Studiu privind gradul de interes al turiștilor față de [621547]
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA
AFACERILOR
SPECIALIZAREA : ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR
LUCRARE DE LICENȚĂ
Studiu privind gradul de interes al turiștilor față de
turism ul speologic în Munții Apuseni
Coordonatori științifici :
Lector univ.dr. Alexandra M.DRULE
Absolvent: [anonimizat]
2015
2
CUPRINS
CAPITOLUL 1.NOȚIUNI GENERALE REFERITOARE LA MARKETING ÎN
TURISM ________________________________ ________________________ 8
1.1 Funcțiile marketingului în turism ________________________________ ______________ 8
1.2 Conceptul de piața turistică ________________________________ ___________________ 10
1.2.1 Segmentarea pieții ________________________________ ________________________________ 11
1.2.2 Clasificare pietei turistice ________________________________ _________________________ 15
1.4 Comportamentul consumatorului de servicii turistice ___________________________ 16
1.4.1 Variabilele comportamentului consumatorului ________________________________ _____ 17
1.4.2 Trasăturile comportamentului consumatorului ________________________________ _____ 19
1.4.3 Procesul decizional de cumpărare ________________________________ _________________ 20
CAPITOLUL 2. PRODUSUL TURISTIC _______________________________ 22
2.1 Conceptul de produs turistic ________________________________ __________________ 22
2.2 Particularitățile produsului turistic ________________________________ ____________ 23
2.3 Ciclu de viață a produsului turistic ________________________________ ____________ 24
2.4. Strategii de marketing in domeniul produsului turistic __________________________ 26
CAPITOLUL 3. TURISM SPEOLOGIC ________________________________ 30
3.1 Turism de nișă ________________________________ _______________________________ 30
3.2 Principalele forme de turism de nișă ________________________________ ___________ 31
3.3 Turism Speologic ________________________________ ____________________________ 33
3.3.1 Turism ul speologic la nivel mondial ________________________________ _______________ 34
3.3.2. Turismul speologic la nivelul României ________________________________ ___________ 35
CAPITOLUL 4 .TURISM SPEOLOGIC ÎN MUNȚII APUSENI ______________ 38
4.1 Prezentare generală a zonei Munțiilor Apuseni ________________________________ _ 38
4.2 Potențialul turistic al zonei muntiilor Apuseni ________________________________ __ 39
4.3 Principalele peșteri situate în munții Apuseni ________________________________ ___ 41
CAPITOLUL 5. STUDIU PRIVIND POTENȚIALUL TURISMULUI SPEOLOGIC AL
MUNȚIILOR APUSENI ________________________________ ___________ 45
5.1 Prezentarea problemei de cercetare și stabilirea obiectivelor cercetări ____________ 45
3
5.2 Lista informații necesare a fii obținute ________________________________ _________ 46
5.3. Populația țintă și Calendarul cercetării ________________________________ ________ 46
5.4 Instrumentul de culegere a datelor ________________________________ ____________ 47
5.5 Analiza Datelor ________________________________ ______________________________ 48
CONCLUZII ________________________________ ________________________________ ___ 71
RECOMANDĂRI ________________________________ ________________ 73
BIBLIOGRAFIE ________________________________ _________________ 75
ANEXE____ __________________________________________ ______________________ 77
4
LISTA FIGURILOR
Figura 1Sexul respondenților ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 48
Figura 2 Venitul lunar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 49
Figura 3 Ultimul ciclu de studii absolvit ………………………….. ………………………….. ………………….. 49
Figura 4 Ocupația respondenților ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 50
Figura 5 Notorietatea ”top -of-mind” a pesterilor din Muntii Apuseni ………………………….. ………. 50
Figura 6 “Cota de piata” a ultimelor pesteri vizitate de respondenti ………………………….. …………. 51
Figura 7 Termenul de turism speologic ………………………….. ………………………….. ……………………. 51
Figura 8 Percepția asupra turismului speologic ………………………….. ………………………….. ………… 52
Figura 9 Termenul de turism speologi ………………………….. ………………………….. …………………….. 52
Figura 10 Evadarea din rutina zilnica ………………………….. ………………………….. ………………………. 53
Figura 11 Turism speologic lucruri noi ………………………….. ………………………….. ……………………. 53
Figura 12 Turism speologic aventură ………………………….. ………………………….. ………………………. 54
Figura 13 Turism speologic eliberare stres ………………………….. ………………………….. ………………. 54
Figura 14 Turism speologic limite proprii ………………………….. ………………………….. ……………….. 55
Figura 15 Cunoștințe legate de speologie ………………………….. ………………………….. …………………. 55
Figura 16 Socializare cu prieteni ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 56
Figura 17 Parte din patrimoniu UNESCO ………………………….. ………………………….. ………………… 56
Figura 18 Cadrul natural mirific ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 57
Figura 19 Dimensiunile peșterii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 57
Figura 20 Caracteristicile peșterii ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 58
Figura 21 Accesul ușor până la pesteră ………………………….. ………………………….. ……………………. 58
Figura 22 Amenajare a peșterii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 59
Figura 23 Ghid speologic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 59
Figura 2 4 Istoria peșterii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 60
Figura 25 Recomandarile altora ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 60
Figura 26 Preferințele de a fi însoțit pentru vizitarea peșterilor ………………………….. ………………. 61
Figura 27 Durata medie de vizitare a unei peșteri ………………………….. ………………………….. ……… 61
Figura 28 Perioadă a anului de a vizita o pesteră ………………………….. ………………………….. ………. 62
Figura 29 Agenție de turism ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 62
Figura 30 Caracteristica Apusenilor ………………………….. ………………………….. ………………………… 63
Figura 31 Peșterile din Munții Apuseni ………………………….. ………………………….. …………………… 63
Figura 32 Opinia privind peșterile ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 64
Figura 33 Ghețarul de la Scărișoara ………………………….. ………………………….. ………………………… 64
Figura 34 Ghețarul de la Vârtop ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 65
Figura 35 Peștera Ghețarul de Zgurăști ………………………….. ………………………….. ……………………. 65
Figura 36 Ghețarul Focul Viu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 66
Figura 37 Peștera Urșilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 66
Figura 38 Poarta lui Ionele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 67
Figura 39 Peștera Măgura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 67
Figura 4 0 Peștera Meziad ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 68
Figura 41 Coiba Mare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 68
5
Figura 42 Peștera Huda lui Papară ………………………….. ………………………….. ………………………….. 69
Figura 43 Vizitarea peșterilor in acest an ………………………….. ………………………….. …………………. 69
Figura 44 Bugetul alocat vizitarii peșterilor ………………………….. ………………………….. ……………… 70
Figura 45 Intervalul de timp ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 70
LISTA TABELELOR
Tabelul 1. Principalele tendinte socio demografice ………………………….. ………………………….. …… 18
Tabelul 2. Etapele ciclurilor de viață ………………………….. ………………………….. ……………………….. 25
6
INTRODUCERE
Lucrarea mea se numește “ Studiu privind gradul de interes al turiștilor față de turism ul
speologic în Munții Apuseni ”, iar motivul pentru care am ales aceasta temă este deoarece m-
am născut în zonă și sunt atras de frumusețile Munț ilor Apuseni . Deși în momentul de fa ță nu
mai locuiesc î n această zonă , în fiec are an am vizitat diferite locații turistice de care am afost
atras prin frumuse țea și naturalețea ace stora.
Munț ii Apuseni reprezintă cea mai frumoasă zonă din Carpatii României, fiind înzestrată
cu cele m ai interesante forme de relief și cele mai prețioase bogă ții. Elementele naturale ,
îmbinate cu cele arh itecturale oferă un pontenț ial turistic diversificat celor care vor să cunoscă
această regiune.
Consider că Munții Apuseni au un potențial turistic neexploatat încă la adevarata valoare
aici găsindu -se diferite forme alte turismului de nisă cum sunt turism speologic, turismul
sportiv,turism rural, turism cultural etc .Fiecare dintre aceste pot genera în viitor locuri de muncă
și atfel creșterea nivelului de trai în acestă zonă care în ut ltmii ani a avut mult de suferit datorită
închiderilor exploatărilor miniere și astfel lipsei locurilor de muncă.
Am ales turismul speologic ca temă de licență deoarec e îl consider parte esențială a
turismului din zona Munțiilor Apuseni, o formă de turism nepromovată și neexploatată
îndeajuns av ând în vedere potențialul turistic extraordinar de care dispune zona. În România
există peste 12000 de peșteri dintre acestea 4 000 pot fii deschise publicului conform
specialiștilor.În Munții Apuseni există peste 2000 de peșteri și avene dintre acestea doar 5 sunt
amenajate la standarde moderne și anume Peștera Urșilor, Peștera Scărișoara, Peștera Poarta lui
Ionele, Peștera Meziad și Peștera Vadul Crișului.De aceea consider că prin această lucrare pot să
promovez mai mult această formă de turism și prin urmare peșterile din zona Munțiilor Apuseni.
Lucrarea este structură pe 5 capitole, în primul capitol intitulat noțiuni generale
referitoare la marketing în turism am definit în primul rând turismul, am tratat conceptut de
marketing în turism și funcțiile acestuia. În al doilea rând am prezentat piața turistică,
dimensiunile ei dar și modurile în care poate fii clasificată. De asemenea în acest capitol am
accentuat rolul motivației turistice dar și comportamentul consumatorului, trăsăturile si
variabilele lui dar și procesul decizional de cumpărare.
Cel de -al doilea capitol “Produsul turistic” define ște mai întâi conceptul de pr odus
turistic, elementele care îl realizează.Apoi am tratat particularitățile produsului turistic, ciclul de
viață și etapele care îl compun, dar și principalele strategii de marketing în domeniul produsului
turistic.
7
În cel de -al treilea capitol numit “Tu rism Speologic” am făcut o scurtă prezentare a
turismului de nișă, definiția acestuia.Mai apoi am definit turismul speologic, am prezentat
evoluția acestuia atât la nivel mondial cât și la nivelul României.
În capitolul patru numit “Turism speologic în Mun ții Apuseni ” în prima parte am făcut o
scurtă prezenta re a Munțiilor Apuseni, în a doua parte am prezentat potențialul turistic al acestei
zone,de la peșteri la chei și până la case memoriale, iar în ultima parte am prezentat cele mai
cunoscute și vizitate peșterii din zona Munțiilor Apuseni.
Capitolul cinci intitulat “Studiu privind potențialul speologic al Munțiilor Apuseni”
prezintă în primul rând stabilirea problemei de cercetare și a obiectivelor și anume cunoștințele
turiștilor legate de turismul speo logic și identificarea peșterilor din Munții Apuseni cu un
potențial mare de vizitare.În al doilea rând am prezenatat lista informațiilor necesare a fii
obținute și în al patrulea rând populația țintă. În capitolul cinci am prezentat instrumentul de
colect are a datelor și anume chestionarul. Ultimul subcapitol este și cel mai important din acest
capitol deoarece prezintă rezulatatele cercetări și analiza acestora.
.
8
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI GENERALE REFERITOARE LA
MARKETING ÎN TURISM
Turismul face parte din categoria mărfurilor „invizibile”, abstracte, care nu pot fi
definite cantitativ și calitativ decât indirect și parțial. (Constantinescu & Gavrilă, Marketing in
Turism, 2011) .
I.Marlo afirmă despre marketingul în turism că ”reprezintă un complex de evaluări și
decizii pe baza unei permanente actualizări a tendințelor întregistrate la nivelul disponibilității
cererii turistice (piața), care își propune să realizeze condiții optime de formulare a ofertei și de
amplasare pe piață prin intermediul unei coordonări permanente a inițiativei întreprinderilor
private cu acțiuni ale puterii publ ice”. (I.I.Marlo, 1978)
Marketingul în turism că reprezintă un proces în care structura cererii turistic e este
anticipată ș i satisf ăcută prin creearea unui produs sau serviciu, dis tribuția fizică, pretul,
comunicarea stabilită de organizaț ia de turism cu piața sa, î n interesul deplin al intr eprinderii ș i al
consumatorilor . (Balaure, Catoiu, & Vegheș, 2005)
Marketingul in turism defineș te un proces manage rial prin ca re intreprinderile sau
organizaț iile din turism id entifică dimensiunile efective și potenț iale ale cererii turistice,
comunică cu potenț iali consumatori pentru a le cunoaș te/ev alua nevoile de ordin turistic și
stimula dorinț ele, motiva țiile si preferințele acestora pentru a conc epe ș i adapta ofe rta unui
pachet de servicii turi stice, pentru a satisface cerințele ș i exigențele turiștilor ș i pentru
maximi zarea profitului organizaț ional . (Balaure, Catoiu, & Vegheș, 2005)
Marketingul turistic este considerat o nouă filosofie, dar și știință și artă ce implică
cercetarea pieței ca punct de plecare, urmată de orientare a și organizare a activitățiilor turistice
astfel încăt să asigure satisfacț ia maximă a nevoilor de consum și maximizarea profitu lui
întreprinderii turistice. (Oroian & Răhău, Marketing Turistic, 2010)
1.1 Funcțiile marketingului î n turism
Funcțiile marketingului turistic se pot grupa pe două nivele micro și macro care
cuprind indi catorii de care trebiue să se ț ină seama la elaborarea marketingului turistic.
1. Investigarea pieței, a nevoilor de consum ș i/sau de utilizare este
considerată ca funcț ie de bază și ca punct de plecare a întregii activităț i de marketing.
Studierea pieț ei asigură fundamentarea tuturor deciziilor de marketing, fie că este vorba de
9
proiectarea, de testarea de accep tabilitate sau lansarea pe piață a unui produs sau serviciu sau de
deschiderea unei reț ele prop rii de magazine si promovarea vânză rilor pe anumite segmen te de
consumatori sau nișe de piață .
Toate acestea nu se pot face fără o bază corespunză toare de informații asupra
pieței dobândită prin intermediul acestei funcț ii, astf el activitatea de marketing nu -și poate
dovedi eficienț a. În literatur a de specialitate studierea pie ței este cunoscută ș i sub denumirea de
cecetare de marketing. (Constantinescu & Gavrilă, 2011) .
2.Conectarea dinamică a activităț ii intreprinderii la mediul economic -social .
Presupune mobilizarea resurselor (umane, material si financiare) nevoilor de consum ș i
maximizarea profitului , reprezentând o functie mijloc.
Potrivit lui (Constantinescu & Gavrilă, Marketing in Turism, 2011) această
funcție se referă la producerea a ceea ce este necesar pentr u consum, distribuirea in condiții
optime a produselor ș i serviciilor, crearea posibilităț ilor de al egere conform gusturilor, dorințelor
și preferinț elor clienților în scopul creării de noi trebuințe.
Cu cât o int reprindere reușeste să se adapteze scimbă rilor și trebuințelor pieței cu
atât șansele de a -și forma o clientelă proprie cresc și astfel de a -și îmbunătăți poziția față de
concurenții săi și de a crește cifra de afaceri.
3.Maximizarea eficienței economice ( a profitului) :
Presupune alocarea judicioasă a resurselor turistice (natu rale, umane, materiale, etc.),
optimizarea ofertei turistice pe deplin ada ptate la obiectivele economice și sociale ale
organizaț iilor din sectorul turismului. (Constantinescu & Gavrilă, 2011)
4.Satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum și utilizare
Această funcție presupune producerea a ceea ce doresc consumatorii, distrib uirea în
condiții optime a produselor, lă rgirea gamei de produse, creerea posibilităților de alegerea și
daptarea prețurilor la posibilitățile și așteptarile consumatorilor (Moisescu, Bazele Marketingului,
2013)
Sarcina marketingului î n turism este de a se concentra s pre două obiective :
Să localizeze acțiunile firmei asupra clienț ilor fiind necesar luarea î n considerare a
mediului lor extern .Să genereze valoare,producâ nd, astfel, avantaje pentru clienți .
Turismul, în prezent este în mod generalizat ș i organizat pe toată suprafața pământului ș i
își are originile în anii următori sfârșitului celu i de Al Doilea Război Mondial. Creșterea
standardului de viață, a populaț iei ,duratei timpului liber dar și dezvoltarea transporturilor au dus
la o creștere semnificativă a cererii turistice, mai ales pentru turismul internațional.
10
1.2 Conceptul de piaț a turistică
Piața reprezintă sfera economică de interferență a cerereii cu oferta și este compusă din
totalitatea cumpărătorilor și vânzătoril or între c are au loc tranzacții cu bunuri și servicii
precizate. (Stăncioiu A. , 2004)
Piața tu ristică este definită ca fiind domeniul economic de interferență a ofertei turistice,
materializată prin producția turistică, cu cererea turis tică, materializată prin consum . (Chiș, 2006)
Piata turistică poate fi definită ca sfera de confruntare dintre oferta turistică și cererea
turistică ca manifestare a dorințelor și aspectelor clienț ilor. (Dorel, 2006)
Piața Turistică prin conținutul său „ acoperă o arie largă de procese și relații economice de
mare complexitate și foarte dinamice stabilite între agenții economici,implicați în activități de
profil, variate ca ampl oare și fomă de organizare” . (Constantinescu & Gavrilă, 2011)
Dimensiunea piețelor turistice sunt influențate de potențialul turistic al destinațiilor,
infrastructura, serviciile oferite complementare, calitatea și pregătirea profesională a personalului
prestator de servicii. (Chiș, 2006) și (Stăncioiu A. , 2004) consideră că pi ața turistică poate fii
influențată de o serie de factori:
– Subiectivi si obiectivi
– Permane nți și conjuncturali
– Acceleratori sau cu ef ect negative
– Economici
– De atracț ie
– Politici
– Demografici
– Psihologici,
– Legaț i de calitatea serviciilor
– Promoț ionali
Dimensiunile unei piețe turistice sunt date de structura, aria și capacitatea ei. Piața
turistică se mai poate clasifica și î n funcție de arie astfel există piețe locale,zonale,naționale sau
internaționale. (Chiș, 2006)
Piața locală este formată dintr -un număr restâns de consumatori, iar oferta este bazată pe
serviciile unei destinații.Piața zonală cuprinde mai multe destinații și oferă un produs turistic
complex, având dezvoltate mijloacele de transport și comunicațiile. Piața națională este
delimitată de teritoriul național al unei țări. Piața internațională cuprinde teritoriile naționale ale
statelor ce au stabilite relații în domeniu l turismului.
11
In functie de posibilitate, piaț a turist ică se clasifica î n piața turistică teoretică, piața
turistică potențială și piața turistică reală . (Chiș, 2006) Piața turistică teoretică se referă la
posibilitatile de absorț ie a unui produs turistic pe o piață determina tă, fără a lua în considerare
prețurile ș i tarifele practicate. (Stăncioiu A. , 2004)
Piața turistică pote nțială reprezintă cererea solvabilă , respectiv mărimea teoretică a cereri
care ar putea fi multumită ținând cont de cod ițile material și financiare ale populației din zona
respectivă și a potențialilor turiști ce se estimează că se vor deplasa î n acea zona. (Chiș, 20 06)
Piața turistică reală reprezint ă numărul documentelor de v ânzare -cump ărare finali zate
pentru un produs turistic î ntr-o anumita perioad ă de timp și într-o anumit ă zonă. (Chiș, 2006)
Dorel (2006) clasifică piața turistică în următoarele categorii:
– Piața produsului turistic, care poate fi tratat ă după forma de turism sau artico lul turistic
care este conținut în oferta de produs.
– Piața firmei de t urism, dimensiunile acestei pieț e fiind date de: capacitate, volum, grad de
saturație, rata de creștere, cota de piață.
În funcție de perioda luată în considerare, pia ța turistic ă poate fii abordat ă:
– Pe termen scurt
– Pe termen mediu
– Pe termen lung
Organizarea pieței turistice este deter mintă în funcție de structura cererii turistice și a
ofertei turistice. Structura cererii turistice are un rol important în segmentarea pieței turistice,
deoarece în funcție de numărul și mărimea segmentelor de piață se adoptă, o strategie
concentrată pri n care tuturor segmentelor de piață li se oferă același produs turistic sau fie o
strategie diferențiată prin care produsele turistice sunt diferențiate în funcție de caracteristicile
cererii. (Stăncioiu A. , 2004)
1.2.1 Segmentarea pie ții
Segmentarea pieței turistice este un proces de împărțire a pieței caracteri stice print -o
cerere diversă în segmente relativ omogene de aceeași natură sub aspectul comportamentului de
cumpărare și consum. (Ispas, 2011) . Segmentarea pieței constă în decuparea ei pornind de la
criterii succesive.Astfel, piața turistică poate fi divizată în mai multe segmente,în funcție de
obiectivul sau motivul calătoriei: turism de odihnă și recreere, turism de agrement, turism de
tratament,turism de aventură, turism sportiv, turism cultural, turism de afaceri etc. (Ispas A.,
1999) .
12
(Constantinescu & Gavrilă, 2011) susține că segmentarea pieței se realizează în următoarele
etape:
a. Alegerea criteriilor/metodelor de segmentare;
b. Descrierea caracteristicilor fiecărui segment;
c. Alegerea unuia sau a mai multor segmente;
d. Conceperea politicilor de marketing adaptate fiecărui segment de piaț ă.
a.Alegerea criterilor de segmentare
Constă în alegerea criteriilor, respective a metodelor celor mai potrivite în funcție de care
se va segmenta piața ce face obiectul studiului.
Criterile după care se poate realiz a segmentarea sunt în funcție de vârsta consumatorilor,
de venit urile acestora, de regiunea în care locuiesc, de nivelul de educație etc. (Constantinescu &
Gavrilă, 2011)
b.Descrierea caracteristicilor fiecărui segment
După ce criteriile au fost alese, respectiv metodele de segmentare și individualizat fiecare
segment al pieței, este necesară o descriere în amănunțime a caracteristicilor, a specificității
segmentului respective, astfel încât acesta să poată să fie atent și co rect analizat și diagnosticat.
(Constantinescu & Gavrilă, 2011)
c.Alegerea unuia sau a mai multor segmente
Întreprinderea cunoscând dimensiunile și caracteristicile fiecărui segment al pieței va
trebui să se decidă asupra numărului de segmente pe care le va aborda.
Strategiile între care întreprinderea poate să aleagă sunt: o strategie de tip concentrate,caz
în care vor fi luate în considerare un număr redus de segmente ale pieței și/sau o strategie de tip
diferențiat, stra tegie care face apel la un număr mai mare de segmente de piață. (Constantinescu
& Gavrilă, 2011)
Criteriile care pot fii luate în considerare în ceea ce privește alegerea unui anumit număr
de segmente sunt:
– dimensiunea diferi telor segmente care prezintă interes pentru întreprindere
– gradul de deschidere al segmentelor de piață care au fost individualizate și definite
– caracteristicile întreprinderii care este interesată de procesul de segmentare a pieței
d.Conceperea politicilor de marketing adaptate fiecărui segment
Odată ales unul sau mai multe segmente de piața, întreprinderea va trebui să descop ere,
să conceapă și să transpună în practică cele mai adecvate politici de marketing, astfel obiectivul
maximizarea profitului să po ată fii atins. (Constantinescu & Gavrilă, 2011)
Criteriile de segmentarea a pieței utilizate cel mai frecvent sunt:
13
1. Criteriile demografice, geografice, sociale și economice
Criteriile demografice cel mai des utili zate în studiile de piață sunt : sexul, vârsta,
dimensiunea familiei etc. Criteriile geografice sunt particularitățile unei anumite regiuni din
punct de vedere al reliefului, climei, aproprieri sau distanței față de anumite centre etc.
Criteriile sociale și economice sunt reprezentate de veniturile, nivelul de pregătire al
indivizilor, categoria socio -profesională, apartenența la o anumită grupare sau formă de
organizare etc. (Constantinescu & Gavrilă, 2011)
2. Criterii care defines c stilul de viață
Se referă la anumite caracteristici generale și stabile ale indivizilor, caracteristici care nu sunt
ușor de observat și cuantificat.
3. Criterii care defines c comportamentul față de un anumit produs
Pentru un producător în multe cazuri concrete este in teresant să segmenteze clientela sa
potențială în funcție de dimensiunea absolută a consumului. În studiile de piață este absolut
necesar să se cunoască indicatorii privind cantitățile consumate dar și destinația produsului
consumat, pentru ca întreprinderea producătoare sau distribuitoare, după caz, să -și orienteze mai
bine eforturile. (Constantinescu & Gavrilă, 2011)
4. Criterii psihologice
Există cazuri în care nu comportamentul ci atitudinile psihologice în legătură cu un anumit
produs reprezintă un criteriu de segmentare a pieței. De aceea un același produs poate
reprezenta o necesitate pentru un anumit consumator, un bun d orit pentru altul sau un prod us
de lux în cazul altuia. (Cons tantinescu & Gavrilă, 2011)
5. Segmentarea multicriterială
Un unic criteriu de segmentare nu este întotdeauna și suficient datorită complexității piețelor,
motiv pentru care putem apela la o segmentare a pieței multicriterială.
Cererea turistică reflect ă nevoi de ordin superior și reprezintă totalitatea persoanelor care
își manifestă dorința de a se deplasa temporar, în afara domiciliului propriu, pentru alte motive
dacât prestarea de activități plătite la locul de destinație. (Chiș, 2006)
(Ilie Niță, 2008) este de părere că cererea turistică rezultă :
– Din motivațiile turistice, adică din totalul variabilelor care -i determină pe oameni să caute
locuri de odihnă, relaxare, tratament, îmbogățirea nivelului de cunoșințe, vizite la rude și
prieteni, manifestări cultural -sportive
– Din timpul liber, din bugetul de timp al individului
– Din veniturile personale și partea din acestea destinată pentru satisfacerea uneia sau mai
multora dintre motivațiile tur istice
14
În concepția lui (Dorel, 2006) oferta turistică este compusă din “oferte parțial paralele”
care cuprind cazare, alimentație, transport, comerț, alte servicii care au o importanță și niveluri
de intensitate diferite în cadrul procesului turistic. Oferta turistică reprezintă ansamblul atr acțiilor
turistice care pot motiva vizitarea unor țări, zone sau localități stimulând cererea turistică.
Oferta turistică reprezin tă ansamblul resurselor naturale (peisaje, geomorfologice,
climatice, faunistice etc.) si antropice (monumente istorice, de a rta, arhitec tura, etnografice,
folclor etc. ), împreun ă cu bunurile ș i serviciile destinate c onsumului turistic (alimentare și
industiale), condiț iile de comercializare, infras tructura turistică și forța de muncă necesară
activităț ii turistice. (Chiș, 2006)
Ofert a are un caracter rigid datorită elementelor ce o compun, n u se poate deplasa în
spațiu pentru a întâ lni cer erea. De asemenea ofeta turistică nu poate fi stocată deoarece multe din
serviciile complementare se consumă o da tă cu producerea lor. (Chiș, 2006) .
Productia turistic ă reprezint ă ansambulul de servicii care mobilizeaz ă forța de munc ă,
echipamentul de productie ș i bunurile material, care, în cadrul u nei ambianț e specific e, se
materializeaz ă într-un consum efectiv. (Ilie Niță, 2008)
(Dorel, 2006) și (Ilie Niță, 2008) au ajuns la concluzia că î ntre oferta turistică și producția
turistică există o relație strânsă ,reflectând rolul primordial al ofertei ca sursă a producție
turistice, dar și rolul producției în mobilizare ofertei date:
– Oferta turistică există și independent de producția turistică, în timp ce producția turistică
nu se poate r ealiza în afara ofertei
– Producția turistică poate fi cel mult egală cu oferta turistică
– Structura ofertei turistice nu coincide întotdeauna cu structura producției turistice
– Oferta turistică este fermă – există atâta timp cât sunt prezente elementele ce intră în
structura ei, pe când producția turistică este efemeră – există cât timp se manifestă
cererea și consumul, se întrerupe odată cu întreruperea acestuia.
Dupa motivaț ia consumatorului, oferta turistică poate fi grupa tă în:
– oferta turismului de vacanț ă (turism de recreere, odihnă , balnear)
– oferta turismului de s ănătate (turism de tratament, profilactic)
– oferta turismului de afaceri (turism itineran t,turism de congrese, de convenții ș i altele)
– oferta turismului cultural (turism de studii, artistic, de festivaluri, religios)
Oferta turistic ă românească cuprinde, ca principale următoarele tipuri de programe ș i produse
turistice : sejuru ri pe litoralul românesc, vacanț e la mu nte în sezonul estival ș i hibernal,
tratamente în sta țiuni balneoclimaterice, circuite cu vizite în anumite zone de interes cultural ș i
istoric,organiz ări de congr ese, simpozioane, seminarii, acțiuni de vânătoare ș i pescuit etc.
15
1.2.2 Clasificare pietei turistice
1.Dupa n ivelul la care este privită piața întâ lnim (Costencu, 2008) :
a) piaț a produsului turistic
b) piaț a firmei de turism
Piața produ sului turistic poate fi abordată pe mai multe niveluri:
– Piața turismului de agreement : nivelul cel mai înalt de la care este privită piaț a
produselor turistice care î si propun drept scop principal satisfacerea nevoii de agreement
a clientului
– Piața turismului cultural: cuprinde numai acele forme ale turismului
– Piața monumentelor istorice: definite doar de produsele turistice de ordin cultural
– Piața cetăț ilor medieval : cuprinde doar turismul legat de un singur gen de monument
istoric
2. In funcție de obiectivele urmă rite cu precadere de diferitele categorii de turiști
întâlnim:
a. Piața turismului cultural
b. Piața turismului istoric
c. Piața turismului sportive
d. Piața turismului stiintific
e. Piața turismului medical
3. În functie de î ntinderea geograf ică:
– Local
– Zonal
– Național
– Internaț ional
4. După perioada a vută în vedere piața turistică poate fi:
Pe termen scurt;
Pe termen mediu;
Pe termen lung
Piața firmei de turism este o piață bine delimitată în spațiu și timp, un rol important în
stabilirea sezoanelor turistice îl au agențiile de turism care fixează durata unui sezon în funcție
de perioada anului și evenimentele care au loc.
16
1.3 Motivaț ia turistic ă
În turism motivația reprezintă un aspect important în comportamentul consumatorului
individului, c onform definiției lui Engel motivația reprezintă ” forța interioară ca re dă impuls
persoanelor de a-și atinge țelurile propuse . (J.P.Engel, 1978)
Dacă obiectivul a fost realizat, individual se întoarce la starea de echilibru, pentru o
perioadă scurtă, deoarece vor apărea alte motive.
Clasificarea încercărilor de motivare în turism se face după criteriul „nevoie‟ cum sunt :
motivația, învățarea, ocupația, situația economică,credințele și atitudinile, vârsta, personalitatea
și stilul de viață. Turismul în forma lui incipient ă din punct de vedere ist oric,este considerat ca
fiind rez ultatul motivațiilor medicale și religioase,dar acestea nu au putut explica varietate
formelor de turism. Cea mai completă clasificare aparține lui Thomas I.A 1964 , conform căreia
sunt următoarele motivații ;
1.educaționale și culturale (studierea modului cum trăiesc oamenii în altă țară,
participarea la anumite evenimente special, observarea caracteristicelor acelei țări, înțelegerea a
celor ce se întâmplă în acele loc uri etc );
2.relaxare și plă cere (petrecerea cât mai plăcută a timpului liber, achiziționarea de
experiență romantic și sentimental, evadarea din viața de zi cu zi etc);
3.etnice (vizitarea familiei, vizitarea prietenilor plecați,vizitarea rudelor etc);
4.altele ( aventura -noi oameni, noi locuri, participare la istorie – temple mine etc., climă,
sănătate –soare,climat uscat,sport -pescuit,înot, vânătoare etc.,economie – trai mai modest, motive
sociologice – cunoașterea lumii și a altor clase sociale.
1.4 Comportamentul consumatorului de servicii turistice
Comportamentul consumatorului poate fi definit ca reprezentând “totalitatea actelor
decizionale realizate la nivelul individual sau de grup, legate direct de obținerea și utilizarea de
bunuri și servicii, în vederea sa tisfacerii nevoilor actuale și viitoare, inclusiv procesele
decizionale, care preced și determină aceste acte” (J.P.Engel, 1978)
Comportamentul consumatorului este alcătuit din factori endogeni și exogeni
individului,care determină ansamblul actelor sale, legate direct de cumpărarea produselor și
serviciilor, complex care cuprinde și procesul decizional care precede și determină aceste acte.
(Dobre C. , 2000)
17
În ultimul sfert de secol teoria co mportamentului con sumatorului a devenit după apar iția
conceptului modern de mark eting, un domeniu disting a marketului, a c ărei importan ță s-a
apreciat datorită capabilității sale de a oferii răspunsuri competente la următoarele probleme; de
ce consumat orii aleg un anumi t produs/serviciu și nu altceva?
Care sunt obiectivele acestora în procesul alegerii? care este anatomia procesului
deczional de cumpărare a produselo/seviciilor ? cum se realizează interacțiunea „vânzător –
cumparător”? care sunt reacțiile individuale/grup după ce s -a realizat cumpărarea?
Marke terii trebuie să analizeze comportamentul consumatorilor și să aibă în vedere
următoarele (Plăiaș, 2011) :
1.comportamentul consumatorului poate fi infl uențat. Înțelegând influențele ș i întregul
proces decizional de cumpărare, marketerii pot influența comportamentul consumator ului;
2.comportamentul consumatorului este un proces pe care marketerii trebuie să -l
înțeleagă;
3.comportamentul consumatorului este bine orientat;
4.consumatorul poate să facă o alegeră liberă;
5.necesitatea educării consumat orului;
Analizând aceste remărci putem sp une că studierea comportamentului consumatorului
presupune o abordare multidisciplinară și interdisciplinară, de natură psihologică, so ciologică și
economică, precum și o analiză a influienței mai multor factori.
1.4.1 Variabilele comportamentului consumatorului
(J.P.Engel, 1978) completează variabilele comportamentul consumatorului cu elemente
ce influențează caracteristicele serviciului (esențial sau întâmplător,special sau de rutină ) uneori
și de competiție și modul de cumpărare efectivă.
Variabilele consumatorului sunt grupate în dou ă categorii astfel:
Variabil e psihologice individuale ale comportamentului consumatorului ;
Variabile sociale ale comportamentului consumatorului
Variabilile psihologice ale comportamentului consumatorului sunt puternic influențate
de caracteristicele și de anumite caracteristici individuale și concepte a cumpăr ătorului, astfel
este necesar și util abordarea de către psihologi și de către oameni de marketing. (Oroian &
Răhău, Marketing Turistic, 2010)
18
Impulsu l poate fi considerat scânteia care aprinde problema consumatorului, fiind generat
de un decalaj între o situație dorită și una efectivă.
Nevoia se manifestă ca tensiune până la momentul cumpărării , fiind imprimată de
impulsul de a do rii a-și cumpăra un produs. Motivația este o forță psihică care îl îndrumă pe
consumator să cum pere produsul pentru a -și satisface nevoia. (Oroian & Răhău, 2010)
Pentru a studia comportamentul consumatorului merketeri au preluat din psihologie unele
teorii dintr e care cele mai importante sunt :
-teoria motivațională a lui Abraham Maslow,aceasta stabilind un principiu conform
căruia consumatorul trebuie să -și sati sfacă nevoile fundamentale de baz ă apoi pe cele superioare.
-teoria câmpului psihologic a lui K.Lewin acesta considerând că î n funcție de tensi unile
pe care le resimte și de câmpul său psihologic individul se comportă pe piată,el stând înconjurat
de aspecte favorabile și nefavorabile.
-teoria echilibrului conform căreia consumatorul trebuie să evite stările care îl
dezechilibrează de obiceiurilor sale de consum, venind în contact cu piața el poate să -și modifice
comportamentul, fie să respingă informațiile primite.
Variabilele sociale ale comprtamentului consumatorului rezul tă din interacțiunea
individuală a fiecarei persoane cu cei d in jur. Fiind influiențate de urmă torii factori:
– clasele sociale;
– grupurile de re ferință și familia;
– factori socio -demografici ;
Clasele sociale se definesc ca fiind unele categorii de oameni ai societății cu trăsături
comune delimitate în baza unor criter ii cum sunt originea socială, mă rimea averii, nivelul de
educație etc. Din acest punct de vedere societa tea poate fi structurata astfel:
– clasa superioară formată din grupări politice, stiințifice și economice
-clasa mijlocie din care fac parte funcționarii, profesorii, meseriași,comercianții
-clasa populară care cuprinde diverse domenii de nivel inferior
Tabelul 1. Principalele tendinț e socio demografice
Tendințe Implicații
Încetinirea creș terii demografice
Îmbătrânirea relativă a populației
Scăderea mă rimii familiei Stagnarea cheltuielilor de consum
Creșterea cheltuielilor pe ntru servicii med icale,
modificări î n consumul alimentar etc
Schimbării î n consumul alimentar, al articolelor
19
Creșterea clasei mijlocii
Creșterea nivelului de instruire și
educație
Creșterea numerică a femeilor pentru copii
Tendinț a de omogenizare a modului de viaț ă
Creșterea cereri i de produse informatice
Dezvoltarea vînzărilor prin corespondență a
industriilor feminine diversificate
Sursa; Mariana Oroian -Editura Risoprint 2010
Grupurile de referință reprezintă o colectivitate a că rei membrii au capacitatea de
influiența anumite decizii și din rîndul cărora se rectutează liderii de opinie și inovatorii
consumului.
Factorii care influien țează diferitele decizii care se iau î n grup sunt:
Factori care țin de personalitatea consumatorului
Factori care țin de tipul produsului.
Familia, ca grup de referință în cadrul careia se iau decizii de cumparare nu poate fi
neglijată de omul de marketing deoarece este principala componetă de bază a societății și stă la
baza dezvoltării personale a individului.
1.4.2 Trasăturile comportamentului consumatorului
Comportamentul consumatorului poate fii studiat dacă facem referire la anumite
caracteristici ale individului; stilul de viață, personalitatea, atitudinea față de riscul de cumpărare
și stilul cognitiv.
Stilul de viață reprezintă modul de cumpărare a produsului sau de consum în concepția
omului de marketing, aceasta permițând indentificarea unor consumatori și studierea
comportamentului acestora. Având în ved ere că stilurile de viață sunt foarte diferite, aceste pot fi
descrise prin trei variabile principale;activitatea individului,opiniile personale și valorile
acestuia.
Perso nalitate este considerată de omul de marketing, modul în care reacționează un
individ într -o situație dată (unii sunt hotărâți, alți agitați,unii sunt liniștiți, alți ezitanți)
apreciindu -se că o parte a personalității este nativă, iar o alta este dobândită social. Personalitate a
20
fiecărui individ poate fii reg ăsită în studiile făcute de către psihologi, asupra omului de
marketing implicațiile fiind variate.
Atitudinea față de riscul de cumpărare depinde de mai mulți factori, și se poate merge pe
principiu că orice cumpărare indiferent de produs are un risc care se restrânge asupra
cosumatorului. Mai mulți specialiști consideră că principale le riscu ri ale cumpărătorului sunt
clasificate astfel;
– riscuri financiare;
– riscuri cu performanțele așteptate;
– riscul fizic;
– riscul pierderii timpului;
– riscul ps iho-social, acesta reflectând decepția cosumatorului in fața grupului din care face
parte datorită dec iziei de cumpăra .
Stilul cognitiv exprimă pentru persoana de marketing modul în care indiviz ii prelucrează
și dobândesc informațiile, astfel inde ntificând două categorii de teste;
-teste de complexitate a cunoașterii, care verifică prin ce proceduri și în ce măsură
percepe individul deosebirile între m ărci, produse etc;
-teste referitioare la acomodarea cognitivă, ce evaluează gradul de adaptare a individului
la informațiile proven ite din mediu.
Marketeri au rolul să depisteze, modul prin care consumatorul percepe și selectea ză
produsele oferite, acest fapt având o influență mare asupra decizie cumpărătorului de a solicita
produsele.
1.4.3 Procesul dec izional de cumpărare
Pentru a înțelege comportamentul cump ărătorului trebuie să facem referire la procesul
decizional de cumpărare. Majoritatea autorilor sunt de părere că procesul decizional de
cumpărare poat e fi descompus în următoarele etape:
a.indentificarea existenței unei nevoi;
b.decizia de a cumpăra;
c.căutarea informații lor;
d.comportamentul postcumpărare ;
e.evaluarea soluțiilor alternative;
Indentificarea existenței unei nevoi
21
Aceasta este o etapă în care consumatorul, formulând problema care trebuie soluționată,
prelucrează impulsurile și nevoile.Nevoile consumatorului dep ind de distanța care există starea
reală,adică starea curentă a consumatorului și starea dorit ă, adică modul în care unei persoane i-
ar place să -i fie satisf ăcută nevoia.
Decizia de cumpărare -Cumpărătorul ia decizia de cumpărare în momentul în care
deține informații suficiente care să -i permită să cumpere produsul,care are caracteristicile pe care
le-a dorit. În urma studiilor făcute se consideră că există două modele de decizii de cumpărare;
a.modelul decizional compensator, conform căruia întregul deficit al unei caracteristici a
produsului este compensat printr -o notă mai mare acodată altei caracteristici (Aurelia Felicia,
2005)
b.modelul decizional noncompensator, conform căruia o notă mică dată unie caracteristici
nu poate sa fie compensată printr -o notă bună dată altei caracteristici.
Căutarea informați ilor – Existenta unei nevoi nesatisfăcute, duce la începerea căutării
satisfacerii acelei nevoi.Pentru a -si satisface respectiva nevoie cumpărătorul, încearcă să -și
aminteasca ce produs a folosit, apoi apel ând la surse externe; (Plăiaș, 2011)
Comportamentul postcumpărare – În majoritatea si tuațiilor, în ur ma unor studii s -a
demonstrat că indivizii actionează conform unor regul i de decizie deja memorate. Procesul
deciziei de cumpărare este depedent de circumstanțele cumpărării, care determină gradul de
implicare a consumatorului in deczia de cumpărare. (Oroian & Răhău, Marketing Turistic, 2010)
Evaluarea soluțiilor alternative – Ca rezultat al acumulării de informații , consumatorul
îmbunătățește nivelul său de conștientizare privind mărcile disponibile și caracteristicele lor.
Evaluarea alternativelor poate fi privită ca un proces prin care o altă alternativă este aleasă din
setul de mărci invocat, fiind evaluată și selectată în funcție de gradul la care este percepută să
întrunească nevoile consumatorului. Principalele criterii folosite de consumatori pentru
cumpărarea produselor sunt:prețul și numele mărcii. (Plăiaș, 2011)
22
CAPITOLUL 2. PRODUSUL TURISTIC
2.1 Conceptul de produs turistic
Produsul turistic este definit ca fiind îmbinare de elemente tangibile și intangibile, care
are rolul de a satisface nevoile turistului pe parcursul întregului voiaj. (Oroian & Răhău, 2010)
(Felicia, 1999) este de părere că privind din perspectiva turistului, produsul turistic
cuprinde experința completă de la plecarea de acasă și până la întoarece.
Produsul poate fi identificat și delimitat după următoarele tipuri de atribute :
– tangibile, care pot fi dire ct măsurabile, pot fi percepute fizic, cum ar fi: dimensiunile,
forma, culoarea, greutatea etc.
– psihologice, provenite din satisfacția posesiei sau utilizării, care corespund nevoilor
umane
– cele care contribuie la realizarea utilități produsului
Elementele care realizează produsul turistic sunt (Ispas A. , 2011) :
Componente naturale care includ : așezarea geografică, clima, relieful, apele, peisajul, vegetația,
fauna, rezervații și parcuri naturale ;
– Componente generale ale existenței umane : limba, cultura, tradițiile, obiceiurile,
folclorul,ospitalitatea etc. ;
– Infrastructura generală : transporturile și comunicațiile, rețeaua comercială, structura și
imaginea centrelor urbane, aprovizionarea cu apă și electricitate, canal izarea, salubritatea
etc. ;
– Infrastructura turistică : agențiile de turism, transporturile turistice de toate categoriile ,
unitățile de cazare (hoteluri, moteluri, pensiuni, cabane, vile, campinguri), de
alimentație(restaurante, baruri, fast -food), unităț i de sănătate ( baze de tratament, spitale
și policlinici specializate) , rețeaua comercială de consum turistic, rețeaua de informare
turistică ;
– Factor uman: este reprezentat de activitatea muncitorilor din domeniul turismului care au
un rol esențial î n realizarea prestațiilor turistice ce intră în alcătuirea produsului turistic
În concepția globală, calitatea produsului turistic este dependentă atât de existența unui
patrimoniu turistic valoros și a unei infrastucturi turistice dezvoltate, cât mai ales de
standardul serviciilor prestate de lucrătorii din industria ospitalității. (Oroian & Răhău,
Marketing Turistic, 2010)
23
Componente structurale ale produsului turistic mai sunt și resursele instituționale legate
de turism cum ar fi : reglementările și facilitățile privind dezvoltarea turismului intern,
sistemul de acorduri internaționale cu impact asupra circulației turistic e, regimul
pașapoartelor și vizelor , reglementări valutare, cadrul juridic privind protecția și securitatea
turiștilor, controlul calității serviciilor prestate, protecția și conservarea partimoniului turistic.
(Oroian & Răhău, Ma rketing Turistic, 2010)
2.2 Particularitățile produsului turistic
Produs ul turistic se distinge printr -o mulțime de elemente; fiecare produs poate fi
considerat singular, va reprezenta o unicitate de prestații turistice;
Rezul tatul acțiunilor conjugate a mai multor prestatori de servicii (unități hoteliere,de
alimentație publică, transporturi, complexe sportive sau de agrement etc.) reprezintă, în
majoritatea cazurilor un produs turistic. (Dorel, 2006)
În turism, trecerea de la un produs la altu l se poate produce mult mai ușor decât în alte
domenii.Astfel, pentru o agenție de turism este ușor să introducă sau să elimine oricând în și
din structura ofertei sale diferite tipuri de produse turistice fără a fi necesară modificarea
pregătirii și numărului angajațiilor sau echipamentelor de care dispune. (Ispas A. , 2011)
Vânzarea produsului turistic prezintă un risc mai mare decât vânzarea produselor material
deoarece fiind imateriale pachetele de servicii turistice sunt greu de prezentat clienților
potențiali, ele nu p ot fi testate înainte de a fi cumpărate și consummate. (Ispas A. , 2011)
Serviciile turistice pot fii consumate doar în incinta în care sunt prestate,fie că este vorba de
vehiculul de transpport sau de spațiile de primire turistice cu funcții de cazare, alimentație
sau agrement. (Bucur -Sabo, 2006)
Elementele componente ale produsului turistic cum ar fi patrimoniul turistic sau
infrastructura turistică și generală au un caracter local, ele neputând fi deplasate, iar punerea
lor în valoare este limitată la amplasamentul dat. (Oroian & Răhău, Marketing Turistic, 2010)
Sezonalitatea cererii pentru produsele turistice produce un efect negativ al inutilizării
capacitățiilor de producție în extrasezon.Fiind un produs nestocabil, acesta nu poate fi
furnizat decât la comandă, fiind alcătuit din servicii care trebuie programate în mod riguros.
Eterogenitatea reprezintă o particularitate esențială a produsului turistic care este
determinată de existența unor motivații foarte complexe și diverse ale turiștilor, deoarece
gusturile și preferințele turiștilor sunt atât de individualizate încât nu exi stă turiști care să
ceară exact același produs turistic. (Oroian & Răhău, Marketing Turistic, 2010)
24
Produsele turistice sunt inseparabile de persoana prestatore. Astfel, comercializare a
produselor turistice presupune con tactul direct dintre producător -prestator și consumator.Pe
de altă parte, calitatea produselor turistice este strâns legată de prezența și participarea
lucrătorului, realizare lor corespunzătoare depinzând de nivelul preg ătirii acestuia. (Ispas,
2011)
Achiziț ionarea produsului turistic în avans reprezintă o particularitate a acestuia, chiar cu
mult timp înainte de momentul prestării și consumului propriu -zis al serviciilor;
Comportamentul consumatorului în ceea ce privește produsele este ușor de schimbat, de
aceea produsul turistic este concurat atât de produsele de strictă necesitate , și de folosință
îndelungată, cât și de alte aranjamente turistice similare datorită caracterului înlocuibil al
acestora. (Balaure, Catoiu, & Vegheș, Marketing Turistic, 2005)
2.3 Ciclu de viață a produsului turistic
Ciclul de viata a produs elor turistic e pot fi definit e ca fiind perioadele scurs e din
momentul apariț iei până în momentul dispariției de pe piață a produselor .
Ciclurile de viață al unui produs elor turistic e sunt constituit e din:
a) cicluri inovaț ional e și de producț ie, care includ faze de :
– cercetare aplicativă și fundamentală
– determina rea ideii/conceptul ului de produs;
– de proiectare;
– de producție propriu -zisă;
b) cicluri de viața comercială care exprimă evoluția vânză rilor sau profitului de la lansare și
până se retrage de pe piață .
Responsabilii de marketing încercă în cadrul unei analize să găsească răspunsuri la o
serie de probleme, precum în ce măsură ciclu de viața a produsul turistic satisface cererile
identificate pe piață și care este poziția produsului în cadrul ciclului său de viață? (Ispas,
2011)
Dacă s -a ajuns la concluzia că produsul turistic nu satisface cererea manifestată pe piață
și au f ost identificate și motivele care stau la baza acestei insatisfacții, este necesară c ăutarea
oportunităților pentru îmbunătățirea produsului existent sau crearea unui produs turistic nou.
(Ispas, 2011)
25
Pe piată studirea compone ntelor turistice se realizează cu ajutorul ciclului de viață a
produselor, acesta fiind definit ca intervalul de timp între momentul apariției ideii de nou
produs și a dispariției sale definitive din sfera schimbului, interval care poate să fie împărțit
în două subcicluri: ciclu de inova ție si ciclu de dezvoltare economică . (Dobre C. , 2000)
De a lungul existenței sale, produsele turistice parcurg cinci etape d iferentiate în funcție
de numă rul de consumatori, volumul vînzarilor si anume: creere , creștere, lansare, maturitate
și declin.
Caracteristicile etape lor ciclurilor de viață sunt prez entate î n tabelu l de mai jos
Tabelul 2. Etapel e ciclurilor de viață
Cicul de viață
al produsului, Creare Lansare Creștere Maturitate Declin
Caracteristici:
-vânzări
-profituri
-flux de
lichidități
-clienți
Concurenți
Acțiuni -cheie :
-strategie
-coosturi de
marketing
-marketingul
pune accent pe:
-stabilirea
prețului
– distribuție
– producție
Zero
Pierderi
Negativ
Promovare
Ridicate
Conștientizarea
produsului
Scăzute
Neglijabile
Negativ
Primii care
adoptă produsul
Câțiva
Lărgirea pieței
Ridicate
Conștientizarea
Produsului
Prețuri înalte
Neuniformă
La nivelul de
bază
Rapide
Nivel de vârf
Moderat
Piața de masă
În creștere
numerică
Pătrunderea pe
piață
În declin
Preferința
pentru marcă
Prețuri
constante
Intensă
Extindere și
dezvoltare
Ușor în declin
Încep să scadă
Ridicat
Piata de masă
Mulți imită
produsul
Apărarea
segmentului de
piață
În scădere
Loialitatea față
de marcă
Prețuri
constante/cresc.
Intensivă
Reglementare
În declin
Scad spre zero
Scăzut
Puțini
Mulți intră pe
piață
Creșterea
productivității
În scădere
Păstrarea
imaginii
Prețuri
crescătoare
Selectivă
Raționalizare
Sursa : Adaptare dupa Peter Doy le, ”Realitațile ciclului de viață al produsului turistic”, Quartely
Reviev of M arketing , 1976 , p.28
26
La stabilirea ciclului de viață a unui produs turistic t reebuie ținut cont și de piața
în care se află . Astfel, dacă un produs turistic nu are nici creștere nici declin poate fi
considerat de mare succes pe piața respectivă, dacă piața merge în declin și de aceea,
ciclurile de viaț ă ale pieței respective și ale produsului respectiv trebuie să fie luate
împreun ă.
De fapt trebuie să examină m produs ele în relație, nu numai cu piața respectiva , ci
și în relație cu categoria de produse turistice similare. Operator ul de pachete de servicii
turist ice care oferă vacanțe ieftine poate să evalueze ciclurile de viață, având î n vedere clasa
și categoria produsului turistic precum și marca produsului respectiv. (Dobre C. , 2000)
2.4. Strategii de marketing în domeniul produsului turistic
Fixarea obiectivelor strategiei de produs t uristic va purta amprenta potențialului său
turistic ș i a resurselor financiare ș i umane proprii.Cele mai importante obiective ale unei
strategii de produs din punctul de vedere al (Bucur -Sabo, 2006) sunt:
– valorificare complete a potenț ialului turistic ;
– atragerea unui număr sporit de turiști interni si stră ini;
– contrac tararea, pe cât pos ibil, a sezonalită ți marcante prin dezvoltarea unor capacit ăți
turistice ce pot fi exploatate tot timpul anului;
– întărirea pozitiei câștigate pe anumite piețe turistice interne ș i externe
– lansarea pe piaț ă a noi produse turistice
Strategiile de produs turistic se pot structura astfel:
1.Din punctual de vedere al cicl ului de viaț ă al produsului turistic:
a) Strategia dezvoltă rii produselor
Vizează produsele existente, preocuparea majoră este cea de îmbunătățire a lor, astfel
încât să corespundă așteptărilor consumat orilor și să facă față concurenț ei. Orice
modificare a produselor vechi presupune o estimare a efectelor pe care aceasta le va
genera asupra volumului vânzărilor, prețului de vânzare ș i costurilor.
b.Strategia planifică rii produsului
Observă deciziile adoptate în procesul lung și complicat de selectare ș i introducere a
noilor produse turistice.
2. Din punctual de vedere a l raportului piaț ă-produs:
a) Strategia diferen țierii produselor turistice
27
Produselor turistice li se poate imprima o personalitate proprie, diferenț iindu -le de
produsele oferite de concurenț ă. Diferențierea poate fi de natură obiectivă, exercitâ ndu-se la
nivelul caracteristicilor componentelor intrinseci ale produsului turistic (ex. origina litatea
produsului turistic ro mânesc) sau de natură subiectivă ,î ntr-un mod distinct, prin acț iuni
promoționale nuanțate,susț inute.
b)Strategia segmentă rii pieț ei turistice
Presupune crearea unor produse turistice distincte p entru diferite segmente de clienț i-țintă.
Evidenț ierea produs elor pentru segmentele vizate se poate realiz a în componentele lor
calitative și cantitative.
3. Din pun ctual de vedere al scopului urmă rit:
a) Strategii de creș tere
b) Strategii de selecț ie
c) Strategii ale productivităț ii
4. În funcție de dimesiunile ș i structura gamei de produse turistice:
a) Strategia diversifică rii sortimentale
b) Strategia stabilităț ii sortimentale
c) Strategia selecț iei sortimentale
5. În funcție de gradul de î nnoire a produselor turistice:
a) Strategia asimilă rii de noi produse turistice
b) Strategia perfecționă rii produselor
c) Strategia men ținerii gradului de noutate
6. In funcț ie de nivelul calitativ al produselor turistice:
a) Strategia adaptă rii calitative
b) Strategia diferenț ierii calitative
c) Strategia stabilităț ii calitative
În industria turistică datori tă caracterului sezonier al cererii se contureaz ă și în alte dou ă
tipuri de strategii: strategii sezoniere ș i strategii extrasezoniere.
Stategiile sezoniere includ luarea î n considerare a dimensiunilor gamei de servicii, calitatea
acestora și gradul de înnoire sortimentală .În schimb, strategiile extrasezoniere se v -or porni
de la nevoia de a impri ma atractivitatea sporită prin î mbinarea de activități ș i aranjamente cu
valoarea turistică stabilă de-a lungul ciclului de activitate turistică . (Bucur -Sabo, 2006)
Principalele direcț ii ale strategiei de produs turistic î n extrasezon sunt:
– Combinarea unor elemente de atractivitate cu grade diferite de sezonalitate;
– Îmbinarea, î n variante multiple, a serviciilor oferite;
– Diversificare serviciilor de agrement;
28
– Oferirea de sejururi variabile ca lungime;
– Detaș area, î n cadrul ofertei, a unor produse care nu prezintă o sezonalitate pronunțată ;
– Diversific are serviciilor prestate populaț iei din zona de activitate
Strategia de marketing,are un rol important în promovarea unei afaceri. Ma rketerii
propu n fiecărei destinații o stategie de marketing în funcție de piața țintă și de preferințele
turiștilor.
29
30
CAPITOLUL 3. TURISM SPEOLOGIC
3.1 Turism de nișă
Turismul de nișă poate să fie o alternativă, aproape în antiteză cu turismul modern de
masă. Turismul de masă susține autorul este o mogen în natură, adică reprezintând un produs
standardizat, uniform pentru un segment vast al pieței, turismul de nișă e ste numit prin
caracterul său eterogen, fiind bazat pe o cerere mai mare pentru un produs distinctiv și unic.
Deoarece în ultimul timp au avut loc schimbări importante a factorilor motivaționali ale
călătorilor se p oate spune că turismul de nișă este în creștere . În ultimii ani motivația turistică,
arată o îndepărtare de activitățile vechi, rigide și standardizate ale turiștilor, aceștia dorind o
abordare mai medernă și unică , unde nevoile și dorințele fiind mult mai concentrate asupra unor
experiențe mai aventuroase și mai semnificative, pentru care ei finnd dispuși totod ată să
plătească în mai mult rate activitățile turisrice actuale pe care le consum ă. (Gherțoiu, 2014)
De aici rezultă faptul că turismul de nișă este mul mai bine văzut putând fii ca un
furnizor de servicii la nevoile de pe piețele specifice, concentrându -se pe diverse produse
turistice. Asocierea cu dezvoltarea turismului muzical și o schimbare la modul general în
motivația culturală, sunt văzut e ca un mod de petrecere a timpului liber, orientându -se spre
formele culturale de masă (muzica ca o formă culturală de masă, dar muzica turistică, o formă a
turismului de nișă). (Novelli, 2005)
Turismul de nișă doarece în ultimii ani s -a dezvoltat ș i a luat o amploare mult mai mare
prin avantajele pe care le ofer ă este considerat , un domeniu aflat în opoziție cu turismul de masă.
Turismul de masă între anii 1950 -1960, a luat ființă în sectorul aviatic dâ nd naștere așa –
numitului turist drumeț , care ulterior devine un călător de clasă mijlocie, foarte sofisticat și
dezvoltat în evolu ția lumii înc onjurătoare . Pornind de la acesta putem spune că mișcarea
turismului de nișă se bazează pe afirmația – economia turismului modern este mult mai diferită
de cea veche, iar la modul profitabil nu se mai bazează pe economia de scală, ci pe expl orarea
piețelor neidentificate de masă. (Novelli, 2005)
Turism de nișă este definit ca fiind totalitatea relațiilor și fenomenelor care rezultă din
deplasarea sau sejurul unor persoane în afara locului lor de reședință pentru petrecerea vacanței
sau concediului de odihnă,sau participarea la diferite manifestări . (Gherțoiu, 2014)
Termenul „nișă” prezintă diverse înț elesuri și est e specific mai multor domenii. În turism
acest termen se referă la un sector de activitate turistică cu un spectru relativ larg , ce include
mai multe ti puri și forme de turism. (Gherțoiu, 2014)
31
Noțiunea de turism de nișă provine din cuvântul marketing de nisă având rădăcinile din
acesta atât el c â și tot ce ține turismul de nișă .Termeni i piețe de turism de nișă și produse de
turism de nișă au o strânsă legătură între ele, important fiind că ceea ce se cunoaște despre acest
tip de turism nu este rezultatul celor ce îl consumă ș i a celor care oferă astfel de produs. (Novelli,
2005) . Astfel, auzim termeni precum produse de turism de nișă și piețe de turism de nișă , fiecare
având legătură cu cealaltă . Bineînțeles, nu există anumite reguli sau standarde la care se poate
face (sau nu) referire când vine vorba de turismul de nișă și există varianții considerabile asupra
acestui termen cu larg înțeles. (Gherțoiu, 2014)
De exemp lu, termenul de turism cultural este frecvent folosit ca fiind o formă de turism
de nișă, unde turiștii care practică acest tip de turism formează o piață de nișă. În funcție de
sumele de bani investite, de conținuturile și specificitățile obiectivelor, turismul de nișă poate
îmbrăca, pe de o parte, forme extreme sau extravagante, iar pe de altă parte, forme non –
conformiste și bizare. La nivel global, aceste două motivații generale ( sumele de bani cheltuite și
preferințele pentru o serie de „obiective turistice” non -conformiste și bizare ) condiționează și
impun tipologia și categoriile principale ale turismului de nișă. (Novelli, 2005)
Conceptul de turism de nișă a luat naștere ca o reacție la turismul de masă (industrial,
fordist), de care se deosebește prin calitatea turiștilor , care susțin dezvoltarea durabilă a
obiectivelor turistice, finanțarea comunităților locale. Acest tip de turism se produce și se
consumă simultan, îndeplinind dorințele consumatorilor . (Gherțoiu, 2014)
3.2 Prin cipalele forme de turism de nișă
Principalele forme ale turismului din lume pot fi încadrate în categoria turismului de
nișă acestea, putând fi considerate și argumentate ca atare, pe baza următoarelor raționamente:
-sunt accesate de turiștii dispuși să cheltuie sume financiare foarte mari (nișa turiștilor
foarte bogați sau extravaganți) atributul de „nișă” provine din f aptul că, la nivel global o masă
relativ redus ă de turiști aparține aces tei categorii .
-sunt accesate de către turiștii orientați și care sunt devotați u nei anumite forme de turism
și care sunt fideli unor anumite tipuri de obiective de vizitat .
Formele turismului de nișă
Turismul de afaceri este domeniul economiei mondiale cu cea mai mare dezvoltare,
pentru a avea o afacere de succes este necesa r să se facă cât mai multe călătorii în scopul cât
32
mai multor schimburi de tehnologii și informații, expoziții, congrese , ceea ce a determinat mai
multe agenții de turism să se specializeze pe astfel de activități. (Gherțoiu, 2014)
Turismul educațional se face în scopul cunoașterii unei instituții de învățământ
(preuniversitar sau superior), pentru acomodare în vederea studierii în cadrul instituției pe viitor
sau la alte instituții educaționale, pentru a lua parte la anumite cursuri de interes pers onal.Fiind
un turism educațional cuprinde activități turistice pentru tineri organizate în scopuri educative,
dar include si alte categorii diverse de turiști, dornici să învețe, indiferent de vârsta lor.
(Gherțoiu, 2014)
Turismul de patrimoniu este considerat drept o formă a turismului de nișă prin care se
face vizitarea siturilor istorice(ex. antice, medievale, locații cu o istorie bogată, situri industriale
celebre, vechi canale, căi ferate, câmpuri de luptă etc.) (Novelli, 2005)
În prezent piața turismului de patrimoniu înregistrează o creștere rapidă și deține un
număr mare de oportunități, care au șanse să fie multiplicate dacă anumite fațete ale sale ar fi
îmbunătățite, dacă oameni de cultura istoricii și arhitecții s -au implica t mai mult în aceasta
activitate ruristică .
Turismul pop -cultural se referă la turiști dornici care vor să vizitează o anumită
locație, despre care au citit înt –o carte sau au văzut -o într -un film sau la c ei care efectuează
pelerinaje la mormintele unor celebrități. (Novelli, 2005)
Turismul de vânătoare și pescuit , este practicat de cei care vor să -si satisfacă dorința de
a vâna și pescui.Pentru ca acest turism să poată fi dezvoltat este necesară extinderea drumurilor
de acces,pentru ca pescari și vânători să poată călători pe distanțe cât mai lungi,amenajarea
terenurilor agricole și dezvoltare industrială.
Turismul de pelerinaj este practicat de credincioși într-un loc considerat sfânt ,
individual sau în grup uri organizate , pentru rugăciuni ș i suveniruri religioase .
Turismul gastronomic se referă la călătoriile pe care turiștii le fac către destinații unde
mâncarea și băutura au un specific tradiț ional acesta fiind principala motivație a călătoriei .
Turismul de cazinouri a apărut mai recent, ca o atracție a turiștilor, fiind considerat pe
plan mondial o sursă importantă c are aduce venituri mari turismului. În turism, e xistenț a acestor
cazinouri es te asimilată cu cele mai moderne stațiuni.
Turismul ancestral s au geanologic ace sta avâ nd legătură cu vizitarea locurilor natale,
pentru descoperirea originii strămoșilor, descoperirea istoricului familiei și principalele
evenimente din viața .Această for mă de turism a apărut în Scoția, apoi s -a extins și în alte state .
Turismul hobby -hobo sau după bunul plac acesta esste practicat în special de către
persoanele care le place un stil de viață nonconformist, mai ales pe prioada concediilor.
33
Narco -turismul sau turismul cu droguri aceas tă formă de turism avâ nd implicații
deosebite chiar din punct de vedere juridic pentru persoanele care își asumă riscul în efectuare
ecest ei forme de turism.
Deși este o formă de turism interzis ă la nivel mondial acest turism s -a dezvoltat foarte
mult fiind tot mai des practicat aducând mari beneficii celo r care îl practică.
Ecoturismul e ste o altă formă a turismului de nișă a apătut în anul 1980 în continentul
nord-american și este de stinat naturii și culturii tradiționale.
Acest turism se practică de către cei care vor să cunoască locurile salbatice care nu au
fost modificate d e către om, impunând păstrarea și protejarea zonelor destinate refacerii,
studierii și recreerii fizice și pshice și nu distrugerii.
Aceste forme de turism au fost concepute pentru a satisface nevoile tuturor tipurilor de
turiști în functie de nevia acestora.
3.3 Turism Speologic
Speologia se ocupă cu identificarea , exploararea, studiul, cartografia și vizita rea unor
locații subterane cum sunt peșteri, caverne, abisuri . Cercetarea unor astfel de locații are ca scop
general înțelegerea modului de form are și evoluți a lor de a lungul timpului . (Viehmann, 2004)
Formele speologice au o valoare is torică deosebită, care necesită amenajare
corespunzătoare prin realizarea unei cercetă ri științifice de profil, dar și, în funcție d e
posibilitățile de conservare natural e, pentru introducerea în circuitul turistic. (Viehmann, 2004)
În literatura mondială de specialitate, prin turismul speologic se înțelege o formă a
turismului de nișă, care presupune vizitarea, cu un ghid specializat, a peșterilor sau cav ernelor
neamenajate. Aceste locaț ii vizitate au caracter sportiv cum ar fi : mersul prin apă, cascade,
mersul târâș, rapeluri, și sunt bogate în diferite formațiuni de tip speleoteme cum sunt coloane,
stalactite, stalagmite, tuburi de orgă sau pisolite etc. (Novelli, 2005)
Turismul speologic este o atracție deosebită pentru turiștii iubitorii de peșteri, grote, și
alte fo rme carstice deosebite, dar și de un real interes pentru adepții turismului de aventură.
În ultimul timp, prin amploarea pe care a luat -o această formă de turism din ultima
perioadă , se impune cu preponderență introducerea atât în circuitul intern cât în cel
internațional a peșterilor aflate în conservare dar și conceperea unei oferte turistice atractive.
Potențialul turistic al formelor speologice reprezintă unul d intre cele mai importante
atracț ii din structura potențialului tur istic natural, și reprezintă atât un suport pentru toate
celalalte elemente de potențial t uristic speologic , precum și un element de atracție individual.
34
Toate activitățil e umane, inclusive cele turistice, se desfășoară pe suprafața formelor specifice de
relief. În acest fel, relieful poate fi considerat a fi o adevărată “vitrină a naturii”, în care acțiunea
factorilor interni și externi au o influenț ă, în timp și spațiu, asupra tuturor unităților de relief .
(Gherțoiu, 2014)
3.3.1 Turismul speologic la nivel mondial
Turismul speologic pe plan mondial este considerat a fi turismul , cu cea mai complexă
legislație ș i metodologie, sus ținută de către asociaț ii profesionale ori patronale prin programe
proprii, Cele mai cunoscute forme de turism speologic la nivel mondial , care se pot practica în
peșteri, le putem enumer a dupa cum urmează : turismul în pe șteri amenajate, speleoterapia ,
turismul ecologic, turismul de aventur ă și turismul ștințific. .Primele peșteri care s -au amenajat la
nivel mondial l a început ul secolului XIX au fost :
– Vilenica Jama din Slovenia, în anul 1633,
– Braumannshohle din Germania, în anul 1646,
– Wookey Hole din Marea Britanie, în anul 1703,
– Grotte d‟Oselle din Franța, în anul 1751
– Erhmannshohle din Germania, 1773,
– Treak Cliff Cavern din Marea Britanie, în anul 1800,
– Cave of Altenstein din Germania, în anul 1802,
– Weyer Cave "i Grand Caverns în SUA, în anul 1806,
– Great Rutland Caverns înMarea Britanie, în anul 1812,
– Mammoth Cave în SUA, în anul 1816), apoi î ntr-o perioadă de 80 de ani
numărul lor să ajungă la peste 300 de peșteri .
Deorece numărul peșterilor la n ivel mondial este mare , în ultimii ani, s-au înregistrat un
număr aproximativ de 250 milioane de turiști anual care au vizitat aceste frumuseți subterane din
întreaga lume, cu încasări de peste 2 miliarde de dolari .
Există sute de mii de peșteri la nivel mondial dar cele mai deosebite sunt:
– Son Doong (Vietnam) peștera cea mai mare din lume
– Peștera de gheață (Rusia) cea mai spectaculoasă
– Postajna Jama (Slovenia) cea mai vizitată
– Gouffre Berger (Fra nța) este cea mai periculoasâ
Pentru a oferi o imagine a turismului speologic la nivel mondial , voi enumer a și
prezenta în continuare cele mai impresionante peșteri ale lumii.
35
Peștera Mamut din Statele Unite fiind cea mai recunoscută peșteră din America având o
lungime de 587 de kilometri care este alcătuită numai din galerii subterane. În anul 1941
această peșteră a fost transformată în parc național,fiind descoperită la finalul secolului XVIII –
lea de către un grup de coloniști americani.
Peșterile Lascaux din Franța , acestea fiind un complex de pe șteri din partea sud -vestică
Dordog ne gă zduind un ele din cele mai frumose picturi cu pigmenți naturali, aceștia fiind
estimați cu o vârstă de aproape 16.000 de ani. Multe dintre aceste picturi arată unele creaturi
din Epoca de Fier, imaginile cele mai mari fiind î n Mare Amfiteatru al Bouril or având o
lungime de peste cinci metri.
Peșterile Thylacoleo din Austria , numele acestor peșteri provine de la scheletul complet
a străvechiului leu marsupial –Thzacoleo Carnifex care a fost în urmă cu 500 de mii de ani.
La Muzeul Western Australian în anul 2002 a fost organizată o expoziție unde a fost lansat și
investigat raportul unor oameni î n ceea ce privește scheletele de mare dimensiune, observate
în peșterile din deșer tul pustiu al acestiu continent care este cunoscut după denumirea sa de
Câm pia Nullabor.
Peștera Beregata din Mexic , care este atât de largă încât poate să inghită întreg Empire
State Building, este sub formă conică, având partea superioară mai îngustă decât baza, fiind
explorată în anul 1960. Deoarece este o prăpastie care cob oară sub pamânt, este vizitată mai
mult de sportivi exhibiționiști.
Peștera Risenhohle (Austria) – este peștera numărul unu a Austriei , măsoară circa 800
de metri, fiind reprezentată de gheața care ocupă galerii întregi. La intrare în peșteră gheața
lipsește, apărând doar sală „Domul Parsifal”, unde este un décor uimito r. Pentru a v izita
această peșteră ai nevoie de o oră și jumătate, traseul fiind ilum inat electric.
3.3.2. Turismul speologic la nivelul României
În Romania turismul speologic este considerat a fi unul dintre cele mai spectaculoase din
toată Europa , dat fiind numă rul mare de formaț iuni carstice ( cel putin 10.000 ), având mărimi
diferite, ce variază de la 10 metri până la 50 de kilometri. Cele mai frumoase, spectaculoase și
accesibile peșteri din Romania care se caracterizează pri particularit ățtile și unicitate a lor sunt
:Peștera Scărișoara, Peștera Urșilor, Pestera Vâ ntului, Peș tera din Valea Rea, Peș tera Muierii ,
Peștera Sura Mare. , Peștera Coliboaia, Peștera Polovragi etc .
36
Peștera Scărișoara , este o peșteră care este sculptată din calcare jurasice, se află în
Munții Apuseni și adăpostește un ghetar care a cărui volum se me nține constant în to t cursul
anului datorită temperaturii care nu depășește zero grade. Datorită acestui fenemen, din acest
punct de vedere această peșteră este considerată unicat în Europa.
Peștera Urșilor se află la o distanță de 86 km de Oradea,numele ei provine de la la Ursus
Spelaeus care a dispărut în urmă cu 15.000 de ani.
Peștera Ursilor a fost descoperită î n 17 septembrie 1975 de către un miner pe nume
Traian Curta care lucra la exploatarea minieră. Peștera a fost dată î n circuitul turistic în anul
1980, după finalizarea lucrărilo r de amenajare care au început î n anul 19 78.
Peștera Vâ ntului , se află situată în partea nordică a Munților Pădurea Craiului, în defileul
carstic bazinului Crișului Repede și adăpos tește între pereții să i cel mai și lung labirint subteran
din România fiind descoperită de inginerul Bagameri Bela în anul 1957 .
În componența peșterii e xista trei etaje distincte, sub forma de galerii, săli, puțuri și hornuri și
diferite forme de formațiuni endocarstice cum sunt stalac tite, stalagmite, coloane, cristale etc.
Peștera Vâ ntului mai este denumită și Labirintul Racoviță, pentru că el a realizat prima
descriere geomorfologică a peșterii, ca fiind cel mai întortocheat labirint .
Numele Peștera Vantului vine de la faptul că la intrarea în subteran există un cu rent foarte
puternic de aer, care p oate atinge uneori și 50 km/oră .
Peștera din Valea Rea se află în munții Apuseni zona Valea Rea – Cornu Munților la o
altitudine 1350 m în apropierea golului alpin pe partea nord -vestică a platoului carstic Padiș,
aproape de Parcul Natural Apuseni .
Peștera din Valea Rea este considerată ca fiin d una din cele mai complexe peș teri din lume,
iar din punct de vedere mineralogic este clasificată a 10 cavitat e ale lumii. Este lungă de
aproximativ 21 de kilometri iar la intrare impresionează prin masivitate, dar ș i prin sistemul de
avene care au o adâncime de până la 120 de metri .
Peștera Muierii este u na dintre cele mai exorbitante lucr ări ale naturii situându -se în
inima masivului calcaros din comune a gorjen ă Baia de Fier.
Peștera Muierii și-a dobândit nume în vremurile de demult în care bărbații plecau la
război, iar femeile și copiii lor, răm âneau acasă fără apărare, și în vremurile de primejdie se
adăposteau în această peșteră, pentru a nu fi văzuți de dușmani .
Peștera are aproximativ 3.600 de metri și este formată pe 4 nive le și cuprinde mai multe
încăperi și formațiuni foarte spectaculoase, completate de grupuri uimitoare de stalactite și
stalagmite.
Peștera Șura Mare este situată pe raza Parcului natural din localitatea Grădiștea
Muncelului -Cioclovina într o arie protejată de interes național .
37
Intrarea în peș teră , are o priveliște mirifică ,cu dimensiuni de aproape 40 m înălțime și
12 m lățime la bază cu o galeria activă, unică, de aproximativ 3.100 m lungime, fiind foarte
greu de parcurs deoarece t oate zonele uscate alternează cu lacuri , cu cascade și cu baricade de
bolovani enormi care fac înaintarea un calvar.
Peștera Coliboaia ,este situată pe teritoriul Parcului Nat ural din Munții A puseni pe Valea
Sighiștelului la o distanța de aproximativ 5 km de sat. În această peșteră s-au descoperit picturi
parientale, vechi de aproximativ 28.000 – 35.000 de ani.Peș tera nu se identifică prin
vechime, ci prin boga ția arheolo gică, paleontologică , și peisagistic ă.
Peștera Polovragi o altă frumusețe a naturii datorită legendelor locale care sunt asociate
cu aceasta , astfel că localnicii spun că la Polovragi se retragea pentru reculegere, liderul spiritual
al geto -dacilor, Zamolxe .Numele peșterii provine de la polovraga, care este o plantă rară , din
care se preparau leacuri împotriva unor boli pe vremea geto dacilor .
38
CAPITOLUL 4 .TURISM SPEOLOGIC ÎN MUNȚII APUSENI
4.1 Prezentare generală a zonei Munțiilor Apuseni
Munții Apuseni constituie a tre ia unitate a Carpaților românești,formând parcă o punte
între Carpați Orientali și Carpați Meridionali. Încă din antichitate Munții Apuseni și -au
statornicit faima de munți metaliferi, de aici extrăgându -se aurul dacic care a atras legiunile
roman e și ocuparea Daciei. De-a lungul veacurilor faima acesta s -a perpetuat fără ca exploatările
de aur să se întrerupă nici o clipă, la aur adăugându -se noi și noi minereuri.
Munții Apuseni sunt un lan ț muntos, parte a Carpați lor Occidentali. Sunt delimitați la est
de Depresiunea Colinară a Transilveniei, la vest de Dealurile de vest și Cîmpia de vest, la sud de
râul Mureș iar la nord de râul Barcău. Acești munți sunt cei mai înalți, având altitudini de peste
1800 metri în zona centrală, iar în nord și sud nu ating altitudini mai mari de 700 -1000 m,
reprezentând cel mai complex sector de munți din Carpați Occidentali.
Munții Apuseni
Sursa _http://orig07.deviantart.net/27d8/f/ autumn_colors_in_apuseni_mountains_.jpg
Partea centrală, este ocu pată de Munții Bihor cu cea mai mare desfășurare și cel mai înalt
masiv Bihor (1849m) se extind la est cu Muntele Mare (1826m) la nord cu Munți i Vlădeasa care
39
ating în vârful ononim 1836m. Muntele Găina (1476m) se află în în estul Munților Bihor, iar în
nord-est se află Munți i Gilău care nu depășesc altitudini de 1000 -1250m.
În sud -est sunt Munții Trascăului care se află între Arieș și Ampoi cu vârfuri semețe și
chei (Cheile Turzii, Râmeț) și Munții Metaliferi(1018m), în vest Munții Crișului, Munții Zara nd
iar în nord se află un complex de culmii muntoase numit „ Jugul Intracarpatic” care fac legătura
între Carpații Occidentali și Carpați Orientali care include și Munții Meseș .
În Munții Apuseni, de o mare frumusețe peisagistică sunt depresiunile :
– Depresiunea Zarand;
– Depresiunile golfuri Vad -Borod;
– Depresiunele Huedin și Șimleu;
– Depresiunile intramontane Gurahonț și Brad;
Pasurile sunt o altă formă de relief importantă :
-Vălișoara acesta făcând legătura între Depresiunea Brad și Culoarul Mur eșului;
-Ciucea se află între Depresiunea Huedin și Vad – Borod;
-Bucium leagă culoarul dintre Ampoi și Aries;
Rețeaua hidrografică este reprezentată de către râuri și lacuri.
Râurile care străbat acești munți sunt: Arieșul. Crișul Alb, Crișul Repede, Crișul Negru,
Someșul Cald și Șomeșul Rece, Ampo, Barcău etc.
Lacurile cele mai importante sunt: Fântânele, Tarnița și lacurile castrice Vărășoaia și
Ighiu.
Vegetația este dominată de păduri de conifere unde predomină bradu l și pinul, păduri de
foioase în care se află fagul,teiul, frasinul, mesteacănul , fauna cuprinde ani male de interes
cinegetic cum sunt ursul, mistrețul, căprioara, vulpea, veverița și numeroase păsări ca cinteza,
mierla ciocănitoarea , cocoșul de munte etc.
4.2 Potențialul turistic al zonei mun țiilor Apuseni
Munții Apuseni în ansamblul lor lasă o impresie uimitoare despre frumusețil e
naturii, creațiile omului, evenimentele culturale și folclorice precum și organizarea
turismului ca modalitate de valorificare totală la un nivel superior a resurselor oferite de natura
în ansamblul să u.
Pentru exploatarea eficientă a patrimoniului turistic în zo na Munților se impune o
analiză unitară a relaț iilor existente între turism ș i teritoriu, între teritoriu ș i obiceiurile culturale
ale locuitorilor în vederea dezvoltarii optime și armonioase a turismului.
40
Mare parte din suprafața Munților Apuseni este declarată ca zonă defavorizată
atât din punct de vedere economic cât și social, situație datorată trecerii de la o
economie centralizată pâna în anul 1989, la cea de piață astfel ajungându se ca nivelul de
trai al locuitori lor acestor locuri să scadă .
Datorită faptului ca această regiune are un bogat și valoros potențial turistic în ultimele
două decenii turismul s -a dezvoltat foarte mult, fiind cea mai valoroasă și prețioasă sursă de
venit.
Principalele elemente care contribuie la potențialul turisti c al Munțiilor Apuseni sunt :
relieful, vegetația ,rezervațiile naturale, fauna, vestigiile arheologice, monumentele istorice și
arhitecturale, muzee și case memorial etc. Pe baza acestor resurse în zonă sau dezvolta t mai
multe forme de turism dintre care cele mai importante sunt: turismul montam, turismul
speologic, agroturism, turismul de odihnă, turismul de vânătoare și pescuit, turismul balnear etc.
Muntii Apuseni, prin f ormele variate de relief oferă cele mai impr esionante și frumoase
obiective turistice dintre acestea fiind; peșterile, cascadele, cheile frumoase și pitorest i,
rezervațiile naturale etc.
Cele mai atra ctive obiective turistice din Mun ții Apuseni .
Cele mai cunoscute peșteri din Munții Apuseni sunt : Peștera Ghețarul de la Scărișoara,
Peștera Urșilor, Peștera Poarta lui Ionele, Peștera Ghețarul de la Vîrtop, Ghețarul de sub
Zgurăști, Peștera Coliboaia, Peștera Hodobana, Peștera Coiba Mare, Peștera Meziad,
Peștera Măgura, Peștera Porțile Bihorului, Peș tera Drăcoaia, Peștera Huda lui Papară,
Peștera Poarta Zmeilor, Peștera Cetațile Ponorului, Peștera Vântului .
Chei le: Râmeților, Turzii, Albacului,Mândruțului, Galbenei, Ordâncușei, Turenilor,
Cascade: Pătră eitești, Vârciorog, Pisoaia,Evantaj; Vârfuri: Găina, Bihorul, Curcubăta
Mică, Tăul Mare,Piatra Grăitoare Țapu; Pârtii: Vârtop I, Vârtop II, Telescaun Piatra
Grăitoare; Izbucuri: Galbeni, Cotetul Drobeștilor, Văii Morii, Tăuz Lacuri: Leșu, Tarnița,
Floroiu, Fântânele; Mănăstiri și biseri ci; Mănăstire A lbac, Mănăstire a Râmet, Biserica
Înălțarea Domnului Arieșeni, Biserica Trei Ierarhi Vidra ;Biserica de lemn din G ârda de
Sus, Biserica de lemn din Saca;
Muzee ș i case memoriale; Muzeul Municipal din Beiuș, Muzeul Pamfil Albu Lupsa,
Pătrăhăitești, Casa Memorială Avram Iancu, Casa Memorială Horea , Casa Memorială
Cloșca.
Rezervațiile naturale ale Munților Apusenii sunt de mare interes pen tru turiști, aici s -au
păstrat nealterate monumentele naturii ș i a speciilor rare pe cale de dispariție cum ar fi
floarea de colț întâlnită în munții Bihorului,strugurele ursului de pe Muntele Ma re, pinul
41
de pe stânca de la Să lciua, Fagul împă ratului din satul Muncelul orașul Baia de Aries
etc.
Dealul cu melci din comuna Vidra care se întinde pe o suprafață de 1 hectar , Detunata
Goală și Flocoasă care se află î n Munții Metaliferi, aceste două vârfuri sunt o mare atrac ție
pentr u iubitori i naturii.
Complexul castric Scărișoara care se întinde pe o suprafață de 200 de hectare,acesta
cuprizând renumita peșteră Scărișoara și Pojarul Politei.
Rezervația naturală Scărișoara – Bălioara cu o altitudine de 1350 m ;
Rezervația Căpătâna situată la o altitudine de 1600 m;
Rezervația Negrileasa renumită prin poiana de narcise;
Pădurea de larice din comuna Vildom aceasta s e află ăn Munții Trascăului pe stâncile
calcaroase .
Bisericile și casele de lemn specific Țării Moților cu acoperișul țuguiat fă cut din șindrilă,
Portul popular, obiecte de artă populară făcute din lemn cum ar fi: tulnice,dolnițe, ciubare,
fluiere etc .
Arieș eni este o atracție turistică în sezonul de iarnă aici aflându -se pârtiile de schii de la
Vârtop care au are o lungime totală de 1830 m dotate cu teleschi și una dotată si cu telescaun. În
fiecare an aici au loc Serbările Zăpezii .
Munții Apuseni, prin unicitatea, frumusețile și resursele sale pe care le dețin, reprezintă o
comoară a Transilveniei. Activitățiile tradiționale ale oamenilor din această zonă îmbinate cu
elementele de cadru natural, constituie un potențial turistic bogat al Munților Apu seni care
trebuie valorificate.
Deși în ultimele două decenii această regiune din punct de vedere turistic s -a dezvoltat
foarte mult, este necesar ca drumurile de access să fie amenajate, potențialul de cazare să fie
suplimentat printr -o repartizare mai b ună în teritoriu unități lor de cazare .
4.3 Principalele peșteri situate în munții Apuseni
Peștera Ghețarul de la Scărișoara (Anexa 2)
Este cea mai cunoscută peșteră din Munții Apuseni. Numele de Scărișoara i -a rămas d e
pe vremea când aparținea de localitatea cu același nume, care era situată la 16 kilometri mai jos
iar astăzi aparține de comuna Gârda de Sus la o altitudinea de 1165 de metri. . In anul 1938 a fost
declarat ca primul monument al naturii. Are o dezvoltare totală de 700 de metri este ce a mai mare
42
peșteră de gheață din țată și cel de al doile a ghețar subteran din lume. . Este compusă din
Rezervația Mare în care se află sculptura în gheată și Rezervația Mică. Intrarea în peșteră se face
printr -un aven de 48 metri cu aju torul unor scări metalice , prevăzute cu o balustradă.
(http://ro.wikipedia.org/)
Peștera Urșilor (Anexa 2 )
Este o peșteră unicat în România și Europa,fiind considerată una dintre cele mai frumoasă
capodoperă a naturii. Se află în satul Chișcău din comuna Pietroasa, județul Bihor la o altitudine
de 452 de metri, are o lungime de 1500 metri, fiind compusă din galerii pe două nivele. Această
peșteră are trei galerii și patru săli.
Sala Lumânărilor denumită așa după numeroasele stalactite amplasate în forma de
lumânari , Sala Emil Racoviță numită după marele speolog care a descoperit -o, Sala Spaghetelor
și Sala Oaselor se afla chiar la intrare și se numește așa datorită numeroaselor o ase de urs
descoperite în cavernă (Cocean,1995).
Peștera Poarta lui Ionele (Anexa 3)
Este situată în Comuna Gârda de Sus la o altitudine de 800 de metri. Intrarea în peșteră se
face print -un portal înalt de 22 de metri , prin galeii având o lungime de 131metri. Este o peșteră
amenajată pentru pentru turiști, fiind dotată cu podețe și scări de met al astfel accesul fiind ușor
pentru oricine . Lângă peșteră autoritîțiile locale din comuna Gârda de sus au amenajat în aer liber
un loc pentru gr ătare și o constructie de lemn acoperita cu sindrila. (http://ro.wikipedia.org/)
Peștera Ghețarul de la Vârtop (Anexa 3 )
Este situată în comuna Arieșeni, județul Alba. Are o lungime de 300 de metri și este
alcătuită din Sala Ghețarului, Sala Domnului, Sala Minunilor și Sala Mare.Aici au fost găsite
primele urme ale omului de Neaderthal din România. Peștera este declarată monument al naturii,
fiind o rezervație speologică , vizitarea ei se fece doar în prezenta ghidului. Denumirea peșterii
este data de platoul Vârtop, sub care este situată și caracterizată de formele carstice ale
terenului unde este situată (Cocean, 1995)
Peștera Ghețarul de sub Zgurăști (Anexa 4)
Este situată în comuna Gârda de Sus, județul Alba la o altitudine de 921 de metri. Are o
lungime de 5210 metri și adăpostește cel mai mare lac subteran din România . Cuprinde șase săli:
Sala Prăbușirilo r, formată din blocuri de rocă, sala de Mese, Sala Sperantei, Sala Lacului, Sala
Nuferilor și Sala Mare. Deoarece este o peșteră foarte de dificilă, celor care o vizitează li se
43
recomanda insistent echipament special Denumirea de Ghețarul de sub Zgurăști este data de
diferitele fenomene hidrologice, biologice și meteorologice care au fost observate și sudiate de
cercetătorii de la institutul de speologie . (Cocean, 1995)
Peștera Ghețarul Focul Viu (Anexa 4
Această peșteră se află în Muntii Bihorului, la o altitudine de 1165 metri în vecinătatea
Vârfului Cuculeul de Fier și Vîrful Piatra Galbenii. Ca mărime a ghețarului ocupă locul trei în
tară. Este o peșteră mică, care cuprinde două săli. În prima sală se află blocul de gheață de
25.000 mc , iar în cea de a doua sală sunt formațiuni de stalagmite. Pentru a vizita această pester ă
se recomandă haine groase și trebuie vizitată vara . (Cocean, 1995)
Peștera Măgura (Anexa 5)
Este situată în comuna Câmpani din județul Bihor.Este situată la o altitudine de 555 de
metri și are o lungime de 1500 de metri.
Este formată din galeriile : Stîlpilor, Gururilor, Vălului, Șanțurilor, Scăldărilor, Urșilor
dar și din sălile : Sala Mare, Sala Minunilor, Sala Liliecilor, Sala Gururilor, Sala Cangurului,
Sala Prăbușirilor. (Cocean, 1995) (http://www.arieseni -apuseni.ro)
Peștera Meziad (Anexa 5)
Este situată pe valea Meziadului din județul Bihor. A fost descrisă pentru prima dată de
A.Schmidl în anul 1863. În această p eșteră declar ată rezervație turistică se află coloni i de lilieci
impresionante. S-a demonstrat,cu ajutorul unor obiecte descoperite aici că datează din Epoca
Bronzului. Vizitarea peșterii se f ace numai în perioadă 1 iunie -30 septembrie. (Cocean, 1995)
Peștera Huda lui Papară (Anexa 6)
Despre această peșteră se poate spune că este cea mai periculoasă pesteră din țară, se află
în satul Sub Piatră din comuna Sălciua. Această peșteră prezintă multe aspecte interesante, este
cea mai denivelată peșteră din România și aici fiind cea mai mare colonie de lilieci considarată
unicat în Europa.Tot în această peșteră găsim, unica cascadă mai înaltă din tară , iar la intrare se
află un lac lung de 50 metri și adânc de 2metri.
Peștera poate fi vizitată doar de cei car e au un spirit de aventură, și echipament adecvat,
aici se poate ajunge pe DN 75 Turda – Cîmpeni.
44
Peștera Coiba Mare (Anexa 6)
Această peșteră este localizată în satul Casa de piatră din stațiunea turistică Arieșeni,
având o lungime de 5050 metri și cel mai mare portal de pe șteră din țară, cuprinde un labirint de
galerii fosile , situate la diferite nivele ,în sectorul de intrare în peșteră( Cocean 1995).
Accesul în peșteră se poate face doar până în Sala Mare aceasta fiind prima sală,mai
departe accesul fiind posibil doar pentru cei experimentați și dotați cu echipament special.
Vizitarea peșterii se poate fe ce pe tot parcursul anului dar î n perioada cu debit mare a râului
Gărdioara există riscul inundării pasajelor și posilitatea de nu a mai putea ieși d in peșteră. Pentru
a ajunge în această peșteră se merge pe DN 75 până în centrul com unei Gârda de sus, apoi pe
drumu l comunal de 12 Km până în satul Casa de piatră.
45
CAPITOLUL 5. STUDIU PRIVIND POTENȚIALUL TURISMULUI
SPEOLOGIC AL MUNȚIILOR APUSENI
5.1 Prezentarea problemei de cercetare și stabilirea obiectivelor cercetări
Conceptul de marketing. Reprezinta o conceptie moderna privind orientarea drepturilor
concretizate intr -un ansamblu coerent de activitati practice programate, organizate si desfasurate
prin utilizarea unor metode si tehnici stiintifice. Orientarea de marke ting a activitatilor presupune
– Receptivitate fata de cerintele societatii pietei; – Cunoasterea riguroasa a acestor cerinte,
urmarirea sistematica si chiar anticiparea lor; – O inalta capacitate de adaptare a activitatii la
evolutia de consum, dinamica p ietei si flexibilitatea in mecanismul de functionare a unitatilor
economice; – Inventivitate, spirit creator, preocupari permanente pentru innoire si modernizare,
obiectul acestor preocupari constituindu -l produsele, serviciile, formele de distributie, met odele
si tehnicile de promovare;
Consumatorii care sunt pasionații de turismul speologic fac parte din categoria de vârstă
medie cu un potențial economic aproape mediu și peste mediu cu un standard de viața ridicat. O
categorie aparte a populației indiferent de vârsta, ocupație sau studii practica turismul speologic
din pasiune iar cele mai pasionate par a fi femeile.
Obiectivele principale ale cercetări sunt :
– Determinarea cunoștiințele turiștilor legate de turismul speologic
– Aflarea motivațiilor turiștilor de a vizita o peșteră
– Determinarea peșteri cea mai cunoscută din Munții Apuseni
– Identificarea peșteri cu potențialul turistic de vizitare cel mai mare din zona Munțiilor
Apuseni
– Cuvântul care se identifică cel mai mult cu zona Munțiilor Apuseni
Obiectivele secundare ale cercetării sunt :
– Determinarea celei mai atractivă peșteră din Munții Apuseni
– Cunoștintele turiștilor legate de zona Munțiilor Apuseni
– Preferințele turiștilor în ceea ce privește însoțitori care să fie în preajma lor atunci când
vizitează o peșteră;
– Opinia turiștilor în ceea ce privește intermediari în practicarea acestei forme de turism;
– Resursele financiare pe care turiști sunt disponibili să le aloce pentru vizitarea unei
peșterii;
46
– Opinia turi știlor despre durata medie a unei vizite într -o peșteră
– Care este perio ada anului cea mai atractivă din punctul de vedere al turiștilor pentru a
vizita o peșteră
– Perioda de timp în care își propun turiști să practice această formă de turism
– Determinarea tipurilor de turiști care practică această formă de turism
5.2 Lista informații necesare a fii obținute
Informațiile obținute în urma anchetei pot fii clasificate în patru grupe :
I. Despre comportamentul turiștilor : ce peșteri au vizitat, împreună cu cine, în ce anotimp
v-or vizita o peștera sau Munții Apuseni ;
II. Despre cunoștintele turiștilor : reacția față de noțiune de turism speologic și înțelegerea
ei, precum și rolul pe care aceasta l -ar putea avea pentru obiectivele speologice și
vizitatorii, experiența acestora în legătură cu Munții Apuseni, ce știu, ce au vizitat, ce
peșteri cunosc din Munții Apuseni;
III. Despre atitudinile și opinile turiștilor: despre drumul de acces până la peșteră, amenajarea
peșterii, abilitățile ghidului de a prezenta peștera, ar apela sau nu la o agenție de turism
pentru a practica acest gen de turism etc.;
IV. Date social economice : sexul, venit, ocupația, nivelul pregătirii școlare etc.
De asemenea sondajul oferă informații referitoare la :
– De cine ar fii preferați turiști să fie însoțiți în vizitarea unei peșteri exemplu: familie ;
– Caracterizarea unei vizite a unei peșteri, sub aspectul vârfului de sezon, extrasezon și
durata medie a unei vizite ;
– Ce caracteristici i -ar motiva să viziteze o peșteră exemplu : face parte din pat rimoniu
UNESCO, istoria peșterii ;
– Cât ar fi dispuși să cheltuie pentru vi zitarea unei peșteri
5.3. Populația țintă și Calendarul cercetării
Populația învestigată este reprezentă de cei care își doresc să practice acestă formă de
turism .. Un alt criteriu important a fost cunoașterea zonei Munțiilor Apuseni .
Astfel potențialul economic a unor persoane pasionate de acest fel de turism a scazut iar
cei ce își pot permite sunt ținte pentru potențialul touristic al Munților Apuseni.
47
Calendarul Cercetării
Definirea obiectivelor, elaborarea planului de cercetare, redactarea chestionarului,
culegerea datelor, introducerea acestora în programul SPSS, analiza rezultatelor și redactarea
raportului de cercetare s -au derulat pe parcursul a 8 s ăptămâni, în perioada cuprinsă între 13
aprilie și 7 iunie 2015, durata activități fiind structurată ca și în tabelul de mai jos.
Tabelul nr.1 Calendarul cercet ării
Etapele cercetării Perioada de desfășurare Durata de desfășurarea
Definirea obiectivelor și elaborarea
planului de cercetare 13 aprilie – 20 aprilie 2015 1 săptămână
Redactarea chestionarului 20 aprilie – 26 aprilie 2015 1 săptămână
Culegerea datelor și introducerea
acestora în programul SPSS 26 aprilie – 24 mai 2015 4 săptămâni
Analiza și interpretarea rezultatelor
Obținute 25 mai – 31 mai2015 1 săptămână
Redactarea raportului de cercetare
final 1 iunie – 7 iunie 2015 1 săptămână
Durata totală a cercetări 13 aprilie – 7 iunie 2015 8 săptămâni
5.4 Instrumentul de culegere a datelor
Instrumentul de culegere a datelor ales de mine este chestionarul.Acest a este un
instrument folosit în cercetările de marketing pentru colectarea de date primare, constând într -un
set de întrebări deschise și /sau închise la care persoanele învestigate urme ază să raspundă .
Întrebările cuprinse în chestionar au următoarea structură :
4 întrebări deschise ce au vizat cunoștintele legate turiștilor legate de turismul speologic,
peșteri și Munții Apuseni (întrebările 1, 2, 10 și 11 );
7 întrebări cu răspunsuri la alegere, au vizat persoanele însoțitoare, perioada favorită de
vizitare a unei peșteri,durata unei vizite, bugetul alocat vizitări dar și aspecte legate de
turiști cum ar fii ocupația, venitul și ultimul ciclu de viață absolvit (întrebările 6, 7, 8,
14,15, 17,18,19 )
4 întrebări dihomatice cu două variante de răspuns și care m -au ajutat s ă stabilesc dacă
termenul de turism speologic este unul cunoscut,intențiile turiștilor de a apela la ajutorul
48
unei agenți de turism sau de a vizita o peșteră din Apuseni până la sfârșitul anului dar și
sex-ul responden ților (întrebările 3, 9, 13,16);
3 Întrebări semantic în scală pentru a afla cu ce asociază turismul speologic, ce factori i –
ar determina pe turi ști să viziteze o peșteră și care din peșterile din Apuseni sunt ce le mai
atractive (întrebările 4, 5, 12 )
Chestionarul cuprinde 19 întrebări,atât închise cât și deschise.Acesta a fost adresate online și
durata medie de administrare a fost de aproximativ 5 minute. (Anexa 1)
5.5 Analiza Datelor
În vederea realizarii acestei părți practice, am creat un chestionar privind gradul de interes al
turiștilor fată de turismul speologic în Munții Apuseni. Acest chestionar a fost completat de către
100 de români pe pagina de internet: http/ /www.isondaje. ro.
În urma aplicării chestionarului date au fost introduce în aplicația SPSS, care m -a ajutat
la prelucrarea datelor sub formă grafică. În continuare voi analiza date obtinute și voi interpreta
datele.
Figura 1 Sexul respo ndenților
Din totalul de respodenți care au răspuns la acest chestionar 41% au fost bărbați, iar
restul de 59% au fost femei cele care par foarte interesate de turismul speologic și de a răspunde
diferitelor chestionare statistice.
49
Figura 2 Venitul lunar
Venitul lunar constituie principala suma de bani care îi revine fiecărei persoane pentru
munca prestată.
Din totalul de respodenți intervievați 28% au une venit de sub 500 lei, 13% între 500 și
1000 de lei, 25% a u un venit între 1000 și 1500 lei, 18% au un venit între 1500 și 2000 lei iar
16% au venit de peste 2000 lei.
Figura 3 Ultimul ciclu de studii absolvit
Din totalul respodenților 45,5% sunt absolvenți de liceu, 5,9% au absolvit școala
postliceală, 27,7% sunt absolvenți de facultate cu nivel de licență iar 5% sunt absolvenți de
doctorat.Observăm din figura de mai sus că procentul cel mai mare a celor interesați de turism
speologic sunt categoriile de persoane absolvente a învățăm âmtului preuniversitar, pe locul doi
sunt licențiații, apoi masteranzi, și cei cu studii postliceale. Cei mai puțin interesați sunt
persoanele cu doctorat ei având probabil alte preocupări.
50
Conform acestiu sondaj realizat, elevii au cel mai mic preocent 2%, studenții sunt cea de
a doua categorie cu un procent de 40% , angajați par a fi cei mai interesați să răspundă procentul
fiind de 53% , șomerii au răspuns în procent de 5%.
Într-o prima fază am analizat care peșteră este cea mai cunoscută de către cei chestionați. Din
grafic reiese că la această întrebare au răspuns persoane care cunosc zona Munților Apuseni,
dovadă fiind răspunsurile pe care le -am primit.
Figura 5 Notorietatea ”top -of-mind” a pesterilor din Muntii Apuseni
Cea mai cunoscută peșteră este Peștera Urșilor având un procent de 38%, Pestera Scărisoara este
cea de a doua cun un procent de 33%. Cu o popularitate scăzută este Peștera Muierii cunoscută
de 8%, Peștera Poarta lui Ionele și Peștera Huda lui Papară cun un procent de 4%.Dintre cei 100
respondenti 9% au cunoscut alte peșteri iar 4% nu cunosc nici o peșteră.
Figura 4 Ocupația respondenților
51
Figura 6 “Cota de pi ață” a ultimelor pe șteri vizitate de responden ți
După ce am analizat care dintre peșteri au fost mai cunoscute în continuare voi face o
analiză a ultimei peșteri viziate. Peștera Scărișoara fiind cel mai mare ghețar subteran din
Romănia a fost vizitat ultima dată de căre 33% dintre cei intervievați, apoi Peștera Urșilor fiind
considerată o capodoperă a naturii a fost vizitată de 27% dintre respondenți. Se observă că turiști
se îndreaptă mai mult spre aceste două peșteri, Pestera lui Ionele a fost vizita tă de 8% dintre
turiști, Huda lui Papară de 5%, iar Peștera Muierii de 3%. Altele peșteri au fost căutate de 13%
dintre turiști, iar 11% dintre respodenți nu au vizitat nici o dată o peșteră. Se poate trage
concluzia că și la această intrebare că cei care au răspuns sunt din zona Munților Apuseni.
Se observă faptul că cei mai
mulți dintre respondenți au auzit de
termenul turism speologic, de aici
putem trage concluzia că turiștii
interesați de speologie, sunt în
procent 75% practică această forma
de turism și doar 25% dintre
respondenti nu au auzit de termenul
acesta.
Figura 7 Termenul de turism speologic
52
Figura 8 Percepția asupra turismului speologic
Turismul speologic este considerat ca fiind o activitate turistică în scopul recreerii,
exploarării frumuseților oferite de peșteri, aventură, eliberare de stres ,socializare, extindere a
cunoștințelor etc.
Pornind de la aceste enunțuri analizăm în cele ce urmează o serie de considerente ce stau
la baza deciziilor care se iau pentru practicarea formei de t urism speologic .
Figura 9 Termenul de turism speologi c
Putem remearca faptul că turismul speologic este cunoscut nu numai ca termen dar este
cosiderat de către turiști ca un mod de petrecere a timpului liber. Acest lucru poate fi explicat
prin faptul că această formă de turism este asimilată cu petrecerea timpului liber și sunt de acord
cu această afirmatie 55% dintre respondeți, iar 26% sunt convinși în totalitae că timpul liber ar
dorii să și -l petrecă prin practicarea turismului speologic . Dintre cei chestionați 14% nu au nici o
părere în ceea ce privește această comparație de a considera turismul speologic petrec erea
timpului liber, un numar mic adică 1% nu sunt de acord să -și petreacă timpul liber prin
practicarea acetui turism, iar 3% efectiv resping aceată posibilitate.
53
Figura 10 Evadarea din rutina zilnic ă
Pentru a analiza cât mai bine pasiunea turiștilor pentru turismul speologic am recurs și la
această întrebare, din graficul căreia observ că jumătate din cei intervievați adică 50% sunt de
părere că pentru ei această ieșire în natură ar fi o adevarată evadare din rutina zilnică, mai ales
pentru cei pasionați de ieșiri în aer liber și de aventură.
În proporție de 19% dintre respondenți nu consideră că turismul speologic ar însemna
evadarea din rutina zilnică pe când 29% consideră că acest lucru este o evadarea în natura iar
3% n u sunt de acord cu acest enunț.
Figura 11 Turism speologic lucruri noi
Dacă analizăm figura de mai sus constatăm că o parte dintre respondenți adică 9% nu
sunt deacord cu această afirmație, considerând că turismul speologic nu reprezintă ceva nou în
comparație cu 49% dintre cei chestionați pentru care turismul speologic înseamnă încercarea de
lucruri noi, o parte dintre cei chestionați adica 37% sunt total de acord să experimenteze această
formă de tusism, cosiderînd că pentru ei este ceva nou.
54
Figura 12 Turism speologic aventură
Analizând figura de mai sus observăm că t urismul speologic nu poate fi considerat sub
nici o formă aventură doar pentru 7% din respondenți,iar 13% nu au nici o părere. Pentru un
număr mare de respondenti după cum reiese și din datele prezentate turismul speologic înseamnă
o aventură luând in considerare modul în care se poate petrece timpul liber în afara ocupațiilor de
zi cu zi dar și a frumuseților oferite de natură.
Figur a 13 Turism speologic eliberare de stres
Luând în considerare faptul că turismul speologic se practică în zone mai greu accesible,
pentru cei mai mulți dintre cei intervievați, această formă de turism înseamnă eliberare de stres
procentul acestora fiind de 46%, iar 32 % sunt total de acord cu această afirmație .Un eșantion
de pâna la 15% nu consideră această forma de turism o aventură așa cum reiese din figura de
mai sus,acestia nu sunt pasionați de speologie.
55
Figura 14 Turism speologic limite proprii
Peșterile sunt considerate frumuseți ale naturii din cele mai vechi timpuri, când se pare
au fost folosite drept locuințe de oamenii acelor timpuri. Pentru zilele noastre exploararea acestor
locuri poate însemna exploatarea propriilor limite .
Astfel cum putem observa din figură, un procent de 43% dintre cei chestionați susțin
aceasta afirmație iar 29% sunt în acord total cu ea. Observăm că 20% dintre respondenți se abțin
nu își exprimă nici o pare re iar 8% consideră că prin practicare turism nu a face ceva deosebit.
Figura 15 Cunoștințe legate de speologie
Unele dintre peșterile pe care le -am studiat sunt considerate adevărate capodopere create
de natură prin ornamentele naturale pe care le au. Pentru mulți turiști consideră că turismul
speologic constitue extinderea cunoștințelor legate de aceste minunății ale naturii.
Astfel 89% dintre cei chestionații consideră că turismul speologic poate însemna
extinderea cunoștiințelor legate de speologie un procent de până la 6% nu au nici o părere 3%
nu sunt de acord cu aces lucrut iar 2% sunt în dezacort total.
56
Figura 16 Socializare cu prieteni
Pasionații de aventură, și iubitorii de t urism speologic sunt grupați în diferite asociații
care se ocupă cu promovarea mișcării turistice și protejarea naturii din Romania mai ales în
zona apusenilor prin o rganiza rea de excursii de drume ții montan e și activit ăți cu tematici
speologice si ecologice. Din figura de mai sus reiese ca 75% dintre cei intervievați practică acest
fel de turism și în vederea socializării cu prietenii cu care au pasiuni commune, 16% se abțin la o
astfel de afirmație iar cea mai puțini nu susțin această idee.
Figura 17 Parte din patrimoniu UNESCO
În Munții Apuseni , turiștii pot găsi locuri de o frumusețe rară, cu peisaje montane spectaculoase,
cu peșteri care încă și acum mai ascund secrete, drumuri de munte pentru pasionații de
adrenalină, zone și amplasamente care fac parte din patrimoniu UNESCO.
Putem remarca , analizând figura de mai sus că un procent de 34% dintre cei intervievați
consideră că ar vizita o peșteră tocmai pentru faptul ca face parte din patrimonial UNESCO acest
factor fiin pentru ei important iar 19% consider acest factor foarte important..Dintre cei 100 de
respontenți 23% se abțin deci nu au nici o părere, 12% consider că acest factor este neimportat
iar 11% nu îi dau nici o importanță.
57
Figura 18 Cadrul natural mirific
Peisajul sălbatic și spectaculos al zonelor din care fac parte peșterile constituie o destinație
turistică pentru iubitori turismului.Unele peșteri cumulează superlativele referitor la unele
caracteristici cum ar fii gradul de dificultate,cursul de apă subterane.
Analizând figura de mai sus tragem concluzia că cei mai mulți dintre cei chestionați, adică 44%
dintre respondenți sunt atrași de aceste frumuseți ale naturii considerând cadrul mirific foarte
important.Un procent de 43% consideră cadrul mirific important iar 8% nu au nici o părere.
Figura 19 Dimensiunile peșterii
Se constată din figura de mai sus că pentru vizitare a unei pește ri, pentru un procent de
pînă la 7% dintre cei intervievați nu are nici o importan ță dimensiunile peșteri. Cei mai mulți
dintre respondenși adică 45%% consideră dimensiunile unei peșteri un facto r important ,15% îl
consideră foarte important pentru a o vizita datorită spectaculozității pe care o reprezintă,luând
in considerare faptul că aproape fiecare peșteră din apuseni are o caracteristică aparte.Cei care ar
vizita o peșteră și nu ar avea in vedere dimensiunea aces teia sunt în ăprocent de 33%.
58
Figura 20 Caracteristicile peșterii
Deoare ce fiecare peșteră își are caracteristici aparte , multe dintre ele remarcabile prin
frumusețe și importanță științifică, sunt o atracție turistic ă foarte im portantă , din punctu l de
vedere a 30% dintre cei chestionați iar 40% consideră acești factori doar importanți. O mică
parte adică 5% nu dau nici un fel de importanță acestor caracteristici iar 19% nu iși exprimă nici
o părere.
Figura 21 Accesul ușor până la pe șteră
Din studiul pe care l -am realizat am constatat că accesul la unele dintre peșteri este
dificil. Opinia respondeților în ceea ce priveste accesul în peșteri reise din figura de mai sus.
Doar pentru 2% dintre cei chestionați accesul ușor la peșteră nu ar fi deloc important ,
pentru 11% acest lucru este neimportant iar 20% nu au nici o părere. Pentru cei mai mulți
accesul ușor la peșteră este important acestia fiind în procent de 39% dator ită amplasamentului
greu accesibil și periculos pentru 28% accesul ușor este foarte important.
59
Figura 22 Amenajare a peșterii
Potențialul turistic speologic la noi în țară s -a dezvoltat în ultimele decenii, dar multe
dintre peșteri care ar putea oferi lucruri interesante vizitatorilor nu beneficiază de o amenajare.
Se poate constata că părerea celor chestionati este diferită, am enajare unei peșteri este importantă
pentru 42% dintre cei intervievați și foarte important pentru 39% dintre respondenți , 15%
dintre aceștia nu au nici o părere . În schimb pentru 2% acest aspect nu este important.
Figura 23 Ghid speologic
Acest aspect nu este important deloc pentru 1% dintre respondenți neimportant pentru
4% dintre cei interesați de turismul speologic, 22% consideră importantă existența unui ghid.
Un segment predominant al acestui aspect de 44% nu da u nici o importanță acestu aspect pe când
29% consider ă foarte imortant existența unui ghid turisti c
60
Figura 24 Istoria peșterii
Vizitarea unei peșteri în funcție de istoria acestei este importanta pentru 51% dintre
respondenții iar pentru 34% foarte importană.D oar 1% consideră că a fi neimportant iar 14 %
consideră că acest lucru nu ar e nici o importan ță.
Figura 25 Recomand ările altora
În prealabil ar fi indicat ca fiecare dintre cei care au luat hotărâre de a vizita o peșteră să
fie informat în legatură cu modul de vizitare a unei peșteri vizavi de programul de vizitare, de
condițiile de care dispune peștera.
Analizând figura de mai sus observăm că 52% dintre cei chestionați consideră im portant
recomandările altor persoane și 11% foarte important. Și în acest caz 29% nu dau importanță
acestui aspect iar unora ditre ei nu li se pare important acest lucru.
61
Figura 26 Preferințele de a fi însoțit pentru vizitarea peșterilor
Se constată că cei mai mulți care au răspuns la această întrebare adică 34% doresc să fie
însoțiți de familie, 20% vor să fie împreună cu prieten/prietenă, 6% în compania soț/soție , 33%
preferă anturajul cu prieteni, 6% doresc să fie însoțiți de colegii de muncă, liceu sau facultate iar
alături de alte grupuri preferă să fie doar 1% din respodenți.
Figura 27 Durata medie de vizitare a unei peșteri
În urma studiul pe vare l -am realizat am constatat că pesteșterile dis pun de multe
caracteristici importante și unele dintre ele având suprafete mari timpul de vizitare fiind
diferențiat pentru vizitarea fiecărei peșteri. Din figura de mai sus se constată că dintre cei care au
răspuns la acest chestionar, 17% ar prefera să v iziteze o peșteră doar o oră, 51% își doresc să
viziteze o pesteră între o oră și două ore, iar peste două ore ar dori să viziteze 32% dintre cei
chestionați.
62
Figura 28 Perioadă a anului de a vizita o pe șteră
Deoarece unele peșteri prezintă riscuri pentru turiști în ce priveste vizitarea lor o parte
dintre acestea nu pot fi vizitate doar numai într -o anumită perioadă a anului,Respondeți care au
răspuns la această întrebare au avut următoarele păreri despre perioada în catre pot vizita o
peșteră., Doar 10% dintre ei ar dori să viziteze o pesteră primăvara, 74% au ales ca perioadă de
vizitare vara, datorită conditiilor climaterice și faptului ca este perioada concediilor de odihna ,
13% vor să viziteze toamna și doar 3% au ales iarna.
Figura 29 Agenție de turism
La o astfel de metodă dintre cei care au participat la acest chestionar ar apela doar 39%,
procentul cel mare adică 61% consideră că nu au nevoie de intermediari, deci nu ar apela la o
agenție de turism pentru a vizita o peșteră.
63
Figura 30 Caracteristica Apusenilor
Analizând figura de mai sus constatăm că o piniile respondeților sunt destul de împărțite,
11% dintre ei au asociat Munții Apuseni cu denumirea de moți ac easta datorită faptului că țara
moților face parte din această regiune.
Pentru că această regiune are în cea ma mare parte un relief muntos 4% dintre
respondenti au asociat cu munte. Muntele Găina și natura au dost asociate de către 7%, iar , 9%
au asocia t cu pădure.Munți Apuseni deoarece au un postențial speoloci mare 12% dintre
respondenți au ascociat cu peștera, 7%cu aur, 19 cu peisaje, 3% mocănița, 8% Arieșeni fiind
dea mai cunoscută localiate din zonă iar 13% cu altele cum ar fi: relaxare, frumiseț e, aer curat
liniște etc.
Figura 31 Peșterile din Munții Apuseni
Peștera cea mai cunoscută din Munții Apuseni conform figurii este Peștera Scărișoara
spun 43% dintre cei chestionați aceasta datorită celui mai mare ghețar subteran pe care îl
adăpostește, următoarea ca popularitate de este Peștera Urșilor cu 27 urmată de Huda lui Papară
cu 8%, Poarta lui Ionele cu 6% și Cetățile Ponorului cu 3%. Un procent de 6% dintre cei
chestionați cunosc alte peșteri cum ar fi: Meziad, Cetățile ponorului, Peștera Vântului etc
64
Figura 32 Opinia privind peșterile
Muntii Apuseni pastreaz ă o mulțime de comori, de spiritualitate, credinta, frumusete, dar
si comori propriu -zise, ma refer aici peșterile și formațiunile castrice aflate adâncurile munților.
.
Figura 33 Ghețarul de la Scărișoara
Opinia respodenților în ce privește Ghețarul de la Scărișoara este următoare; 6% din cei
chestionați susțin că nu au auzit de această peșteră, 1 % au auzit dar nu ar fi interesați să o
viziteze. Dintre cei chestionați 40% au auzit și au vizitat această peșteră, procentul de 32% au
auzit și ar vrea să o viziteze iar 21% au vizitat acestă peșteră și ar dori să o mai reviziteze.
65
Figura 34 Ghețarul de la Vârtop
În ceea ce privește acest ghețar procentul celor care nu au auzit este de 23% ,procentul
celor care au auzit dar nu vor să o viziteze este de 4%, cei care au auzit și au și vizitat sunt în
procent de 20%. Cel mai mare procent 48% îl au cei care au auzit și ar dori să o viziteze, doar
5% ar dori să o mai reviziteze dintre responenți
Figura 35 Peștera Ghețarul de la Zgurăști
Din datele ce rezultă din acest sondaj ghețarul este ma i puțin cunoscut 51% dintre
respodenți nu au auzit de acesta, 6% au auzit dar nu sunt interesați să -l viziteze, 9% au auzit și au
vizitat această peșteră. Procentul celor care au auzit și vor să o viziteze este de 33%, iar 1% mai
vor să reviziteze.
66
Figura 36 Ghețarul Focul Viu
Despre acest ghețar din datele prezentate 41% dintre respondenți nu au auzit, 2% au
auzit dar nu sunt interesați să -l viziteze, 11% au auzit și au vizitat acest ghețar. Cei care au auzit
și ar dori să viziteze ghețarul sunt în procent de 38% , un procent de doar 2% dintre respondenți
l-au vizitat și ar dori să -l mai viziteze.
Figura 37 Peștera Urșilor
Această peșteră dispune din studiul pe care l -am prezentat de cea mai modernă
amenajare, accesul turiștilor pentru vizitare fiind ușor, Din sondajul pe care l -am realizat se
observă că procentul celor care nu au cunoștințe despre această peșteră adică nu au auzit și nici
nu vor să o viziteze este de pâna la 5%. La partea opusă regăsim popularitaea pe care o are
această peșteră,43% dintre cei chestionați au vizitat peștera.26% au auzit și vor să o viziteze iar
24% vor să o mai reviziteze.
67
Figura 38 Poarta lui Ionele
Din sondajul pe care l -am realizat reise că această peșteră este mai puțin cunoscută 30%
dintre respodenți nu au auzit de această peșteră, 5% au auzit dar nu sunt interesați să o viziteze.
Procentul celor care au auz it și vizitat este de 27%, cei care au auzit și ar dori să o viziteze sunt
în procent de 29%, cei care au mai vizitat -o și si -au exprimat dorința să o reviziteze sunt în
procent de 9%.
Figura 39 Peștera Măgura
Constatăm ca acea stă peșteră nu beneficiază de o popularitate. Procentul respodenților
care nu au auzit de această peșteră este de 54%, cei care au auzit dar nu ar fi interesați să o
viziteze sunt în procent de 7%, iar cei care au auzit și vizitat această peșteră au un pr ocent de
6%. Respodenți care au auzit de această peșteră și ar dori să o viziteze sunt în procent de 31% iar
cei care ar dori să o mai viziteze reprezintă 2% dintre respondenți
68
Figura 40 Peștera Meziad
Această peșteră deși dispune de amenajări și este cunoscută ca fiind una dintre cele mai
lungi peșteri din România nu este cunoscută de către respondenți. Dintre cei chestionați 54% nu
au auzit de această peșteră, 7% au auzit dar nu ar dori să o viziteze, doar 4% au auzit și vizitat
aceastăpeșteră, ponderea celor care au auzit și vor să o viziteze este de 32%. Deși nu are o
popularitate mare din sondaj reiese că cei care au vizitat -o și-au exprimat dorinta de a mai vizita
procentul fiind de 3%.
Figura 41 Coiba Mare
Se constată că și această din studiul realizat nu este cunoscută de către 61% dintre
respondenți, doar 4% au auzit și doresc să o viziteze, cei care au vizitat și auzit de această peșteră
au doar o pondere de 3%. Dintre cei interesați și care au auzit și vor să o viziteze 30%, un număr
mic de respondenți adică 2% au vizitat -o și ar mai dori să o mai viziteze
69
Figura 42 Peștera Huda lui Papară
Am constatat din prezentarea pe care am realizat -o referitor la aceată peșteră că dispune
de multe caracteristici unicat . Cu toate aceste peștera nu prezintă un interes deosebit pentru
turiști. Dintre cei chestionați 26% nu au auzit de această peșteră, 3% au auzit dat nu ar dori să o
viziteze, 18% au auzit și vizitat pește ra. Deși este o peșteră cu risc mare de vizitare 48% dintre
respondenți au auzit si ar dori să o viziteze iar 5% au vizitat și iși doresc să o mai viziteze.
Figura 43 Vizitarea peșterilor în acest an
Din totalul respodenților 66% și -au exprimat intenția de a vizita o peșteră din Munții
Apuseni pentru frumusețea si atracția lor până la sfârșitul anului, iar 34% au răspuns că nu au o
astfel de intenție fiind neinteresați de acest aspect.
70
Figura 44 Bugetul alocat vizit ării peșterilor
Se constată că dintre respondenții care au răspuns la această întrebare 17% au considerat că
bugetul pe care și l -ar putea aloca pentru o astfel de vizită nu poate depăși suma de 50 lei, ce i
mai mulți dintre respodenți ar aloca între 50 și 100 lei procentul acestora fiind de 56%, cu o
posibilitate de alocare de peste 100 lei sunt 27% dintre respodenți.
Figura 45 Intervalul de timp
Această opțiune, de a practica turismul în următoarea perioadă, conform răspunsurilor
date de către respodenți va fi practicat doar de 74%, în perioada vacanței de vară ,13% toamna,
10% primavara și doar 3 % iarna.
71
CONCLUZII
Munții Apuseni dețin un foarte valoros dar și bogat potențial turistic care reprezintă una
dintre cele mai importante resurse ale regiunii. În virtutea condițiilor naturale și antropice
existente, în România în general, dar în mod special în zona Munților Apuseni, există
posibilitatea dezvoltării turismului ca un important sector economic, cu efecte pozitive asupra
veniturilor locuitorilor și pieței forței de muncă.
O primă concluzie în urma studiului real izat ne aduce la concluzia că turismul speologic a
devenit din ce în ce mai popular în rândul turiști lor drept urmare 75% dintre cei chestionați susțin
că au auzit de acest tip de turism și 45% dintre ei îl v -or practica în perioada vacanței de vară,
urmând ca alți 24% să practice turismul speologic până la sfârșitul anului.
Peștera Scăr ișoara din județu l Alba este cel mai atractiv punct al turismului speologic din
Munții Apuseni, 33% dintre cei chestionați susțin că aceasta a fost ultima peșteră pe care au
vizitat -o de asemenea aceasta fiind pe prima poziție și în topul peșterilor din Apuseni pe care
turiști și le amintesc.Pe poziția secundă atât în clasamentul ultimei peșteri vizitate cât și în
clasamentul peșterilor din Munții Apuseni pe care turiști și -le amintesc se situează Peștera
Urșilor din județul Bihor.
În topul peșterilor necunoscute încă publ icului larg pe prima poziție se află Peștera Coiba
Mare, peste 60 % dintre responden ți susțin că nu au auzit de această peșteră, ea este urmată în top
de peștera Măgura și peștera Meziad ambele cu un procent de 54%, iar pe poziția a treia în top se
situează Peștera Ghețarul de sub Zgurăști cu un procent de 51% dintre respondenți care susț in că
nu au auzit de ea.
Extinterea cunoștințelor legate de speologie este expresia cea mai acceptată de către
turiști care sunt total de acord să o asocieze turismului speologic, urmată de cuvântul aventură și
pe poziția a treia situându -se încercarea de lucruri noi.
În ceea ce privește asocierea unor expresii cu termenul de turism speologic 50% din cei
chestionați îl asociază cu petrecerea timpului liber, evadarea din rutina zilnica sau socializare cu
prieteni.
Modul de amenajare și amplasarea într -un cadru mirific par a fii factori cei mai importanți în
decizia de a vizita o anume peșteră, urmați de istoria peșterii și existența unui ghid speologic.
Pe prima poziție în ceea ce privește însoțitori atunci când vine vorba de vizitarea unei
peșteri se află prieteni, 34% dintre respondenți au ajuns la această concluzie.
72
Cu doar un procent mai puțin și anume 33% dintre respondenți consideră că familia este
cea mai îndreptățită să îi urmeze în vizitarea unei peșterii.Pe poziția a treia în topul însoțitorilor
se află prietenul sau prietena cu un procentaj de 20%.
Durata medie a vizitări unei peșteri este considerată de către turiști ca fiind undeva între o
oră și două ore, 51% dintre cei chestionați sunt deacord cu această afirmație.
Vara este sezon în care tu riști își doresc cel mai mult să practice turismul speologic, în
proporție de 74% dintre cei chestionați consideră acest sezon idea acestei forme de turism în
timp ce doar 3 % și-ar dori să practice iarna.
Independență pare a fii un cuvântul care îi caracte rizează pe turiști care își doresc să
practice turism speologic în Munții Apuseni , peste 60% dintre aceștia nu ar dori să fie nevoiți să
apeleze la o agenție de turism sau la un intermediar.
Peisajele, este cuvântul pe care turiști îl asociază cel mai des cu Munții Apuseni, urmat de
cuvintele peșteră și moți.Alte cuvinte pe care turiști le asociază cu zona Munțiilor Apuseni sunt
pădure, natură, Arieșeni sau aur.
Peștera Scărișoara și Peștera Urșilor sunt cele mai vizitate din zona Munțiilor
Apuseni.Peștera Ghețarul de la Vârtop și Peștera Huda lui Papară sunt peșterile cu cel mai mare
potențial de vizitare din partea turiștilor în perioada următoare.
Datele colectate în urma chestionarului au arătat că peste 60% dintre persoanele
chestionate au intenția de a vizita o peșteră din Munții Apuseni până la sfârșitul anului.
În ceea ce privește bugetul pe care l -ar aloca vizitări unei peșteri,buget ce conține biletul
de intrare într -o peștera, remunerarea ghidului și eventuale suveniruri, 56% dintre cei chestionaț i
consideră ideală o sumă undeva între 50 de lei și 100 de lei, în timp ce 27% sunt dispuși să
plătească sume ce depășesc 100 de lei.
La întebarea sex -ul dumneavoastră este 59% au fost femei și 49 % au fost b ărbați.
Ocupația de bază a celor care au răspuns la acest studiu este de angajat, 53 % dintre cei
chestionați susțin că au un loc de muncă, în timp ce 40% dintre ei sunt studenți, 5% șomeri și 2%
elevi.
Liceu este ultimul ciclu de studiu absolvit de către persoanele chestionate 45% dintre
acestea, fiind urmat de facultate nivel licență în proporție de 28%, 16% suștin că au și facultate
nivelul masterat.
Venitul lunar al majorități care au răspuns la acest chestionar este cuprins între 1000 de
lei și 1500 de lei pe lună adică 27%, urmați de cei cu venit s ub 500 de lei 26%, 18% au susțiut că
au un venit lunar cuprins între 1500 și 2000 de lei iar 16% peste 2000 de lei.
73
RECOMANDĂ RI
Prima mea recomandare se adresează autorităților publice județene unde se găsesc aceste
peșteri din Munții Apuseni și constă într -o investiție în infrastructura de acces și promovare mai
intensă a acestora deoarece există un interes din ce în ce mai mare pentru a le vizita.
O a doua recomandare se îndreaptă către Autoritatea Națională pentru Turism cea care ar
trebui să aloce fonduri pentru îmbunătățirea infrastructuri atât în zona peșter ilor cât și în ceea de
acces în peșteri.O promovare mai inte nsă a turismului speologic ca f ormă a turismului de nișă, ca
o alternativă la turism ul mai relaxat și poate uneori mai neinteresant , sunt sigur că ar atrage din
ce în ce mai mulți turiști.
Promovare și celorlalte peșteri din zona Munțiilor Apuseni mai puțin cunoscute cum ar fii
Peștera Ghețarul de sub Zgurăști, Peștera Măgura, Peștera Meziad, Peștera Coiba Mare ca
alternative la fel de frumoase și interesante ca peșterile deja cunoscute Scărișoara sau Urșilor.
Crearea unor programe la nivel județean sau național de colaborare între instituțiile de
învățământ, licee sau universități și Asociația Peșterilor Turistice din România prin care să se
creeze excursii pentru practicare a turismul speologic .
Autoritatea Națională pentru Turism în colaborare cu Asociația Peșter ilor Turistice din
România pot implementa un program de promovare a peșterilor din România și în rândul
străinilor care ne vizitează țara.Peșterile din România atrag anual peste 400.000 de vizitatori
dintre aceștia sub 20% sunt străini.
Recomand ca aceste instituții să elaboreze un program de promovare a unicității unora
dintre peșteri, prin organizarea de seminarii care să se desfășoare in cadrul unitățiilor
administrativ teritoriale din Munții Apuseni amplasate în apropiere peșterilor sau în stațiuni de
interes local și național.
La aceste seminarii să participe persoane, reprezentând membrii ai asociaților
profesionale și patronale din turism, reprezentanți mass media, operatori privați, organizaț ii
internaționale pentru protecț ia mediu lui, asociațiile și organizațiile neguvernamentale cu
activitate de turism , administrațiile publice locale și central e, specialiști în turismul speologic din
țară și din strainătate.
Cu ocazia acestor evenimente să fie organizate infotrip -uri la peșterile din zonă. Pentru ca
o peșteră să poată deveni un obiectiv care să atragă numeroși turiști, este necesar să dispună de
un minim de condiții de infrastructură condții de accesibilitate, amenajările subterane și
patrimoniul speologic.
74
Amenajarea peșterii trebiue să fie adaptată pentru un număr de vizitatori larg, ce au
condiții fizice minime și nu au nevo ie de cunoștințe speciale sau echipamente pentru a vizita o
peșteră. Pentru aceasta propun elaborarea unor strategii de amenajare a pe sterilor în care să se
țină cont de următorii factori: resursele financiare,umane și materiale aferente turismului
speologic, obiective economice și politice pe termen scurt, mediu și lung, realizările din
activitatea turistică.
De asemenea recomand ca în fieca re județ cu potențial turistic speologic să fie promovat
și edi tat un ghid care să prezinte toate posibilitățile de practicare a turismului cu detalii aferente
,precizarea locației posibilitatea de acces, de cazare dacă este cazul și posi bilitate uno r activități
conexe turismului.
Pentru ca această zonă să fie mai atractivă recomand încurajarea desfășurării unor
târguri de artă populară și artizanat, a spectacolelor tradiționale și a altor manifestă în mai multe
localități din zonă care se află în apropierea obiectivelor turistice speologice.De asemenea se
impune îmbunătățirea extinderii legăturilor de transport , având în vedere formele de relief în care
se găsesc aceste obiective, imbunătățirea calității vieții, oferte de recreere și pet recere a timpului
liber.
Aceste pesteri din Munții Apuseni ar putea să constituie un loc de refugiu și adăpostire pe
perioade de dezastre, având în vedere acest aspect recomand amenajarea acestora cu un minim
necesar pentru supraviețuire (oameni l, animal e) etc.
75
BIBLIOGRAFIE
1. Aurelia Felicia, S. (2005). Strategii de marketing în turism. Cluj Napoca: Editura Economica.
2. Balaure, V., Catoiu, I., & Vegheș, C. (2005). Marketing Turistic. Bucuresti.
3. Bucur -Sabo, M. (2006). Marketing Turistic. Bucuresti: Editura Irecson.
4. Căstăian, M. C. (2014). doctorate.ulbsibiu.ro . Retrieved May 20, 2014, from doctorate.ulbsibiu.ro:
http://doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Rezumat -Castaian.pdf
5. Chiș, A. (2006). Management și marketing în turism(vol.II). Cluj Napoca: Editura,Presa Universitară
Clujeană.
6. Cocean, P. (1995). Pesterile Romaniei Potential Turistic. Cluj Napoca: Editura Dacia.
7. Constantinescu, L. M., & Gavrilă, G. (2011). Marketing in Turism. Bucuresti: Pro Univ ersitaria.
8. Costencu, M. (2008). Marketing Turistic -sinteze,cazuri,teste. Resita: Editura Eftimie Murgu.
9. Dobre, C. (2000). Comportamentul Consumatorului. Țimișoara: Editura Orizonturi universitare.
10. Dorel, V. (2006). Piața Turistică. In D. Vlad, Dorel Vlad (p. 93). București: Editura Sylvi.
11. Felicia, S. A. (1999). Dicționar de terminologie turistică. București: Editura Economică.
12. Gherțoiu, D. M. (2014). Teza de doctorat. In D. M. Gherțoiu, Noile forme de turism dezvoltate după
1990 (p. 163) . Cluj Napoca.
13. I.I.Marlo. (1978). Introducere în marketing turistic. In I.I.Marlo, Introducere în marketing turistic (p.
17). Roma.
14. Ilie Niță, C. N. (2008). Piața turistică a României Realități -Mecanisme -Tendințe. București: Editura
Economica.
15. Ispas, A. (2011). Marketing Turistic. Brașov: Editura Univestității Transilvania.
16 .Ispas, A., Patriche, D., & Brătucu, G. (1999). Marketing Turstic. Brașov: Editura Infomarket.
17. J.P.Engel, R. B. (1978). Consumer Behavior 3rd edition. Hindadale, Ilino is: Dryden Press.
18. Marlo, I. (1978). Introducere în marketing turistic. In I.I.Marlo, Introducere în marketing turistic (p.
17). Roma.
19. Moisescu, O. (2013). Bazele Marketingului. Cluj Napoca: Suport de Curs.
20. Niță, I., & Niță, C. (2008). Piața tur istică a României Realități -Mecanisme -Tendințe. București: Editura
Economica.
21. Novelli, M. (2005). Niche Tourism. Londra.
22. Oroian, M., & Răhău, L. (2010). Marketing Turistic. Cluj Napoca: Risoprint.
23. Ph., K. (1994). Marketing Management:Analysis,P lanning,Implementation and Control. Englewood.
24. Ph., K. (1998). Principiile marketingului. In K. Ph.. Bucuresti: Teora.
25. Plăiaș, I. (2011). Comportamentul consumatorului. Cluj Napoca: Manual universitar pentru uzul
studenților.
76
26. Stăncioiu, A. F. (1999). Dicționar de terminologie turistică. București: Editura Economică.
27. Stăncioiu, A. (2004). Strategii de marketing in Turism. București.
28. Viehmann, I. (2004). Speologie Generală. Cluj Napoca: Editura Presa Universitara Clujea nă.
29. http://alba24.ro . (2012, July 12). Retrieved May 20, 2015, from http://alba24.ro: http://alba24.ro/la –
pas-printre -frumusetile -judetului -alba -ghetarul -de-la-vartop -o-pestera -plina -de-mister -104714.html
30. http://alpinet.org . (n.d.). Retrieved May 2 1, 2015, from http://alpinet.org:
http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_t_pestera -ursilor -5_item_72339_gal_0_vot_0.html
31. http://instant -trips.blogspot.ro . (n.d.). Retrieved May 20, 2015, from http://instant -trips.blogspot.ro:
http://instant -trips.blo gspot.ro/2012/11/pestera -ionele.html
32. http://ro.wikipedia.org/ . (n.d.). Retrieved May 20, 2015, from http://ro.wikipedia.org/:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Poarta_lui_Ionele
33. http://www.acomo.ro . (n.d.). Retrieved May 20, 2015, from http://www.acomo.ro:
http://www.acomo.ro/garda -de-sus/obiectiv -turistic -garda -de-sus-pestera -ghetarul -de-sub-zgurasti –
z229
34. http://www.arieseni -apuseni.ro . (n.d.). Retrieved May 21, 2015, from http://www.arieseni –
apuseni.ro: http://www.arieseni -apuseni. ro/8 -pesteri/48 -pestera -magura
35. http://www.campeniinfo.ro . (2014, July 11). Retrieved May 20, 2015, from
36.http://www.campeniinfo.ro: http://www.campeniinfo.ro/drumul -de-acces -spre -ghetarul -scarisoara –
ar-trebui -finalizat -vara -aceasta -2708.html
37. htt p://www.infopensiuni.ro . (n.d.). Retrieved May 21, 2015, from http://www.infopensiuni.ro:
77
Anexa 1
Chestionar
1.Prima peștera care vă vine în minte?
………………………………………………………
2.Menționați ultima peșteră pe care ați vizitat -o.
……………………………………………………………………………..
3.Ați auzit vreodată de termenul de turism speologic?
Da
Nu
4.In ce masura pentru dumneavoastra turismul speologic ar putea insemna
Dezacord
total Dezacord Nici dezacord/Nici
acord Acord Acord Total
Petrecerea
timpului liber
Evadarea din
rutina zilnica
Încercarea de
lucruri noi
Aventură
Eliberarea de
stres
Explorarea
limitelor
propri
Extinderea
cunoștiințelor
legate de
speologie
Socializarea
cu prieteni
78
5.Care din urmatorii factori v -ar determina sa vizitați o peștera?
Deloc
impormant Neimportant Nici important/nici
neimportant Important Foarte
Important
Pentru că face parte din
patrimoniul UNESCO
Amplasarea peșteri într -un
cadrul natural mirific
Dimensiunile Peșterii
Caracteristicile peșteri:
Stalactite și stalagmite
Accesul usor până la
peșteră
Modul de amenajarea a
peșterii
Existența unui ghid
speologic
Istoria Peșterii
Recomandările altora
6. Dacă ar fi să călătoriți cu scopul vizitări unei peșteri , ați fii prefera să fiți însoțit/ă de :
a) familie
b) prieten/ă
c) soț/soție
d)prieteni
e)colegii de munca/facultate
f) alte grupuri de persoane
7. Care ar fii după părerea dumneavostră durata medie de vizitare a unei peșteri?
a) O ora
b) Intre o ora si 2 ore
c) Peste 2 ore
8.În ce perioadă a anului ați dori să vizitați o peștera?
a) Primavara(martie,april,mai)
b)Vara(iunie,iulie,august)
c)Toamna(septembrie,octombrie,noiembrie)
d)Iarna(decembrie, ianuarie,februarie)
9. Ați apela la o agenție de turism/intermediar specializat pentru a practica această formă de
turism ?
79
a) Da
b) Nu
10.Primul cuvânt care vă vine în minte atunci când auziți de Munții Apuseni ?
11.Peștera din Munții Apuseni care vă vine în minte este ?
12.Vă rog să vă exprimați opinia referitor de următoarele peșteri :
Nu am auzit Am auzit dar nu aș fi
interesat/ă să o vizitez Am auzit și
am vizitat Am auzit și aș
vrea să o vizitez Revizitez
Peștera Ghețarul
de la Scărișoara
Peștera Ghețarul
de la Vîrtop
Peștera Ghețarul
de sub Zgurăști
Peștera Ghețarul
Focul Viu
Peștera Urșilor
Peștera Poarta
lui Ionele
Peștera Măgura
Peștera Meziad
Peștera Coiba
Mare
Peștera Huda lui
Papară
13. Aveți intenția de a vizita o peșteră din Munții Apuseni până la sfârșitul anului ?
a) Da
b) Nu
14. Care ar fii bugetul pe o zi pe care l -ați aloca vizitări unei peșteri (include intrare în
peșteră,ghid,suveniruri etc.) ?
a) Sub 50 de lei
80
b) Intre 50 si 100 de lei
c) Peste 100 de lei
15. În care din următoarele intervale de timp credeți că veți practica această formă de turism?
a) În următoarea lună de zile
b) Perioada vacanței de vară ( iulie, august)
c) Până la sfârșitul anului
d) În următorul an
16.Sex-ul dumneavostra :
a) Masculin
b) Feminin
17. Ocupația dumneavoastră :
a) Elev
b) Student
c) Angajat
d) Șomer
18.Ultimul ciclu de studio absolvit:
a)Liceu
b)Postliceală
c) Facultate nivel Licentă
d)Facultate nivel Masterat
e)Doctorat
19.Venitul dumneavoastr ă lunar este de:
a) Sub 500 de lei
b) Intre 500 si 1000 lei
c) Intre 1000 si 1500 de lei
d) Intre 1500 si 2000 de lei
e) Peste 2000 de lei
81
Anexa 2
Peștera Ghețarul de la Scărișoara
(http://www.campeniinfo.ro, 2014)
Peștera Urșilor
(http://www.arieseni -apuseni.ro)
82
Anexa 3
Peștera Poarta Lui Ionele
(http://www.turism -blog.ro)
Peștera Ghețarul de la Vârtop
(http://instant -trips.blogspot.ro)
83
Anexa 4
Peștera Ghețarul de sub Zgurăști
(http://www.infopensiuni.ro)
Peștera Ghețarul Focul Viu
(http://alpinet.org)
84
Anexa 5
Peștera Măgura
(arieseni -apuseni.ro)
Peștera Meziad
(http://www.infopensiuni.ro)
85
Anexa 6
Peștera Huda lui Papară
(http://alpinet.org)
Peștera Coiba Mare
(http://www.turism -blog.ro)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu privind gradul de interes al turiștilor față de [621547] (ID: 621547)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.