Studiu privind impactul Târgului Național de Turism Rural de la Albac în promovarea turismului rural Coordonator științific, Prof.univ.dr. Ghereș… [308435]

[anonimizat],

Prof.univ.dr. Ghereș Marinela Student: [anonimizat]

2017

LISTA FIGURILOR:

Figura 1.1 6

Figura 1.2 8

Figura 1.3 9

Figura 1.4 10

Figura 1.5 12

Figura 1.6 13

Figura 1.7 14

Figura 1.8 14

Figura 1.9 15

Figura 1.10 16

Figura 1.11 18

Figura 1.12 22

Figura 1.13 22

Figura 1.14 24

Figura 1.15 26

Figura 2.1 31

Figura 2.2 32

Figura 2.3 33

Figura 2.4 34

Figura 2.5 35

Figura 2.6 36

Figura 2.7 37

Figura 2.8 38

Figura 2.9 39

Figura 2.10 40

Figura 2.11 42

Figura 2.12 43

Figura 2.13 43

Figura 2.14 45

Figura 2.15 46

Figura 3.1 47

Figura 3.2 49

Figura 3.3 51

Figura 3.4 52

Figura 3.5 52

Figura 3.6 53

Figura 3.7 53

Figura 3.8 55

Figura 3.9 57

Figura 3.10 58

Figura 3.11 59

Figura 3.12 59

Figura 3.13 60

Figura 3.14 63

Figura 4.1 69

Figura 4.2 70

Figura 4.3 74

Figura 4.4 76

Figura 4.5 81

Figura 5.1 95

LISTA TABELELOR:

Tabelul 1.1 7

Tabelul 1.2 18

Tabelul 1.3 25

Tabelul 3.1 55

Tabelul 4.1 67

Tabelul 4.2 71

Tabelul 4.3 86

INTRODUCERE

În prezenta lucrare am identificat modalitățiile de promovare ale comunei Albac și am considerat că cea mai bine dezvoltată modalitate este organizarea Târgului Național de Turism Rural de la Albac. [anonimizat] o nouă abordare a [anonimizat]. Am introdus noi metode de promovare a târgului, considerăm cele existente ca fiind învechite.

Motivul pentru care am ales să dezbatem subiectul acesta este credința în puterea de dezvoltare a [anonimizat]. Credem că cu puțină muncă din partea tuturor se poate dezvolta turismul în zona comunei Albac și se pot face lucruri frumoase atât pentru locuitorii comunei cât și pentru potențiali turiști.

[anonimizat]/sau tradițional câștigă teren în dauna celorlalte structuri de primire turistică. Turiștii preferă acest tip de turism deoarece vor să evadeze din cotidian și să găsească liniștea și vechiile tradiții în cadrul satelor. [anonimizat], credem că tema abordată este importantă pentru a [anonimizat], apoi națională a țării.

Scopul prezentei lucrări este de a [anonimizat] o vacanță în zona comunei Albac. Pentru a obține acest lucru vom lua în considerare o nouă abordare a organizării acestui târg prin: [anonimizat]. [anonimizat].

Pentru a [anonimizat], am identificat obiectivele care stau la baza realizării scopului:

-[anonimizat];

-analizarea metodelor de promovare a județului Alba și a comunei Albac pentru a [anonimizat]ă;

-identificarea istoricului edițiilor anterioare ale târgului și impactul acestora pentru dezvoltarea turismului rural din zonă;

-atragerea unei piețe țintă care se identifică prin tinerii din ziua de azi;

-găsirea unor noi metode de promovare a târgului care să le înlocuiască pe cele vechi și să influențeze comportamentul potențialilor turiști;

Structura lucrării este formată din 5 capitole, care conțin următoarele idei:

Capitolul 1- cuprinde resursele naturale și antropice ale comunei, care au influență în atragerea turiștiilor;

Capitolul 2- am identificat modalitățiile de promovare online a județului Alba;

Capitolul 3- cuprinde metodele de comunicare a comunei Albac și istoricul edițiilor Târgului Național de Turism Rural;

Capitolul 4- prezintă o idee de organizare a ediției târgului din anul acesta.

Metodele de cercetare în cadrul lucrării au fost, în primul rând colectarea și studierea documentelor bibliografice, studii de caz, documente oficiale, articole de presă. Acestea au avut un rol important în găsirea unor concepte necesare prezentei lucrări. O altă modalitate de cercetare este documentarea de teren, care presupune aflarea unor informații de la primăria din Albac, dar și surprinderea cadrelor naturale prin fotografii. O cercetare atentă am făcut asupra datelor primite de la organizatorii Târgului Național de Turism Rural de la Albac, legate de edițiile anterioare, metodele de promovare folosite și bugetele pe diferite cheltuieli. În cadrul graficelor am folosit date statistice preluate de la INSSE, analizate și interpretate astfel încât să prezentăm date veridice pentru un plus de valoare lucrării.

Rezultatele care se doresc a fi obținute sunt atragerea unui număr tot mai mare de turiști, datorită noilor metode de promovare folosite, începând cu ediția din acest an. Deoarece am introdus în activitățiile conexe târgului concursuri care antrenează și participarea tinerilor, dorim să le dezvăluim o nouă latură a turismului rural- distractivă și plină de viață. Prin organizarea unei tombole dorim să obținem date privind vizitatorii târgului și să putem obține o baza de date cu aceștia pentru contactarea lor ulterioară. Pentru a pune în aplicare și pentru a obține aceste rezultate vom propune organizatorilor noua noastră abordare, pentru ca aceștia să o poată pune în aplicare în cadrul ediției din acest an.

Limitele cercetării

În prezenta lucrare am reușit propunem o idee de organizare a Târgului Național de Turism Rural de la Albac. Am identificat metodele de promovare care sunt de succes pentru târg dar și pentru comună. Însă, dat fiind faptul că edițiile târgului se desfășoară în luna septembrie, iar lucrarea a fost concepută după luna septembrie 2016, vom reuși să aplicăm un chestionar celor care vin să paticipe la târg, doar cu ocazia continuării acestei lucrări.

1.ANALIZA POTENȚIALULUI NATURAL ȘI ANTROPIC AL COMUNEI ALBAC

1.1 LEGENDA ALBACULUI

„Se spune că în vremuri îndepărtate, localitatea Râul Mare cuprindea zonele: Albac, Scărișoara, Gârda, Vadu Moților, Horea. Vâlvele pădurilor se întălneau o dată pe an, în noapte de Sânziene, în actualul centrul Albacului. Atunci acestea au dat numele acestui loc “Ac alb”, datorită pădurilor de brad care aveau culoare acelor de brad albă. „Aici își desfășurau ele ritualurile anuale și se încărcau cu noi puteri. Din locul în care se întâlneau, puteau fi văzute toate dealurile din jur, poleite și ele în argintul acelor albe ale brazilor ce răspândeau în aer un îmbătător miros de tămâie. Și, Doamne, cât de mult iubeau ele aceste locuri! Câtă grijă aveau ca să nu pătrundă vreun duh rău prin pădurile lor. Mângâiau și descântau fiecare brăduț, ca să crească mare și puternic și să se înalțe spre cer, drept ca o lumânare. După ani și ani, într-o noapte de Sânziene, vâlvele s-au întâlnit ca de obicei în același loc, dar au adus și o vâlvă tinerică, pentru a o iniția în tainele pădurii. Era pentru prima oară când i se permitea să calce pe aceste locuri și frumoasei vâlve i s-a oprit respirația de încântare. Totul era mult maifrumos decât își închipuise ea. Știa că suratele ei numiseră acest loc „Ac alb”, dar emoționată peste măsură, a întrebat:

– Aici este Albac?

Vâlvele au zâmbit cu îngăduință, s-au privit o clipă, apoi a vorbit cea mai bătrână dintre ele:

– De acum vom numi acest loc Albac. De fapt, tânăra noastră soră n-a făcut altceva decât să inverseze Ac alb și îmi place cum sună – Albac -.

Toate celelalte vâlve au fost de acord cu această schimbare, dar cea tânără a adăugat:

– De ce să numim Albac numai acest deal? De ce să nu dăm acest nume tuturor dealurilor din jur? Totul e atât de alb și de curat!

– Așa să fie! a spus vâlva cea bătrână. Aceasta a fost prima ta dorință și o vom îndeplini fără a cârti.

Din acea noapte comuna Râul Mare s-a destrămat, acest loc primind numele de Albac, iar celelalte comune din jur și-au primit numele mai târziu de la vâlvele munților, vâlvele pădurilor sau vâlvele băilor (culeasă de la Budae Elisabeta – 90

de ani)” (Todea&Berindei, 2010).

1.2 PREZENTAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ

„Pe culmea cea mai înaltă a Munților Carpați se întinde o țară mândră și binecuvântată între toate țările semănate de Domnul pre’pământ. Ea seamănă a fi un măreț și întins palat, cap d’operă de arhitectură, unde sunt adunate și așezate cu măiestrie toate frumusețile naturale ce împodobesc celelalte ținuturi ale Europei”. Astfel descria Ardealul, Nicolae Bălcescu în opera sa „Români supt Mihai Voievod-Viteazul”.

Comuna Albac este recunoscută în istorie prin numele lui Horea, erou național al comunei. Așezat pe valea Arieșului, Albac este un loc liniștit, plin de frumuseți naturale dar și frumuseți create de localnici și nu numai. În trecut comuna s-a numit Râul Mare și cuprindea toate satele de pe valea Arieșului Mare.

Comuna Albac este situată în partea de nord-vest a județului Alba, având o suprafață de 54 km², ceea ce reprezintă 0,8 din suprafața județului. Albac se află la o distanță de de municipiul Alba Iulia și de cel mai apropiat oraș, Câmpeni. Regiunea unde se află și comuna Albac este încadrată de culmi muntoase:

-la sud-est Munții Metaliferi,

-la nord-est Muntele Mare,

-la nord Muntele Balomireasa,

-la vest și sud-vest Muntele Bihorului (Todea&Berindei, 2010).

Localizarea comunei este disponibilă în figura 1.1 de mai jos:

Figura 1.1 Localizarea comunei Albac (sursă proprie)

Față de celelalte orașe importante comuna se alfă la următoarele distanțe:

-Alba-Iulia

-Abrud-

-Baia de Arieș-

-Ștei-

-Huedin-

-Turda-

-Cluj-Napoca- (Todea&Berindei, 2010).

Această comună are trăsăturile unor așezări de munte, adică o formă împrăștiată. Locuințele sunt împrăștiate pe dealurile din jur, alcătuind cele 16 sate:

Tabel 1.1 Evidența satelor comunei Albac, locuințe și clădiri (2011);

Sursă: (Recensământ 2011)

Putem observa că numărul gospodăriilor și a clădirilor a crescut în comparație cu situația primăriei din 2008. Gospodăriile au crescut de la 675 în 2008, la 744 în 2011 când a avut loc Recensământul; numărul clădirilor a crescut de la 772 la 817, iar numărul locuințelor a crescut de la 769 la 814. Acest lucru ne arată o dezvoltare uniformă a comunei Albac.

1.3 CADRUL NATURAL AL COMUNEI

Fiind înconjurată de nivele de relief nu prea înalte, comuna Albac are o climă cu caracter temperat, iar precipitațiile cu caracter torențial sunt rare. De asemenea, solurile sunt brune, acide de pădure, cu mult acid, cu forme de argilă și hidroxid de fier (Todea&Berindei, 2010).

Datorită climatului umed și răcoros, în această zonă întâlnim pădurile de molid și brad, pajiști montane, care s-au dezvoltat pe locul unor păduri (vezi figura 1.2). pe alocuri se mai întâlnesc tufișuri, copaci izolați sau grupuri de: arini, carpen, fag,

Figura 1.2 Cadru natural comuna Albac (sursă proprie)

mesteacăn, paltin, răchită, salcâm, salcie, tei, scoruș (Todea&Berindei, 2010). Aceste păduri au un rol foarte important în viața locuitorilor comunei Albac, dar și a regiunii în general. O importanță majoră este atribuită lemnului de către localnici. Lemnul este folosit în construcția caselor și meșterirea unor obiecte casnice sau obiecte de artă. O bună sursă de câștig este obținută și prin intermediul unor arbuști: afinul, merișorul, zmeurul, murul, care se vând sau se folosesc pentru prepararea unor gemuri, siropuri sau ceaiuri medicinale.

Animalele sălbatice sunt foarte reprezentative zonei, datorită pădurilor și condițiilor ecologice care le găsesc pe teritoriul comunei Albac. Datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor și prin mărirea spațiilor agricole și a pășunilor, numărul animalelor sălbatice s-a împuținat mult în ultimul timp.

-Aceste animale sunt: lupul, mistrețul, iepurele, ursul, vulprea, ariciul, dihorul, jderul, căprioara, veverița, vidra, viezurele;

-Vietăți mai mici: broasca, coropișnița, furnica, greierele, gușterul, libelula, șopârla, șoarecele, vipera;

-Păsări sălbatice: brumărița, bugnița, cioara, ciocănitoarea, ciocârlia, coțofana, cucul, gaia, graurul, gaița, mierla, pițigoiul, porumbelul, pupăza, rândunica, uliul, vrabia (Todea& Berindei, 2010).

De asemenea râul Arieș (vezi figura 1.3) și afluenții săi dețin multe specii de pești cum sunt: păstrăv, clean, lipan, mreană, scobar, rac, țipar. Apele curgătoare ale comunei fac parte din bazinul hidrografic al Mureșului. Arieșul Mare izvorăște de pe versantul vârfului Curcubeta, de la o altitudine de .

După ce străbate comunele Arieșeni, Gârda și Scărișoara, râul Arieș intră, prin Cheile Albacului, în comuna Albac. Pe raza comunei Albac, Arieșul primește trei afluenți:

-pe dreapta, valea Datioanei;

Figura 1.3 Râul Arieș (sursă proprie)

-pe stânga, valea Stearpă și valea Albacului (Todea&Berindei, 2010).

La vărsarea văii Albacului, altitudinea este de 625m, iar până în acest punct Arieșul a străbătut 30 de km de la izvor. Panta medie a cursului pe teritoriul Albacului este de 12m/km. Valea Albacului este cel mai mare afluent al Arieșului Mare, cu o lungime de 18 km și un bazin cu suprafața de 95 km2. Bazinul văii Albacului are următorii afluenți:

-pe stânga avem valea Buholtului, valea Păltinișului, valea Lămășoii, valea Cioneștilor și valea Teiului;

-pe dreapta, valea Fericetului (Todea&Berindei, 2010).

Nivelul freactic al Arieșului este, de obicei, scăzut în zona luncilor, fiind o zonă bună pentru amplasarea construcțiilor.

1.4 ISTORIC

Albac a fost numită în secolul al XVIII-lea „Râul Mare” , fiind atestată documentar din 1733. Mai apoi și-a schimbat numele în Albac, iar între 1913-1918 s-a numit Gura Râului, ca mai apoi după Marea Unire din 1918 s-a intitulat din nou Albac (Tomozei, 2004).

Având la îndemână documentele istorice, putem afirma că locuitorii Albacului au o origine mai veche de 2000 de ani. Faptul că moții obișnuiau să poarte părul lung și împletit, le-a atras și numele de „țopi” (adică oameni cu plete) (Todea&Berindei, 2010).

Aceștia s-au ocupat de-a lungul deceniilor cu prelucrarea lemnului, pregătirea lui pentru construcții, pe care mai apoi le-au schimbat cu cereale sau cu bani. Femeile și copii se ocupau de animale și agricultură, în ciuda pământului sterp. După ocuparea Transilvaniei, moții și-au continuat aceleași activități, deoarece nu erau obligați la munci, plătind unele dări episcopului. Abia după aceea populația a fost supusă unor munci grele și era privată de libertatea de dinainte (Todea&Berindei, 2010).

Locuitorii regiunii au fost îndrumați mai apoi în revoluție de către Horea, un localnic de pe vremea aceea a comunei Albac, devenit apoi un erou al comunei, bustul său aflăndu-se în centrul comunei (vezi figura 1.4 ). Cei care reprezentau moții s-au dus de mai multe ori la Viena pentru a cere dreptate, Horea a fost de trei ori însoțit de Cloșca și de primarul Albacului, de atunci. Cu toate acestea, răscoala s-a întins în toată regiunea, iar nobili își părăseau casele, își ascundeau bunurile și fugeau din calea răsculațiilor (Tomozei, 2004).

Mai târziu Horea se retrage în munți împreună cu Cloșca, deși nu după foarte mult timp armata imperială i-a găsit și i-a dus la Alba Iulia și i-a închis în celulele de la poarta Cetății, iar mai apoi li s-a alăturat și Crișan.

Figura 1.4 Bustul lui Horea din centrul comunei Albac (sursă proprie)

Acesta din urmă s-a spânzurat cu curelele de la opinci, în timp ce Horea și Cloșca au fost trași pe roată (Todea&Berindei, 2010).

Între cele două războaie mondiale situația locuitorilor din Albac nu s-a îmbunătățit, ci sărăcia se vedea în curțile oamenilor, care munceau din greu pentru o „bucată de mălai”. În cel de al Doilea Război Mondial moții au luptat pe cele mai grele fronturi și s-au întors acasă cu medalii, însă o mare parte din aceștia nu s-au mai întors niciodată. În memoria acestora s-a ridicat o troiță pe care a fost scris numele lor, la care albăcenii, în fiecare an, de Ziua Eroilor, îi comemorează cu flori și lacrimi în ochi (Todea&Berindei, 2010).

Un alt eveniment important la care au participat activ albăcenii a fost Marea Unire de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918.

1.5 POPULAȚIA

Moți sau țopi se numesc nu doar locuitorii Albacului ci, acest cuvânt cuprinde pe toți locuitorii din bazinul văii Arieșului. Urmele descoperite în câteva mine, atestă că populația a ocupat de mult aceste ținuturi, încă de pe vremea daco-romanilor (Jude, 2011).

Date concrete privind populația Albacului avem din 1857, când număra doar 759 de case de locuit, iar populația număra 3961 de persoane, de religie greco-orientală. Populația comunei a avut o evoluție lentă a creșterii locuitorilor, deoarece mulți moți după terminarea studiilor, plecau să se angajeze în alte locuri din țară sau străinătate (Jude, 2011). În anul 2016 se înregistrează 2126 de locuitori în comuna Albac, iar în 2015 sunt 2149 de locuitori.

În comuna Albac indicele de îmbătrânire demografică este de 1.3, ceea ce arată că populația este îmbătrânită. Acest indicator arată capacitatea sau incapacitatea unei populații de a se regenera demografic. Față de media națională pentru acest îndice este de 1, în comuna Albac se înregistrează o valoare mai ridicată cu 0.3.

În graficul din figura 1.5 putem observa evoluția populației din comuna Albac din anul 2002 până în 2016:

Figura 1.5 Evoluția populației din comuna Albac din 2002 până în 2016 (sursă: www.insse.ro)

După cum se poate observa în graficul de mai sus, putem vedea o scădere a populației din Albac cu 8,3% din anul 2002 față de 2016. Cum spuneam și mai sus mulți dintre copii fie au plecat la studii în alte orașe fie și-au găsit un loc de muncă în altă parte. De aceea consider că dezvoltarea turismului rural din zonă poate să readucă mulți oameni acasă, sau să îi determine pe cei care sunt deja aici să rămână.

Locuitorii comunei Albac îndeplinesc toate trăsăturile de caracter atribuite moților de către istorici și scriitori. Albăcenii sunt de statură potrivită, cu trup vârtos și îndesat, cu un caracter curajos, neînfricat moștenit din generație în generație. Majoritatea au ochi căprui, părul castaniu, femeile sunt subțirele, de statură mijlocie, frumoase. Sunt curajoase, fiind nevoite să conducă treburile gospodăriei când bărbații lor sunt plecați la lemne (Jude, 2011).

Locuitorii Albacului au moștenit caracterul străbunilor daci și romani, dar în timpul războaielor s-au călit cu greutăți pentru câștigarea existenței și pentru apărarea familiei. Cu greu le este câștigată încrederea, dar și când le-ai câștigat sufletul, sunt gata să te ajute și să îți ofere tot ce au. O altă trăsătură importantă la albăceni este mândria, așa cum au învățat de la înaintașii lor Horea, Cloșca și Crișan, dar să nu uităm și de Avram Iancu. Sunt aprigi în iubire și le place cântecul și voia bună (Todea&Berindei, 2010).

Potrivit Recensâmântului din 2011, satul Albac are cea mai numeroasă populație din comună, reprezentând 24.7% din totalul populației comunei. Pe locul doi se află satul Fața cu o pondere de 12% din totalul populației comunei. În ceea ce privește satele cu un număr redus de locuitori sunt: Roșești, Deve, Tamborești, Sohodol.

Populația de sex masculin din Albac înregistrează în anul 2016 un număr de 1093 de locuitori, iar în același an populația de sex feminin numără 1033 de locuitori. În ceea ce privește distribuția populației pe sexe, se poate observa în figura 1.6:

Figura 1.6 Distribuția populației din Albac pe sexe pentru anul 2016 (sursă: Recensâmânt 2011)

După cum se observă în figura de mai sus, putem spune că nu există o diferență semnificativă între numărul bărbaților și al femeilor din comuna Albac.

În ceea ce privește etnia populației din comuna Albac, am studiat Recensământul din 2011 și am ajuns la situația din figura 1.7:

Figura 1.7 Populația din comuna Albac după etnie (sursă: Recensământ 2011)

După cum se poate vedea în graficul de mai sus, se poate observa că etnia majoritară în Albac este română, în proporție de 95%. Apoi în proporție de 2% sunt romi. Avem și o categorie de “Informație nedisponibilă” de 3%, această este populația care nu a fost găsită în timpul Recensământului din anul 2011.

Mai jos vom analiza cu ajutorul figurii 1.8, sporul natural al comunei Albac:

Figura 1.8 Evoluția sporului natural din comuna Albac (sursă: www.insse.ro)

După cum se poate observa în figura de mai sus, numărul născuților vii este cel mai mare în 2008, adică 28 de născuții vi. În anul 2015 ponderea născuților vii este cu 28,57% mai scăzută ca în 2008. Se poate observa în anul 2012 un spor natural pozitiv, ceea ce înseamnă că numărul născuțiilor vi este mai mare decât cel al decedaților. După aceasctă analiză ne putem da seama de fenomenul care se numește îmbătrânirea populației.

Numărul persoanelor plecate temporar sau pe perioade mai îndelungate în țară sau străinătate, demonstrează faptul că migrația antrenează un număr mare de români. De aceea este necesară și analiza migrației populației din comuna Albac în figura 1.9:

Figura 1.9 Evoluția plecărilor și stabilirilor cu domiciliul în comuna Albac (www.insse.ro)

După cum putem observa în figura următoare, plecările cu domiciliul din comuna Albac a suferit un trend ascendent în perioada analizată. În anul 2015, în comuna Albac au fost înregistrate 42 de plecări cu domiciliul și 27 de stabiliri cu domiciliul în comună. Plecările cu domiciliul au înregistrat o creștere de 35,48% în 2015 față de anul 2008, în schimb stabilirile cu domiciliul au înregistrat o scădere de 27,02% în 2015 față de 2008. Putem afirma că locuitorii comunei Albac sunt tentați tot mai mult să se mute cu domiciliul în mediile urbane.

1.5 ELEMENTE CULTURALE

1.6.1 Portul moților

Portul locuitorilor din Albac se aseamănă cu portul dacilor, nefiind influențat de portul popular al străinilor. Bărbații purtau pălări cu margini mici, iar iarna purtau cușme, aveau cămăși din pânză albă, iar peste purtau o țundră și în picioare aveau opinci din piele de animal. Femeile își înveleau capul cu o năframă, iar fetele umblau cu capul descoperit și cozi împletite. Cămășile femeilor erau împodobite cu dantele înguste lucrate, iar poalele albe din pânză erau și ele din cusături simple. În față și în spate purtau o zadie țesută din lână neagră. Peste cămăși purtau un cojocel sau o vestă scurtă, iar în picioare aveau opinci, dar mai apoi au apărut ghetele. În figura 1.10 puteți observa portul popular al localnicilor (Todea&Berindei, 2010) :

Mai apoi, din secolul al XX-lea în portul popular al moților se produc schimbări, deoarece aceștia încep să își cumpere articole de îmbrăcăminte și încălțăminte după moda de la oraș. Deși, în zilele de sărbătoare sau când mergeau la biserică, oamenii îmbrăcau, cu dragoste, portul popular.

Figura1.10 Portul național (sursă proprie)

1.6.2 Limba vorbită

Limba vorbită de locuitorii comunei Albac este română, însă pe lângă graiul local se mai întâlnesc regionalisme și arhaisme datorită influenței stăpânirii maghiare și mai apoi habsburgice. O mare parte din aceste cuvinte au dispărut sau sunt pe cale să dispară, dar unii localnici încă le mai folosesc în vorbirea curentă: bumb (nasture), bolund (nebun), blid (farfurie), a se guri (a urca), laboș (cratiță), a se ogoi ( a se opri), caput (haină), curechi (varză), hudă (gaură), laibăr (vestă), picioci (cartofi), etc.

1.6.3 Gastronomia

Alimentele de bază care se aflau pe masa localnicilor în orice perioadă a anului erau laptele și produsele din lapte: caș, smântână, brânză telemea, etc. Printre mâncărurile tradiționale servite de pensiuni în ziua de azi, amintim:

-Balmoș- smântână fiartă cu făină de porumb;

-Plăcinte cu brânză coapte pe lespede de piatră;

-Mămăligă toponită- cu brânză, unt și jumări;

-Mămăligă cu tinsură- smântână fiartă cu făină de grâu;

-Mămăliguță cu tochitură;

-Vărzar- plăcinte la cuptor cu frunză de varză sau cu lobode;

-Lașcă- supă de tăiței de casă;

-Sarmale cu ciolan de porc afumat;

-Răcituri- piftie din unghii de porc;

-Popricaș de bureți- tocană de ciuperci cu smântână;

-Lașcă cu brânză- tăiței de casă cu brânză și unt (Todea&Berindei, 2010).

Legume nu prea se consumă din cauza solului și a climei, care nu prea permite o gama largă de produse, iar în unele zone nu se făceau deloc din cauza climei. Carnea se consuma doar în zile de sărbătoare când se tăia o găină sau un miel, iar cine tăia un porc de Crăciun mânca din el tot anul. Localnicii fiind oameni foarte credincioși jumătate de an când erau posturi, plus miercurea și vinerea, mâncau doar mâncare de post.

Mai apoi alimentația locuitorilor s-a schimbat. Cei plecați au adus produse noi și au îmbunătățit standardul de viață al populației. A crescut numărul animalelor pentru carne și lapte, au crescut posibilitățile de aprovizionare cu tot felul de alimente, pe care le putea avea oricare membru al comunei.

1.6.4 Sănătatea

Îngrijirea sănătății era foarte importantă în viața locuitorilor din Albac. Primii doctori ai comunei erau bătrânii care știau să prepare leacuri băbești din plante medicinale. Primul loc unde se puteau trata oamenii erau la casa unui doctor ungur, iar abia în 1940 s-a construit actualul dispensar, la ordinul mareșalului Antonescu. Primul doctor consemnat în arhivele dispensarului a fost Orlea Teodor care se ocupa de comunele Albac, Horea, Vadu Moților, Poiana Vadului și Scărișoara. Oamenii aveau mare încredere în acest doctor și a fost apreciat pentru munca sa. Deoarece trebuia să se ocupe de o zonă așa de mare și cu mulți oameni, doctorul Orlea și-a angajat un asistent și două moașe. Majoritatea femeilor nășteau acasă cu ajutorul moașelor, fără să fie nevoie de intervenția doctorului sau chirurgiei (Todea&Berindei, 2010).

Figura 1.11 Dispensarul din comuna Albac (sursă proprie)

Pentru o scurtă vreme a fost deschis și un cabinet stomatologic, însă a fost închis datorită lipsei medicilor stomatologi în zonă. În 2009 a fost redeschis de către medicii stomatologi Pop Mircea și Raluca Pițurcă. În prezent dispensarul (vezi figura 1.11) are ca și medic pe Cristea Ionel și o asistentă, care sunt bucuroși să vindece oamenii din satul lor natal. Oamenii vin aici cu încredere fără rezerve datorită comportamentului medicilor și a competenței lor (Todea&Berindei, 2010).

În tabelul de mai jos putem observa care este personalul medico-sanitar din comuna Albac în anul 2015:

Tabelul 1.2 Personalul medico-sanitar din comuna Albac

Sursă (www.insse.ro)

1.6.5 Viața sportivă a localnicilor

Pentru a avea o viață sănătoasă, albăcenii au pus pe primul loc activitatea sportivă în școli, cât și în comunitate. S-au practicat cu succes atât sporturi de iarnă cât și sporturi de vară unde albăcenii s-au remarcat pe plan județean, național și internațional. Cele trei generații din echipa de volei „ Cerbul Albac” au participat de-a lungul timpului la numeroase concursuri la nivel județean și național: Cupa Agriculturii, Cupa Tineretului, Cupa Învățământului, Campionatul Județean. De foarte multe ori această echipă de volei a ocupat locul I pe județ și a reprezentat județul la fazele zonale și finalele pe țară. În ceea ce privește sporul de iarnă, schiatul, albăcenii s-au afirmat la diferite competiții pe categorii de vârstă, obținând rezultate remarcabile la concursuri județene și finale pe țară (Todea&Berindei, 2010).

Sportivii din Albac au participat și la alte ramuri de sport: lupte, haltere, atletism, fotbal-tenis. Albacul are și o campioană națională, care a luat de 4 ori locul III la campionatele europene și mondiale de fotbal-tenis. În domeniul sporturilor aplicate, „Prietenii pompierilor” au avut rezultate deosebit de importante. Au obținut locul I pe județ, reprezentând Alba la finalele pe țară (Todea&Berindei, 2010).

Este important să amintim și vânatul și pescuitul sportiv în Albac. Toți cei care au pescuit sau au vânat au respectat cu sfințenie legile vânătorii și ale pescuitului, ocrotind specile rare.

A fost înființat în anul 2004 Ocolul Silvic „Horea Apuseni”, care continuă activitatea vechiului ocol silvic Albac. Are sediul în Albac și administrează păduri comunale, pășuni, composesorate, unități de cult și propietăți personale din: Horea, Albac, Vadu Moților, Scărișoara, Gărda de Sus (Todea&Berindei, 2010). Lucrătorii silvici pot fi numiți „medici ai pădurilor”, pentru că aceștia protejează și vindecă pădurile datorită împăduririlor de care se ocupă în prezent.

1.6.6 Educația

În ceea ce privește învățământul, în trecut moții nu aveau parte de educație datorită sărăciei. Prima școală a fost înființată în apropiere de Horea, cursurile ținându-se într-o casă țărănească. În 1860 s-a construit o cladire din cărămidă unde se făceau cinci clase. Frecventau școala în jur de 100 de elevi, care învățau citirea, istoria bibliei, aritmetica, geografia și religia (Todea&Berindei, 2010).

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2014 în comuna Albac numărul populației școlare a fost de 450 copii. Dintre aceștia 56 de copii au fost înscriși la grădiniță, 106 în învățământul primar, 89 în învățământul gimnazial, 180 în învățământul liceal și 19 elevi în învățământul profesional. În anul 2014 populația școlară a comunei Albac a crescut cu 3,5 % comparativ cu anul 2008.

Conform datelor INSSE, la nivelul anului 2015, în comuna Albac a fost o singură unitate de învățământ, repectiv un liceu. În cadrul acestei unității de învățământ existau în 2015, 20 de săli de clasă și cabinete școlare. Potrivit datelor, în anul 2015 numărul cadrelor didactice a fost de 43, mai mare decât în 2008 când a fost doar de 31 de cadre didactice.

1.6.7 Tradiții și obiceiuri

Datoria locuitorilor din Albac este de a păstra și valorifica tradițiile și datinile străbune. Aceștia transmit din generație în generație tot ce dovedește continuitatea moților în această zonă. Populația Albacului încă păstrează cu sfințenie obiceiurile de Paști, de Crăciun, de Anul Nou, de Sânziene și de Bobotează.

De aceea, tinerii înainte de sărbătoarea Paștilor, se retag la marginea satului pe un deal, unde bat toaca până în dimineața zilei de Paști, pe lângă bătăile din toacă se mai aud niște împușcături, care au rolul de a alunga spiritele rele. În prima zi de Paști, după ce oamenii ies de la biserică, se strâng cu toții acasă servesc masa in familie și organizează jocuri pe câmp. În schimb în a doua zi de Paști aceștia rămân în centrul comunei pentru a se întălni cu familia, iar seara se organizează un joc la caminul cultural ,unde este invitată toată lumea .

Crăciunul este sărbătoarea cu cele mai frumoase obiceiuri. Primul dintre ele este colindul. În Albac se merge cu colinda pe generații, cei mari cu cei mari și copii cu copii. Alte obiceiuri de Crăciun ar mai fi: steaua, carii, capra, pițăratul. Aceste obiceiuri sunt păstrate si transmise din generatie in generatie. După cum este tradiția, locuitorii Albacului merg și de Crăciun la biserică. De Anul Nou s-au păstrat doar două obiceiuri: sorcova și plugușorul (Todea&Berindei, 2010).

O altă sărbătoare importantă în Albac este sărbătoare Sânzienelor, care este sărbătoarea fetelor. Acestea trebuie să iasă în noaptea de Sânziene afară și să se spele cu roua de pe flori, pentru a fi îndrăgite de feciori, iar din flori de sânziene trebuie să își împletească o cunună care le v-a aduce pe viitor un mire (Todea&Berindei, 2010).

În ajunul Bobotezei fetele pregătesc un colac sărat care îl ascund lângă prag pentru a trece preotul peste el când vine cu sfânta cruce. Fetele vor mânca acel colăcel seara pentru a visa care le este sortitul. Se spune că acesta le v-a potoli setea cu un pahar de apă (Todea&Berindei, 2010).

1.6.8 Religia

Pentru creștinii ortodocși, cum sunt și majoritatea locuitorilor Albacului, biserica este locul unde pot să cunoască viața sfinților și nu în ultimul rând să îi mulțumească lui Dumnezeu pentru toate cele bune trimise pe pământ și să se roage pentru împlinirea sufletească. Cei din Albac sunt foarte legați de viața sfântă pentru că la biserică aceștia găsesc alinare, mângâiere și sprijin în vremurile grele.

Nu se știe când a fost construită prima biserică din Albac, dar a treia bisericuța a albăcenilor a fost construită de Horea. Locul unde a fost această "bisericuță din Albac" este astăzi marcat de o placă și o cruce din lemn lângă actuala biserică din centrul comunei (vezi figura 1.12). Acea bisericuță a fost mutată pe dealurile de la Olănești (Todea&Berindei, 2010).

Figura 1.12 Actuala Biserică din Albac (sursă proprie)

Botezul, cununia și înmormântarea sunt evenimente importante din viața oamenilor, care sunt desfășurate sub îndrumarea bisericii și nu au nimic diferit de celelalte localități din Țara Moților.

În figura de mai jos avem situația populației din comuna Albac după religie:

Figura1.13 Locuitorii din Albac după religie; (sursă INSSE)

După cum se poate observa în graficul de mai sus, majoritatea locuitorilor comunei Albac sunt de religie ortodoxă, iar despre cei 3 % nu s-au obținut informații, sau nu au fost găsiți în timpul sondajului (conform Recensământului populației din 2011). De aceea bisericile construite în această comună sunt biserici creștin-ortodoxe. Cei de 1 % s-au declarat Martorii lui Iehova, în număr de 7 persoane, o persoană de sex feminin s-a declarat Adventistă de ziua a șaptea și o altă persoană de sex feminin, armeană.

1.7 SITUAȚIA ECONOMICĂ

În trecut comuna era una tipic moțească, oamenii aveau case din lemn cu acoperiș de paie sau șindrilă, cu cărări în loc de drumuri asfaltate. Oamenii mai bătrâni își amintesc de cele trei prăvăli deschise în Albac după Primul Război Mondial, unde bărbații intrau și serveau un pahar de țuică.

Principalele ocupații ale locuitorilor erau agricultura, vânatul, pescuitul, creșterea animalelor și prelucrarea lemnului. Nu era o agricultură foarte dezvoltată, doar ca fiecare avea o parcelă de pământ unde cultiva câte ceva pentru familia lui. Locuitorii zonei au făcut mari eforturi pentru obținerea unor suprafețe agricole. Porumbul și grâul erau obținute în schimbul obiectelor confecționate din lemn pe timpul iernii. Femeile torceau și țeseau, în acest mod asigurau îmbrăcămintea pentru toată familia (Todea&Berindei, 2010).

Mai târziu, viața moților s-a schimbat. Pe vremea comunismului, majoritatea bărbaților din Albac s-au angajat în minele de la Roșia Montană, alții la combinatul de prelucrare a lemnului din Câmpeni, iar alții la construirea barajului din Mihoiești. Cele mai importante obiective economice realizate în anii 1963-1977 au fost electrificarea comunei, executarea rețelei de apă potabilă, construirea unui dispensar veterinar, construirea complexului comercial din centrul comunei, au fost construite școli în mai multe sate din comună. Aceste obiective au fost finalizate cu ajutorul bănesc al locuitorilor comunei dar și prin muncă voluntară (Todea&Berindei, 2010).

În ultimii ani până în prezent s-au realizat următoarele obiective economice pentru bunăstarea comunei Albac:

-Albac a fost prima comună din Alba care a fost numită stațiune turistică prin Hotărâre de Guvern;

-s-a înființat prima structură silvică Ocolul Silvic "Horea-Apuseni";

-s-a organizat Târgul Național de Turism Rural;

-a fost acoperită piața agro-alimentară;

-s-a amenajat și s-a extins muzeul etnografic;

-s-au reparat și s-au modernizat școlile din comună;

-s-a construit un nou cămin cultural modern; (Todea&Berindei, 2010).

În ceea ce privește capacitatea populației de a-și găsi un loc de muncă, s-a realizat un studiu de către Anderssen Consulting Group în februarie 2015. În urma studiului cei mai mulți locuitori ai comunei consider că oferta de locuri de muncă este foarte redusă (51,1%). Doar 1,5 % din respondenți spun că își vor găsi loc de muncă într-o perioadă destul de scurtă. Conform rezultatelor, un procent de 33,9% din locuitori sunt dispuși să se deplaseze zilnic mai puțin de 10 km pentru asigurarea nevoilor de trai, iar 23,3 % nu sunt dispuși să facă asta.

Situația ocupațională a comunei o avem analizată în figura 1.14:

Figura 1.14 Statutul ocupațional al locuitorilor din Albac (Recensământ 2011)

De altfel, în ultimii ani, Albacul și-a schimbat cu totul înfățișarea, devenind un paradis turistic pentru cei din țară dar și pentru străini. Localnicii și-au schimbat ocupațiile care le-au avut în trecut, iar în prezent, după Recensământul populației din 2011, situația lor ocupațională este următoarea: doar 33 % din populație are un loc de muncă, asta datorită economiei din zonă care dispune de un număr destul de mic de locuri de muncă. Putem observa un procent de 12% care reprezintă locuitorii care s-au pensionat, acest fapt dovedește migrarea populației tinere din zonă, spre orașele mai mari, de aceea avem un procent de 16 % elevi/studenți, care fac naveta la licee din Câmpeni sau la facultăți din Cluj-Napoca sau Alba-Iulia.

În ceea ce privește agricultura, putem observa în următorul tabel suprafața fondului funciar al comunei Albac.

Tabel 1.3 Suprafața fondului funciar al comunei Albac în anul 2014:

Sursă (www.insse.ro)

După cum se poate observa în tabelul de mai sus, suprafața terenurilor neagricole este mai mare decât cea agricolă. Dacă analizăm puțin suprafața agricolă, putem observa că cea mai mare întindere o au pășunile. În schimb dacă analizăm terenurile neagricole, putem vedea o suprafață foarte mare pentru păduri și altă vegetație forestieră. Cea mai puțină suprafață este ocupată de ape și bălți, căi de comunicații și căi ferate.

În figura următoare vrem să vedem care este importanța sectorului agriculturii în rândul locuitorilor din comuna Albac:

Figura 1.15 Importanța sectorului agricol pentru locuitorii comunei Albac (sursă: Studiu realizat de Anderssen Consulting Group în februarie 2015)

Rezultatele studiului arată că 59 % dintre locuitorii comunei Albac consideră agricultura un sector prioritar, 35 % consideră că agricultura are o prioritate medie în vederea îmbunătățirii condiților de trai din comună. Doar 6% au răspuns că agricultura are prioritate mică în vederea dezvoltării nivelului de trai din Albac.

Albacul de acum 50 de ani rămâne în amintirea celor mai în vârstă. Acum aspectul comunei s-a schimbat, însă nu putem spune același lucru de pădurile defrișate pe suprafețe foarte mari în zonă. Aceste goluri rămase în urma tăierii par niște răni ale pământului, dar în prezent sunt desfășurate acțiuni de reîmpădurire, s-au amenajat multe pepiniere pe raza comunei, s-au plantat puieți unde au fost distruse păduri, dar și în locurile unde nu au existat păduri (Todea& Berindei, 2010).

1.8 TURISMUL

Turismul românesc a cunoscut o dezvoltare economica în ultimi ani, în comparație cu celelalte sectoare ale economiei. Turiștii caută în ziua de azi să evadeze din contidian, din mediul urban și să caute un loc liniștit departe de toate activitățiile din fiecare zi. Aceștia au dezvoltat o preferință tot mai mare pentru structurile turistice rurale, tradiționale care se încadrează mult mai bine în cadrul natural al zonelor rurale (Anderssen, 2015).

Tipurile de turism care pot fi practicate în comuna Albac:

Turismul cultural- acesta se desfășoară prin intermediul manifestărilor artistice precum Târgul Național de Turism Rural de la Albac care se desfășoară în fiecare an, precum și unele sărbători religioase din cursul anul care atrag iubitorii de tradiții și obiceiuri de sărbători: port popular, dansuri, colinzi, cântece și obiceiuri străvechi. Aceste tradiții și obiceiuri nu trebuie promovate doar la nivel local ci și la nivel național și internațional pentru a atrage un număr cât mai mare de turiști români dar și străini. Meșteșugurile și obiceiurile tradiționale pot fi puse în valoare și prin organizarea de târguri de meșteri populari.

Turismul religios- bisericile și mănăstirile din jurul comunei Albac pot contribui la dezvoltarea turismului religios prin intermediul unor trasee turistice care să pună în valoare aceste lăcașe de cult și spiritualitatea zonei.

Turismul de aventură- Râpa Roșie care se află în apropiere de comuna Albac este locul ideal pentru iubitorii de aventuri cu parapanta. La fel este recunoscută pârtia de la Arieșeni pentru aventuri în sezonul rece.

Agroturismul- turismul rural, dar mai ales agroturimul are mari posibilități de dezvoltare în această zonă deoarece comuna dispune de un cadru natural pitoresc, nepoluat și cu multiple variante de recreere. Localnicii practicând agroturimul în pensiunile unde se află și gospodăria proprie unde turistul poate să ia parte la activitățiile specifice la munte (Anderssen, 2015).

Principalele atracții turistice din comuna Albac:

Rezervația naturală Cheile Albacului- reprezintă o zonă protejată, de interes național, aflată între comunele Scărișoara și Albac. Cheile Albacului sunt lungi de 4 km și sunt cunoscute pentru peisajele mirifice, fauna și flora specifică zonei de munte.

Bustul lui Horea, Cloșca și Crișan- busturile sunt înscrise pe Lista Monumentelor Istorice ale județului Alba, elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor din România în anul 2004.

Muzeul Etnografic din Albac- aici se găsesc dovezi ale trecutului istoric al acestei localități și diferite obiecte care vorbesc despre viața și ocupațiile locuitorilor ei.

Mănăstirea Sfântul Ilie- este un locaș de cult la intrarea în Albac, unde vin turiștii care caută liniștea sufletească sau care vor să facă pelerinaje.

Principalele atracții din zona comunei Albac:

Ghețarul de la Scărișoara- este primul ca mărime din țară și al doilea ca mărime din lume. Principalul motiv pentru care trebuie vizitat Ghețarul este aventura de a coborî în adâncuri. Priveliștea este extraordinară, pentru care merită suportat frigul din peșteră.

Poarta lui Ionele- este situată în Parcul Natural Apuseni, în Gârda de Sus. Este o peșteră amenajată pentru turiști, fiind iluminată și dotată cu scări și podele din metal. Lângă peșteră este amenajat un loc pentru grătare pentru ca turiștii să facă un popas de la traseul lor (www.arieseni.pro).

Dealul cu melci- este o rezervație paleontologică, iar 30 de specii de moluște și-au pus amprenta pe suprafața locului. Se află pe drumul care duce spre satul Avram Iancu.

Pârtia de schii de la Arieșeni- această pârtie de schi este una foarte vizitată de iubitorii sporturilor de iarnă din județele apropiate,dar nu numai. Aici se găsesc trei pârtii din care turiștii pot să aleagă pe care o preferă.

Cetățiile Ponorului- situate în zona Padiș, fac parte dintre cele mai mari complexe carstice din întrega Europa, unele locuri au rămas neexplorate nici în ziua de azi.

Alte atracții turistice:

Casa și gorunul lui Horea- comuna Horea, la 10 km;

Casa memorială a lui Avram Iancu- Vidra, 12 km;

Roșia Montană- 20 km;

Cascada Vârciorog- Arieșeni, 22 km;

Cheile Galbenei- Arieșeni 30 de km;

În concluzie afirmăm că am identificat toate resursele naturale și antropice ale comunei Albac care fac posibilă desfășurarea activității de turism rural în zonă. Printre resursele naturale mai importante: se regăsește relieful de munte care este semnificativ pentru turismul montan din zonă; fauna, flora și râul Arieș pot fi resurse turistice care atrag o mare parte din turiștii iubitori de natură; poziția geografică a comunei, care este în apropiere de orașe mai mari, poate influența decizia unui turist ce a vizita sau nu comuna.

Legenda Albacului și trecutul istoric al comunei fac mult mai interesantă această zonă, fiind o atracție pentru turiștii iubitori de istorie și trecut. Horia fiind eroul comunei despre care multă lume a auzit și dorește să cunoască locurile unde acesta a trăit. Elementele culturale ale zonei, cum sunt portul, limba, gastronomia, tradițiile, sărbătorile etc. fac ca comuna să fie atractivă pentru cei care caută turism cultural și care vor să cunoască obiceiurile localnicilor și cultura lor. În ceea ce privește populația comunei, am observat că este una îmbătrânită, tinerii plecând spre mariile orașe din apropiere.

Tipurile de turism care se pot practica în comună sunt: religios, de aventură, agroturismul, turismul rural, cultural. Această zonă este cautată în special pentru cei care vor “să evadeze” din cotidian, pentru a se relaxa la munte.

2. PROMOVAREA ONLINE A JUDEȚULUI ALBA

Internetul este utilizat în scopul de comunicare, de interacțiune și tranzacționare de servicii sau bunuri materiale. Însă pentru publicitate se utilizează pentru comunicare și interacțiune. Internetul este un mediu de comunicare care se dezvoltă foarte rapid .

Avantajul utilizării Internetului este audiența globală. Orice om de pe planetă care are acces la Internet și îl utilizează corespunzător, poate accesa orice pagină de web. În ceea ce privește cunoașterea utilizării Internetul, nu mai este o problemă pentru tânăra generație, dar și pentru cei mai în vârstă rata de utilizare a Internetului este în creștere. Disponibilitatea paginilor este mare, deoarece nu contează ora, ziua sau data, atâta timp cât ai Internet paginile sunt disponibile. Publicitatea poate fi interactivă, deoarece Internetul oferă multiple posibilități de creativitate. Costurile producției și distribuției mesajelor publicitare sunt relativ reduse, în schimb un dezavantaj ar fi costurile ridicate care trebuie suportate de către utilizatorii Internetului .

Internetul este un instrument de promovare a serviciilor/produselor, care are mai multe alternative de a fi folosit. Acesta sprijină modalitățiile tradiționale de promovare cum este publicitatea, dar vine și cu modațități de exprimare a unor campanii de relații publice, marketing direct sau campanii de promoții. Un avantaj al Internetului este faptul că permite trimiterea de feedback prin care se pot afla informații despre public, comportamentul acestuia, precum și interesele care le are. Utilizarea mediului online pentru comunicarea promoțională este avantajoasă din punctul de vedere al ambelor părți: informația circulă în timp real în ambele sensuri, se pot pune întrebări și se pot primi răspunsuri (Zbuchea et al., 2009).

Acestă modalitate de promovare oferă un spațiu generos în comparație cu alte modalități de promovare, de asemenea este un mediu foarte flexibil care permite postarea și modificarea ușoară a mesajelor și conținutului transmis. Este un mediu de comunicare în mare creștere, în sensul creșterii rapide a numărului de utilizatori, care se informează în cea mai mare măsură de pe Internet, mai mult decât prin alte mijloace media, petrecând foarte mult timp pe Internet în scop profesional dar și personal (Zbuchea et al., 2009).

Creșterea cantitativă și calitativă a publicității în mediul online nu se datorează doar preferinței informării și comunicării a utilizatorilor, ci și avantajelor care le are acest mediu de comunicare în mare extindere. Prin intermediul acestui canal de comunicare se transmit o cantitate mare de informații într-un timp foarte scurt și ajunge la utilizatorii din toată lumea. Anunțurile publicitare sunt mai ușor de gestionat și transmis, dar și mai ușor de proiectat. Organizația are acces direct la comunicarea cu publicul, în timp real, putând observa caracteristicile și nevoile publicului (Zbuchea et al., 2009).

Comunicarea prin intermediul Internetului urmărește următoarele obiective:

-informarea publicului prin prezentarea companiei și a ofertei;

-atragerea atenției, stârnirea curiozității;

-creșterea vânzărilor;

-dezvoltarea unei imagini bune a companiei (Zbuchea et al., 2009).

Furnizorii de spații publicitare în mediul online sunt tot mai variați, iar aceștia trebuie aleși în funcție de publiciul vizat și costurile de care dispune organizația. În ceea ce privește modalitățiile de promovare online (vezi figura 2.1) și aceste sunt variate. De aceea amplasarea reclamei se va face în acea parte a pagini unde este conținutul ce are legătură cu subiectul reclamei. În acest mod utilizatorii vor ajunge direct la informații care le caută. Aceștia le vor distribui mai departe prietenilor și apropiaților numai dacă consideră că informația îi va interesa (Zbuchea et al., 2009).

Figura 2.1 Forme de manifestare a publicității online (sursă: adaptat după Olimpia Neagu)

2.1 PRIN INTERMEDIUL SITE-URILOR PROPRII

2.1.1 Site-ul Consiliului Județean Alba:

Acest site conține informații utile pentru cetățenii județului Alba. Se poate observa în figura 2.2 în partea stângă a paginii că site-ul are și versiunea în engleză pentru turiștii internaționali. Pe pagina principală sunt evidențiate comunicate de presă, anunțuri importante, dar și un mesaj de la președintele consiliului județean, Ion Dumitrel.

Figura 2.2 Site-ul consiliului județean Alba (sursă: http://www.cjalba.ro/)

Pe lângă acestea mai conține informații despre județul Alba, localitățiile aparținătoare, stema și drapelul, istoric, dar și două hărți interactive care localizează atracțiile turistice, parcurile și rezervațiile naturale. În partea inferioară a paginii principale avem accesul direct la portalul pentru comunități durabile, portalul de investiții al județului Alba care are misiunea de a soluționa probleme cu care se confruntă agenții economici din județ, asigurarea infrastructurii necesare desfășurării activitățiile acestora, precum și preocuparea pentru mediul înconjurător.

Tot în partea inferioară a paginii avem și portalul pentru investitorii străini care ajută cu informații despre mediul de afaceri din România dar și din județul Alba. Tot aici avem și portalul de turism al județului care conține noutăți interesante, evenimente care merită apreciate, dar și impresii ale celor care au avut ceva de împărtășit.

În final găsim adresa Consiliului Județean Alba și contactul la care putem apela în caz de nevoie. În partea stângă avem și un curs valutar, iar în partea dreaptă se află programul de relații cu clienții și programul la care îi găsim pe președintele consiliului, vicepreședintele și secretarul județului.

2.1.2 Site-ul Prefecturii Județului Alba:

Site-ul conține informații utile cetățenilor județului Alba. Pe prima pagină se poate observa în figura 2.3 că apare o secțiune cu ultimele știri de interes public, iar în partea dreaptă putem identifica programul de audiențe al prefectului și subprefectului Alba.

Figura 2.3 Site-ul prefecturii județului Alba (sursă: www.prefecturaalba.ro)

Prin intermediul site-ului se pot face și programări înmatriculări auto online, care reduc timpul de deplasare până la prefectură. În partea stângă a paginii găsim informații despre prefectură, agenda prefectului care te ajută să îți programezi o întâlnire cu acesta în caz de nevoie, informații de interes public, înmatriculări, documente și cereri tip, etc. În partea inferioară a paginii găsim și o rubrică de meteo pentru orașul Alba Iulia, iar în partea de jos informații privind adresa prefecturii și contactul.

2.1.3 Site-ul Primăriei Municipiului Alba Iulia:

Site-ul primăriei municipiului Alba Iulia este cel care apare printre primele când dăm un search pe Google. Când deschidem link-ul ne apare un peisaj frumos cu cetatea Alba Carolina, fiind o emblemă pentru acest județ. Ca și aspecte importante, aici găsim știri și anunțuri utile adresate cetățenilor interesați de anumite aspecte cum ar fi: consultare privind stabilirea taxei de salubrizare în municipiul Alba Iulia, Alba Iulia Smart City, etc. Aceste aspecte sunt vizibile în figura 2.4.

Figura 2.4 Site-ul primăriei Alba Iulia (sursă: www.apulum.ro)

Pe lângă aceste aspecte site-ul mai conține informații privind: serviciile publice, informații privind consiliul local, prezentarea și istoria orașului, patrimoniul orașului, licitații publice, lucrări de investiții, precum și adresa primăriei și contactul. Pentru informarea și ajutorul cetățenilor de a nu se deplasa de fiecare dată la primărie găsim pe site servicii online care conțin aspecte legate de taxe și impozite, autorizații de construire, certificate de urbanism, înscriere în audiență și nu în ultimul rând poți raporta un incident care urmează să apară online. Tot pe site-ul primăriei găsim și o hartă interactivă care oferă informații despre atracțiile turistice din Alba Iulia, instituțiile pulice și toate străzile de la A la Z.

2.1.4 Site-ul Inspectoratului de Poliție Județean Alba:

În figura 2.5 avem portalul online al poliție din județul Alba. În partea dreaptă sus este vizibil numărul de urgențe la care pot apela cetățeni, iar mai jos avem câteva secvențe importante pentru locuitorii județului Alba: informațiii generale despre poliția din județ, știri importante care oferă siguranța locuitorilor, documente utile pentru a ușura efortul oamenilor de a se deplasa până la secție, proiecte ale Poliției Române, mai apoi avem sfaturi pentru siguranța cetățenilor și în final contactul.

Figura 2.5 Inspectoratul de Poliție Județean Alba (sursă: https://ab.politiaromana.ro/)

Apoi tot în parte dreaptă, mai jos, găsim informații ale Poliției Române despre persoane urmărite din toată țara, cei mai căutați infractori din țară, copii dispăruți, autovehicole furate, obiecte furate, petiții online, Revista Poliția Română, info trafic care cuprinde evenimente din trafic din toată țara. Aceste informații pot fi filtrate pentru a căuta exact ce îi interesează pe locuitorii fiecărei localități. Consider că este foarte important pentru cetățeni să fie informații cu astfel de știri pentru a fi în siguranță.

2.1.5 Ghidul turistic online a orașului Alba Iulia:

Acesta este un ghid online care îi ajută pe turiști să găsească sfaturi utile pentru o vizită la Alba Iulia, dar și atracțiile turistice care merită vizitate. Site-ul îl putem vedea în figura 2.6 de mai jos și oferă servicii de ghidaj și asistență turistică în Alba Iulia, doar pe bază de programare telefonică.

Secțiunile cele mai importante din cadrul site-ului sunt cu siguranță prezentarea turului general care este prezentat printr-un clip video, turul tematic care cuprinde doar tipul turului fără a fi însățit de imagini și elemente de natură grafică care să animeze pagina. O altă secțiune se numește “Vacanța ta”, aici găsim locurile care le poți vizita, dar din nou fără imagini sau elemente de natură grafică, iar la secțiunea cazare, sunt prezente doar două hoteluri, din mulțimea de hoteluri frumoase și atractive pentru turiști din Alba.

Figura 2.6 Ghidul turistic online Alba Iulia (sursă: http://guidealba.com/)

O secțiune interesantă pentru turiști care vin în vizită în zonă, este “Alba la zi” unde sunt enumerate evenimentele care se desfășoară în oraș. În partea dreaptă a paginii web este o galerie foto care conține niște imagini care nu sunt explicite și deci turistul care ajunge pe această pagină o să rămână nedumerit deoarece nu știe ce poate vedea la Alba Iulia. Tot în această parte avem și zona de contact unde avem numărul de telefon al persoanei de contact și e-mailul ghidului turistic.

2.2 PRIN INTERMEDIUL BLOGURILOR

2.2.1 Blogul oficial de turism al Municipiului Alba Iulia:

Primăria municipiului Alba Iulia a lansat un blog oficial care să promoveze turismul în cadrul orașului. Acest blog se adresează turiștiilor care vor să viziteze Alba Iulia dar și celor care nu s-ar gândit la asta până acum. Blogul îl putem observa în figura următoare:

Figura 2.7 Blogul oficial al municipiului Alba Iulia (sursă: http://viziteazaalbaiulia.ro/)

Cei care au inițiat acest blog au vrut să creeze un canal de comunicare cu tinerii pentru a-i aduce și pe aceștia mai aproape de turismul din Alba. Blogul oferă informații utile pentru toți cei care îl accesează: informații turistice, evenimente din Alba Iulia, știri și informații despre Alba de la ceilalți turiști sau personalități care au vizitat orașul, investiții în turism. Site-ul conține și o pagină intitulată „Știați că?” care vine să ofere povești și informații despre oraș, tradiții, oameni și întâmplări mai puțin cunoscute .

2.2.2 Blogul Județului Alba- Ghid turistic:

Blogul prezentat în figura 2.8 este blogul unui ghid turistic al județului Alba. Acest ghid este disponibil în format fizic și se numește “Județul Alba. Ghid Turistic”, creat de Consiliul Județean Alba.

Figura 2.8 Blogul județului Alba (sursă: https://albaghid.wordpress.com/)

Acest ghid turistic prezintă istoria, cultura și oameni din această zonă care fac ca turismul să fie mai plăcut și mai constructiv. Sunt prezentate atracțiile turistice din Cetatea Alba Carolina, iar apoi evenimentele care au loc aici, dar și locurile unde se pot caza turiștii în orașul Alba Iulia. Apoi sunt prezentate toate atracțiile turistice din județul Alba, cu imagini și povești incredibile și adevărate, iar după fiecare zonă prezentată sunt enumerate locurile de cazare din acea zonă. Acest lucru este foarte important pentru un turist fie că este din țară sau este străin. La finalul ghidului sunt împărtășite niște sfaturi care este bine să le luăm în calcul când călătorim.

Odată ce intră pe pagina blogului putem observa mai multe secțiuni printre care putem afla despre echipa care a creat ghidul, dar și despre ideea care a stat la baza acestui proiect, despre cuprinsul cărții, despre aventurile din culise, despre felul cum poți achiziționa acest ghid și bineînțeles despre județul Alba .

2.3 PRIN INTERMEDIUL APLICAȚIILOR PE MOBIL ȘI TABLETĂ

2.3.1 Aplicația pe mobil Visit Alba Iulia:

Aplicația pe mobil Visit Alba Iulia fost lansată de Primăria Alba Iulia în anul 2015 și face parte din kitul complet de promovare a municipiului Alba Iulia, iar prima pagină o putem observa în figura 2.9. Această aplicație a fost concepută pentru a fi de ajutor turiștiilor care vin în zonă.

Figura 2.9 Aplicația pe mobil Visit Alba Iulia (sursă proprie)

Aceasta se adresează atât turiștiilor români cât și celor străini care vin să viziteze Alba Iulia, deoarece aplicația este disponibilă în varianta română și în engleză. Este disponibilă atât pe telefoane cât și pe tablete Android și iOS .

În ceea ce privește conținutul aplicației putem să idetificăm mai multe secțiuni. Prima este despre atracțiile turistice din Alba Iulia dar și din tot județul Alba: festivaluri romane și dacice, parcul dentrologic, Muzeul Național al Unirii, Catedrala Catolică Sfântul Mihail, Catedrala Reîntregirii, Cetatea Alba Carolina, Șureanu, Satul Râmeț, orașul Sebeș, Piatra Craivii, etc. Fiecare atracție turistică este descrisă și prezentată în cel mai frumos mod pisibil pentru a atrage turiști în județul Alba.

Tot legat de atracțiile turistice din județ, este în aplicație o secțiune Hartă, unde găsim fiecare atracție turistică. Această secțiune este de ajutor pentru turiștii care nu cunosc deloc orașul Alba Iulia sau județul Alba și se pot orienta pe hartă pentru fiecare atracție pe care îi interesează, în timp real.

O altă secțiune foarte interesantă, în cadrul aplicației, este Top 5. Aici o să găsim detalii despre: Top 5 atracții turistice, top 5 activității pentru vremea rece, top 5 activități pentru vremea caldă, top 5 evenimente majore și festivaluri, top 5 activități pentru iubitorii de tradiții, pentru iubitorii de sporturi și top 5 pentru familii.

În ceea ce privește cazarea și masa turiștilor, nici acest lucru nu a scăpat să nu fie atins de această inteligentă aplicație. În secțiunea Vizitează găsim cele mai mari și importante magazine, restaurante cafenele din Alba Iulia, apoi hoteluri și pensiuni din tot județul Alba cu recomandări și hartă care te îndrumă până la destinație. Iar mai apoi, o secțiune „Cum ajungi la Alba Iulia”, unde se găsesc mai multe variante de transport și kilometri care trebuie parcurși.

Celelalte secțiuni sunt despre contactul Primăriei Alba Iulia, informații despre aplicație și nu în ultimul rând un calendar și o direcționare către pagina de facebook a orașului Alba Iulia. Consider că aplicație este folositoare chiar și celor din județul Alba care nu sunt familiarizați cu atracțiile turistice din Alba și cu tot felul de activități care se desfășoară în oraș și județ.

2.3.2 Aplicația de smart tourism pe mobil, e- Alba Iulia:

Această aplicație poate fi descărcată gratuit de pe Google Play și App Store care promovează turismul din orașul Alba Iulia, dar și din județul Alba. Este o aplicație de proximitate care conectează turiștii sau locuitorii orașului cu „Cealaltă Capitală”, cum mai este numit orașul Alba Iulia .

Turiștii care vin să viziteze orașul Alba Iulia pot apela la un ghid turistic virtual pentru a afla cele mai interesante lucruri și atracții turistice din oraș. Accesul la Internet este gratuit prin hotsporturile Wi-Fi existente în Cetate.

Figura 2.10 Aplicația de smart tourism e-Alba Iulia (sursă proprie)

După descărcarea aplicației, utilizatorii primesc alerte pe telefonul mobil despre locurile interesante, folosind tehnologia Bluetooth. În cadrul acestei aplicații turiștii sunt ghidați spre cele mai importante atracții, activității în zona orașului, cele mai tari evenimente din oraș. Tot prin intermediul aplicației, utilizatorii pot obține cele mai bune oferte la restaurante și baruri. Aplicația oferă, de asemenea, posibilitatea de feedback a cetățenilor privind aspectele de un impact mai mare asupra orașului. Această soluție de comunicare este o parte a proiectului “Alba Iulia Smart City ” dezvoltat de Orange România și partenerii săi, care va fi materializat în 2018 .

2.4 PRIN INTERMEDIUL PAGINILOR DE FACEBOOK

2.4.1 Pagina de facebook a Municipiului Alba Iulia și Visit Alba Iulia:

Kitul de promovare a județului Alba conține și două pagini de facebook, din figura de mai jos 2.11, care promovează atât orașul Alba Iulia cât și atracțiile turistice la nivelul întregului județ.

Cele două pagini de facebook sunt Municipiul Alba Iulia și Visit Alba Iulia. Aceste pagini sunt aproximativ asemănătoare, doar că pagina Municipiul Alba Iulia este sub marca primăriei și se adresează turiștiilor români, iar Visit Alba Iulia este sub marca blogului VisitAlbaIulia și se adresează turiștiilor internaționali deoarece majoritatea postărilor sunt în limba engleză.

În cadrul paginilor de facebook se găsesc poze și clipuri video cu evenimente organizate în orașul Alba Iulia sau în altă parte a județului, atracții turistice din întreg județul, proiecte importante la nivel de județ, etc. La secțiunea recenzii vom putea găsi părerile locuitorilor sau celor care au vizitat deja orașul și județul și care pot influența promovarea județului.

Această modalitate de promovare, pe site-uri de socializare, reprezintă un plus deoarece este o reclamă gratuită și este văzută de o mulțime de oameni din toată lumea. În ziua de azi majoritatea oamenilor au o pagină de facebook, deci aceștia sunt potențiali turiști pentru județul Alba.

Figura 2.11 Paginile de facebook a Municipiului Alba Iulia (sursă: www.facebook.com)

2.5 PRIN INTERMEDIUL PROIECTELOR DE PROMOVARE A TURISMULUI DIN ZONĂ

2.5.1 Promovare prin intermediul proiectului ZigZag prin Alba:

Proiectul mare se numește ZigZag prin România și este alcătuit dintr-o echipă de tineri din Moldova care vor să promoveze turismul din România, valorizând cele mai unice locuri din fiecare județ. Acest proiect se desfășoară pe o perioadă de 5 ani în care cei de la ZigZag merg în fiecare județ timp de câteva săptămâni pentru a aduna materiale pentru metodele de promovare vizate:

-Hyperlapse-uri

-Clipuri promoționale

– Ședințe foto

-Dezvoltare web, etc .

Pe site-ul oficial al echipei de la ZigZag prin România găsim și un blog despre județul Alba în figura 2.12, care valorifică atracțiile din județ dar și poveștiile de viață ale oamenilor:

Figura 2.12 Blog-ul județului Alba, creat de echipa ZigZag prin România (sursă: www.zigzagprinromania.ro/blog/alba/)

Pe lângă acest blog special destinat județului Alba, echipa ZigZag a creat un hyperlapse, disponibil la figura 2.13, cu cele mai frumoase părți și atracții ale orașului Alba Iulia și a județului Alba, dar și o carte ZigZag prin Alba care să reprezinte dovada fizică a proiectului care s-a desfășurat în acest județ.

Figura 2.13 Hyperlapse-ul județului Alba (sursă: https://www.youtube.com/watch?v=Q488wJX7rmk)

2.5.2 Un proiect în derulare, „Descoperă patrimoniul cultural din Alba Iulia prin QR code!”:

Municipiul Alba Iulia completează kitul său de promovare a orașului prin plăcuțe cu cod QR (Quick Response). Acest proiect funcționează prin scanarea codului QR care se află pe plăcuțele unor atracții turistice din Alba Iulia: Porțile Cetății Alba Carolina; Obeliscul „Horea, Cloșca și Crișan”; Poarta de Sud a Castrului Roman; Muzeul Național al Unirii; Sala Unirii; Catedrala Romano-Catolică; Catedrala Reîntregirii; Palatul Principilor, etc.

Vizitatorii orașului care vor scana cu ajutorul camerelor de pe telefonul mobil aceste coduri vor obține în timp real informații despre obiectivele turistice care au acel cod QR, dar și întreaga lor poveste. Acesta este un mijloc eficient și creativ de promovare și comunicare cu turiști români și străini care vin să viziteze orașul Alba Iulia. Durata proiectului este de 10 luni și este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Bugetul total este de 60.000 lei, din care 50.000 lei este finanțare de la Administrația Fondului Cultural Național și 10.000 lei este finanțat de Primăria Municipiului Alba Iulia.

2.6 PRIN INTERMEDIUL ZIARELOR LOCALE

Promovarea județului Alba se face și prin intermediul ziarelor online, locale (adevărul.ro, alba24.ro, ziarulunirea.ro, informațiadealba.ro, ziarulapulum.ro, albaiulianul.ro, ) care țin la curent cetățenii și le prezintă cele mai actuale știri care se petrec în Alba. În ziua de azi ziarele și revistele sunt tot mai puțin cumpărate de către oameni. Aceștia preferă revistele și ziarele online, vezi figura 2.14, care le sunt mai la îndemână decât cele fizice. Utilizatorii internetului preferă să citească ziarul de la ei de acasă fără a se mai deplasa la chioșcurile de ziare și reviste pentru a-l cumpăra.

Figura 2.14 Promovarea județului Alba prin intermediul ziarelor locale (sursă: devarul.ro/locale/alba-iulia/, http://alba24.ro/, http://ziarulunirea.ro/, http://www.informatiadealba.ro/, http://www.ziarulapulum.ro/)

În ceea ce privește fiecare dintre aceste ziare online din județul Alba, se prezintă știri de ultimă oră, anunțuri importante, accidente, întâmplări, evenimente și altele, care sunt considerate importante pentru locuitorii județului și nu numai.

În concluzie județul Alba este promovat prin intermediul tuturor modalitățiilor de promovare online prezente mai sus, după cum se poate observa în figura de mai jos 2.15. Alba Iulia este primul oraș din țară care are primul kit complet de promovare: blog-ul Visit Alba Iulia, paginile de facebook prezentate mai sus, aplicațiile pe telefon prezentate mai sus, dar și prin proiectul în derulare QR code.

Municipiul Alba Iulia face eforturi în ceea ce privește promovare orașului și a Cetății Alba Carolina, care reprezintă punctul de atracție principal al județului. Aceste eforturi se concretizează în numărul tot mai mare de turiști care vizitează Alba Iulia. Cu ocazia vizitării orașului Alba, turiștii care vin în zonă din străinătate dar nu numai, vizitează și împrejurimile din tot județul Alba. De aceea este important ca odată cu promovarea municipiului să se promoveze și județul cu locurile care reprezintă atracții turistice.

3.MODALITĂȚI DE PROMOVARE A COMUNEI ALBAC

Marketingul produsului agroturistic poate fi înțeles ca o acțiune îndreptată spre influențarea pieței. Cunoașterea pieței este o condiție necesară pentru a reuși în activitățiile comerciale, buna poziționare a produsului agroturistic și fidelitatea clientelei. Deci, piața turismului este o piață complexă, care se dezvoltă rapid mai ales în contextul internaținal. Ponderea ei economică este foarte importantă în contribuția la echilibrul balanței comerciale .

Produsele bune, clienții vechi și fideli, reclama acestora nu sunt căi suficiente de promovare a produselor agroturistice, ci este necesară o promovare orientată pe atragerea de noi clienți. Vizitatorii interesați de vacanțele agroturistice caută un mediu departe de cel urban, caută un mediu natural de înaltă calitate, relaxare, izolare, depărtare de aglomerație. Aceștia caută distracție, prietenie, activități specifice mediului natural, dar totodată caută cazare și alimentație la un nivel cel puțin egal cu cel pe care îl au acasă .

În figura 3.1 se regăsește mixul de marketing în agroturism. Toate elementele mixului de marketing sunt foarte importante pentru atragerea de turiști, însă dacă un produs/serviciu nu este promovat corespunzător celelalte elemente sunt gândite și lucrate degeaba. Promovarea produsului/serviciilor trebuie să evidențieze și celelalte concepții ale mixului de marketing.

Figura 3.1 Mixul de marketing în agroturism (adaptat după Buciuman)

3.1 PROMOVAREA DE LA GURĂ LA GURĂ

Promovarea de la gură la gură este cea mai simplă formă de promovare pentru că nu presupune foarte multe etape în formarea ei, dar și cea mai ieftină pentru că constă în experiențele trăite de vizitatori, care sunt împărtășite mai departe viitorilor posibili turiști. În accepțiunea noastră, este o formă foarte credibilă de promovare, care constă în publicitatea făcută de foști turiști sau vizitatori care deja au avut parte de experiențele necesare pentru a fi în măsură să dea sfaturi cu privire la calitatea produsului turistic respectiv . În cazul comunei Albac, promovarea de la gură la gură se realizează de foști turiști care au vizitat zona și au fost cazați la pensiunile din zonă și au participat la activitățiile meșteșugărești propuse de localnici.

Această formă de promovare poate fi pozitivă, atunci când turiștii care au vizitat comuna Albac și pensiunile din zonă, sunt încântați de experiența trăită și sunt dispuși să recomande această zonă și prietenilor sau viitorilor turiști. Sau negativă, există o posibilitate ca aceștia să fie dezamagiți și să facă chiar reclamă negativă zonei, deoarece nu au fost satisfăcuți de serviciile oferite, sau nu i-a încântat nici zona de munte răcoroasă.

Pentru ca turiștii să fie mulțumiți de serviciile oferite, întreprinzătorii din zonă trebuie să le ofere cel puțin serviciile promise. Iar pentru ca aceștia să promoveze pozitiv zona, întreprinzătorii comunei le oferă turiștilor, servicii complementare care întăresc serviciul de bază și contribuie la o promovare pozitivă.

Proprietarii pensiunilor din comuna Albac oferă următoarele servicii complementare:

-trasee turistice, propuse de majoritatea unitățile de cazare din zonă;

-tabere pentru copii;

-săli de conferință;

-minispectacole cu copii îmbrăcați în portul popular, care cântă și dansează pe muzica specifică zonei;

-se organizează activități specifice zonei de munte;

-majoritatea pensiunilor organizează sărbătorile pentru turiștii care vin aici; etc.

Depinde de localnicii care sunt în contact direct cu vizitatorii, dacă aceștia din urmă au plecat din Albac cu o părere bună, recomandând mai departe această zonă și pensiunile la care au fost cazați. Pe de altă parte, turiștii pot pleca cu o părere negativă despre ceea ce oferă în ansamblu comuna, iar aceștia vor face o reclamă negativă mai departe posibililor vizitatori.

3.2 PUBLICITATEA

Publicitatea reprezintă orice formă plătită de prezentare și promovare impersonală prin mijloace de informare în masă a unor idei, bunuri și servicii de către o organizație specifică . Totuși vrem să cunoaștem rolul publicității în activitatea de marketing, pentru a cunoaște importanța acesteia pentru promovarea comunei Albac, în figura 3.2:

Figura.3.2 Rolul publicității în activitatea de marketing al comunei Albac (adaptat după Băbuț)

Publicitatea este extrem de importantă atât pentru consumator, care trebuie să aleagă dintr-un număr foarte mare de alternative, ca apoi să adopte cea mai bună decizie, cât și pentru cei care doresc să își promoveze avantajele propriilor oferte, astfel încât să se diferențieze de concurență. Totuși trebuie să ținem cont că publicitatea este doar unul dintre elementele care influențează decizia consumatorului. Acest tip de promovare are un impact semnificativ asupra societății, dar și al companiilor. De aceea este important să cunoaștem funcțiile publicității:

Funcția de comunicare și informare este și unul dintre obiectivele unei companii, acela de a face cunoscut produsul sau un serviciu; este un proces de informare, în cazul nostru al turiștilor, care îi ajută în luarea deciziei; și o modalitate de comunicare permanentă cu clienții actuali sau potențiali; în acest mod clienții au mai multă încredere;

Funcția economică; dincolo de obiectivul ce ține de imagine, publicitatea este o formă de a crește vânzările și profitul; publicitatea stimulează competiția; de asemenea, publicitatea crește gradul de transparență; publicitatea generează un număr mare de locuri de muncă, în țările dezvoltate;

Funcția socială; mesajele publicitare comunică consumatorilor informații privind regulile, atitudinile și rolurile sociale; oferă modele de comportament social;

Funcția politică; publicitatea este folosită de oamenii politici pentru a influența voturile cetățenilor; pe de altă parte, prin publicitate consumatorii sunt conștienți de puterea lor de a influența;

Funcția persuasivă; pentru scopul final de creștere a vânzărilor, publicitatea influențează opiniile și atitudinile consumatorilor; de altfel, publicitatea recurge la manipularea consumatorilor;

Funcția artistică; eficacitatea mesajului publicitar este determinată de capacitatea acestuia de a provoca emoții pozitive consumatorilor.

Pentru a putea analiza formele de realizarea a publicității a comunei Albac, trebuie să cunoaștem mai întâi formele de publicitate folosite în general, prezente în figura 3.3:

Figura 3.3 Forme de realizare a publicității (adaptat după Băbuț)

3.2.1 Publicitatea Tv

Publicitatea Tv , în accepțiune noastră, este o formă de promovare cu cel mai mare impact asupra turiștilor, deoarece presupune folosirea unor imagini, filmulețe care pot influența foarte ușor consumatorul. Ca și dezavantaje ar fi un cost relativ ridicat. Comuna Albac este promovată prin această formă de publicitate. Deoarece Târgul Național de Turism Rural este un eveniment foarte important pentru comună, pe care îl vom aborda separat, acesta este promovat intens prin emisiuni care sunt redate la Tv sau aparțin doar unei anumite regiuni.

În continuare vom identifica emisiunile și canalele unde a apărut acest eveniment și odată cu el realizându-se și promovarea comunei:

Emisiunea Alba Carolina Tv unde este promovat Târgul de Turism Rural de la Albac în figura 3.4.

Figura3.4. Promovarea târgului de turism pe canalul ‘Alba Carolina Tv’(sursă: http://www.albacarolinatv.ro/targul-de-turism-rural-de-la-albac-2/ )

Canalul Travel Mix Channel unde este prezentat de asemenea Târgul de Turism Rural în figura 3.5.

Figura 3.5. Promovarea Târguluide Turism pe canalul TravelMix Channel (sursă: https://www.youtube.com/watch?v=MPSMfIFCd5A)

Vizitatorii interesați de vacanțele agroturistice caută pe lângă mediu natural, relaxare, pace, izolare, spațiu și depărtare de aglomerația de la oraș; aceștia își doresc defapt noi cunoștințe, prietenie, activități cu atracții speciale cum sunt târgurile, concursurile și voia bună a localnicilor. De aceea promovarea comunei se bazează în mare parte pe promovarea Târgului Național de Turism Rural prezentat la emisiunea “Gust de România”, în figura 3.6. Turiștii plătesc o parte dintre aceste produse, doar pentru a beneficia și de celelalte. Ceea ce îi interesează pe aceștia este parte neplătită, ceea ce îi face defapt să aleagă o anumită destinație .

Figura 3.6. Promovarea Târgului de Turism la emisiunea Gust de România, Favorit Tv (sursă: https://www.youtube.com/watch?v=X7H7tq2xPP0)

3.2.2 Presa scrisă

În ceea ce privește presa, este foarte flexibilă, cu o capacitate mare de adaptare la diferite condiții. Este puțin costisitoare în raport cu numărul mare de exemplare, care determină vizualizarea acesteia de un număr mare de cetățeni. În presă se poate

Figura 3.7. Promovare Târgul de Turism în Ziarul Unirea (sursă Ziarul Unirea)

folosi o cantitate mare de culori și reproduceri care atrag vizual cumpărătorii, însă sunt spații limitate pentru publicitate și ne adresăm strict cititorilor de presă. Astfel, este promovată și comuna Albac în ziare locale, precum Ziarul Unirea (vezi figura 3.7), Ziarul Moților, Ziarul Apulum.

3.2.3 Radioul

Radioul acoperă mai intens piețele locale decât presa, pentru că se adresează majorității publicului, care ascultă chiar și din întâmplare radioul. Deoarece se difuzeză mesaje foarte scurte, este posibilitatea omiterii unor informații folositoare pentru turiști. Un alt impediment este că nu permite folosirea elementelor vizuale care pot impresiona publicul, care poate să își creeze o imagine de ansamblu asupra informațiilor care îi se transmit. Se utilizează tehnici care atrag, prin folosirea dialogului, a umorului sau a muzicii.

Comuna Albac este promovată prin intermediul radiourilor locale: “Ardeleanul Fm”, „Radio Unirea Fm”, „Atlas Fm”, „Radio Reîntregirea”. Aceste mesaje scurte lasă loc de interpretări ale turistului care nu vede imagini să își poată face o idee de ansamblu al locației. Însă clienții vechi care aud la radio o știre despre Albac, sau despre Târgul de Turism, aceștia au deja în minte o imagine formată, iar radioul are doar rolul de a aminti un anumit eveniment.

3.2.4 Broșurile și alte materiale promoționale

Dacă în prezent broșurile reprezintă documente care încorporează un volum foarte mare de informații despre produsul turistic, trebuie să ținem cont că mai demult erau prezente doar informații privind prețul și locația. Deci ne putem folosi de broșuri și pliante pentru a transmite cât mai multe informații celui care le citește. De aceea este important ca pe o broșură să existe următoarele informații: titlul, logo-ul, fotografii sugestive, detalii cu privire la condițiile de cazare, atracții, informații referitoare la preț, date de contact, o minimapă cu drumul de acces până la pensiune.

În tabelul 3.1 avem prezentate cele mai importante materiale de promovare a comunei Albac, care se folosesc de obicei în cadrul agroturimului.

Tabelul 3.1 Cele mai importante materiale promoționale ale comunei Albac.

Sursă : ( adaptat după Ghereș ,2010)

Ofertantul produsului turistic trebuie să se pună în locul cititorului, atunci când dorește să elaboreze o broșură sau un pliant și să își imagineze dacă acesta poate să își amintească informațiile prezente alături de imagini. Dacă broșura este realizată creativ atunci turistul își va aminti de această destinație când vrea să călătorească . În figura 3.8 se pot observa câteva broșuri pentru promovarea obiectivelor turistice din comuna Albac, dar și evenimente desfășurate aici:

Figura 3.8 Pliante comuna Albac( sursă proprie)

Rolul broșurii în promovarea comunei Albac:

-creează notorietate: majoritatea turiștilor află informații despre o destinație turistică prin intermediul pliantelor și broșurilor;

-promovează: produsul sau destinația turistică prin mesajele transmise dar și prin intermediul imaginilor sugestive;

-înlocuiesc produsul turistic: deoarece acest serviciu este intangibil, turistul nu poate verifica calitatea produsului turistic, decât când ajunge la destinație; broșura este acel obiect tangibil care îl ajută pe turist în alegerea unui produs turistic;

-constituie o dovadă a cumpărării și element de referință pentru satisfacerea viitoare: broșura este o măsura de a face ca serviciul să fie tangibil, și ajută la o reamintire a experiențelor trăite;

-facilitează cumpărarea: broșurile conțin date despre prestatorul serviciilor turistice, care permit turistului să-l contacteze;

-educă turistul: se oferă informații despre târguri, zone de pescuit, monumente istorice, etc.

3.2.5 Promovare on-line a comunei Albac

Internetul a devenit pentru turiști una dintre cele mai folosite metode de cercetare a pieței, chiar și de achiziție a unor produse turistice. Acesta oferă informații despre tenințele în turism, ofertele competitorilor și alternativele unei destinații. În ziua de azi, toate afacerile în turism sunt promovate on-line, cele care nu sunt au un dezavantaj în fața competitorilor . De asemenea pensiunile din Albac sunt promovate pe site-uri specializate ca în figura 3.9:

Figura 3.9. Promovare pensiuni Albac pe site-uri de specialitate (sursă Carta.ro)

Turismul este un serviciu, iar o trăsătură a servicilor este intangibilitatea. Oamenii au nevoie de o promisiune că ceea ce le este prezentat este conform cu realitatea, de aceea este ideal ca pe site-urile web pe care ne prezentăm oferta turistică să avem cât mai multe informații, dar și imagini sugestive, sau eventuale filmulețe.

O cantitate de informații nelimitată poate fi stocată într-un anumit site, iar această va fi vizualizată de un număr nelimitat de utilizatori, care pot să îl acceseze din orice parte a lumii. Internetul reduce costul schimbului de informații și crește viteza de transfer a acestora, implicit crește și implicarea consumatorilor în schimbul de informație.

Există diferite mijloace de promovare pe Internet a produselor turistice, însă cea mai răspândită și în cazul produselor turistice din Albac este înscrierea acestora pe site-uri specializate. O parte dintre ele oferă acces și posibilitatea de înregistrare gratuite. În cazul pensiunilor, este foarte important ca acestea să fie înregistrate pe mai multe site-uri de specialitate pentru a fi mult mai vizibile. Întotdeauna consumatorii vor acorda o mai mare atenție primelor pagini care le apar când apasă butonul de „căutare” . În cazul pensiunilor din Albac, primele site-uri care apar sunt cele cu un ranking foarte bun. Ca de exemplu Booking.com în figura 3.10:

Figura 3.10. Promovare pensiuni Albac pe Booking.com (sursă Booking.com)

Simpla postare a unui număr limitat de informații pe site-uri gazdă nu este suficient în cazul pensiunilor din agroturism. Site-urile gazdă au rolul de a atrage atenția turistului, însă pentru convingerea acestuia este necesară postarea pe acele site-uri, alături de datele de contact și linkul către pagina personală a pensiunii.

Este foarte important ca o pensiune să își creeze pagină personală, deoarece poate oferi informații mult mai complexe, o galerie foto diversificată, sau poate să preia comenzi online. În cazul acesta putem considera Pensiunea Steaua Arieșului care are o pagină personală foarte bine pusă la punct, vezi figura 3.11. Este esențial ca o pagină să îl determine pe turist să petreacă cât mai mult timp pe ea, informându-se cu privire la oferta turistică oferită. În acest caz turistul poate identifica cu ușurință categoriile de informații puse la dispoziția lui.

Figura 3.11. Pagina oficială a Pensiunii Steaua Arieșului (sursă www.steauaariesului.ro)

Diferențierea acestei pensiuni de restul pensiunilor din Albac, este tipul de servicii complementare care le oferă: tabere pentru copii, sală de conferințe, minispectacole, trasee turistice, piscină, saună, masaj și fitness. Pagina web a acestei pensiuni turistice acordă un spațiu prezentării acestor facilități, dar și exemplificarea lor cu imagini. Pentru cei care vor să îmbine vacanțele petrecute cu familia dar și cele business, pensiunea oferă spații pentru conferințe. Există și o secțiune unde sunt prezentate traseele turistice din Albac dar și împrejurimi. Astfel de informații însoțite de imagini, pot întări dorința turistului de a vizita pensiunea. Această pensiune recurge la o modalitate de rezervare on-line a camerelor, care este foarte accesibilă turiștilor, vezi figura 3.12. .

Figura 3.12. Facilitatea de rezervare on-line a pensiunii Steaua Arieșului ( sursă:www.steauaariesului.ro)

Printre primele pagini care apar când căutăm informații despre comuna Albac sunt cele ale primăriei în figura 3.13. Site-ul de mai jos este foarte slab dezvoltat și nu conține nici un fel de informații. Cei care accesează acest site vor fi de părere că sunt niște oameni foarte iresponsabili care nu se ocupă de site-ul official al primăriei, sau au informații care vor să le ascundă de publicul larg. Pentru a avea parte de o promovare de calitate, le recomandăm să își pună la punct site-ul oficial, care apare printre primele pagini pe Internet.

Figura 3.13. Site-ul official al primăriei Albac (sursă primăria-albac.ro)

Putem identifica unele dezavantaje ale utilizării internetului în agroturism și anume neinformarea sau informarea greșită a turiștilor ca urmare a unor site-uri necorespunzător create. Aceasta este o cauză a necunoașterii rolului pe care îl au site-urile în atragerea de turiști, astfel încât multe dintre ele sunt făcute superficial. O altă cauză ar putea fi faptul că nu se dobândesc cunoștințe tehnice și de informatică, sau tehnologia folosită nu este accesibilă tuturor categoriilor de clienți și populației. O altă dificultate care poate apărea, este comportamentul clientului care nu manifestă o suficientă încredere în acest sistem. Mulți dintre aceștia preferă să apeleze la agențiile de turism clasice, care le conferă mai multă încredere în achiziționarea serviciului .

3.3 TÂRGUL NAȚIONAL DE TURISM RURAL ALBAC

Târgul este o piață, de dimensiuni mari, care se organizează la intervale de timp lungi, fiind un mediu favorabil pentru interacțiunea dintre ofertanți și cumpărători, care contribuie la progresul economic și bunăstarea generală. Târgul este un instrument de marketing utilizat de producători și vânzători pentru asigurarea vânzării proprilor produse și servicii, fiind considerat un mediu propice pentru transferul culturii între prestatori și beneficiari. Este cea mai eficientă cale de transmitere a informațiilor de specialitate între profesioniști (Moise, 2002).

Târgul Național de Turism Rural Albac este un eveniment foarte important la nivel național, deoarece aici găsim la fiecare ediție, oferte turistice din zeci de localități turistice, cu rolul de promovare a turismului rural în România. Evenimentul a ajuns la cea de-a XII-a ediție și este organizat de Consiliul Județean Alba Iulia, Centrul de Cultură Augustin Bena din Alba și Primăria Albac. Acest tip de promovare este foarte potrivit comunei Albac și nu numai, deoarece “ Știm cu toții că, din păcate, satele noastre se depopulează, casele vechi rămân nelocuite și neîntreținute, tradițiile se pierd, uităm folclorul, uităm obiceiurile, iar turismul rural este singura soluție pentru ca toate aceste lucruri să nu se întâmple. Ce trebuie să facem pentru a ne atrage turiștii? Trebuie să fim gazde bune. Un turist care vine să facă turism rural trebuie să fie bine primit nu numai de gazde ci trebuie să fie bine primit de întreaga comunitate pentru că acest turist trebuie să se simtă bine și apoi să aducă și pe alții aici” a afirmat președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel.

Acest târg a fost deschis acum 12 ani, pentru promovarea pensiunilor turistice, dar și a tradițiilor, culturii și turismului rural din Munții Apuseni, după ce comuna Albac a fost declarată stațiune turistică în 2004. După cum a declarat primarul comunei Albac, putem afirma că acest târg și-a atins scopul deoarece numărul pensiunilor din zonă a crecut foarte mult, numărul turiștilor care vizitează zona este din ce în ce mai mare de la an la an, iar agențiile de turism sunt tot mai interesate de această zonă. Fiind unicul târg de acest fel din Transilvania, acesta își propune să promoveze pe lângă pensiunile din zonă și tradițiile, meșteșugurile populare, folclorul, gastronomia etc.

3.3.1 Istoricul Târgului Național de Turism Rural din Albac:

În general programul târgului s-a păstrat cam același, dar la fiecare ediție s-au schimbat niște activități, inaugurări, sau seminarii din domeniul turismului. La început, prima ediție a fost puțin timidă, dar pe parcurs a ajuns să fie o mare sărbătoare a turismul rural din țară. Mai jos sunt prezentate elementele importante, noi din fiecare ediție a târgului:

2004- prima ediție a Târgului Național de Turism Rural de la Albac

2007- se inaugurează Expoziția Etnografică din centrul comunei, expoziție ce cuprinde textile, costume populare, unelte folosite în gospodăria țărănească a moților, ce vorbesc de viața și ocupațiile sătenilor;

2010- Lansarea volumului monografic „Albac – Inima Țării Moților”, decernarea unor diplome de excelență – agenții de turism, decernarea premiilor „Margareta de aur” – ANTREC;

2011- lansarea ghidului turistic al județului Alba;

2012- inedit este vernisajul Taberei Naționale de Pictură de la Albac, aflată la a doua ediție, ce are ca temă „Desenul caselor din Apuseni”;

2013- Ceremonialul de dezvelire a busturilor „Eroilor Neamului – Horea, Cloșca și Crișan”;

2014- programul conține pe lângă activitățiile din fiecare an și mountain bike, lansări de carte, precum și ateliere etnografice;

Ediția din 2015- a fost inaugurat centrul nou de informare turistică din Albac, sporturi extreme pe terenul târgului din Albac.

Ultima ediție a Târgului Național de Turism Rural Albac (Vezi Anexa 3.1) s-a desfășurat în perioada 2-4 septembrie 2016, în comuna Albac și la fel ca în celelalte ediții a avut ca scop promovarea turistică rurală atât la nivelul zonei cât și la nivel național. Acest eveniment a reunit reprezentanții turismului la nivel national și local: agenții de turism, unități de cazare, firme prestatoare de servicii turistice. Afișul evenimentului este prezentat în figura 3.14.

Figura 3.14. Afiș Tărgul Național de turism rural Albac 2016 (sursă www.româniaturistică.ro)

Aceștia au avut ocazia să își prezinte oferta în cadrul unor expoziții cu țesături și articole croșetate, obiecte din lemn, metal sau sticlă, împletituri din cânepă și nuiele, obiecte tradiționale de olărit, port popular, cojoace și opinci, icoane pe sticlă, etc. În afară de aceste obiecte tradiționale specifice zonei, avem ocazia să analizăm ofertele turistice ale pensiunilor din zonă, care au standul lor personal în cadrul expoziției. Pe lângă aceste activități de promovare, întâlnim și concursuri de gastronomie. Mai multe echipe vor fi provocate să gătească în aer liber mâncare tradițională la ceaun, iar în paralel meșterii pricepuți vor face demonstrații de meșteșugărit în arta lemnului. În final cele mai bune mâncăruri au fost premiate de organizatori, nota finală fiind dată de turiștii care au degustat în cadrul unei mese organizată în cadrul târgului .

3.4 ALTE MODALITĂȚI DE PROMOVARE

O altă modalitate de promovare foarte importantă în turism este promovarea vânzărilor prin reduceri de tarife. Aceste reduceri nu trebuie asociate cu scăderea calității serviciilor, pentru a putea fi atinse obiectivele. Tarifele trebuie reduse astfel încât să nu provoace reacții negative ale clienților, dar și ale concurenților. Reducerile de tarife ajută la atragerea de noi vizitatori care inițial nu își permiteau, prin atragerea de noi vizitatori automat crește și frecvența vizitelor de către turiștii care vin pentru prima dată, dar și pentru cei vechi care sunt atrași de reducerile de preț. Acestea duc și la prelungirea numărului de zile de cazare.

Majoritatea pensiunilor din Albac fac reduceri persoanelor care stau mai multe zile, de exemplu la pensiunea Cerbul Apusean se face o reducere de 20% la persoanele care stau minim 4 nopți. O altă reducere practicată de această pensiune este tot o reducere de 20% dar de această dată grupurilor de minim 10 persoane care se cazează împreună. Credem că această pensiune o să atragă și mai mulți turiști care vin în grupuri, dar și numărul de zile de cazare în total (Pensiunea Cerbul Apusean).

O altă modalitate de promovare a pensiunilor din Albac dar și a comunei, sunt jocurile organizate și concursurile la care pot participa turiștii. De exemplu la pensiunea Steaua Arieșului se oferă surprize pentru cei care își petrec sărbătorile de Crăciun alături de gazde. Aceștia oferă tabere și jocuri interesante pentru copii, dar și minispectacole specifice zonei (Pensiunea Steaua Arieșului, 2016).

Prin sponsorizarea unor evenimente culturale și locale, se asigură o intensă promovare a comunei. La Albac se obișnuiește de ceva vreme, să se organizeze în incinta căminului cultural o petrecere numită de localnici “Joc”, la care pot participa nu doar localnicii dar și turiștii. Aici se adună toată lumea care vrea să se distreze, și să asculte muzică specifică zonei, cântată de artiști din Albac.

Colaborarea cu intermediarii este o modalitate de promovare a produselor turistice eficientă, fiindcă aceștia dispun de resurse financiare mai importante decât proprietarii de pensiuni. Promovează un întreg pachet de servicii, au experiență și pot identifica foarte ușor care sunt cele mai adecvate modalități de promovare. De aceea, pentru realizarea unor broșuri sau pentru crearea unei pagini de internet, proprietarii pensiunilor din comuna Albac apelează la ajutorul intermediarilor, care au mai multă experiență în domeniu (Ghereș, 2010).

În concluzie, putem spune că comuna Albac și serviciile turistice oferite de către întreprinzătorii comunei sunt promovate prin multe modalități care au ca și rol atragerea turiștilor. Promovara de la gură la gură oferă posibilitatea de atragere de noi turiști și de sporirea încrederii în serviciile oferite. Prin intermediul materialelor promoționale, se transmit informații insoțite de imagini sugestive, care conferă serviciilor tangibilitate. Reducerile de preț, aplicate de către pensiuni atrag în zonă turiști care înainte nu aveau posibilitatea materială. Organizarea de concursuri atrag în zonă turiști care caută distracție dar și posibilitatea de dobândire a unor abilități. Sponsorizarea de evenimente este o modalitate de promovare care este slab dezvoltată în comuna Albac, aici considerăm că se mai poate lucra puțin. Publicitatea la TV, este o modalitate de promovare care țintește un număr mare de potențiali turiști, recomandăm această modalitate de promovare să fie folosită mai intensiv. Presa ajută foarte mult la transmiterea informației ieftin și unui număr însemnat de persoane. Radio-ul are rolul de reamintire, care este recomndat să fie folosit în cazul vechilor turiști sau cei din prezent. Promovarea online este cea mai des folosită în zilele noastre și este cea mai utilă modalitate de promovare, deoarece vizează un public foarte larg.

Târgul Național de Turism Rural este o modalitate de promovare foarte eficientă, deoarece cu ocazia desfășurării lui, vin în zonă mulți oameni care devin potențiali turiști, care se informează despre servicile oferite. Această modalitate de promovare a comunei trebuie fructificată deoarece este un târg foarte mare care este unic în Transilvania și deci mulți oameni își vor dori să participe. Cu ocazia târgului, turiști pot să cunoască oferta de servicii din zonă, dar pot și petrece timpul liber într-un mod tradițional.

4. ORGANIZAREA ȘI PLANIFICAREA UNUI TÂRG DE TURISM

4.1 DEFINIREA CONCEPUTULUI, TRĂSĂTURILE ȘI ROLUL TÂRGURILOR

4.1.1 Definire și clasificare

“Târgurile reprezintă o piață, de regulă de dimensiuni mai mici, care se organizează la intervale de timp mai lungi decât piețele sau expozițiile tradiționale (Pop& Dabija, 2009). Zamfir Moise ne dă o definiție mai complexă a târgurilor: “medii, ambianțe cu caracter temporar, cu accentuate trăsături de piață, în cadrul cărora se realizează întâlnirea cererii cu oferta, în scopul încheierii de tranzacții comerciale reciproc profitabile pentru parteneri și în care se desfășoară și activități de marketing și cercetare a pieții.”

Acest tip de eveniment care într-un timp scurt, de câteva zile și într-un anumit loc, oferă posibilitatea comunicării, consultării cu diferiți specialiști din diferite domenii de activitate. Potențialii clienți au posibilitatea de a testa produsele sau serviciile oferite și de a-și face o părere despre acestea, cu posibilitatea ulterioară de achiziție a lor. Reacțiile și opiniile vizitatorilor acestui tip de eveniment sunt foarte importante pentru cei care reprezintă oferta, deoarece ajută la cercetarea și prospectarea pieței. Târgurile sunt mai avantajoase decât celelalte modalități de promovare pentru că:

-se realizează contactul direct între cerere și ofertă, iar comunicarea directă are o valoare ridicată pentru că poate fi unica modalitate de stabilire a unor relații de durată și de calitate;

-conferă avantajul creării unor imagini mult mai convingătoare decât în cazul altor instrumente de marketing;

-informațiile oferite în cazul acestor evenimente sunt mult mai dense și complexe, care poate în altă formă nu se pot transmite potențialilor clienți .

În tabelul următor vom prezenta o modalitate de clasificare a târgurilor:

Tabel 4.1 Clasificarea târgurilor

Sursă: (Pop&Dabija, 2009)

După cum se poate observa în figura 4.1, un târg, indiferent de tipul de clasificare are următoarele componente de bază:

– spațiul (locul unde se expune și se desfășoară târgul);

– organizatorul târgului (este persoana care administrează activitățiile care se desfășoară pe parcursul evenimentului);

– furnizorii de produse/servicii (aceștia sunt defapt expozanții care participă la târg);

– clienții potențiali care vizitează târgul și sunt interesați direct în domeniul abordat de târg .

Figura 4. 1. Componentele târgurilor (sursă: adaptat după Pop & Todoran, 2011)

4.1.2 Expozanții și vizitatorii

Expozanții sunt persoane juridice individuale sau colective, care sunt interesate să-și etaleze și să ofere informații despre propriile produse sau servicii, pentru vânzarea acestora ulterioară, cu ocazia evenimentului. Aceștia vor să îți prezinte trăsăturile și calitățiile produselor și serviciilor în raport cu concurența, dar și să testeze reacțiile vizitatorilor. În ceea ce privește vizitatorii, aceștia sunt persoane fizice sau juridice care participă la un eveniment cu scopul de a satisface niște obiective individuale sau de afaceri. Aceștia vin la târguri sau alte evenimente pentru a cumpăra produsele/ serviciile oferite de expozanți, sau să obțină informații cu privire la un domeniu de interes (Moise, 2007).

Tipuri de vizitatori de târguri, în funcție de așteptările lor individuale se pot observa în figura 4.2:

Figura 4.2 Tipuri de vizitatori de târguri, în funcție de așteptările individuale (sursă: adaptat după Pop & Dabija 2009)
Participare la târguri facilitează comunicarea între expozant și vizitator, intensifică contactele deja existente între aceștia și favorizează dezvoltarea unor noi contacte. Târgurile furnizează informații cu privire la un produs/serviciu mult mai activ decât oricare altă modalitate de promovare. Datorită interacțiunii directe între client și ofertant, acesta din urmă poate evalua direct reacțiile vizitatorilor și totodată pot primi sugestii pentru dezvoltarea și optimizarea ulterioară a ofertei. Cel care își prezintă oferta are posibilități multiple să o facă într-un mod care să-l impresioneze pe vizitator .

Disponibilitatea unui târg este foarte scăzută deoarece se desfășoară într-o anumită perioadă, într-un anumit spațiu . De aceea vizitatorii unui târg poate beneficia de informațiile furnizate doar cu ocazia desfășurării târgului, într-o anumită perioadă, într-un anumit loc. Aceștia pot aștepta până la următoare ediție pentru aceste informații sau dacă nu se poate aștepta, se va apela la surse alternative unde se găsesc genul acesta de informații despre produsele/serviciile comercializate la târg.

Mulți dintre cei care vor să participe la un târg își pun întrebarea „De ce aș participa la un asemenea târg?”, iată câteva motive:

Tabelul 4.2 Motivele expozanțiilor și vizitatorilor de participare la târguri:

Sursă: (Pop&Dabija, 2009)

Aspirațiile care pot influența participarea la un târg, pot fi fiziologice și sunt corespondente unor nevoi fiziologice cum sunt: alimentația, obținerea cât mai facilă a hranei și lichidelor. Disponibilitatea acestor surse cât mai aproape de amplsamentul târgului duc: la o stare de spirit a participanților foarte bună, iar aceștia rămân cu o imagine favorabilă în minte, dorința de creare a unor relații de afaceri, dorința de repetare a acestei experiențe. Alte aspirații care pot influența sunt:

– aspirații de conservare: nevoi de apărare care pot fi puse în valoare prin asigurarea pazei care să inducă participanțiilor un sprijin împotriva riscurilor și pericolelor;

– aspirații de simpatie și apartenență: nevoi de afinitate generate de dorința apartenenței la o entitate, în cadrul căreia există posibilitatea realizării obiectivelor propuse;

– aspirații de respect și stimă: nevoia respectului de sine, care vine din realizarea obiectivelor, dar și din atragerea respectului de la cei cu care intri în contact;

– aspirații de cunoaștere, înțelegere: se concretizează prin dorința de a învăța, a cunoaște, de perfecționare a cunoștiințelor acumulate;

– aspirații de ordin estetic: aspectul estetic, o imagine frumoasă de ansamblu a târgului, stare de liniște, relaxare; (Moise, 2007).

Cercetări recente arată că târgurile influențează pozitiv participanții la ele, dar și lumea afacerilor, deoarece acestea aduc tot ceea ce este mai bun, mai nou și mai eficient într-un anumit domeniu. Datorită acestui lucru s-a constatat că majoritatea participanțiilor, fie că e vorba de expozanți sau vizitatori, vor participa și la edițiile viitoare ale unui târg. S-a constat că a scăzut numărul vizitatorilor care vin la târguri doar pentru relaxare și confort, dar a crescut numărul celor care vin la un astfel de eveniment în interes de afaceri. Acest fenomen se datorează nevoilor diferite ale oamenilor și ierarhizarea acestora, aici se evidențiază aspirațiile pentru cunoaștere și informare (Moise, 2007).

4.1.3 Trăsăturile târgurilor, ca și instrumente de marketing:

-cresc rapid în complexitate și grad de implicare;

– clienții potențiali devin tot mai exigenți, mai inventivi, mai specializați;

– firmele trebuie să-și diversifice gama de cunoștiințe de marketing (Pop&Dabija, 2009).

Rolul târgurilor este de a crea condițiile favorabile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor părților implicate, dar și realizarea intereselor acestora. Aceste evenimente oferă condițiile necesare negocierii, informării, consultării, comunicării în perioada desfășurării târgului. Dacă obiectivele care se vor a fi îndeplinite sunt dezvoltarea contactelor și a afacerilor, atunci se va pune accentul pe atragerea de clienți vechi, iar dacă scopul este de atragere de noi clienți, atunci se va utiliza o tehnică de promovare mai intensă și mai variată în funcție de piața țintă. Orice eveniment are în centrul său beneficiul expozanțiilor care, cu ocazia participării, pot să își mărească potențialul competitiv pe piețele de interese .

În figura 4.3 sunt enumerate funcțiile târgurilor care fac posibilă înțelegerea scopurilor celor care aleg să participe la un târg. În prezent târgurile sunt singurele medii care, deși sunt costisitoare, sunt cele mai bune medii de comunicare, negocieri și informare în numai câteva zile.

Figura 4.3. Funcțiile târgurilor (sursă: adaptat după Pop&Dabija, 2009)

4.1.4 Organizarea târgului

Organizarea unui târg ține cont de următorii factori:

– factori implicați direct în oraganizarea târgurilor: sunt cei care duc la o bună desfășurare a activitățiilor de marketing, organizare, prestare de servicii specializate (oraganizatorii, deținătorul centrul expozițional, agenți care recrutează expozanți și vizitatori, prestatori de servicii specializate);

– factori interesați în promovarea vânzărilor produselor/serviciilor: sunt expozanții care au standuri proprii și subexpozanții care își etalează produsele/serviciile în cadrul standurilor expozanțiilor;

– factorii interesați în vizionarea produselor/serviciilor, dar și cunoașterea ideilor, tehnologiilor: sunt vizitatorii care cumpără ori vin să se informeze cu privire la un domeniu de activitate, sau concurenții care sunt interesați de obținerea unor informații legate de propriile produse;

– prestatorii de servicii de reclamă și pulicitate;

– liderii de opinie: au influență privind opiniile cu privire la târg (Pop&Dabija, 2009).

Pentru ca un târg să aibă succes este nevoie de un factor determinant, infrastructura acestuia și a orașului unde se desfășoara târgul. Aceasta are două componente de bază care se condiționează și influențează reciproc: infrastructura internă și cea externă. Infrastructura internă cuprinde toate facilitățiile și dotăriile târgului, care sunt necesare desfășurării activitățiilor în condiții optime și care să satisfacă cerințele expozanțiilor și a tuturor celor care participă la târg. Iar infrastrustura externă se referă la acele facilități moderne și de bună calitate, pentru participanți, din orașul unde se desfășoară târgul dar și împrejurimi (Moise, 1997).

Pentru ca un eveniment să aibă succes și să fie de calitate, organizatorul trebuie să ofere anumite facilități și servicii suplimentare, participanților sau celorlalte entități implicate în realizarea sa. Organizatorul asigură, prin organizarea și planificarea unui eveniment, următoarele: atrage și invită expozanți din zonele cu turism rural din țară, promovează intens pentru atargerea de vizitatori și creează oportunități pentru prestarea de servicii de specialitate. Succesul unui astfel de eveniment se datorează cunoașterii ramurii economice, profilul și tematica evenimentului; și cunoașterea obiectivelor participanțiilor .

De obicei organizatorii pun la dispoziția expozanților unele facilități care să îi ajute în planificarea și stabilirea obiectivelor. De exemplu se pune la dispoziția expozanților lista cu participanții de la ediția trecută și ediția în curs de desfășurare, pentru demararea unor contacte de afaceri preliminare. De asemenea, cei care se ocupă de organizarea acestui eveniment pun la dispoziție facilității și servicii vizitatorilor care au o importanță deosebită pentru realizarea obiectivelor de afaceri ale expozanților: trimiterea prin poștă sau nu numai, a unor materiale care conțin informații cu privire la desfășurarea târgului, deschiderea unei pagini web a târgului care să fie în permanență actualizată pentru a informa potențiali vizitatori .

Principalele responsabilități în marketingul evenimentelor sunt:

Figura 4.4 Responsabilități în marketingul evenimentelor (sursă: adaptat după Moise,2002)

4.2 ORGANIZAREA TÂRGULUI NAȚIONAL DE TURISM RURAL DE LA ALBAC EDIȚIA AXIII-A 2017:

Târgul face parte din ramura serviciilor și facilitează prestarea de servicii atât pentru expozanți cât și pentru vizitatori, potențiali clienți. Este un mediu optim de întâlnire, într-un anumit loc și la un moment dat, între parteneri de afaceri și potențiali parteneri. În cazul nostru, este locul de întâlnire între cei care reprezintă oferta serviciilor și produselor turistice rurale (proprietarii pensiunilor, restaurantelor, agenții de turism, prestatori de servicii turistice) și între vechi sau viitori turiști care se gândesc să își petreacă o vacanță în satele din aceste zone. Pentru a comunica potențialilor vizitatori avantajele participării la asemenea evenimente este important ca organizatorul să prezinte o imagine de ansamblu a unei ediții trecute, conținând imagini și fotografi sugestive, precum și statistici veridice. De asemenea stabilirea locului și datei desfășurării să fie atractiv și accesibil pentru cât mai mulți participanți .

De ce este necesar acest eveniment?

Mulți oameni din ziua de azi nu își mai amintesc și nu îi mai influențează reclamele de la televizor sau alte modalități de promovare: afișe, broșuri, pliante, etc. Avalanșa de informații care sunt transmise fac ca acestea să nu mai ajungă corect la publicul țintă care ne interesează. De exemplu, cei care se uită la un anumit canal de televiziune, iar apoi intră reclamele, aceștia fie așteaptă nervoși să dispară reclamele, fie mută pe un alt canal de televiziune. De aceea putem spune că evenimentele de marketing au un avantaj esențial în comunicarea cu potențiali clienți. Predispoziția participanțiilor spre receptivitate este mult mai mare și mai intensă. Folosirea unui cadru adecvat și a unor elemente specifice, fac ca participanții să fie mult mai interesați și efectele să fie percepute mult mai intens. Un alt motiv pentru care este necesar organizarea unui eveniment este posibilitatea petrecerii timpului liber într-un mod plăcut pe care oamenii îl aleg singuri .

În vederea organizării următoarei ediții a Târgului Național de Turism Rural de la Albac vom avea în vedere toate aspectele teoretice prezentate. Organizarea efectivă se va baza pe următoarele etape, care trebuie realizate în următoarea ordine:

4.2.1 Stabilirea obiectivelor

În stabilirea obiectivelor unui eveniment se pornește de la:

– rezultatele ediției trecute, a avantajelor și dezavantajelor;

– care este locul evenimentului în piața pe care acționează, analiza cererii și a celorlalte evenimente similare .

Înainte de a planifica și organiza un târg, organizatorul trebuie să stabilească obiective complexe în concordanță cu cele stabilite de participanții la acel eveniment. Stabilirea obiectivelor influențează toate activitățiile desfășurate în planificarea unui târg. Unele obiective sunt comune expozanțiilor și vizitatorilor:

Dezvoltarea și promovarea turismului rural în zona Munților Apuseni dar și alte zone:

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv trebuie să atragem un număr cât mai mare de expozanți care să își prezinte oferta de produse/servicii turistice în cadrul târgului,care vin și cu scopul promovării ofertei. Realizarea acestui obiectiv are o mare importanță în precizarea valorii evenimentului, diversificarea ofertei pentru vizitatorii care doresc să cunoască aceste oferte pentru a petrece o vacanța în mediul rural. Modalități de atragere a unui număr însemnat de expozanți: contacte și întâlniri directe cu aceștia, din zonă sau din alte zone ale țării, realizarea și distribuirea unei documentații care să favorizeze participarea, reclamă și publicitate intense, manifestări conexe în sprijinul evenimentului .

Pentru cei care vin să prezinte oferta de servicii este un prilej bun pentru a observa concurența din zonă și pentru a lua măsuri adecvate în acest sens. Proprietarii pensiunilor dar și cei din alimentația publică îți pot dezvolta unele servicii care sunt învechite și pot introduce noi servicii complementare, doar observând oferta concurenței.

Totodată pentru dezvoltarea turismului rural în zonă avem nevoie de turiști. De ceea trebuie să atragem la acest târg un număr mare de vizitatori, potențiali clienți ai produselor/serviciilor turistice din zonă. Doar în acest mod se pot stabili contacte directe cu cererea și asigurarea succesului evenimentului. Pentru realizarea acestui obiectiv trebuie îndeplinite și modalitățiile de atragere a expozanților, dar și următoarele: ofertă de produse/servicii turistice diversificată pentru a avea de unde alege, facilitățile asigurate în contactul cu aceștia, manifestări conexe pentru formarea unei imagini veridice, facilități privind întâlnirea cu expozanții la sediul acestora, petrecerea timpului liber într-un mod plăcut .

Punerea în valoare a dovezilor fizice care sprijină turismul rural:

Natura serviciilor este că acestea sunt intangibilie, nu le poți încerca înainte, nu le poți vedea doar în momentul prestării serviciului sau prin intermediul promovării. De aceea, mulți oameni sunt sceptici în ceea ce privește unele servicii turistice, iar acesta este un motiv în evitarea lor când vine vorba de servicii de cazare, alimentație sau alte servicii complementare.

Cu prilejul acestui târg, turiști pot studia oferta, pot cere mai multe informații și pot fi chiar întămpinați de unele produse materiale care fac ca serviciul să capete un grad mai ridicat de tangibilitate. Totodată, printre activitățiile târgului au loc expoziții de meșteșuguri din zonă, degustare de alimente, porturi populare, etc. Aceste elemente pe care oameni le pot vedea, degusta și atinge, fac posibilă creșterea încrederii în serviciile oferite.

Stabilirea legăturilor între agențiile de turism și pensiunile din zonă:

Agențiile de turism sunt prezente la acest târg de turism tocmai pentru a încheia contracte cu pensiunile din zonă. Acestea au posibilitatea de a vizita pensiunile, chiar de a face fotografii cu ocazia comercializării viitoare a serviciilor de cazare. Întreprinzători au ocazia de a colabora cu agenții de turism care îi pot ajuta în identificare problemelor dar și în comercializarea serviciilor către clienții agenției.

Crearea unei imagini frumoase a târgului:

De asemenea, realizarea unei imagini bune a evenimentului este un obiectiv foarte important, deoarece de aceasta depinde gradul de participare la ediția următoare a expozanțiilor și evident, a vizitatorilor. O imagine favorabilă poate fi create în o multitudine de posibilități care depind de strategia organizatorului, precum și situația economiei în plan national. Modalități de creare a unei imagini bune: promovarea evenimentului prin modalități adecvate, de înaltă calitate, publicitate efectuată cu o frecvență adecvată, aprecieri favorabile din partea celor cu interese în eveniment, bogăția și calitatea informațiilor oferite, calitatea serviciilor oferite, etc. (Moise, 2002)

4.2.2 Identificarea publicului țintă

Este foarte important pentru organizatorii unui târg să identifice publicul țintă, aceluia căruia îi se adresează. Pentru realizarea obiectivelor propuse se are în vedere atragerea unui public care îndeplinește anumite cerințe esențiale. Alegerea unui public țintă este influențată și de subiectul sau tema târgului, deoarece acesta este punctul de interes între expozanți și vizitatori .

În cadrul Târgului național de turism rural de la Albac, publicul țintă este în primul rând, cel puțin interesat de turismul rural din țara noastră. În cazul acesta, ținta sunt toți turiștii care sunt interesați să își petreacă o vacanță în zona rurală, sau doar sunt curioși să participe la târg. Aceștia pot fi vechii clienți ai pensiunilor din zonă sau potențiali clienți.

Vizitatorii târgului percep costurile ca o barieră și de aceea aceștia pun în balanță decizia de a participa sau nu la târg. Aceste costuri pot fi legate de cazare, de masă, alte cheltuieli pe parcursul desfășurării târgului. De aceea aici venim cu propunerea de reducere pe perioada desfășurării târgului la cazare și masă în cadrul pensiunilor de la Albac în proporție de 30%. Iarăși un cost ar putea fi legat de timp, deplasarea până la locație, de aceea am alcătuit manifestări conexe ale târgului pentru a mulțumi vizitatorii și pentru a petrece timpul liber într-un mod plăcut, pentru a nu mai fi considerat un cost asociat târgului .

Pe lângă vizitatorii interesați să participe la acest târg, expozanții sunt cei care beneficiază de pe urma promovării și legăturilor stabilite în perioada târgului. Acest public țintă este acela pe care trebuie să îl informăm cu privire la desfășurarea acestui eveniment și să-l invităm să participe. În cazul comunei Albac expozanții sunt toți proprietarii de pensiuni care participă la târg și la manifestările conexe în cadrul lui.

Alt public interesat în participarea la acest târg sunt agențiile de turism care sunt direct implicate în colaborăriile cu întreprinzătorii din zonă, sau care doresc o colaborare pe viitor. La fel de interesați de acest eveniment sunt și investitorii, pentru studierea posibilitățiilor de noi investiții în zonă. Aceștia vin pentru a vedea potențialul turistic și pentru a dezvolta noi afaceri.

Atragerea expozanțiilor și vizitatorilor este extrem de importantă pentru succesul unui târg, iar modalitățiile de atragere a acestora diferă în funcție de o serie de factori: experiența, disponibilitatea resurselor financiare, relațiile organizatorului, tematica târgului, etc.

O serie de căi de atragere a lor pot fi:

– transmiterea către potențiali expozanți invitații care să conțină detalii succinte despre desfășurarea evenimentului și un formular de participare pe care sunt rugați să îl completeze și să îl trimită înapoi;

– lansarea de reclame în mass-media dar și în rețelele de informare internatională (Internet)

– prospectarea și identificarea potențialilor vizitatori, care își desfășoară activitatea în cadrul tematicii târgului;

– asistență expozanțiilor în activitatea acestora privind reclama și publicitatea;

– atragerea expozanțiilor și vizitatorilor profesionali și punerea la dispoziția lor a unor materiale privind pregătirea și organizarea (Moise, 1997).

Pentru ca târgul să fie unul de succes este important ca serviciile oferite să fie de calitate. La fel de importante sunt serviciile oferite pe parcursul sejurului participanților în zona târgului, dar și cele oferite pe parcursul desfășurării programului. Insuficiența sau calitatea slabă a serviciilor duc la consecințe nefavorabile în dezvoltarea târgului pe viitor (Moise, 1997).

4.2.3 Stabilirea perioadei și locului de desfășurare

Organizatorii unui eveniment, selectează data și locul desfășurării ținând seama de o serie de factori. Astfel pentru stabilirea locului de desfășurare a evenimentului, se iau în calcul o serie de factori care influențează participarea:

Figura 4.5 Factori care influențează participarea la târg (sursă: (Moise Z., 2002)

Iar pentru stabilirea perioadei de desfășurarea a evenimentului luăm în considerare următorii factori:

– perioada să nu se suprapună cu perioada de desfășurarea a altor evenimente similare;

– se evită suprapunerea perioadei cu: sărbători naționale, sărbători religioase, perioadele de concedii (iulie-august, mijlocul lui decembrie- mijlocul lunii ianuarie);

– perioada trebuie să aducă aportul evenimentului la realizarea obiectivelor;

– să nu depășească 5 zile, datorită insufiecienței timpului disponibil al participanților, necesității reducerii cheltuielilor de organizare;

– la evenimentele care îmbină și petrecerea timpului liber este admis ca perioada să se desfășoare în weekend .

Dat fiind faptul că trebuie îndepliniți acești factori de care trebuie să ținem cont în realizarea unui eveniment, organizarea târgului îi va avea în vedere în stabilirea perioadei de desfășurare dar și al locului. De aceea Târgul Național de Turism Rural de la Albac ediția a XIII-a va avea loc în perioada 1-3 septembrie, cum au fost obișnuiți deja participanții, în primul weekend din luna septembrie. Acest lucru ne va oferi prilejul unei bune desfășurări într-o perioadă perfectă din punct de vedere al condițiilor climatice, dar și din punct de vedere al nesuprapunerii cu un alt eveniment important sau sărbători importante.

Iar în ceea ce privește locul desfășurarii târgului, vom ține cont de faptul că acest târg a început și s-a dezvoltat în comuna Albac. Considerăm că această locație este una prielnică desfășurării deoarece Albac este o stațiune turistică care vrea să promoveze turismul rural din zonă. Este o locație accesibilă, din punct de vedere al infrastructurii, care permite ca și celelalte zone rurale din țară să participle la acest târg, cu avantajul principal de promovare a turismului rural din țara noastră.

4.2.4 Programul și activitățiile desfășurate

În alcătuirea programului, am avut în vedere obiectivele expozanțiilor dar și cele ale vizitatorilor care vin la acest târg și cu prilejul de a-și petrece timpul liber într-un mod plăcut și relaxant. Pe lângă expozițiile care prezintă oferta turistică, organizăm și concursuri distractive dar și cu scopul pe care ni l-am propus, anume dezvoltarea turismului rural în zonă.

Programul Târgului Național de Turism Rural de la Albac ediția a XIII-a:

Vineri 1 septembrie 2017:

9.00 -Deschiderea Târgului Național de Turism Rural (discurs organizatori, rugăciune preoți din zonă)

12.00 -Deschiderea concursului “Supraviețuitorii”

14.00 – Concurs “Supraviețuitorii”- traseu în natură

17.00 -Concurs de pescuit Cupa “Aventuri în Apuseni” manșa I

Sâmbătă 2 septembrie 2017:

9.30 -Vizitarea expozițiilor (expoziții agenții de turism și pensiuni din fiecare zonă participantă, expoziții meșteri populari)

10.00 – Parada costumelor populare din fiecare zonă participantă

11.00 – Demonstrații de măiestrie meșteșugărească

12.00 -Vizită la pensiuni

13.00 – Concurs de pescuit Cupa “Aventuri în Apuseni” manșa a II-a

13.30 – Concurs gastronomic

14.30 – Concurs “Supraviețuitorii”- probe sportive

16.00 – Concurs “Supraviețuitorii”- proba de creativitate

17.00 -Festivitatea de premiere concurs gastronomic

21.00 -Artificii

21.30 -Foc de tabără, povești, legende din zonă, muzică și voie bună

Duminică 3 septembrie 2017:

9.30 -Concurs pescuit Cupa “Aventuri în Apuseni” manșa a III-a

10.00 -Vizita la pensiuni

14.00 -Festivitatea de premiere a concursului de pescuit

14.30 -Spectacol folcloric însoțit de dansuri populare

16.30 -Demonstrații „Cel mai vechi obicei”

17.30 – Concurs “Supraviețuitorii” – proba estetică ( cel mai frumos și confortabil cort)

19.00 Festivitatea de premiere a concursului “Supraviețuitorii” și discursul organizatorilor de încheiere a Târgului Național de Turism Rural de la Albac.

Activității:

Datorită creșterii și diversificării particularităților cererii, dar și a produselor, serviciilor și informațiilor, pe lângă manifestăriile expoziționale se organizează acțiuni complementare. Acestea acțiuni au rolul de a crește șansele de realizare a obiectivelor expozanțiilor dar și vizitatorilor, dar și de a evidenția avantajele ofertei, cât și stabilirea unor contacte directe între cele două părți (Pop&Dabija, 2009).

Concursul „Supraviețuitorii”: Acest concurs începe în prima zi a târgului când are loc împărțirea participanțiilor în două echipe a câte șase membri. Aceștia vor sta în corturi amenajate (organizatorii vor avea grijă ca cele două echipe să aibă tot ce este nevoie pentru amenajarea unui cort) de ei pe tot parcursul concursului, adică de vineri 1 septembrie, până duminică 3 septembrie. Numele concursului este dat de tema lui și anume supraviețuirea timp de trei zile într-un cort, dat fiind faptul că concurenții nu se cunosc între ei, participând la următoarele probe:

Proba traseului în natură: constă în parcurgerea unui traseu amenajat de organizatori, în zona apropiată desfășurării târgului. Pe parcursul acestui traseu, participanții vor întâmpina greutăți specifice zonei de munte: cățărare, traversarea unui râu,etc. Proba se încheie când o echipă ajunge prima la linia de sfârșit.

Proba sportivă: constă în întrecerea participanțiilor în probe sportive precum:

Alergare de rezistență;

Alergarea în sac cu încă un partener;

Tragerea la țintă;

Alergarea cu o linguriță cu un ou

Meci de volei între cele două echipe

Proba de creativitate constă în două etape. Prima etapă este constă în inventarea unor poezii, pe loc, despre natură și tot ce înseamnă turism rural, bineînțeles vor avea câteva cuvinte care constituie tema principală a poeziei. Cea de-a două etapă constă în formularea de propoziții cu regionalisme din zonă. Cei care se descurcă cel mai bine la aceasta probă primește cel mai mare punctaj.

Proba estetică privind corturile amenajate de cele două echipe constă în identificarea de către juriu a celui mai frumos dar și cel mai confortabil cort amenajat. Acest concurs se va termina în ultima zi de desfășurare a târgului, când va fi premiată echipa cu cele mai multe punctaje adunate pe parcursul concursului. Echipa câștigătoare va primi un weekend de vis la o cabană din zonă cu mesele incluse.

Concurs de pescuit Cupa “Aventuri în Apuseni”: Acest concurs se desfășoară pe parcursul celor trei zile de târg. Participanții concursului trebuie să vină de acasă cu echipament specific. Cei care prind cea mai mare cantitate de pește va primi premiul I care constă în suma de 600 lei, premiul II va primi 400 lei, iar premiul III va primi suma de 250 lei. Pe lângă aceste premii, se vor oferi și premi concretizate în echipament de pescuit.

Concursul gastronomic: La acest concurs vor participa pensiuni și restaurante din zone rurale care vor găti în natură mâncare specifică zonei. Organizatorii vor asigura condițiile necesare desfășurării concursului, punând la dispoziția participanțiilor echipamentul necesar. La final cea mai gustoasă mâncare va primi un premiu în valoare de 500 lei premiul I, 400 lei premiul II și 200 lei premiul III.

Demonstrații „Cel mai vechi obicei”: În cadrul desfășurării târgului vor avea loc duminică demonstrații în ceea ce privește cel mai vechi obicei din fiecare zonă participantă la târg. Participanții vor avea libertate în exprimare și creativitate. Scopul acestei demonstrații este de a arăta vizitatorilor târgului obiceiurile din zone diferite, pentru a cunoaște și a explora fiecare zonă care promovează turismul rural.

Vizită la pensiuni: Aceasta vizită este special concepută pentru reprezentanții agențiilor de turism, pentru a cunoaște potențialul turistic din zonă. Organizatorii vor organiza călătorii pentru acești reprezentanți pentru a vedea obiectivele turistice din zonă. Prima călătorie va fi pe ruta Albac-Gârda de Sus-Ghețar, cea de-a doua va fi pe ruta Albac-Avram Iancu. Reprezentanții agențiilor de turism vor putea vizita unele pensiuni din zonă pentru a încheia contracte și pentru a vedea diferite grade de confort ale pensiunilor.

Expozițiile din cadrul târgului vizează următoarele:

-expoziție de agenții de turism

-expoziții ale fiecărei zone turistice rurale

-expoziția meșterilor populari

Participanții acestor expoziții au fost invitați din mai multe zone ale Municipiului Alba unde este dezvoltat turismul rural. Pentru atragerea acestora se elaborează invitații însoțite de formulare de completat în caz de participare care se distrubuie primăriilor unde există turism rural, dar și un regulament de participare special structurat pentru acest eveniment. Aceste invitații se distribuie cel puțin cu o lună înainte pentru stabilirea participanțiilor, dar și în caz că aceștia se răzgândesc să poată renunța din timp. (Vezi model invitații la Anexa 4.1)

4.2.5 Estimarea și structurarea bugetului

Bineînteles că bugetele stabilite pentru un astfel de evenment nu trebuiesc depășite. De obicei ideile și exigențele clienților pot depăși bugetele stabilite, însă pentru a oferi ceva mai mult decât o realizare standard, putem folosi mai multă creativitate și este util să se folosească prestații suplimentare. Din acest motiv bugetul trebuie calculat cât mai detaliat și realist posibil, iar bugetul pentru Târgul Național de Turism Rural de la Albac este detaliat după cum urmează în figura 4.3: .

Tabelul 4.3 Cheltuieli estimative pentru organizarea Târgului Național de Turism Rural de la Albac 2017

Sursă: Raport eveniment Târgul Național de Turism Rural de la Albac 2016

4.2.6 Modalității de promovare

Participarea la târg face posibilă o promovare eficientă, adecvată obiectivelor expozanțiilor, care vizează direct segmentul de piață țintit și grupurile de vizitatori profesionali vizați. Expozanții pot să își desfășoare activitatea de reclamă și publicitate prin relații directe cu mass-media, sau prin interemediul organizatorului de târg, care poate avea relații speciale cu aceștia. Promovarea poate fi eficientă și cu costuri minime în presa scrisă, emisiuni la radio și la televizor. În acest sens se pot utiliza: anunțuri, articole de informare, întâlniri, mese rotunde și conferințe, diseminarea de informații la propriul stand (Moise, 1997).

În ceea ce privește ediția a XIII-a a Târgului Național de Turism Rural de la Albac, vom lua în considerare o promovare eficientă și cu costuri cât mai scăzute. De aceea, considerăm că este necesar diminuare materialelor de promovare precum flyerele și broșurile, deoarece nu sunt destul de eficiente. Se poate observa de-a lungul timpului că majoritatea oamenilor care primesc flyere sau broșuri, dacă nu sunt destul de interesați, le vor arunca la gunoi. Pentru că cei care vin la acest târg vor să plece acasă cu o mică amintire, care să îi lege sufletește de acest eveniment și această zonă, o să confecționăm broșuri și magneți de frigider care o să îi distribui gratuit tuturor vizitatorilor târgului.

Cu ocazia organizării târgului, se utilizează următoarele elemente de promovare:

– Afișe A3 – 75 de bucăți, distribuite de către Primăria Albac

– Flyere – 250 de bucăți, distribuite de către Primăria Albac

– Broșură – 100 de bucăți

– Magneți de frigider – 500 bucăți

– Broșe distribuite vizitatorilor – 300 bucăți

– Banner – 1 bucată, interior Sala de Sport

– Bannere – 4 bucăți, amplasate de către primăria Albac pe traseu din Alba Iulia până la Albac

– pliante, broșuri, materiale publicitare și promoționale la standurile proprii;

Editarea și tipărirea materialelor de informare și reclamă trebuie să se facă din timp pentru a permite distribuirea lor din vreme, acordarea unui timp de gândire participanților. Conținutul acestora trebuie să fie credibil, cu informații veridice, să fie redactat concis și să conțină informațiile necesare în legătură cu desfășurarea târgului. Trebuie să fie prezentat într-o manieră atrăgătoare cu fotografii sugestive și din edițiile anterioare ale târgului (Moise, 1997).

(Vezi materiale promoționale la Anexa 4.2)

– testarea și degustarea.

– reclamă la posturile de televiziune care au acorduri încheiate cu organizarea târgului: postul TV PRO TV Alba, postul Alba TV;

– ziarul, publicații la ziarul săptămânal “Cațavencii”, revista „Vacanțe la țară”, cotidianul „Unirea”;

– promovare online la: www.alba24.ro, www.ziarulunirea.ro, www.apulum.ro, site-ul „ProAlba.ro”, site-ul „StirisiReportaje.ro”;

– rețeaua de radiodifuziune: postul radio „Radio Transilvania”, postul radio „Reîntregirea”, postul radio „Atlas FM”, postul radio „PRO Fm”; (Vezi mediaplanuri la Anexa 4.3)

Denumirea și textul spoturilor radio:

Spot „General”:

Dacă vrei să simți vie tradiția, te invităm în Țara Moților. Vino din 1 până în 3 septembrie , în județul Alba și bucură-te de Târgul Național de Turism Rural. Concurs de gastronomie, de pescuit, standuri cu agenții de turism, spectacole, un mare târg de meșteșuguri și cel mai nou concurs organizat la acest târg „Supraviețuitorii” – iată ce vei găsi la Albac, în capitala turismului rural. Te așteptăm să simți și tu căldura locului și voia bună din sufletele oamenilor!

Spot „Meșteri populari”:

Vrei să te întâlnești cu tradiția și nu ai ocazia? Te așteptăm la Albac, din 1 până în 3 septembrie, la târgul de meșteri populari, ca să descoperi lumea autentică și fascinantă a meșteșugurilor din multe zone rurale din țară. Opinci și costume tradiționale, fluiere și obiecte meșterite manual – le găsești la Albac, într-unul din cele mai mari târguri de meșteri din România. Nu rata această întâlnire cu folclorul și cu turismul verde, poate vei învăța și tu ceva!

Expozanții care sunt inscriși să participe la târg, au posibilitatea să apeleze la marketingul direct, dacă dețin o bază de date cu e-mailuri sau număr de telefon a vechilor clienți sau potențiali clienți. Aceștia pot să le trimită un e-mail sau un mesaj text pe telefon să îi anunțe de organizarea târgului și să îi invite pentru a păstra o relație de durată cu aceștia .

Pentru o promovare cât mai intensă și mai de calitate, organizatorii trebuie să pună la dispoziția agențiilor și reprezentanțiilor însărcinați cu promovarea târgului, un volum mare de informații cu privire la desfășurarea evenimentului, dar și informații din edițiile precedente care să producă o imagine în mintea celui care vrea să participe. Pe lângă aceste lucruri, agenții de promovare trebuie să distribuie și formulare de înscriere sau contractare, care trebuie distribuite din timp pentru a atrage cât mai mulți participanți (Moise, 1997).

În concluzie putem identifica aspecte care fac ca acest tip de promovare, târgul, să fie unul reprezentativ pentru comuna Albac, dar mai ales pentru turismul rural din zonă. În primul rând contactul direct dintre cerere și ofertă este extrem de important pentru relațiile de durată, dar și pentru a observa prezentarea produselor și serviciilor într-un mod viu. În al doilea rând prin acest eveniment se păstreză și relațiile cu clienții vechi și se stabilesc noi relații cu clienții potențiali. Cei care participă la târg pot testa unele produse oferite de expozanții și pot vedea cu ochii lor elementele de natura tangibilă care fac serviciul de cazare și masă, unul accesibil pentru turiști. Prin intermediul târgurilor se pot observa reacțiile și comportamentele potențialilor clienți.

În ceea ce privește Târgul Național de Turism Rural de la Albac din 2017, ne propunem ca în următoare ediție să atragem cât mai mult tineret la participarea târgului. Am ales acest public deoarece aceștia sunt o modalitate de promovare „vie”: tinerii au mulți prieteni și deci o să împărtășească această experiență cu ei, deoarece tinerii folosesc mult internetul și paginile de socializare, acesta ar fi un alt mod de promovare. Ne propunem să atragem acest public țintă prin introducerea unor activități în cadrul târgului care sunt special gândite pentru tineri: concursul „Supraviețuitorii” care presupune alcătuirea de echipe formate din tineri, demonstrații „Cel mai vechi obicei” este o provocare care sperăm să o îndeplinească tot tinerii veniți din diferite zone ale țării și nu în ultimul rând foc de tabără, artificii, legente și voie bună.

În al doilea rând ne propunem să le transmitem cât mai mult vizitatorilor târgului pentru a alege să își petreacă vacanța într-o asemenea zonă rurală. Acest scop sperăm să îl îndeplinim cu ajutorul concursurilor gastronomice, de măiestrie meșteșugărească, parada costumelor populare din diferite zone, etc. Aceste activități au scopul de a-i arăta turistului exact ce este în zona respectivă și pentru ce se duce acolo.

Ca și modalități de promovare am ales să introducem broșe și magneți de frigider care să le distribuim în mod gratuit participanților la târg, pentru a pleca acasă cu o dovadă vie a locului și mai ales a tradiție din comuna Albac.

5.CONCLUZII

Lucrarea de față propune o nouă abordare a Târgului Național de Turism Rural de la Albac, prin atragerea de noi piețe țintă care să participe la târg, dar și prin modalități creative de promovare a târgului.

În primul rând am identificat potențialul antropic și natural al comunei Albac, care are o contribuție importantă la atracția turiștilor în această zonă. Resursele naturale fac ca turistul să își petreacă o parte din timp în această zonă, deoarece el caută un loc diferit decât cel de unde provine. Turistul care vine la Albac caută zona de munte liniștită cu fauna și flora specifică locului, iar un punct de atracție este și râul Arieș. Localizarea comunei este și ea un punct de interes pentru turiștii care vin aici (departe de orașele aglomerate, dar aproape de Câmpeni, în caz de urgențe). În ceea ce privește cultura și istoria comunei, se poate afirma că mulți turiști vin aici pentru a afla trecutul istoric al lui Horea, Cloșca și Crișan și pentru a auzi legenda Albacului, care și aceasta este un element de atracție turistică. Elementele culturale de o mare însemnătate pentru turismul rural sunt: portul național al moților, limba vorbită, tradițiile, obiceiurile de sărbători, meșteșugurile, gastornomia (care și aceasta poate fi o motivație de călătorie în Țara Moților). Turiști străini vin în această zonă pentru a cunoaște cultura locuitorilor și tradițiile lor. Tipurile de turism identificate în comuna Albac sunt: turismul religios, cultural, agroturismul, turismul rural și de aventură.

După analiza statutului ocupațional al populației din Albac am constatat că aproximativ 30 % au un loc de muncă. De aceea propunem ca cei care doresc să devină anteprenori să construiască pensiuni care să ofere mai multe locuri de cazare potențialilor turiști din următorii ani. Acest lucru va duce și la creșterea economică a comunei.

În al doilea rând am analizat promovarea online a județului Alba, deoarece considerăm că turiști care vin la Alba, vor vrea să viziteze și împrejurimile, implicit și comuna Albac. Am observat că promovarea online a județului se face prin intermediul: rețelelor de socializare, ziarelor online, aplicațiilor pe mobil care ajută și îndrumă turiștii spre atracțiile turistice din județ, site-urilor proprii ale instituțiilor publice, prin intermediul blog-urilor, dar și prin proiecte de viitor privind codurile QR amplasate pe atracțiile turistice.

De asemenea am analizat promovarea comunei Albac pentru a identifica metoda cea mai potrivită pentru promovarea servicilor turistice, pentru a o fructifica pe viitor tot mai mult. După analiza metodelor de promovare, am constatat că Târgul Național de Turism Rural de la Albac este cea mai potrivită pentru mai multe piețe țintă. Am analizat istoria edițiilor anterioare ale târgului și am constatat următoarele:

-de-a lungul anilor s-au folosit aceleași manifestări conexe ale târgului;

-se adresează mai mult segmentului de piață de vârsta a doua;

-vin aici iubitorii de tradiție, natură și cei care reprezintă un interes direct în organizarea târgului;

-modalitățiile de promovare sunt învechite și nu mai au același efect asupra potențialilor turiști.

Dat fiind aceste impedimente în promovarea prin intermediul târgului a comunei, propunem atragerea publicului tânăr la edițiile viitoare. Vrem să accentuăm posibilitatea de distracție și în cadrul turismul rural și vrem să renunțăm la concepția că acest tip de turism este pentru persoanele mai învârstă. Am ales acest public deoarece aceștia sunt o modalitate de promovare “vie”: tinerii au mulți prieteni, deci o să împărtășească această experiență cu ei, deoarece tinerii folosesc mult internetul și paginile de socializare, acesta ar fi un alt mod de promovare. Pentru atragerea acestui public am organizat concursul “Supraviețuitorii” care se adresează tinerilor. De asemenea demonstrațiile obiceiurilor din celelalte zone vor fi dezvăluite tot de tinerii pasionați de tradiție și istorie. Pentru a atrage și mai mulți turiști se vor aplica reduceri de 30% la cazare și masă pe perioada târgului. În ceea ce privește modalitatea de promovare a târgului pe lângă promovarea online, prin intermediul radioului, Tv, sau ziare fizice, am considerat că broșele și magneții de frigider sunt dovezile materiale necesare pentru a convinge vizitatorul să mai treacă pe la Albac.

O altă modalitate de promovare a vânzărilor de serviciilor turistice, pe care vrem să o propunem este organizarea în cadrul târgului a unei tombole unde pot să se înscrie toți participanții la târg (expozanți, vizitatori și nu numai). Această tombolă constă în două direcții de acțiune. Prima are rolul de promovare, iar cei înscriși vor câștiga premii care constau în bucate tradiționale, produse meșteșugărești, elemente din portul tradițional, dar și un weekend gratuit în comună cu cazare și masă inclusă.

A doua direcție de acțiune constă în completarea unui formular pentru această tombolă, unde cei care vor să participe vor trebui să completeze e-mailul sau numărul de telefon, unde ulterior se va trimite un chestionar care dorește să evalueze participarea la târg. Acest chestionar va rezolva problema obținerii bazelor de date cu expozanții, dar și cu potențiali clienți. De asemenea, prin intermediul acestui chestionar organizatorii edițiilor viitoare vor putea să cunoască preferințele celor care vor participa.

În concluzie putem identifica următoarele aspecte care fac ca acest tip de promovare, târgul, să fie unul reprezentativ pentru comuna Albac, dar mai ales pentru turismul rural din zonă:

-târgurile și expozițiile nu pot fi înlocuite de performanțele tehnologice, deoarece există încă cerere mare de prezentare a produselor și serviciilor;

-diversitatea ofertei este și aceasta în creștere;

-schimbul de experiență și contactul direct între participanții la un astfel de eveniment este extrem de important pentru că poate realiza relații de lungă durată între ofertă și cerere;

-întreținerea relațiilor cu clienții vechi;

-testarea produselor/serviciilor noi se poate face prin intermediul târgurilor;

-reacțiile vizitatorilor pot fi valoroase pentru cercetările de piață;

-atragerea unui număr semnificativ de turiști, viitori potențiali clienți ai anteprenorilor din zonă, se poate observa evoluția numărului de turiști în următoarea figură:

Figura 5.1 Sosiri ale turiștiilor în structuri de primire turistică în comuna Albac (sursă: www.insse.ro)

Putem observa în cadrul figurii 5.1 o stagnare apoi din anul 2010 o creștere a numărului de sosiri ale turiștiilor în comuna Albac, astfel încât în 2011 erau 1445 de sosiri ale turiștiilor, crescând până în 2016 la 4469 de sosiri ale turiștiilor. Această creștere, de patru ori, a numărului de sosiri ale turiștiilor înseamnă o bună promovare a comunei și zonei, care îi îndeamnă pe turiști să vină în vacanțe. Acest lucru se datorează și târgului care se desfășoară în fiecare an.

Referințe bibliografice

(n.d.). Retrieved 05 04, 2017, from www.insse.ro.

***. (n.d.). www.arieseni.pro. Retrieved 06 08, 2017, from Pestera Poarta lui Ionele din Cheile Ordancusei: http://www.arieseni.pro/9-arieseni-obiective-turistice/32-pestera-poarta-lui-ionele

Alexandra Zbuchea, F. P. (2009). Ghid esențial de promovare. București: Tritonic.

Balaban, D. C. (2005). Comunicare publicitară. Cluj Napoca: Accent.

Blogul Oficial de Turism al Municipiului Alba Iulia. (n.d.). Retrieved 04 13, 2017, from viziteazaalbaiulia.ro: http://viziteazaalbaiulia.ro/

Buciuman, E. (1999). Marketingul produsului agroturistic. In E. Buciuman, Economia turismului rural și a agroturismului (pp. 131-145). Alba.

Buciuman. (1999). Marketingul produsului agroturistic. In Buciuman, Economia turismului rural și a agroturismului (pp. 131-145). Alba.

Centrul de cultură Augustin Bena. (2016). Retrieved 11 30, 2016, from www.culturaalba.ro: http://www.culturaalba.ro/targul-national-de-turism-rural-de-la-albac/

Constantin, T. (2004). Albac-spațiu mirific de istorie și spiritualitate românească. Alba-Iulia: ALTIP.

Dabija, C.-M. P. (2009). Târgurile și expozițiile, instrumente moderne de marketing. Cluj Napoca: RisoPrint.

Despre Zig Zag prin Romania. (n.d.). Retrieved 4 19, 2017, from www.zigzagprinromania.ro: http://www.zigzagprinromania.ro/

Diaconu. (2004). Marketingul turistic. In Diaconu, Turism prin internet (pp. 176-182). București: Editura Tribuna Economică.

Ghereș, M. (2010). Aplicația practică 5. In M. Ghereș, Mapa întreprinzătorului în agroturism (pp. 42-60). Cluj Napoca: RIPOPRINT.

Group, A. C. (2015). Strategia de dezvoltare locală 2015-2020. Alba.

Jude, R. (2011). Țara Moților. București: Universitară.

JudețeOnline.ro. (2010). Retrieved 11 07, 2016, from http://judeteonline.ro/turism/manastiri/manastirea-albac.html

Județul Alba. Ghid turistic. (n.d.). Retrieved 4 19, 2017, from albaghid.wordpress.com: https://albaghid.wordpress.com/

Kotler. (1999). Managementul marketingului. In P. Kotler, Managementul marketingului (p. 849). București: Ed. Teora.

Moise, D. (2015). Marketingul evenimentelor: Târgurile și expozițiile. București: Editura ASE.

Moise, Z. (1997). Marketing prin intermediul târgurilor și expozițiilor. București: ALL EDUCATIONAL.

Moise, Z. (2002). Târgurile, expozițiile și convențiile, intrumente de marketing. București: All Beck.

Moise, Z. (2007). Marketing. Ghid pentru participarea la târguri și expoziții. Cluj-Napoca: Editura DACIA.

Moise. (2002). Târgurile, expozițiile și convențiile, instrumente de marketing. In Moise, Târgurile, expozițiile și convețiile (pp. 34-70). București: All Beck.

Moise. (n.d.). Târgurile, expozi.

Pensiunea Cerbul Apusean. (n.d.). Retrieved 11 26, 2016, from http://cerbulapusean.in-romania.ro/: http://cerbulapusean.in-romania.ro/

Pensiunea Steaua Arieșului. (2016). Retrieved 11 26, 2016, from http://www.steauaariesului.ro/: http://www.steauaariesului.ro/galerie-foto/ansamblul-de-dansuri-bradeana/

Pop & Todoran. (2011). Marketing prin intermediul târgurilor și expozițiilor.

Schafer-Mehdi, S. (2009). Organizarea evenimentelor. București: ALL.

Timonea, D. (2016, 12 4). Ghid turistic pe telefon prin aplicația ”e-alba iulia”. Cum funcționează și ce atracții pot fi descoperite. Retrieved 4 19, 2017, from adevărul.ro: http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/ghid-turistic-direct-telefon-aplicatia-e-alba-iulia-functioneaza-atractii-descoperite-1_584428055ab6550cb81b5b6b/index.html

Timonea, D. (2017, 3 22). O nouă modalitate de promovare a monumentelor din Alba Iulia: informații prin cod QR. Retrieved 4 19, 2017, from adevarul.ro: http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/o-noua-modalitate-promovare-monumentelor-cetatea-alba-iulia-informatii-cod-qr-1_58d244af5ab6550cb8917c2b/index.html

Todea, S. B. (2010). Albac-Inima Țării Moțiilor Monografie. Albac: Editura Nereamia Napocae.

Ultimele actualizari pe TEMPO Online. (n.d.). Retrieved 05 11, 2017, from www.insse.ro: http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro

Unirea, Z. (2016). Târgul Național de Turism Rural Albac: Stațiunea din Munții Apuseni va fi în perioada 2 – 4 septembrie capitala turismului rural românesc. Retrieved 2016, from www.ziarulunirea.ro: http://ziarulunirea.ro/targul-national-de-turism-rural-albac-statiunea-din-muntii-apuseni-va-fi-in-perioada-2-4-septembrie-capitala-turismului-rural-romanesc-386596/

ANEXE

ANEXA 3.1 PROGRAMUL TÂRGULUI NAȚIONAL DE TURISM RURAL DE LA ALBAC:

PROGRAMUL Târgului Național de Turism Rural ALBAC, ediția a XII-a:

Vineri – 2 septembrie 2016

10.00 – 20.00 – Primirea expozanților și amenajarea stand-urilor

Sâmbătă – 3 septembrie 2016

10.00 – 10.30 – Te Deum și Recital al Fanfarei ,,Augustin Bena” a Județului Alba

10.30 – 11.00 – Deschiderea oficială a Târgului Național de Turism Rural Albac 2016

11.00 – Vernisarea expozițiilor

– expoziția agențiilor de turism

– expoziția meșterilor populari

– expoziția de artă fotografică

20.00 – 22.00 – Spectacol folcloric

22.00 – 23.00 – Recital de muzică ușoară – clasa Centrului de Cultură ,,Augustin Bena”

23.00 – Program artistic pentru tineret – muzică ușoară – TRUPA RE BORN

– Foc de artificii

– Foc de tabără

Duminică – 4 septembrie 2016

10.00 – 14.00 – Vizitarea expozițiilor

11.00 – 14.00 – Demonstrații de măiestrie meșteșugărească – Arta lemnului

11.00 – 14.00 – Demonstrații de gastronomie tradițională

14.00 – 15.00 – Parada portului tradițional românesc

15.00 – 21.00 – Spectacol folcloric extraordinar.

ANEXA 4.1 – MODEL INVITAȚIE PARTICIPARE TÂRGUL NAȚIONAL DE TURISM RURAL :

Stimată doamnă / Stimate domn,

Consiliul Județean Alba și Primăria Albac au onoarea de a vă invita să participați la cea de a XIII-a ediție a Târgului Național de Turism Rural de la Albac, organizat în perioada 1-3 septembrie 2017 – unicul târg de turism rural din Transilvania.

Această manifestare reunește reprezentanții din turism la nivel regional și național: agenții de turism, unități de cazare, firme prestatoare de servicii turistice, iar partenerul oficial al târgului este Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural.

Pentru a face ca prezența dumneavoastră să fie plăcută dar și utilă, organizatorii vă oferă facilități la cazare, masă și excursii de documentare la pensiunile din zona Munților Apuseni.

Vă mulțumim și așteptăm confirmarea dumneavoastră până la data de 21 august 2017.

Cu respect!

Tabel 4.1 Formular de înscriere expozanți (sursă proprie)

NOTĂ: Organizatorii asigură cazarea pentru 2 nopți (1/2 și 2/3 septembrie) pentru maxim 2 persoane, precum și masa.

REGULAMENT DE PARTICIPARE

1. EXPOZANȚI ȘI PRODUSE

1.1 Sunt acceptate orice fel de produse, servicii și înscrisuri legate de comercializarea lor cu condiția ca acestea să se încadreze în profilul manifestării conform tematicii acesteia și să fie menționate în formularul de înscriere acceptat de expozant și agreat de organizator. Organizatorul își rezervă dreptul de a nu admite acele exponate care nu se încadrează în tematica târgului de turism rural, precum și cele care apar ca fiind dăunătoare și/sau periculoase.

1.2 Expozanții sunt exclusiv răspunzători de respectarea întocmai a legislației și reglementărilor în vigoare în România și în plan internațional, pe care se obligă să le cunoască în detaliu și să le respecte. Obținerea avizelor și autorizațiilor prevăzute de lege sunt exclusiv în sarcina expozantului.

2. ÎNSCRIERE – PARTICIPARE

2.1. Înscrierea pentru participare se face numai în baza formularului de înscriere, recepționat și înregistrat județean Alba până la data precizată în acesta. Ordinea de recepționare a formularului de înscriere județean Alba constituie ordinea de înscriere a expozanților.

Consiliul județean Alba își rezervă dreptul ca, în funcție de suprafețele ocupate sau în caz independent de voința sa, să schimbe locația și să informeze expozantul în acest sens.

2.2 În funcție de posibilități, dimensiunile standului și suprafața alocată poate diferi de cea solicitată și participarea poate fi refuzată de către organizator din lipsa de spațiu.

3. RETRAGERE

În cazul în care expozantul renunță la participare, acesta se obligă să anunțe organizatorul până la data de 21 august 2017.

4. SPAȚIUL DE EXPUNERE

4.1 Standul/spațiul alocat este preluat de expozant cu proces-verbal încheiat cu reprezentantul organizatorilor în data de 1 SEPTEMBRIE 2017 intre orele 14.00-20.00 și predat tot pe baza de proces-verbal încheiat cu reprezentantul organizatorilor în data de 3 SEPTEMBRIE 2017 între orele 15.00-17.00. Expozantul este obligat să elibereze spațiul și să predea standul cu dotările comandate în starea în care le-a primit, fiind considerat că le-a primit în stare bună, în termenul de se obligă să suporte pierderea sau deteriorarea constatată cu ocazia predării-primirii. Părțile convin ca, în cazul în care expozantul a deteriorat spațiul/standul alocat și/sau alte bunuri din dotare, a provocat alte daune, Consiliul județean Alba are dreptul să rețină bunurile acestuia, drept garanție, pentru recuperarea daunelor.

4.2 Expozantul poate utiliza numai spațiile de expunere alocate. Este interzisă utilizarea surselor de sunet (nivel maxim admis: 75dB) și/sau lumină care deranjează alți expozanți.

5. PROGRAM DE DESFĂȘURARE

Preluarea standului de către expozant are loc în data de 1 septembrie 2017, între orele 14.00 – 20.00

Predarea standului către organizatori are loc în data de 3 septembrie 2017, între orele 15.00-17.00.

Accesul pe durata manifestării se desfășoară după următorul program:

– pentru expozanți:

în ziua de 1 septembrie 2017, între orele 14.00 – 20.00;

în ziua de 2 septembrie 2017, între orele 09.00 – 18.00;

în ziua de 3 septembrie 2017, între orele 09.00 – 17.00

– pentru vizitatori:

în ziua de 2 septembrie 2017, intre orele 11.00 – 18.00;

în ziua de 3 septembrie 2017, între orele 10.00 – 14.00;

Expozanții sunt obligați să respecte programul de funcționare pe întreaga perioadă de desfășurare a Târgului Național de Turism Rural de și au obligația să asigure prezența la stand pe întreaga perioadă de vizitare a târgului conform programului mai sus menționat.

6. PUBLICITATE

6.1 Expozantul are dreptul să facă publicitate produselor sale gratuit doar în incinta propriului stand. Distribuirea de prospecte, pliante și mostre în afara standurilor închiriate poate fi făcută doar cu aprobarea prealabilă a organizatorului și în condițiile convenite între părți.

6.2 Formele de publicitate trebuie să fie în concordanță cu principiile comerciale și cu legislația din România. Organizatorul are dreptul să înlăture fără acordul expozantului inscripționările, reclamele și alte forme de publicitate făcute în interiorul și în afara propriului stand în cazul în care consideră că nu sunt în concordanță cu legislația română, cu condițiile de participare sau că deranjează pe ceilalți expozanți etc.

7. ASIGURAREA PAZEI; RĂSPUNDERE

7.1. Organizatorul asigură paza generală exterioară a pavilionului în afara programului de desfășurare (art. 5), fără însă a fi considerat răspunzător de securitatea și integritatea bunurilor și materialelor expozanților. Se recomandă expozanților asigurarea bunurilor. În cazul dispariției unui exponat/obiect din stand, expozantul este obligat să semnaleze aceasta imediat Poliției. Expozantul este răspunzător de paza, integritatea și securitatea bunurilor sale în timpul programului de desfășurare prezentat mai sus.

7.2. Expozantul este răspunzător de respectarea normelor legale de prevenire a incendiilor (inclusiv se obliga să ia toate masurile pentru interzicerea fumatului in stand), a normelor de protecție a muncii .

7.3 Din considerente de forță majoră, independente de voința sa, organizatorul poate să anuleze manifestarea ori poate să modifice perioada de desfășurare.

ANEXA 4.2 – REPRODUCERE MATERIALE PROMOȚIONALE:

Afiș eveniment:

Flyer față:

Flyer verso:

Banner interior Sala de Sport:

Broșură eveniment:

Magnet de frigider nr.1:

Broșă invitați și participanți:

ANEXA 4.3 – MEDIAPLANURI:

Tabel. 4.3 Mediaplan pentru difuzare de spot radio în perioada 28 august – 01 septembrie 2017 la nivel regional și național.

Tabel 4.4 Mediaplan pentru difuzare de machetă la postul tv „PRO TV” în perioada 29 august – 03 septembrie 2017:

Tabel. 4.2 Mediaplan pentru difuzare de spot radio în perioada 28 august – 03 septembrie 2017 pe posturile „Reîntregirea” , „Atlas”, PRO fm.