Studiu Privind Finantarea Si Gestionarea Activelor Circulante la S.c.elco S.a.slatina
CAPITOLUL I
S.C ELCO S.A SLATINA – SUBIECT AL ECONOMIEI CONCURENTIALE DE PIATA
1.1. NOTIUNEA DE SOCIETATE COMERCIALĂ
Societățile comerciale sunt unități patrimoniale cu personalitate juridică, create prin libera voință și inițiativă a investitorilor, fiind deplin autonome în relațiile cu terții . Primele societăți comerciale s-au înființat în baza Legii nr. 15/1990, cu ocazia reorganizării unităților economice de stat și au avut ca unic proprietar statul, din momentul înființării până la transferul total sau parțial al acțiunilor sau părților sociale către terțe părți din sectorul public sau privat, din țară sau din străinătate, conform legislației . Ulterior, înființarea și organizarea societăților comerciale a fost reglementată de Legea nr. 31/1990, modificată de Ordonanța de Urgență nr. 32/1997, aprobată și modificată prin Legea nr. 195/1997 .
În funcție de modul de constituire a capitalului social și de limitele patrimoniale cu care sunt garantate obligațiile asumate față de terți, se deosebesc1 :
societăți de persoane – se formează prin considerarea persoanei asociaților, pe baza calităților personale ale asociaților și a cunoașterii și încrederii reciproce dintre aceștia . În această categorie se includ: societatea în nume colectiv și societatea în comandită simplă .
societăți de capital – la constituirea acestora importanță prezintă capitalul și nu calitățile personale ale celor ce se asociază . Din această categorie fac parte societatea pe acțiuni și societatea în comandită pe acțiuni .
Societatea cu răspundere limitată îmbină unele trăsături ale societăților de persoane cu cele ale societăților de capital .
Societatea în nume colectiv (SNC) se constituie pe baza contractului de societate, prin aportul a cel puțin doi asociați . Capitalul social este format din părți sociale ce nu sunt negociabile . Aportul asociaților la constituirea capitalului social poate fi în numerar sau în natură . Cesiunea aportului de capital este posibilă numai dacă este permisă de actul constitutiv . Obligațiile societății sunt garantate cu patrimoniul social, iar răspunderea asociaților față de obligațiile societății este nelimitată și solidară. Creditorii societății se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligațiile ei și, numai dacă societatea nu le plătește în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva asociaților .
Societatea în comandită simplă (SCS) se constituie prin contract de societate, prin aportul a minim 2 asociați . Se constituie din două categorii de asociați :
asociați comanditați – care răspund solidar și nelimitat pentru obligațiile societății
asociați comanditari – care răspund limitat numai până la concurența capitalului social subscris .
Comanditarii furnizează capitalul, având responsabilități limitate la aportul de resurse financiare. Ei nu pot deveni administratori și nu pot interveni în gestiunea afacerii . Comanditații sunt cei care gestionează afacerea și sunt solidari responsabili față de obligațiile societății .
Capitalul social este format din părți sociale ce nu sunt negociabile .
Societatea pe acțiuni (SA) este cea mai reprezentativă societate de capital și se constituie pe baza contractului de societate și a statutului . Capitalul social trebuie să fie mai mare de 25.000.000 lei și este format din acțiuni, a căror valoare nominală nu poate fi mai mică de 1.000 lei . Acțiunile nu vor putea fi emise pentru o sumă mai mică decât valoarea nominală. Numărul acționarilor nu poate fi mai mic de 5 , iar răspunderea acestora este limitată la aportul lor la capitalul social . Legislația în vigoare stabilește că societățile pe acțiuni se pot constitui prin subscriere integrală și simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripție publică . În cazul în care societatea pe acțiuni se constituie prin subscripție publică, fondatorii vor întocmi un prospect de emisiune, care va cuprinde datele prevăzute la art. 8 din Titlul II, Capitolul I din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată . Potrivit art. 6 al aceleiași legi, fondatorii sunt semnatarii actului constitutiv, precum și persoanele ce au un rol determinant în constituirea societății și care, în cazul unei societăți constituite prin subscripție publică, potrivit hotărârii adunării constitutive, vor primi o cotă de maxim 6% din beneficiul net , pe o perioadă de până la 5 ani de la data constituirii societății . Societatea se poate constitui numai dacă întregul capital social a fost subscris și fiecare acceptant a vărsat în numerar jumătate din valoarea acțiunilor subscrise , iar restul de capital social subscris urmează a fi vărsat în termen de 12 luni de la înmatriculare .
Societatea în comandită pe acțiuni (S.C.A) se constituie pe baza contractului de societate și statut, din două categorii de acționari :
acționari comanditați – care răspund solidar și nelimitat pentru obligațiile societății
acționari comanditari – care răspund limitat numai până la concurența capitalului social subscris .
Capitalul social este format din acțiuni , legislația stabilind valoarea minimă a acestuia la 25.000.000 lei , iar valoarea nominală minimă a unei acțiuni la 1.000 lei, acțiunile neputând fi emise pentru o valoare sub valoarea nominală.
Societatea cu răspundere limitată (SRL) se constituie pe baza contractului de societate și a statutului, fiind singurul tip de societate ce se poate constitui și prin actul de voință al unei singure persoane, caz în care se întocmește numai statutul . Capitalul social al unei SRL nu poate fi mai mic de 2.000.000 lei și se divide în părți sociale egale, care nu pot fi mai mici de 100.000 lei . În cazul în care SRL se constituie cu asociat unic, acesta are drepturile și obligațiile ce revin adunării generale a asociaților . O persoană fizică sau o persoană juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată. Părțile sociale nu sunt negociabile și pot fi transmise între asociați. Transmiterea către persoane din afara societății este permisă numai dacă a fost aprobată de asociați reprezentând cel puțin trei pătrimi din capitalul social . Numărul asociaților într-o SRL nu poate fi mai mare de 50. Răspunderea asociaților față de obligațiile societății este limitată la aportul lor la capitalul social .
SCURT ISTORIC AL S.C. ELCO S.A. SLATINA
SC ELCO SA cu sediul in Slatina , b-dul Nicolae Titulescu nr2, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr.J/25/133/1991, având atribuit codul fiscal R 1605671 este înființata si funcționează din anul 1991 , in baza H.G. 31/1991 .
Capitalul social al societății comerciale, subscris si vărsat înregistrat la 31 decembrie 2000, este de 59.782.700 mii lei in următoarea componenta:
MAX AICHER = 2 381.029 actiuni reprezentând 99,57%
PPM = 10279 actiuni reprezentând 0,43%
Valoarea normala a unei actiuni este de 25.000 lei.
In perioada analizata, activitatea societății comerciale a fost canalizata in doua direcții principale:
un capitol important a fost activitatea de investiții pentru care noul acționar s-a angajat prin contractul de vânzare – cumpărare de actiuni încheiat cu F.P.S București;
reluarea procesului de producție la noi parametrii de calitate si eficienta începând cu luna octombrie 2000.
Societatea comercială are deschise conturi bancare la:
BCR sucursala Slatina nr. 2511.1 – 47. 1/ ROL
BRD sucursala Slatina nr. 251100906900104.
Societatea comercială are capital privat 100%, iar ca obiect de activitate „ Profile din otel laminate la cald” – cod CAEN 2710.7.
In timpul controlului societatea este reprezentata de ing. Murdeală Severică – director si ec. Murgan Augustin – director economic.
Societatea comercială întreține relații economice cu următorii furnizori si clienți principali:
Furnizori
SC SIDEX GALATI SA
SC SIDERCA SA CALARASI
SC CS RESITA SA
SC PETROM SA SLATINA
Clienți
SC METAL COMPANY
SC SIDERMAT SA
SC BESTA GRUP SA București
SC MI- COR COMALTEX SRL Hunedoara
Societatea comercială a depus situația majorărilor de întârziere la DGFP – Slatina sub nr. 16359/ 15.11.2000, majorări de întârziere calculate prin Nota de constatare nr. 16334/31.08.2000 întocmită de organele de control din cadrul Administrației Financiare prin care s-au stabilit majorări de întârziere pentru neplata la termen a taxei pe valoare adăugata in suma de 1.234.877.835 lei.
1.3 OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SC ELCO SA SLATINA
Conform statutului , domeniul principal de activitate declarat este producția de metale feroase sub forme primare si semifabricate.
Programul de invesțiții a constat in achiziționarea de utilaje si investiții noi precum si, in modernizarea activelor existente care aveau un grad ridicat de uzura fiscala si morala.
Investițiile efectuate se regăsesc in totalitate in capitolul „ active imobilizate” din bilanțul contabil, după cum urmează:
Tabelul nr. 1.3.1.
mii lei –
Creșterea activelor imobilizate in cursul anului 2000, ca urmare a investițiilor efectuate, este de 21.206.936. mii lei , la care se adaugă amortizarea calculata in timpul anului, in suma de 4.206.693. mii lei, care a diminuat valoarea rămasă activelor imobilizate.
Producția marfă
Prin reluarea procesului de producție , începând cu 23 octombrie 2000 s-a realizat un volum de produse finite (otel beton) in cantitate de 10.117,9 tone si având o valoare de 63.386.064 mii lei.
Volumul stocurilor la 31 decembrie 2000 erau in suma de 70.510.180 mii lei si constau, in:
Produse finite =21.345.701 mii lei
Materii prime (tagla) =48.319.798 mii lei
Alte materii prime si materiale, obiecte de inventar = 844.684 mii lei
Situația creanțelor la 31.12.2000 se prezintă, astfel:
Clienți = 44.302.702 mii lei
Alte creanțe (TVA = 49.271.083 mii lei
de rambursat si TVA neexigibil)
Clienții cu pondere mai mare sunt:
SIDERMAT SA București = 18.434.419 mii lei
METAL COMPANY SRL București = 17.836.940 mii lei
STEEL SRL Timișoara = 2.864.540 mii lei
BESTA GROUP SA București = 2.636.695 mii lei
SC TELESSA SRL Ludus = 1.790.136 mii lei
Datoriile societatii comerciale la 31.12.2000 erau in suma de 184.372.749 mii lei si constau din:
Împrumuturi bancare = 109.339.109 mii lei
Furnizori = 57.378.279 mii lei
Alte datorii = 17.313.598 mii lei
Principalii furnizori sunt următorii:
STEMCOR LONDRA = 43.872. 350 mii lei
N.F.R. DR.TR. SEVERIN = 1.327.657 mii lei
AMEC PRODEX BUCURESTI = 3.942.600 mii lei
ELECTICA SLATINA = 788.865 mii lei
MAX AICHER = 752.388 mii lei
În ceea ce privește datoriile restante către bugetul de stat , bugetul asigurărilor sociale si bugetele speciale, acestea au scăzut de la suma de 13.912.850 mii lei la 01.01.2000, si respectiv 18.410.795 mii lei la 31.07.2000,la suma de 4.034.873 mii lei, la 31 decembrie 2000.
Contul de profit si pierderi
Veniturile totale realizate de SC ELCO SA la 31.12.2000 au fost in suma de 90.183.228 mii lei, fiind formate din:
venituri din exploatare = 73.251.080 mii lei
(realizate în totalitate în trimestrul IV)
venituri financiare = 8.918.192 mii lei
venituri excepționale =8.013.956 mii lei
Cheltuielile totale înregistrate de societatea comercială la 31.12.2000 au f.117,9 tone si având o valoare de 63.386.064 mii lei.
Volumul stocurilor la 31 decembrie 2000 erau in suma de 70.510.180 mii lei si constau, in:
Produse finite =21.345.701 mii lei
Materii prime (tagla) =48.319.798 mii lei
Alte materii prime si materiale, obiecte de inventar = 844.684 mii lei
Situația creanțelor la 31.12.2000 se prezintă, astfel:
Clienți = 44.302.702 mii lei
Alte creanțe (TVA = 49.271.083 mii lei
de rambursat si TVA neexigibil)
Clienții cu pondere mai mare sunt:
SIDERMAT SA București = 18.434.419 mii lei
METAL COMPANY SRL București = 17.836.940 mii lei
STEEL SRL Timișoara = 2.864.540 mii lei
BESTA GROUP SA București = 2.636.695 mii lei
SC TELESSA SRL Ludus = 1.790.136 mii lei
Datoriile societatii comerciale la 31.12.2000 erau in suma de 184.372.749 mii lei si constau din:
Împrumuturi bancare = 109.339.109 mii lei
Furnizori = 57.378.279 mii lei
Alte datorii = 17.313.598 mii lei
Principalii furnizori sunt următorii:
STEMCOR LONDRA = 43.872. 350 mii lei
N.F.R. DR.TR. SEVERIN = 1.327.657 mii lei
AMEC PRODEX BUCURESTI = 3.942.600 mii lei
ELECTICA SLATINA = 788.865 mii lei
MAX AICHER = 752.388 mii lei
În ceea ce privește datoriile restante către bugetul de stat , bugetul asigurărilor sociale si bugetele speciale, acestea au scăzut de la suma de 13.912.850 mii lei la 01.01.2000, si respectiv 18.410.795 mii lei la 31.07.2000,la suma de 4.034.873 mii lei, la 31 decembrie 2000.
Contul de profit si pierderi
Veniturile totale realizate de SC ELCO SA la 31.12.2000 au fost in suma de 90.183.228 mii lei, fiind formate din:
venituri din exploatare = 73.251.080 mii lei
(realizate în totalitate în trimestrul IV)
venituri financiare = 8.918.192 mii lei
venituri excepționale =8.013.956 mii lei
Cheltuielile totale înregistrate de societatea comercială la 31.12.2000 au fost in suma de 113.936.223 mii lei, si constau din:
Cheltuieli pentru exploatare ,din care = 83.768.680 mii lei
Cheltuieli privind mărfurile = 67.377 mii lei
Cheltuieli materiale = 56.369.787 mii lei
Cheltuieli cu lucrările si
serviciile executate de terți = 7.451.683 mii lei
Cheltuieli cu impozitele si taxele = 2.234.527 mii lei
Cheltuieli cu personalul = 8.065.916 mii lei
Cheltuieli cu amortizările si
Provizioanele =9.565.729 mii lei
Alte cheltuieli de exploatare =13.701 mii lei
Cheltuieli financiare, din care = 23.083.185 mii lei
Diferente de curs = 721.218 mii lei
Cheltuieli privind dobânzile = 4.539.678 mii lei
Cheltuieli cu provizioanele = 17.822.678 mii lei
c) Cheltuieli excepționale = 7.084.538 mii lei
Rezultatul brut al exercițiului financiar, consta intr-o pierdere contabilă în sumă de 23.752.995 mii lei din care:
Pierderea din exploatare = 10.517.600 mii lei
Pierdere financiară = 14.164.993 mii lei
Profit excepțional = 929.598 mii lei
CAPITOLUL II
ACTIVELE CIRCULANTE UTILIZATE
ÎN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
LA SC ELCO SA SLATINA
2.1 CONȚINUTUL SI ROLUL ACTIVELOR CIRCULANTE
2.1.1 CONȚINUTUL ACTIVELOR CIRCULANTE
Activele circulante sunt acele active ale societății comerciale care, in cursul ciclului de exploatare, se transforma in durate scurte si foarte scurte de timp dintr-o forma funcțională in alta, cu finalitatea dobândirii formei bănești (lichide) inițiale. Potrivit naturii lor si a destinațiilor date in procesul reproducției economice au calitatea de a-si schimba forma de manifestare, in funcție de procesele de transformare la care sunt supuse.Mijloacele circulante sunt destinate sa asigure continuitatea procesului de producție si circulație, fiind intr-o permanenta schimbare si transformare in cadrul unui circuit închis. Ele își schimba forma succesiv in fiecare faza a circuitului economic, si anume in faza de aprovizionare, producție si desfacere.
Fig. 2.1. Circuitul mijloacelor circulante
Spre deosebire de activele fixe activele circulante se deosebesc in funcție de:
Durata de existenta a formelor lor concrete de manifestare in patrimoniul societății comerciale sau de imobilizare in timp;
Modul de transmitere a valorii lor in costul produselor, lucrărilor, serviciilor si/sau activităților in care sunt incorporate/ substanțialitate;
Gradul de lichiditate
Din punct de vedere al modului de transmitere a valorii, activele circulante se deosebesc de activele fixe prin aceea ca valoarea lor se transmite integral, intr-un singur circuit, in costul noilor produse, lucrări, servicii si/sau activități realizate prin utilizarea/ participarea lor.
În ceea ce privește gradul de lichiditate, acesta este mai mare in cazul activelor circulante, decât in cazul activelor fixe.
Corespunzător gradului crescător de lichiditate, activele circulante evidențiate in bilanțul societății comerciale cuprind următoarele elemente:
Stocuri materiale (Sm)
Creanțe asupra terților (Cr/t),constituite din: furnizori-debitori, clienți si alte creanțe;
Decontări cu asociații privind capitalul (Dac);
Investiții financiare (If), realizate cu scopul obținerii de câștiguri din obligațiuni ,bonuri de tezaur, acțiuni;
Disponibilități bănești (Db), constituite din soldurile debitoare, in moneda națională si/sau in valuta, ale conturilor deschise la bănci si ale contului „casa”;
Valori realizabile pe termen scurt (Vrts), incluzând acreditivele deschise, valori de încasat si alta valori.
După forma succesiva pe care o îmbracă activele circulante in fazele circuitului economic, ele se grupează in activele circulante materiale si bănești (trezorerie).Active circulante materiale (stocuri) au un conținut material, incluzând: stocuri de materii prime, materiale, semifabricate cumpărate, prefabricate si detaliile de montat, combustibili, piese de schimb, obiecte de inventar de mica valoare sau de scurta durata etc. Active circulante din sfera producției, spre deosebire de mijloacele fixe, se consuma in întregime intr-un singur ciclu de exploatare, transferându-si valoarea integral asupra produselor la fabricarea cărora au participat în componenta acestora intră materiile prime, materialele consumabile si semifabricatele cumpărate.
Materia primă constituie substanța principală in componența produsului finit in care se regăsește total sau parțial in forma ei inițiala sau transformată, cum sunt: fierul ,oțelul în industria constructoare de mașini, semințe un fabricația de uleiuri, firele in industria textilă etc. Semifabricatele cumpărate in cadrul cooperării dintre întreprinderi urmează sa fie prelucrate in continuare in întreprinderea care le-a achiziționat, fiind asimilate materialelor. Materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb etc.) participa sau ajuta la procesul de fabricație sau de exploatare, fără a se regăsi, de regula, in produsul finit.
Activele circulante materiale din sfera circulației cuprind produsele finite, semifabricatele si mărfurile aflate in depozite.
Produsele finite reprezintă bunuri materiale a căror procese de fabricație s-a terminat, corespund normelor de calitate, au fost recepționate si s-au întocmit documentele de predare la magazie.
Semifabricatele sunt produse al căror proces tehnologic s-a terminat intr-o secție (faza a fabricației), întocmindu-se documentele de predare la depozit, urmând a fi prelucrate in continuare pentru a intra in componenta produselor finite sau vândute terților. Mărfurile sunt bunuri pe care unitatea patrimoniala le cumpără in vederea revânzării.
Activele circulante bănești (trezoreria). In ultima faza a circuitului economic, produsele finite se transforma in mijloace bănești, ca urmare a încasării lor de la clienți. Mijloacele bănești sunt reprezentate prin numerarul aflat in casieria unității, disponibilitățile bănești aflate in conturile de la bănci, carnete de cec, ca documente de valoare folosite la efectuarea unor prestări
de servicii sau achiziționarea de mărfuri, alte valori bănești (mărci poștale si timbre fiscale, tichete de călătorie, bilete de tratament si odihna, efecte comerciale etc.).
2.1.2. ROLUL ACTIVELOR CIRCULANTE
Rolul activelor circulante in economia societății comerciale este acela al asigurării continuității ciclului de exploatare , prin constituirea oportuna si intr-o structura adecvata a stocurilor necesare desfășurării activității/producției si a stocurilor destinate vânzării, prin promovarea unei politici optime de credit pentru clienți si deținerea unui volum corespunzător de lichidități, astfel încât datoriile fata de terți sa fie onorate prompt. În acest context, obiectivul major al gestiunii ciclului de exploatare este acela al realizării celei mai eficiente alocări a capitalului in stocuri, creanțe si disponibilități bănești, in condițiile diminuării riscurilor privind apariția rupturilor de stoc si a lipsei de lichidități, pe fondul armonizării relației dintre rentabilitatea estimata si aceste riscuri. O astfel de armonizare se realizează prin acțiunile specifice de asigurare a echilibrului dintre necesarul de capital pentru formarea activelor circulante si resursele mobilizabile sau mobilizate efectiv pentru finanțarea acestui necesar.
Teoretic, in condițiile promovării obiectivului de maximizare a profitului, societatea comerciala ar trebui sa-si constituie activele circulante la nivelul unei valori cat mai reduse – considerata optima. In acest sens, orice activ circulant constituit peste nivelul apreciat ca optim, determina o scădere a ratei rentabilității, iar situarea sub acest nivel generează unele pierderi in procesul vânzării si/sau opriri in procesul de producție, precum si incapacitatea de a efectua toate plățile la scadentele lor.
Volumul si structura activelor circulante diferă de la o ramura de activitate la alta si de la o societate comerciala la alta sub influenta următorilor factori:
Caracterul producției sau al activității desfășurate
Obiectul de activitate
Modul de organizare si de derulare a relațiilor economice cu terții din mediul extern
Gradul de dezvoltare al pieței de capital si a pieței creditului
Structura si mărimea costurilor de producție.
2.2. CLASIFICAREA ACTIVELOR CIRCULANTE
Activele circulante se află în continuă transformare, dintr-o forma funcțională in alta formându-se din surse diverse. Pentru clasificarea lor s-au luat in considerare următoarele 3 criterii:
Sursa formării activelor circulante
Faza ciclului de exploatare în care sunt imobilizate diversele elemente de active circulante
Forma concretă de existență
În funcție de sursa formării lor, activele circulante ale societăților comerciale se clasifică în:
activele circulante formate din surse proprii, aferente capitalului social (CS), rezervelor legale si statutare(Re) si altor fonduri activele circulante formate din surse atrase, care generează resursele aferente datoriilor fata de furnizori, salariați, bugetul de stat, fondurile speciale, creditori diverși – ca datorii pe termen scurt (Dts) sau datorii de exploatare (De);
activele circulante formate prin utilizarea creditelor bancare ce pot fi/sunt angajate pe termen scurt (Cts)
active circulante procurate prin utilizarea unei fracțiuni din împrumuturile (datoriile) pe termen mediu si/sau lung (Dtml), angajate de pe piața de capital.
Potrivit celui de-al doilea criteriu, se are in vedere atât trecerea succesiva a elementelor de activele circulante de la o faza la alta a ciclului de exploatare, pe traseul :aprovizionare (A) → producție (P) → desfacere (D) → realizare (R) , cat si modificarea formelor funcționale ale acestora, corespunzător transformărilor: bani plătiți pentru cumpărări (B) – marfa (M) – marfa aflata in ciclul producției (P) – marfa produsa (M – bani încasați din vânzări( B
O redare sintetica a activelor circulante intr-o reprezentare grafica este deosebit de sugestiva prin aceea ca reflecta atât mișcarea in timp, cat si evoluția bazei de calcul , de la costul de aprovizionare(Ca), la costul de uzina (Cuz), costul complet( Cc) si costul comercial (Ccc):
Cost
Ccc
Chelt.
De realizare
Cc
Cuz Chelt. Creanțe asupra
De desfacere terților(Cr/t);
. (Clienți de
Chelt. Prod. Finite (Pf); încasat, Debi-
De prelucrare Semifabricate (S); tori, Alte
Ca Lucrări (L); creanțe).
Materii si materiale Prod. neterminata Servicii (Serv);
(Mm); (Pn) sau in curs de Activități (Act);
Piese de schimb (Ps); executie;
Ob. de inventar si Chelt. privind per.
asimil. acest.(Oia); viitoare (Chpv)
Ambalaje (A); sau efectuate in
Combustibil (C); avans.
Mărfuri (M);
APROVIZIONARE PRODUCTIE/ACTIVITATE DESFACERE/VANZARE REALIZARE
Timp
t0 ta si tst tp/Dc td tr tf
B M P M’ B’
Fig. 2.2. Structura si evoluția activelor circulante ale societății comerciale1
Din punct de vedere al formei lor concrete de existenta, activele circulante ale societății comerciale sunt:
în forma materială, ca stocuri constituite pentru producție(in faza aprovizionării), ca stocuri aflate in faza producției/activității si ca stocuri constituite in faza desfacerii/vânzării;
în forma scriptică, reprezentate de creanțele societății comerciale asupra terților;
în forma bănească , ca disponibilități aflate in soldurile debitoare ale conturilor deschise la bănci si ca numerar aflat in casierie proprie.
2.3. STRUCTURA EFECTIVA A ACTIVELOR CIRCULANTE
LA SC ELCO SA SLATINA
Pentru o apreciere cat mai exactă a etapelor pe care le-a parcurs societatea comercială, in studiul pe care îl vom întreprinde, vom analiza situația acesteia prin prisma stricturii activelor circulante, luând ca referință exercițiile financiare ale anilor 2000, 2001, 2002.
În continuare, vor fi prezentate extrase din documentele de sinteza, care stau la baza gestiunii financiare ale societății comerciale ELCO SA, documente care formează sursele informaționale contabile necesare analizei structurii activelor circulante. Extrasele sunt date din bilanțurile contabile, întocmite de compartimentul financiar- contabil al societăți comerciale, la data de 31.XII. 1999, 31.XII. 2000, 31.XII. 2001, 31.XII. 2002.
ACTIVELE PATRIMONIALE
ALE SC ELCO SA SLATINA
Tabelul nr.2.1.
mii lei –
Pe baza datelor din acest tabel construim un nou tabel pentru a scoate in evidenta ponderea deținută de activele circulante in totalul activelor la SC ELCO SA si structura activelor circulante, pe elementele lor componente.
Tabelul nr.2.2.
-%-
În anul 2001 are loc o creștere a ponderii activelor circulante ale SC ELCO SA in totalul activelor patrimoniale de la 78,03% în perioada precedentă la 20,00% în perioada curentă, ca urmare a faptului ca activele circulante se modifica intr-o proporție mai mare decât activul total, cu o coborâre accentuată in anul 2003 cu 79,69% .
Începând cu anul 2003 se înregistrează o creștere substanțiala a imobilizărilor corporale si implicit o creștere a activelor imobilizate, fapt care duce la o scădere a ponderii activelor circulante in totalul activelor.
Din structura pe elemente componente ale activelor circulante, se observă ca, in toți cei trei ani analizați, societatea comerciala se confrunta cu o lipsa de lichidități (disponibilitățile bănești având o pondere scăzută ) pe baza înregistrării unei ponderi foarte ridicate a stocurilor de mărfuri. In structura activelor circulante prezenta stocurilor aflate la terți , si a ambalajelor este nesemnificativa.
CAPITOLUL III
ANALIZA FINANȚĂRII ACTIVELOR CIRCULANTE
LA SC ELCO SA SLATINA
3.1. CONȚINUTUL FONDULUI DE RULMENT ȘI FORMELE
DE MANIFESTARE A ACESTUIA
3.1.1. DEFINIREA FONDULUI DE RULMENT
Fondul de rulment constituie un indicator financiar al stării societății comerciale.
Ca flux financiar, fondul de rulment "constituie o marjă de securitate pentru societate; acesta este parte din resursele pe termen lung care finanțează activele circulante".1 Valoarea fondului de rulment constituie rezultatul deciziilor de politică economică și financiară promovate de manageri. Aceștia sunt obligați să procedeze la ajustarea și prevenirea fluctuațiilor nedorite ale fondului de rulment, prin acțiunile asupra fluxurilor financiare.
Fondul de rulment reprezintă "surplusul de surse permanente degajat de ciclul de finanțare al investițiilor, care poate fi rulat pentru reînnoirea stocurilor și creanțelor".
Ca indicator financiar, acesta se poate calcula fie pe baza "bilanțului financiar sau a bilanțului-lichiditate, fie pe baza bilanțului funcțional", care are în vedere destinația economică a activelor și natura juridică a pasivelor. Compararea structurală și stabilirea acestora permite dinamica echilibrului financiar.
Pierre Conso consideră că "definiția dată acceptată acum este următoarea: fondul de rulment este excedentul capitalurilor permanente față de activul imobilizat".2 Diferitele metode de estimare pun. în. evidență originea și destinația resurselor destinate finanțării activelor circulante. Societatea comercială dispune de capitaluri proprii pe o durată practic egală cu durata sa de activitate, în timp ce datoriile curente și durabile sunt disponibile în limitele prevederilor contractuale. Aceasta trebuie să armonizeze ritmul de transformare a activelor în lichidități, cu ritmul de rambursare a datoriilor.
Fondul de rulment se poate calcula în valori absolute sau mărime relativă. Sub aspectul conținutului, semnificației și utilității, fondul de rulment poate fi de mai multe feluri. In practică, cel mai frecvent concept utilizat este cel de fond de rulment net, determinat pe baza bilanțului financiar.
Alte concepte utilizate sunt:
fond de rulment total;
fond de rulment propriu;
fond de rulment străin;
fond de rulment funcțional.
Pentru estimarea necesarului de finanțat, managerii decurg la studiul necesarului de fond de rulment, iar studiul trezoreriei asigură informații cu privire la mijloacele bănești de care societatea comercială dispune la un moment dat.
3.1.2. CONȚINUTUL FONDULUI DE RULMENT
ÎN ANALIZA FINANCIARĂ
3.1.2.1. FONDUL DE RULMENT NET
Managerii societăților comerciale sunt interesați de valoarea capitalului permanent pe care o pot utiliza pentru finanțarea activelor reale curente și plata efectelor comerciale de plătit. Fondul de rulment net sau fondul de rulment lichid, determinat pe baza bilanțului financiar (care prezintă fluxurile nete de lichidități, grupate în funcție de factorul timp), oferă informații utilizabile în activitatea decizională operativă, dar și în activitățile de analiză și de prognoză. Cele două metode de calcul reflectă originea și respectiv destinația resurselor durabile (stabile) folosite pentru finanțarea activelor curente. De aceea, fondul de rulment net (FRN) sau fondul de rulment lichid este denumit de unii specialiști și fond de rulment permanent.
FRN = CAPITALURI PERMANENTE – ACTIVE IMOBILIZATE (3.1.)
Această metodă, care reflectă originea fondului de rulment, permite cunoașterea și analiza operațiunilor economico-financiare care generează fluctuația acestuia în sensul:
1. scăderii:
creșterea investițiilor în active corporale, necorporale și financiare;
rambursarea creditelor bancare pe termen mediu și lung;
amortizarea împrumuturilor obligatare;
reevaluarea activelor imobilizate;
reducerea capitalurilor proprii.
2. creșterii:
vânzarea de titluri de participare;
vânzarea de acțiuni, obligațiuni deținute în portofoliu, în scopul obținerii de
venituri financiare;
contractarea de credite bancare pe termen mediu și lung;
emisiunea de obligațiuni;
emisiunea de acțiuni;
vânzarea de mijloace fixe;
amortizarea capitalului imobilizat în mijloace fixe.
Metoda permite analiza modalităților de finanțare a activelor curente, reflectând pe termen scurt echilibrul dintre capitalurile permanente și fluxurile de utilizări durabile (stabile). Totuși, metoda nu este lipsită de critici. Pierre Conso consideră că: "conceptul definit ca diferență între noțiunile contabile de capitaluri permanente și active imobilizate prezintă puțin interes pentru finanțiști.”1 Într-adevăr, optica funcțională reținută pentru gruparea conturilor preferă, la nivelul activului, criteriul destinației economice, celui de lichiditate și, la nivelul pasivului, criteriul naturii juridice, celui de exigibilitate. In consecință, noțiunile de capitaluri permanente și de active imobilizate, care rezultă, nu sunt strict din punct de vedere financiar mai semnificative.
Altă metodă de calcul reflectă destinația fondului de rulment: finanțarea stocurilor, plata efectelor comerciale de plătit, finanțarea altor creanțe curente.
FRN = ACTIVE CIRCULANTE – DATORII PE TERMEN SCURT (3.2.)
Sub această formă, ca active circulante minus datorii pe termen scurt, fondul de
rulment net mai este întâlnit și sub denumirea de "capital de lucru net".
Metoda permite analiza structurii activelor și angajamentelor curente la un moment
dat, oferind informații asupra fluxurilor reale și monetare anterioare și curente, care au
generat fluctuația fondului de rulment:
FRN = (Aexpl.+Arts+Adisp) – (Dc+Va) (3.3.)
O bună gestionare a resurselor financiare imobilizate în stocuri impune analiza cauzelor care generează fluctuația stocurilor. Dacă creșterea rentabilității impune promovarea unei politici a stocurilor optime (normale), țn schimb, asigurarea funcționării normale necesită practicarea unei politici a stocurilor minime, utile efectiv pentru fiecare activ circulant. Acesta din urmă include și stocurile care nu se pot transforma rapid în lichidități, necesare plății obligațiilor pe termen scurt. Acest raționament se poate extinde asupra efectelor comerciale de primit și respectiv de plătit.
Viteza de rotație a stocurilor, timpul necesar transformării creanțelor în bani și politica de reînnoire a creditelor pe termen scurt, influențează asupra nivelului funcționării și lichidității societății comerciale. Corectarea fluctuațiilor temporare de lichiditate și limitarea creșterii fondului de rulment necesar îi poate determina pe managerii societății comerciale să recurgă la noi credite bancare necesare finanțării curente. O astfel de decizie diminuează autonomia financiară a societății comerciale și crește expunerea la risc.
Reflectând relația dintre finanțarea pe termen lung și finanțarea pe termen scurt, fondul de rulment net poate înregistra în decursul activității societății comerciale valori pozitive, negative sau neutre.
Valoarea pozitivă a fondului de rulment net (FRN > 0) reflectă situația în care valoarea activelor circulante este superioară datoriilor pe termen scurt, exprimând existența unui excedent potențial de lichidități pe termen scurt.
Pentru o societate comercială, cea mai favorabilă situație este cea a înregistrării unui fond de rulment net pozitiv, care reprezintă "un semn favorabil privind solvabilitatea și echilibrul financiar al întreprinderii".
FRN>0
CP>Ai și Ac>Dts
Societatea comercială poate să-și onoreze obligațiile scadente curente și dispune de un excedent de lichidități utilizabil în cazul apariției unor dificultăți legate de vânzarea activelor sau de plata obligațiilor față de terți. Se poate considera că, solvabilitatea și echilibrul financiar dinamic pe termen scurt sunt asigurate.
Valoarea negativă a fondului de rulment net (FRN < 0) reflectă situația în care valoarea activelor circulante este inferioară datoriilor pe termen scurt, exprimând existența unui excedent de datorii.
FRN<0
( CP<Ai si Ac<Dts )
Echilibrul financiar pe termen scurt este afectat, întrucât lichiditățile potențiale nu acoperă exigibilitățile potențiale. Analiza trebuie extinsă prin luarea în considerare a vitezei de rotație a activelor și pasivelor. In situația în care durata medie de conversie a activelor circulante este mai scurtă decât durata medie de plată a datoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar este posibil să fie totuși realizat. Altfel spus, atunci când gradul de lichiditate a activelor circulante este superior gradului de exigibilitate a datoriilor pe termen scurt, societatea comercială realizează un excedent de lichidități, care îi permite achitarea la timp a datoriilor exigibile curente.
Valoarea neutră a fondului de rulment net (FRN = 0) reflectă situația în care, valoarea activelor circulante este egală cu datoriile pe termen scurt.
Ac = Dts
FRN = 0
Teoretic, solvabilitatea curentă este asigurată, însă în practică există riscuri legate de lichiditatea și exigibilitatea elementelor patrimoniale:
transformarea cu întârziere a stocurilor în lichidități;
existența unor stocuri nevandabile și deteriorate;
insolvabilitatea clienților;
schimbarea structurii și a nivelului cererii de bunuri și servicii economice.
Managerii societății comerciale sunt constrânși să ia măsuri de vindere rapidă a creanțelor, activelor neutilizabile, valorificarea creanțelor, creștere a autofinanțării, a capitalului social și a capitalului împrumutat pe termen mediu. În practică, valoarea neutră a fondului de rulment constituie o raritate, însă sunt posibile valori apropiate de nivelul neutru.
3.1.2.2. FONDUL DE RULMENT TOTAL
Fondul de rulment total (FRT), cunoscut atât' în teorie cât și în practică sub denumirea de rulment economic și, respectiv, brut, reflectă ansamblul elementelor de activ a căror lichiditate este sub un an:
disponibilități bănești în casă;
disponibilități bănești în conturi curente la bănci;
cec-uri de încasat;
investiții financiare realizate în scopul obținerii de venituri financiare pe termen
scurt;
efecte primite de la clienți;
avansuri acordate furnizorilor;
sume de încasat din interese de participare;
sume de încasat de la societățile comerciale din cadrul grupului;
stocuri, etc.
Toate activele luate în calcul trebuie să se reînnoiască cel puțin o dată, respectiv să se poată transforma în bani cel puțin o dată pe an. Restul elementelor de activ, care nu satisfac aceste cerințe, sunt eliminate din calculul fondului de rulment total:
imobilizări corporale;
imobilizări necorporale;
imobilizări financiare > l an;
stocuri depreciate;
stocuri greu vandabile;
stocuri fără mișcare sau cu o mișcare lentă care au ieșit din sezon sau nu mai corespund cu structura de producție;
cheltuieli în avans > l an.
În consecință, tendința de a pune semnul egalității între fondul de rulment total și activele circulante nu este recomandată. Analizând valoarea activelor a căror lichiditate este sub un an, fondul de rulment oferă informații asupra fluxurilor de lichidități existente și potențiale. Acestea reflectă influența gestiunii stocurilor și creanțelor asupra lichidității societății comerciale.
3.1.2.3. FONDUL DE RULMENT PROPRIU
Cele două metode de determinare a fondului de rulment propriu (FRP), reflectă ulilizarea capitalurilor proprii pentru finanțarea:
lucrărilor și proiectelor de cercetare-dezvoltare, brevetelor, licențelor, mijloacelor fixe, realizate pe cont propriu sau cumpărate de la terți, în scopul menținerii în aceeași stare sau creșterii capitalului productiv;
activelor circulante necesare în activitatea curentă.
Capitalurile proprii (Cpr) față de activele imobilizate (Ai) reflectă autonomia în materii de investiții, de care dispune societatea comercială:
FRP = CAPITALURI PROPRII – ACTIVE IMOBILIZATE (3.4.)
Fondul de rulment propriu (FRP) constituie o componentă a fondului de rulment net (FRN), alături de datoriile pe termen mediu și lung (Dtml) care contribuie la finanțarea activelor circulante:
FRN = FRP + Dtml (3.5.)
Partea din capitalurile proprii pe care societatea comercială o poate utiliza pentru finanțarea activelor circulante este reprezentată de diferența dintre fondul de rulment net (FRN) și datoriile pe termen mediu și lung (Dtml):
FRP = FOND DE RULMENT NET – DATORII PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG (3.6.)
Cele două relații utilizate pentru determinarea fondului de rulment propriu reflectă:
capitalurile proprii rămase disponibile:
destinate finanțării stocurilor materiale, creanțelor comerciale, salariale,
sociale, fiscale, în cadrul grupului și cu asociații;
pentru realizarea de investiții financiare pe termen scurt, sub forma
plasamentelor în acțiuni și obligațiui.
după finanțarea utilizării durabile:
concretizate în investiții productive, destinate înlocuirii sau creșterii
imobilizărilor corporale;
destinate realizării de investiții financiare sub forma titlurilor de participare,
creanțelor atașate participațiilor și altor imobilizări financiare la patrimoniul
altor societăți.
Nivelul capitalurilor proprii rămase disponibile pentru finanțarea activității de exploatare este influențată de strategia investițională promovată de managerii societăților comerciale.
Fondul de rulment propriu poate fi:
pozitiv, atunci când activele imobilizate sunt integral finanțate pe seama capitalurilor proprii. Societatea comercială dispune de autonomia financiară pentru finanțarea integrală a activelor imobilizate și parțială a activelor circulante;
• negativ, atunci când capitalurile proprii contribuie la finanțarea parțială a
activelor imobilizate, și în consecință, societatea comercială trebuie să recurgă la
resursele disponibile de pe piața monetară a creditului, piața obligatară, sau să
opteze pentru viitor pentru finanțarea oferită de piața leasingului. Pentru finanțarea
activelor circulante, societatea comercială este dependentă de creditul bancar,
creditul comercial, și de datoriile minime și cvasipermanente față de personal, stat
și bănci.
FONDUL DE RULMENT STRĂIN
Fondul de rulment străin (FRS) reflectă datoriile pe termen mediu și lung, utilizate pentru finanțarea societății comerciale. Acesta se determină prin două metode:
FRS = CAPITALURI PERMANENTE – CAPITALURI PROPRII (3.7.)
FRS = FOND DE RULMENT NET – FOND DE RULMENT PROPRIU ( 3.8.)
FONDUL DE RULMENT FUNCȚIONAL
Reflectând rezultatul deciziilor inițiale ale managerilor asupra fluxurilor de utilizări și resurse, bilanțul funcțional sau economic permite determinarea fondului de rulment funcțional (FRF), în scopul cunoașterii resurselor stabile (durabile) și măsura în care acestea contribuie alături de resursele curente la finanțarea nevoilor societății comerciale.
În practica financiară, se utilizează două metode de estimare a fondului de rulment funcțional:
FRF – RESURSE STABILE – UTILIZĂRI STABILE (3.9.)
Metoda permite analizarea incidenței ciclului de investiții asupra echilibrului financiar global al societății comerciale și cunoașterea resurselor stabile rămase disponibile pentru finanțarea nevoilor generate de activitatea curentă.
De asemenea, această metodă evidențiază faptul că finanțarea utilizărilor stabile trebuie să se realizeze pe seama resurselor stabile, care: nu sunt rambursabile: capitaluri proprii;
sunt rambursabile eșalonat în cadrul unui interval de câțiva ani: creditele bancare, împrumuturile obligatare.
FRF = UTILIZĂRI CURENTE – DATORII ȘI RESURSE CURENTE (3.10.)
Metoda permite cunoașterea resurselor curente totale de care societatea comercială dispune pentru finanțarea activității curente.
Analiza fondului de rulment funcțional (FRF), poate fi extinsă la nivelul fluxurilor generate de operațiunile din exploatare și din afara exploatării. Fluxurile din trezorerie sunt considerate ca aparținând integral utilizărilor și resurselor din exploatare.
3.2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE TERMEN LUNG
LA SC ELCO SA SLATINA (FR)
Echilibrul financiar exprima egalitatea dintre sursele financiare si mijloacele economice necesare desfășurării activității de exploatare si comercializare, pe termen lung si scurt.
Analiza echilibrului financiar poate avea doua abordări, si anume:
O abordare statică – indicatorii echilibrului financiar sunt calculați pe baza bilanțului financiar si reflecta o imagine statica (la un moment dat) a modului de realizare a echilibrului financiar;
O abordare dinamică – indicatorii echilibrului financiar sunt calculați pe baza bilanțului funcțional, iar echilibrul financiar este privit din perspectiva continuării activității.
Aprecierea echilibrului financiar se poate realiza cu ajutorul următorilor indicatori:
fondul de rulment;
necesarul de fond de rulment;
trezoreria.
3.2.1 ABORDAREA STATICĂ A FONDULUI DE RULMENT
Datele privind calculul fondului de rulment1 in varianta statică sunt prezentate in tabelul nr. 3, datele inițiale fiind preluate din bilanțul financiar .
Tabelul nr. 3.2.1.1.
mii lei –
Fondul de rulment in perioada analizată înregistrează valori pozitive, ceea ce înseamnă ca societatea comercială a dispus de resurse permanente pentru a-și acoperi o parte din necesitățile temporare (active circulante).
Societatea comercială se găsește în perioada analizată în următoarea situație, analizând datele din tabelul de mai sus: FR > 0; AC > DTS; CP > AI. Astfel, activele circulante transformate în lichidități vor permite nu numai rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt, dar , în același timp si degajarea lichidităților excedentare. Se poate spune deci că
societatea comercială înregistrează un excedent de lichidități potențiale asupra exigibilităților potențiale pe termen scurt. Aceasta situație reflectă o perspectiva favorabilă a societății comerciale sub aspectul solvabiltății sale, societatea comercială dispunând de o marjă de securitate care o poate proteja, parțial sau integral, de efectele perturbării ciclului de încasare sau de plăți.
Resursele permanente ale societății comerciale au fost utilizate astfel:
– În anul 2001:
pentru finanțarea activelor imobilizate: 1.473.507 mii lei
( 60,99%);
pentru finanțarea activelor circulante: 942.476 mii lei
( 39,.1%).
– În anul 2002:
pentru finanțarea activelor imobilizate: 1.363.183 mii lei
( 56,10%);
pentru finanțarea activelor circulante: 1.066.799 mii lei (43,90%)
– În anul 2003:
pentru finanțarea activelor imobilizate: 1.654.895 mii lei
( 64,98%);
pentru finanțarea activelor circulante: 891.725 mii lei (35.02%).
Analizând valorile fondului de rulment, se observă că, în anul 2002, fata de anul 2001, nivelul acestuia crește de la 942.476 mii lei in anul 2001 la1.066.799 lei in anul 2002, înregistrând o creștere în mărimi absolute de 124.323 mii lei, ceea ce reprezintă o creștere in mărimi relative cu 13,19%.In acest caz, , situație care este considerată pozitivă, deoarece o parte tot mai mare a activelor circulante este finanțată din capitalul permanent. Aceasta creștere a fondului de rulment s-a datorat , pe de o parte creșterii capitalurilor permanente ( 100,58%), iar pe de altă parte scăderii activelor imobilizate nete în anul 2003 față de anul 2002 (92,51%), adică, creșterii in mărimi absolute a capitalului permanent in 2003 fata de 2002 cu 13.999 mii lei si scăderii in mărimi absolute a activelor imobilizate nete cu 110.324 mii lei.
Creșterea capitalurilor permanente a avut ca și cauză creșterea datoriilor pe termen mediu si lung de la valoarea nulă în anul 2002 la 10.050 mii lei în anul 2003.
Scăderea activelor imobilizate nete s-a datorat:
reducerii imobilizărilor corporale de la 1.426.716 mii lei la 1.279.788 mii lei (10,30%), scădere care nu a fost compensată de creșterea imobilizărilor necorporale si financiare cu 36.604 mii lei in 2003 fata de 2002.
Ținând cont de faptul ca aceasta creștere a fondului de rulment s-a datorat insa creșterii gradului de îndatorare pe termen lung prin apelarea la credite pe termen mediu si lung, atunci vor creste si cheltuielile financiare (dobânzile), care vor avea ca efect în următorii ani diminuarea rezultatului exploatării.
Comparând valorile fondului de rulment , de asemenea se poate observa că nivelul acestuia scade în anul 2003 fata de anul 2002 de la 1.066.799 mii lei la 891.725 mii lei, înregistrând o scădere de 175.074 mii lei (in mărimi absolute), ceea ce reprezintă o scădere in mărimi relative cu 16,41%.În acest caz, , ceea ce înseamnă ca in perioada 2002-2003 societatea comercială dispune de mai puține resurse permanente pentru acoperirea nevoilor temporare. Aceasta scădere s-a datorat, creșterii intr-un ritm mai ridicat a activelor imobilizate nete (121,40%) fata de ritmul creșterii capitalului permanent (104,80%), adică creșterii, în mărimi absolute, a activelor imobilizate nete cu 291.712 mii lei fata de creșterea capitalului permanent cu 116.638 mii lei (116.638 – 291.712= – 175.074 mii lei).
Creșterea activelor imobilizate nete in intervalul 2002-2003 s-a datorat creșterii importante a imobilizărilor corporale de la 1.279.788 mii lei la 1.620.875 mii lei (26,65%), creștere care nu a fost devansata de scăderea imobilizărilor necorporale de la 13.143 mii lei in 2003 la 4321 mii lei in 2002( 67,71%) si de scăderea imobilizărilor financiare de la 70.252 mii lei la 29.699 mii lei (57,72%).
Creșterea capitalului permanent în 2003, față de 2002 s-a datorat majorării capitalului propriu de la suma de 2.415.932 mii lei ,în 2001 la 2.546.620 mii lei ,în 2003 (5,41%).
Deși aceasta situație, de scădere a fondului de rulment ,este de cele mai multe ori considerata negativa, totuși, în acest caz ,aceasta se datorează creșterii activelor imobilizate; în acest caz, situația financiară a societății comerciale pe termen lung se îmbunătățește datorita rezultatelor exploatării degajate de investiții. Scăderea fondului de rulment poate fi compensată si printr-o gestionare mai eficienta a activelor circulante. Reducerea fondului de rulment ar fi putut sa se manifeste negativ ,dacă s-ar fi micșorat pe seama reducerii capitalului social.
Ca structură, fondul de rulment are in componenta doar resurse proprii in anii 2001 si 2002 si in anul 2003 are in componenta si resurse împrumutate. În anul 2001 si 2003, fondul de rulment propriu are ponderea de 100%, iar în anul 2002, ponderea cea mai mare o deține tot fondul de rulment propriu (98,68%), față de fondul de rulment străin, care deține o pondere de doar 1,32%.
În practică, se consideră că mărimea optimă a fondului de rulment este cea care menține echilibrul financiar la cel mai scăzut cost al procurării capitalurilor. Dacă se compară fondul de rulment cu cifra de afaceri, atunci mărimea optimă ar trebui sa reprezinte 1/3 din cifra de afaceri. Având in vedere că cifra de afaceri înregistrează în anul 2001 valoarea de 17.045.776 mii lei, in anul 2002valoarea de 21.502.415 mii lei, iar in anul 2003valoarea de 21.432.343 mii lei, se observă că nivelul fondului de rulment înregistrat de societatea comercială este sub nivelul optim:
nivel optim pentru anul 2001 :5.681.925 mii lei;
nivel optim pentru anul 2002 :7.167.472 mii lei;
nivel optim pentru anul 2003: 7.144.114 mii lei.
Nivelul Fondului de rulment poate fi apreciat si cu ajutorul ratelor, când se pot calcula:
– Rata de finanțare a cifrei de afaceri, rata care reflecta marja de securitate a societății comerciale , mărimea sa optimă trebuind sa fie cuprinsă între 30 si 90 zile:
Se poate observa o evoluție descrescătoare în intervalul analizat a ratei de finanțare a cifrei de afaceri. Astfel, în anul 2002 comparativ cu anul 2001 rata a scăzut datorită creșterii mai importante a cifrei de afaceri (26,45%) comparativ cu creșterea fondului de rulment (13,19%). În anul 2003 comparativ cu anul 2002 rata a scăzut datorita scăderii intr-o proporție mai mare a fondului de rulment (16,41%) comparativ cu scăderea cifrei de afaceri (0,33%).
– Rata de finanțare a activelor circulante, care se poate calcula în două variante:
SAU
Se observă o scădere a valorii ratei de finanțare a activelor circulante din fondul de rulment, fapt care se datorează creșterii intr-o proporție mai mare a activelor circulante în anul 2001 (35,71%), comparativ cu creșterea fondului de rulment (13,19%).În anul 2002 comparativ cu anul 2001, rata de finanțare a activelor circulante a scăzut, având drept cauză scăderea mai accentuată a fondului de rulment(16,41%) comparativ cu scăderea activelor circulante (12,10%).Analiza este valabilă și în cazul primei variante de calcul a ratei.
– Rata finanțării stabile:
Datorita faptului ca fondul de rulment net a înregistrat valori pozitive in toți anii , rata finanțării stabile are valori supraunitare. Mai mult, aceasta rata cunoaște aceeași evoluție ca si fondul de rulment, adică: in anul 2002 crește față de anul 2001 datorita, pe de o parte creșterii capitalului permanent cu 13.999 mii lei ( 0,58%), iar pe de alta parte scăderii activelor imobilizate nete cu 110.324 mii lei (7,49%).In anul 2002, rata scade datorita creșterii intr-o proporție mai mare a activelor imobilizate, care cresc cu 291.712 mii lei (21,40%), fata de creșterea capitalului permanent , cu 116.638 mii lei ( 4,80%).
– Rata finanțării proprii, care se calculează cu formula:
Se observă că, în intervalul 2001-2003, rata finanțării proprii înregistrează valori supraunitare, ceea ce se datorează faptului ca fondul de rulment propriu are valori pozitive pe toata perioada anlizata.Ca si acesta din urmă, rata finanțării proprii cunoaște mai întâi o creștere în anul 2002,datorită scăderii mai accentuate a activelor imobilizate, cu 110.324 mii lei (7,49%) fata de scăderea nesemnificativă a capitalului propriu, cu 51 mii lei (0,01%); in anul 2002, rata are o evoluție descrescătoare comparativ cu anul 2001, datorita creșterii mai importante a activelor imobilizate (in mărime absoluta, cu 291.712 mii lei, iar in mărime relativa cu 21,40%), fata de creșterea capitalului propriu ( în mărimi absolute, cu 130.688 mii lei, iar în mărimi relative, cu 5,41%).
3.2.2. ABORDAREA DINAMICĂ A FONDULUI DE RULMENT
Calculul fondului de rulment in varianta dinamica este prezentata în tabelul nr. 3.2.2.1., datele inițiale fiind preluate din bilanțul funcțional.
Tabelul nr. 3.2.2.1.
– mii lei –
Resursele permanente ale societății comerciale au fost utilizate astfel:
– În anul 2001
pentru finanțarea activelor imobilizate: 1.872.465 mii lei (35,07%);
pentru finanțarea activelor circulante: 3.466.706 mii lei (64,93%).
-În anul 2002
pentru finanțarea activelor imobilizate: 1.824.081 mii lei (31,49%);
pentru finanțarea activelor circulante: 3.968.989 mii lei (68,51%).
-În anul 2003
pentru finanțarea activelor imobilizate: 2.162.008 mii lei (35,85%);
pentru finanțarea activelor circulante: 3.868.782 mii lei (64,15%).
Se poate observa că, în anul 2002 față de anul 2001, fondul de rulment cunoaște o creștere de la 3.466.706 mii lei la 3.968.989 mii lei, ceea ce reprezintă in mărimi absolute o creștere cu 502.283 mii lei, iar in mărimi relative o creștere a fondului de rulment cu 14,49%.Aceasta creștere s-a datorat, pe de o parte, creșterii capitalului permanent de la 5.339.465 mii lei la 5.793.070 mii lei , adică o creștere cu 453.605 mii lei sau, in mărimi relative, cu 8,50%; pe de alta parte, creșterea fondului de rulment s-a datorat si reducerii activelor imobilizate brute de la 1.872.759 mii lei la 1.824.081 mii lei, adică o scădere cu 48.678 mii lei sau , echivalentul in mărimi relative, cu 2,6%.
În anul 2002 creșterea capitalului permanent cu 8,50% s-a datorat creșterii capitalului propriu de la 5.096.965 mii lei la 5.725.714 mii lei ( 12,34%), creștere care nu a fost compensata de scăderea importanta a datoriilor pe termen lung , de la 242.500 mii lei la 67.356 mi lei (72,22%).Scăderea activelor imobilizate brute cu 3,60% se datorează reducerii mai mari a imobilizărilor corporale brute, de la 1.826.904 mii lei, la 1.770.183 mii lei (3,10%), fata de creșterile înregistrate de imobilizările necorporale brute, de la 9.653 mii lei , la 13.143 mii lei (36,15%), iar in mărimi absolute cu 3.490 mii lei si de imobilizările financiare la valoare bruta, de la 36.202 mi lei , la 40.755 mii lei, creștere cu 4.553 mii lei (12,58%);creșterile acestor doua elemente de imobilizări însumează 8.043 mii lei si nu depășesc reducerea imobilizărilor corporale, de 56.721 mii lei, având ca rezultat reducerea activelor imobilizate totale.
Se poate considera ca aceasta creștere a fondului de rulment în anul 2002 este pozitivă pentru societatea comercială, pentru că ea nu s-a datorat creșterii gradului de îndatorare pe termen lung, ci ,dimpotrivă, datoriile stabile au scăzut comparativ cu anul 2001. Astfel, situația financiara a societății comerciale se ameliorează, pentru ca aceasta creștere a fondului de rulment s-a făcut pe seama creșterii capitalurilor proprii.
În anul 2003 ,față de anul 2002, fondul de rulment se reduce de la 3.968.989 mii lei la 3.868.782 mii lei, ceea ce reprezintă o reducere in mărimi absolute cu 100.207 mii lei sau in mărimi relative, cu 2,52%.Aceasta scădere a fondului de rulment a avut ca si cauza creșterea mai importanta a activelor imobilizate brute , de la 1.824.081 mii lei la 2.162.008 mii lei, deci cu 337.927 mii lei (18,26%), față de creșterea mai mica a capitalului permanent, de la 5.793.070 mii lei la 6.030.790 mii lei, cu 237.720 mii lei (12,95%).Creșterea activelor imobilizate brute cu 18,26% s-a datorat:
creșterii imobilizărilor necorporale brute de la 13.143 mii lei, la 14.643 mii lei, ceea ce reprezintă o creștere în mărimi absolute cu 1.500 mii lei sau n mărimi relative, cu 11,41%;
creșterii imobilizărilor corporale brute de la 1.770.183 mii lei la 2.117.666 mii lei, adică o creștere absolută cu 347.483 mii lei si o creștere relativă cu 19,63%.
Creșterea însumată a celor doua posturi , de 348.983 mii lei, nu a fost devansata de reducerea imobilizărilor financiare la valoare bruta, de la 40.755 mii lei la 29.699 mii lei, adică o reducere de 11.056 mii lei( 27,13%), având ca rezultata creșterea valorii imobilizărilor totale.
Creșterea capitalului permanent cu 12.95% a avut drept cauză creșterea capitalului propriu de la 5.725.714 mii lei la 6.020.790 mii lei, adică o creștere de 295.076 mii lei ( 5,15%), creștere care nu a fost devansată de scăderea datoriilor pe termen lung de la 67.356 mii lei la 10.000 mii lei, reducere de 57.356 mii lei( 85,15%).
În anul 2003 ,această scădere a fondului de rulment nu poate fi interpretată neapărat ca o situație negativa, deoarece ea se datorează creșterii activelor imobilizate si deci a investițiilor, care vor conduce la o îmbunătățire a situației financiare a societății comerciale pe termen lung.
Ca si structură, fondul de rulment propriu deține în toți cei trei ani proporția covârșitoare în componența fondului de rulment net global, având in perioada analizată valori pozitive. Spre deosebire de abordarea statică, în cazul căreia în componența fondului de rulment exista fond de rulment străin numai în anul 2002 in abordarea dinamica exista fond de rulment străin in toți cei trei ani analizați, insa predomina resursele proprii la finanțarea activelor circulante. Fondul de rulment propriu străin cunoaște aceeași evoluție ca si fondul de rulment net global, cunoscând o creștere cu 21,45% în perioada 2001-2002 și o reducere cu 1,45% în perioada 2001-2002.
Comparând fondul de rulment net global cu nivelul considerat optim (1/3 din cifra de afaceri) și calculat in cadrul abordării statice, se observă că nivelul acestuia se situează încă sub nivelul optim, dar se apropie de acesta, comparativ cu nivelul fondului de rulment net.
– nivel optim pentru anul 2001 5.681.925 mii lei;
nivel optim pentru anul 2002 7.167.472 mii lei;
nivel optim pentru anul 2003 7.144.114 mii lei.
Din analiza comparativă a rezultatelor obținute prin cele doua abordări, statica si dinamică, se pot concluziona următoarele:
Abordarea dinamică pune in evidenta un volum mai mare de resurse permanente destinate finanțării nevoilor ciclice. Astfel, fondul de rulment este in abordarea dinamica mai mare decât cel calcula in abordarea statică: in anul 2001 cu 267,82%, în anul 2002 cu 272,05%, iar în anul 2003 cu 333,85%.Această diferență semnificativă între cele două valori se datorează faptului ca , in cazul abordării dinamice care utilizează valorile din bilanțul funcțional, in cadrul capitalului propriu se includ și deprecierile activelor imobilizate, activelor circulante, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, care au ca rezultat valori mult mai mari a capitalurilor permanente decât în cazul abordării statice;
Potrivit modelului dinamic, resursele permanente împrumutate participă intr-o proporție mai mare la formarea fondului de rulment decât în cazul abordării statice.
3.3. ANALIZA ECHILIBRULUI PE TERMEN SCURT (N.F.R)
LA SC ELCO SA SLATINA
Managerul financiar este interesat să cunoască atât capitalul disponibil la un moment dat (fondul de rulment net), cât și capitalul necesar (necesarul de fond de rulment) pentru asigurarea continuității activității societății comerciale.
În timp ce capitalurile permanente au un caracter relativ stabil, activele circulante fluctuează în funcție de:
ritmul aprovizionărilor;
valoarea și durata creditului furnizori;
durata stocării materiilor prime și materialelor, caracteristicile și durata producției;
durata stocării produselor destinate livrării;
ritmul vânzărilor;
valoarea și durata creditului clienți;
influenta inflației asupra valorii stocurilor.
În majoritatea cazurilor, fluxurilor reale generate de materialele de aprovizionare nu le corespund fluxuri monetare legate de plata furnizorilor. Decalajele temporale (contractuale) depind de existența creditului furnizor acordat pe baza unor negocieri prealabile. Activitatea de producție generează un ansamblu de consumuri, cărora le corespund în contrapartidă fluxuri de plăți către salariați, distribuiri de fluide energetice, prestatori de servicii diverse, administrația publică etc. Producția realizată este stocată și apoi facturată clienților, care pot plăti imediat sau în cadrul unui interval de timp, prin virament sau prin intermediul unor efecte comerciale. Efectele de plată pot fi scontate înainte de data scadenței, în scopul obținerii de lichidități sau la expirarea scadenței.
Alături de existența decalajelor dintre încasări și plăți de natură contractuală, în practică apar și decalaje perturbatorii, generate fie de managementul defectuos al societății comerciale, fie de managementul micro și macroeconomic existent în economie, generator de blocaje economico-financiare.
Pentru finanțarea stocurilor, producției în curs de execuție, soldul creanțelor și datoriilor, decalajelor temporare dintre încasări și plăți, societatea comercială are nevoie de capital pentru a asigura finanțarea continuității activității de exploatare.
Creșterea perioadelor de timp necesare conversiei stocurilor în lichidități, a încasării contravalorii producției livrate și structura duratelor de plată a obligațiilor față de terți, determină creșterea necesarului de resurse financiare. Creșterea vitezei de rotație a stocurilor și a duratei creditului acordat de furnizori contribuie la diminuarea necesarului de resurse financiare.
Abaterile dintre utilizările (alocările) și resursele aferente ciclului operațiunilor curente (din exploatare și din afara exploatării) constituie necesarul de fond de rulment (NFR), care exprimă necesarul de capital destinat finanțării ciclului operațiunilor curente când abaterea este pozitivă și care o numim NFR pozitiv, sau excedent de resurse numit NFR negativ.
În vederea estimării capitalului necesar finanțăm ciclului operațiunilor curente se exclud: disponibilitățile bănești, plasamentele financiare, creditele bancare curente și soldurile creditoare la bănci. Relațiile de calcul utilizate în vederea determinării necesarului de fond de rulment (NFR) pe baza bilanțului financiar sunt:
NFR = Utilizări (alocări) – Resurse curente (3.3.1.)
unde:
Utilizări curente = Active curente – Disponibilități – Plasamente financiare (3.3.2.)
Resurse curente = Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt
– Solduri creditoare la bănci (3.3.3.)
sau:
NFR = Stocuri + Creanțe totale – Datorii și resurse curente ( 3.3.4.)
unde:
Creanțe totale = Creanțe curente + Imobilizări finaciare curente + Cheltuieli în avans (3.3.5.)
Datorii și resurse curente = Datorii cvasipermanente + Venituri în avans(3.3.6.)
Necesarul de fond de rulment poate fi:
pozitiv, atunci când utilizările (alocările) curente sunt mai mari decât resursele curente care pot fi mobilizate. Cauza o constituie decalajul dintre gradul de lichiditate a stocurilor și creanțelor totale, care este mai redus, comparativ cu gradul de exigibilitate a datoriilor curente. Societatea se confruntă cu încetinirea ritmului încasărilor și creșterea ritmului plăților. Numai dacă creșterea necesităților de finanțare este consecința unei politici active de investiții, situația financiară a societății comerciale poate fi considerată normală;
negativ, atunci când utilizările (alocările) curente sunt mai reduse decât resursele curente, ca urmare a creșterii vitezei de rotație a activelor circulante și existența unor termene de plată a datoriilor avantajoase pentru societatea comercială. Dacă acestea se confruntă cu întreruperi temporale în aprovizionarea și reînnoirea stocurilor, atunci necesarul de finanțare se reduce, putând înregistra valori negative.
Sub aspectul stabilității temporale, capitalul necesar finanțării ciclului de exploatare cuprinde:
-NFR permanent, destinat finanțării alocărilor structurale cu caracter stabil. Partea structurală poate fi finanțată integral pe seama capitalurilor permanente atunci când capitalurile proprii și datoriile pe termen mediu și lung sunt insuficiente, datoriile minime cvasipermanente participă la finanțarea alocărilor structurale.
NFR variabil, destinat finanțării alocărilor cu caracter conjunctural sau
instabil (fluctuații întâmplătoare sau cu caracter sezonier ale activității), finanțarea acestor alocări impune utilizarea unor resurse cu caracter temporar: credite bancare curente, amânarea plății obligațiilor față de terți, când cele degajate sub forma NFR nu sunt suficiente.
Sub aspectul naturii operațiilor curente, capitalul necesar finanțării acestora cuprinde necesarul de fond de rulment din exploatare și respectiv din afara exploatării. Estimarea acestor două componente poate fi realizată pe baza informațiilor din bilanțul funcțional.
-NFR funcțional din exploatare (NFRFexpl), se determină ca diferență dintre alocările și resursele aferente exploatării.
Nivelul utilizărilor este determinat de valoarea :
stocurilor de materii prime și materiale;
producției în curs de execuție;
produselor finite și mărfurilor;
avansurilor pentru cumpărări de mărfuri;
furnizori-debitori;
efectelor comerciale de primit de la terți;
clienților incerți sau în litigiu;
cheltuielilor efectuate în avans aferente exploatării;
creanțe de natură fiscală și socială.
Nivelul resurselor este reprezentat de valoarea:
avansurilor încasate de la clienți;
efectelor comerciale de plătit;
datoriilor față de furnizori;
datoriilor fiscale și sociale;
provizioanelor pentru deprecierea stocurilor și materialelor;
veniturilor înregistrate în avans din exploatare.
– NFR funcțional din afara exploatării (NFRFafexpl), se determină ca diferență între alocările și resursele din afara exploatării.
Nivelul utilizărilor este determinat de valoarea:
creanțelor de încasat din interese de participare;
titlurilor de participare pe termen scurt;
cheltuielilor în avans din afara exploatării.
Nivelul resurselor este reprezentat de valoarea:
vărsămintelor de efectuat pentru imobilizări financiare;
datoriilor ce privesc investițiile financiare;
datoriilor ce privesc interesele de participare;
venituri în avans;
dobânzi diverse de plătit.
Necesarul de fond de rulment funcțional (NFRF) la nivelul societății comerciale constituie suma algebrică a celor două componente prezentate anterior:
– necesarul de fond de rulment funcțional din exploatare (NFRFexpl), care exprimă capitalul necesar pentru finanțarea stocurilor și decalajelor temporale dintre încasări și plăți;
– necesarul de fond de rulment funcțional din afara exploatării (NFRFafexpl), care exprimă capitalul necesar pentru finanțarea operațiunilor financiare.
NFRF = NFRFexpl + NFRFafexpl
3.3.1. ABORDAREA STATICA A NECESARULUI
DE FOND DE RULMENT
Calculul necesarului de fond de rulment 1este prezentata in tabelul nr. 3.3.1.1., datele utilizate fiind preluate din bilanțul financiar .
Tabelul nr. 3.3.1.1.
– mii lei –
După cum se poate observa din tabelul nr. 1, necesarul de fond de rulment înregistrează in anul 2001 o valoare pozitiva, ceea ce înseamnă ca întreprinderea dispune de active circulante care trebuie finanțate din resurse permanente. In acest caz, situația poate fi considerata pozitiva , fiind determinata de politica de investiții, care atrage creșterea nevoii de finanțare a ciclului de exploatare si de creșterea vânzărilor firmei, de la suma de 14.944.483 mii lei in anul 1999 la suma de 17.045.776 mii lei in anul 2000.Situatia nu este nefavorabila, întrucât întreprinderea nu deține stocuri fără mișcare sau cu mișcare lenta si nu exista un decalaj nefavorabil intre lichiditatea activelor circulante si exigibilitatea datoriilor de exploatare.
In anul 2002 necesarul de fond de rulment înregistrează o valoare negativa, datorita creștere intr-o proporție mai mare a pasivelor ciclice (in acest caz a datoriilor pe termen scurt), care cresc cu 1.819.730 mii lei (40,42%), comparativ cu creșterea mai mica a activelor ciclice, de la 4.767.333 mii lei in anul 2000 la valoarea de 6.302.369 mii lei in anul 2001, adică cu 1.535.036 mii lei ( 32,20%).Creșterea activelor ciclice s-a datorat creșterii activelor circulante de la 5.444.432 mii lei la 7.388.485, adică in mărimi absolute cu 1.944.053, iar in mărimi relative cu 35,71%, variație care nu e insa depășită de creșterea importanta disponibilităților întreprinderii, de la 677.099 mii lei la 1.086.116 mii lei, adică 409.017 mii lei ( 60,41%).Valoarea negativa a necesarului de fond de rulment evidențiază surplusul resurselor temporare (ciclice) in raport cu nevoile temporare (ciclice).Situația ( valoarea negativa a NFR) poate fi apreciata ca fiind favorabila daca este determinata de accelerarea vitezei de rotație a stocurilor si creanțelor sau de angajarea unor datorii de exploatare cu termene de plată mai relaxate. In acest sens, in continuare vor fi calculate duratele in zile a stocurilor si creanțelor in cei trei ani de referință:
In anul 2003 valoarea necesarului de fond de rulment se menține negativa, situație care poate fi apreciata ca fiind pozitiva, datorita accelerării vitezei de rotație a stocurilor ( durata in zile a stocurilor scade cu 12 zile, ceea ce duce la accelerarea vitezei de rotație a acestora si durata in zile a recuperării creanțelor scade cu 3 zile in anul 2003omparativ cu anul 2002.In anul 2002 valoarea negativa a NFR nu poate fi apreciata ca fiind pozitiva, datorita reducerii vitezei de rotație a stocurilor si creanțelor – durata in zile a stocurilor creste cu 2 zile, ca si cea a creanțelor .
Trebuie calculat raportul NFR/CA in vederea comparării necesarului de fond de rulment cu nivelul considerat normal (10-15%) :
( nivel normal = 2.556.866 mii lei)
Pentru anii 2002 și 2003 valorile considerate normale pentru NFR sunt:
pentru anul 2002 3.225.362 mii lei;
pentru anul 2003 3.214.851 mii lei.
Aceste valori , preponderent negative (valoare pozitiva doar pentru anul 2001 când NFR se situează mult sub nivelul considerat normal) sunt determinate de obiectul de activitate al societății comerciale , care este acela de comerț cu amănuntul al textilelor. Reducerea necesarului de fond de rulment a mai avut ca si cauze mărirea cifrei de afaceri, creșterea vitezei de rotație a stocurilor , creșterea datoriilor ciclice, care au o influenta invers proporțională asupra sa, reglementările privind termenele de plata ale datoriilor, ca și îmbunătățirea relațiilor cu clienți, care a avut ca rezultat scăderea perioadei de încasare a creanțelor.
O mai bună imagine a implicațiilor necesarului de fond de rulment asupra echilibrului societății comerciale se obține daca determinarea necesarului de fond de rulment se realizează cu ajutorul ratelor de gestiune, prezentate in tabelul nr. 3.3.1.2.:
Tabelul nr. 3.3.1.2.
Se observă că durata medie de realizare a activelor este in anul 2001mai mare decât durata medie de plata a datoriilor din pasiv, ceea ce da naștere unui necesar de fond de rulment pozitiv, pe când, in ceilalți doi ani, resursele de finanțare exprimate in zile devansează nevoile de finanțare, ceea ce impune existenta unui necesar de fond de rulment negativ. Acesta constituie o sursa temporara care nu trebuie finanțata, ci , dimpotrivă, finanțează fondul de rulment si trezoreria. Dacă se compara doar creditul client cu creditul furnizor, se constata ca in toata perioada analizata, întreprinderea se afla in avantaj, deoarece încasează mai repede si plătește mai târziu; mai mult, perioada de plata a datoriilor se relaxează pe parcursul perioadei analizate, fapt care explica existenta in anii 2002si 2003a unui necesar de fond de rulment negativ. Perioada de încasare a creanțelor se mărește in anul 2002 ca apoi in anul 2003să scadă sub valoarea inițiala, fapt care contribuie si el la reducerea necesarului de fond de rulment.
Putem, de asemenea calcula rata de finanțare a NFR pentru anul 2001 fiind singurul an in care necesarul de fond de rulment înregistrează o valoare pozitiva:
Rata de finanțare a NFR depășește 100%, ceea ce înseamnă ca activele circulante si necesarul de fond de rulment sunt finanțate integral din fondul de rulment.
3.3.2. ABORDAREA DINAMICĂ A NECESARULUI DE FOND DE RULMENT
Calculul necesarului de fond de rulment in abordarea dinamica este prezentat in tabelul nr. 3.3.2.1.,datele inițiale fiind preluate din bilanțul funcțional .
Tabelul nr. 3.3.2.1.
mi lei –
Necesarul de fond de rulment înregistrează in toți anii studiați valori pozitive, ceea ce înseamnă ca întreprinderea dispune de active circulante care trebuie finanțate din resursele permanente.
In anul 2002, fata de anul 2001, necesarul de fond de rulment , potrivit bilanțului funcțional, a cunoscut o creștere de la 2.789.607 mii lei in anul 2000 la 2.888.873 mii lei in anul 2002 ceea ce semnifica o creștere in mărimi absolute de 93.266 mii lei sau, in mărimi relative, de 3,34%.
Aceasta creștere a necesarului de fond de rulment s-a datorat creșterii intr-o proporție mai mare activelor ciclice de la 7.061.881 mii lei la 9.164.020 mii lei, respectiv o creștere de 2.102.139 mii lei ( 29,77%), fata de creșterea pasivelor ciclice, care cresc in intervalul 2001-2002de la 4.272.274 mii lei la 6.281.147 mii lei, adică cu 2.008.873 mii lei ( 47,02%).
Creșterea activelor ciclice cu 29,77% are ca si cauza creșterea activelor circulante cu 2.511.156 mii lei ( 32,45%), creștere superioara in mărimi absolute creșterii importante a disponibilităților si plasamentelor, care cresc in anul 2002 fata de 2001 cu numai 409.017 mii lei (60,41%).
Creșterea pasivelor ciclice s-a datorat creșterii datoriilor pe termen scurt cu 2.008.873 mii lei ( 47,02%), creditele de trezorerie având in continuare o valoare nula.
In anul 2003, fata de 2002, necesarul de fond de rulment s-a redus de la valoarea de 2.882.873 mii lei in anul 2002a valoarea de 2.732.488 mii lei , înregistrând deci o scădere in mărimi absolute de 150.385 mii lei, respectiv in mărimi relative , de 5,22%.
Aceasta scădere a necesarului de fond de rulment se datorează scăderii intr-un ritm mai accentuat a activelor ciclice decât pasivele ciclice. Astfel, activele ciclice au scăzut cu 831.718 mii lei ( 9,08%), scădere ce devansează insa scăderea pasivelor ciclice, cu doar 681.433 mii lei ( 10,85%).
Scăderea activelor ciclice are ca si cauza:
scăderea activelor circulante cu 781.640 mii lei ( 7,63%);
creșterea disponibilităților si plasamentelor cu 50.178 mii lei (4,62%).
Scăderea pasivelor ciclice se datorează reducerii datoriilor de exploatare cu 681.433 mii lei ( 10,85%), creditele de trezorerie rămânând egale cu 0.
O analiza comparativa a rezultatelor obținute prin cele doua abordări luate in calcul pune in evidenta următoarele:
Abordarea statica, care utilizează datele din bilanțul financiar, pune in evidenta existenta unor nevoi ciclice ce trebuiesc acoperite din surse permanente numai in anul 2000, pe când in abordarea dinamica, care utilizează datele din bilanțul funcțional, există nevoi ciclice ce trebuie finanțate in toți cei trei ani analizați. De asemenea, in anul 2001 comparând nivelul necesarului de fond de rulment obținut prin cele doua abordări cea dinamica identifica un volum mai mare de nevoi ciclice neacoperite( 2.789.607 mii lei fata de 265.377 mii lei) si un volum mai redus de surse ciclice , datorita faptului ca , privite din perspectiva de continuitate a activității, anumite elemente de active sau pasive ciclice își modifică conținutul economic.
Abordarea dinamica permite o mai justa politica de finanțare a procesului de exploatare, deoarece evidențiează necesarul real de resurse ce trebuie asigurat.
3.4 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR CURENT (TREZORERIA – T) LA SC ELCO SA SLATINA
Deciziile pe termen lung, cu privire la politica de investiții și de finanțare, influențează asupra fondului de rulment net. Fluctuația nivelului de activitate, măsurată prin cifra de afaceri și decalajele pe termen scurt dintre venituri și cheltuieli, încasări și plăți, influențează asupra necesarului de fond de rulment. Ajustarea valorii relativ constante a fondului de rulment net cu valoarea fluctuantă a necesarului de fond de rulment se realizează prin intermediul trezoreriei nete (TN).
TN=FRN-NFR ( 3.4.1.)
Această relație reflectă faptul că, orice fluctuație a FRN și/sau NFR influențează asupra trezoreriei nete, care constituie soldul disponibilităților resurselor financiare pe termen scurt sau excedentul capitalului permanent față de nevoia de active circulante neacoperite din resurse pe termen scurt.
Fluctuația trezoreriei nete depinde de evoluția fondului de rulment net și a necesarului de fond de rulment. Analiza structurală a elementelor patrimoniale permite managerilor societăților comerciale luarea deciziilor necesare corectării fluctuațiilor nedorite, în acest scop, fluxurile globale din relația de bază pot fi descompuse în fluxurile componente, astfel:
unde: sau
sau Deci:
sau
TN-FRN-NFR (3.4.2.)
FRN = CP – Ai (3.4.3.)
FRN – Ac – Dts NFR – (Ac Db – Pfin) –
(Dts – Cts- Scb) (3.4.4.)
NFR=S + Ct-Dc (3.4.5.)
TN = (CP – Ai) – [(Ac – Db – Pfin) – (Dts – Cts – Scb)] TN – (Ac – Dts) – (S + Ct – De)
(3.4.6.)
Trezoreria netă poate fi:
1. pozitivă, când FRN > NFR. In această situație, societatea comercială dispune
de un excedent de lichidități care permite efectuarea de plasamente fie pe piața
monetară, fie pe piețele de capital.
Trezoreria pozitivă asigură realizarea echilibrului financiar pe termen scurt. Totuși pe termen lung, utilizarea ineficientă a resurselor durabile poate avea consecințe negative asupra recompensării capitalurilor proprii și rambursării împrumuturilor contractate de pe piață. Această situație este specifică societăților comerciale din sfera comerțului.
In practică pot exista situații speciale, în care trezoreria este pozitivă, dar atât FRN cât și NFR au valori negative.
2. negativă, când FRN < NFR. în această situație, societatea comercială nu-și
poate finanța integral ciclul de exploatare pe seama FRN. Aceasta trebuie să
recurgă la contractarea de noi credite bancare.
întrucât mărimea creditelor este superioară mărimii lichidităților, costurile financiare și expunerea la risc cresc. Riscurile sunt atât de natură, economică cât și de natură financiară: fluctuația permanentă și respectiv inversarea nedorită a ratei medii a dobânzii pe piață. Trezoreria negativă este mai des întâlnită în cazul societăților comerciale din industrie.
în practică pot exista situații speciale, în care trezoreria este negativă, dar atât FRN cât și NFR au valori pozitive.
3. neutră, când FRN = NFR. în practică situația în care societatea comercială
dispune de un FRN care finanțează exact NFR se poate întâlni în mod
excepțional.
în practică, situațiile, în care valoarea trezoreriei nete fluctuează în jurul pragului de neutralitate, sunt mult mai frecvente în raport cu neutralitatea absolută.
Din cele expuse rezultă că lichiditățile și îndatorarea sunt elemente constitutive ale trezoreriei nete. Aceasta reflectă fie disponibilitățile bănești, fie creditele pe tremen scurt la un moment dat:
TN =Disponibilități bănești – Credite pe termen scurt (3.4.6.)
Trezoreria netă se mai poate determina ca diferență între trezoreria de activ, și trezoreria de pasiv, pe baza informațiilor din bilanțul funcțional sau economic.
TN = TA – TP (3.4.7.)
Trezoreria de activ cuprinde:
casa;
conturi curente la bănci;
plasamente pe termen scurt: obligațiuni și acțiuni cotate și necotate, alte titluri
de plasament;
avansuri de trezorerie;valori de încasat;
acreditive.
Trezoreria de pasiv cuprinde.
credite bancare pe termen scurt;
efecte scontate neajunse la scadentă;
obligații de plată pe bază de efecte comerciale.
Asupra soldului trezoreriei nete influențează următorii factori:
valoarea producției încasate;
ritmul încasărilor creanțelor;
valoarea ritmului plăților scadente;
poziția societății comerciale pe piața monetară a creditului. Excedentul sau deficitul capitalului disponibil, în raport cu capitalul necesar finanțării ciclului operațiunilor curente, se poate exprima în mărime relativă, prin intermediul raportului:
Această rată reflectă gradul în care fondul de rulment, participă la acoperirea
necesarului de fond de rulment.
Capacitatea societății comerciale de a plăti datoriile pe termen scurt la scadentă se
analizează utilizând rata lichidității generale sau curente, rata trezoreriei imediate și rata
trezoreriei relative.
3.4.1. ABORDAREA STATICA A TREZORERIEI
Calculul trezoreriei in varianta statica1 este prezentat in tabelul nr. 3.4.1.1., pentru calcul fiind utilizate datele din bilanțul financiar .
Tabelul nr. 3.4.1.1.
In intervalul 2000-2003 trezoreria întreprinderii a fost pozitivă, ceea ce înseamnă ca fondul de rulment a fost suficient pentru a asigura finanțarea ciclului de exploatare, excedentul de finanțare regăsindu-se sub forma disponibilităților bănești proprii din conturi bancare si din casă. Putem spune ca întreprinderea se găsește intr-o situație favorabila, care se caracterizează prin autonomie financiara pe termen scurt si echilibru financiar. Având insa in vedere ca întreprinderea realizează timp de cel puțin trei exerciții financiare o trezorerie pozitiva de nivel ridicat, situația nu trebuie neapărat interpretata ca fiind favorabila, întrucât abundenta disponibilităților ar putea semnifica si o insuficienta a utilizării lor.
In anul 2002, fata de 2001, situația trezoreriei s-a îmbunătățit, înregistrând o creștere de la valoarea de 677.099 mii lei in anul 2000 la valoarea de 1.086.116 mii lei , creștere in mărimi absolute de 409.017 mii lei, iar in mărimi relative, de 60,41%.Aceasta creștere importanta a trezoreriei se datorează, pe de o parte, creșterii fondului de rulment cu 124.323 mii lei (13,19%) in anul 2001 fata de anul 2000, iar pe de alta parte reducerii necesarului de fond de rulment, acesta înregistrând in anul 2001 o valoare negativa ( -19.317 mii lei).
In anul 2003, fata de anul 2002, nivelul trezoreriei a crescut de la suma de 1.086.116 mii lei la suma de 1.136.294 mii lei, respectiv cu 50.178 mii lei ( 4,62%).Creșterea trezoreriei se datorează scăderii mai accentuate a necesarului de fond de rulment ( care in anul 2002 înregistrat tot o valoare negativa ), scăzând cu 225.252 mii lei, scădere care compensează reducerea fondului de rulment cu 175.074 mii lei
( 16,41%).
Finanțarea activelor ciclice ale întreprinderii pentru anul 2003( 5.358.202 mii lei) poate fi sintetizata in figura următoare:
ACTIV PASIV
La finanțarea activelor ciclice au fost alocate:
Resurse stabile: 891.725 mii lei (16,64%).
Resurse ciclice: 4.466.477 mii lei (83,36%);
Trezoreria de pasiv : 0 mii lei.
Figura de mai sus evidențiază surplusul de resurse ciclice fata de nevoile ciclice, nevoia de fond de rulment fiind negativa.
3.4.2 ABORDAREA DINAMICĂ A TREZORERIEI
Calculul trezoreriei in varianta dinamica este prezentat in tabelul nr. 3.4.2.1., pentru calcul fiind utilizate datele din bilanțul funcțional .
Tabelul nr. 3.4.2.1.
Trezoreria înregistrează aceleași valori ca si in cazul abordării statice, întrucât in cazul ambelor abordări nu se schimbă valorile trezoreriei de activ si de pasiv.
In anul 2002, fata de 2001, situația trezoreriei s-a îmbunătățit, înregistrând o creștere de la valoarea de 677.099 mii lei in anul 2000 la valoarea de 1.086.116 mii lei , creștere in mărimi absolute de 409.017 mii lei, iar in mărimi relative, de 60,41%.Aceasta creștere importanta a trezoreriei se datorează creșterii intr-o proporție mai mare a fondului de rulment, cu 502.283 mii lei (14,49%) fata de creșterea necesarului de fond de rulment, cu 93.266 mii lei ( 3,34%).
In anul 2003, fata de anul 2002, nivelul trezoreriei a crescut de la suma de 1.086.116 mii lei la suma de 1.136.294 mii lei, respectiv cu 50.178 mii lei ( 4,62%).Creșterea trezoreriei se datorează scăderii mai accentuate a necesarului de fond de rulment fată de scăderea fondului de rulment; astfel, necesarul de fond de rulment scade in anul 2002 fata de anul 2001 cu 150.385 mii lei (5,22%), scădere care depășește reducerea fondului de rulment , de 100.207 mi lei (2,52%).
Finanțarea activelor ciclice ale întreprinderii pentru anul 2003( 8.332.202 mii lei) poate fi sintetizata in figura următoare:
ACTIV PASIV
La finanțarea activelor ciclice au fost alocate:
Resurse stabile: 3.868.782 mii lei (46,43%);
Resurse ciclice: 4.463.420 mii lei (53,57%);
Trezoreria de pasiv : 0 mii lei.
Comparând rezultatele obținute prin cele doua abordări, se pot formula următoarele concluzii:
Analiza funcțională (dinamica) a echilibrului financiar pune in evidenta un volum mai mare de surse stabile disponibile pentru finanțarea nevoilor ciclice ( in anul 2003 valoarea funcționala a fondului de rulment este de 3.466.706 mii lei, fata de numai 942.476 mii lei, cât este valoarea fondului de rulment in abordarea statica);
Nivelul resurselor ciclice disponibile pentru finanțarea nevoilor ciclice diferă de asemenea de la o abordare la alta, dar in sens invers; astfel ,în anul 2003 valoarea funcționala a resurselor ciclice este de 5.599.714 mii lei, iar valoarea statica a acestora este de 5.602.771 mii lei;
Analiza comparativa a celor doua situații analizate pune in evidenta faptul ca in varianta funcționala , nivelul nevoilor ciclice creste fata de varianta statică cu 55,50% ( de la 5.358.202 mii lei in varianta statică, la 8.332.202 mii lei in varianta dinamica, deci in mărimi absolute înregistrează o creștere cu 2.974.000 mii lei).Sursele stabile (capitalul permanent) cresc in varianta dinamică pentru anul 2003cu 3.484.170 mii lei, adică cu 100,37%, in timp ce sursele ciclice scad in varianta dinamică cu 3.077 mii lei ( 0,05%).Se poate observa ca nivelul superior al surselor stabile reușește sa compenseze nivelul inferior al surselor ciclice precum si nivelul superior al nevoilor ciclice, ceea ce conduce la o valoare pozitivă a trezoreriei (care rămâne constantă in varianta dinamică) si deci la echilibru financiar la nivelul societății comerciale.
3.5. ANALIZA RATELOR DE FINANTARE
LA SC ELCO SA SLATINA
Ratele de finanțare pun in evidenta modalitățile de finanțare a investițiilor întreprinderii, care pot fi strategice, de exploatare si de echilibru.
a) Rata de finanțare a activelor imobilizate din surse permanente exprima măsura in care activele imobilizate sunt finanțate din capitaluri permanente, putând fi mai mare, egala sau mai mica decât 1.
b) Rata de finanțare a activelor imobilizate din capitalul propriu exprima gradul in care capitalul propriu participa la finanțarea activelor imobilizate.
c) Rata de finanțare a nevoii de fond de rulment măsoară proporția in care necesarul de fond de rulment este acoperit pe seama surselor permanente ( fondul de rulment).
Rata de acoperire a riscului măsoară capacitatea de rambursare a creditelor pe termen mediu si lung din fluxul de numerar generat intr-o perioada de gestiune, exprimând numărul de ani in care creditul este posibil de rambursat pe seama cash-flow-ului.
Cash-flow = (profit net + amortizare + împrumuturi pe termen mediu si lung + aporturi de capital ) – Investiții + ratele de rambursare a creditului variația necesarului de fond de rulment).
e) Rata de finanțare a capitalului investit arata in ce măsura resursele stabile acoperă capitalul investit de către întreprindere.
Calculul ratelor de mai sus este prezentat in tabelul nr. 3.5.1.:
Datele suplimentare si calculul cash-flow-ului sunt prezentate in tabelul nr. 3.5.2.:
Tabelul nr. 3.5.2.
mii lei –
Rata de finanțare a activelor imobilizate din surse permanente a înregistrat valori supraunitare pe intervalul 2001-2003 ceea ce înseamnă ca activele stabile au fost finanțate integral din surse stabile si exista un surplus de surse permanente care se constituie sub forma de fond de rulment.(in toți anii, fondul de rulment înregistrează valori pozitive, respectiv: 942.476 mii lei in anul 2001 1.066.799 mii lei in anul 2002i 891.725 mii lei in anul 2003)
Se observa ca in anul 2002, fata de anul 2001, rata cunoaște o creștere de 8,54%, ceea ce arata ca , într-adevăr, fondul de rulment al întreprinderii din anul 2001 a fost superior celui din anul 2000, ceea ce a dus la îmbunătățirea echilibrului financiar al firmei. Creșterea ratei de finanțare a activelor imobilizate s-a datorat, pe de o parte, creșterii capitalului permanent cu 13.999 mii lei (0,58%), iar pe de alta parte, reducerii activelor imobilizate nete cu 110.324 mii lei (7,49%).
In anul 2003, fata de anul 2002, rata de finanțare a activelor imobilizate cunoaște o scădere cu 13,48%, ceea ce reflecta reducerea fondului de rulment al întreprinderii in anul 2002 fata de anul 2001, ceea ce va afecta echilibrul financiar al întreprinderii. Scăderea ratei in anul 2002 a avut ca si cauza creșterea intr-un ritm mai mare a activelor imobilizate, care au crescut cu 291.712 mii lei (21,40%), fata de creșterea capitalului permanent, cu 116.638 mii lei (4,80%).
Se poate formula deci concluzia, potrivit valorilor ratei de finanțare a activelor imobilizate , ca in anul 2002fata de anul 2001 structura de finanțare a întreprinderii s-a ameliorat, iar in anul 2003,comparativ cu 2002, aceasta din urma a cunoscut o deteriorare.
Rata de finanțare a activelor imobilizate din capitalul propriu înregistrează valori supraunitare pe intervalul de referință, ceea ce înseamnă ca activele imobilizate sunt finanțate integral din capitalul propriu si ca exista un fond de rulment propriu pozitiv (fondul de rulment propriu al întreprinderii are in anul 2001o valoare de 942.476 mii lei, in anul 2002o valoare de 1.052.749 mii lei, iar in anul 2003o valoare de 891.725 mii lei).In toți cei trei ani, rata înregistrează valori destul de ridicate, resursele financiare fiind superioare nevoilor stabile ( in anul 2001 cu 942.476 mii lei, in anul 2002cu 1.052.749 mii lei si in anul 2003cu 891.725 mii lei), ceea ce demonstrează ca procesul de exploatare nu este dependent de finanțarea din surse externe.
Se observa ca in anul 2002,fata de anul 2001, rata cunoaște o creștere de 8,54%, lucru demonstrat de faptul ca fondul de rulment propriu al întreprinderii din anul 2002a fost superior celui din anul 2001 ceea ce a dus la îmbunătățirea echilibrului financiar al firmei. Creșterea ratei de finanțare a activelor imobilizate s-a datorat reducerii intr-o proporție mai mica a capitalului propriu, cu 51 mii lei (0,01%), fata de reducerea activelor imobilizate nete, cu 110.324 mii lei( 7,49%).
In anul 2003, fata de anul 2002, rata de finanțare a activelor imobilizate cunoaște o scădere cu 13,48%, ceea ce reflecta reducerea fondului de rulment propriu al întreprinderii in anul 2003fata de anul 2002 ceea ce va afecta echilibrul financiar al întreprinderii. Scăderea ratei in anul 2003a avut ca si cauza creșterea intr-un ritm mai mare a activelor imobilizate, care au crescut cu 291.712 mii lei (21,40%), fata de creșterea capitalului propriu, cu 130.688 mii lei (5,41%).
Rata de finanțare a nevoii de fond de rulment reflecta măsura in care excedentul de resurse permanente (FR) reușește sa finanțeze nevoile ciclice ale procesului de exploatare (NFR).In cazul de fata, rata de finanțare a nevoii de fond de rulment se poate calcula numai pentru anul 2000, singurul an in care necesarul de fond de rulment are o valoare pozitivă. In anul 2000, rata înregistrează o valoare de 3,55, ceea ce înseamnă că , in anul 2000, fondul de rulment a fost suficient de mare pentru a acoperi nevoia de fond de rulment, rezultând o trezorerie neta pozitiva, egala cu 1.136.294 mii lei.
Rata de acoperire a riscului reflecta faptul ca întreprinderea degaja un cash-flow suficient de mare pentru a acoperi datoriile pe termen mediu si lung. Rata de acoperire a riscului se poate calcula numai pentru anul 2002 singurul an in care întreprinderea angajează datorii pe termen mediu si lung. Se poate afirma ca situația întreprinderii este favorabila din punct de vedere al rambursării împrumuturilor, rata de acoperire a riscului fiind mai mica decât durata de rambursare a datoriilor pe termen lung ( in anul 2002 ani, fata de 3 ani, cat este perioada de rambursare).
Rata de finanțare a capitalului investit înregistrează valori supraunitare in toți cei trei ani de analiză. Situația întreprinderii poate fi considerata favorabila, întrucât decalajul intre resursele stabile si capitalul investit nu depășește cu mult 10%, situându-se sub procentajul nefavorabil de 25-30%.In anul 2002 fata de anul 2001, rata a înregistrat o creștere cu 6,98 %, datorita creșterii intr-o proporție mai mare a resurselor stabile (care cresc cu 453.605 mii lei in mărimi absolute si cu 8,50% in mărimi relative) fata de creșterea capitalului investit, care înregistrează o creștere cu numai 44.588 mii lei ( 0,96%).In anul 2003, fata de anul 2002, rata își menține constantă valoarea, ca urmare a modificării in proporții apropiate a resurselor stabile si a capitalului investit. Astfel, resursele stabile cresc cu 237.720 mii lei ( 4,10%), iar capitalul investit se mărește cu 187.542 mii lei ( 3,98%).Aceasta rata trebuie sa fie analizata in corelație cu rata de finanțare a activelor imobilizate din resurse permanente: astfel, pe intervalul 2001-2003 ambele rate înregistrează valori supraunitare, putându-se afirma că societatea comercială se afla in echilibru financiar.
CAPITOLUL 4
ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ
ALE BILANȚULUI LA SC ELCO SA SLATINA
4.1. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ
ALE ACTIVULUI BILANȚULUI
Tabel nr. 4.1.1.
– mii lei –
La nivelul perioadei de analiză, rata imobilizărilor prezintă fluctuații. Astfel, ea scade cu aproximativ 5 procente în 2002 manifestând o tendință de revenire în 2003 Pe întreaga perioadă ea a prezentat un nivel scăzut, care însă poate fi considerat acceptabil, având în vedere domeniul de activitate al întreprinderii (comerțul cu amănuntul).
ICA > IAI ceea ce înseamnă că ritmul de creștere al activelor imobilizate a fost devansat de cel al cifrei de afaceri, adică activele imobilizate au crescut într-o proporție mai mică decât cifra de afaceri. Ca efect putem observa sporirea vitezei de rotație a activelor imobilizate, un efect pozitiv general asupra evoluției firmei. Cu alte cuvinte, creșterea vitezei de rotație a activelor imobilizate se traduce printr-o sporire a eficienței utilizării lor, adică se înregistrează o creștere a cifrei de afaceri obținută la un leu imobilizări.
Tabel nr. 4.1.2.
– mii lei –
Tabel nr. 4.1.3.
– mii lei –
Tabel nr. 4.1.4.
– mii lei –
Tabel nr. 4.1.5.
– mii lei –
În corespondență cu rata activelor imobilizate, rata activelor circulante a avut și ea o evoluție fluctuantă, sporind în 2002 și revenind până aproape de valoarea inițială în 2003. Diminuarea ratei înregistrată la nivelul anului 2003 s-a făcut pe fondul scăderii activelor circulante într-un ritm mai mare comparativ cu activul total (în condițiile în care cealaltă componentă a activului total – activele imobilizate – a sporit).
Scăderea nivelului activelor circulante la nivelul anului 2003s-a făcut pe seama diminuării stocurilor și a creanțelor, sporirea sensibilă a disponibilităților nereușind să compenseze diminuarea primelor două.
Proporția stocurilor în totalul activelor circulante se diminuează continuu pe întreaga perioada de analiză, ceea ce se traduce printr-o creștere a gradului de lichiditate a activelor circulante. În activul total, stocurile cresc ca pondere în 2001, în condițiile în care ritmul lor de creștere (130%) îl devansează pe cel al activului total (126%) – care se află sub influența tendinței descendente a activelor imobilizate. În ultimul an de analiză, ponderea stocurilor în total activ scade cu peste patru procente, pe fondul scăderii nivelului stocurilor și al creșterii activului total. Ea se menține totuși la un nivel ridicat pe întreaga perioadă, fenomen ce poate fi considerat normal, având în vedere domeniul de activitate al firmei.
Astfel, la nivelul ultimului an de analiză, atât stocurile cât și cifra de afaceri scad, dar scăderea stocurilor este mai accentuată, ceea ce permite obținerea unei viteze de rotație a stocurilor superioare, comparativ cu exercițiul financiar 2002
Asemenea stocurilor, creanțele prezintă și ele o tendință fluctuantă. Nivelul lor din 2002ste ușor inferior celui din 2001 Ponderea lor în activele circulante și în total activ urmează aceeași tendință (creștere în 2003și scădere în 2003.)
Comparând indicele de creștere al creanțelor cu cel al cifrei de afaceri, se observă o creștere a vitezei de rotație în 2002și o scădere semnificativă a acesteia în 2003 Scăderea vitezei de rotație a creanțelor la nivelul anului 2003reflectă o creștere a duratei de încasare a creanțelor, creștere ce provine din relaxarea termenelor contractuale. Se observă că sporirea de către firmă a duratei creditului-client nu a avut ca efect sporirea vânzărilor, care dimpotrivă, au scăzut atât în prețuri comparabile, cât și în prețuri curente. Cu alte cuvinte, încercarea întreprinderii de a-și menține vânzările la nivelul din 2002a eșuat, cel puțin parțial.
Oricum, creanțele înregistrate pe întreaga perioadă de analiză nu provin din activitatea de bază a întreprinderii (comerțul cu amănuntul presupune plata pe loc a contravalorii mărfurilor). Ele provin din activități auxiliare, precum asigurarea de servicii de transport.
În ceea ce privește disponibilitățile bănești, acestea sporesc pe întreaga perioadă de analiză. Aceeași tendință este urmată și de rata disponibilităților, atât în cazul raportării la activele circulante cât și în cazul raportării la total activ. De menționat că investițiile financiare pe termen scurt au fost inexistente pe întreaga perioadă.
Valorile ridicate ale ratei disponibilităților bănești, precum și tendința de creștere continuă a acesteia, reflectă o utilizare ineficientă de către întreprindere a activelor sale cele mai lichide.
ANALIZA LICHIDITĂȚII LA SC ELCO SA SLATINA
Tabel nr. 4.2.1.
– mii lei –
Tabel nr. 4.2.2.
– mii lei –
Tabel nr. 4.2.3.
– mii lei –
Tabel nr. 4.2.4.
– mii lei –
Prin analiza ratelor de lichiditate măsurăm capacitatea întreprinderii de a face față obligațiilor pe termen scurt. Analiza ratelor de lichiditate se realizează prin compararea ansamblului lichidităților potențiale cu exigibilitățile potențiale.
Rata lichidității generale prezintă un ușor trend descendent, valorile ei menținându-se totuși în apropierea limitei inferioare a intervalului considerat optim: (1,2 ; 2). În anul 2002 putem spune că situația firmei este bună, deoarece, cel puțin pe termen scurt, datorită activelor circulante mai mari decât obligațiile curente, aceasta are capacitatea de a-și onora datoriile exigibile. După cum se poate observa nu se ajunge la o corespondență deplină între activele circulante și resursele corespunzătoare, o întârziere în încasarea vreunei creanțe neducând neapărat la imposibilitatea acoperirii obligațiilor curente.
Rata lichidității reduse exprimă capacitatea de a-și onora obligațiile pe termen scurt din acele active circulante ce pot fi transformate relativ rapid în disponibilități.
Se poate constata că rata lichidității reduse se află sub limita minimă (aceasta fiind de 0,6) pe întreaga durată analizată, prezentând totuși o tendință de creștere. Rata lichidității reduse crește (în anul 2002 pe seama sporirii într-un ritm mai rapid a totalului activelor circulante luate în calcul decât cel al datoriilor pe termen scurt (160,34% față de 140,42%). Creșterea în anul următor se datorează faptului că datoriile pe termen scurt scad într-un ritm mai rapid decât cel în care scade totalul activelor circulante luate în calcul. Rata lichidității reduse crește de la un an la altul, însă nu în aceeași proporție.
Rata lichidității curente pune în corespondență elementele cele mai lichide ale activului cu obligațiile pe termen scurt, reflectând capacitatea firmei de a-și onora obligațiile pe termen scurt din plasamente și disponibilități.
Rata lichidității curente prezintă un trend ascendent, dar care se află totuși sub limita minimă, considerându-se că intervalul optim în care poate lua valori această rată este (0,4 ; 0,6). Creșterea acestui indicator are loc în principal datorită majorării disponibilităților de care dispune firma, investițiile financiare pe termen scurt fiind inexistente.
Rata lichidității imediate caracterizează capacitatea firmei de a rambursa prompt datoriile, ținând cont de disponibilitățile existente. Această rată prezintă un trend ascendent, datorat în mare parte de tendința de creștere permanentă a disponibilităților bănești. Dacă în anul 2001valoarea acestei rate se afla sub limita minimă (0,2), ea ajunge ca în anul 2003să se situeze pe intevalul optim (0,2 ; 0,3). Putem spune că, în prezent, firma își poate onora cu succes și rapiditate datoriile pe care le are.
BIBLIOGRAFIE
1. Bistriceanu, Gh. D., Adoniței M.N., Negrea E., Finanțele agenților economici, Editura Economică, București,2001
2. Buglea, A., Analiza situației financiare, Editura Mirton, Timișoara, 2004
3. Bran, P., Relațiile financiar- bancare ale societății comerciale,Editura Tribuna Economică, București, 1994
4. Conso, P. , La gestion financiere de l’entreprise, Ed, Dudod, Paris, 1991
5. Cristea, H., Talpoș, I., Finanțele unităților economice – caiet de studiu și de aplicații practice, Universitatea Timișoara, 1984
6. Cristea, H., Talpoș, I.,Cosma, D., Gestiunea financiară a întreprinderilor,Editura Mirton, Timișoara, 1998
7.Cristea, H., Talpoș, I.,Corduneanu, C., Lăbuneț, A., Pirtea, M.,Gestiunea financiară a societăților comerciale, Editura Mirton, Timișoara, 2001
8.Hoantă, N., Finanțele firmei, Editura Continent, Sibiu, 1996
9. Stancu, I., Finanțe, Ed. Economică, București, 1997
10. Talpoș, I., Finanțele României, vol. 1, Ed. Sedona, Timișoara, 1997
11. Vintilă, G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed, Didactică și Pedagogică, București, 2000
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu Privind Finantarea Si Gestionarea Activelor Circulante la S.c.elco S.a.slatina (ID: 130300)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.