Studiu Privind Impactul Social Media In Strategia DE Promovare A Unei Societati Romanesti

STUDIU PRIVIND IMPACTUL SOCIAL MEDIA IN STRATEGIA

DE PROMOVARE A UNEI

SOCIETATI ROMANESTI

CUPRINS

ARGUMENT

Capitolul 1. Delimitari conceptuale

Expansiunea marketingului în mediul online

Publicitatea – componentă a mixului promoțional

Politici de marketing utilizate în mediul online

Capitolul 2. Marketing social media

Social Media din punct de vedere al antreprenorului

Canale de social media

Retelele sociale, cea mai importanta revolutie tehnologica dupa aparitia internetului

Facebook – un instrument de marketing pentru afaceri

Despre Facebook

Facebook in Romania

Promovare pe Facebook

Evaluarea impactului paginilor in randul utilizatorilor

Companii nationale si internationale care se bucura de succes pe Facebook

Capitolul 3. Social media si mediul de afaceri romanesc

Impactul marketingului prin intermediul retelelor de socializare asupra mediului de afaceri local

Platformele utilizate pentru marketing prin intermediul rețelelor de socializare în mediul de afaceri românesc

Strategia, perioada și frecvența de utilizare a rețelelor de socializare în mediul de afaceri local

Administrarea campaniilor și activitățile derulate prin rețelele de socializare

Interacțiunea cu followerii pe rețelele de socializare

Domeniile în care sunt folosite rețelele de socializare în mediul de afaceri local, bugetele alocate și beneficiile obținute de companii

Capitolul 4. Impactul social media in strategia de promovare a S.C. BELEAN TRADING S.R.L.

Definirea conceptelor

Stadiul cunoașterii – la nivel aplicativ

Prezentarea și explicarea problemei

Scopul și obiectivele cercetării

Ipoteze si variabile

Ipotezele care stau la baza acestei cercetari

Variabilele cercetării

Pregătirea logistică a cercetării

Metoda 1 – sondajul – instrument de cercetare al comunicării prin rețele sociale

Metoda 2 – Analiza documentelor

Metoda 3 – Metoda Electre

Cercetare propriu-zisă – colectarea datelor și sistematizarea datelor

Analiza datelor și interpretarea rezultatelor

Recomandări

Concluzii

BIBLIOGRAFIE

Motto:

“Move fast and break things!”

Mark Zuckerberg

ARGUMENT

Se folosește din ce în ce mai des termenul de marketing social media, însă puțini dintre noi știu cu adevărat la ce face acesta referire. Marketingul social media are în vedere un set de procese ce se desfășoară în mediul online, iar prin intermediul acestora oamenii sunt încurajați să ia o decizie de cumpărare, de folosire, de urmare sau de conformare a unui produs sau serviciu. Deși marketingul social media își are rădăcinile în marketingul tradițional, acesta se deosebește de el, în special prin interactivitate.

De la mesajele transmise pe canalele tradiționale (televiziune, radio, reviste, ziare, evenimente de relații publice, reclame indoor și outdoor), marketingul se mută în spațiul virtual în încercarea de a atrage și de a reține noi clienți. La modul general, se poate spune că marketingul social media reprezintă forma de promovare și vânzare de servicii și produse pe piața virtuală.

Impactul apariției internetului asupra marketingului este un fenomen radical, a cărui valență este greu de cuantificat. Dinamica explozivă a fenomenului determină evoluții imprevizibile, fundamentele teoriei economice contemporane fiind zguduite din temelii, punând la grea încercare agilitatea, inteligența și capacitatea de adaptare a managerilor de azi. La nivel strategic firmele își schimbă modul de operare, câștigător fiind cel care știe să manipuleze jocul alianțelor.

Subiectul prezentei lucrari de licenta este un demers care își propune să evidențieze faptul că promovarea prin social media reprezintă într-adevăr o continuare a marketingului tradițional. Lucrarea ne introduce în cadrul lumii online, încercând să explice necesitatea și oportunitatea dezvoltării unei activități în mediul online, prin intermediul analizei impactului pe care canalele social media le are asupra funcțiilor și practicilor marketingului tradițional, dar și asupra modului în care marketerii trebuie să răspundă noilor provocări ale pieței.

Lucrarea de licenta este structurată pe patru capitole, pornind de la general la particular.

Primul capitol ne introduce în lumea virtuală, prin prezentarea unui scurt istoric al internetului și al principalelor avantaje și dezavantaje ale acestui nou mediu de comunicare. Ulterior, sunt prezentate conceptul și etapele evoluției marketingului, precum și momentul apariției marketingului în mediul online. In cea de-a doua parte a capitolului au fost prezentați principalii jucători de pe piața publicității, precum și un scurt istoric al publicității. Tot aici, a fost analizat mixul de comunicații promoționale, rând pe rând fiind analizate cele 5 elemente ale mixului de comunicații, și anume: publicitatea, vânzarea personală, promovarea vânzărilor, relațiile publice și marketingul direct. O atenție sporită a fost acordată și internetului, procesului de comunicare, precum și importanței realizării publicității pe internet. De asemenea, au fost prezentate principalele tipuri de publicitate pe internet, totodata fiind supuse analizei și cele mai noi instrumente utilizate în publicitatea pe internet – blogurile, podcast-ul și rețelele sociale.

Capitolul al doilea propune analiza marketingului social media din punctul de vedere al antreprenorului si ne prezinta beneficiile folosirii retelelor de socializare pentru promovarea afacerii. In partea a doua a capitolului ne sunt enumerate canalele social media si prezentata reteaua de socializare cu cea mai mare popularitate, Facebook-ul.

In capitolul al treilea am prezentat un studiu facut de mine in perioada 20 februarie – 1 aprilie 2015, in care am analizat raspunsurile a 20 de reprezentanti ai unor companii din diverse industrii din municipiul Targu Mures cu privire la modul în care acestea abordează marketing-ul prin intermediul rețelelor de socializare și impactul pe care acest tip de marketing îl are în prezent în activitatea lor.

Ultimul capitol este un demers exploratoriu ce are ca scop determinarea impactului accesării și utilizării rețelelor de socializare de către angajatii si clientii S.C. BELEAN TRADING S.R.L. din Ludus, judetul Mures, specializata in realizarea de proiecte complete in domeniul tehnicii de umbrire si decorare a ferestrelor, asupra creșterii vanzarilor. Mai exact, se dorește să se identifice cât de utilizate sunt aceste instrumente și în ce măsură contribuie la crearea/ îmbunătățirea imaginii de marcă a societatii către clienții săi.

CAPITOLUL 1. DELIMITARI CONCEPTUALE

Expansiunea marketingului în mediul online

În urmă cu câțiva ani, termenul de ”internet” era aproape necunoscut. Astăzi, internetul este considerat a fi una dintre principalele modalități de comunicare și informare a lumii moderne. În țările dezvoltate, aproape orice persoană care deține un calculator utilizează rețeaua internet. Internetul a fost fondat în 2 septembrie 1969 în Statele Unite ale Americii și purta numele de ARPANet. Inițial internetul servea la îmbunătățirea rețelei de comunicații din interiorul Departamentului de Apărare. Internetul este văzut ca o ”rețea de rețele” deoarece este format din numeroase calculatoare care sunt conectate între ele, alcătuind împreună o rețea internațională ce oferă utilizatorilor posibilitatea de a accesa informația dorită.

În prezent, internetul nu mai este folosit exclusiv pentru cercetare, așa cum se întâmpla la început. Astăzi, se pot face cumpărături, se pot citi cărți, se poate interacționa cu oamenii, se pot administra conturile bancare online etc. Utilizările de astăzi ale internetului sunt practic nelimitate. În anul 2000, D. Chaffey spunea că internetul este un element deosebit de important care este capabil să susțină strategiile de afaceri și de marketing, cu condiția ca acesta să fie tratat ca un plan separat. Trei ani mai târziu, internetul a fost catalogat drept principalul instrument ce trebuie integrat în metodele tradiționale de marketing.

Dezvoltarea World Wide Web-ului a dus la expansiunea internetului. Nici un alt canal media, cu excepția televiziunii alb-negru nu a fost atât de repede adoptat precum internetul. R.E. Bruner menționa în lucrarea sa intitulată ”The Decade in Online Advertising” că în 2001, peste 50% dintre gospodăriile din Statele Unite erau conectate la internet. În 2003, A. Afuah și C.L. Tucci defineau internetul ca ”o tehnologie cu diverse proprietăți ce erau capabile să transforme peisajul competițional în numeroase sectoare industriale, având totodată puterea de a crea sectoare industriale complet noi”.

În 26 februarie 1993, României i-a fost acordat dreptul de a administra un registru național de domenii și de a înregistra domenii sub ”.ro”. Acest drept i-a fost acordat de către IANA (Internet Asignment Numbers Authority) – autoritate internațională abilitată să reglementeze regimul de utilizare a domeniilor pe internet.

Importanța dezvoltării noilor tehnologii de comunicare este tot mai evidentă în societatea contemporană. Astăzi, activitățile de marketing sunt deosebit de importante pentru mediul afacerilor, în special prin prisma numeroaselor schimbări ce intervin pe piață: competiția strânsă, creșterea puterii consumatorilor, apariția unor consumatori bine informați, importanța crescândă a raportului calitate/preț, scăderea loialității față de o anumită marcă sunt doar câteva aspecte pe care orice companie trebuie să le aibă în vedere pentru a putea rezista pe piață.

De origine anglo-saxonă, termenul de marketing4 derivă din verbul ”to market” (care înseamnă a cumpăra, a vinde), respectiv din substantivul ”market” (care înseamnă piață). Originile marketingului datează din secolul al XX-lea, când în Statele Unite ale Americii, în 1902, în Buletinul Universității Michigan era introdus un curs universitar privind distribuția produselor. Cu timpul, acest termen s-a internaționalizat. Plecând de la aceste sensuri, literatura de specialitate a ajuns la numeroase definiții ale marketingului. În literatura de specialitate, termenul de marketing pe internet este întâlnit și sub denumirea de cybermarketing, marketing online, marketing electronic, marketing prin web, e-marketing sau internet marketing. Apariția World Wide Web-ului a deschis o nouă eră a marketingului. În această eră a tehnologiei, consumatorul este cel ce țintește firma, și nu invers, așa cum ne-am obișnuit. Marketingul pe internet a devenit practicabil odată cu apariția în 1994 a interfețelor de tip World Wide Web, pentru accesul la internet.

Marketingul online presupune utilizarea internetului în vederea realizării unei comunicări directe, personalizate, interactive și la distanță, având menirea de a atinge obiectivele propuse, fie ele de natură relațională sau tranzacțională. Operaționalizarea sa se referă la implementarea campaniilor specifice folosind instrumente cum sunt publicitatea online, campaniile de direct e-mail, site-urile web, aplicațiile de comerț electronic și grupurile de discuții. În ultimii ani, tot mai multe firme au început să realizeze potențialul enorm al internetului. Mediul online oferă marketerilor numeroase oportunități, în special datorită aplicațiilor pe care acesta le poate avea: este un excelent mediu de promovare, un mediu care facilitează obținerea unor răspunsuri directe, un canal de distribuție, un mediu în care pot fi construite cu ușurință relațiile cu clienții, companiile sau cu colaboratorii, un mediu capabil să ofere suport continuu clienților, un mediu care poate ajuta la conducerea unei activități etc.

Marketingul online se diferențiează de marketingul tradițional prin costuri, timp, interactivitate, globalizare și disponibilitate.

Costurile – Marketingul tradițional este de cele mai multe ori costisitor. În general, adoptarea marketingului tradițional implică unele costuri uriașe pentru producerea și tipărirea de broșuri, cataloage, pentru expedierea informațiilor de prospectare, pentru menținerea personalului responsabil pentrmenul de marketing pe internet este întâlnit și sub denumirea de cybermarketing, marketing online, marketing electronic, marketing prin web, e-marketing sau internet marketing. Apariția World Wide Web-ului a deschis o nouă eră a marketingului. În această eră a tehnologiei, consumatorul este cel ce țintește firma, și nu invers, așa cum ne-am obișnuit. Marketingul pe internet a devenit practicabil odată cu apariția în 1994 a interfețelor de tip World Wide Web, pentru accesul la internet.

Marketingul online presupune utilizarea internetului în vederea realizării unei comunicări directe, personalizate, interactive și la distanță, având menirea de a atinge obiectivele propuse, fie ele de natură relațională sau tranzacțională. Operaționalizarea sa se referă la implementarea campaniilor specifice folosind instrumente cum sunt publicitatea online, campaniile de direct e-mail, site-urile web, aplicațiile de comerț electronic și grupurile de discuții. În ultimii ani, tot mai multe firme au început să realizeze potențialul enorm al internetului. Mediul online oferă marketerilor numeroase oportunități, în special datorită aplicațiilor pe care acesta le poate avea: este un excelent mediu de promovare, un mediu care facilitează obținerea unor răspunsuri directe, un canal de distribuție, un mediu în care pot fi construite cu ușurință relațiile cu clienții, companiile sau cu colaboratorii, un mediu capabil să ofere suport continuu clienților, un mediu care poate ajuta la conducerea unei activități etc.

Marketingul online se diferențiează de marketingul tradițional prin costuri, timp, interactivitate, globalizare și disponibilitate.

Costurile – Marketingul tradițional este de cele mai multe ori costisitor. În general, adoptarea marketingului tradițional implică unele costuri uriașe pentru producerea și tipărirea de broșuri, cataloage, pentru expedierea informațiilor de prospectare, pentru menținerea personalului responsabil pentru serviciul de relații cu clientul etc. Marketingul social media este mai puțin costisitor. Cataloagele și broșurile electronice nu necesită tipărire, ambalare, depozitare și expediere. În mediul online informațiile sunt actualizate cu ușurință, deci nu trebuie trimise la tipar pentru modificări. Aici, clienții pot găsi imediat informația dorită, fără a fi nevoie ca firma să angajeze personal în vederea expedierii informațiilor. Un alt avantaj major, din punct de vedere al costurilor îl reprezintă faptul că, transmiterea aceluiași mesaj sau a mai multor mesaje către numeroași clienți potențiali se realizează la un cost foarte scăzut, în unele cazuri aproape nul. De asemenea, companiile au posibilitatea de a-și afișa ofertele speciale pe propriul site sau chiar de a le face cunoscute prin e-mail-uri trimise clienților abonați la newsletter-e.

Timpul – Marketingul tradițional poate fi un proces care presupune o perioadă îndelungată de timp pentru elaborarea textelor de publicitate ce urmează a fi tipărite, apariția unor greșeli ce trebuie corectate fiind de multe ori inevitabilă. Revizuirile trebuie trimise la agențiile de publicitate sau la tipografii, iar uneori timpul de așteptare ca o reclamă să apară într-o publicație poate fi destul de mare. Marketingul electronic economisește timp, întrucât materialele de marketing nu necesită tipărire, iar modificările pot fi încărcate pe un canal social media într-un timp foarte scurt.

Interactivitatea – Marketingul online in general si cel social media in special este bogat în informații și este interactiv. Acesta permite clienților să caute și să obțină informații într-un timp foarte scurt. În ciuda volumului mare de informații care este disponibil online, un potențial cumpărător se poate afla în situația în care să aibă nevoie de părerea unui specialist în vederea achiziționării unui produs. În mediul online, prin simpla accesare a unui link pus la dispoziția clientului această problemă poate fi soluționată. Prin accesarea link-ului, clientul este redirecționat către un ”chatroom” (cameră de discuții) prin care un agent de vânzări al companiei respective îi poate oferi informații suplimentare despre caracteristicile produsului, garanții etc.

Globalizarea – Marketingul online are capacitatea de a reduce barierele de intrare și oferă posibilități egale de acces. Marketingul online poate oferi o punte internațională instantanee. Această punte este reprezentată de rețelele online care se creează la nivel global. Prin intermediul marketingului online sunt înlăturate barierele de timp și de distanță din calea tranzacțiilor cu clienții din alte țări.

Disponibilitatea – Marketingul online este disponibil 24 de ore din 24, 365 de zile pe an. Astfel, informațiile pot fi obținute în timp real. Informarea poate fi făcută prin intermediul grupurilor de discuții, părerile clienților legate de produsele achiziționate putând fi aflate într-un timp foarte scurt etc. De aceea, pentru a putea implementa corect o strategie de marketing online de succes, trebuie să se țină cont de aspectele care diferențiază marketingul online de cel tradițional, deoarece odată cu dezvoltarea mediului comercial online, strategiile de marketing online vor face diferența dintre succes și eșec.

Marketingul online a apărut ca o necesitate a diversificării marketingului, a pătrunderii lui pe un segment în continuă dezvoltare astfel încât acum poate fi considerat ca și o componentă a mixului de marketing. Împotriva acestui fapt, acest termen este încă vag pentru mulți profesioniști în comunicare. De cele mai multe ori marketingul online se traduce printr-o prezență web, care nu are o strategie în spate, nu este orientată pe obiective și nu folosește nici una dinre metodele de promovare excelente care sunt puse la dispoziție. Internetul este și din ce în ce mai vizibil în cadrul mix-ului de marketing și de comunicare, iar pentru anumite tipuri de brand va deveni chiar principalul canal de comunicare a valorilor ce-l definesc.

Publicitatea – componentă a mixului promoțional

Publicitatea este, fără îndoială, aproape la fel de veche ca și comerțul. Condiția esențială a supraviețuirii unui produs pe piață este ca acesta să fie cunoscut publicului larg. Într-o societate complexă și puternic industrializată, afacerile trebuie susținute prin comunicare, iar publicitatea este cea care comunică un mesaj construit, mai ales, pentru a informa și a convinge. Jucătorii de pe piața publicității sunt anunțătorii, agențiile de publicitate, mass-media și publicul-țintă. Fiecare dintre aceștia are un rol specific în cadrul procesului promoțional.

Anunțătorii sau clienții

Conform Consiliului Român pentru Publicitate (RAC) anunțătorul este ”persoana fizică sau juridică, care își promovează direct sau indirect, produse, servicii, drepturi, obligații, firme, mărci, embleme ori altele asemenea.” RAC este un organism de autoreglementare în domeniul publicității, ce are ca și scop dezvoltarea activității publicitare în România, care să asigure concurența loială, protecția consumatorilor și interesul public general împotriva eventualelor consecințe negative ale publicității.

Anunțătorii au o mare responsabilitate în ceea ce constă dezvoltarea programelor de marketing și luarea deciziilor finale. La nivelul pieței publicității, se poate vorbi despre o poziție și un rol al anunțătorilor de mici dimensiuni (care acționează la nivel local) și despre o poziție sau un rol al anunțătorilor de mari dimensiuni (care acționează la nivel internațional sau chiar mondial).

Agenții sau agențiile de publicitate

Consiliul Român pentru Publicitate definește agenția ca fiind: ”persoana fizică sau juridică, care oferă servicii în diferite aspecte ale comunicării comerciale (creație, planificare/achiziție media, cercetare, consultanță etc.).” Agenția de publicitate este o firmă specializată în creația, producția și plasarea mesajelor. Agenția de publicitate putea furniza și alte servicii în vederea îmbunătățirii procesului de promovare. În 2003, T. O’Guinn remarca faptul că multe dintre marile companii apelează de cele mai multe ori la agenții specializate în crearea anunțurilor specifice diferitelor etnii. De exemplu, cei de la Toyota Motor au apelat la alte agenții din Stalele Unite pentru a crea anunțuri pentru afro-americani, asiatici și hispanici. Din ce în ce mai multe agenții de publicitate devin parteneri ai publicitarilor și își asumă tot mai multe responsabilități în vederea dezvoltării programelor promoționale și de marketing. Printre sarcinile îndeplinite de agenții se numără: analizarea situației de afaceri a clientului și, de asemenea, a produsului/serviciului care va face obiectul relațiilor contractuale, evaluarea situației pieței în cadrul căreia clientul își desfășoară activitatea, evaluarea poziției competitive a clientului, dezvoltarea și implementarea unor programe de comunicare, preluarea responsabilităților cu media: evaluare, selecție, plată etc.

Mass-media sau organizațiile media

Printre mijloacele de comunicare în masă utilizate pentru transmiterea mesajelor publicitare se numără: presa, radioul, televiziunea, cinematograful, internetul, mediul exterior, mijloacele de transport în comun, telefonul mobil. Funcția principală a organizațiilor media este să ofere informație și divertisment abonaților, cititorilor, telespectatorilor, ascultătorilor. Este esențial ca media să aibă un conținut care să atragă consumatorii astfel încât, anunțătorii și agențiile lor de publicitate să fie interesate de cumpărarea de spațiu și timp în vederea promovării. Alegerea celor mai adecvate mijloace de comunicare și planificarea eficientă a publicității în vederea transmiterii mesajelor promoționale sunt esențiale pentru asigurarea succesului acesteia.

Publicul țintă

Rolul publicității este acela de a crea și a transmite, prin intermediul canalelor media, mesaje care să răspundă nevoilor și cerințelor diverselor segmente omogene de consumatori.

Mixul de comunicații promoționale constă în 5 elemente pe care marketerii le pot utiliza, controla și combina pentru a putea produce un răspuns dorit de la audiența țintă.

1. Publicitatea – deși Ph. Kotler și W. Mindak afirmau că la prima vedere publicitatea pare a ține mai degrabă de marketing decât de sociologie sau psihologie, în ziua de azi tot mai mulți specialiști în domeniul comunicării sunt de altă părere. Aceștia consideră că publicitatea ține mai mult de științele comunicării, sociologia comunicării și psihologia aplicată. Întrucât mulți sunt cei care confundă publicitatea cu publicitatea gratuită, s-a considerat oportună definirea acestor două concepte.

Publicitatea plătită sau reclama (advertising): în ceea ce privește definirea publicității au fost luate în calcul cele mai influente definiții. Astfel, se poate vorbi despre definiții ce provin din științele comunicării (în acest caz accentul se pune pe publicitate ca și proces comunicațional), dar și despre definiții ce provin din marketing (în care accentul este plasat asupra publicității ca proces economic). De cele mai multe ori, termenul românesc de publicitate este utilizat ca și traducere a termenului din limba engleză – advertising, dar și pentru un alt concept tot din limba engleză, numit publicity. Practic, acesta este momentul în care apare o suprapunere de sensuri.

Termenul publicity (publicitate gratuită) are un cu totul alt sens decât advertising (reclamă – publicitate plătită), iar între cele două domenii există distincții majore; distincții ce vor fi prezentate în continuare. Conform Asociației Americane de Marketing (AMA) publicitatea (advertising) este: ”orice formă non-personală, plătită, de prezentare și promovare a ideilor, bunurilor și serviciilor, de către un sponsor identificat”. Această definiție cuprinde trei caracteristici importante ale publicității plătite sau reclamei, și anume:

reclamele sunt plătite, adică presupun o tranzacție comercială, iar prin aceasta ele se deosebesc în mod fundamental de publicitatea neplătită (publicity);

reclamele sunt non-personale, adică mesajele publicitare, fie ele vizuale, verbale sau scrise sunt direcționate către publicul țintă;

reclamele comerciale se identifică cu sponsorul sau inițiatorul lor (numit și anunțător sau publicitor). În acest caz, destinatarul mesajelor trebuie să poată identifica sursa pentru a putea fi capabil să cumpere produsele respective, lucru care nu se poate întâmpla în cazul publicității neplătite (publicity).

În opinia lui M.J. Baker, publicitatea (advertising) este ”știința, afacerea sau profesia creării și diseminării mesajelor (reclamelor), o instituție socială care afectează viața de zi cu zi a fiecărui individ, o forță care modelează cultura de masă, o componentă a activității de marketing sau o sursă de informare despre produse, servicii, evenimente, indivizi sau instituții (companii)”.

Din perspectiva marketingului, publicitatea reprezintă una dintre cele mai importante componentele ale mixului de marketing. Dintre activitățile promoționale cuprinse în mixul de marketing pot fi amintite: publicitatea, promovarea vânzărilor, relațiile publice, manifestările promoționale, personalul de vânzare etc.

Publicitatea neplătită/gratuită (publicity): reprezintă procesul prin care o organizație sau o persoană încearcă să se facă cunoscută opiniei publice, să ocupe un loc vizibil în spațiul public. Publicitatea gratuită este tot o componentă a mixului promoțional, fiind considerată totodată și o tehnică a relațiilor publice. Publicitatea gratuită reprezintă ”comunicarea, sub formă de relatare a unor noutăți de larg interes despre o firmă, despre produsele sale sau despre ambele, transmisă printr-un mijloc de comunicare în masă fără a se percepe vreo taxă”. Altfel spus, publicitatea neplătită/gratuită rezultă în urma informațiilor difuzate de către canalele media fără ca acestea să fi fost plătite și care au rezultat cel mai adesea în urma creării unor evenimente. Cele mai întâlnite tehnici în publicitatea neplătită sunt: comunicatele de presă, conferințele de presă și convorbirile publice (seminarii, conferințe, dinee etc).

Există câteva elemente esențiale care fac diferența între cele două forme de publicitate. Un prim element îl constituie costul. Spre deosebire de publicitatea propriu-zisă (advertising), care presupune plasarea unor reclame vizibile în mass-media contra unor costuri cunoscute, publicitatea neplătită (publicity) constă în oferirea de informații către media de informare în speranța că acestea vor fi apreciate ca având valoare de știri (newsworthness) și, astfel, vor fi publicate fără a mai fi nevoie să fie plătite de cel care le lansează. Un alt element care face diferența îl constituie gradul de control asupra procesului de comunicare. În cazul publicității plătite, companiile care plasează reclame (publicitorii, anunțătorii) plătesc pentru spații sau timpi media, iar canalele mediatice nu au dreptul să modifice absolut deloc mesajele și imaginile reclamelor. În ceea ce privește publicitatea neplătită, lucrurile stau diferit, canalele mediatice putând interveni, adapta sau modifica mesajele publicitare fără a putea fi acuzate de acest lucru, chiar dacă pot aduce prejudicii firmei. Gradul de credibilitate este un alt element care face diferența între cele două forme de publicitate. Publicitatea gratuită are o credibilitate mai mare decât reclama, deoarece este concepută ca fiind scrisă de un editor care nu încearcă să vândă ceva. Din perspectiva marketingului, publicitatea neplătită este una dintre formele de comunicare promoționale concretizate în orice formă de comunicare cu semnificație comercială, dar neplătită de beneficiarul respectiv.

2. Vânzarea personal – este cea mai scumpă componentă a mixului promoțional, dar și cea mai eficientă. Este un proces în care agenții de vânzare încearcă să informeze, dar și să convingă clienții să achiziționeze un produs sau serviciu. Vânzarea personală contribuie la realizarea unor legături pe termen lung, cu cumpărătorii, asigurând în acest fel baza dezvoltării activității de producție și deci, a obținerii de profituri mai mari în viitor. În cadrul mixului de marketing, multe firme acordă un rol deosebit de important agentului de vânzare, prin care se realizează vânzarea personală. Comportamentul agentului de vânzare trebuie să fie unul care să genereze credibilitate. În general, vânzarea personală este cea mai costisitoare metodă prin care se stabilește contactul cu potențialul client. Agenții de vânzare se află față în față cu potențialii clienți, le transmit acestora informațiile de care au nevoie, le dau acestora posibilitatea de a încerca produsele/serviciile pentru a se putea convinge de calitățile pe care le dețin. Se pare că, vânzarea personală este cel mai precis element al promovării, deoarece permite concentrarea asupra potențialilor clienți.

3. Promovarea vânzărilor – desemnează ”ansamblul tehnicilor ce provoacă o creștere rapidă, dar provizorie a vânzărilor, prin atribuirea unui avantaj de excepție distribuitorilor sau consumatorilor unui bun”. Promovarea vânzărilor presupune o acțiune pe termen scurt, iar tehnicile sale specifice aduc consumatorului avantaje de tip economic și material. Promovarea vânzărilor este situată între publicitate și vânzarea directă, având în vedere că nu se adresează niciunei audiențe masive, cum este cazul publicității, niciunui grup redus de persoane, cum este cazul vânzării directe. Acest tip de activitate promoțională poate fi utilizat pentru orice tip de produs, dar în special pentru produsele de larg consum. În esență, promovarea vânzărilor este utilizată în vederea creșterii volumului vânzărilor. Promovarea include toate activitățile folosite pentru a aduce produsul în atenția consumatorului, și chiar efortul depus în vederea convingerii acestuia să achiziționeze produsul/serviciul respectiv. În concluzie, se poate spune că publicitatea oferă un motiv pentru a cumpăra, în timp ce promovarea oferă un stimulent pentru a cumpăra.

4. Relațiile publice – au fost definite de Institute for Public Relations (IPR) ca fiind ”efortul planificat și susținut de a stabili și menține o stare de simpatie și înțelegere între o organizație și mediul ei”. O altă definiție larg acceptată este cunoscută sub denumirea de ”Declarația Mexicană”. Potrivit acesteia, ”practica relațiilor publice este arta și știința socială de a analiza tendințele, a programa consecințele acestora, a consilia liderii organizațiilor și a implementa programe de acțiune planificate care să slujească în același timp și organizațiile și interesul public”. Conform Institutului Britanic al Relațiilor Publice, tehnicile specifice relațiilor publice sunt planificate și îndreptate spre obținerea și păstrarea unor relații bune, favorabile pentru firmă, între aceasta și publicul său. Relațiile publice au ca scop principal menținerea unor relații pozitive cu colaboratorii, concurenții și cu publicul, asigurând în acest fel o imagine favorabilă întreprinderii. Printre principalele instrumente utilizate în vederea atingerii acestui scop se numără: publicațiile speciale pentru clienți, organizarea de conferințe, seminarii, sponzorizarea anumitor activități, înființarea de fundații etc.

5. Marketingul direct – poate fi definit ca fiind ”totalitatea tehnicilor de comunicare a informației care suscită, valorizează și întreține un contact direct și măsurabil între emițătorul unui mesaj și cel care-l primește”. Marketingul direct presupune contactul direct și confidențial între cel ce promovează un produs și potențialul cumpărător. Având în vedere maniera personală de comunicare a informațiilor și a eficacității sale, marketingul direct este una dintre cele mai importante căi de a-i atrage pe cumpărători către o marcă sau de a-i fideliza. Marketingul direct repezintă un sistem interactiv de marketing care utilizează unul sau mai multe medii publicitare în vederea obținerii unui răspuns favorabil din partea potențialilor consumatori. Marketingul direct folosește în principal bazele de date și fișierele în care sunt stocate informații complexe cu privire la preferințele și profilul cumpărătorilor. Principalele canale aflate la îndemâna agenților de marketing direct sunt: cataloagele, revista cumpărătorului, mailing-ul, spotul TV de marketing direct.

Spre deosebire de media tradițională, internetul este primul mediu de comunicare care nu a fost creat ca o întreprindere. La început, internetul era utilizat în vederea transferării de date între persoane și instituții, pentru ca apoi să se transforme într-un imens mediu comercial, de divertisment, informație, afaceri. Internetul oferă posibilități nelimitate de marketing și promovare.

Se spune că, succesul publicității online depinde atât de buna cunoaștere a domeniului publicității, în general, cât și de cunoașterea caracteristicilor internetului ca mod de comunicare.

Printre principalele motive pentru care companiile apelează la publicitatea online se numără:

migrarea audienței TV către internet. Potrivit unor autori ”fragmentarea audienței în oferta imensă a diferitelor posturi și creșterea popularității www-ului au dus la adaptarea media-planurilor în funcție de numărul tot mai mare de persoane care își petrec timpul online, în detrimentul mass-media tradiționale”;

expansiunea rapidă a internetului, dar și capacitatea acestuia de a concura cu media tradițională, îl transformă într-un mediu excelent de promovare;

caracteristicile demografice ale internauților se numără printre cele vizate de oricare publicitar. Astfel, portretul robot al utilizatorului de internet este acela al unui tânăr de 35 de ani, cu studii superioare, stil de viață activ, cu venituri medii sau ridicate;

eficiența dovedită a bannerelor publicitare de pe web determină companiile să apeleze la aceste forme de promovare.

În ziua de azi, tot mai multe companii apelează la publicitatea pe internet din numeroase motive, cum ar fi: expansiunea internetului, numărul mare de vizitatori, prezența 24 de ore din 24, interactivitatea, divertismentul, costurile mult mai mici față de media tradițională, posibilitatea targetării și a monitorizării, viteza de răspândire etc.

Totuși, ca orice mediu de comunicare, și publicitatea online prezintă o serie de dezavantaje, printre care: probleme legate de securitatea informațiilor personale, dezvoltarea insuficientă a sistemelor de plată online, neîncrederea populației în acest mediu de comunicare, reticența agențiilor de publicitate față de acest mediu de promovare, dezvoltarea fenomenului ”banner blindness” etc.

O atenție deosebită trebuie acordată principalelor tipuri de publicitate pe internet, și anume: publicitatea prin site-ul web, publicitatea prin motoarele de căutare, publicitatea prin bannere, publicitatea prin e-mail. De asemenea, trebuie luate în calcul și cele mai noi canale utilizate în publicitatea pe internet, si anume promovarea prin social media:

blogul – un weblog (prescurtat blog) este o publicație web ce conține articole periodice, care au de obicei caracter personal, asemenea unui jurnal, fiind afișate în ordine cronologică inversă;

podcast-ul – metodă care permite distribuirea fișierelor multimedia (audio, video) prin intermediul formaturilor de sindicalizare de conținut RSS și ATOM. Fișierele pot fi descărcate și redate cu ajutorul unor echipamente mobile sau calculatoare ce acceptă formatul în care acestea au fost create;

rețelele sociale – o rețea socială este un site în cadrul căruia un utilizator interacționează cu ”prieteni”, aceștia putând fi utilizatori cunoscuți sau ”prieteni” exclusiv din mediul online.

Creșterea popularității site-urilor de socializare și a blogurilor nu au trecut neobservate de către marketeri. Aceștia au dezvoltat deja strategii de promovare în vederea atingerii unui segment atât de mare de consumatori, dar totuși destul de greu de atins.

Luând în calcul efectele pe care le generază, precum și impactul pe care aceasta îl are, se poate spune că, publicitatea online nu mai reprezintă de mult timp o opțiune, ci mai degrabă o necesitate.

Politici de marketing utilizate în mediul online

Dicționarul explicativ de marketing definește politica de marketing ca fiind un ”demers al întreprinderii moderne, concretizat într-un ansamblu coerent de strategii și tactici, prin intermediul cărora se urmărește atingerea anumitor obiective”. Apariția și dezvoltarea internetului influențează modul în care sunt derulate activitățile economice din diverse domenii. Atunci când conducerea unei companii decide să își dezvolte afacerea și în mediul online, aceasta trebuie să își regândească mixul de marketing.

Activitățile desfășurate în mediul online trebuie să țină cont de principiile de bază ale marketingului tradițional: cunoașterea și înțelegerea tendințelor care se manifestă în cadrul pieței, cunoașterea caracteristicilor mediului online, cunoașterea trăsăturilor demografice ale consumatorilor, stabilirea pieței țintă etc.

Pentru a putea elabora o strategie de marketing, specialiștii apelează la cele patru politici de marketing, și anume: politica de produs, preț, distribuție și promovare. Neil Borden, profesor la Harvard Business School a pus bazele conceptului de mix de marketing. Inițial, Borden a identificat 12 elemente ale mixului de marketing: produs, preț, marcă, canale de distribuție, vânzare personală, publicitate, promovarea vânzărilor, ambalare, mod de prezentare, servicii post-vânzare, logistică, cercetarea de marketing. Câteva săptămâni mai târziu, J. McCarthy a simplificat modelul, rezumându-l la doar 4 elemente: produs, preț, promovare, plasare (distribuție). Ph. Kotler definea mixul de marketing ca fiind ”setul de instrumente de marketing pe care firma le utilizează pentru a-și atinge obiectivele de marketing pe piața-țintă”. Astfel, Kotler vorbește tot despre 4 elemente ale mixului de marketing, și anume: produs, preț, distribuție, promovare. De-a lungul timpului, au avut loc numeroase dezbateri în ceea ce privește elementele mixului de marketing. K. Ohmae a propus alte 3 elemente care stau la baza strategiei de marketing, respectiv: clienți, concurenți, corporații. D. Bennet propunea completarea celor ”4P” cu ”5V”, și anume: valoare, volum, varietate, viabilitate și virtute.

În ceea ce privește mixul de marketing online, încă nu s-a ajuns la un punct comun cu privire la elementele care-l compun. J. Strauss, R. Frost și A. El-Ansary propuneau adăugarea unui al cincilea element – managementul relației cu clientul (CRM). În 1981, B.H. Booms și M.J. Bitner au dezvoltat cei ”7P”. Practic, aceștia au completat cei ”4P” clasici cu alți ”3P”: personal, procese și evidența fizică. Ei considerau că acești ”3P” erau esențiali pentru furnizarea de servicii. Oamenii sunt cei ce creează și furnizează serviciile – dacă aceștia nu sunt mulțumiți, atunci serviciul se va destrăma. Procesele sunt cu atât mai importante, cu cât procesele tehnologice nu se realizează în spatele unor uși închise (cum este cazul produselor), ci sunt vizibile oricui. În ceea ce privește evidența fizică, clienții se bazează pe elemente precum uniforme, ecusoane, clădiri atunci când achiziționează servicii intangibile.

Activitățile desfășurate în mediul online trebuie să țină cont de principiile de bază ale marketingului tradițional: cunoașterea și înțelegerea tendințelor care se manifestă în cadrul pieței, cunoașterea caracteristicilor mediului online, cunoașterea trăsăturilor demografice ale consumatorilor, stabilirea pieței țintă etc. Orice strategie de marketing online presupune utilizarea corectă a instrumentelor de marketing (campaniile de e-mail, site-urile web etc), precum și implementarea acestora în cadrul companiei.

Multe decizii strategice ale produsului, cum ar fi introducerea sau delegarea acestuia în ciclul de viață al produsului, respectiv penetrarea sau diversificarea sunt aplicabile atât în mediul offline, cât și în mediul online. Interactivitatea mediului online și eforturile deosebite ale marketerilor de a căștiga noi clienți sunt extrem de importante atunci când vine vorba de personalizarea produselor. Un dezavantaj al produselor online îl reprezintă faptul că acestea, de cele mai multe ori nu pot fi încercate, și de aceea marketerii trebuie să dezvolte noi strategii pentru a câștiga încrederea consumatorilor.

Internetul reprezintă un mediu provocator pentru stabilirea prețurilor. În mediul online, cumpărătorul este mult mai sensibil în ceea ce privește prețul produsului. Acest lucru se datorează în special site-urilor de comparare a prețurilor. Strategiile și tacticile tradiționale de stabilire a prețurilor sunt folositoare mediului online, însă marketerii trebuie să ia în calcul înteracțiunea din mediul online dintre cumpărător și vânzător. În cadrul politicii de preț, pe lângă strategiile de stabilire a prețurilor au fost prezentate noi abordări în ceea ce privește stabilirea prețurilor în mediul online.

Apariția internetului a facilitat mișcarea și fluxul produselor și serviciilor, dezvoltând un nou canal de distribuție. Pe lângă strategiile de distribuție din mediul online au fost prezentați și principalii factori răspunzători de succesul distribuției din mediul online, și anume: cooperarea dintre participanți, co-marketingul și principalele conflicte dintre canale. Tot mai multe companii înțeleg rolul deosebit de important pe care îl joacă implementarea unor sisteme flexibile de livrare, transparente și bine proiectate în ceea ce privește satisfacerea clienților. Internetul a avut, și încă mai are un impact semnificativ asupra comunicării dintre cumpărător și vânzător. Interacțiunea în timp real cu consumatorul oferă o nouă provocare pentru construirea unor relații eficiente cu clienții. E-mail-ul, newsletter-ele, motoarele de căutare, site-urile de socializare sunt doar câteva dintre numeroasele instrumente de comunicare online agreate de către utilizatorii de internet. În cadrul politicii de promovare au mai fost dezbătute aspecte precum marketingul viral, marketingul prin afiliere, marketingul prin e-mail, prin motoarele de căutare, precum și avantajele oferite de acestea.

Succesul unei companii în spațiul online se oglindește în felul în care aceasta combină toate elementele mixului de marketing online

CAPITOLUL 2. MARKETING SOCIAL MEDIA

Social Media din punct de vedere al antreprenorului

Publicitatea pare sa nu mai functioneze in prezent. Un motiv este cu siguranta relatia din ce in ce mai alterata dintre marketing si user. Studii recente conturaza un tablou pesimist. Publicitatea devine irelevanta in acest context, marketingul classic pierde teren, in ciuda eforturilor financiare ridicate si a campaniilor gigant din ce in ce mai costisitoare. O concluzie ar fi ca publicul s-a saturat de campanii.

O solutie oferita de retelele de socializare fata de scaderea popularitatii in domeniul publicitatii, este punerea in functiune al mecanismului numit incredere. Nu mai facem publicitate decat pentru transparenta, cel mai important promovator este comunicarea. Comunicarea intre firma si consumator, dialogul. Sa reduci compania la oameni, sa creezi identificare cu oamenii in loc de simple marci, asa se caracterizeaza o buna comunicare in social media.

Fiecare este potential consumator, dar simultan este si membru intr-o comunitate, producator si multiplicator. Angajatorii deschisi catre aceasta noua abordare, beneficiaza de numeroase avantaje, daca folosesc correct instrumentul numit “social media”. Poti primi idei, sugestii si pareri de la clienti simpli vizitatori si poti actualize strategia sau serviciile in functie de reactiile celor care fac parte din target.

Beneficiile promovarii prin intermediul Social Media

O conceptie gresita si destul de des intalnita este aceea potrivita careia Social Media Marketing inseamna numai atragerea de noi clienti de pe retelele de socializare. Aceasta este doar o parte a strategiei. Cele mai importante beneficii ale unei campanii de Social Media fiind:

Cresterea credibilitatii. Vei observa o crestere a ratei de conversie a website-ului tau. Potentialii cumparatori au o incredere mai mare in afacerile online care posteaza in mod frecvent pe Twitter. Fiind activ pe mediile de socializare arati profesionalism, stabilitate si faptul ca esti mereu conectat la realitatea clientilor tai.

Notorietatea marcii si expunerea repetata. In marketingul traditional se considera ca un potential cumparator trebuie sa vada o reclama de 7 ori inainte de a actiona. Retelele de socializare iti ofera oportunitatea de a aduce produsele sau serviciile la nasul clientului fara a fi foarte insistent.

Obtinerea unui avantaj concurential. Afla daca concurenta foloseste mediile de socializare pentru promovare. Majoritatea companiilor concurente inca nu utilizeaza Social Media Marketing pentru a obtine o expunere mai mare pentru produsele si serviciile lor, asa ca aceasta este sansa ta pentru a obitine un avantaj concurential notabil. Iar daca acestia sunt implicati serios in promovarea prin intermediul retelelor de socializare atunci trebuie sa te mobilizezi si tu. Altfel risti sa ramai in urma si sa-ti pierzi publicul tinta in favoarea concurentei.

Creste puterea de promovare. Pe masura ce creste numarul de prieteni creste si puterea ta de promovare. Cu cat ai mai multe persoane care iti urmaresc postarile cu atat vor fi mai multi utilizatori care vor dori sa li se alature si sa devina o parte din afacerea ta. Este o reactie in lant care  odata pusa in miscare se indreapta intr-o singura directie: succesul brandului tau.

Imbunatatirea autoritatii. Cand oamenii vad ca esti activ pe retelele de socializare postand informatii interesante si corelate la specificul afacerii tale vor asocia automat o anumita autoritate marcii tale. Afacerea ta va fi perceputa cu o mai mare credibilitate  datorita detinerii unor cunostinte de specialitate, lucru care in timp va contribui la cresterea ratei de conversie a vanzarilor.

Randamentul investitiilor. O campanie de promovare Social Media corect implementata poate genera cel mai bun randament al investitiilor pe care l-ai vazut vreodata. Mai nou, printre rezultatele generate, Google returneaza pagini ale retelelor de socializare, iar Twitter si Facebook includ milioane de utilizatori. Poti avea acces la aceasta piata facand o investitie lunara minima care este nesemnificativa in comparatie cu costurile altor canale de promovare.

SEO (Search Engine Optimisation). In ultimul timp, Google a inceput sa puna tot mai mult accent pe componenta sociala a unui website. Surprinzator, cea mai buna cale de a obtine beneficii SEO din campania ta de Social Media este sa incorporezi fluxul postarilor Twitter in cadrul website-ului tau. Acest text care se schimba constant va ajuta la propagarea paginii tale in cadrul clasamentului, generand mai multi vizitatori si vanzari.

Traficul paginii.  Acesta merge mana in mana cu SEO deoarece Google iti va aduce mai mult trafic, dar pe masura ce avanseaza campania ta de social media vei incepe sa observi tot mai mult trafic direct generat de retelele de socializare.

Beneficiile folosirii retelelor de socializare online:

Calitatea angajatilor – este un criteriu principal in alegerea candidatilor, prin aceasta metoda pot fi gasite persoane mult mai potrivite, profesionisti cu recomandari de la fosti colegi sau superiori; li se poate verifica mai usor istoricul, cercul de prieteni si referintele;

Rapiditatea recrutarii – se ajunge mult mai repede la canditatii conform cerintelor postuli vizat, comparativ cu timpul folosit pentru publicarea anunturilor prin metode traditionale, timpul de colectare a cv-urilor este redus, la fel ca si cel pentru analiza, selectie si contactare. Astfel, pozitii cheie din organizatie pot fi acoperite intr un timp mult mai scurt decat prin alte canale;

O rata mai mare de acceptare a ofertelor – prin utilizarea acestei forme de atragere si comunicare cu candidatii, posibilitatea de a va fi acceptata oferta creste considerabil, datorita timpului redus in care se face schimbul de informatii, fata de metodele comune folosite pana acum;

Identificarea candidatilor pasivi, insa potriviti – pot fi gasiti si abordati si oamenii care nu sunt in cautarea unui loc de munca, dar sunt ideali pentru a ocupa un post in compania dumneavoastra. Prin crearea unei legaturi se poate ajunge la trimiterea unei oferte de munca;

Vizibilitatea posturilor companiei tale – posturile vacante pot fi vizibile unei mase mai mari de candidati eligibili;

Nivel ridicat de credibilitate – prin transmiterea unor oferte de angajare prin intermediul retelelor de socializare, credibilitatea creste, datorita vizibilitatii sporite a companiei in mediul virtual si a istoricului prezent pe pagina de profil;

Costuri reduse – singurul cost ridicat de acest tip de abordare este cel al timpului consumat, in vreme ce metodele invechite presupun timp, costuri mari de publicare cat si deplasare;

Gasirea de candidati activi din discutii din cadrul specializarii lor – o metoda buna de evaluare a aptitudinilor si principiilor unei persoane este observarea comportamentului acestuia intr-un grup, in principiu din discutiile generate de acestea in cadrul grupului virtual din care fac parte.

Canale de social media

Cu toții cunoaștem termenul de social media, dar poate nu toți știm puterea din spatele acestui termen. În urmă cu 2-3 ani, oamenii abia începuseră să folosească mai des social media, iar business-urile intrau și ele timid pe acest teren de joacă. Acum însă, business-urile înțeleg din ce în ce mai mult că social media este un joc cât se poate de serios, pe care, dacă nu îl stăpânești, îl poți pierde într-o secundă. Dar cum ne putem folosi de social media pentru a ne crește brand-awareness-ul și chiar vânzările? Avem mai jos 7 canale de social media pe care business-uri din toată lumea le utilizează cu succes:

1. Twitter – este una dintre cele mai populare și mai vizitate platforme de social media. Utilizarea de bază a Twitter este distribuirea unor informații, gânduri, mesaje publicitare etc. sub forma unui tweet, adică a unui mesaj de maxim 140 de caractere. Twitter poate fi de asemenea folosit, cu rezultate foarte bune, pentru marketing sau SEO.

2. Facebook – este platforma de social media numărul 1 în lume, având un miliard de membri. Deși Facebook a fost creată inițial cu scopul de a le oferi oamenilor un canal de socializare, cu timpul au fost adăugate multe funcții pentru a încuraja business-urile să se promoveze prin această platformă. Facebook pune la dispoziție multe instrumente și servicii dedicate promovării business-urilor. Aceste instrumente includ Facebook marketing, Facebook advertising,Facebook business, Facebook studio și Facebook studio edge.

3. Pinterest – este în prezent una dintre rețelele de socializare cu cea mai rapidă creștere. Aceasta permite să distribui imagini și infografii pe un board (tablă) virtuală. Deși Pinterest este un nume relativ nou în social media, acest site a crescut extrem de rapid în ultimii doi ani.

4. LinkedIn – este mai mult decât un site de socializare, este o rețea profesională, în care oamenii se conectează pe criterii profesionale. Astfel, pe LinkedIn oamenii dau informații despre profesia lor, se întâlnesc cu alți oameni din aceeași piață sau din industrii conexe și își găsesc joburi. Și LinkedIn poate fi folosit pentru marketingul business-urilor, mai ales că vorbim de o expunere globală și o atmosferă profesională, de care marile branduri și corporații profită deja. Site-ul permite distribuirea de postări și crearea de grupuri și pagini într-un mod similar cu alte rețele de socializare.

5. Bloguri corporate – blogul reprezintă o parte foarte importantă din social media, deși este mult mai diferit decât folosirea unui site de social media. Pentru un business, mai ales dacă vorbim de un business online, crearea unui blog corporate este cheia conectării cu potențialii clienți. Blogul corporate se poate folosi pentru a scrie despre business, servicii și produse, dar și pentru a raspunde întrebărilor puse de clienți și pentru a-i informa în subiecte referitoare la nișa pe care activeaza afacerea. Se poate, de asemenea, să se distribuie imagini și clipuri video, pentru a promova business-ul într-un mod mai atractiv pentru consumatori.

6. Comentarii pe bloguri și discuții pe forum – Blogurile și forumurile sunt de asemenea instrumente de social media foarte utile. Blogurile permit utilizatorilor să își spună părerea despre postările bloggerului, în secțiunea de comentarii. Într-un mod similar, antreprenorul poate lua parte la discuții pe formuri. Luând parte la astfel de discuții, poate să cunoasca alți oameni din industria în care activeaza. În plus, este și o șansă să informeze utilizatorii de bloguri si forumuri despre afacerea pe care o detine și despre serviciile sau produsele oferite.

7. YouTube – nu este chiar un site de socializare, dar poate fi o oportunitate excelentă pentru a marketa business-ul. YouTube, care este folosit pentru a share-ui și a viziona clipuri video, este cel mai popular site de video sharing din lume. Acesta permite utilizatorilor să își creeze un cont și un profile link, și să uploadeze apoi și să share-uiască video gratis. Dacă antreprenorul detine clipuri video pe site, le poate uploada și pe YouTube, iar acestea vor fi vizibile pentru milioanele de utilizatori care intră zilnic pe acest site. Este un instrument foarte bun de advertising gratuit – iar audiența potențială este enormă.

Retelele sociale, cea mai importanta revolutie tehnologica dupa aparitia internetului

Doua miliarde de persoane sunt deja interconectate online, subliniaza publicatia britanica de business. Site-urile de vanzari online ating cifre de afaceri anuale de peste opt trilioane de dolari. Acestea fiind spuse, IT-istii considera retelele de socializare cea mai mai importanta revolutie tehnologica dupa aparitia Internetului. Principalul avantaj al tehnologiilor sociale, sustin sustinatorii acestor business-uri, il constituie faptul ca ele darama barierele dintre companii si consumatorii lor. Le permit intreprinderilor sa afle, in timp real, dorintele consumatorilor, ceea ce-si doresc de la produsele/serviciile respective, dar si minusurile firmelor.

In acest mod, companiile pot raspunde mult mai rapid si mai eficient clientilor. Problemele care apar tin tocmai de aceasta avalansa de informatii din exterior, sustin firmele de consultanta.

Angajatii companiilor care urmaresc feedback-ul prin intermediul retelelor social media marturisesc ca, uneori, se simt sufocati de datele pe care le primesc si nu reusesc sa le interpreteze in totalitate. Mai mult, “potopul de date” este prognozat ca va creste de 40 de ori pana in 2020, subliniaza The Economist.

Multe firme sunt de parere ca, folosind site-urile sociale, isi vor imbunatati relatiile cu clientii. Branduri precum Ford sau PepsiCo folosesc tehnologiile sociale pentru a-si manifesta influenta asupra consumatorilor, iar campaniile de marketing pe care le desfasoara sa aiba impact asupra unui numar cat mai mare de clienti. Cateva dintre cele mai de succes companii din sectorul IT, precum Apple, Google sau Microsoft, pastreaza insa secretele vizavi de urmatoarele lansari de produse, chiar pe internet.

Cyber-specialistii vorbesc si despre efectele anumitor manifestari, miscari ori revolutii, care au luat nastere prin retelele sociale, dar si despre modul in care online-ul ajuta antreprenorii sa se formeze, sa se dezvolte, si-n final sa aiba succes. IT-istii considera ca in general, tehnologiile perturbatoare pot reconstrui afacerile care au intrat in umbra. De pilda, Facebook le-ar putea permite companiilor sa-si construiasca anunturile si reclamele cu mai multa acuratete. Firmele au inceput deja sa foloseasca diverse instrumente de social networking, precum Yammer sau Cahtter, care stimuleaza colaborarea, talentul si economiseste timp pierdut cu e-mailuri. Pe de alta parte, folosirea site-urilor sociale in cazul companiilor in care este adoptat un management traditional, poate fi mai dificila.

Facebook – un instrument de marketing pentru afaceri

Despre Facebook

Facebook este o retea sociala care permite utilizatorilor – prieteni, familie, colegi sau alte persoane cu interese comune – sa fie conectati si sa impartasesca experiente personale prin diverse instrumente si aplicatii de comunicare.

Facebook a luat nastere in 2004 sub forma unei comunitati de colegi de facultate (obligatorie era inscrierea printr-o adresa de email valabila) dar de atunci s-a extins dincolo de licee, corporatii, retele sociale. Numele website-ului vine de la numele cartilor pe care studentii le primeau la inceputul anului universitar, cu scopul de a-i ajuta sa se cunoasca mai bine. Oricine peste 13 ani poate deveni un utilizator Facebook.

Facebook reprezintă cea mai mare și puternică rețea de socializare din lume, dar cu toate acestea, nu a reușit să se impună în șapte state. Unul dintre motivele pentru care această rețea de socializare nu a pătruns în toate statele lumii este și faptul că într-unele dintre ele este interzisă, informeaza Business Insider. Mai mult, acestei rețele i-au revenit trei din fiecare patru minute petrecute pe o rețea de socializare și un minut din fiecare șapte petrecute pe internet. Brazilia este una dintre țările în care Facebook nu este pe primul loc, acesta fiind întrecut de o rețea numită Orkut. În Japonia, Facebook are destul de mulți utilizatori, însă în țara Soarelui Răsare Twitter ocupă prima poziție. Polonezii preferă reteaua Nasza-klasa.pl. În Rusia, Facebook pare să nu câștige prea curând lupta pentru dominație pe rețelelor de socializare. În această țară Vkontakte și Odonoklassniki sunt rețelele cu cei mai mulți utilizatori. Sud coreenii preferă să socializeze pe Naver.com Cafe si Cyworld. Iar in China Facebook nu există, doarece în această țară rețeaua de socializare este interzisă.

Facebook in Romania

La sfarsitul lunii martie 2015 Facebook inregistra urmatoarele date pentru Romania, conform Social Network Strategy Romania:

• Romania e pe locul 6 in lume ca ritm de crestere a numarului de utilizatori;

• Romania e pe locul 49 in lume ca numar de utilizatori ;

• 8000000 de utilizatori Facebook in Romania;

• 6500000 de utilizatori Facebook peste 18 ani in Romania;

• 62,5% din utilizatori, barbati pe Facebook in Romania;

• 37,5% din utilizatori, femei pe Facebook in Romania;

Promovare pe Facebook

Modalitati de promovare a unui brand, afacere, companie, etc. pe reteaua sociala Facebook:

Fan Pages – o pagina de Facebook este un profil public care va permite sa impartasiti informatii despre un brand sau o organizatie cu utilizatorii Facebook. Paginile sunt in mare parte similare cu profilele personale. In pagini exista optiunea de a posta, strange si impartasi continut. Este posibila chiar preluarea mesajelor de pe Twitter sau blog si gazduirea de discutii. Paginile permit institutiilor sau personalitatilor sa transmita informatii despre ele catre consumatori si sa interactioneze cu acestia. Sunt asemanatoare blogurilor, sunt actualizate de catre un administrator si reprezinta imaginea unei institutii/persoane/brand/produs pe Facebook. Aceste pagini actualizeaza permanent zona de discutii sau zona YouTube cu informatii interesante si antrenante. Ofera utilizatorilor un motiv sa devina fani si sa intre in dialog cu brandul.

Foloseste avantajele lumii Facebook – impartaseste cu fanii in mod constant informatii, experiente noi. In acest fel, se castiga vizibilitate.

Exemple:

Vodafone Romania – http://www.facebook.com/vodafonero

Coca Cola – http://www.facebook.com/cocacola

Starbucks – http://www.facebook.com/Starbucks

Community Pages – aceste pagini sunt menite sa fie “cea mai buna colectie de cunostinte impartasite pe un anumit subiect”. Ele contin o scurta descriere preluata din Wikipedia, urmata de posturi din partea prietenilor sau a comunitatii globale de utilizatori Facebook. Acest tip de pagini sunt create in jurul unor subiecte speciale si isi propun sa obtina sprijin pentru acestea.

Grupuri Facebook – grupurile sunt organizate in jurul unui interes real, de viata sau de grup, iar membrii acestor grupuri viziteaza pagini pentru a afla noi informatii. Grupurile pot fi, de asemenea, folosite pentru a promova hobby-uri sau interese speciale. Grupul permite trimiterea “unor comunicari in masa” si sunt potrivite pentru marketing viral.

Advertising – Facebook ofera promovare prin reclame, care pot fi directionate catre utilizatori in functie de varsta, sex, locatie, stare civila sau interese. Reclamele Facebook permit promovarea business-ului, atragerea unui numar mai mare de fani pe pagina oficiala a brandului si impulsionarea vanzarilor. Reclamele permit atat promovarea unui website oficial cat si a mesajelor relevante pentru brand (evenimente, oferte, produse, servicii). Exista 3 tipuri de reclame pe Facebook: Homepage ads, Social Ads si Engagement ads.

Homepage ads: ofera atat continut foto si text, cat si optiunea utilizatorilor de a interactiona cu brandul (ex: “Become a Fan”).

Social Ads: Sunt asemanatoare primei categorii, numai ca include si numele prietenilor utilizatorilor, care sunt deja fani ai brandului. Acest tip de reclama este mai eficienta prin faptul ca relationarea sociala este mai puternica.

Engagement ads (reclame interactive): format de publicitate care permite crearea unei interactivitati intre utilizator si brand. Utilizatorii Facebook sunt deja obisnuiti sa comenteze diverse poze, status-uri, link-uri, etc.

„Engagement ads” extind aceasta functionalitate simpla catre diversele campanii de promovare ce permit utilizatorilor sa angajeze conversatii intre prietenii lor despre brand-ul favorit. Se manifesta sub mai multe forme, cum ar fi: Video commenting, Event ads, Like ad (inlocuieste Become a fan), Gift ad, Sampling ad, Poll ad.

Causes – Este posibila crearea unor pagini pentru diverse cauze sociale. Cauzele pe Facebook sunt menite sa sensibilizeze opinia publica cu privire la anumite subiecte si sa genereze dezbatere. Cauzele permit folosirea unor aplicatii precum donatii online, recrutare de voluntari sau crearea si utilizarea unor ecusoane speciale, care pot ajuta la promovare.

Applications – Aplicatiile reprezinta diverse instrumente online ce pot fi adaugate conturilor si paginilor create pe Facebook. De cele mai multe ori, sunt cea mai buna cale de a crea interactiune cu utilizatorii si a sustine campaniile de promovare.

Events – Evenimentele ofera posibilitatea de a reuni utilizatorii fie online, fie offline la evenimente speciale legate de brand sau produs. Paginile dedicate evenimentelor permit invitarea utilizatorilor si confirmarea participarii acestora.

Connect/Share – Facebook Connect si Facebook Share sunt instrumente prin care utilizatorii isi pot folosi si promova profilul de Facebook si prin alte canale de comunicare precum bloguri sau website-uri.

Messages – Utilizatorii isi pot trimite mesaje prin intermediul functiei de Email specifica Facebook.

Evaluarea impactului paginilor in randul utilizatorilor

Facebook ofera brandurilor ocazia de a monitoriza si evalua impactul paginilor in randul fanilor. Exista o serie de instrumente specifice de contorizare a numarului de fani, comentarii, nivelului de implicare a fanilor si companiei, dar si a numarul de abonari/ dezabonari.

Facebook ofera companiilor Fan Page Insights (arata nivelul de implicare al fanilor pe pagina, informatii demografice detaliate, rata de crestere a numarului de fani):

• Numara saptamanal nivelul de interactiuni

• Post quality (numarul fanilor care comenteaza continutul postat pe pagina). Este calculat saptamanal, pe baza unei comparatii cu pagini care prezinta similitudini (ex: numar asemanator de fani)

• Nivel de interactionari pe o perioada data (interactiuni – numar total de comentarii, postari pe Wall, numar de Likes. Cu cat au loc mai multe interactiuni pe pagina, cu atat sunt mai multe sanse ca aceasta sa devina “virala”)

• Numar total de fani (Aceasta statistica include numar total de fani/numar total al celor care s-au dezabonat, top al tarilor de provenienta a acestora, informatii demografice, numar de vizite pe pagina).

In timp ce Facebook Insights indica doar procentul vizitelor pe fiecare aplicatie (tab personalizat precum FBML, Video, Twitter etc), Facebook Analytics ofera statistici detaliate despre impactul fiecarei aplicatii.

Functionalitatile Google Analytics pot fi integrate paginii de Facebook. Se poate beneficia de statistici privind vizitatorii, surse de provenienta a traficului pe pagina, cuvintele cheie cel mai des utilizate, harti si rapoarte personalizate. Noile instrumente de masurare permit advertiserilor sa inteleaga mai bine impactul publicitatii si comunicarii in social media.

Companii nationale si internationale care se bucura de succes pe Facebook

Starbucks – http://www.facebook.com/Starbucks, 35618520 fani

Pagina de Facebook a brandului Starbucks incorporeaza continut video si foto si implica activ fanii in discutii si dezbateri. Ceea ce o scoate insa in evidenta este modul in care utilizeaza Status Updates. Pagina este actualizata constant cu informatii interesante, amuzante si relevante pentru fani. De asemenea, tonul este informal si prietenos, iar comunicarea de calitate.În cache

Coca-Cola – http://www.facebook.com/cocacola, 90424247 fani

Brandul promoveaza importanta implicarii utilizatorilor in continutul editorial. Coca Cola permite fanilor sa posteze continut pe Wall, ceea ce face ca intreaga lor prezenta pe Facebook sa fie generate de utilizatori. Prin aceasta decizie Coca Cola demonstreaza interesul sau fata de ceea ce fanii au de spus.

Unul dintre cele mai importante motive pentru care pagina este atat de indragita este dat de publicarea povestii din spatele crearii sale. Initial, aceasta a fost construita de doi fani ai brandului. Coca Cola a descoperit pagina si in loc sa o cumpere sau sa creeze o noua pagina oficiala, i-a promovat pe cei doi fani si i-a convins sa dezvolte in continuare pagina.

Redbull – http://www.facebook.com/redbull, 43015547 fani

Elementul care ii singularizeaza: modul in care au ales sa incorporeze contul de Twitter in pagina. Red Bull nu mai promoveaza doar propriul cont de Twitter, ci si al unor sportivi cu care colaboreaza strans. Pagina de Facebook a brandului Red Bull este apreciata de utilizatori nu numai datorita alaturarii de sportivi populari, dar si prin faptul ca permit utilizatorilor sa intre in legatura cu acestia.

Pringles – http://www.facebook.com/Pringles#!/Pringles?v=wall, 25372935 fani

Pagina iese in evidenta prin utilizarea inteligenta a continutul video. Clipurile sunt de obicei realizate cu buget limitat si fara foarte multa editare, prezinta utilizatori care interpreteaza cantece amuzante. Prin distribuirea acestor clipuri catre fani, Pringles stie ca exista mult mai multe sanse pentru ca ele sa fie promovate mai departe printre prieteni, crescand nivelul de interactiune cu brandul.

Adidas – http://www.facebook.com/adidasoriginals, 19704686 fani

Elementul care ii singularizeaza: modalitatea in care folosesc pagina de Facebook pentru a promova alte canale oficiale de comunicare in social media. Adidas foloseste inteligent instrumente precum concursurile pe Facebook pentru a creste gradul de implicare al fanilor si de a genera noi consumatori.

Clasamentul general al paginilor cu cei mai multi fani, din grupa companii si firme, pe Facebook in Romania, potrivit FaceBrands.ro – serviciul de monitorizare al paginilor Facebook din Romania, il voi prezenta in continuare. Dupa cum se poate observa 7 din cele 10 locuri sunt ocupate de artisti romani, 1 este detinut de Playboy Romania si celelalte 2 de un post de televiziune Pro TV si un post de radio Kiss FM. Timp de o luna de zile ( 1 – 30 martie) am monitorizat activitatea acestora pe Facebook pentru a vedea in ce consta comunicarea lor cu fanii dar si care sunt posturile care au avut cele mai multe si putine like-uri, share-uri si comentarii.

Inna – https://www.facebook.com/Inna?fref=ts, 13.2 milioane fani

Inna este una dintre cele mai cunoscute cantarete din Romania la ora actuala avand multi fani chiar si in alte tari precum Turcia, Japonia si nu numai . O parte semnificativa din cei 13 milioane de fani sunt straini ea interactionand cu acestia si prin intermediul contului sau de Facebook. Pe perioada monitorizarii s-a putut observa ca Inna interactioneaza cu fanii sai prin intermediul pozelor si clipurilor pieselor sale muzicale pe care le posteaza pe Facebook. Postul care a atras cele mai multe like-uri este o poza selfie cu Inna in care aceasta isi saluta fanii printr-un simplu mesaj: Kisses. Aceasta poza a avut atat un mare nr de share-uri cat si de comentarii generate de fani. De multe ori Inna transmite mesaje fanilor straini folosind limba din tara respectiva, in acest fel ea personalizand comunicarea cu acestia si creand un atasament mai are al acestora fata de ea.

Akcent – https://www.facebook.com/AkcentMusic?fref=ts, 3.7 milioane fani

Adrian Sina, ca multi alti cantareti romani, obisnuieste sa comunice pe Facebook cu fanii sai. Acesta, de regula,  posteaza poze cu el atat din viata profesionala cat si din viata privata. Totodata pe perioada monitorizarii, Adrian Sina a postat si mici capturi video de la concertele pe care le-a sustinut in Romania si nu numai. S-a putut observa ca pozele postate pe  contul sau de Facebook in care acesta era alaturi de familia lui, sotie si copil, au atras multe like-uri si share-uri din partea fanilor sai. In ceea ce priveste artistii, cantaretii si nu numai, fanii acestora doresc sa afle cat mai multe lucruri din viata lor privata, cum sunt si ce fac acestia in spatele scenelor de cantat sau filmat.

Poza care a atras cele mai multe like-uri este o poza de tip selfie cu Adrian Sina facuta in masina lui personala. De asemenea, o mare parte din pozele cu el postate pe Facebook au avut mare priza la public, acestea generand multe like-uri si share-uri.

Playboy Romania – https://www.facebook.com/PlayboyRomania?fref=ts, 3.25 milioane fani

Playboy Romania este cea mai populara pagina de Facebook al unei companii din Romania. Ocupa locul 3 in clasamentul precizat mai sus fiind depasita la nr de fani doar de Inna si Akcent care sunt cantareti. Aproape toate posturile sunt poze cu modele, acestea avand mare priza la publicul masculin.  Dupa cum se vede in infografic frecventa de postare este una destul de mare de 7 postari pe zi. Poza care a atras cele mai multe like-uri apartine lui Abigail Ratchford ce este model si actrita americana. Poza a generat nu mai putin de 34.000 de like-uri, peste 2000 de share-uri si 490 de comentarii.

Alexandra Stan – https://www.facebook.com/AlexandraStanTheArtist?fref=ts, 3.39 milioane fani

Alexandra Stan este una dintre cele mai cunoscute canterete atat in Romania cat si in afara acesteia. In perioada monitorizarii realizata  pe intreaga durata a lunii martie, aceasta a postat  exclusiv poze de la concertele sustinute in strainatate precum Mexic si Japonia  si clipuri video cu melodiile ei. Nu obisnuieste sa posteze poze din viata personala si privata asa cum se intampla in cazul altor cantareti  in general atat autohtoni cat si straini. Ar putea sa faca acest lucru, astfel de poze avand priza la fani. In ceea ce priveste frecventa postarii, aceasta nu este una mica, dar ar putea sa fie mai mare de cel putin o postare pe zi, astfel interactiunile cu fanii acesteia ar creste.

Smiley – https://www.facebook.com/Smiley?fref=ts, 2.97 milioane fani

Smiley este unul din cantaretii romani de succes care pe langa cariera muzicala are si alte proiecte TV care il tin in lumina reflectoarelor intr-un mod pozitiv. Atat proiectele muzicale cat si celelalte l-au ajutat sa isi atraga multi fani in Romania. Celelalte proiecte cum ar fi calitatea de membru al juriului de la Vocea Romaniei difuzata pe Pro TV l-au ajutat sa isi mentina vizibilitatea in randul publicului roman si totodata sa isi atraga si mai multi simpatizanti.

In ceea ce priveste activitatea acestuia pe Facebook in perioada monitorizata, ca si in cazul altor cantareti romani, acesta a postat poze atat din viata profesionala cat si personala. Pe langa pozele de la concertele pe care le-a sustinut in perioada respectiv el a postat si poze din viata personala care au adus la un engagement ridicat din partea fanilor acestuia fie ca a fost vorba de multe lik-uri, share-uri sau comentarii la posturile respective. Totodata a postat poze din studioul Vocea Romaniei, emisiune din al carui juriu face parte. Rata de postare nu a fost una mare ci de doar aproximativ 1 postare la 2 zile dar media like-urilor a fost destul de mare de aproape 20.000.

Antonia – https://www.facebook.com/AntoniaOfficial?fref=ts, 2.78 milioane fani

Ca si ceilalti cantareti romani analizati anterior, Antonia este si a una din cantaretele care interactioneaza des cu fanii pe Facebook postand poze din viata ei personala dar si clipuri muzicale pe care le lanseaza. Dupa cum se observa pozele care au primit cele mai multe like-uri sunt cele cu cei doi copii, frecventa postarii fiind de 1 postare la 2 zile. Numarul mediu de like-uri este unul destul de mare de aproape 29 de mii la cele 23 de postari pe care le-a avut in luna septembrie. Totodata numarul mediu de share-uri este 276, unul destul de mare.

Connect-R -, https://www.facebook.com/connectrofficial?fref=ts, 2.35 milioane fani

Coonect-R a reusit ca prin pozele pe care le-a postat pe contul sau de Facebook sa atraga cele mai multe interactiuni din partea fanilor in materie de like-uri atingand o medie de aproape 52.000 de mii de like-uri chiar si mai mare decat cei de la Playboy. In luna martie, cand a avut loc monitorizarea, Connect-R a postat multe poze din viata lui personala cu sotia si fetita lui dar si poze de la nunta lui. Numarul mare de like-uri de la acele poze denota inca o data faptul ca fanii doresc sa cunoasca artistul si din spatele scenei, sa afle multe lucruri legate de viata lui personala si nu numai. Toate acestea fac ca simpatia fanilor fata de artistul respectiv sa creasca si acesta sa aiba si el de beneficiat la concerte unde va avea mai multi spectatori si admiratori.

Edward Maya – https://www.facebook.com/EdwardMayaOfficial?fref=ts. 2.31 milioane fani

Edward Maya face si el parte din cantaretii cunoscuti din Romania dar cu o notorietate, mediatizare si o vizibilitate mai mici decat ceilalti cantareti analizati anterior. Pe perioada monitorizarii, s-a putut observa ca Edward Maya s-a axat in mare parte pe partea profesionala in ceea ce priveste postarile sale pe contul sau de Facebook acesta postand poze cu el de la concertele sustinute. Frecventa cu care a postat in luna martie a fost de o postare la doua zile, o frecventa destul de mica. Maya ar putea sa posteze mai des pe contul sau de Facebook si totodata sa incerce sa posteze si poze cu el din viata personala dat fiind faptul ca s-a observat un mare engagement al fanilor pentru astfel de poze la conturile de Facebook analizate anterior. Astfel el ar putea sa creasca engagementul fanilor sai pe contul sau de Facebook si totodata simpatia acestora fata de el.

Pro TV – https://www.facebook.com/ProTVRomania?fref=ts, 2 milioane fani

Pro TV este canalul de televiziune cu cei mai multi fani pe Facebook avand o notorietate foarte mare in Romania. In ceea ce priveste activitatea acestora pe contul de Facebook, aceasta este una foarte prezenta avand o frecventa mare zilnica de postare pe aceasta retea sociala. Pe langa obisnuitele postari in care se face referire la stiri de interes national, cei de la Pro TV isi promoveaza pe Facebook si emisiunile difuzate pe canalul de televiziune cu acelasi nume cum sunt Vocea Romaniei, Romanii au talent si nu numai. Aceste postari au o mare priza la public, generand multe interactiuni din partea fanilor ce constau in like-uri, share-uri si comentarii. 

Kiss Fm – https://www.facebook.com/kissfmromania?fref=ts, 2 milioane fani

Kiss FM este postul de radio cu cei mai multi fani pe Facebook, aproape 2 milioane, pe locul doi fiind Radio Zu cu 1,7 milioane de fani care probabil ii va depasi pe cei de la Kiss FM ca numar de fani pe Facebook in curand. In ceea ce priveste activitatea celor de la Kiss FM pe Facebook, aceasta a constat pe perioada monitorizarii in postarea multor glume si intrebari care au dus la multe interactiuni din partea fanilor, de aici rezultand faptul ca umorul atrage oamenii si are o viralitate destul de mare. Dat fiind faptul ca este un post de radio, frecventa postarii a fost una destul de mare de 15 posturi pe zi.

CAPITOLUL 3. SOCIAL MEDIA SI MEDIUL DE

AFACERI ROMANESC

Impactul marketingului prin intermediul retelelor de socializare asupra mediului de afaceri local

In continuare, voi prezenta un studiu facut de mine in perioada 20 februarie – 1 aprilie 2015, in care am analizat raspunsurile a 20 de reprezentanti ai unor companii din diverse industrii din municipiul Targu Mures cu privire la modul în care acestea abordează marketing-ul prin intermediul rețelelor de socializare și impactul pe care acest tip de marketing îl are în prezent în activitatea lor. Companiile care au raspuns chestionarului pregatit de mine au fost:

S.C. TEXTURA RO S.R.L., avand J26/507/2008, cu sediul in municipiul Targu Mures, str. Godeanu nr. 3, ap. 20, avand ca domeniu de activitate cod CAEN 4641 – Comert cu ridicata al produselor textile.

S.C. REAL LIFE S.R.L., avand J26/306/2008, cu sediul in municipiul Targu Mures, str. Bujorilor, nr. 2, fiind specializat in servicii de gazduire web de pe servere cu suport SSD/HDD si dezvoltarea si intretinerea ERP-ului Business Online Control Panel, un program online de gestiune stocuri si vanzari in mai multe puncte de lucru cat si conectare la magazine virtuale.

S.C. IOANA S.R.L., avand J26/1109/2004, cu sediul in municipiul Targu Mures, str. Bolyai nr. 1, avand ca domeniu de activitate monitorizari de licitatii publice.

S.C. PROENERG S.R.L., avand J26/482/1997, cu sediul in municipiul Targu Mures, str. Tamas Erno, nr. 10, avand obiect de activitate comertul cu ridicata si en-detail cu materiale pentru instalatii electrice. Produsele comercializate provin de la firme cu renume, precum: ABB, Schneider, OBO, Orion, Philips, etc.

S.C. RENANIA TRADE S.R.L., avand J26/822/1995, cu sediul in municipiul Targu Mures, str. Budiului, nr. 68, oferind companiilor partenere si utilizatorilor finali setul complet de solutii, produse si servicii adecvate pentru a proteja viata la lucru, in spitale, in medii cu risc sporit sau in activitatile domestice, de zi cu zi.

S.C. DIRECT MOTOR S.R.L., avand J26/181/2002, cu sediul in municipiul Targu Mures, str. 22 Decembrie, nr. 93/A, fiind dealer autorizat Husqvarna (utilaje forestiere si de gradinarit) si dealer autorizat THULE (portbagaje auto si suporturi de ski, biciclete).

S.C. SILETINA IMPEX S.R.L., avand J26/2382/1992, cu sediul in municipiul Targu Mures, str. 22 Decembrie, nr. 92/ A, fiind operator de transport persoane in trafic intern si international.

S.C. PROCAM S.R.L., avand J26/21/2001, cu sediul in municipiul Targu Mures, str. Tamas Erno, nr. 12, avand ca obiect de activitate prelucrarile mecanice CNC ale pieselor metalice.

S.C. ALGO MEDICAL S.R.L., avand J26/558/2001, cu sediul in municipiul Targu Mures, str. Gheorghe Marinescu, nr. 64, oferind servicii medicale.

S.C. DUU CONCEPT PROIECT S.R.L., cu sediul in municipiul Targu Mures, str. Tineretului nr 2, avand ca domeniu de activitate proiectare de instalatii electrice si de securitate, evaluari de risc la securitate fizica, executie instalatii electrice, dirigentie de santier instalatii electrice si consultanta tehnica.

S.C. SILDAN IMPORT EXPORT S.R.L., cu sediul in comuna Voivodeni, nr. 367, fiind importator direct al unui sortiment larg de produse pentru amenajari interioare de calitate din Europa Occidentala.

S.C. PERGAME S.R.L., cu sediul in municipiul Targu Mures, str. Bolyai, nr. 21, avand ca domeniu de activitate realizarea de invitatii nunta si de eveniment, unicate.

S.C. XPLOSIVE MEDIA CONCEPT CREATION S.R.L., cu sediul in municipiul Targu Mures, str. Mihai Eminescu, nr. 52, ap. 6, fiind specializat in realizare pagini web, prezentari in FLASH pentru evenimente speciale; harti interactive FLASH; CD-uri multimedia de prezentare companie/produse; Logo design; Design mape, pliante, carti de vizita, fluturasi de reclama, foi volante, ambalaje, etichete, etc.; creare bannere web; Fotografiere, scanare si procesare imagini ; Grafica vectoriala; Tehnoredactare machete pentru ziare, reviste, diverse publicatii ; E-carduri pentru evenimente sau sarbatori ; proiectare asistata 2D/3D (AutoCAD, Autodesk Inventor, Catia); Realizare programe de gestiune la cererea clientului (Delphi, JAVA); Instalari sisteme de operare, programe, devirusari, retelistica.

S.C. WASCOM ELECTRO S.R.L., cu sediul in municipiul Targu Mures, str Livezeni nr. 69, oferind scule aschietoare,scule de mana, zidarie, poliamida (fiuri si placa)teflon, cuplaje electromagnetice(romanesti si de import), frane FEA(romanesti si de import), contactori, electrice, componente electrice, menghine rotative, universale strung toate tipurile, corpuri de iluminat stradal, bronz, alama, cupru, bucse de bronz(fiuri si placi), rehuri, motoare electrice, motoare cu frane FEA(ASFM SI AIM), placute vidia, lant GAL. 

S.C. GEOTECHNICS S.R.L., cu sediul in municipiul Targu Mures, B-dul 1 dec. 1918, Nr. 209 ap. 4, activand in domeniul masuratorilor topografice, civile si industriale

S.C. TORDAI IMPEX S.R.L., cu sediul in municipiul Targu Mures, str Livezeni nr. 8A, avand ca domeniu de activitate fabricarea produselor din carne (inclusive carne de pasare).

Concluziile in urma studiului sunt:

În 2015 numai 58% dintre respondenți spun că utilizează rețelele de socializare pentru promovarea companiei și plănuiesc să le utilizeze în continuare (în scădere de la 78% în 2014), în timp ce 28% dintre aceștia spun că nu le utilizează, însă plănuiesc să le utilizeze în perioada următoare (procent în creștere de la 22% în 2014).

Platforma “vedetă” și anul acesta în România rămâne Facebook cu 93% din răspunsuri (94% la nivel global), urmată de LinkedIn cu 61% (71% la nivel global) și de Google+ cu 31% (54% la nivel global). În România nou intrate în clasament sunt Pinterest cu 8% (47% la nivel global) și Instagram cu 7% (28% la nivel global).

Comunicarea prin social media ocupă majorității respondenților 1-5 ore săptămânal, dar sunt vești bune pe palierele 6-10 ore și 11-20 de ore, care au crescut cu câte 3 procente fiecare în 2014 față de 2015 (de la 17% la 20% și respectiv de la 13% la 16%). Totuși palierele superioare (21-40 de ore) înregistrează scăderi în medie de 2%.

Tendința generală privind domeniile în care sunt folosite rețele de socializare în cadrul companiilor din Romania se menține, utilizarea preponderentă fiind în marketing și comunicare. Creșteri de 3-5% se remarcă în recrutare, relații cu clienții și cercetarea nevoilor acestora. Scăderile față de 2014 sunt pe parte de networking (-2%) și analiză competitivă (-6%).

Dacă în 2014 top 3 beneficii ale utilizării social media erau: creșterea expunerii pe piață (83%); creșterea notorietății companiei (79%) și fidelizarea clienților (52%), în 2015 noul top 3 se află: creșterea notorietății companiei (80%); creșterea expunerii pe piață (63%) și generarea de oportunități de vânzare (54%).

Platformele utilizate pentru marketing prin intermediul rețelelor de socializare în mediul de afaceri românesc

Intrebarea 1. Folosiți rețelele de socializare pentru a vă promova compania? (un singur răspuns)

În 2015 numai 58% dintre respondenți spun că utilizează rețelele de socializare pentru promovarea companiei și plănuiesc să le utilizeze în continuare (în scădere de la 78% în 2014), în timp ce 28% dintre aceștia spun că nu le utilizează, însă plănuiesc să le utilizeze în perioada următoare (procent în creștere de la 22% în 2014). Deoarece ediția de anul acesta a studiului propune o scală extinsă de variante de răspunsuri aflăm și că 13% dintre respondenți nu folosesc rețelele de socializare pentru promovarea companiei și nici nu intenționează să facă acest lucru.

Intrebarea 2. Dacă da, prin care dintre aceste platforme? (răspunsuri multiple)

Platforma “vedetă” și anul acesta în România rămâne Facebook cu 93% în coborâre numai două procente față de anul anterior. La nivel global Facebook conduce clasamentul celor mai utilizate platforme cu 94%. În România o creștere semnificativă de 21% înregistrează și LinkedIn, care la nivel global este pe locul 3 cu 71%, devansat de Twitter aflat pe locul 2 cu 81%. În plan local tot o creștere, dar de numai 5%, înregistrează Google+, care la nivel global are o cotă de 54%. În Romania nou intrate în clasament sunt Pinterest cu 8% (47% la nivel global) și Instagram cu 7% (28% la nivel global).

Strategia, perioada și frecvența de utilizare a rețelelor de socializare în mediul de afaceri local

Intrebarea 3. Organizația dumneavoastră are o strategie cu privire la rețelele de socializare? (un singur răspuns)

Dacă 46% dintre respondenți spun că au la nivelul echipei de marketing o strategie cu privire la rețelele de socializare, iar 19% au această strategie integrată chiar la nivelul întregi companii, numai 7% o au numai la nivelul echipei comerciale. Pe de altă parte 27% dintre participanții la ediția 2015 a studiului recunosc că nu au încă o strategie cu privire la rețelele de socializare.

Intrebarea 4. De cât timp utilizați rețelele de socializare în compania dumneavoastră? (un singur răspuns)

Cele mai multe companii românești (31%) folosesc rețelele de socializare pentru activități de promovare în medie de 1-2 ani, acestea fiind urmate de 24% dintre companiile respondente care spun că utilizează social media de 2-3 ani. Nu mai puțin de 16% însă sunt companii care folosesc rețelele de socializare în mixul de marketing de sub un an. La celălalt capăt al scalei de măsurare sunt 14% dintre companii care spun că utilizează social media de mai mult de 4 ani.

Intrebarea 5. Timpul săptămânal pe care îl alocați pentru promovarea companiei în cadrul rețelelor de socializare este de: (un singur răspuns)

Comunicarea prin social media ocupă majorității respondenților 1-5 ore săptămânal, dar sunt vești bune pe palierele 6-10 ore și 11-20 de ore, care au crescut cu câte 3 procente fiecare (de la 17% la 20% și respectiv de la 13% la 16%). Totuși palierele superioare înregistrează scăderi în medie de 2%. La nivel global 40% dintre companii comunică prin rețelele sociale în medie 1-5 ore pe săptămână, 27% între 6-10 ore pe săptămână, în vreme ce 20% comunică prin social media între 11-20 de ore săptămânal.

Intrebarea 6. Cât de des postați informații pe rețelele de socializare? (un singur răspuns)

Frecvența de utilizare a rețelelor de socializare a scăzut semnificativ. În 2015 numai 41% din respondenți spun că utilizează social media zilnic, cu 8% mai puțin decât in 2014. Cresc însă procentele celor care utilizează social media o dată la 2-3 zile de la 15% în 2014 la 23% în 2015, de asemenea crește frecvența utilizării săptămânale a comunicării prin social media de la 21% la 22%. Zona de rezistență a celor care utilizează social media o dată la câteva luni se păstrează și ea la 9%.

Administrarea campaniilor și activitățile derulate prin rețelele de socializare

Intrebarea 7. Ce departament al firmei se ocupă de rețelele de socializare? (un singur răspuns)

Un departament special dedicat se ocupă de rețelele de socializare în 51% dintre companiile respondente. Totuși un procent semnificativ de 23% spun că nu au un departament în cadrul firmei care se ocupă de comunicarea prin rețelele de socializare. Există și firme în care de această activitate se ocupă departamentul de HR (6%) sau de IT (4%), dar numai 8% dintre companii au un departament special dedicat comunicării prin social media.

Intrebarea 8. Vă administrați singuri campaniile pe rețelele de socializare sau utilizați servicii externe (agenții de profil)? (un singur răspuns)

Distribuția răspunsurilor arată că cei mai mulți respondenți (64%) spun că își administrează singuri campaniile pe rețelele de socializare.

Intrebarea 9. Ce activități desfășurate pe rețelele de socializare sunt externalizate? (răspunsuri multiple)

Referitor la activitățile desfășurate pe rețelele de socializare 70% dintre companii spun că externalizează partea de design și dezvoltare, 57% externalizează partea de creare de conținut, iar 30% externalizează administrarea comunității de pe rețelele de socializare, cercetarea de piața și partea de relații publice. Partea de strategie este externalizată de numai 18% dintre companii, în timp ce actualizarea statusurilor este ținută in house de nu mai puțin de 85% din firme.

Interacțiunea cu followerii pe rețelele de socializare

Intrebarea 10. Ce fel de conținut le oferiți followerilor? (răspunsuri multiple)

În top 3 în funcție de tipul de conținut oferit followerilor sunt: informațiile despre produsele și serviciile companiei (77%), (69%), informațiile despre companie – istoria companiei, testimoniale ale clienților existenți, evenimente – și informații despre campanii, promoții, vânzare directă sau indirectă (62%).

Intrebarea 11. Vă întrebați followerii în rețelele sociale despre ce ar dori de la produsele/ serviciile dumneavoastră? (un singur răspuns)

Cu toate că 14% dintre companiile respondente spun că nu își întreabă followerii de pe rețelele sociale în legătură cu cerințele lor față de produsele și serviciile oferite, 35% au răspuns că își implică followerii și acționează conform feedback-ului obținut, iar cei 49% care nu îi implică dar intenționează să facă acest lucru în perioada următoare exprimă o tendință de deschidere față de valoarea feedback-ului oferit de followeri prin social media.

Intrebarea 12. Utilizați comunicarea prin rețele de socializare pentru a interacționa cu angajații? (instrumente de tip portal, forum, blog, etc) (un singur răspuns)

La întrebarea dacă utilizează comunicarea prin rețelele de socializare pentru a interacționa cu angajații, 19% dintre respondenți spun că utilizează acest instrument dar că nu există o politică punctuală în acest sens în timp ce 15% dintre aceștia afirmă că utilizează rețelele de socializare ca parte a strategiei de comunicare internă. De cealaltă parte, 35% dintre respondenți spun că nu consideră că este cazul să utilizeze astfel de instrumente în acest scop, dar în cazul a 31% care spun că nu le utilizează în acest moment spun că plănuiesc să le utilizeze în perioada următoare.

Intrebarea 13. Companiile care folosesc rețelele de socializare pentru a interacționa cu clienții au un avantaj competititv în comparație cu cele care nu fac acest lucru? (un singur răspuns)

Intrebarea 14. Credeți că marketingul în cadrul rețelelor de socializare este eficient? (un singur răspuns)

Domeniile în care sunt folosite rețelele de socializare în mediul de afaceri local, bugetele alocate și beneficiile obținute de companii

Intrebarea 15. Pentru care din următoarele domenii folosiți rețelele de socializare în cadrul companiei în care activați? (răspunsuri multiple)

Si în 2014 cât și în 2015 tendința generală privind domeniile în care sunt folosite rețelele de socializare în cadrul companiilor din România se menține, utilizarea preponderentă fiind în marketing și comunicare. Creșteri de 3-5% se remarcă în recrutare, relații cu clienții și cercetare a nevoilor acestora. Scăderile sunt pe parte de networking (-2%) și analiză competitivă (-6%).

Intrebarea 16. Ce beneficii vă aduce utilizarea rețelelor de socializare? (răspunsuri multiple)

Creșterea notorietății și expunerii în piață rămân cele mai importante beneficii ale utilizării rețelelor sociale; 54% dintre respondenți vorbesc despre generarea de oportunități de vânzare. În schimb, doar 34% dintre respondenți afirmă că utilizarea mediilor sociale au produs o creștere efectivă în vânzări. Peste jumătate dintre respondenți apreciază fidelizarea clienților prin folosirea rețelelor sociale.

Intrebarea 17. Ce etapă din procesul de vânzare considerați că puteți influența prin utilizarea rețelelor de socializare? (răspunsuri multiple)

Utilizarea rețelelor de social media poate influența etape importante din procesul de vânzare. Astfel 61% dintre companii spun că se influențează partea de prospectare și identificare a oportunităților de vânzare, 38% spun ca este influențată partea de ofertare prin discuții și demonstrații online despre produsele sau serviciile ofertate, iar 37% spun că văd o influență post-vânzare, mai ales datorita informărilor periodice și aportului în gestionarea reclamațiilor. La polul opus 14% dintre companii spun că nu utilizează rețelele de socializare în procesul de vânzare.

Intrebarea 18. Ce buget ați investit în promovarea prin rețelele de socializare în ultimul an? (un singur răspuns)

42% dintre companiile din Targu Mures au investit sub 1000 de euro în promovarea prin intermediul rețelelor sociale în ultimul an, 15% au investit între 1000 și 3000 de euro pentru același demers, în timp ce 23% au investit mai mult de 3000 de euro pentru promovarea în social media. Un procent important (20%) dintre respondenți au afirmat că nu știu cât au investit companiile lor în promovarea companiilor lor prin social media în ultimul an.

Intrebarea 19. Credeți că generarea de oportunități de vânzare în cadrul rețelelor de socializare este eficientă?(un singur răspuns)

Intrebarea 20. Utilizați instrumente de monitorizare / “ascultare” a rețelelor sociale pentru a afla ce se spune despre compania / produsele dumneavoastră? (un singur răspuns)

Dintre cei numai 37% de respondenți care spun că utilizează instrumente de monitorizare a rețelelor sociale pentru a afla ce se spune despre companie sau produsele companiei, doar 19% reacționează la notificările primite, iar 18% dintre aceștia spun că nu au o politică de răspuns în acest sens. Diferența de 63% fie consideră că nu este cazul să utilizeze astfel de instrumente (21%), fie nu utilizează dar plănuiesc să o facă în perioada următoare (42%).

CAPITOLUL 4. IMPACTUL SOCIAL MEDIA IN STRATEGIA DE PROMOVARE A S.C. BELEAN TRADING S.R.L.

Definirea conceptelor

„Rețeaua socială reprezintă, din punct de vedere sociologic, o structură socială compusă din mai multe entități (indivizi sau organizații) numite noduri, care sunt legate (conectate) printr-o relație de interdependență precum cea de prietenie, rudenie, interese și activități comune, credințe personale și altele”. O rețea de socializare reprezintă o rețea de persoane cu scopuri comune, cum ar fi o rețea de studenți, politicieni, medici, etc. Pe aceste rețele de socializare oamenii din toată lumea se ,,întâlnesc” pentru a comunica între ei rapid, pentru a-și împărtăși diverse activități, diverse stări emoționale, pentru a comunica cu diverse grupuri de persoane în același timp, pentru a se vedea, ba chiar și auzi. Uneori, rețelele de socializare din web mai sunt numite și „rețele sociale”. Dezvoltarea tehnologică și apariția comunităților online au avut un impact puternic atât la nivel economic, prin facilitarea relațiilor B2B (business to business) și B2C (business to customer) dar și la nivel social, prin efectul asupra comportamentului oamenilor și a modalităților prin care interacționează și comunică. Prin urmare, se poate spune că societatea a suferit transformări fundamentale față de acum 50 de ani. Internetul și comunitățile online au revoluționat felul în care oamenii interacționează, atât economic cât și social, și au oferit posibilitatea de a comunica în timp real, pe distanțe foarte mari și la costuri din ce în ce mai mici. Mai mult, oamenii au început să beneficieze pe posibilitatea de a împărtăși informații la un nivel superior, prin includerea de materiale audio-video alături de text.

Rețelele sociale au devenit o parte integrantă nu doar a vieții personale ci și a mediului de afaceri. În ultimii ani, printr-o rețea socială se înțelege deseori și o rețea (informațională) de utilizatori Internet, bazată pe anumite site-uri web la care utilizatorii se pot înscrie și interacționa cu alți utilizatori, deja înscriși. Aceste rețele sociale fac parte din fenomenul relativ nou, global, numit Web 2.0. Astfel, membrii unei rețele sociale sunt legați între ei în mod informal, fără obligații, dar de obicei contribuie activ la colectarea și răspândirea informațiilor pe întregul glob prin intermediul web-ului. S-ar putea echivala denumirea unei astfel de rețele (informaționale) de utilizatori cu „rețea internetică de utilizatori”.

Serviciile de rețele sociale își au originea în comunitățile online. O diferență majoră între cele două tipuri de servicii este aceea că o comunitate online pură ia forma unui sistem de informare, în care oricine poate publica conținut, poate adresa întrebări sau răspunde altora și de cele mai multe ori utilizatorii nu se cunosc între ei și nu există o legătură puternică între aceștia. La o comunitate online poate adera oricine atât timp cât acceptă angajamentul de a respecta un set de reguli și un ghid de conduită. Forme de comunități online sunt de la vechile grupuri de discuții, liste de email, urmate apoi de forumuri, mesagerie instant publică, până la bloguri, care în prezent sunt foarte populare.

Spre deosebire de o comunitate online pură, o rețea socială, cel puțin la nivelul la care a fost concepută, pornește de la ideea că între membrii respectivei rețele există deja relații directe în mediul offline sau se vor crea relații a căror structură este similară grafurilor, în care un membru reprezintă un nod de gradul 1, 2, 3,…, n de tipul: un utilizator este prietenul unui prieten, prietenul unui prieten al unui prieten și așa mai departe. O astfel de comunitate online are tendința de a fi mult mai omogenă. În realitate nu se întâmplă mereu acest lucru, în sensul că nodurile nu își păstrează poziția teoretică, membrii rețelelor sociale având tendința să realizeze conexiuni directe cu persoane pe care nu le-au cunoscut niciodată, dar cu care sunt indirect conectați, pentru a-și mări numărul de conexiuni directe (numărul de prieteni). Această tendință duce la o depersonalizare a relațiilor dintre membrii rețelei și derivă din dorința ca prietenii (conexiunile) să devină o portavoce a intereselor individuale a fiecărui membru în parte. Acest fenomen ajută la propagarea informației cu caracter de știre cu o viteză mult mai mare decât în canalele clasice, pentru că se transmite exponențial. Comunicarea în situații de criză, atunci când au loc dezastre naturale sau tensiuni sociale a căpătat o nouă dimensiune tocmai datorită acestei tendințe în organizarea rețelelor sociale online. Atunci când alte canalele clasice nu permit sau nu sunt accesibile, mesageria instant și comunicarea prin rețele sociale devin singurele alternative. Unii cercetători au observat de asemenea tendința oamenilor de a raporta mai degrabă unele incidente prin propria rețea socială decât apelând la autoritățile publice.

O altă diferență fundamentală care separă comunitatea online pură de o rețea socială este aceea că o comunitate online se concentrează pe tot grupul ca ansamblu, pe toată contribuția pe care o aduce întregul grup la informare, pe când o rețea socială este orientată mai degrabă spre utilizatorul individual, pe particularitățile acestuia, pe ceea ce comunică individul rețelei sale (profilul individului, interesele acestuia, evenimentele personale din viața acestuia sau evenimente la care a asistat, știri) și asupra comentariilor primite de la membrii propriei rețele.Această orientare implică un grad mai ridicat de personalizare a relațiilor decât se întâmplă pe forumuri, de exemplu. Prin urmare, se poate spune despre serviciile de rețele sociale au ca scop construirea de noi rețele sau evidențierea relațiilor deja existente între diverși indivizi cu interese și/sau activități comune bazate, conform paradigmei funcționaliste a lui Boissevain, pe roluri sociale pe care aceștia le îndeplinesc. Pentru că serviciile de rețele sociale permit utilizatorilor un grad destul de ridicat al controlului datelor personale, o parte din aceste informații pot fi disponibile doar parțial sau nu sunt disponibile deloc acelor vizitatori care nu folosesc respectivul serviciu online, sau care nu fac parte din rețeaua utilizatorului vizat. Această limitare se poate aplica totuși și vizitatorilor care sunt totuși conectați la rețeaua membrului al cărui profil doresc să-l vizualizeze, dar lanțul ce realizează legătura dintre cei doi este mult prea lung (utilizatorii nu se cunosc în mod direct ci prin intermediul unor prieteni intermediari). Serviciilor de rețele sociale li se aduc de asemenea foarte multe critici legate în principal de două mari probleme: influența negativă asupra comportamentului social al tinerilor și riscul cu privire la divulgarea datelor cu caracter personal, care poate conduce la violarea intimității sau folosirea informațiilor despre anumiți membri în scopuri ilicite. Având în vedere că utilizatorii acestor servicii dețin controlul asupra informațiilor pe care le publică, aceștia au libertatea de a alege dacă doresc să furnizeze date demografice (sau orice altfel de informații) reale sau false. Informațiile pe care utilizatorul le publică despre el însuși și felul în care o face reprezintă de fapt crearea unei reprezentări virtuale a persoanei din viața reală, o extensie, sau de multe ori reprezintă crearea unei imagini artificiale, un ideal a respectivului individ. Această imagine creată se bazează pe felul în care persoana dorește să fie văzută de către ceilalți, acest tip de comportament fiind întâlnit cu precădere la adolescenți. În urma cercetărilor lui Rasch s-a constatat, de asemenea, că unii adolescenți fac acest lucru pentru a se proteja de părinți și profesori, iar alții (în special adulții în devenire) pentru că pur și simplu nu au încredere în sistemele de protecție a datelor cu caracter personal.

De asemenea, există îngrijorarea că se denaturează măsura valorii sociale a individului, prin introducerea unei măsurători artificiale și greșite a ierarhiei în societate, aceasta realizându-se prin numărul de prieteni din rețeaua personală. Adolescenții sunt cei mai vulnerabili în acest sens, în special cei pentru care numărul cât mai ridicat de conexiuni (prieteni) a devenit un scop în sine.

Alți autori consideră că serviciile de rețele sociale ar trebui să informeze mai bine potențialii utilizatori cu privire la riscurile divulgării de informații asupra vieții personale și demonstrează prin studii că oamenii care dețin un profil pe un serviciu de rețele sociale își asumă riscuri mult mai mari decât cei care nu folosesc aceste servicii. Din punct de vedere al tehnologiei și al securității informatice, cercetătorii își manifestă de asemenea îngrijorarea față de riscul sporit al acestor servicii de a propaga alarmant de rapid viruși informatici sau programel malițioase, care fie încearcă să păcălească utilizatorii în a divulga informații confidențiale cu privire la datele bancare, fie le spionează comportamentul pe Internet pentru a deschide ferestre cu reclame pe baza paginilor vizitate.

Stadiul cunoașterii – la nivel aplicativ

Rețelele sociale on-line constituie cea mai rapidă și cea mai eficientă metodă de a distribui informații, de a promova produse și de a crește numărul de potențiali clienți. Marketingul pe rețelele sociale este următorul pas pe care trebuie să îl facă toate organizațiile, fie ele publice sau private. Motivul este unul simplu – oamenilor le place să socializeze și tind să creadă mai mult părerile altora decât ceea ce văd într-o reclamă tradițională. Pe internet se găsesc multe rețele de socializare cum ar fi: My Space, Hi5, Myvip, Twitter, Flickr, Youtube, Netlog, Badoo, Google+, Pinterest etc., însă cea mai renumită rețea de socializare din zilele noastre este Facebook, care a îmbogățit un tânăr de 26 de ani cu 1 miliard de dolari (pe Mark Zuckerberg, fondatorul). Rețelele sociale on-line cunosc o dezvoltare rapidă (se estimează că 211 milioane de persoane și aproximativ trei sferturi dintre utilizatorii de internet, cu alte cuvinte aproximativ 282,7 milioane de persoane recurg în mod regulat la aceste servicii online) și sunt utilizate în special de tinerii de peste 16 ani, înregistrând însă un nivel relativ scăzut de fidelitate a utilizatorilor în cazul anumitor servicii. Comisia Europeană estimează că rețelele de socializare atrag circa 40 de milioane de utilizatori fideli în Europa; trebuie remarcat faptul că în 2011 utilizarea acestor rețele a crescut cu circa 35% față de anul precedent și se prevede că, până la finele anului 2014, numărul de utilizatori va fi de cel puțin cinci ori mai mare decât numărul actual, atingand circa 107,4 milioane.

Conform unui articol publicat pe Comscore (2014), cifrele de trafic uriașe poziționează Facebook pe locul doi în topul celor mai vizitate site-uri la nivel global, după Google.com. Penetrarea acestei rețele în cadrul utilizatorilor globali ai Internetului a crescut constant încă de la înființare, înregistrând o creștere spectaculoasă în ultimii ani, de la 10% la jumătatea anului 2009 la aproape 35% în mai 2012. Această rețea socială deține în acest moment peste 465 milioane de utilizatori, răspândiți în întreaga lume, dintre care 25% în SUA, fiind așadar un vehicul foarte bun pentru transmiterea de mesaje publicitare unei audiențe globale. Facebook reprezintă doar un exemplu, fiecare rețea socială are în principal masa ei de utilizatori, unele fiind mai populare pe anumite continente sau în anumite țări (Facebook în S.U.A., QQ în China, Orkut și Hi5 în Brazilia și India, Friendster în Indonezia și Malaezia), astfel dacă se dorește țintirea consumatorilor într-o anumită zonă geografică, acest lucru se poate face fără prea mare dificultate. La nivel mondial, peste 400 de milioane de oameni se loghează pe Facebook în fiecare lună, mai mult de jumătate intră însă în fiecare zi. 35 milioane de utilizatori își actualizează statusul în fiecare zi. Utilizatorii petrec, în medie, 55 minute conectați la Facebook pe zi. Fiecare utilizator are în medie 130 prieteni pe site, trimite în medie 8 cereri de prietenie pe lună și este invitat, în medie, la 3 evenimente pe lună. Doar Google are mai mult trafic decât Facebook, dar cu toate acestea utilizatorii de internet petrec de două ori mai mult timp pe Facebook decât pe Google. Retelele sociale nu sunt folosite doar pentru a anunta sau promova un produs sau un serviciu nou. Acest serviciu poate fi folosit pentru a genera vanzari directe, relatii cu publicul, promovarea brandului si atragerea de clienti noi.

În esență, se poate afirma că principalele caracteristici ale rețelelor sociale sunt tendința de a propune servicii gratuite, creșterea rapidă și exponențială a numărului de utilizatori1, o exploatare comercială excepțională, accesibilitatea, precum și furnizarea unor instrumente care fac posibilă interacțiunea dintre utilizatorii serviciilor. Majoritatea serviciilor pot fi utilizate gratis dat fiind că modelul de afaceri care permite rentabilizarea unor astfel de operații se bazează, în general, pe includerea unor materiale publicitare. Dacă veniturile obținute din publicitate reprezintă cel mai comun model de afaceri al furnizorilor de servicii de rețele sociale, acesta nu este singurul, printre modalitățile de a face profit din această activitate se mai află taxe de membru (de regulă este vorba despre oferirea de abonamente premium care asigură facilități suplimentare sau o calitate a serviciului sporită față de folosirea gratuită a serviciilor) sau taxe obținute în urma furnizării sau facilitării derulării unor tranzacții. Aceste tranzacții pot fi de natură endogenă atunci când utilizatorii cumpără bunuri fizice sau digitale de la furnizorii serviciilor de rețele sociale (serviciul de micro plăți de la Facebook) sau exogenă atunci când furnizorul facilitează vânzarea către utilizatori a unor bunuri sau servicii din partea unor terțe părți. Există și variante hibride între toate aceste trei modele de afaceri, însă cel bazat pe publicitate este cel mai răspândit. Potrivit unui studiu al companiei de cercetare Compete Inc, citat de San Francisco Chronicle, link-urile postate de prieteni pe Facebook generează mai mult trafic decât căutările prin motoare de căutare, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care Google a lansat de curând Buzz, un serviciu de socializare inclus în Gmail. Rețeaua de socializare Facebook este o adevărată oportunitate de afaceri deoarece mai mult de 800 000 de website-uri au implementat Facebook Connect, această opțiune fiind disponibilă din decembrie 2008. Pentru că există mai mult de 100 milioane utilizatori activi care accesează în mod frecvent Facebook de pe telefonul mobil s-au dezvoltat aplicații Facebook special dedicate smartphone-urilor. S-a constatat, de asemenea, ca persoanele care folosesc Facebook de pe telefoanele mobile sunt de două ori mai active decât cei care accesează rețeaua doar pe de computer. Dacă Facebook ar fi o țară, atunci ar fi a treia că mărime de pe glob, după China și India și urmată de Statele Unite.

La nivel global, cercetatorii au devenit tot mai interesati de studierea comportamentului utilizatorilor retelelor de socializare. Un studiu recent realizat de PwC, derulat pe 15.000 de cumpărători online din 15 țări (studiul a fost realizat pe cinci continente, in tari precum Canada, SUA, Brazilia, Franta, Italia, Africa de Sud, Rusia, India etc), arată ca retelele de socializare influenteaza semnificativ comportamentul de consum. Prin urmare, 55% dintre respondenti au declarat ca informatiile furnizate de mediul online ii determina sa aleaga un anumit brand. Rezultatele acestei cercetări subliniază rolul crucial pe care rețelele de socializare îl joacă în educarea consumatorilor, atât despre retailer, cât și despre producători – 59% dintre respondenți au declarat că urmăresc brandurile favorite pe rețelele de socializare. Același procent spune că a descoperit un brand pe rețelele de socializare, fapt ce arată rolul important al interacțiunii pe aceste rețele între retailer și consumatori. Cei care administrează brandurile sunt conștienți că trebuie să își atragă clienții către platformele lor online – numărul respondenților care au vizitat rețelele de socializare ca urmare a promoțiilor personalizate primite prin email sau mesaj a crescut de la 9% în 2012 la 21% in 2013. Legat de interacțiunea cu o companie ca urmare a unei experiențe plăcute sau neplăcute, 55% dintre cumpărătorii online la nivel global au vorbit despre experiența lor cu un anume produs sau brand pe rețelele de socializare. Este interesant faptul că, recent, rețelele de socializare au căpătat rolul de “vitrină” a magazinului, din moment ce aproape o jumătate dintre cei intervievați (48%) au spus că au cumpărat produse utilizând rețelele de socializare, în urcare de la doar o zecime în 2012. În România, Trafic.ro este primul serviciu de monitorizare și analiză în timp real a audienței web, ce permite compararea performanței a peste 40.000 de site-uri din online-ul românesc. La finele anului 2010 un studiu realizat de această companie a indicat că românii sunt mari consumatori de platforme de socializare: 53% dintre utilizatorii de internet accesează rețelele de socializare Hi5, LinkedIn sau Facebook. La nivel național, pe parcursul anului 2013, 69% dintre companii au apelat în special la promovarea prin Facebook și prin forumurile de discuții (43%), potrivit unui studiu al GfK România, realizat online pe panelul de respondenți askGfK, pe un eșantion de 410 persoane, decidenți sau codecidenți în ceea ce privește activitatea de comunicare, care au realizat sau intenționează să realizeze campanii în rețelele sociale în următoarele 12 luni.

Intențiile pentru 2014 arată o creștere ușoară pentru canalele deja existente și bine poziționate, cum sunt Facebook, LinkedIn sau YouTube, dar și un interes mai accentuat pentru utilizarea pe scară mai largă a Twitter-ului și blogurilor independente (creștere de 8%, respectiv 6%). Astfel, Twitter ajunge să fie interesant pentru 19% dintre companii, iar campaniile pe bloguri independente pentru 27% dintre companii. În funcție de specificul fiecărei rețele de socializare, diferă și obiectivele de comunicare pe care acestea le pot atinge. Dacă Facebook este o rețea utilă pentru atragerea de fani, primirea de feedback de la consumatori și formarea unei imagini de marcă, Twitter folosește mai mult pentru atragerea de fani și comunicare, iar LinkedIn ajută mai degrabă la găsirea partenerilor de afaceri și consolidarea imaginii brandului sau companiei. În ceea ce privește scopul în care sunt folosite aceste medii, studiul GfK remarcă în 2013 o concentrare semnificativ mai mare față de 2012 pe relația cu clienții. Fidelizarea este un obiectiv important anul acesta pentru 60% dintre respondenti (fata de 49% in 2012), interactiunea clientilor cu marca pentru aproape jumatate (fata de 34% anul trecut), iar oferirea de servicii de relatii cu clientii (customer care) pentru 39%, reprezentand o crestere de 10 procente fata de 2012. Scopuri foarte importante raman cresterea vanzarilor – pentru doua treimi dintre cei chestionati – si gasirea partenerilor de afaceri – pentru mai mult de jumatate dintre respondenti. In ceea ce priveste media campaniilor desfasurate in 2012, studiul GfK arata ca 24% dintre companii au avut o medie de 5-8 campanii, in timp ce 17% dintre companii au derulat o medie de peste 20 de campanii pe an. Tot 17% dintre companii au avut o medie de doar una – doua campanii pe parcursul intregului an. Vodafone este primul brand din Romania care inca din 2009 a devenit promotor al retelei de socializare Facebook. Insa nu a ramas ancorat doar in Facebook, are o prezenta constanta pe bloguri, Twitter, You-Tube (unde au fost lansate, in premiera, multe dintre spoturile de TV) sau Flickr. De asemenea, Vodafone este unul dintre primele branduri din Romania cu cont de Pinterest. Cu toate acestea, cea mai spectaculoasa evolutie a avut-o Pepsi, care a intrat in top, in premiera, direct pe locul trei. 2011 a fost anul in care Pepsico Romania a crescut in social media cat alte branduri in mai multi ani. Potrivit Gsk, printre companiile care au utilizat retelele de socializare pentru promovarea imaginii si atragerea clientilor se numara Petrom (campania “Redescopera Romania” a fost cea mai premiata campanie din online-ul romanesc in 2011, atat pe plan local, cat si in festivaluri internationale), Danone, Orange, Avon (prima companie din Romania care a lansat propria retea de socializare, Avon Connects) etc.

In 2011, un alt demers de cercetare a avut ca scop studierea impactului utilizării rețelelor de socializare on-line de câtre angajați asupra activității firmei, fiind realizat de grupul Rentrop & Straton pe un eșantion de 512 respondenti.

Principalele rezultate:

75% din managerii români consideră rețelele sociale on-line drept o oportunitate de marketing, vânzare și comunicare corporatistă;

69,1% din companiile românești nu au reglementat utilizarea rețelelor sociale on-line de către angajați.

Managerii intervievați consideră că principalele beneficii aduse de rețelele de socializare on-line sunt:

crearea unei imagini pozitive – 62,3% dintre respondenți;

informarea clienților – 59,9% dintre respondenți;

câștigarea de noi clienți – 50,7% dintre respondenți;

folosirea chestionarelor on-line – 50% dintre respondenți;

relaxarea angajaților – 48,9% dintre respondenți;

Un alt studiu de piață a fost realizat în 2012 și aparține Forrester Research având ca principale concluzii:

49% dintre companii utilizează social media pentru promovarea brandului;

59% dintre utilizatorii de internet sunt activi pe rețelele de socializare săptămânal, iar 34% dintre aceștia sunt fideli brandurilor Facebook și Twitter.

Într-un articol din anul 2014, publicat în „Revista de marketing online”, s-a incercat studierea gradului de influență a rețelei de socializare Facebook asupra notorietății unui brand. Dintre obiectivele acestei cercetări pot fi menționate:

Identificarea modalității prin care utilizatorii români ai rețelei de socializare Facebook se conectează la aceasta și de unde.

Determinarea modalității prin care utilizatorii de Facebook accesează pagina unui brand;

Identificarea motivului pentru care utilizatorii accesează pagina de Facebook a unui brand.

În urma cercetării realizate pe un eșantion de 50 de subiecți, utilizatorii români ai rețelei de socializare Facebook își deschid în medie conturi pe 4 rețele sociale, însă folosesc cel mai frecvent doar 3 dintre acestea (Facebook, Twitter, LinkedIN). În ceea ce privește nivelul de conectare la rețeaua socială, aceștia petrec în medie 2 ore per sesiune de conectare.

Mai puțin de 2 din 10 utilizatori declară că au restricționat accesul la Facebook la locul de muncă. Doar 23% din conexiunile la rețeaua de socializare Facebook se realizează de pe telefonul mobil, restul realizându-se de pe desktop sau laptop. În ceea ce privește consumul de media, se constată un număr de 2 ori mai mare al utilizatorilor Facebook care vizualizează pozele încărcate de alți utilizatori Facebook, decât al celor care încarcă poze pe profilul lor. Un aspect interesant al comportamentului utilizatorului de Facebook este acela că o treime din respondenți au declarat că accesează Facebook-ul având ca scop căutarea de locuri de muncă. Majoritatea respondenților susțin că sunt fani ai paginilor brandurilor recomandate de prieteni de pe Facebook. 46,6% din respondenți accesează rețeaua de socializare pentru a afla lucruri noi și a fi informați, 44,4% pentru a se uita pe pozele și videoclipurile prietenilor și ale paginilor urmărite.

Prezentarea și explicarea problemei

Site-urile de servicii sociale permit utilizatorilor individuali să se informeze unii pe alții despre noutățile din viața personală, să împărtășească idei și informații din domeniile de interes, să publice știri și anunțuri, materiale multimedia, să desfășoare diverse activități în cadrul aceleiași rețele. În cele ce urmează am identificat două componente majore ale rețelelor sociale din punct de vedere al arhitecturii și al felului în care acestea funcționează, pentru a le înțelege mai bine principiile după care au fost create: pe de o parte reprezentări ale fiecărui membru ce utilizează serviciul (numite profiluri ale utilizatorilor) și pe de alta, instrumente specifice mediului online pentru a facilita comunicarea între membri (căutare de prieteni, mesagerie internă, mesagerie instant, email). Elementul principal într-o rețea socială îl reprezintă profilul utilizatorului, o pagină personală care oferă o descriere a fiecărui membru. Pe această pagină sunt prezente atât fragmente de text, care reprezintă de regulă datele personale pe care utilizatorii doresc să le facă publice despre ei înșiși (date demografice: sex, vârstă, educație, ocupație, realizări pe plan profesional, orașul și țara în care locuiesc, domenii de interes, date de contact) precum și imagini (de obicei poza membrului sau un avatar) și de asemenea pot fi incluse alte materiale multimedia cum ar fi poze personale, videoclipuri sau melodii care se identifică cu gusturile și personalitatea individului. Posibilitatea includerii diverselor tipuri de informații depinde de specificul fiecărei rețele sociale. Unele sunt orientate mai degrabă spre publicare de poze și clipuri video, altele mai degrabă spre publicare de descrieri text sau știri și majoritatea sunt echilibrate din acest punct de vedere nefiind orientate în particular pe niciuna din aceste funcții. Profilul utilizatorului conține de asemenea lista de conexiuni (prieteni) a respectivului membru precum și comentarii din partea altor membri din cadrul rețelei. Pe lângă componenta de profil al utilizatorului și instrumentele ce facilitează găsirea prietenilor, conexiunea cu aceștia și schimbul de mesaje serviciile de rețele sociale furnizează și servicii auxiliare cum ar fi partajare de materiale multimedia (galerie foto, galerie video), calendar și instrumente de organizare programului zilnic, al evenimentelor (care pot fi făcute publice), jocuri etc. Clienții reprezentați de companii sau organizații folosesc aceste servicii pentru a-și crește notorietatea, îmbunătăți imaginea în rândul publicului utilizator de rețele sociale, pentru a crește valoarea adăugată generată de afacerile din mediul offline prin crearea de interactivitate, și pentru fidelizarea clienților. Acest tip de utilizator publică anunțuri despre produsele sale actuale și noi, despre concursuri, promoții, evenimente organizate, materiale multimedia legate de produse sau de companie. Profilul acestui tip de utilizator conține date despre companie, logo-ul și date de contact. Ideea de bază de la care a plecat acest concept este crearea unei baze de date cât mai mare de utilizatori, integrarea acestor servicii cu viața personala a utilizatorilor și menținerea acestora conectați la site pentru o perioadă cât mai lungă pentru afișarea de reclame. Scopul furnizorilor unor astfel de servicii de rețele sociale este bineînțeles obținerea de profit pentru acționari, prin creșterea capitalizării bursiere a companiilor respective sau prin venituri generate din publicitate. Există studii care susțin faptul că serviciile de rețele sociale sunt folosite de utilizatori pentru a-și consolida relațiile din viața reală, dar și cele care proclamă că rețelele sociale mai degrabă deconectează oamenii decât să îi conecteze și să întărească relațiile între ei, pentru că în loc să se întâlnească în viața reală și să socializeze aceștia preferă să stea în fața calculatorului și să scrie comentarii, izolându-se astfel de societate.

Există profesii în care socializarea online a început să fie o metodă de comunicare tot mai utilizată și este benefică pentru mulți angajați care o folosesc în interes de serviciu. Principalul scop este atingerea obiectivelor de business, promovarea unor produse sau a unor evenimente, dar și atragerea unor oameni bine pregătiți. Există însă și efecte negative ale utilizării rețelelor sociale, mai ales pentru profesiile care nu înseamnă relații publice, vânzări, resurse umane, unde nu este nevoie de accesarea acestor platforme în timpul orelor de program pentru a duce la îndeplinire anumite sarcini de serviciu. Așadar se impune o mai bună înțelegere a atitudinii utilizatorilor față de comunicarea prin intermediul rețelelor sociale, acesta fiind obiectivul general al cercetării ce urmează a fi întreprinse.

Scopul și obiectivele cercetării

Studiul de caz pe care l-am intreprins este un demers exploratoriu ce are ca scop determinarea impactului accesării și utilizării rețelelor de socializare de către angajatii si clientii S.C. BELEAN TRADING S.R.L. din Ludus, judetul Mures, specializata in realizarea de proiecte complete in domeniul tehnicii de umbrire si decorare a ferestrelor, asupra creșterii vanzarilor. Mai exact, se dorește să se identifice cât de utilizate sunt aceste instrumente și în ce măsură contribuie la crearea/ îmbunătățirea imaginii de marcă a societatii către clienții săi.

Cercetarea de față are definite patru obiective generale:

1. Determinarea frecvenței utilizării RSO în cadrul populației cercetate (clientii societatii);

2. Identificarea notorietății RSO plecând de la preferințele publicului țintă;

3. Identificarea scopurilor în care sunt utilizate RSO de către populația cercetată;

4. Identificarea rolului de interfață a RSO în raport cu creșterea numărului de clienti.

Ipoteze si variabile

Ipotezele care stau la baza acestei cercetari

1. Clientii si potentialii client ai societatii sunt mari consumatori de platforme de socializare;

2. Crearea unei pagini de Facebook poate influența creșterea numărului de clienti;

3. Angajații societatii din functiile de conducere folosesc rețelele sociale pentru a promova imaginea societatii către clientii si potentialii clienti;

4. Promovarea S.C. BELEAN TRADING S.R.L. pe rețelele de socializare poate influența pozitiv numărul de cumparatori ai produselor societatii.

Variabilele cercetării

Pentru a înțelege variabilele folosite în cercetare, voi pleca de la fiecare obiectiv pe care cercetarea și-l propune.

Obiectivul 1 – Determinarea frecvenței utilizării RSO în cadrul populației cercetate (clientii societatii). În scopul operaționalizării acestui obiectiv trebuie să cercetăm dacă respondenții folosesc zilnic sau săptămânal rețelele sociale, momentele săptămânii în care aceștia le utilizează și categoria de vârstă în care se încadrează. Așadar am identificat ca fiind necesare următoarele variabile:

V1 – frecvența cu care clientii si potentialii clienti se conectează pe internet pentru a utiliza rețelele sociale;

V2 – frecvența cu care S.C. BELEAN TRADING S.R.L. postează informații pe rețelele sociale;

V3 – vârsta respondenților;

V4 – sexul respondenților;

V5 – nivelul de trai al respondentilor.

Acest obiectiv ne ajută la confirmarea Ipotezei 1, dacă rezultatul reflectă că retelele sociale sunt folosite de catre personalul S.C. BELEAN TRADING S.R.L. în vederea promovării produselor societatii, iar clientii si potentialii clienti se conectează de 6-7 ori pe săptămână la RSO si urmaresc si materialele postate de societate.

Obiectivul 2 – Identificarea notorietății RSO plecând de la preferințele publicului țintă se va contura cu ajutorul următoarelor variabile:

V6 – rețelele sociale la care subiecții au cont și pe care le utilizează în prezent;

V7 – rețeaua socială pe care subiecții o folosesc cel mai des;

Aceste variabile cascadă vor ajuta la determinarea capacității de loializare (este rezultatul raportului V6/V7) și astfel vom putea valida Ipoteza 2.

Obiectivul 3 – Identificarea scopurilor în care sunt utilizate rețelele sociale de către populația cercetată. Pentru această ipoteză am setat următoarele variabile:

V8 – principalele motive pentru care utilizatorii apelează la rețelele sociale on-line;

V9 – tipul informațiilor postate pe RSO;

La finele implementării acestui obiectiv cu ajutorul variabilelor emergente, vom putea valida conținutul Ipotezei 3. Fie că vorbim de firme din mediul privat sau de instituții publice, cu toții suntem conștienți că social media este o oportunitate imensă și că ar trebui să devină un instrument eficient și riguros utilizat în scopuri de dezvoltare și consolidare a activității lor.

Obiectivul 4 – Identificarea rolului de interfață a RSO în raport cu creșterea numărului de clienti Pentru a contura ipoteza 4 dar și pentru a atinge acest ultim obiectiv al cercetării, am apelat la următoarea variabilă:

V10 – beneficiile utilizării RSO. Dacă pentru a realiza cele 3 obiective anterioare voi apela exclusiv la sondaj, ca metodă de cercetare, acestui obiectiv îi voi asocia și analiza documentelor.

Pregătirea logistică a cercetării

ESOMAR, în dicționarul on-line de termeni definește cercetarea pieței ca fiind activitatea de culegere și interpretare sistematică a datelor cu privire la indivizi și organizații folosind metode și tehnici statistice și analitice ale științelor sociale pentru a obține informații utile factorilor decizionali. Pentru operaționalizarea obiectivelor de cercetare, voi utiliza trei metode – sondajul, analiza documentelor și metoda Electre. Informațiile dobândite în urma aplicării acestor metode de cercetare vor servi la ajustarea ipotezelor și la propunerea unor noi direcții de cercetare sau la extinderea acestora la alte segmente de populație. În această etapă voi prezenta principalele argumente ce m-au condus spre alegerea metodelor de cercetare cât și modul de utilizare a acestora în demersul meu.

4.6.1. Metoda 1 – sondajul – instrument de cercetare al comunicării prin rețele sociale

Argumentarea alegerii metodei

Dintre metodele științelor sociale, cercetarea directă și în special ancheta prin operatori de interviu are cel mai ridicat potențial de generare a datelor necesare și se delimitează net din punct de vedere al rigurozității științifice de alte metode prin care pot fi obținute datele. Sondajul (cercetarea selectivă) este o metodă specifică cercetării directe, cu fundament științific ce permite obținerea, culegerea datelor primare pe baza unui chestionar (instrument de culegere a datelor) administrat unui eșantion reprezentativ de respondenți. Poate cea mai importantă trăsătură a sondajului este reprezentativitatea eșantionului, în sensul că nu este necesară studierea întregii populații cercetate pentru a afla trăsăturile acesteia, ci este suficientă extragerea pe principii statistice a unui număr suficient de respondenți cărora să li se aplice chestionarul. Pentru asigurarea acurateței și reprezentativității rezultatelor cercetării, cerința este ca eșantionul extras să alcătuiască un grup a cărui structură să fie identică cu cea a populației cercetate. Aceasta se realizează prin procedura numită eșantionare, iar unii autori recurg la comparații plastice pentru a sugera relația dintre eșantion și populația cercetată invocând exemplul unui pahar de vin extras dintr-un butoi. Acest principiu, al reprezentativității statistice, face ca sondajul să fie o metodă viabilă, realistă din punct de vedere atât al implementării cât și al costurilor pentru culegerea datelor. Sondajul se deosebește de alte metode de culegere a datelor cum sunt observarea și investigarea surselor secundare prin aceea că presupune interacțiunea – comunicarea directă cu respondentul. Popularitatea sondajelor în ansamblul cercetărilor de marketing rezultă din beneficiile folosirii acestei tehnici. În primul rând acesta este preponderent o tehnică a cercetărilor descriptive, dar poate fi adaptat pentru a permite atingerea unor obiective specifice cercetării exploratorii pentru a înțelege mai bine anumite fenomene sau obiective specifice cercetării cauzale, urmărind studierea relației cauză-efect între anumite fenomene cercetate.

Alte beneficii ale folosirii sondajelor față de alte metode de culegere a datelor sunt obținerea de informații despre motivele, atitudinile și preferințele publicului țintă, posibilitatea utilizării unor mijloace vizuale, determinarea influenței variabilelor socio-demografice asupra comportamentului sau preferințelor, oferirea de informații pe care se poate previziona comportamentul în viitor. Bineînțeles că pot exista și dezavantaje în folosirea sondajului, pentru că nicio metodă de culegere a datelor cu privire la comportamentul și preferințele oamenilor nu este perfectă. Rezultatele cercetării se bazează doar pe declarațiile respondenților, care pot genera erori sistematice pentru că respondenții pot oferi în mod inconștient sau deliberat informații care nu sunt conforme cu realitatea, însă acest aspect nu afectează rezultatele cercetării. De asemenea pot exista și erori de culegere a datelor din partea operatorilor de interviu.

Chestionarul și construcția lui

În cercetarea de marketing, chestionarul reprezintă instrumentul prin intermediul căruia sunt culese datele. Scopul chestionarului este acela de a obține răspunsuri sincere și obiective la toate întrebările, acestea fiind de așa natură create și adresate astfel încât să ducă la îndeplinirea obiectivelor cercetării. Termenul se referă atât la chestionarul folosit de intervievator în cadrul unui interviu față în față sau la telefon cât și pentru cele autocompletate. Chestionarul conține, de regulă, atât întrebări închise, cu răspunsuri precodificate cât și întrebări deschise, respondentul având posibilitatea de a formula un răspuns liber. Un astfel de chestionar este de tip semi-structurat. Construcția chestionarului este o etapă de maximă importanță în cercetarea prin sondaj, iar în acest scop chestionarul de față a fost gândit încât să răspundă prin simplitate și coerentă cerințelor celui care intervievează. Chestionarul a fost aplicat direct, telefonic și prin intervievare directă, dar și trimis in format electronic, pe e-mail pentru completare de către respondenți. Chestionarul utilizat în cercetarea de față este un chestionar semi-structurat, ce cuprinde 2 secțiuni:

utilizarea rețelelor sociale

profilul respondenților

Acesta conține întrebări ce ne vor ajuta în mai buna cunoaștere a variabilelor cercetate și la o viitoare adaptare a ipotezelor.

Premise statistice

Populația investigată: persoane fizice, cu domiciliul în România, cu vârsta de peste 18 ani;

tipologia profesională: salariati, pensionari;

caracteristica de eșantionare: utilizatori ai rețelelor sociale on-line;

Eșantionarea: stratificarea: sexul, vârsta, nivelul trai;

selecția probabilistică: la nivelul persoanei chestionate;

Volumul eșantionului: 100 persoane;

Formula de calcul pentru stabilirea volumului eșantionului: n=t2*P(100-P)/e2 Unde:

t = valoarea teoretică a probabilității cu care se lucrează=1,96;

P = probabilitatea, procentul în care populația cercetată posedă caracteristica de eșantionare = 95%; (reprezentativitatea cercetării pentru publicul țintă este de 95%)

e = eroarea limită de reprezentativitate admisă=11,5%

Perioada culegerii datelor: 7 aprilie – 5 mai 2015;

Metoda de culegere a datelor: chestionare indirectă – chestionarele au fost trimise pe e-mail pentru a fi autocompletate.

4.6.2. Metoda 2 – Analiza documentelor

Argumentarea alegerii metodei

Analiza documentelor este sursa de informații cel mai adesea exploatată de către cercetători mai ales din motive de economie de resurse: timp, bani, personal. Marele avantaj este faptul că datele sunt deja adunate, nu mai este necesară organizarea unui sondaj de opinie, sau a altor metode de colectare a datelor.

Una dintre problemele care apar în cazul utilizării metodei de analiză a documentelor este faptul că ele nu conțin întotdeauna totalitatea informațiilor necesare legate de subiectul cercetat si de aceea se impune folosirea acestei metode împreună cu alte metode calitative sau cantitative. Documentele unui program trebuie privite critic, din punctul de vedere al informației conținute. O atenție deosebită trebuie acordată atât cantității informației, cât și calității acesteia.

Referindu-mă strict la rețelele sociale, site-ul oficial al societatii, www.maradecor.ro conține pictograme cu trimitere directă către rețeaua socială pe care societatea are un cont deschis. Societatea deține un cont de Facebook (https://www.facebook.com/maradecor.perdele?fref=ts), rețea care, așa cum am menționat anterior,este cea mai populară și accesată de către utilizatori, si are 4200 prieteni, unde promoveaza produsele societatii si posteaza poze cu lucrarile realizate de societate, dar detine si o pagina proprie, https://www.facebook.com/perdelemaradecor?fref=ts, care are 595 de fani. Din ce se poate observa de pe paginile de Facebook ale societatii, reprezentantii acesteia posteaza mai des (o data la 2 zile) pe pagina normala, pe cea business postand cam o data pe luna.

4.6.3. Metoda 3 – Metoda Electre

Metoda Electre reprezintă un instrument de optimizare a deciziilor în condiții de certitudine. Metoda Electre se utilizează în situații în care există mai multe variante Vi (i=1,m) posibile pentru atingerea unui obiectiv, evaluarea fiind realizată pe baza mai multor criterii Cj (j=1,n), respectiv, prin comparația variantelor două câte două. Pentru obiectivul care trebuie atins se stabilesc:

variantele posibile de realizare Vi (i=1,m);

criteriile Cj (j=1,n) luate în considerare pentru aprecierea variantelor;

tipul aprecierii, care poate fi calitativă (se acordă calificative) sau cantitativă (se acordă note).

Se apreciază fiecare variantă în funcție de criteriile stabilite, iar cu ajutorul calificativelor acordate se construiește matricea M a calificativelor. Pentru fiecare criteriu se stabilește o scală de notare, corespunzătoare cu ponderea fiecăruia în procesul de evaluare a variantelor. Definirea scalelor de notare se realizează prin stabilirea notei minime pentru fiecare criteriu și respectiv, a rației constante între notele rezultate pentru fiecare calificativ. Odată stabilite scalele de notare, se înlocuiesc calificativele din matricea M cu notele corespunzătoare calificativelor din dreptul fiecărui criteriu, rezultând matricea M1 a notelor. Se stabilește vectorul coeficienților de importanță Kj (j=1,n), cu ajutorul cărora decidentul ajustează ponderea criteriilor în procesul de elaborare a deciziei finale. Suma coeficienților de importanță este egală cu 1 sau cu 100.

Notele matricii M1 se înmulțesc cu coeficienții de importanță corespunzători fiecărui criteriu, obținându-se matricea omogenă M2=(Nij) i=1,n; j=1,m; Nij= Kj* nij. Metoda electre va fi folosită pentru a evidenția care dintre recomandarile propuse de respondenți este cea mai potrivită pentru a fi implementată în instituțiile incluse in cercetare, in vederea creșterii vizibilității acestora pe rețelele sociale.

Cercetare propriu-zisă – colectarea datelor și sistematizarea datelor

În această etapă urmează a fi prezentate rezultatele în formă „brută”, obținute în urma aplicării metodelor de cercetare.

Colectarea și sistematizarea datelor obținute în urma aplicării chestionarului – am apelat, în vederea eficientizării muncii, la programul informatic SPSS al firmei IBM, versiunea 19.0; Primul pas a fost crearea variabilelor chestionarului în fereastra Variable View.

Pasul următor a fost introducerea răspunsurilor celor 103 chestionare în fereastra Data View. Înaintea introducerii datelor în program, fiecare chestionar fizic a fost verificat și corectat, în cazul în care la întrebările de control s-au observat neconcordanțe, apoi a urmat codificarea răspunsurilor deschise. Primele rezultate obținute sunt informații cu privire la profilul respondenților:

Respondenții chestionarului au fost 33 de bărbați și 67de femei;

Aproximativ jumătate dintre respondenți – 46,6 % – au vârste între 25 și 35 de ani, restul sunt distribuiți astfel: între 36-55 ani – 26,2 %, sub 25 de ani – 14,6 %, iar peste 55 de ani procentul este de 12,6 %;

Majoritatea respondenților – 62 % – au studii superioare, restul dețin o calificare medie;

11,6% dintre respondenti ocupa o functie de conducere, in timp ce 88,4% ocupa functii de executie.

91,3% dintre respondenți au declarat că folosesc RSO zilnic, în timp ce un procent de 8,7% nu folosesc aceste instrumente în activitatea lor.

Cei doi administratori ai societatii au declarat ca folosesc RSO pentru promovarea societatii.

Sistematizarea rezultatelor atribuite variabilelor în urma cercetării

Motivele neutilizării RSO de către respondent – client si potential client (mai multe răspunsuri posibile) – persoane chestionate – 9

Perioada de timp în care administratorii au promovat imaginea societatii pe RSO – persoane chestionate – 2

Frecvența cu care respondentii – clientii si potentialii clienti se conectează pe internet pentru a utiliza RSO – persoane chestionate – 94

Frecventa postării informațiilor pe RSO – persoane chestionate – 2

RSO la care societatea are / a avut un cont/profil vreodată si pe care o utilizeaza cel mai des

Principalele scopuri /motive pentru care administratorii si angajatii societatii folosesc RSO

Principalele scopuri /motive pentru care respondentii – clientii si potentialii clienti ai societatii folosesc RSO

Tipuri de informatii postate pe RSO

Beneficiile utilizării RSO

Analiza datelor și interpretarea rezultatelor

Interpretarea rezultatelor chestionarului

În cele ce urmează voi prezenta cele mai relevante corelații statistice rezultate pentru variabilele declarate.

Corelația V1 (frecvența cu care clientii si potentialii clienti se conectează pe internet pentru a utiliza rețelele sociale) – V5 (nivelul de trai al respondentilor)

Primele corelații prezintă structura pe vârste și pe nivelul de trai al respondentilor, pentru că ambele variabile de segmentare ale eșantionului sunt relevante în studiul demarat.

Dupa cum se poate observa, cei mai multi respondent interesati de produsele societatii BELEAN TRADING S.R.L. au varste cuprinse intre 25 – 35 ani, in proportie de 67% si cei cu varste cuprinse intre 36 – 55 ani, in proportie de 15%.

Un alt subiect pe care l-am considerat relevant în analiza este identificarea nivelului de trai al respondentilor.

Dupa cum se poate observa din figura de mai sus, produsele societatii se adreseaza clasei de mijloc, celor cu venituri intre 1000 si 2500 lei.

Dupa cum se poate observa, clientii si potentialii clienti ai societatii se conecteaza zilnic sau aproape zilnic la retelele sociale. Aceasta informatie poate fi corelata cu rezultatele reflectate de Figura 23, potrivit careia personalul societatii utilizeaza retelele sociale in promovarea imaginii firmei de peste 3 ani si posteaza cu o frecventa de o postare la 1-2 zile.

Daca introducem in discutie si variabila 2 (vezi Tabelul 4), vom observa ca angajatii societatii care au declarat ca se conecteaza zilnic / aproape zilnic pe RSO, posteaza cu aceeasi frecventa informatii pe aceste platforme. Prin urmare, se constata ca angajatii sunt foarte activi pe RSO si posteaza zilnic/ aproape zilnic informatii in vederea promovarii imaginii institutiei.

Corelația V1 (frecvența cu care clientii si potentialii clienti se conectează pe internet pentru a utiliza rețelele sociale) – V4 (sexul respondenților)

O diferență semnificativă în funcție de sexul respondentului se observă încă de la primul set de variabile – există o dependență foarte mare între variabila „femei” și variabila „frecvența conectării”. Putem concluziona că femeile se conectează mult mai des decât bărbații pe site-urile RSO. De asemenea, diferențe semnificative apar și în funcție de celelalte stratificări.

Corelația V1(frecvența cu care clientii si potentialii clienti se conectează pe internet pentru a utiliza rețelele sociale) – V3 (vârsta respondenților)

Prin acest grafic se confirmă ceea toți cunoaștem: tinerii ( sub 25 de ani și între 25-35 de ani ) folosesc mult mai mult RSO decât persoanele din celelalte grupe de vârstă. Acest rezultat este o confirmare a faptului că clientii si potentialii clienti ai societatii sunt un segment de populație cu aceleași caracteristici ca și restul populației, validând ipotezele cercetărilor deja existente în domeniu.

Corelația V6 (rețelele sociale la care subiecții au cont și pe care le utilizează în prezent) – V7 (rețeaua socială pe care subiecții o folosesc cel mai des)

Indicatorul capacității de loializare se calculează ca raport între RSO utilizată cel mai des și RSO utilizate în prezentAstfel, ni se confirma că Facebook-ul este RSO cu cea mai mare capacitate de loializare, 97 %. Și acest rezultat ne validează Ipoteza 2.

Corelația V2 (frecvența cu care angajații postează informații pe RSO) – V8 (principalele motive pentru care utilizatorii apelează la rețelele sociale on-line)

Corelația dintre timpul petrecut pe RSO și scopul utlizării RSO al angajatilor societatii

Potrivit Figurii 27, principalul scop pentru care angajatii se conecteaza pe retelele sociale este marketing-ul sau promovarea imaginii societatii. Acest lucru este valabil in special la angajatii care utilizeaza RSO zilnic sau de 3-5 ori pe saptamana. Aceasta corelatie ajuta la confirmarea ipotezei 3.

Conform Figurii 28, personalul chestionat considera ca utilizarea retelelor sociale are ca principal beneficiu atragerea de noi clienti, aspect semnalat atat de angajatii cu functii de executie, cat si de cei care ocupa functii de conducere. Al doilea mare beneficiu identificat de angajati este reprezentat de fidelizarea clientilor. Coreland aceste raspunsuri cu rezultatele reflectate de analiza documentelor, conform statisticilor oficiale, se poate afirma ca se confirma si cea de-a patra ipoteza.

Metoda Electre

Potrivit răspunsurilor exprimate de angajati, acestia au propus următoarele variante pentru creșterea vizibilitatea instituției pe rețelele de socializare,:

V1: instruirea tuturor angajaților în vederea familiarizării și utilizării RSO

V2: desemnarea unui angajat care să gestioneze și să actualizeze permanent platformele RSO V3: externalizarea activității către o firmă de marketing

V4: crearea unui departament responsabil de marketing online

Pentru a identifica varianta optimă a fi implementată de către instituțiile analizate, voi folosi în cele ce urmează o metodă cantitativă de analiză a propunerilor, metoda Electre. Ținând cont de opțiunile mai sus enumerate, am considerat adecvate următoarele criterii de apreciere: C1: prețul

C2: calitatea (cât de bine este realizată activitatea de promovare a imaginii instituției)

C3: performanța (cât de mult va contribui această activitate la atragerea centilor)

C4: orizontul de timp necesar implementării

Matricea calificativelor se prezintă după cum urmează:

C1 C2 C3 C4

V1 ( B B FB B )

M = V2 ( FB S S B )

V3 ( S FB B S )

V4 ( B FB B B )

Pentru cele patru criterii am stabilit următoarele clase de notare:

C1 C2 C3 C4

V1 ( 8 8 10 7 )

M1 = V2 ( 10 7 4 7 )

V3 ( 6 9 7 4 )

V4 ( 8 9 7 7 )

Vectorul coeficienților de importanță:

K4 = (0.4 0.3 0.2 0.1)

C1 C2 C3 C4

V1 ( 3.2 2.4 2 0.7 )

M2 = V2 ( 4 2.1 0.8 0.7 )

V3 ( 2.4 2.7 1.4 0.4 )

V4 ( 3.2 2.7 1.4 0.7 )

Am calculat apoi matricea de concordanță și de discordanță:

C1 C2 C3 C4

V1 ( X 0.6 1 0.8 )

C = V2 ( 0.6 X 0.7 0.8 )

V3 ( 0 0.4 X 0.4 )

V4 ( 0.6 0.3 0.7 X )

Calculul elementelor matricei de concordanță este prezentat în continuare:

C(1,2) = 0.3 + 0.2 + 0.1 = 0.6

C(1,3) = 0.4 + 0.3 + 0.2 + 0.1 = 1

C(1,4) = 0.4 + 0.3 + 0.1 = 0.8

C(2,1) = 0.4 + 0.2 + 0.6

C(2,3) = 0.4 + 0.2 + 0.1 = 0.7

C(2,4) = 0.4 + 0.3 + 0.1 = 0.8

C(3,1) = 0

C(3,2) = 0.3 + 0.1 = 0.4

C(3,4) = 0.3 + 0.1 = 0.4

C(4,1) = 0.4 + 0.2 = 0.6

C(4,2) = 0.2 + 0.1 = 0.3

C(4,3) = 0.4 + 0.2 + 0.1 = 0.7

Matricea de discordanță

C1 C2 C3 C4

V1 ( X 0.33 0.05 0.05 )

D = V2 ( 0.16 X 0.08 0.08 )

V3 ( 0.66 1 X 0.66 )

V4 ( 0.11 0.33 0 X )

Calculul elementelor matricei de discordanță este prezentat în continuare:

d(1,2) = 1.2 / 3.6 = 0.3

d(1,3) = 2.4 / 3.6 = 0.66

d(1,4) = 0.2 / 3.6 = 0.05

d(2,1) = 0.6 / 3.6 = 0.16

d(2,3) = 0.3 / 3.6 = 0.08

d(2,4) = 0.3 / 3.6 = 0.08

d(3,1) = 2.4 / 3.6 = 0.66

d(3,2) = 3.6 / 3.6 = 1

d(3,4) = 2.4 / 3.6 = 0.66

d(4,1) = 0.4 / 3.6 = 0.11

d(4,2) = 1.2 / 3.6 = 0.33

d(4,3) = 0 / 3.6 = 0

Ca urmare a aplicării acestei metode decizia finală de selectare este în favoarea variantei V1, si anume instruirea tuturor angajaților în vederea familiarizării și utilizării RSO.

Recomandări

Având la bază rezultatele cercetării, recomand ca toți angajații societatii să fie informați cu privire la beneficiile pe care le pot avea rețelele de socializare în promovarea imaginii firmei și atragerea de noi clienti, fără costuri adiționale de marketing. Având în vedere lipsa promovării la un nivel profesionist a societatii analizate prin intermediul RSO, recomand susținerea de training-uri pentru ca angajații să poată folosi adecvat această interfață atât de utilă, în relațiile cu cetățenii.

Consider că personalul din funcțiile de conducere ar trebui să încurajeze utilizarea acestor instrumente, în special în rândul angajaților cu vârste peste 36 de ani, care după cum am observat pe baza rezultatelor cercetării, nu conștientizează beneficiile acestor platforme, în primul rând pentru că nu sunt familiarizați cu utilizarea lor. De asemenea, pentru a încuraja utilizarea RSO în activitatea zilnică a angajaților, consider că ar fi utilă introducerea unor indicatori de performanță pentru fiecare angajat, în funcție de specificul departamentului din care face parte și a informațiilor pe care le postează în mediul on-line, pe rețelele sociale (frecvența cu care postează informații pe RSO, numărul RSO utilizate, numărul de accesări/ articol postat etc). O altă recomandare vizează personalul care relaționează direct cu clientii în timpul incursiunii acestora in magazinul de prezentare al societatii. Aceștia ar trebui să popularizeze rețelele sociale în rândul clienților și chiar să îi invite pe aceștia să viziteze platformele electronice, pentru a fi permanent la curent cu noutățile. Astfel, vanzatorii ar trebui să dețină un dispozitiv electronic prin intermediul căruia clientii interesați să se poată conecta chiar în magazin la rețelele sociale la care societatea are deja o pagină de utilizator, pentru a vedea fotografii cu lucrarile realizate de societate.

Concluzii

Validarea ipotezelor

– Prima ipoteză a cercetării – clientii, potentialii clienti si angajatii societatii sunt mari consumatori de platforme de socializare – se confirmă încă din forma brută a răspunsurilor pe care le-a luat variabila 1, dar si pe baza corelatiilor realizate intre primele cinci variabile.

– Cea de-a doua ipoteză – Facebook-ul este rețeaua socială cu cel mai mare grad de notorietate și în rândul angajaților societatii si a clientilor si potentialilor clienti ai societatii – se confirmă că urmare a analizei variabilelor V6, V7 și a corelațiilor prezentate în continuare. De asemenea, această ipoteză este întărită de concluziile desprinse din analiza documentelor, unde am observat că societatea deține o pagină de Facebook destul de vizitată.

– Cea de-a treia ipoteză – anagajații societatii folosesc rețelele sociale pentru a promova imaginea firmei – se confirmă parțial în urma sintetizării variabilelor V8 și a corelațiilor prezentate. Această ipoteză se confirmă parțial deoarece rețelele sociale sunt utilizate de peste trei ani pentru promovarea instituției, iar angajații se conectează, dar nu postează zilnic informații.

– Ultima ipoteză – Promovarea societatii pe rețelele de socializare poate influența pozitiv numărul vizitatorilor – se confirmă pe baza analizei documentelor, care ilustrează percepția anagajaților cu privire la beneficiile utilizării RSO, se poate afirma că și cea ce-a patra ipoteză se confirmă.

Evaluarea atingerii obiectivelor

Având în vedere că toate variabilele au fost validate, declar toate obiectivele operaționalizate.

Tabelul 11. Concluziile sistematizate ale cercetării

BIBLIOGRAFIE

Gay, R., Charlesworth, A., Esen, R. – Marketing online. O abordare orientată spre client

Epuran, Ghe. – Cybermarketing. Publicitate și eficiență pe Internet, Editura Plumb, Bacău, 1999

Popescu, I.C. – Comunicarea în marketing, Ediția a II-a

Adăscăliței, V. – Tehnici promoționale. Fundamente, Ed. Univ. Transilvania, Brașov, 1994

Lefter, C. (coord.) – Marketing, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2006

Stanciu, S. – Bazele generale ale marketingului, Universitatea din București, 2002

Manole, V., Stoian, M. – Marketing, Academia de Științe Economice București

Coman, C. – Relațiile publice și mass-media, Editura Polirom, Iași, 2004

Marcenac, L., Milon, A., Saint-Michel, S.H. – Strategii publicitare. De la studiul de marketing la alegerea diferitelor media, Editura Polirom, Iași, 2006

Eastman, S.T., Ferguson, D.A., Klein, R.A. – Manual de promoție și de marketing pentru radio, televiziune, societăți de cablu și web, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2004

Vegheș Ruff, I., Grigore, B. – Relații publice și publicitatea online, Editura Polirom, Iași 2003

Florescu, C., Malcomete, P., Pop, N. – Marketing. Dicționar explicativ, Ed. Economică, 2003

Borden, H.N. – The Concept of the Marketing Mix, Science in Marketing, 1964

Ohmae, K. – The Mind of the Strategist: The Art of Japanese Business, 1982

Bennet A.R. – The Five Vs – a Buyer’s Perspective of the Marketing Mix, 1987

Booms, B.H., Bitner, M.J. – Marketing Strategies and Organization Structures for Service Firms

Cătoiu, I et al. (2002). Cercetări de marketing, Uranus, București, p. 261.

Datculescu, P. (2006). Cercetarea de marketing, Brandbuilders Grup, București, p. 579.

Brace, I. (2008). Questionnaire design, 2nd edition, Kogan Page, Londra, pp. 1-10

PAGINA WEB:

www.facebook.com

www.businessday.ro

www.cnp.ro

www.euractiv.ro

www.insse.ro

www.mfinante.ro

BIBLIOGRAFIE

Gay, R., Charlesworth, A., Esen, R. – Marketing online. O abordare orientată spre client

Epuran, Ghe. – Cybermarketing. Publicitate și eficiență pe Internet, Editura Plumb, Bacău, 1999

Popescu, I.C. – Comunicarea în marketing, Ediția a II-a

Adăscăliței, V. – Tehnici promoționale. Fundamente, Ed. Univ. Transilvania, Brașov, 1994

Lefter, C. (coord.) – Marketing, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2006

Stanciu, S. – Bazele generale ale marketingului, Universitatea din București, 2002

Manole, V., Stoian, M. – Marketing, Academia de Științe Economice București

Coman, C. – Relațiile publice și mass-media, Editura Polirom, Iași, 2004

Marcenac, L., Milon, A., Saint-Michel, S.H. – Strategii publicitare. De la studiul de marketing la alegerea diferitelor media, Editura Polirom, Iași, 2006

Eastman, S.T., Ferguson, D.A., Klein, R.A. – Manual de promoție și de marketing pentru radio, televiziune, societăți de cablu și web, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2004

Vegheș Ruff, I., Grigore, B. – Relații publice și publicitatea online, Editura Polirom, Iași 2003

Florescu, C., Malcomete, P., Pop, N. – Marketing. Dicționar explicativ, Ed. Economică, 2003

Borden, H.N. – The Concept of the Marketing Mix, Science in Marketing, 1964

Ohmae, K. – The Mind of the Strategist: The Art of Japanese Business, 1982

Bennet A.R. – The Five Vs – a Buyer’s Perspective of the Marketing Mix, 1987

Booms, B.H., Bitner, M.J. – Marketing Strategies and Organization Structures for Service Firms

Cătoiu, I et al. (2002). Cercetări de marketing, Uranus, București, p. 261.

Datculescu, P. (2006). Cercetarea de marketing, Brandbuilders Grup, București, p. 579.

Brace, I. (2008). Questionnaire design, 2nd edition, Kogan Page, Londra, pp. 1-10

PAGINA WEB:

www.facebook.com

www.businessday.ro

www.cnp.ro

www.euractiv.ro

www.insse.ro

www.mfinante.ro