioane de sosuri în annul 2011 (3.255.882 sosiri).

Figura nr. 2 – Evoluția numărului total de sosiri în perioada 2003-2014

Sursa: realizare proprie pe baza Tabelului nr. 1 din Anexe

În ceea ce privește numărul rezidenților sosiți în Slovenia, în perioada 2003-2013, se poate observa o creștere exponențială între 2006 și 2008, de la 839.214 la 1.104.160 turiști. Între 2009 și 2010 se înregistrează o scădere de 20.621 turiști rezidenți, apoi crescând iar până în 2012, iar în 2013 ajungând la valoarea de 1.113.903.

Figura nr. 3 – Evoluția numărului rezidenților sosiți în perioada 2003-2013

Sursa: realizare proprie pe baza Tabelului nr. 2 din Anexe

Evoluția numărului nonrezidenților sosiți în Slovenia în perioada 2003-2013 este asemănătoare cu cel al numărului total al sosirilor din aceași perioada. Crescător din 2003 până în 2008, în perioada 2008-2009 înregistrează o scădere de 139.430 număr sosiri nonrezidenți.

Figura nr. 3 – Evoluția numărului nonrezidenților sosiți în perioada 2003-2013

Sursa: realizare proprie pe baza Tabelului nr. 3 din Anexe

În februarie 2015 au sosit 210.000 turiști și mai mult de 588.000 de înnoptări s-au înregistrat într-o cazare turistică, ceea ce înseamnă o creștere cu 14% a sosirilor turistice și de 12% a înnoptărilor, mai mult față de luna februarie a anului 2014. În aceeași comparație numărul de turiști interni a crescut cu 12%, iar cel al înnoptărilor cu 10%. Pentru turiștii străini creșterea fost și mai mare, atât sosirile, cât și înnoptările au crescut cu 16%.

În anul 2012 s-au înregistrat 3.297.556 de turiști sosiți și 9.510.663 de înnoptări. Numărul total de turiști în 2012 a fost cu 3% mai mare față de annul anterior si cu 1% cel al înnoptărilor. Evenimentele economice și situația socio-politică din Slovenia a afectat numărul turiștilor interni, ale căror sosiri s-au diminuat cu 3%, în timp ce înnoptările au scăzut cu 5%.

În graficul de mai jos linia albră închisă este reprezentată de numărul de turiști, iar linia albastră deschisă este reprezentată de numărul înnoptărilor.

Figura nr. 4 – Evoluția numărului de turiști și al înnoptărilor

Sursa: Oficiul de Statistică al Republicii Slovenia, http://www.stat.si/StatWeb/en/show-news?id=5152

Jumătate din toate înnoptările de turiști străni din 2014 au fost din următoarele țări: Italia, Austria, Germania, Federația Rusă și Țările de Jos. Dintre acestea, cei mai mulți care au rămas peste noapte au fost din Italia (16%, la fel ca în 2013), urmați de cei din Austria (13%, în 2013 au fost 12%) și din Germania (11%, în 2013 au fost 12%). Se înregistrează o creștere record a turiștilor din Coreea și din alte țări asiatice.

Tabel 2.1. – Top cinci înnoptări 2014 in Slovenia

Sursa: Tourism in Slovenia, 2014, http://www.slovenia.info/pictures/TB_board/atachments_2/2015/Turizem_v_Sloveniji_2014,_BREZ_KONKUREN%C3%84%C5%9ANOSTI_angl_19646.pdf

În februarie 2015 turiștii interni au generat 56% din înnoptările turistice din Slovenia, iar turiștii străini 56%. Piețele cheie au fost: Italia (20%), Austria (13%), Croația (12%), Serbia și Ungaria (7% fiecare).

În februarie 2015 turștii străni din Serbia au fost cu 36%, cei din Italia cu 25 % și cei din Austria cu 16% mai mulți decât în februarie 2014.

Figura nr. 5 – Innoptări februarie 2015

Sursa: Oficiul de Statistică al Republicii Slovenia, http://www.stat.si/StatWeb/en/show-news?id=5113

Prestigiul

În clasamentul Countru Brand Index, realizat de Future Brand, pentru anul 2012, Slovenia se află pe locul 63, în scădere față de anii precedenți: locul 52 în 2011 și locul 54 în 2010.

Strategia de branding a CROAȚIEI

Croația este țara cu cea mai dezvoltată economie și cu cel mai ridicat PIB/loc., după Slovenia, între fostele republici iugoslave, dar puternic afectata de războiul civil. Croația are o economie de piata cu venit ridicat.

Prezentarea brandului de țară

Context

Guvernanții speră să fie vazută mai mult ca o țară adriatică, decât ca o țară balcanică. Strategia de brand propusă se bazează pe autenticitate, arhaism și puritate. Strategia comercială din spatele așa-zisului brand spune că și Croația poate promova următoarele „produse turistice”, în fapt oferta comercială a Croației din punct de vedere turistic este: tururi de vacanță, natură sălbatică și parcuri naturale, turism rural, vacanțe de „wellness” și sănătate, „city breaks”, circuit cultural.

Fiind una dintre destinațiile de călătorie cele mai importante din Marea Mediterană, Croația are o tradiție îndelungată și un mare potențial turistic de dezvoltare. Avantajele produsului turistic sunt bogăția și conservarea mediului natural, patrimoniu cultural și istoric, clima blândă mediteraneană, apropierea de pietele europene și disponibilitatea vacanțelor active în destinații ecologice protejate. În ceea ce privește clima, țara combină elemente ale Mediteranei și Europei Centrale.

Logo

Din cauza scăderii numărului de turiști din ultimii ani, Croația a trebuit să-și schimbe vechiul logo pentru a fi recunoscută și identificată mult mai ușor atât în Europa, cât și în întreaga lume. Restilizarea nu a schimbat componenta mult, mai degraba stilul de prezentare a fost schimbat. Noul logo are culori mai luminoase si soarele înveselește starea de spirit. Simbolul a devenit mai atractiv și mai plăcut la vedere.

Logo-ul Croației a fost realizat de către designerul Boris Ljubicic în anul 2006 și i-a adus acesteia prospețime și identitate pe piața turismului. Deoarece Croația este țara celor 1.000 de insule și este recunoscută pentru stralucirea mării spumante, dar și pentru câmpurile vaste de grâu și păduri dese, logo-ul de turism intercalează culoarea albastră ca un simbol al mării, galben ca simbolul porumbului și verde ca simbol al pădurilor. Cele doua pătrațele – roșu și albastru – reprezintă codul vizual al Croației. Logo-ul este traductibil în toate limbile din lume, pentru că autorul a proiectat un tip special de caractere, care imprimă numele de Croația cu cele două pătrate obligatorii și litera “A” pe fundal albastru, acesta reprezentânt Marea Adriatică.

Provocare: O identitate croată, mare, soare, vegetatie. Un logo care pot fi scris în toate limbile lumii și înca nu își pierde identitatea. Lizibilitatea logo-ul ar trebui sa fie universală, în sensul vizual, deoarece este codificată prin două pătrate, roșii și albastre, care reprezintă codul Republicii Croația.

Strategie: Croația este o țară cu un climat cald mediteranean, o mare de cristal clar și cu mai mult de o mie de insule. Ca atare, ea reprezinta o destinatie de vacanță foarte atractivă. Numele țării în diferite limbi (Croația, Croazia, Kroatien, Croatie etc), precum și în propria sa limbă (Hrvatska), au în comun a patra literă "A", care este în același timp scrisoarea inițială pentru marea Adriatică. Pătrațelele alternative reprezintă un cod vizual pentru Croația, în timp ce roșu, alb și albastru sunt culorile sale. Soarele strălucește din Piața Roșie, în timp ce pe pătratul albastru este o barcă ce navighează. Conceptul rigid al celor doua pătrate a fost fabricat manual sub forma unui tablou de apă-culoare pentru că Croația are o mare excepțională și mai mult de o mie de insule. Logo-ul este realizat într-o caligrafie stil acuarelă și este ușor de aplicat la tot felul de îmbrăcăminte și articole pentru cadouri turistice.

Rezultat: Noul logo al Consiliul Național de Turism Croat a adus prospețime și recunoașterea Croației în piața turismului mondial. Logo-ul în sine combină cele trei culori ce simbolizează patrimoniul natural al Croației: albastru ca un simbol al mării transparente și al celor o mie de insule, galben pentru câmpurile vaste de grâu și verde pentru desimea pădurilor sale.

Sloganul

Sloganul Croației, “The mediterranean as it once was” – “Mediterana așa cum era odată”, induce ideea de a experimenta Mediterana pură și naturală, așa cum era cândva, mesaj-indemn care lasă implicit să se înțeleagă că Mediterana, așa cum era odată, o mai putem găsi doar în Croația. Sloganul însoțește logo-ul. În momentul în care croații lansează o invitație în țara lor, vor să impărtășească cu turiștii: gustul, sentimentul, culoarea, pasiunea, ospitalitatea, moștenirea, frumusețea, spiritul “Mediteraneenei așa cum era odată”.

Actori implicați în crearea, logo-ului, sloganului, în promovarea brandului

Boris Ljubicic este un explorator de comunicații vizuale și design recunoscut. Reputația sa internațională este construită pe motive lingvistice croate și cultură locală, pe care le promovează ca fiind unele dintre cele mai importante tradiții din lume. Lucrările sale acoperă toate categoriile de proiectare: identitate vizuală, tipografie, cărți, panouri, TV și web-design. În calitate de președinte al Asociației de designeri croați (2003-2005) a înființat Centrul de design croat.

CNTB (Croatian National Tourist Board) este o organizație turistică înființată în vederea promovării și creeării de identitate, precum și sporirea reputației turismului croat. Misiunea include, de asemenea, planificarea și punerea în aplicare a unei strategii comune și conceptia de promovarea a acesteia; desfășurarea activităților promoționale de interes comun pentru toate disciplinele din turism din țară și din străinatate, precum și creșterea calității generale a întregii game de servicii turistice oferite în Republica Croația. Organele de conducere implicate în CNTB sunt: Sabor (Parlamentul Croat), Comisia de turism, Comitetul de Audit și președintele. Sursele de venituri pentru turism provin din: taxele turistice, cotizațiile membrilor, alocațiile de la bugetul de stat, precum și din alte surse. Sediul permanent este in Zagreb.

THR Asesores en Turismo, Hoteleria y Recreacion este o companie dedicată exclusiv soluțiilor integrale ala problemelor de turism, a fost fondata in 1985 de către domnul Eulogio Bordas, liderul ei actual.

Strategia de promovare

Mass-media: Turismul croat a fost promovat pe BBC World News și pe Euronews de la mijlocul lunii martie până la sfârșitul lunii mai 2012. S-au alocat 1,75 milioane kune. Promovarea pe aceste doua canale de televiziune este parte a promovării turismului croat la nivel mondial.

Marketing direct:

Consiliul National de Turism Croat (CNTB) va desfășura publicitate pe segmental de internet prin portaluri care afișează anunțuri imagine (banner) și publicitate pe rețelele sociale.

Publicitate pe portalurile prin reclame de tip imagine (banner) – Fonduri: 13.437.000 kn

Publicitatea pe portaluri este imaginea publicitară, animația, precum și anunțurile video de pe portalurile de internet relevante și reprezentative selectate pe recomandarea misiunilor în vederea cooperării cu agențiile specializate de promovare.

Publicitatea este efectuată pe portalurile web ale marilor generatoare de piete (Austria, Belgia, Republica Ceha, Franta, Italia, Ungaria, Tarile de Jos, Germania, Polonia, Rusia, Scandinavia, Slovacia, Slovenia, Spania, Elvetia, Marea Britanie, Irlanda).

CNN iReport, o parte a site-ului CNN, a prezentat un documetar despre Croația intitulat “Hey tata, aici este o cravat care vine de la…” și este bazat pe o poveste care de obicei este folosită în America ca o tradiție transmisă din tată în fiu.

www.croatia.hr este site-ul oficial al industriei turistice: destinații, știri, evenimente etc. Toate particularitățile Croației sunt disponibile pe internet – în limbile: croată, engleză, germană, italiană, cehă, franceză, japoneză, maghiară, olandeză, poloneză, spaniolă, slovacă, slovenă, daneză, rusă, suedeză – muzee, obiective turistice, plaje, evenimente, insule, activități, atracții, cazare, plan de calatorie ș.a.

În plus Croatia are conturi pe Facebook, Twitter, youtube, Foursquare și Instagram, ceea ce contribuie la o mai bună promovare în rândul utilizatorilor de internet, numărul acestora fiind în continuă creștere.

Croația se mai promovează și prin aplicații mobile; există aplicații pentru versiunea sybian, versiunea android, dar și pentru versiunea IOS. Aceste aplicatii permit vizualizarea tuturor broșurilor ale Consiuliul Național de Turism Croat în format pdf și în 16 limbi diferite. De asemenea pot fi vizualizate și regiunile turistice din Croația. Croația Top 100 este numele aplicației pentru telefoanele mobile și arată destinațiile, tradițiile, mâncărurile, restaurantele și divertismentul.

Festivaluri și evenimente

În Croația există festivaluri pentru toate vârstele și gusturile. De la Sibenik – festivalul copiilor, până la o varietate de festivaluri de muzică, film și teatru, folclor, circ și dans contemporan, precum și Festivalul de Știință.

Festivalul de vară din Dubrovnik este unul dintre cele mai lungi și se face în aer liber, având o tradiție veche de 62 de ani. În anul 2013, au participat peste 200 de artisti din lume cu 70 de programe de teatru, muzica, film sau artă.

Alte festivaluri: Festivalul de vară din Split, Ritalul de Vară de la Rijeka, Carnavalul Rijeka, Festivalul Fairy Tales, Noaptea lunei pline (un eveniment atractiv din Zadar), Festivalul muzical T-Mobile InMusic de pe lacul Jarun din Zagreb (a fost declarat doi ani la rând de către The Times unul dintre cele mai bune 29 festivaluri de muzică din lume) sau festivalul de muzică etno Ethnoambient Salona.

Au participat la târguri și prezentări speciale: 16 prezentări naționale organizate de către Ministerul turismului croat, 62 de tărguri organizate de reprezentanții CNTB și Ministerul turismului croat, 16 targuri specializate (navigare, vânătoare, înotări etc.) organizate în colaborare cu diferite asociații, alte târguri organizate de CNTB (4), 7 târguri organizate de Convenția Croată si Biroul de stimulare, 15 prezentări speciale numite “Zilele Turismului Croat”, peste 30 de seminarii de afaceri organizate de CNTB și Ministerul turismului croat.

Grupurile țintă

Tabel 2.2. Turiști sosiți în funcție de țara de origine

Sursa: Ministerul de turism al Republicii Croația, 2014, http://www.mint.hr/UserDocsImages/140624_HTZ%20TOURISM2013_eng.pdf

Atât în anul 2012, cât și în 2013 cei mai mulți vizitatori au fost de origine germnaă, urmați de sloveni. De asemenea, printer vizitatori s-au numărat și italieni, austrieci, cehi, polonezi, slovaci sau olandezi.

Efectele implementării strategiei

Efecte economice

Prestigiul

Brandul de țară al României

Studiu privind percepția tinerilor români despre brandul de țară

Scopul și obiectivele cercetării

Scopul acestei cercetări este: Îmbunătățirea brandului de țară al României în viziunea tinerilor.

Obiectivele acestei lucrări de cercetare vor cuprinde elemente de demonstrate, izvorâte din esența conținutului problemei.

Prin obiectivele specifice care susțin ideologia mai sus menționată se dorește să demonstrăm:

Să identificăm percepția tinerilor față de campaniile de promovare a României

Să identificăm modalitățile eficiente de promovare la nivelul brandului de țară în viziunea tinerilor

Să identificăm opinia tinerilor cu privire la logo-ul țării

Ipotezele și variabilele de cercetare

Acest studiul va include trei enunțuri ce vor fi confruntate și comparate cu rezultatele obținute în cadrul procesului de cercetare.

Ipoteze de cercetare sunt:

Tinerii considera că spoturile publicitare influențează într-o mare măsură imaginea țării

Logo-ul unei țări este principalul punct de identificare al imaginii unei țări

Tinerii consideră că România are nevoie de o strategie de branding

În cazul acestei cercetări, vor fi definite și folosite două tipuri de variabile:

Variabila independentă este variabila pe care o manipulează cercetătorul, care este definită explicit, măsurată sau măsurabilă. Astfel, aceasta poate duce la conturarea grupului țintă ce va fi implicat în acest studiu:

Forma de invatamant absolvita (liceu, postliceal, universitar, postuniversitar)

Vârstă cu valori de la 20 la 35 de ani

Sex cu două valori (bărbătesc, femeiesc)

Ocupație (student, angajat, liber profesionist)

Variabila dependentă este răspunsul subiectului (subiectilor) observată și înregistrată de către experimentator. Ea depinde de comportamentul subiectului, comportament dependent de variabila independentă.

Gradul de înțelegere al conceptului de brand

Percepția tinerilor despre ceea ce înseamnă brand de țară și promovare turistică

Programe anuale de marketing ale Ministerului Dezvoltării regionale și Administrației Publice

Metdologia cercetării și instrumentele de cercetare

Grupul țintă

Voi lua în considerare părerea tinerilor români din Municipiul București cu vârsta cuprinsă între 20-35 ani, cu scopul de a identifica părerilor acestora cu privire la conceptul de brand de țară și ce îmbunătățiri ar face pentru a schimba imaginea țării.

Numărul tinerilor care fac parte din grupul țintă este alcătuit din tineri cu studii superioare sau medii, fiind atât angajați, cat și studenți.

Beneficiarii cercetării

Această cercetare este realizată cu scopul de a identifica părerile tinerilor cu privire la brandul de țară al României.

Beneficiarii pot fi reprezntanți ai Guvernului, reprezentanți ai Autorității Naționale pentru turism, Ministerul dezvoltări Regionale și ai Turismului, Federația Asociațiilor de Promovare turistică sau Rețeaua Națională a muzeelor din România.

O altă categorie de beneficiari poate fi reprezentată de însăși respondenții, sau de turiștii străini.

Alți eventuali beneficiari pot fi: persoane preocupate de cercetările în domeniu, Institutul Național de Statistică, presa națională și internațională, societățile comerciale cu activitate de turism, asociațiile profesionale, patronale și organizațiile neguvernamentale cu activitate în domeniul turismului, autoritățile administrației publice locale și centrale și alte entități a căror activitate are impact în domeniul turismului etc.

Metode și tehnici de cercetare

Procesul de cercetare va fi de natură trifazică – incluzând atât metoda chestionarului – cât și un instrument care să extragă alte concluzii calitative referitoare la domeniul și variabilele studiate în prezenta lucrare.

Chestionarul este instrumentul de bază al cercetării. Chestionarul reliefează cel mai bine obiectivele stabilite, este cel mai des folosit în tara și majoritatea persoanelor sunt obișnuite cu astfel de instrument, la fel întamplandu-se și în cazul interviului.

În plus, pentru acuratețea acestei lucrări științifice vom folosi metoda analizei documentelor, care va permite o ancorare a acestei lucrări de cercetare în cadrul realității științifice – culegerea informației despre evenimente, fenomene trecute, despre urmărilor lor; în cazul acesta vom face referire și vom analiza documentele oficiale.

Motivarea alegerii acestui tip de instrument de cercetare rezidă în faptul că tema cercetării de față este una aflată într-o stare de pionierat absolut în România. Astfel, uzitarea unei astfel de metode care este una discretă, ce nu întâmipnă probleme de reactivitate din partea grupului țintă.

Cea de-a treia metodologie utilizată, una cantitativă de această dată, este cea a folosirii coeficientului de variație.

Colectarea și sistematizarea datelor

Chestionarul

Metodologia de cercetare implică chestionarea tinerilor români ce îndeplinesc următoarele caracteristici statistice:

Tineri cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani

Tineri cu domiciliul în Municipiul București

Aceștia trebuie să aibă cunoștințe minime despre actualul brand al României

Vor fi incluse în grupul țintă atât personae de sex masculin, cât și de sex feminin

Pentru realizarea studiului empiric vom utiliza ca metodologie de cercetare științifică chestionarul, acesta fiind o tehnică de colectare a informațiilor, care include un set de întrebări, astfel construit încât, din analiza rezultatelor obținute, să ne putem atinge obiectivele stabilite anterior. Unitatea de observare este formată din tineri cu domiciliul în București, cu vârste cuprinse între 20-35 de ani, iar conform site-ul www.insse.ro numărul acestora este de: 518.322.

Calcularea eșantionului:

n= mărimea eșantionului

t= valoarea teoretică a probabilității acceptate (se ia de regula t=1,96 pentru un nivel al încrederii de 95%)

p= procentul în care populația deține caracteristica de eșantionare (de regula =0,50)

e= eroarea limită de reprezentativitate admisă (se acceptă valori între 1% si maxim 5%)

După aplicarea acestei formule, eșantionul obținut va trebui corectat în funcție de mărimea populației totale dupa cum urmează:

n1= mărimea eșantionului corectat

n= mărimea eșantionului obtinut mai devreme

N= populația totală

Însa ținand cont de faptul ca posibilitatea chestionarii tuturor acestor persoane era destul de dificilă am ales să chestionez aproximativ o treime dintre aceștia.

Chestionarul va fi unul de tip pâlnie cu un număr de 20 de întrebări. Întrebările vor fi de mai multe feluri: deschise, închise sau mixte.

Chestionarul va fi distribuit pe hârtie în perioada 07.05.2015-14.05.2015.

Chestionarul este structurat în două părți: prima secțiune cu întrebările de identificare și a doua secțiune ce conține întrebări care vor confirma sau vor infirma ipotezele.

Pentru a putea sistematiza în mod corect și profesional aceste date statistice colectate, se va recurge la Excel ca variantă de analiză a datelor.

Analiza documentelor

Manualul brandului national de turism realizată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, prin Programul Operațional Regional Regio, în parteneriat cu Uniunea Europeană și Guvernul României, prezintă fundamentele pe care s-a construit brand-ul României, de la filosofia de brand la informații tehnice utile.

Acest manual este împărțit în două părți: Partea I – Brand-ul și Partea a II-a – Identittatea vizuală și sloganul. În prima partea se face referire la „Grădina Carpaților”, la Modelul brand-ului national de turism, la poziționarea brand-ului, la personalitatea, atributele și beneficiile brand-ului, la experiențele de călătorie în România, la plaotforma de comunicare a brand-ului și la strategia de brand. În cea de-a doua parte se face referire la identitatea vizuală și sloganul brandului, la prezentarea identității vizuale și a sloganului și se dau exemple de utilizare.

Site-ul de blog al doamnei Mihaela Ivan este unul foarte bine pus la punct și m-a ajutat în cercetarea mea, deoarece a dezbătut probleme de brand de țară, de imagine de țară. Mihaela Ivan consideră că brandul de țară este o chestiune care ne poate schimba viața și de aceea ea colaborează cu Kooperativa și Mednet pentru a face anumite studii de piață cu privire la conceptul de brand de țară sau la imaginea României.

De asemenea, principalul site care m-a ajutat în dezvoltarea întrebărilor pentru chestionar și care m-a inspirat în cadrul întregii lucrări de cercetare este www.romania.travel.ro.

Planul de Marketing Strategic și Operațional pentru România 2011-2015 este un document ce își propune să transforme România într-o destinație turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural și cultural care să corespundă standardelor Uniunii Europene.

Hotărârea nr 20/2012 privind aprobarea Programului Multianual de marketing și promovare turistică și a Programului multianula de dezvoltare a destinațiilor, formelor și produselor turistice este un alt document (official) pe care l-am analizat. Acesta prezintă ceea ce urmăresc cele doua programe, categoriile de cheltuieli, obiectivele avute în vedere, precum și sumele necesare dezvoltării proiectelor.

Coeficientul de corelație

Coeficientul de corelație Pearson este utilizat atunci cand cel putin una dintre variabile este metrica, variabilele sunt continue, au distributii normale si dispersii asemanatoare.

Interpretarea Coeficientului de corelație conform regulilor empirice ale lui Colton (1974):

1. un coeficient de corelație de la -0,25 la 0,25 indică o corelație slabă sau nulă,

2. un coeficient de corelație de la 0,25 la 0,50 (sau de la -0,25 la -0,50) indică un grad de asociere acceptabil

3. un coeficient de corelație de la 0,5 la 0,75 (sau de la -0,5 la -0,75) indică o corelație moderată spre bună

4. un coeficient de corelație mai mare decât 0,75 (sau mai mic decât -0,75) indică o foarte bună asociere sau corelație

Analiza datelor și principalele rezultate

CHESTIONARUL

La completarea acestui chestionar au participat 87 de respondenți din Municipiul București cu vârste cuprin între 25 și 35 de ani.

Majoritatea celor care au completat acest chestionar au fost femei – un număr de 62 ce reprezintă 71,3% din totalul respondenților, restul fiind bărbați – 25 de respondenți de sex masculin ce reprezintă 28,7% din totalul de 87 de respondenți.

Nivelul de educație al celor 87 de respondenți este reprezentanti de de cei cu studii de master în proporție de 50,6% – cea mai mare pondere, urmată de cei cu facultae – 36,8%. Cei cu studii liceale sunt reprezentați de un procent de 8%. Doar 4 dintre respondenți au studii doctorale, aceștia reprezentând un procent de 4,6%.

Un procent de 77% îl reprezintă cei care sunt angajați, urmați de studenți cu un procent de 18,4%. Un liber profesionist a răspuns chestionarul ce are un procent de 1,1%, iar cei care au altă ocupație sunt în număr de 3 (din cei 87 de respondenți) ce reprezintă un procent de 3,4% din total.

La întrebarea „Ce înțelegeți prin brand de țară?” 63,2% înțeleg crearea unei imagini unitare și atractive pentru exterior. De asemenea înțeleg și identittate unică și competitive a țării (48,3%) și logo-ul țării (32,2%). Un număr de 20 de respondenți înțeleg prin brand de țară și prezența unui slogan, iar 25,3% dintre aceștia se gândesc la promovarea turismului.

Graficul 4.4. Înțelegerea brandului de țară

Tabelul 4.1. Înțelegerea brandului de țară

După cum se poate observa în Graficul 4.5. 97,7% din cei 87 de respondenți consideră că România are nevoie de o strategie de branding. Această întrebare ne ajută să explicăm ipoteza 3 – Tinerii consideră că România are nevoie de o strategie de branding.

Graficul 4.5. Nevoia de strategie de branding

Dintre cei 85 de respondenți care consider că România are nevoie de o strategie de branding 67,4% dintre aceștia spun că este necesară pentru îmbunătățirea imaginii țării. Alții consider că este necesară pentru promovarea țării (60,5%) sau pentru promovarea produselor românești (53,5%) sau pentru promovarea potențialului economic (40,7%). În ceea ce privește Competiția globală, 23,3% dintre cei 85 de respondenți sunt de părere că este un bun argument pentru a avea o strategie de branding.

Graficul 4.6. Nevoia unei strategii de branding

Tabelul 4.2. Nevoia unei strategii de branding

Atunci când au fost întrebați ce campanii de promovare ale României cunosc, respondenții au recunoscu (într-un procent de 70,1%) Campania ”Explore the Carpathian Garden”. Campania „Fabricat în România” s-a bucurat de o recunoaștere de către 57,5%, urmată de „Land of choice” (31%), „Eterna și fascinanta Românie” (18,4%) și „România mereu surprinzătoare” (10,3%). Niciunul dintre cei 87 de respondenți nu au recunoscut Campania de promovare Fabulospirit, iar 8% au recunoscut că nu cunosc niciuna dintre campaniile prezentate.

Această întrebare servește obiectivului 1 al cercetării, cel care se referă la campaniile de promovare a brandului de țară.

Graficul 4.7. Campanii de promovare

Tabelul 4.3. Campanii de promovare

La întrebarea „Sunteți mulțumit/ă de felul în care este promovată România?” niciun respondent nu a răspuns afirmativ, 67,8% spunând că nu sunt mulțumiți și 32,2% consideră că promvarea țării este oarecum satisfăcătoare.

Graficul 4.8. Mulțumirea față de promovarea țării

În ceea ce privește imaginea României în Europa (în contextual brandingului de țară) 50,6% dintre respondenți consider că avem o imagine satisfăcătoare, spre deosebire de 33,3% care consider că avem o imagine rea și 4,6% consider că avem o imagine foarte rea în Europa. Pe de altă parte totuși, 10,3% sunt de părere că România are o imagine bună în Europa, în contextual brandingului de țară.

Graficul 4.9. Imaginea României în Europa – în contextul brandingului de țară

Luând în considerare părerea respondeților cu privire la rebranding, 47,1%, respectiv 40,2% sunt consider că România are nevoie de un nou brand de țară în foarte mare măsruă, respectiv, în mare măsură.

Graficul 4.10. Măsura în car România are nevoie de un nou brand

La capitolul beneficii pe care le-ar aduce un nou brand de țară cei mai mulți, 79,3%, spun că dezvoltarea turismului, dar de asemenea au bifat și creșterea economică (75,9%). 51 dintre respodenți consider că și promovarea culturii este un beneficiu posibil al unui nou brand de țară.

Descoperirea propriei identități li creșterea ratingului de țară nu sunt beneficii ce trebuiesc neglijate, deoarece 29,9, respectiv 23% dintre respondenți le consider importante.

Graficul 4.11. Beneficii ale unui nou brand

Tabelul 4.4. Beneficii ale unui nou brand

Atunci când au fost chestionați în legătură cu responsabilitatea pentru realizarea brandului de țară 40,2% cred că aparține Guvernului, 18,4% Autorității Naționale pentru Turism, 14,9% cetățenilor, 13,8% Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, 10,3% mass-mediei din România și 2,3% Uniunii Europene.

Graficul 4.12. Responsabili pentru realizarea brandului de țară

Atunci când au fost întrebați dacă au vizualizat vreodată spoturi de publicitate despre brandul de țară al României, 89,7% au răpuns că da. Principalul canal de comunicare a fost televizorul cu un procent de 85,9%, urmat de rețelele de socializare Facebook/Twitter cu un procent de 32,1%. Următorul canal de comunicare este Youtube-ul cu un procent de 25,6% si apoi la târguri de turism au vizualizat 9%.

Din păcate niciun respondent nu a vizualizat spoturi de publicitate ale brandului României în străinătate.

Graficul 4.13. Canale de comunicare

Discutând despre problema logo-ului, 72,4% sunt de părere că imaginea unei țări trebuie să fie în strânsă legătură cu logo-ul acesteia; 14,9% fiind de părere că nu este obligatoriu, în timp ce 12,6% nu și-au exprimat acordul sau dezacordul în acest sens.

La întrebarea „Credeți că actualul logo al țării este reprezentativ pentru România?” 51,7% confirm acest lucru, spre deosebire de 48,3%.

Această întrebare corespunde cu Obiectivul 2 – Să identificăm opinia tinerilor cu privire la logo-ul țării și cu ipoteza 3 – Tinerii consideră că România are nevoie de o strategie de branding.

Graficul 4.14. Reprezentativitatea logo-ului actual

În ceea ce privește acțiunile de promovare 41,4% consider că logo-ul ajută în modul cel mai eficient, 28,7% au spus că sloganul, 57,5% spoturile publicitare, 27,7% obiectele promoționale, 28,7% afișele/banerele, 66,7%festivalurile/evenimentele, 64,4% rețelele de socializare și 28,7% radioul.

Pe de altă parte radioul și sloganul au procentele cele mai mari în ceea ce privește ineficiența lor ca și acțiuni de promovare.

Graficul 4.15. Logo (1-cel mai puțin eficent, 5-cel mai eficient)

Graficul 4.16. Slogan (1-cel mai puțin eficent, 5-cel mai eficient)

Graficul 4.17. Spoturi publicitare (1-cel mai puțin eficent, 5-cel mai eficient)

Graficul 4.18. Obiecte promoționale (1-cel mai puțin eficent, 5-cel mai eficient)

Graficul 4.19. Afișe/Banere (1-cel mai puțin eficent, 5-cel mai eficient)

Graficul 4.20. Festivaluri/Evenimente (1-cel mai puțin eficent, 5-cel mai eficient)

Graficul 4.21. Rețele de socializare (1-cel mai puțin eficent, 5-cel mai eficient)

Graficul 4.22. Rețele de socializare (1-cel mai puțin eficent, 5-cel mai eficient)

Coeficientul de corelație Pearson

Coeficientul de corelație Pearson este un indice numeric ce dă o măsură a relației dintre două variabile cantitative continue sau discrete.

Am corelat vârsta cu gradul de eficientizare al campaniilor promoționale folosit formula CORREL din Excel și astfel a rezultat următorul grafic:

R2=-0,00738 →indică o corelație nulă între vârstă și promovarea imaginii.

Am corelat vârsta cu gradul de eficientizare al campaniilor promoționale folosit formula CORREL din Excel și astfel a rezultat următorul grafic:

R2=0,0367 →indică un grad de asociere acceptabil între vârstă și campaniile de promovare la radio

Principalele recomandări

În urma acestei analize asupra percepției tinerilor români privind noul brand de țară al României, am reușit să evidențiez atât aspecte pro, cât și contra în ceea ce privește părerea acestora despre actualul brand de țară. Dacă la aspectele pro nu putem afirma decât că acestea trebuie păstrate în continuare și îmbunătățite, la aspectele contra trebuie să analizăm o serie de recomandări.

Printre cele mai importante recomandări enumerăm:

Cetățenii ar trebui să fie mai mult implicați în realizarea brandului ce țară. Ar trebui consultați cu privire la ceea ce ar trebui să conțină brandul pentru a fi atractiv și astfel turismul și investițiile să crească;

Chiar dacă 51,7% dintre respondeți sunt de părere că actualul logo este reprezentativ pentru România, am observat din cadrul întrebării deschise „Ce ar trebui să conțină un logo reprezentativ pentru România?”, cele mai multe răspunsuri se referă la Marea Neagră, să inspire tradiția țării sau la Dracula. Din acest motiv responsabilii cu brand-ul de țară ar trebui să se gândească la un nou logo, de care românii să fie mândrii;

O altă recomandare ar fi legată de promovarea României, deoarece 67,8% nu sunt mulțumiți. Aici Guvernul și în special Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice trebuie să se implice mai mult în campaniile de promovare, să participăm la mai multe târguri de turism și să afișăm banere alte panouri publicitare nu numai țară, ci și în străinătate. România se poate promova și prin realizarea diferitelor evenimente cu amploare internațională. Aici ma refer la târguri, concerte, evenimente sportive, săptămâni de modă etc.

Chiar dacă site-ul www.romania.travel.ro este foarte bine pus la punct și dezvoltă regiunile și orașele țării, atracțiile turistice sau planificări ale călătoriei, cei mai mulți nu cunosc acest site și atunci nu au cum să vadă bogățiile țării și ceea ce România poate să ofere turiștilor străini si nu numai.

Concluziile cercetării

În realizarea acestui studiu știintific s-au folosit ca instrumente de cercetare calitative chestionarul și analiza documentelor. Întrebările chestionarului au fost astfel formulate încât să se atingă obiectivele stabilite dar și ipotezele acestei cercetări.

Scopul studiului, „Îmbunătățirea brandului de țară al României în viziunea tinerilor” a fost determinat iar informațiile și părerile referitoare la acest obiectiv au fost desprinse atât din analiza instrumentelor de cercetare calitativă cât și din analiza instrumentului de cercetare cantitativ.

La nivelul obiectivelor specifice am reușit să clarificăm aspectele legate de fiecare obiectiv în parte, astfel încât, în urma acestui studiu am reușit să aflu părerea tinerilor cu privire la brandul de țară al României. În ceea ce privește percepția tinerilor față de campaniile de promovare a României 70,1% o recunosc pe cea actuală („Explore the Carphatian Garden”). 67,8% sunt de părere că România nu este promovata corespunzător.

Răspunsul la obiectivul „Să identificăm modalitățile eficiente de promovare la nivelul brandului de țară în viziunea tinerilor” a fost și el acoperit cu întrebarea de tip scală „Care dintre următoarele acțiuni de promovare considerați că ajută în mod efficient la promovarea imaginii țării?”. Astfel că 57,5% consideră că spoturile publicitare sunt cele mai eificent modalități de promovare, iar 41,4% consideră logo-ul cel mai efficient mod. Radioul și sloganul sunt cele mai puțin eficiente modalități de promovare în opinia tinerilor chestionați.

Ultimul obiectiv, „ Să identificăm opinia tinerilor cu privire la logo-ul țării” a avut un rezultat cu dublu sens. Pe de o parte 72,4% sunt de părere că logo-ul țării este în strânsă legătură cu imaginea țării, în timp ce 14,9% nu sunt de aceeași părere. Pe de altă parte 51,7% dintre respondent sunt de părere că actualul logo al țării este reprezentativ pentru România.

Cele trei ipoteze ale cercetării au fost confirmate, rezultatele fiind concludente în a ne exprima un punct de vedere clar. Tinerii consideră că este necesară o strategie de branding a României (97,7% dintre respondenți) și 67,4% consideră acest lucru pentru a ne îmbunătății imaginea țării.

În ceea ce privește ipoteza „Logo-ul țării este principalul punct de identificare al imaginii unei țări” pot spune că și aceasta a fost dezvoltată în cadrul chestionarului și tinerii pun de cele mai multe ori semnul de egalitate între logo și imagine de țară. Este nevoie de cercetarea continuă a imaginii existente atât în interiorul, cât și în exteriorul țării și utilizarea rezultatelor studiilor pentru luarea deciziilor privind crearea/repoziționarea imaginii de țară a României. Înainte de lansarea oricărei strategii de creare a imaginii de țară este necesară identificarea imaginii existente, prin măsurarea și înțelegerea percepțiilor existente și prin analiza diferențelor existente între percepție și realitate pentru fiecare grup-țintă.

Cea de-a treia ipoteza, „Tinerii consideră că spoturile publicitare influențează într-o mare măsură imaginea țării” este confirmată prin răspunsurile la întrebarea „Care dintre următoarele acțiuni de promovare considerați că ajută în mod eficient la promovarea țării?” cei mai mulți consideră că sunt importante și că influențează imaginea țării.

Ca o concluzie finală pot spune că tinerii români consideră că România nu are o imagine bine conturată la nivel European din punct de vedere al brandului de țară. Imaginea României este în mare parte negativă și acest lucru se datorează acțiunilor negative a unora dintre românii plecați în străinătate și a unei aliemntări continue în această direcție de către presa international, pe fondul lipseo de reacții din partea autorităților române, dar și datorită corupției existente în administrația publică central și locală.

Consider ca brandingul și rebrandingul de națiune sunt extrem de importante pentru poziția unei națiuni în lume, deoarece națiunile continuă să-și modeleze și să-și remodeleze identitățile în funcție de realitățile în schimbare. Iar națiunile care au trecut prin schimbări au nevoie de această remodelare într-o măsură și mai mare. Alinierea percepțiilor la realitate implică acțiuni de branding și rebranding a națiunilor. Și foarte multe națiuni fac acest lucru.

Bibliografie

Anholt, S. (1998). „Naion Brands of 21st Century”, Journal of Brand Management, nr. 6, pp.395-406

Anholt, S. (2003). „Brand new Justice – The upside of Global Branding”, Journal of Brand Management, vol. 5, nr. 6, pp. 380-381

Anholt, S. (2005). „Some important distinctions in place branding”, Place Branding, vol. 1, nr. 2, pp. 116-121

Bivolaru, E., Andrei, R., Purcăroiu, G.V. (2009). „Branding Romania: a pestel framework based on a comparative analysis of two country brand indexes”, Management&Marketing, vol. 4, nr. 4, pp. 101-112

Botnaru, A.C. (2007). „Interesat de city branding? Despre brandingul de oraș în contextul evenimentului Capitală Culturală Europeană – Sibiu și Luxembourg 2007 – ?”, Editura Lumen, Iași

Fan, Y., (2010). „Branding the nation: Towards a better understanding”, Place branding and Public Diplomacy, nr. 6, pp. 97-103

Kaneva, N. (2011). „Branding Post-Commnist Nations: Marketizing National Identities in the „New” Europe”, Bussiness&Economics, vol. 2, nr. 3, pp.149-170

Kavaratzis, M. (2004). „From city marketing to city branding: Towards a theoretical framework for developing city brands”, Place Branding, vol. 1, no. 1, pp. 58-73

Kotler, P., Gertner, D. (2002). „Country as a brand, product and beyond: a place marketing and brand management perspective”, Journal of Brand Management, nr. 9, pp. 249-261

Murphy, J. (1987). What is branding?, Branding: a key Marketing Tool, Mc.Graw-Hill Book Company

Natasa, J., Natasa, G. (2015). ”Tourists arrivals and overnights stays”, [Online] la adresa http://www.stat.si/StatWeb/en/show-news?id=5113 accesată la data de 23.05.2015

Ollins, W., (2010). Despre brand, Editura Comunicare, București

Popescu, R.I. (2009). „Country Brand. Study Case: the Countries of Former Yugoslavia”, Administrație și Management Public, nr. 12, pp. 148-173

Popescu, R.I., Corboș, R.A. (2010). „Brand, Branding and Strategic Development. Amsterdam, Model for Bucharest”, Revista Administrație și Management Public, nr. 14, pp. 182-202

Popescu, R.I., Corboș, R.A. (2011a). „Strategic Analysis of Singapore s Brand and Rebrand Campaigns”, Review of International Comparative Management, vol. 12, nr. 2, pp. 332-349

Popescu, R.I., Corboș, R.A. (2011b). „Succesful Strategic Practices in Building Malaysia s Country Brand”, Administrație și Management Public, nr. 16, pp. 82-113

Ruzzier, M.K., Petek, N. (2012), „Country Brand I feel Slovenia: first response from locals”, Economic Research, vol. 25, nr. 2, pp. 465-484

Tourism in Slovenia (2014). [Online] la adresa http://www.slovenia.info/en/Slovenian-Tourism-in-Numbers.htm?ps_najpomembnejsi-kazalniki=0&lng=2 accesată la data de 25.04.2015

Interbrand (2003). Branding a Country, [Online] la adresa http://www.cuts-citee.org/CDS02/pdf/CDS02-Session3-02.pdf accesată la data de 25.03.2015

The Brand of Slovenia, Brand Book, 2007

http://www2.unwto.org/ – site-ul official al Organizației Mondiale a Turismului

www.slovenia.info – site-ul official al Sloveniei

http://www.pristop.si/en – site-ul oficial al agenției Pristop

www.eurostat.eu

http://www.wttc.org/ – Consiliul Mondial al turismului și călătoriilor

ANEXE

Tabelul nr. 1-Număr sosiri în unități de cazare turistică în Slovenia

Sursa: Oficiul de Statistică al Republicii Slovenia, http://pxweb.stat.si/pxweb/Dialog/viewplus.asp?ma=H069E&ti=&path=../Database/Hitre_Repozitorij/&lang=1

Tabelul nr. 1-Număr sosiri în unități de cazare turistică în Slovenia

Sursa: Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tin00174&language=en

Tabelul nr. 2-Număr sosiri rezidenți în unități de cazare turistică în Slovenia

Sursa: Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tin00174&language=en

Tabelul nr. 3-Număr sosiri nonrezidenți în unități de cazare turistică în Slovenia