STUDIU PRIVIND EVALUAREA POTENȚIALULUI BIOMOTRIC AL POPULAȚIEI ȘCOLARE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR, GIMNAZIAL, LICEAL DIN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT ALE… [305876]

[anonimizat], LICEAL DIN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT ALE ORAȘULUI COMARNIC

Coordonator:

Conf. univ. dr. BĂDICU GEORGIAN

Candidat: [anonimizat] – ANCUȚA

Liceul “Simion Stolnicu” [anonimizat] 2018 – 2020

Avizul conducătorului științific,

([anonimizat])

[anonimizat]/(a) ___________________________________________

[anonimizat]-științifice cu titlul

______________________________________________________________

______________________________________________________________

______________________________________________________________

Data, Semnătura,

CUPRINS

CAPITOLUL I

Introducere …………………………………………………………………………………………….. 4

1.1 Activitățile sportive din Orașul Comarnic…………………………………………….5

1.2 Educația fizică și sportivă în școală ………………………………………………………….. 7

1.2.1 Evaluarea în educație fizică și sport ……………………………………………………….. 9

1.2.2 Sistemul Național de Evaluare la disciplina educație fizică și sport……………….15

1.2.3 Instrumente de măsurare și evaluare………………………………………………….17

1.3 Beneficiile activității fizice asupra sănătății………………………………..…….….19

1.3.1 Sportul – sedentarismul, supraalimentarea, suprasolicitare………………………..21

1.3.2 Indicele de masă corporală……………………………………………………………………….23

1.4 Particularitățile motrice ale elevilor la diferite vârste………………………………..24

1.5 Studierea potențialului biomotric al elevilor din România ………………………….26

1.5.1 Istoricul biomotriei………………………………………………………………….26

1.5.2 Tipuri de măsurători incluse în Proiectul Biomotric…………………………….….29

CAPITOLUL II

Organizarea cercetării

2.1 Data, locul și subiectii cercetării……………………………………….…………….42

2.2 Metode de cercetare………………………………………………….……………….46

2.2.1 Metoda studiului bibliografic………………………………………………………46

2.2.2 Metoda experimentului…………………………………………………………….47

2.2.3 [anonimizat]…………………………………..………….48

2.2.4 Metoda observației…….……………………………………….…………..………..48

2.2.5 [anonimizat] a datelor………………………….…49

CAPITOLUL III

3.1 Colectarea datelor si interpretarea acestora…….……………………………………..51

3.2 Concluzii și recomandări……………………………………………………………………………….152

Bibliografie……………………………………………………………………………………………………154

Anexe

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

“[anonimizat]”. (Goethe)

“În contextul societății moderne în care starea de sănătate a [anonimizat], obezitate, [anonimizat], [anonimizat] o mare responsabilitate profesională”. La acestea se mai adaugă: lipsa de timp a părinților pentru educarea copiilor, excesul de tehnologie, alimentația abundentă și nehrănitoare, stresul.

Pentru a menține o stare de bine fizică, mentală și socială a copilului, activitatea fizică joacă un rol important în contextul medicinii preventive. Activitatea fizică și condiția fizică din timpul copilăriei și adolescenței pot influența starea de sănătate în timpul acestor perioade, dar și mai târziu, la vârsta adultă.

Realizarea armoniei interioare și exterioare a omului, încă din cele mai vechi timpuri, constă în împletirea exercițiilor fizice cu alte nobile îndeletniciri precum retorica, filozofia și geometria. Toate acestea formau un ansamblu de educare a omului pentru viață și pentru societate. Tot referindu-ne la antici, ne gândim la idealul de bine și de frumos, de armonie a trăirilor.

Abordarea interdisciplinară a domeniului motricității permite cristalizarea unor concepții privind rolul practicării exercițiilor fizice asupra stării de sănătate.

Medicii evidențiază în mod frecvent conexiunile organism – condiție fizică – stare emoțională – mediu social.

Dezvoltarea fizică armonioasă reprezintă unul dintre obiectivele generale ale educației fizice. Armonia presupune existența unor raporturi optime între indicii somatici (înalțime, greutate, perimetre, diametre) și funcționali ai organismului (frecvență cardiacă, capacitate vitală). Pe baza existenței acestei concordanțe între indicii amintiți se poate constitui o capacitate motrică și de efort adecvate particularităților fiecărei categorii de subiecți angrenați în activitatea de educație fizică.

Astfel, profesorul de educație fizică trebuie să cunoască particularitățile procesului de creștere și de dezvoltare a organismului la diferite vârste, precum și efectele practicării anumitor exerciții asupra organismului, astfel încat să fie capabil să selecteze un anumit conținut al instruirii.

“Școala reprezintă un mediu de dezvoltare armonioasă a elevilor, iar datele culese în cadrul Programului BIOMOTRIC ajută la conturarea strategiilor eficiente în domeniul educației și al sănătății lor”[1].

Scopul acestei lucrări este acela de a aduce în discuție faptul că fiecare persoană ar trebui să-și asigure un echilibru rațional al existenței, să adopte un stil de viață sănătos.

Prin evaluarea potențialului biomotric putem obține informații prețioase despre dezvoltarea fizică a individului, despre existența unor eventuale atitudini deficitare ale aparatului locomotor, precum și informații despre condiția fizică cu influențe majore în integrarea in mediul social.

Actualitatea temei este dată de concordanța condiție fizică – stare de sănătate.

Scopul cercetării este de a forma o imagine cuprinzătoare și coerentă referitoare la nivelul actual al dezvoltării biomotrice al populației școlare în condițiile socio – economice și geografice din localitatea Comarnic, județul Prahova, dezvoltarea copiilor la diferite vârste, dezvoltarea bazei de date privitoare la potențialul biomotric al populației, aspecte ce pot fi studiate în legătură cu starea de sănătate a populației vizate, mijloace de evaluare.

Ipoteza de la care pleacă această cercetare este aceea că măsurarea pe termen lung a unui set de parametrii antropometrici și biomotrici, pot duce la îmbunătățirea stării de sănătate, la prevenirea bolilor sedentarismului, la nivelul populației școlare.

1.1 Activitățile sportive din Orașul Comarnic

Cunoscut în vechime ca un mic sat înființat de mocanii transilvăneni, “Comarnicul se întinde astăzi frumos așezat peste dealurile ce se înalța de o parte și de alta a Văii Prahovei. Orașul Comarnic este așezat la o altitudine de 600 – 700m, la contactul Carpaților cu Subcarpații de Curbura între Sinaia, Breaza, Secăria și Talea. În centrul localității ajungi după ce parcurgi străduțele înguste mărginite de copaci bătrâni. Se situează pe ambele maluri ale Râului Prahova, între Valea lui Bogdan la nord și Văile Saarului și Beliei la sud. Râul Prahova îl străbate pe o lungime de aproape 6 km. Pe verticală, orașul are gospodării așezate și pană la 1000 m altitudine. Natura a fost darnică cu această localitate, condițiile climatice favorizând dezvoltarea vegetației forestiere și a pajiștilor”.

Acest mic oraș de munte este o pepinieră de talente. Comărnicenii sunt renumiți pentru dragostea lor de artă și tradiție, pentru talentul în arii diferite, de la dans, pictură, muzică, poezie, teatru, la sport sau IT.

Comarnicul este o zonă extrem de frumoasă și atractivă pentru iubitorii de drumeții și poate fi folosit ca punct de plecare pentru multe trasee de montan – bike, orientare turistică, având legatură și cu Valea Doftanei. Dealurile înalte de aproape 1300 m altitudine sunt numai bune de luat la pas, iar priveliștea ce se așterne ochilor, odată ajuns la înaltime este splendidă. Cadrul natural deosebit are peisaje variate. Amplasarea într-o zonă de dealuri înalte și pe cel mai circulat drum din țară îi conferă Comarnicului un potențial enorm de dezvoltare turistică: clima este mai blandă decât a stațiunilor montane, pantele mai line [2].

Activitățile sportive erau în trecutul nu prea îndepartat îndeletniciri de bază ale comărnicenilor, iar talentele și rezultatele nu întârziau să apară, fie că era sport individual sau de echipă. Așa se face că bazele sportive din incinta școlilor, dar mai ales stadionul “Vulturul” și arena de popice “Cimentul” erau luate cu asalt de tineri (și nu numai), care doreau să practice sportul, atât de necesar pentru sănătatea noastră, aici având loc numeroase întreceri sportive, atât la nivel județean, dar și național, existând echipe de fotbal, popice, handbal etc. dar și sportivi de certă valoare care practicau sporturi de iarna (bob, sanie sau schi), cel mai elocvent exemplu fiind boberul Ion Panțuru, care in 1968 a format un echipaj cu Nicolae Neagoe , cucerind singura medalie olimpică (medalie de bronz la JO de la Grenoble – Franța) a țării. În anul 2014, fostul elev al liceului nostru, Radu Sovăială a făcut parte din lotul olimpic din cadrul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci, Rusia.

Anual, elevii liceului participă în cadrul Olimpiadei Sportului Școlar și Olimpiadei gimnaziilor la competiții județene de fotbal, handbal, șah, atletism, având rezultate notabile. La competiția națională “Cupa Timbark Junior. Descoperă campionii!”, elevii claselor de învățământ primar au fost campioni regionali la fotbal pe teren redus.

La acest moment, foarte mulți elevi activează în cadrul Clubului Sportiv “Vulturul” Comarnic, la ramura Karate, în cadrul Asociațiilor Sportive “Viitorul” și “Olimpia” Comarnic – fotbal, Clubul Copiilor – șah, Asociația “Zestrea Carpaților” și Centrul Cultural Comarnic – dansuri populare și moderne, asociații care împreună cu părinții și profesorii sprijină copiii talentați să-și descopere și să fructifice talentele native.

Tot în Comarnic, Federația Romană de Orientare Turistică organizează anual Cupa României la Orientare turistică. Pentru elevii neexperimentați ai școlilor din localitate se organizează Cupa Orașului Comarnic, cu trasee aplicative special amenajate. Elevii participă într-un numar impresionant, cu mare interes, stabilind de la an la an recorduri personale și chiar fiind selectați în loturile unor Cluburi.

Sportul înseamna viitor, disciplină, ordine. Comarnicul are istorie în ceea ce privește sportul, are prezent și poate avea viitor. Viitorul sportiv înseamnă copii sănătoși cu o dezvoltare fizică armonioasă, părinți implicați, profesori devotați meseriei, strategie de succes bazată pe educație.

Figura 1: Activități sportive desfășurate cu elevii Liceului “Simion Stolnicu” Comarnic

1.2 Educația fizică și sportivă în școală

“Educația fizică este o componentă a educației generate, integrate, alături de educația intelectuală, educația morală, educația estetică și educația tehnico-profesională alcătuind un sistem prin interdependență și relații reciproce, ele formând un întreg, un sistem”

Educația fizică presupune întotdeauna o activitate. Este tipul fundamental de activitate motrică care implică legi, norme, prescripții metodice,..etc, în scopul realizării unor obiective instructive – educative bine precizate. Educația fizică, ca disciplină de învățământ, beneficiază de cadre didactice specializate în predare, programe specifice, obligativitatea participării la lecție (forma organizatorică de bază), posibilitatea elevilor de a participa la competiții, de a fi selectați într-o ramură de sport, evaluarea randamentului elevilor se face pe baza unor probe și criterii precise.

Potrivit autorului Cârstea Gheorghe, 2000, educația fizică se desfășoară în două modalități:

-ca proces instructiv – educativ bilateral

-ca activitate independentă

Ca proces instructiv – educativ bilateral, educația fizică se desfasoară în timp, permanent și sistematic. Conducatorul/ profesorul de specialitate are responsabilitate precisă asupra acestui proces. Elevii trebuie să fie receptivi, să fie atenți și să încerce prin efort fizic și intelectual să-și însușească ceea ce este transmis de conducatorul procesului instructiv – educativ. Procesul instructiv – educativ se face cu participarea conștientă și activă a elevilor la propria formare.

Ca activitate independentă, educația fizică se desfasoară numai în timpul liber al elevilor și în absența profesorului. Activitatea este pregătită în timpul procesului instructiv – educativ, utilizată în timpul liber și respectând regulile însușite la școală.

Caracteristici ale educației fizice:

-educația fizică este accesibilă tuturor oamenilor, indiferent de starea de sănătate, varstă, ocupație, sex, rasă, credință religioasă, apartenență politică, etnie, zonă social – economică sau geografică.

-educația fizică are un predominant caracter formativ, în sensul că pregătește elevii pentru viață, pentru necesitățile existenței cotidiene. Ea se adresează cu precădere corpului uman (dezvoltare fizică armonioasă, rezistență cardio-respiratorie la eforturile fizice, dezvoltarea calităților motrice necesare în existența cotidiană, capacitatea de transfer a deprinderilor dobâdite în lecție, în viața de zi cu zi), dar și trăsăturilor de personalitate.

-educația fizică dispune de un număr foarte mare de exerciții fizice (exerciții pentru influențarea dezvoltării corecte și armonioase a corpului elevilor, exerciții pentru dezvoltarea calităților motrice, exerciții din deprinderi și priceperi motrice). Volumul, intensitatea și complexitatea exercițiilor se situează la nivel inferior față de antrenamentul sportiv.

-educația fizică școlară are caracter competitiv. Acesta este ilustrat atât de mijloacele folosite (sporturi, jocuri de mișcare, întreceri), cât și de participarea elevilor la competiții sportive școlare (campionate organizate la nivel de școală, județ, la nivel național, cupe, crosuri).

-educația fizică școlară vizează aspecte de ordin preventiv și de ordin corectiv (atitudini fizice deficitare).

Activitatea fizică, jocul și sportul se numără printre cele mai firești activități ale copilului. Jocul, cooperarea, interacțiunea, distracția, competiția și performanța constituie motive ale acestor activități. Elevii au nevoie să fie solicitați fizic, au nevoie de experiențe motrice, au nevoie să se joace cu ceilalți copii, să fie lăudați. Educația ar fi incompletă în absența educației fizice.

Educația fizică în școală favorizează dezvoltarea copilului, îl pregătește pentru viață din punct de vedere moral și fizic. Neglijența, deficiențele, lacunele înregistrate în timpul școlarizării obligatorii la disciplina educație fizică pot avea consecințe grave asupra capacității și posibilității de dezvoltare integrală a personalității elevului.

În școală există, în mod inevitabil și elevi cu probleme de motricitate. Aceștia nu trebuie izolați de restul clasei. Educația fizică oferă mijloace atractive, individualizate prin care pot fi atrași elevii (exemplu – diferite jocuri de mișcare, de atenție, de creativitate, de echilibru, de îndemânare, exercții din sporturi individuale sau de echipă).

1.2.1 Evaluarea în educație fizică și sport

Evaluarea în educația fizică școlară reprezintă un instrument prin care se realizează măsurarea și aprecierea calității procesului de educație fizică desfășurat în școală. Evaluarea se face pentru a stabili dacă ne îndeplinim obiectivele propuse sau nu.

“Evaluarea reprezintă un act prin care se realizează ameliorarea permanentă a sistemului. În acest sens, evaluarea devine un moment al procesului ca atare, punctul de plecare în autoreglarea sistemului, în ultimă analiză ea constituie chiar una din condițiile de desfășurare a unui proces instructiv-educativ, principiul său de funcționare, determinând schimbări în obiectivele activității și în strategia folosită” .

Scopul evaluării constă în analiza fiecărei secvențe de muncă, cu relevarea aspectelor izbutite, dar și a punctelor critice, care să conducă la adoptarea măsurilor adecvate de ameliorare a sistemului sau a activității evaluate.

Evaluarea obiectivă reprezintă condiția de baza în luarea unor măsuri care să amplifice succesul acțiunii de educație.

”Evaluarea în educația fizică și sportivă reprezintă acțiunea de recoltare, prelucrare și interpretare a rezultatelor obținute la un test (probă), în scopul de a lua cele mai bune decizii”. Evaluarea trebuie să fie în folosul elevului și al profesorului de educație fizică, pentru a-i ajuta să ia decizii potrivite cu privire la obiectivele pedagogice.

Tudor V.(2005), sintetizând punctele de vedere ale unor specialiști în evaluare, Dragnea A., Cârstea Gh., Firea E., descrie tipurile de evaluare, după finalități și circumstanțe:

-evaluare inițială sau diagnostică – aspecte măsurate înainte de începerea instrucției, activității;

-evaluare formativă – nivelul de atingere a obiectivelor intermediare, de reglare a activității;

-evaluare sumativă – modul de control al atingerii obiectivelor finale în vederea promovării sau certificării.

Evaluarea stabilește relația funcțională și semnificativă între elev și profesor. Testul (proba) este o sarcină realizată și cerută de profesor, măsurarea este răspunsul elevului și evaluarea este un feed-back al învățării asupra performanței în educația fizică școlară.

Figura 2: Legăturile funcționale dintre programă, procesul intructiv-educativ (în educația fizică școlară) și evaluare prezentate în “Guide pédagogique – Education physique élémentaire (1992).

O evaluare bine făcută poate fi un factor care să atragă elevul pentru activitatea desfașurată și nicidecum într-un factor stresant care să favorizeze o acțiune de respingere față de acesta.

Aspecte urmărite în cadrul evaluării:

-gradul de realizare a obiectivelor

-eficiența programelor folosite

-oportunitatea structurilor și formelor organizatorice

-activitatea profesor – elev

Prin evaluare putem determina eficiența activității elevului și activitatea desfășurată de profesor. Obiectul evaluării îl constituie capacitățile elevului dobândite în educația fizică școlară.

În cadrul evaluării se iau în calcul și aspecte morfologice, fiziologice și psihologice care determină obținerea rezultatelor precum și implicațiile lor sociale.

Din această perspectivă, în educația fizică se evaluează:

-aspecte somatice;

-aptitudini;

-capacități;

-achiziții (deprinderi motrice, priceperi motrice, cunoștințe de specialitate);

-atitudini (care influențează major aptitudinile și achizițiile).

Gh.Cârstea (1993, 1999, 2000) consideră că metodele de evaluare corespund unor criterii de evaluare ca:

-performanța motrică, adică rezultatul la probele de motricitate măsurabile;

-progresul realizat de elev între verificarea inițială și cea finală;

-nivelul însușirii conținutului programei de specialitate;

-capacitatea elevului de a aplica în practică elementele însușite, uneori în activități competiționale;

-capacitatea de practicare a exercițiilor fizice în activitatea independentă a elevului;

-nivelul cunoștințelor teoretice privind practicarea exercițiilor fizice însușite de elev;

-„atitudinea” elevului față de disciplina educație fizică;

-nivelul dezvoltării fizice a elevului;

-modul de îndeplinire a unor sarcini de natură organizatorică sau metodică.

Din perspectiva acestor criterii, Gh. Cârstea clasifică astfel metodele de evaluare:

-metode de verificare

-trecerea unor probe de motricitate specifice unor sisteme de evaluare;

-trecerea unor probe de motricitate stabilite de către fiecare cadru didactic;

-trecerea unor probe de cunoștințe teoretice de specialitate;

-măsurarea unor indici de dezvoltare fizică armonioasă;

-executarea de către elevi a unor deprinderi și priceperi motrice în condiții analoage probei, ramurii sau activității respective;

-executarea de către elevi a unor deprinderi și priceperi motrice în condiții concrete de concurs, desfășurate conform regulamentului oficial;

-îndeplinirea de către elevi a unor sarcini speciale de natură metodico- organizatorice;

-observarea curentă a elevilor și înregistrarea datelor observației.

-metode de apreciere și notare

-metoda aprecierii verbale;

-metode de apreciere și notare scrise;

-metoda aprecierii și notării, pe baza unor norme și baremuri;

-metoda aprecierii și notării prin comparația rezultatelor la nivelul unui grup de elevi;

-metode de apreciere și notare pe baza progresului individual;

-metode de apreciere și notare pe baza nivelului de execuție tehnică sau tactică a unor deprinderi și priceperi motrice în condiții de exersare parțială sau globală;

-metode de apreciere și notare a modului de îndeplinire de către elevi a unor sarcini speciale, metodice sau organizatorice.

Nicio metodă nu este aplicabilă, dacă nu se ține cont de:

-obiectivele urmărite, cele ce determină alegerea conținutului de verificat;

-vârsta elevilor, cu implicații asupra structurii și duratei probei;

-natura conținuturilor verificate și obiectivele corespunzatoare acestora;

-tipul de decizii ce urmează a fi luate.

Ibidem Cârstea Gh., pentru evaluarea eficienței metodologice folosite și a dirijării pe baze obiective a procesului instructiv-educativ, în cadrul activității de educație fizică, funcționează un sistem unitar de verificare, apreciere și selectare a elevilor, care cuprinde cerințe, probe și norme de control, ce vizează participarea și activitatea la lecții, progresul realizat pe principalii indicatori de motricitate, nivelul de pregătire sportivă, participarea în competiții, etc.

Evaluarea poate fi un mijloc de motivare a elevului, ea nu este nici recompensă și nici pedeapsă. Evaluarea se poate face prin intermediul probelor de control (testelor, masurătorilor), jocurilor, întrecerilor sportive, competițiilor sportive.

Jocurile sunt exerciții fizice complexe. Nota lor definitorie este întrecerea. Jocurile provoacă trăiri afective intense, iar copiii participă la ele cu mare interes.

„Jocurile, ca activități de tip ludic, se pot constitui în modalități de exersare motrică dirijată, în cazul în care ele sunt programate după anumite reguli metodologice ce permit acționarea pe baza realizării unor obiective instructiv – educative bine precizate”.

Din punct de vedere al evaluării, jocul constituie un mijloc de valorificare, de aplicare creatoare a cunoștințelor dobândite. Regulile jocului orientează și fac mai atractivă gândirea copilului, îl învață să manifeste nu numai initiativă, ci și să-și frâneze mișcările atunci când este nevoie, îl îndeamnă să învingă piedicile, îl învață să fie organizat și disciplinat în cadrul colectivului.

Jocurile învață copiii să perceapă distanța, să aprecieze rapid situația, să ia imediat o hotărâre eficientă, să se poarte corect și să fie activi în colectiv, să-și dezvolte independența, curajul, perseverența, obișnuința de a învinge greutățile, le educă sentimentul de prietenie.

Prin intermediul jocului, copilul își dezvoltă aptitudinea de organizator, el se deprinde să conducă, dar și să fie condus. În joc, timizii devin mai curioși, impulsivii îsi temperează pornirile.

“Modificarea permanentă și rapidă a situațiilor de joc implică o evaluare rapidă a situațiilor nou create, dezvoltă spiritul de observație. Întrecerea mobilizează forțele copiilor în lupta cu greutățile și adversarul dezvoltând hotărârea, dârzenia, curajul, perseverența. Astfel, elevii devin conștienți că victoria se obține numai prin muncă susținută”.

Competiția sportivă reprezintă metoda obiectivă de demonstrare a rezultatelor obținute, de evaluare și apreciere a performanțelor sportivilor, echipelor.

“Elementul central al competiției este compararea performanțelor sportive. La baza activităților competiționale se află egalitatea șanselor tuturor participanților, creerea acelorași condiții pentru toți concurenții”. Competițiile sportive sunt planificate ca manifestări de motivare și de stimulare, care se adresează unui număr mare de participanți, iar stabilirea performanței, ca rezultat al confruntării sportive cu adversarul, precum și obținerea victoriei, devin factori secundari.

Elevii trebuie ajutați să înțeleagă că dacă victoria reprezintă scopul competiției, înfrângerea nu este o catastrofă.

Proba de control este cea mai simplă operațiune de evaluare (identificare, constatare, verificare) a unei însușiri sau a unei componente definite a capacității de performanță. Proba de control se poate identifica cu obiectul instrucțional prin exercițiile și mijloacele obiectivului instrucțional .

Testul (proba) este o sarcina realizată și cerută de către profesor. Măsurarea este răspunsul elevului. Evaluarea este un feed-back al învățării asupra performanței.

Măsurarea este procesul de stabilire a realizărilor într-o anumită activitate. Ea constă în aplicarea unor tehnici, probe, teste, pentru a cunoaște efectele acțiunilor în activitatea masurată și pentru a obține date în perspectiva unui scop determinat.

Proba de control este deci un instrument de evaluare a comportamentului elevului după fiecare lecție sau după un șir de lecții. Niciodată nu vom folosi probe de control pentru evaluarea unor însușiri care n-au nimic de-a face cu obiectivul instrucțional vizat și pentru care efectiv nu s-a lucrat.

Norma de control este întotdeauna conexată cu proba de control și presupune găsirea unor indicatori obiectivi (parametri) în stare să evalueze cota motrică (grad de dezvoltare, nivel de pregătire), program realizat după parcurgerea unei anumite perioade de pregătire, performanța comportamentală minimă așteptată.

Dacă proba de control poate rămâne constantă, norma de control se poate modifica de la un stadiu la altul.

Finalizarea prin note/ calificative a unei activități, tradițională în învățământul românesc, constituie modalitatea cea mai echitabilă și stimulativă în pregătirea elevilor .

Notele/ calificativele obținute de elev la această disciplină reprezintă acel segment important al personalității elevului care vizează capacitatea fizică și sportivă, starea de sănătate și vigoarea fizică și psihică, preocupările manifestate în acest sens, elemente fară de care nu s-ar putea valorifica la cote înalte de eficiență pregătirea profesională și întreaga sa activitate prezentă și viitoare.

În prezent există instituții de învățământ unde s-a renunțat la sistemul tradițional de notare prin note/ punctaj, acestea înlocuindu-se cu acordarea calificativelor „admis” sau „respins”, sistem apreciat ca fiind nestimulativ și totodată inechitabil.

Sistemul de evaluare are un rol reglator atât în procesul de instruire cât și în îmbunătățirea strategiilor didactice, fiind în concordanță cu specificul și obiectivele disciplinei educație fizică.

Prin prisma experienței acumulate, fiecare profesor constată dacă este necesar să se schimbe ceva în sistemul actual de evaluare, dacă acesta trebuie modernizat sau îmbunătățit, dacă anumite teste corespund sau nu specificului disciplinei predate.

Acest sistem de evaluare creează premisele unei aprecieri corecte a performanțelor elevilor obținute în aceleași condiții. Există o legatură directă între sistemul de evaluare, educația fizică și sportivă și curriculum, între ceea ce se predă și ceea ce se testează.

Perfecționarea sistemului de evaluare reprezintă un model pentru reforma curriculară, pentru eficientizarea învățării, stimularea autoorganizării, autoconducerii și autoevaluării. Aceasta se realizează prin permanentizarea activității independente precum și a obișnuinței de practicare sistematică a exercițiilor fizice. În acest fel se corelează activitățile conduse și evaluate de profesor cu cea autocondusă și autoevaluată de elev.

Disciplina educație fizică în decursul timpului a beneficiat de o serie de sisteme de evaluare sumativă (cu notare), stabilite de MEN, cu aplicare unitară pe întreg teritoriul țării.

-Sistemul unitar de verificare și apreciere(SUVA)

-Sistemul unitar de verificare, apreciere și depistare a elevilor pentru sportul de performanță(SUVAD)

-Sistemul național școlar de evaluare(SNSE)

Toate aceste sisteme au influențat într-o anumită măsură activitatea de predare a educației fizice și cea de evaluare a elevilor.

Prin efectele produse în rândul elevilor, primele două sisteme au produs neanjusuri în realizarea procesului de învățământ: scalele de evaluare din școli nu țineau cont de condițiile climatice, de infrastructura specifică din mediul urban și rural, limitarea accesului acestora la obținerea notelor maxime – neasigurarea șanselor egale, lipsa posibilităților de opțiune a elevilor sau limitarea acesteia și ignorarea disponibilităților personale, prevederea unor probe de evaluare cu structuri motrice identice la tot ciclul școlar și chiar la toate ciclurile școlare a produs monotonie, dezinteres și limitarea intervenției profesorului, ignorarea particularizării sistemului de evaluare pentru unii elevi aflați temporar în situații speciale (absentare motivată îndelungată, post-operatorii, sportivi de performanță).

1.2.2 Sistemul Național Școlar de Evaluare la disciplina educație fizică și sport

Potrivit ghidului “Sistemul Național Școlar de Evaluare la disciplina educație fizică și sport”, elaborat de MEN, a fost introdus în sistemul de învățământ în anul școlar 1999-2000.

Criteriile de evaluare prevăzute în sistemul național vizează nivelul realizării obiectivelor cadru și standardelor finale de performanță proprii fiecărui ciclu de învățământ, cât și a obiectivelor de referință stabilite pentru fiecare clasă, în domeniul capacității motrice, generale și specifice practicării ramurilor de sport prevăzute în programa școlară.

Sistemul de evaluare este corelat cu prevederile actuale ale planului de învățământ și conținuturile programelor școlare, fiind aplicabil în toate unitățile școlare, indiferent de condițiile avute; se adresează numai claselor care au prevăzută educația fizică în trunchiul comun. Varietatea instrumentelor de evaluare asigură elevilor posibilitatea de a opta pentru susținerea unora dintre acestea, corespunzător propriilor disponibilități psihomotrice, interesului și traseelor individuale de instruire.

Metodologia de aplicare.

Sistemul Național vizează evaluarea principalelor capacități și competențe, necesar a fi realizate în aria curriculară educație fizică și sport (trunchi comun). Pentru fiecare capacitate / competență, sistemul prevede 2 – 3 variante de probe din care elevul poate opta pentru una din ele. Programarea evaluărilor pe semestre va fi realizată de profesor în funcție de condițiile de desfășurare a procesului de învățământ.

Elevul va susține anual : 1-2 evaluări la forță, 1-2 evaluări la atletism și câte o evaluare la gimnastică și la joc sportiv. Evaluarea calităților motrice vizează acumulările cantitative și calitative realizate până la susținerea probelor, ca urmare a sistemelor de acționare folosite pe parcursul lecțiilor. Evaluarea calităților motrice vizează și rezistența, se poate face prin probele de atletism corespondente sau prin variantele de „navetă”, prevăzute în sistem. Evaluarea la probele și întrecerile de educație fizică va fi precedată de parcurgerea uneia sau mai multor lecții în funcție de complexitatea și dificultatea lor.

La gimnastică acrobatică și joc sportiv, Sistemul Național cuprinde variante de probe cu dificultăți diferite, la care aprecierea va fi făcută din nota maximă 8, 9 și 10. În afara notelor acordate conform Sistemului Național, profesorul va realiza și evaluări curente din celelalte conținuturi predate. Evaluarea sumativă vizează probele de control care necesită o perioadă mai lungă de pregătire și cu un grad mărit de dificultate.

Notele se acordă pe baza rezultatelor obținute la susținerea probelor și ținând seama, după caz de criteriile privind starea de sănătate, disponibilitățile motrice, atitudinea față de procesul de învățământ și progresul realizat, prevăzute în fișa individuală.

Sistemul Național prevede bareme minimale echivalente notei 5. Pentru acordarea notelor superioare și inferioare notei 5, comisiile metodice ale profesorilor sau fiecare profesor, vor elabora scale de notare proprii. Valoarea performanțelor și echivalarea lor în note vor fi stabilite în funcție de numărul de ore săptămânal și condițiile concrete de lucru.

Sistemul de evaluare va fi adus la cunoștință tuturor elevilor și afișat la joc vizibil.

Fișa individuală.

Este folosită pentru înregistrarea rezultatelor și notelor obținute de elevi la probele de evaluare. Cuprinde: datele personale, probele prevăzute de Sistemul Național, probele de evaluare curente și date semnificative (care pot influența notarea elevilor, acestea fiind marcate cu un semn convențional).

Utilizarea fișei asigură:

-aprecierea operativă și obiectivă a evoluției elevului pe parcursul ciclului de învățământ

-constatarea opțiunilor anuale ale elevilor pentru diferite probe

-argumentarea dotării, transmiterea informației despre clasă, în cazul schimbării cadrului didactic sau a transferării elevului

-autoevaluarea profesorului și evaluarea obiectivă a acestuia de către organele competente.

Nota elevului, potrivit lui Cârstea Gh., ar trebui să se acorde nu în mod exclusiv pentru performanța obținută cu prilejul susținerii unor probe de evaluare stabilite la nivel național, ci pentru un cumul de realizări specifice, care să vizeze:

-progresul obținut în raport cu rezultatele evaluării predictive;

-atitudinea elevului față de disciplină, exprimată prin: comportament, frecvență, interesul în procesul de exersare;

-rezultatele obținute cu prilejul susținerii probelor de evaluare sumativă.

1.2.3 Instrumente de măsurare și evaluare

În activitățile motrice, principalele instrumente sunt testul și chestionarul, dar se utilizează, de asemenea, proba practică și concursul. Calculatorul servește la strângerea datelor, înregistrarea și analizarea acestora.

Proba practică este o “formă de verificare și etalonare a capacităților elevilor de a aplica cunoștințele dobândite în practică, precum și gradul de stăpânire a principiilor și deprinderilor formate anterior”.

Concursul se folosește în evaluările activităților motrice și reprezintă o “competiție între doi sau mai mulți adversari care se consideră de același nivel”.

Unitățile de măsură cel mai frecvent utilizate sunt cele de spațiu, timp și forța, dar și cele care vizează înregistrarea golurilor sau obținerea punctelor.

Testul este utilizat atunci când se urmărește măsurarea și evaluarea anumitor caracteristici ale unor activități, acțiuni, atitudini, trăsături ale individualității și personalității umane. Testele sunt utilizate pentru că au capacitatea de a diferenția indivizii aparținând unei populații determinate, iar diferențierea se face obiectiv și controlabil.

“Testul este un set de probe standardizate (itemi) care se adresează unui individ, în scopul de a-i măsura aptitudinile” .

Cerințele testului:

– fidelitatea – un test este considerat fidel atunci cand un subiect obține aceleași rezultate la aplicări succesive ale testului;

– validitatea – arată cât de reprezentative sunt rezultatele obținute prin test, cât de apropiat de realitate masoară ceea ce și-a propus;

– obiectivitatea – se obține pe baza validității și a fidelității testelor și constă în neinfluențarea rezultatelor de către un examinator sau altul; rezultatele trebuie să fie asemănătoare și în cazul în care administrarea se face de către diferiți examinatori;

– sensibilitatea – este capacitatea unui test de a diferenția deosebirile fine existente între indivizi.

Eficiența testelor depinde de modul în care se lucrează cu ele, de priceperea și de măiestria celui care le aplică. Nu este suficient să aplicam criteriile știintifice la elaborarea testului, ci ele trebuie extinse și asupra felului în care se procedează în cursul aplicării testului, de la pregătirea examinării la interpretarea rezultatelor.

Chestionarul este o “succesiune logică și psihologică de întrebări scrise sau de imagini grafice cu funcție de stimuli, în raport cu ipotezele cercetării, care, prin administrare de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea celui anchetat, un comportament verbal și nonverbal ce urmează a fi înscris”.

Exigențe în aplicarea chestionarului:

-câștigarea încrederii subiectului;

-formularea clară a întrebărilor;

-formularea întrebărilor astfel încât să corespundă nivelului de înțelegere a subiecților;

-evitarea dublelor negații;

-formularea întrebărilor astfel încât să vizeze un singur subiect;

-chestionarul să cuprindă întrebări de bază, întrebări analitice și întrebări de control;

-pretestarea chestionarului înainte de a fi aplicat pe scara largă;

-asigurarea participării responsabile și motivarea subiectului.

Ancheta se realizează prin aplicarea chestionarului pe un număr foarte mare de subiecți. Se utilizează în scopul “recoltării sistematice a unor informații despre aspectele motrice, psihice, sociale ale unui individ sau grup social și pentru prelucrarea și interpretarea informațiilor cu semnificație psiho-comportamentală” .

Utilizarea calculatorului în măsurare. Calculatorul servește la controlarea unei situații, la strângerea datelor și la înregistrarea și analizarea acestora.

Etapele utilizării calculatorului prezentate de Thomas J. și Nelson J. în 1997 și adaptate vremurilor actuale:

-elaborarea programului și încărcarea lui în calculator;

-introducerea datelor personale ale subiectului/ subiecților în program;

-prezentarea sarcinilor și a instrucțiunilor pe care subiecții trebuie să le realizeze;

-efectuarea unui număr de încercări, după care subiectul este informat cu privire la execuțiile sale;

-testarea propriu-zisă și “controlul” calculatorului asupra aspectelor execuției, afișarea rezultatelor;

-prelucrarea și interpretarea rezultatelor.

1.3 Beneficiile activității fizice regulate asupra sănătății

Sănătatea este o condiție umană, având dimensiuni fizice, sociale și psihologice. Sănătatea pozitivă este asociată cu capacitatea de a resimți bucuria, de a trai și de a face față solicitărilor, ea nesemnificând doar absența bolii. Exercițiul fizic este un “medicament” care nu costă, este modalitatea principală pentru menținerea unei bune condiții fizice, acea capacitate a organismului necesară susținerii eforturilor fizice. Chiar și o ținută corectă a corpului ajută fluxul energetic – capul ridicat, spatele drept, umerii trași, abdomenul supt.

Sănătatea este apreciată ca un echilibru între toate componentele organismului. Este necesară îngrijirea calităților metabolismului printr-o alimentație controlată și hrănitoare, activarea oxigenării prin respirație corectă și completă, dezvoltarea capacității de efort, fortificarea sistemului imunitar, evitarea dezechilibrelor energiei vitale a organismului.

Pentru a menține o stare de bine fizică, mentală și socială a copilului într-un mediu plin de “alternative sedentare”, activitatea fizică și condiția fizică joacă un rol important în contextul medicinii preventive. Activitatea fizică și condiția fizică din timpul copilăriei pot influența starea de sănătate în timpul acestei perioade, dar și mai târziu la vârsta adultă. Beneficiile activității fizice legate de sănătate sunt majore la vârsta copilăriei.

Activitatea fizică ameliorează starea de sănătate și dă calitate vieții; numeroase studii dovedesc faptul că cei mai activi copii au un profil cardio – vascular mai sănătos, au o greutate mai aproape de cea ideală și dezvoltă o masă musculară și osoasă mai mare decât copiii sedentari.

Pe termen lung, activitatea fizică influentează starea de sănătate până la vârsta adultă. Exemple: o masă musculară și osoasă achiziționată la sfarșitul perioadei de creștere diminuează riscul de osteoporoză la vârsta adultă; obezitatea din timpul copilăriei poate fi precursor al unei palete de factori de risc pentru sănătate la vârsta adultă [3].

O activitate fizică activă și regulată în timpul copilariei, lecții de educație fizică atractive, de buna calitate, achiziții sportive însușite corect și consolidate, vor avea efect pozitiv semnificativ pe termen lung asupra obiceiurilor care leagă practica activităților fizice cu sănătatea la vârsta adultă.

Există studii care urmaresc starea condiției fizice a elevilor și în care se constată faptul că în țările dezvoltate, în ultimii 20 de ani, există un declin în activitatea medie de activitate fizică și cheltuiala energetică zilnică. Se pare că, adesea, singura formă de activitate sistematică și regulată a elevilor preadolescenți este lecția de educație fizică. Volumul mediu al activității fizice de intensitate moderată și cheltuiala energetică cotidiană a majorității copiilor vor solicita raspunsuri cardio-vasculare slabe și nu vor contribui la îmbunătățirea sănătății și a stării de bine a copiilor.

Pentru a putea compensa lipsa de activitate fizică spontană a copilului (cu caracter ludic), dar și caracterul uneori insuficient din punct de vedere calitativ și intensiv al activității fizice școlare, recomandarea pentru elevi este să participe zilnic la o sesiune de cel puțin 60 de minute de activitate fizică (activități fizice variate, jocuri, concursuri, întreceri etc).

Activitatea fizica regulată ar trebui să crească anduranța cardio- vasculară, forța, suplețea. O soluție ar fi și creșterea numărului de lecții de educație fizică pe săptămână. Atunci când lecțiile de educație fizică ating nivelul recomandat al intensității efortului, condiția fizică aerobă poate fi îmbunătățită.

De aceea, copiii trebuie să învețe foarte devreme principiile practicării regulate a activității fizice sportive sau de timp liber. Ei trebuie să înțeleagă că această practică stă la baza sănătății lor actuale și ulterioare. Implicarea în activitățile sportive în afara orelor de școală precum și formarea obișnuinței de a practica exercițiul fizic în mod regulat fac parte din educația pentru sănătate a copilului. Ea se realizează începând din școală. Școala trebuie să dezvolte și să încurajeze atitudinile pozitive către exercitiul fizic, oferind oportunități pentru practicarea activităților fizice și pentru achiziționarea unor deprinderi motrice, în special cele care ar putea servi pe parcursul vieții.

1.3.1 Sportul – sedentarismul, supraalimentația, suprasolicitarea.

,,Este rușinos să îmbătrânești din cauza propriei trândăvii.” – Socrate

Corpul uman este conceput să se miște și nu-și poate păstra sănătatea dacă este inactiv mare parte din timp. Prin lipsa de mișcare, alimentația corpului are de suferit și survin condiții de îmbolnăvire. Sedentarismul, suprasolicitarea și supraalimentația prejudiciază viața și sănătatea oamenilor, determină apariția arteriosclerozei (boala cronică specifică vârstei înaintate), produce tulburări circulatorii, slăbește activitatea inimii, afectează activitatea ficatului. În trecut, sedentarismul era asociat unui stil de viața greșit, nu neaparat o amenințare pentru sănătate. Acest regim greșit era privit ca o însușire defectuasă a persoanelor leneșe. Sedentarismul (statul pe scaun, canapea fără limită de timp) este considerat unul din cele mai răspândite efecte negative ale societății moderne. Viața inactivă însoțită de obiceiuri nesănătoase (tabagism, alcoolism, alimentație dezechilibrată) generează o predispoziție către maladii grave: patologii cardio-vasculare, creștere ponderală și obezitate, boli cronice, afecțiuni osteoarticulare, diferite tumori [3].

Evoluțiile tehnologice ne-au îmbunătățit speranța de viață, dar pe de altă parte au contribuit la un stil de viață mai comod, mai puțin activ. Omul viitorului trebuie să se ajute și singur, să-și apere sănătatea prevenind boli prin mijloace cât mai naturale. Evoluția personală necesită o continuă schimbare și adaptare. Exercițiul fizic poate fi socotit pe bună dreptate, un mijloc natural, la îndemâna oricui, care înlătură stresul acumulat, echilibrează nivelul de energie al corpului prin consumul caloriilor acumulate, micșorează hipertensiunea arterială, nivelul colesterolului și al glicemiei.

Hrana joacă un rol major în viața omului, ea satisface nevoile organismului cu substanțele vitale. Eforturile fizice accelerează procesele metabolice, conduc la un consum sporit de oxigen și substanțe energetice și o eliminare mai intensă a substanțelor rezultate din metabolism. Aportul alimentar trebuie să satisfacă necesarul energetic zilnic al omului. Dacă aportul alimentar este prea mare, apare surplusul de greutate. Pe om îl hrănește nu ceea ce este cantitativ, ci ceea ce asimilează calitativ. Pentru construirea unui corp sănătos trebuie realizat un echilibru între hrana ingerată cu rol de combustibil, arderea caloriilor și eliminarea deșeurilor. Este nevoie să mâncăm mai hrănitor, nu mai mult. O dietă cu conținut optim de nutrienți ajută ca fiecare celulă să funcționeze cu un potențial apropiat de cel pentru care a fost programată. În nutriție, un rol important îl joacă oxigenul primit prin respirație, elementul vital, forța regeneratoare a organismului [5].

Mușchii scheletici și mai ales mușchiul cardiac sunt programați să funcționeze continuu. Un simplu repaus segmentar de câteva zile provoacă hipotonia musculară (exemplu – în cazul imobilizării ghipsate). Orice mușchi sau organ al corpului se dezvoltă numai prin efort fizic. Mușchiul cardiac, la încetinirea efortului, își diminuează volumul. Adaptarea inimii la efort influențează economia în activitate. Prin lipsa de mișcare, alimentarea organismului are de suferit și survin condiții de îmbolnăvire.

Corpul uman se poate perfecționa și adapta permanent, dar are nevoie de o pregătire și hrană corespunzatoare care să-i susțină sănătatea. Pregătirea fizică limitează acumularea acidului lactic care duce la resimțirea oboselii. Prin alimentație este asigurată și sănătatea creierului care are influență directă asupra duratei vieții omenești. Prin alternarea activităților fizice cu cele intelectuale se poate împiedica acumularea stresului [3].

Practicarea exercițiului fizic este o cale pentru relaxare psihică pe langă dezvoltare fizică, de asemenea îmbunătățește atenția, percepția vizuală, echilibrul psihic și neuro-vegetativ. Descoperiri recente au dovedit revigorarea creierului prin exercițiu fizic, îmbunătățirea funcției cognitive, a memoriei. În starea de stres, neuronii cerebrali suprasolicitati refuză să mai înregistreze noțiuni, informații noi. Este bine să se ia în seamă starea de suprasolicitare pentru a o preîntâmpina și a o înlătura la timp.

Nu este de mult trecut timpul când un copil de opt – nouă ani iși dorea să primească cadou o bicicletă; astazi, copiii de aceeați varstă își doresc playstation, jocuri, tehnologii. Acest lucru atrage atenția asupra unui aspect deosebit de important – copiii preferă să petreacă ore întregi în fața monitorului, televizorului în defavoarea practicării unui sport ca activitate recreativă sau de performanță. De aici vine și obezitatea, supraponderalitatea copiilor și adulților, lucru care reiese și din statistici” [3]. Obezitatea este o problemă gravă de sănătate care poate duce la deces. Un studiu din 2011 , ne precizează că aproximativ 1,6 milioane persoane de pe glob sunt obeze și se estimează o creștere cu un procent de 40% în următorii 10 ani. Peste tot există reclame ale companiilor de fast-food și băuturi răcoritoare, reclame pentru medicamente și farmacii, tot felul de campanii și promoții la care iau parte persone de toate vârstele. Pentru o zi cu activități medii, o persoană are nevoie în medie de 2000 kcal pe care le asimilează pe parcursul unei zile (3 mese pe zi). Un hamburger, o porție medie de cartofi și o băutură răcoritoare conțin aproximativ 800 kcal și asta doar la o masa. Suplimentele alimentare din farmacii nu înlocuiesc mesele sănătoase, siropurile cu prea multe zaharuri daunează sănătății pe termen lung, ameliorând durerea pe termen scurt.

Copiii care locuiesc în orașe mari tind să aibă o greutate mai mare decât cei care locuiesc în orașe mici sau în regiuni rurale. Acest trend pare să aibă legatură cu faptul că în orașele mari există restaurante fast-food.

Persoanele obeze sunt mult mai predispuse adoptării obiceiului de a fuma. Viața modernă încurajeaza sedentarismul prin promovarea unei vieți confortabile, fără solicitări fizice. Efectele negative ale obezității la copii și adolescenti se răsfrâng asupra tuturor sistemelor și aparatelor organismului: hipertensiune arterială, boli cardio-vasculare, probleme articulare, apnee în somn, probleme respiratorii și creșterea predispoziției către diverse forme de cancer. De asemenea, depresia, izolarea socială, anxietatea, alienarea – toate provocate de o foarte scăzută stimă de sine conduc la frustrări și conflicte [3].

Secretul menținerii unui corp sănătos constă în desfășurarea regulată a unei activități fizice, practicarea exercițiului fizic zilnic. Forma fizică, ca și sănătatea, nu se obțin peste noapte, ele se obțin în timp. Cunoașterea legăturilor dintre hrana, mișcare și energie ajută la schimbarea atitudinilor de indiferență și la corectarea comportamentului.

1.3.2 Indicele de masă corporală (Body mass index – BMI sau IMC)

Indicele de masă corporală (Body mass index sau BMI) este un factor statistic al masei unei persoane raportată la înalțimea persoanei respective [6].

greutate(kg)

IMC = –––––

Înălțime 2(m)

O metodă foarte bună pentru verificarea stării de sănătate este verificarea periodică a indicelui de masă corporală. Nu se potrivește copiilor sau oamenilor în vârstă și nu este relevantă în cazul sportivilor dotați din punct de vedere fizic (masa musculară mai mare decât depozitele de grăsimi).

Valori ale IMC:

IMC sub 18.5 – risc de sănătate ridicat – valoare mică

IMC 18.5 – 24.9 – risc de sănătate scăzut – valoare minimă

IMC 25 – 29.9 – risc de sănătate scăzut – valoare moderată

IMC 30 – 34.9 – risc de sănătate ridicat – valoare mare (avertisment la schimbarea dietei)

IMC +35 – risc de sănătate ridicat – valoare foarte mare (scapă de surplusul de greutate)

1.4 Particularitățile motrice ale elevilor la diferite vârste

Dezvoltarea fizică a elevilor este privită ca un proces de învățare progresivă a deprinderilor motrice din timpul etapelor vieții. „Creșterea, dezvoltarea, maturizarea și îmbătânirea desemnează procese complementare sau succesive care afectează unitățile biologice, în sensul adăugării cantitative, specializării și organizării funcționale, schimbării calitative a compoziției biochimice și respectiv a degenerării lente”.

Programa de educație fizică și sport cuprinde lecții predate de profesor de specialitate încă de la clasa pregătitoare. Planul cadru cuprinde 2 ore/ săptamână.

Datele literaturii de specialitate evidențiază faptul că școlarul mic (6-7ani) are o creștere și dezvoltare morfo-funcțională rapidă și uniformă.

“Școlarul mic învață repede acțiuni motrice ușoare, alcătuite din unul sau două elemente care solicită o coordonare simplă, ritm uniform de execuție și cerințe minime privind aprecierile corelațiilor de timp, spațiu și efort muscular pe parcursul efectuării mișcărilor”.

Perioada adecvată pentru educarea vitezei este cuprinsă între 6-15 ani. Detenta la nivelul membrelor inferioare înregistrează la clasele CP-IV, atât la băieți cât și la fete, un traseu ascendent cu un ritm inegal. Fiind o calitate motrică deosebit de complexă, îndemânarea evoluează în mod diferențiat. La 6-7 ani copiii apreciază cu destulă dificultate corelațiile spațiale. La 8-9 ani ei sunt capabili să aprecieze caracteristicile spațio-temporale și de încordare musculară în acțiuni motrice simple, se orientează destul de ușor spre repere situate în apropierea lor, capacitatea de apreciere a mărimilor/ distantelor este slab dezvoltată. Eforturile crescute de forță la vârstele specifice învățământului primar sunt contraindicate. Elevii obosesc repede la susținerea eforturilor statice și la mișcările monotone.

Perioada pubertară (10-14 ani) se caracterizează printr-un ritm accelerat al dezvoltării somatice, diformism sexual, dezechilibre între diferite segmente ale corpului. Musculatura scheletică se dezvoltă în special prin alungire, iar forța nu înregistrează creșteri evidente. Accelerarea creșterii poate conduce la un aspect „caricatural” al puberului.

Dominanta vieții psihice a puberului este angajarea în relații sociale, profesionale, familiale. Conduita ludică este treptat înlocuită prin conduita de inserție socială (integrarea intr-o echipă, un club care promovează activități motrice).

Aparatul respirator marchează o creștere substanțială, rezistența aerobă putând fi dezvoltată cu succes în această etapă. Viteza fetelor prezintă indici mai performanți decât ai băieților, urmând ca progresiv aceștia să-și amelioreze viteza, depășindu-le pe final pe fete. Procesul evolutiv durează până în jurul vârstei de 14-15 ani după care îmbunătățirea vitezei se corelează tot mai mult cu calitatea bagajului motric acumulat și a nivelului de dezvoltare a forței. Odată cu viteza, îndemânarea progresează evident, fapt pentru care pubertatea mai este denumită și “vârsta îndemânării”. Crește capacitatea de forță în regim de viteză (detenta). Se mărește de asemenea și capacitatea de efort static moderat (în raport cu greutatea corporală) mai ales la băieți, începând de la 13 -14 ani (care după această vârstă depășesc substanțial fetele).

Capacitatea de rezistență este încă scăzută, mai ales sub forma ei de rezistență cordio-vasculară și impune acționarea sistematică cu mijloace bine dozate pentru dezvoltarea ei. La fete rezistența este mai scăzută decât la băieți. Mobilitatea are cele mai scăzute valori la 12-13 ani la fete și 13-14 ani la băieți, fapt care face ca mișcările să nu fie executate cu amplitudinea corespunzătoare.

Motricitatea la etapa adolescenței (14-18 ani) este legată de dobândirea statutului de adult și este caracterizată de dezvoltarea personalității, ieșirea treptată de sub tutela familiei și a școlii. La vârsta adolescenței transformările legate de creștere sunt mai lente, în această perioadă se dezvoltă perimetrele și diametrele segmentare. “Adolescentul își evaluează șansele de reușită și face predicții plauzibile în ceea ce privește performanțele motrice proprii”.

Planul cadru de învățământ prevede una, maxim două ore săptamânal la disciplina educație fizică și, de aceea, se lucrează destul de puțin la educarea/ dezvoltarea calităților motrice. Deprinderile și priceperile motrice consolidate în etapele anterioare trebuie perfecționate, căutându-se să acopere cât mai bine aria activităților motrice existente (educaționale, competiționale, de timp liber), se caută acum o adaptare la situații diverse, o stăpânire a propriului corp, a propriei gândiri.

1.5 Studierea potențialului biomotric al elevilor din România

Biomotria (bios = viață; motor = care mișcă) este atribuită parții din biologie care studiază mișcarea omului ca termen complex de adaptare la mediu. Biomotria foloșeste datele biomecanicii, anatomiei, fiziologiei, biochimiei pentru stabilirea raporturilor optime necesare în rezolvarea sarcinilor motrice.

În educație fizică și sport, investigațiile biomotrice aduc date utile în aprecierea stării biologice a populației, pentru selecția sportivilor și pentru dirijarea procesului de antrenament.

Biometria (bios = viață; metron = măsură) este o ramură a biologiei în care se utilizează măsuratori, metode statistice, calculul probabilităților și principiile analizei matematice prin studiul ființelor vii.

Biomecanica (bios = viață; mehane = mașină, mecanism) este știința care studiază mișcările omului din punct de vedere al mecanicii – mișcări active, poziții și atitudini fixe ale corpului.

În educație fizică și sport, principala sarcină a biomecanicii este să stabilească relațiile optime mecanice compatibile cu structura corpului omenesc, care să asigure efectuarea mișcărilor specifice cu maxim de randament.

În evoluția sa antropometrică și ontogenetică, omul a trecut și trece prin transformări, restructurari și adaptări care au urmărit dezvoltarea, optimizarea, maximizarea posibilităților. Transmiterea ereditară a caracterelor motorii reprezintă o manifestare combinată a unui număr de caractere elementare, fiecare dintre ele fiind determinat poligenetic. Poate fi comparată cu determinarea genetică a inteligenței. Transmiterea ereditară a caracterelor psihomotorii depind de trăsăturile somatice și fiziologice ale unui om, dar și de fondul său psihic: motivație, imaginația mișcării, rezistență, perseverență (tenacitate). Influența factorilor ereditari sau a factorilor de mediu ne demonstrează că activitatea motorie generală are mai puternică determinare genetică (Kogan, Antipov, 1974). Forța și rapiditatea mișcarilor sunt, de asemenea, influențate genetic. Coordonarea, echilibrul, rezistența la oboseală necesită efort maxim și îndelungat și presupun determinare genetică puternică.

1.5.1 Istoricul biomotriei

Conform Institutului Național de Cercetare pentru Sport [1] prin evaluarea potențialului biomotric obținem rezultate prețioase despre dezvoltarea fizică a elevilor/ populației, despre existența unor eventuale atitudini deficitare ale aparatului locomotor, precum și informații despre condiția fizică (caracterizată prin indici de manifestare ai forței, rezistenței, coordonării, echilibrului, vitezei sub diferite forme, supleței etc.) a acesteia, care constituie platforma pentru manifestarea celorlalte forme ale sănătății, cu majore influențe în integrarea în mediul social.

Medicii evidențiază în mod frecvent conexiunile organism – condiție fizică – stare emoțională – mediu social.

Studierea potențialului biomotric al elevilor din România a început la inițiativa lui Nicu Alexe, preocupat de cercetări în domeniul dezvoltării fizice armonioase, condiției fizice, istoria exercițiilor fizice și care împreună cu o echipă – Alexandra Foșneanu, Virgil Mazilu, Virginia Paraschiv, au dat startul proiectului: ,,Potențialul biomotric al populației școlare”. Scopul proiectului era acela de a evalua starea de sănătate, valorile medii ale evoluției taliei, nivelul greutății tineretului și nivelul calităților motrice determinate de substratul biologic și funcțional.

Aceste studii s-au realizat în perioada 1969 – 1996, în trei etape: 1969 – 1972, 1980 – 1984 și 1991 – 1996, pentru toate categoriile de elevi – preșcolari, clasele I– IV, clasele V – VIII, clasele IX- XII, pe aproximativ 100000 de elevi. Astfel, s-a realizat ,,Studiul comparativ al potențialului biomotric al populației școlare”, etapele de implementare fiind la un interval de aproximativ 10 ani distanță.

În baza acestor studii, a fost realizat și aplicat “Sistemul național de verificare și apreciere a nivelului de pregătire a elevilor (S.U.V.A.), preluat de programele școlare pentru notarea elevilor și transformat ulterior în ,,Sistemul unitar de verificare și apreciere a nivelului de pregătire fizică a elevilor și depistarea talentelor pentru activitatea sportivă de performanță (S.U.V.A.D.), ca sistem unic de selecție în vederea îmbunătățirii conținutului activităților sportive, cât și a eficientizării activității de profil în unitățile de învățământ. Datele acestuia au fost prelucrate și utilizate de federațiile sportive pe ramuri de sport și incluse în orientări metodice ale federațiilor sportive [1].

Informațiile adunate și prelucrate pentru a exista rezultate semnificative, de la școli, în cadrul acestor studii au fost obținute cu dificultate. Informatizarea procesului, rețelele de comunicație, baza de prelucrare a datelor înlesnesc astăzi munca profesorilor și a echipelor de cercetare.

Interpretarea datelor fiecărei ediții de studiu a dus la conturarea periodică a evoluției potențialului motric, au fost analizate cauzele pentru justificarea unor scăderi a rezultatelor la unele probe, care au atras și modificări ale programei școlare.

După 1988, în toate țările europene se aplică noua baterie de teste motrice EUROFIT, care prezintă capacitatea motrică drept o componentă importantă a educației fizice și sportului și în egală măsură a sănătății, a educației sanitare, asigurării bunăstării generale.

După 1990 se constată regresul potențialului biomotric al elevilor, situație cu implicații majore în planul stării de sănătate în perspectiva medie și lungă. Rezultatele slabe înregistrate în ediția a treia 1992 – 1996, la clasele V – XII, au determinat continuarea investigațiilor pe alte eșantioane de elevi, realizându-se înregistrări cu o nouă baterie de măsurători și teste motrice, a căror prelucrare cu tabele de referință a intervalelor de valori, pentru clasele I – IV, oferă posibilitatea evaluării rapide, urmăririi pe perioade scurte de timp a progreselor elevilor, de la o etapă de pregătire la alta.

Un alt program propus de Cojocaru Viorel împreună cu o echipă de cercetători de la Universitatea Națională de educație fizică și sport, București, în colaborare cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în anul 2011, pentru perioada 2011 – 2012 a fost ,,Evaluarea potențialului somatic, funcțional și motric al populației școlare din România”.

Scopul proiectului era acela de a veni în sprijinul comunității profesionale din domeniu cu informații referitoare la aptitudinile copiilor pentru practicarea sportului de performanță, aplicarea probelor și consemnarea rezultatelor cu rigurozitate. Grupul țintă al proiectului era reprezentat de elevii claselor I, a V-a, a IX-a și a XII-a. Erau măsurători somatice și funcționale și probe de motricitate.

Pe baza acestui proiect s-au elaborate noi programe școlare – 2013, 2014 – învățământ primar, 2017 – gimnaziu, a fost tipărit manualul de educație fizică pentru clasa a V-a – 2017- primul manual pentru elevi la disciplina educație fizică, 2018 – manualul pentru clasa a VI-a.

La începutul anului 2016, s-a implementat ,,Programul BIOMOTRIC” pe baza unui protocol de colaborare între Ministerul Educației Naționale și Ministerul Tineretului și Sportului. Pentru anul scolar 2016 – 2017 s-a derulat etapa ,,pilot” a acestuia cu scopul de a evidenția posibilitățile de aplicare a măsurătorilor antropometrice și a testelor motrice precum și de culegere a datelor. Inițial, bateria de teste a cuprins 10 măsurători antropometrice și 10 teste motrice [1].

Ca urmare a finalizării etapei pilot a ,,Programului BIOMOTRIC” desfășurat pe parcursul anului școlar 2016 – 2017 și care a constat în implementarea la nivelul unui număr redus de unități școlare a bateriilor de teste și a măsurătorilor biomotrice s-a ajuns la concluzia că pentru derularea Programului “BIOMOTRIC” la toate școlile din tară sunt necesare 6 măsurători antropometrice și 7 teste motrice.

Ministerul Educației Naționale prin Inspectoratele Școlare Județene și prin profesorii de specialitate s-a ocupat de colectarea datelor pe baza unor norme de operare ale Programului “BIOMOTRIC”. De asemenea, profesorii de educație fizică au înregistrat parametrii de biomotricitate pe Suportul Biomotric, au asigurat respectarea prevederilor legii numărul 677/ 2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal (anexa 2, anexa 3).

Obiectivele Programului “BIOMOTRIC” au fost:

-monitorizarea efectivelor învățământului primar, gimnazial și liceal la disciplina educație fizică și sport;

-depistarea timpurie a elevilor cu potențial motric ridicat în vederea pregătirii speciale pentru sportul de performanță;

-obținerea indicatorilor de creștere și dezvoltare fizică și motrică ai populației tinere cu repartizare teritorială, bază pentru repartizarea/ corectarea/ perfecționarea politicilor privind educația fizică și sportul.

Programul “BIOMOTRIC” a fost implementat și în cadrul Liceului “Simion Stolnicu”, orașul Comarnic, școala la care predau , în anul școlar 2017 – 2018, în două etape, la un număr de 267 elevi (anexa 1).

1.5.2 Tipuri de măsurători incluse în cadrul proiectului Biomotric

Descrierea măsurătorilor antropometrice

([1] conform Institutului Național de Cercetare pentru Sport )

1. Înălțime (cm)

1.1. Materiale necesare pentru realizarea măsurătorii: panglică centimetrică / ruletă.

1.2. Procedura: Pentru măsurarea corectă a înălțimii unui elev este necesar ca acesta să fie desculț, în poziția stând (ortostatism), atingând cu spatele și capul un perete vertical; capul este orientat cu privirea spre înainte. Cu ajutorul unei rulete (pe perete poate fi lipită o grilă gradată în cm și, cel puțin, cu subdiviziuni de 0,5 cm ) se măsoară distanța de la nivelul solului până la proiecția perpendiculară pe perete a nivelului punctului vertex (cel mai înalt punct cranian), determinat cu un obiect care are un unghi de 900 (ex. un echer cu unghi drept, cu laturile de 15-20 cm ), așezat cu una dintre laturi pe vertex și una pe perete. Se înregistrează în centimetri și subdiviziuni de 0,5 cm.

Fig. 6 Cântar electronic

1.2. Procedura: Pentru măsurarea obiectivă și exactă a greutății corporale a unui elev, acesta este îmbrăcat doar în echipament sportiv lejer. Se înregistrează în kg și subunități de kg (din sută în sută de grame).

Fig. 6 Măsurarea greutății de Fig. 7 Măsurarea greutății Fig. 8 Măsurarea greutății

către profesor elevei elevului

3. Lungimea plantei

1.1. Materiale necesare pentru realizarea măsurătorii: panglică centimetrică / ruleta / riglă.

1.2. Procedura: Pentru măsurarea lungimii plantei (desculț sau cu un ciorap subțire), elevul o așează pe o suprafață plană, iar profesorul examinator măsoară distanța de la limita posterioară a călcâiului (punctul pternion) până la vârful degetului celui mai lung (de obicei vârful degetului mare – haluce), denumit punctul acropodion. Se înregistrează în cm și subdiviziuni de 0,5 cm.

Fig. 9 Măsurarea lungimii plantei piciorului

4. Înălțimea bustului

1.1. Materiale necesare pentru realizarea măsurătorii: panglică centimetrică /ruletă/echer/scaun.

1.2. Procedura: Elevul este așezat pe un scaun cu suprafața plană (lipit de un perete vertical), cu spatele și partea posterioară a capului atingând peretele. Cu ajutorul unei rulete (pe perete poate fi lipită o grilă gradată în cm, cu subdiviziuni de 0,5 cm ) se măsoară distanța de la nivelul platformei orizontale a scaunului (punctul „0”) până la proiecția perpendiculară pe perete a nivelului punctului vertex (cel mai înalt punct cranian), determinat cu un obiect care are un unghi de 90O (ex. un echer, cu laturile de 15-20 cm, așezat cu una dintre laturi pe vertex și una pe perete). Se înregistrează în cm și subdiviziuni de 0,5 cm.

1.3. Notă pentru profesorul examinator:

– Se poate raporta procentual la înălțimea corpului.

– Totodată, prin scăderea valorii bustului, din valoarea înălțimii corporale, se poate stabili lungimea membrelor inferioare și raportul procentual față de aceasta.

Fig. 10 Măsurarea înălțimii Fig. 11 Măsurarea înălțimii

bustului elevei bustului elevului

5. Perimetrul abdominal

1.1. Materiale necesare pentru realizarea măsurătorii: panglică centimetrică /ruletă.

1.2. Procedura: Perimetrul abdominal se măsoară cu panglica centimetrică sau cu o ruletă flexibilă. Elevul este în poziția ortostatică. Panglica se plasează, orizontal, în jurul abdomenului, deasupra ombilicului la cca. 2-3 cm Elevii sunt îmbrăcați în maiou sau tricou, din materiale subțiri, care se ridică puțin, la nivelul abdomenului. Se înregistrează în centimetri și subdiviziuni de 0,5 cm.

Fig. 12 Măsurarea perimetrului abdominal

6. Anvergura brațelor (cm)

1.1. Materiale necesare pentru realizarea măsurătorii: panglică centimetrică /ruletă.

1.2. Procedura: Anvergura brațelor (Fig. nr. 13) se măsoară cu panglica centimetrică sau cu o ruletă flexibilă. Elevul este în poziția stând cu fața la un perete vertical, cu suprafața plană, având brațele extinse și ridicate lateral, în poziție orizontală. Elevul atinge peretele cu ambele palme. Cel mai recomandat este de a se lipi pe perete o grilă orizontală, gradată în centimetri și subdiviziuni de 0,5 cm (lungimea grilei, de cca. 2 m și lățimea de cca. 40 – 50 cm, pentru a se putea măsura elevi cu diferite înălțimi). Se măsoară distanța dintre punctele distale ale degetelor mijlocii de la cele două mâini ale elevului. Se înregistrează în centimetri și subdiviziuni de 0,5 cm. Se poate raporta la înălțimea corpului.

Fig.13 Măsurarea anvergurii brațelor

Descrierea măsurătorilor biomotrice

1. Mobilitatea în articulația coxo-femurală (cm)

1.1. Materiale necesare: banca de gimnastică/orice alt obiect care îndeplinește condițiile de măsurare, riglă de 50 cm/centimetru de croitorie.

1.2. Procedura: Pentru realizarea acestui test va fi necesar ca subiectul să fie situat în poziția așezat, fără încălțăminte, având tălpile lipite de planul vertical al suportului de la marginea unei bănci de gimnastică. Acesta va efectua o singură mișcare de îndoire a trunchiului spre înainte, având membrele inferioare perfect întinse, cu brațele întinse (mâinile cu degetele întinse) se va încerca atingerea și menținerea celui mai îndepărtat punct de pe suprafața băncii, marcat prin intermediul unei gradații centimetrice. Proiecția planului vertical al suportului de la marginea băncii de gimnastică (corespondent cu zona de sprijin a tălpilor) va marca pe suprafața orizontală a băncii reperul „0” cm. Acesta va fi punctul de referință de la care se va face măsurarea cu o riglă (sau o gradație trasată/ lipită pe suprafața băncii). Se va măsura distanța de la reperul „0” până la punctul marcat de vârfurile degetelor mijlocii ale mâinilor. Nu este permis subiectului realizarea de arcuiri, acesta fiind nevoit să mențină cel mai îndepărtat punct atins timp de 2- 3 secunde

1.3. Notă pentru profesorul examinator:

-Pentru cei care au depășit reperul „0” valorile vor fi pozitive și se va înregistra distanța depășită în centimetri ; pentru cei care nu ajung cu vârfurile degetelor până la reperul „0” valorile vor fi negative, se vor nota cu minus și se va înregistra distanța rămasă până la reperul „0”; pentru cei care ajung cu vârfurile degetelor mijlocii numai până la reper, se înregistrează valoarea „0”;

-Mâinile pot fi alăturate (aliniate) sau suprapuse;

– Se măsoară în centimetri și subdiviziuni de centimetru (0,5 cm).

Fig. 14 Mobilitate în articulația Fig. 15 Măsurarea elevei la mobilitate

coxo-femurală

2. Săritura în lungime (cm):

1.1. Materiale necesare: centimetru de croitorie/ bandă pentru măsurat distanța/ bandă pentru marcat/ ruletă, cretă, teren plat (interior sau exterior), fără denivelări cu suprafață rugoasă, aderentă având marcaj vizibil care delimitează o linie de pornire și linii de gradație paralele cu linia de pornire (din 5 în 5 cm), pentru măsurarea rezultatului, echipament sportiv ușor, pantofi sport.

1.2. Procedura: Elevul/a se prezintă pentru verificare în poziția stând, cu vârful picioarelor la nivelul liniei de sărituri, având labele picioarelor ușor depărtate, paralele și orientate spre înainte, adoptând o poziție echilibrată. Pregătirea săriturii de pe loc presupune coborârea mâinilor către nivelul bazinului, concomitent cu o semiflexie progresivă a picioarelor. Declanșarea execuției include o extensie energică a membrelor inferioare, sincronizată cu o desprindere a corpului către sus-înainte, simultan cu balansarea mâinilor din jos-înainte-sus. Efectuată energic, săritura în lungime de pe loc descrie o fază de zbor pe durata căreia membrele inferioare se flectează spre înainte și se pregătesc pentru aterizare iar mâinile efectuează o coborâre energică din sus-înainte-jos amplificând traiectoria corpului. La contactul cu solul, subiectul va trebui să aterizeze numai pe picioare (tălpi), menținându-și echilibrul în această poziție (ghemuit, cu brațele oblic-înainte) astfel încât să nu se producă prăbușirea pe spate a acestuia, fără sprijin al mâinilor.

Fig. 16 Tehnica săriturii in lungime de pe loc

1.3. Notă pentru profesorul examinator:

– Distanța se va măsura de la linia de pornire până la nivelul câlcâielor (limita posterioară a pantofilor). Dacă cele două călcâie nu sunt la același nivel, se va înregistra distanța cea mai scurtă până la linia de pornire din centimetru în centimetru;

– Dacă, după săritură, elevul/a cade spre înapoi sau atinge solul cu orice parte a corpului, măsurătoarea se va repeta. În cazul în care subiectul se dezechilibrează spre înainte, săritura se va înregistra ca fiind validă;

– Testul se efectuează de două ori, fiind înregistrat cel mai bun rezultat.

Fig. 17 Pregătirea săriturii Fig. 18 Etapă a săriturii în lungime

în lungime de pe loc de pe loc

3. Ridicări de trunchi – abdomene (numărul de ridicări corect executate în 30 secunde)

1.1. Materiale necesare: saltea de gimnastică, cronometru.

1.2. Procedura: Subiectul se află pe o saltea de gimnastică în poziția inițială: culcat dorsal, cu genunchii îndoiți la 900, tălpile sprijinite pe sol și mâinile la ceafă. La semnalul examinatorului subiectul va executa cât de multe ridicări de trunchi în așezat și reveniri în poziția inițială, într-un interval de 30 de secunde;

1.3. Notă pentru profesorul examinator:

– După ce subiectului i-a fost explicată execuția corectă, acesta trebuie să realizeze câteva ridicări de trunchi de probă; examinatorul trebuie să numere cu voce tare fiecare execuție completă și corectă, execuțiile incorecte nefiind numărate; un alt subiect fixează cu mâinile gleznele executantului; este înregistrat numărul total de ridicări realizate corect și complet în intervalul a 30 de secunde.

1.4. Greșeli:

– Aplecarea capului înainte cu ducerea bărbiei în piept în timpul acțiunii de ridicare a trunchiului în așezat; adducția brațelor cu apropierea coatelor în timpul acțiunii de ridicare a trunchiului în așezat.

Fig. 19 Ridicări de trunchi Fig. 20 Ridicări de trunchi Fig. 21 Numărarea de către

poziția culcat dorsal ridicare în așezat profesor a execuțiilor corecte

4. Echilibrul (menținut 30 de secunde)

1.1.Materiale necesare: cronometru;

1.2. Procedura: Stând, pe sol, cu mâinile pe șold. Elevilor li se cere să se ridice pe vârfuri, simultan pe ambele picioare, cu mâinile pe șold și să mențină aceasta poziție, fără a se mișca, cât mai mult timp, maxim 30s. Se cronometrează timpul în care fiecare subiect a menținut poziția corectă.

1.3. Notă pentru profesorul examinator:

– Se notează timpul (exprimat în secunde) cât subiectul a menținut poziția corectă. Evoluția subiecților se apreciază în secunde; cronometrul se oprește dacă subiectul: se dezechilibrează (balansări ale trunchiului); ridică mâinile de pe șold; coboară călcâiele atingând cu ele solul; departează și apropie călcâiele.

Fig. 22 Menținere în poziția stand pe vârfuri în echilibru

5. Atingerea plăcilor (s)

1.1. Materiale necesare: o placă din lemn cu dimensiunea de 120cm x 40cm (pe care vor fi marcate: un dreptunghi cu dimensiunile de 20cm x 10cm și 2 cercuri cu diametrul de 20cm (raza 10cm) notate cu „A” și „B”. Dreptunghiul va fi marcat pe centrul plăcii de lemn astfel încât centrul dreptunghiului să corespundă cu centrul plăcii de lemn. Cercurile vor fi marcate la o distanță de 5cm față de laturile dreptunghiului, distanța dintre centrul cercului și cercul dreptunghiului fiind de 20cm. Cercurile vor fi poziționate în partea dreaptă și în partea stângă a dreptunghiului astfel încât centrele tuturor figurilor geometrice să fie lineare), cronometru.

Fig. 23 Model placă de lemn

1.2 Procedura: Subiectul se află în poziția stând în fața unei mese pe care este așezată placa de lemn (se pot trasa cercurile și dreptunghiul chiar pe suprafața mesei). Elevul/a va așeza mâna neîndemânatică (de obicei mâna stângă), în centrul dreptunghiul din mijloc. Cu cealaltă mână (mâna activă), acesta va realiza (încrucișat, pe deasupra celeilalte mâini, care va fi menținută fixă) o mișcare de “du-te-vino” între cele două cercuri, atingându-le cât mai repede posibil. La semnal, elevul/a va efectua rapid 25 de cicluri “du-te-vino” (va atinge, cu mâna activă, fiecare dintre cercurile laterale, de câte 25 de ori). Subiectul nu trebuie să se oprească înainte de semnalul primit de la profesorul examinator.

1.3. Notă pentru profesorul examinator:

– Înălțimea plăcii de lemn se va adapta în așa fel încât aceasta să se afle sub nivelul regiunii ombilicale a elevului/ei (placa de lemn se poate amplasa pe cutia unei lăzi de gimnastică adaptată la înălțimea elevilor);

– Înregistrarea se realizează cu ajutorul unui cronometru, care va fi pornit în momentul în care testul începe, și oprit odată cu finalizarea celor 25 de cicluri (t= sec + 1/10 sec); poziția mâinii plasate pe dreptunghiul din partea centrală a plăcii de lemn, este fixă pe întreaga durată a realizării testului;

– Testul se realizează de două ori, cu o pauză între încercări (pauză în care poate fi testat un alt subiect). Se va înregistra cel mai bun timp.

– Este recomandată participarea a doi examinatori – unul care va cronometra perioada de timp, necesară unui subiect pentru a finaliza 25 de cicluri și unul care va număra cu voce tare ciclurile.

-Dacă un disc nu a fost atins de elevul/a testat/ă, se va adăuga o atingere suplimentară (sau mai multe), până la numărul total de 25 de cicluri.

Fig. 24 Eleva cronometrată de către profesor Fig. 25 Eleva in timpul testului

“atinge păcile”

6. Alergare de viteză – pe distanțe diferite în funcție de clase (s)

1.1. Materiale necesare: bandă pentru marcat, teren de sport cu suprafața plană, cronometru;

1.2. Procedura : Alergarea se va face pe distanțe diferite, după cum urmează:

• Clasa I- 25m.

• Clasa II – IV-30m.

• Clasa V – XII-50m.

Proba se va realiza cu start de sus, subiectul aflându-se înapoia liniei de start marcată pe sol. Subiectul pleacă la semnalul sonor al examinatorului care se află poziționat în dreptul liniei de sosire. Examinatorul cronometrează timpul necesar unui subiect pentru a parcurge distanța corespunzătoare probei.

Fig. 26 Startul de jos Fig. 27 Alergare de viteză

la alergarea de viteză pregătirea testării

7. Alergare de rezistență (min)

1.1. Materiale necesare: teren de sport cu suprafața plană, cronometru.

1.2. Procedura: Subiecții vor fi așezați înapoia unei linii de start, marcată de către examinator și vor fi supuși unei probe de alergare pe distanțe diferite, după cum urmează:

– Clasa I – II- 200 m.

-Clasa III-IV – 400 m

– Clasa V – VI – 600m F, 800m B

– Clasa VII – XII – 800m F, 1000m B

În cadrul acestor probe examinatorul va cuantifica și înregistra timpul alergat de către fiecare subiect.

Fig. 28 Startul de sus Fig. 29 Elev in timpul Fig. 30 Elevă in timpul la alergarea de rezistență alergării de rezistență alergării de rezistență

Fig. 31 Elevi testați la

proba de alergare de rezistență

CAPITOLUL II

ORGANIZAREA CERCETĂRII

2.1 Data, locul și subiecții cercetării

Cercetarea a fost efectuată la Liceul “Simion Stolnicu”, orașul Comarnic, pe parcursul anului școlar 2017 – 2018 și a prezentat următoarele etape:

1. Studierea materialului bibliografic și stabilirea ipotezei de lucru

2. Organizarea și desfășurarea măsurărilor

3. Prelucrarea și interpretarea datele reieșite din cercetare

4. Stabilirea concluziilor și recomandărilor.

Activitatea de măsurare/ testare s-a desfășutat atât în sala de sport, cât si pe terenul de sport, pe iarbă.

Unele probe au necesitat instalații/ materiale/ aparate din dotarea sălii (fluier, cronometru, ruletă, centimetru, cântar, bancă, cretă, scaun, riglă), pentru proba “Atingerea plăcilor” – placa din lemn a fost special realizată după indicațiile din Proiectul Național “Biomotric”; probele “Alergare de viteză” și “Alergare de rezistență” s-au desfășurat pe terenul de sport al școlii.

În cadrul experimentului au fost cuprinse 12 clasele (II-XI) cu un efectiv total de 267 de elevi. Activitatea de desfășurare a măsuratorilor/ testelor a avut loc în cadrul orelor de educație fizică și sport în două perioade: octombrie – decembrie 2017, respectiv aprilie – mai 2018.

Elevii proveneau din medii socio-economice diferite. Înaintea începerii studiului s-a obținut consimțământul scris al părinților și a fost obținut acordul de desfășurare a experimentului din partea Inspectoratului Școlar Județean, cât și din partea direcțiunii școlii (anexele 1,2,3).

Fig. 32 – Efectivul claselor cuprinse în cadrul proiectului (https://biomotric.sportsciente.ro)

Metodologia a fost aplicată respectând Protocolul Proiectului Național “Biomotric”, program derulat de Ministerul Educației Naționale și Ministerul Tineretului și Sportului, coordonator program – Ministerul Tineretului și Sportului prin Institutul Național de Cercetare pentru Sport (INCS).

În cadrul proiectului, au fost implicate 3 clase de învățământ primar, 5 clase de învățământ gimnazial și 4 clase de învățământ liceal.

Tabelul 1 – Efectivul claselor de învațământ primar din cadrul proiectului

Tabelul 2 – Efectivul claselor de învațământ gimnazial din cadrul proiectului

Efectivele cuprind elevi apți din punct de vedere motric. Testarile la nivel de învățământ primar și gimnaziu s-au efectuat cu ușoară dificultate, deoarece elevii nu aveau formate competențe la deprinderi motrice (săritura în lungime), dexteritate la “atinge placile”, echilibru, forță abdominală, păstrarea ritmului de alergare la “alergarea de rezistență”.

Măsurătorile și testele au fost realizate pentru prima dată și elevii nu au avut timp să se familiarizeze cu ele.

Se remarcă elevi cu calități deosebite de viteză – forță, elevi cu mobilitate – echilibru, elevi cu rezistență, elevi cu deprinderi de aruncare – prindere – pasare a mingii.

Sunt elevi sunt înscriși la un club de fotbal, la dans modern și popular, șah. Există potențial pentru practicarea gimnasticii. De asemenea, elevii ar putea fi orientați către atletism, ciclism, orientare turistică, datorită calităților viteză, forță, rezistență.

Tabelul 3 – Efectivul claselor de învațământ liceal din cadrul proiectului

Elevii cunoșteau măsurătorile și probele testate din anii anteriori, iar condițiile de desfășurare a probelor au fost aproximativ aceleași.

La vârsta adolescenței, vârsta elevilor testați, 16-17 ani, se observă diferențe evidente între fete și băieți, fetele au suplețe și mobilitate mai mare, atenție, coordonare la ”Atinge plăcile”, băieții, în schimb, se remarcă prin dezvoltare musculară, forță la nivelul membrelor superioare și inferioare, abdomen, spate.

La liceu, planul cadru cuprinde 1 ora/ săptămână de educație fizică. Comparativ cu perioada gimnaziului, elevii de liceu sunt mai motivați, au dorința de a se autodepăși, își evaluează șansele de reușită și unii elevi chiar au performanțe mai bune de la o etapă la alta.

2.2 Metode de cercetare

Prezenta lucrare este un studiu de caz.

“Studiul de caz reprezintă o strategie de cercetare descriptivă a unui caz concret care este interpretat în amănunt, prezentând referiri detaliate despre indivizi, prin aplicarea tehnicilor observației, culegerii datelor pe teren, a interviului, a studiului documentelor. Scopul metodei este facilitarea înțelegerii unor situații asemănătoare celei care urmează a fi cercetate, generalizările dintr-un singur caz nefiind justificate”.

În cadrul cercetării, au fost parcurse două etape de măsurare și testare a eleviilor din clasele II-XI.

Principalele grupe de metode la care s-a apelat în demersul științific au fost:

– metoda studiului bibliografic (studiul literaturii de specialitate cu referire la tema aleasă);

– metoda experimentului;

– metoda măsurării, testarii și evaluării;

– metoda observației;

– metoda statistico-matematică de prelucrare a datelor recoltate [7].

2.2.1 Metoda studiului bibliografic

Pentru a obține rezultate obiective științifice este nevoie de o bună documentare care să ducă la o cunoaștere reală a fondului de bază a disciplinei studiate cât și datele noi, recente, în continuă dinamică. La baza alegerii unei teme de studiu, de cercetare trebuie să fie stăpânite tehnicile actuale ale documentării.

“Documentarea este o etapă necesară a cercetării și are drept scop cunoașterea experienței științifice în domeniul supus investigației, în domeniile afiliate și în celelalte domenii de cunoaștere a realității”.

Această metodă de cercetare presupune o informare temeinică și permanentă asupra “producției” științifice a domeniului care urmează să fie cercetat, din care poate să reiasă și tendința evoluției ulterioare a cercetării. Presupune o analiză critică a literaturii științifice, expunerea ideilor mai importante și a surselor de proveniență.

Analiza și generalizarea materialelor documentare reprezintă prima etapă a lucrului asupra unui anumit domeniu care urmează să fie cercetat, constituind o metodă valoroasă de cercetare științifică.

În ceea ce privește tema prezentei lucrări, studiul materialului bibliografic a constat din culegerea de date din foarte multe lucrări publicate, volume, reviste de specialitate, site-uri de specialitate, platforma națională BIOMOTRIC, ce au avut aceeași temă ca cea de față.

Etapele cercetării bibliografice din perioada desfășurării cercetării s-au succedat astfel:

– s-au căutat informații generale despre noțiunile abordate în prezenta lucrare referitoare la capacitatea motrică a subiecților, măsurători antropometrice, măsurători biomotrice, particularități legate de vârstă, sex, specificul orașului Comarnic, evaluarea elevilor;

– s-au identificat sursele de informare;

– s-au accesat sursele respective;

– din cadrul materialelor bibliografice (sursele) s-au extras informații esențiale;

– s-au selectat și prelucrat cele mai relevante date;

– s-au organizat și ordonat datele în cadrul lucrării.

2.2.2 Metoda experimentului

“Metoda experimental reprezintă un sistem complex de cunoaștere a realității care verifică o relație presupusă dintre două fenomene, prin provocarea și controlul acestora de către experimentator”. Experimentul pedagogic presupune măsurarea comportamentului uman în cel puțin două condiții diferite de manifestare. Experimentul poate reprezenta o observație provocată.

Toate cele 13 teste antropometrice și biomotrice au fost efectuate de către toți elevii (267) de două ori, pe parcursul anului școlar 2017 – 2018, în perioadele noiembrie – decembrie 2017, respectiv aprilie – mai. Testele au fost administrate de către cadrele didactice care predau disciplina educație fizică ale Liceului din Comarnic. S-a solicitat acordul scris al elevilor și părinților pentru importarea datelor personale și a măsurătorilor pe platforma națională “BIOMOTRIC”. În vederea comparării rezultatelor, condițiile administrării testelor au fost aproximativ aceleași pentru fiecare elev. Rezultatele experimentului au fost comparate cu rezultatele de la nivel județean, respectiv rezultatele de la nivel național.

Indicațiile avute în vedere au fost :

– toate testele să fie realizate de fiecare dintre subiecti;

– subiecții sa aibă timp de odihnă necesar între probe;

– toți elevii realizează testele pentru prima dată și nu au timp să se familiarizeze cu ele;

– testele sunt alese în funcție de specificitatea, accesibilitatea și reproductibilitatea lor;

– bateria de teste este specifică pentru vârsta subiecților.

2.2.3 Metoda măsurării, testării și evaluării

“Măsurarea reprezintă totalitatea acțiunilor care vizează o corespondență între subiectul sau fenomenul măsurat și unitatea de măsură, prin aplicarea unor probe de control (sau probe tehnice), cu scopul de a recolta rezultate sau date în vederea cunoașterii cât mai precise a efectelor practicării exercițiilor fizice și, în general, a comportamentului subiecților în activitatea de educație fizică și sport”.

Măsurarea este procesul de stabilire a realizărilor într-o anumită activitate. Ea constă în aplicarea unor tehnici, probe, teste, pentru a cunoaște efectele acțiunilor în activitatea masurată și pentru a obține date în perspectiva unui scop determinat.

Proba de control este deci un instrument de evaluare a comportamentului elevului după fiecare lecție sau după un șir de lecții. Niciodată nu vom folosi probe de control pentru evaluarea unor însușiri care n-au nimic de-a face cu obiectivul instrucțional vizat și pentru care efectiv nu s-a lucrat.

”Evaluarea în educația fizică și sportivă reprezintă acțiunea de recoltare, prelucrare și interpretare a rezultatelor obținute la un test (probă), în scopul de a lua cele mai bune decizii.”.

Evaluarea stabilește relația funcțională și semnificativă între elev și profesor. Testul (proba) este o sarcină realizată și cerută de profesor, măsurarea este răspunsul elevului și evaluarea este un feed-back al învățării asupra performanței în educația fizică școlară.

2.2.4 Metoda observației

“Observația reprezintă contemplarea intenționată a unui obiect, document, fenomen sau proces și are ca scop culegerea de date concrete a căror analiză științifică să permită generalizarea”. Scopul observației este culegerea de date concrete a căror analiză științifică să permită generalizarea. Observația științifică este un proces intelectual activ, în care cercetătorul face efortul de a fi precis și obiectiv, chiar dacă evenimentele observate sunt încărcate de subiectivitate.

În cadrul lucrării, observația va fi îndreptată spre fiecare dintre elevi, spre fiecare dintre clase, spre relațiile dintre clase. Vor fi investigate comportamentele motrice ale elevilor, răspunsurile date în urma testelor, măsurătorilor.

Observația va fi dublată de fișe de înregistrare a datelor.

2.2.5 Metoda statistico – matematică de prelucrare a datelor recoltate

Utilizarea metodei matematice este legată de studiul cantitativ al lucrurilor și fenomenelor pe care  fiecare domeniu le cuprinde. Matematica conduce și la studiul aspectelor calitative ale fenomenelor datorate relațiilor strânse care există între variațiile cantitative și calitative ale acestor fenomene. Tehnicile matematice ale cercetării sunt legate de prelucrarea statistică, construirea modelelor și utilizarea calculatoarelor.

Statistica – ramură a matematicii, devenită ea însăși știință și metodă s-a dezvoltat în mod deosebit din necesitatea științelor sociale de a explica anumite fenomene. Ca metodă, statistica desprinde din studiul fenomenelor de masă, conexiuni și corelații asupra unor eșantioane ca și anticiparea evoluției unor parametrii ai acestora. Ca o metoda de prelucrare și interpretare a datelor recoltate în cercetare, statistica s-a impus în ultimele decenii și a căpătat un rol important în cercetare.

Indicatorii statistico-matematici uzuali în analiza datelor obținute prin măsurare sunt:

a) Modulul (Mo) – reprezintă valoarea cu frecvența  cea mai mare și din acest punct de vedere, un colectiv e bine caracterizat de o valoare care apare de mai multe ori.

b) Mediana (Me) – reprezintă valoarea care împarte în două jumătăți egale șirul de date recoltate prin măsurare. Se calculează cu formula:

n+1

Me =  –      în care:  n –  numărul de subiecți

2

c) Media aritmetică (`X) reprezintă indicatorul statisic cel mai des utilizat în interpretarea datelor recoltate, oferind cea mai precisă măsură a tendinței centrale. Se calculează:

∑ X                         X – valorile individuale;

`X=  –      în care:

n                            n – numărul de subiecți

d) Amplitudinea (W) –  reprezintă gradul de omogenitate al datelor recoltate, respectiv a colectivului; astfel colectivul cu amplitudinea cea mai mica este mai omogen, datele fiind mai grupate. Se calculeaza cu formula:

W=Xmax – Xmin     în care: Xmax – valoarea cea mai mare; Xmin –  valoarea cea mai mică.

e) Abaterea medie (Am) – reprezintă abaterea valorilor individuale de la valoarea centrală și se calculează cu formula: ∑(X1 -`X)                   X1 – valorile individuale

Am= ––      în care:   `X – media aritmetica;

n                               n – numărul de subiecți.

f) Abaterea standard (S) – reprezintă indicatorul dispersiei și se calculează cu formula:

∑(X1 -`X)²

S= ± √   ––

n-1

g) Coeficientul de variabilitate (CV) – reprezintă măsura gradului de omogenitate a colectivului și se calculează cu formula:

S x 100

CV= –-     în care:    S – abaterea standard;

`X                         `X – media aritmetică;

Pentru interpretare, statistica recomandă urmatoarele trepte:

a)     0 – 10% – omogenitate mare;

b)   10 – 20% – omogenitate medie;

c)       > 20%  – omogenitate mica.

Centralizarea  rezultatelor obținute în urma experimentului și interpretarea  lor au permis unele  aprecieri privind valoarea acestora comparativ cu datele existente în literatura de specialitate. Prelucrarea și interpretarea rezultatelor au fost realizate cu ajutorul mediei aritmetice, amplitudinii, medianei, abaterii standard, coeficientului de variabilitate, etc

De asemennea, Institutul Național de Cercetare pentru Sport a furnizat date statistice importante și reprezentări grafice în cadrul studiului efectuat pe Platforma Națională BIOMOTRIC (SISTEMUL INFORMATIC INTEGRAT PENTRU CERCETAREA PARAMENTRILOR DE BIOMOTRICITATE ÎN POPULAȚIA TÂNĂRĂ DIN ROMÂNIA).

CAPITOLUL III

3.1 COLECTAREA DATELOR ȘI INTERPRETAREA ACESTORA

Clasa a II-a A – Colectarea datelor și interpretarea rezultatelor

Tabelul nr. 4 – efectivul clasei a II-a A, măsurători noiembrie – decembrie 2017

Efectivul clasei a II-a A este compus din 22 elevi, 12 fete și 10 băieti, cu totii apți din punct de vedere motric. Elevii sunt în primul an în care lecția de educatie fizica este predată de profesor de specialitate. Elevii au fost măsurati antropometric si testați din punct de vedere motric. Testarile s-au efectuat cu ușoară dificultate, deoarece elevii nu aveau formate competențe la deprinderi motrice (săritura în lungime), dexteritate la “atinge placile”, echilibru, forță abdominală, tehnica plecării din start și a finișului la alergare de viteză, păstrarea ritmului de alergare la “alergarea de rezistență”. Totodata, s-au remarcat printr-o foarte bună mobilitate datorată vârstei. Măsurătorile și testele au fost realizate pentru prima dată și elevii nu au avut timp să se familiarizeze cu ele.

Tabelul nr. 5 – efectivul clasei a II-a A, măsurători aprilie – mai 2018

La etapa a II-a a programului, elevii s-au familiarizat cu măsurătorile și testele. Nu se remarcă modificări semnificative în cazul măsurătorilor antropometrice, în schimb se observă îmbunătățiri în ceea ce privește “alergarea de viteză”, “alergarea de rezistență”, “săritura în lungime”, forță abdominală.

Sunt elevi ai acestei clase înscrisi la cursuri de dans și înot. De asemenea, sunt elevi care se remarcă prin calități motrice deosebite (viteză – forță) și care ar putea face performanță în cadrul unui club (atletism, joc sportiv) sau cu foarte bună mobilitate, echilibru (dans, balet, gimnastică). Tot în această clasă sunt elevi cu cerințe educative speciale (retard mintal, hipoacuzie) și pentru care ora de educație fizică reprezintă socializare, întrajutorare, motivație, voința, depășirea unor bariere emoționale.

Graficul 1 – Indicele de masă corporală al elevilor de clasa a II-a A (https://biomotric.sportsciente.ro)

Indicele de masă corporală (Body mass index sau BMI) este un factor statistic al masei unei persoane raportată la înalțimea persoanei respective. O metodă foarte bună pentru verificarea stării de sănătate este verificarea periodică a indicelui de masă corporală. În graficul 1 se observă că valorile IMC, atât la fete cât și la băieti , sunt situate între 12 – 17, valori normale pentru vârsta copiilor. Valori similare sunt observate și la nivel județean și național.

Graficul 2 – Înalțimea elevilor de clasa a II-a A(https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 2 se observă că la înalțime, elevii clasei a II-a se situează cu valori cuprinse între 1.30 – 1.42cm, cei mai multi elevi având înaltimea 1.34cm. Gradul de omogenitate al clasei este ridicat. La nivel județean și național valorile sunt apropiate (1.32cm).

Graficul 3 – Greutatea elevilor de clasa a II-a A(https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 3 se observă că greutatea elevilor de clasa a II-a este cuprinsă între 23 – 33kg, având o medie de 27kg, valoare similară la nivel județean și național. Gradul de omogenitate este ridicat.

Graficul 4 – Lungime talpă la elevii de clasa a II-a A(https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale lungimii tălpii elevilor de clasa a II-a (graficul 4) se încadrează în intervalul 19 – 23cm. Gradul de omogenitate este crescut, media și mediana situându-se la valoarea 21cm. La nivel județean și național, media și mediana au valoarea 20.

Graficul 5- Înalțimea bustului elevilor clasei a II-a A(https://biomotric.sportsciente.ro)

Din graficul 5 reiese că înălțimea bustului elevilor din clasa a II-a, cu valori cuprinse între 70 – 79cm este putin mai crescută decât valoarea la nivel județean și național. Dacă media elevilor comărniceni este 73.5, media judeteană este 64.4, iar media națională 68. Se observă omogenitate ridicată în cadrul clasei.

Graficul 6 – Perimetrul abdominal al elevilor din clasa a II-a A (https://biomotric.sportsciente.ro)

Perimetrul abdominal măsurat la clasa a II-a, cu valorile 55 – 67cm, potrivit graficului 6, are valori apropiate de valorile naționale și usor scăzute față de media județeană, națională.

Graficul 7 – Anvergura brațelor elevilor de clasa a II-a A (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 7 se observă că anvergura brațelor elevilor de clasa a II-a se încadrează în limitele 1.24 – 1.40cm. Diferența între măsurători, nivel județean și nivel național, s-a situat în limitele admise.

Graficul 8 – Mobilitatea elevilor clasei a II-a A(https://biomotric.sportsciente.ro)

Mobilitatea elevilor de clasa a II-a are valorile 0 – 13cm, potrivit graficului 8. La vârsta de 8 – 9 ani, vârsta subiecților, mobilitatea este destul de crescută, atât la fete, cât și la băieți, fără efort fizic suplimentar. Măsurătorile de la mobilitate sunt în parametrii optimi cu cei de la nivel județean și național.

Graficul 9 – Săritura în lungime de pe loc la clasa a II-a A (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 9 la săritura în lungime de pe loc, la elevii de clasa a II-a, se observă valori cuprinse între 70 – 1.60cm. Există elevi cu foarte bună detentă, care fără pregatire prealabilă au avut performanța 1.60cm. După o pregătire specifică, performanța a crescut la 1.78cm. În cadrul acestei probe există diferențe semnificative între testarea din noiembrie – decembrie 2017 și testarea aprilie – mai 2018. Elevii si-au însușit tehnica săriturii, și-au dezvoltat forța musculaturii membrelor inferioare, iar performanța motrică a crescut. La nivel județean și național, valorile sunt apropiate.

Graficul 10 – Ridicări de trunchi la elevii clasei a II-a A(https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 10, la proba de forță – ridicări de trunchi, elevii clasei a II-a A, au avut valori cuprinse între 10 – 21 execuții în 30”. Nu se observa diferențe fete – băieți. Valorile sunt apropiate acelora de la nivel județean și național. Media elevilor comărniceni – 16.5, media județeană – 13.1, media națională – 16.

Graficul 11 – Echilibrul elevilor clasei a II-a A(https://biomotric.sportsciente.ro)

La proba de echilibru, elevii clasei a II-a (graficul 11) au fost cronometrați cu valori între 7 – 30”, din cele maxim 30”. 15 din cei 22 elevi au stat în echilibru 30”. Diferența între măsurători, nivel local, județean și național a fost în limitele admise.

Graficul 12- „Atinge plăcile” la clasa a II-a A(https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 12, proba “Atinge plăcile”, elevii clasei a II-a au avut o medie similară celei de la nivel național – 16” si foarte aproape de cea a nivelului județean – 18”.

Graficul 13 – Alergare de viteză la elevii de clasa a II-a A (https://biomotric.sportsciente.ro)

La proba de alergare de viteză, elevii clasei a II-a au avut valori cuprinse între 5.7” – 6.6” pe distanța de 30 m, potrivit graficului 13, media 6.16”. Valori similare au fost observate și la nivel județean (6.16”) și național (6.30”).

Graficul 14- Alergare de rezistență la elevii clasei a II-a A (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 14, la proba de alergare de rezistență, elevii clasei a II-a au avut valori cuprinse în intervalul 1.10”- 1.55” pe distanța de 200m. Elevii pot efectua efort continuu, dar nu păstrează ritmul de alergare, alergarea lor fiind dezorganizată.

Clasa a III-a A – Colectarea datelor și interpretarea rezultatelor

Tabelul nr. 6 – efectivul clasei a III-a A, măsurători noiembrie – decembrie 2017

Colectivul clasei a III-a A este compus din 25 elevi, 12 băieți și 13 fete, cu totii apți din punct de vedere fizic. Elevii și părinții acestora și-au dat acordul de prelucrare a datelor în vederea implementării programului Biomotric. Astfel că, au fost măsurați antropometric și testați motric în două perioade ale anului școlar 2017-2018, noiembrie – decembrie 2017, respectiv aprilie – mai 2018.

Elevii erau familiarizați cu măsurătorile: „înălțime”, “greutate”, “anvergură”, mai puțin cu “lungime talpă”, “înălțime bust”, “perimetru abdominal”. De asemenea, fuseseră testați la “săritura în lungime”, “ridicări de trunchi”, “alergare de viteză”, “alergare de durată”. Nu cunoșteau probele “atinge plăcile” și “echilibru”, într-o astfel de formă. Pentru mobilitate, elevii nu fuseseră testați în prealabil.

Tabelul nr. 7 – efectivul clasei a III-a A, măsurători aprilie – mai 2018

În etapa a II-a a proiectului, elevii s-au familiarizat cu măsurătorile și testele. Nu s-au observat modificări semnificative în ceea ce privește măsurătorile antropometrice și testările motrice cu excepția a 2 elevi carora li s-au modificat valorile la greutate, într-o perioadă relativ scurtă de la 52kg la 60 kg, respectiv de la 60kg la 75kg. Astfel, elevii nu si-au putut duce la capăt proba de alergare de rezistență, au crescut timpii la alergarea de viteză (de la 8.1” la 8.8”, de la 8.0” la 8.8”).

La această clasă, elevii nu se remarcă prin performanțe motrice deosebite, nu fac sport de performanță, dar sunt dinamici, le place să se joace, sunt ascultători. Clasa are un elev autist, un alt elev cu multiple operații la picior și 3 elevi cu astm bronșic. Spiritul de echipa, întrajutorarea, colaborarea, cooperarea sunt valorile care primează la clasa a III-a A.

Clasa a III-a B – Colectarea datelor și interpretarea rezultatelor

Tabelul nr. 8 – efectivul clasei a III-a B, măsurători noiembrie – decembrie 2017

Colectivul clasei a III-a B este compus din 27 elevi, 11 băieți și 16 fete, cu toții apți din punct de vedere fizic. Elevii și părinții acestora și-au dat acordul de prelucrare a datelor pe platforma BIOMOTRIC, astfel că au fost măsurați antropometric și testați motric în perioadele noiembrie – decembrie 2017 și aprilie – mai 2018.

Clasa s-a acomodat relativ repede cu măsurătorile mai ales că, în prealabil, mai parcurseseră o parte din aceste probe. Deoarece elevii sunt dornici de mișcare și joc, familiarizarea a fost mai ușoară la probele necunoscute: “atinge plăcile”, “echilibru”, “mobilitate”.

Tabelul nr. 9 – efectivul clasei a III-a B, măsurători aprilie – mai 2018

În etapa a II-a a proiectului, nu se remarcă modificări semnificative în cazul măsurătorilor antropometrice, în schimb se observă îmbunătățiri la probele de alergare de viteză, alergare de rezistență, săritura în lungime și ridicări de trunchi. Încă din prima etapă, elevii clasei a III-a B s-au remarcat prin performanțe motrice mai bune decât clasa a III-a A la probele: “atinge plăcile”, “săritura în lungime”, “alergare de rezistență” și asta se datorează probabil faptului că există elevi înscriși la cursuri de fotbal, dans, înot. Se remarcă elevi cu calități motrice deosebite (forță – viteză) și care ar putea face performanță.

În etapa I, un elev a fost parțial scutit neputând participa la probele motrice, în etapa a II-a, un alt elev a avut probleme de sănătate și nu a putut duce până la capăt 3 dintre probe.

Graficul 15 – Indicele de masă corporală la clasa a III-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 15 se observă că valorile IMC, la elevii de clasa a III-a, atât la fete cât și la băieți, sunt situate între 14 – 22 (clasa a III-a A), respectiv 13 – 25 (clasa a III-a B) cu o medie de 17, valori normale pentru vârsta copiilor. Valori similare sunt observate și la nivel județean și național (media 17.6).

Graficul 16 – Înalțimea elevilor de clasa a III-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale înălțimii elevilor de clasa a III-a (graficul 16) se încadrează în intervalul 1.30 – 1.49cm (clasa a III-a A) și 1.30 – 1.55cm (clasa a III-a B). Gradul de omogenitate este crescut, media și mediana situându-se la valoarea 1.41cm. La nivel județean și național, media și mediana au valoarea 1.38cm, așadar valori apropiate.

Graficul 17 – Greutatea elevilor de clasa a III-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale greutății elevilor de clasa a III-a (graficul 17) se încadrează în intervalul 26 – 46kg ( clasa a III-a A), cu media la valoarea 34kg și 22 – 52kg ( clasa a III-a B) cu media la valoarea 37kg. La nivel județean și național, media și mediana au valoarea 34kg.

Graficul 18 – Lungime talpă la elevii de clasa a III-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale lungimii tălpii elevilor de clasa a III-a (graficul 18) se încadrează în intervalul 20 – 23cm (clasa a III-a A) și 19 – 25cm (clasa a III-a B).

Gradul de omogenitate este crescut, media și mediana situându-se la valoarea 21cm. La nivel județean și național, media și mediana au valoarea 21, așadar, valori similare.

Graficul 19 – Înalțimea bustului elevilor clasei a III-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale înălțimii bustului elevilor de clasa a III-a (graficul 19) se încadrează în intervalul 70 – 82cm, clasa a III-a A. Și valorile măsurate ale înălțimii bustului elevilor de clasa a III-a B sunt similare, încadrându-se în intervalul 70 – 81cm. Gradul de omogenitate este crescut, media și mediana situându-se la valoarea 76.6cm. La nivel județean și național, media și mediana au valoarea 70cm, așadar elevii comărniceni sunt mai înalți decât elevii din județ, din țară.

Graficul 20 – Perimetrul abdominal al elevilor din clasa a III-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Perimetrul abdominal măsurat la clasele a III-a, cu valorile 56 – 73cm (clasa a III-a A) și 56 – 78cm, media 64cm (clasa a III-a B), potrivit graficului 20, are valori apropiate față de media valorilor naționale și județene ( 63cm).

Graficul 21 – Anvergura brațelor elevilor de clasa a III-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale anvergurii brațelor elevilor de clasa a III-a (graficul 21) se încadrează în intervalul 1.20 – 1.47cm și media 1.36cm la clasa a III-a A, respectiv 1.15 – 1.49cm, media 1.34cm la clasa a III-a B. La nivel județean și național, media și mediana au valoarea 1.36cm.

Graficul 22 – Mobilitatea elevilor clasei a III-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Mobilitatea elevilor de clasa a III-a are valorile -10 – +10cm/ -4 – +5cm, media 0cm potrivit graficului 22. La această vârstă, mobilitatea este destul de crescută, mai ales la fete, fără efort fizic suplimentar. Măsurătorile de la mobilitate sunt similare cu cele de la nivel județean și național, media 0cm.

Graficul 23 – Săritura în lungime de pe loc la clasa a III-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 23 la săritura în lungime de pe loc, la elevii claselor a III-a, se observă valori cuprinse între 70 – 1.64cm – clasa a III-a și 1.14 – 1.43cm – clasa a III-a B. Elevii și-au însușit tehnica săriturii, și-au dezvoltat forța musculaturii membrelor inferioare, iar performanța motrică a crescut la a doua măsurare. Media clasei a III-a B a fost 1.28, iar cea a clasei a III-a A 1.23. La nivel județean și național, media săriturii în lungime de pe loc este 1.22. Performanța elevilor clasei a III-a B este mai mare decât cea de nivel național și județean.

Graficul 24 – Ridicări de trunchi la elevii clasei a III-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 24, la proba de forță – ridicări de trunchi, elevii claselor a III-a au avut valori cuprinse între 8 – 23 (clasa a III-a A) și 10 – 22 (clasa a III-a B) execuții în 30”. Nu se observă diferențe fete – băieți. Valorile sunt apropiate acelora de la nivel județean și național. Media elevilor comărniceni – 16.5, media județeană – 16, media națională – 19.

Graficul 25 – Echilibrul elevilor claselor a III-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

La proba de echilibru, elevii clasei a III-a (graficul 25) au fost cronometrați cu valori între 6 – 30”/ 10 – 30”, din cele maxim 30”. Majoritatea elevilor de la ambele clase au stat în echilibru, nemișcați 30”. Diferența între măsurători, nivel local, județean și național a fost în limitele admise.

Graficul 26 – „Atinge plăcile” la clasa a III-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 26, la proba “Atinge plăcile”, elevii claselor a III-a au avut valori cuprinse între 10 – 15”, media 12, clasa a III-a B, 12 – 18”, media 15, clasa a III-a A, iar media de la nivel național și nivel județean a fost 14.5”.

Graficul 27 – Alergare de viteză la elevii de clasa a III-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

La proba de alergare de viteză – 30m, elevii clasei a III-a au avut valori cuprinse între 5.4” – 8.0” pe distanța de 30 m, potrivit graficului 27, media 6.19” – clasa a III-a A, respectiv 5.6” – 7.5” pe distanța de 30 m, media 6.50” – clasa a III-a B. Valori similare au fost observate și la nivel județean (6.16”) și național (6.20”).

Graficul 28- Alergare de rezistență la elevii clasei a III-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 28, la proba de alergare de rezistență, elevii claselor a III-a au avut valori cuprinse în intervalul 2.15”- 2.50” pe distanța de 400m, media 2.26” – clasa a III-a A, respectiv

2.10”- 2.40” pe distanța de 400m, media 2.19” – clasa a III-a B. Media la nivel județean a fost 2.51”, iar la nivel național 2.41”, valori mai mari decât cele măsurate la elevii comărniceni.

Clasa a VI-a A – Colectarea datelor și interpretarea rezultatelor

Tabelul nr. 10 – efectivul clasei a VI-a A, măsurători noiembrie – decembrie 2017

Colectivul clasei a VI-a A este compus din 21 elevi, 8 fete și 13 băieți, apți din punct de vedere motric. Specific acestei perioade, unii elevi au un ritm mai accelerat al dezvoltării somatice, forța nu este suficient dezvoltată, există dezechilibre între segmentele corpului.

În perioadele noiembrie – decembrie 2017, respectiv aprilie – mai 2018, elevii au fost măsurați antropometric și testați biomotric în vederea implementării pe platforma Biomotric valorile obținute. Introducerea datelor s-a făcut cu acordul elevilor și a părinților acestora.

Măsurătorile/ testele efectuate nu au pus în incurcătură elevii, ei dorind și reușind să le parcurgă. Elevii cunoșteau în prealabil măsurătorile: “înălțime”, “greutate”,“anvergură brațe” și s-au familiarizat cu probele: “lungime talpă”, “înălțime bust”, “perimetru abdominal”. De asemenea, cunoșteau testările: “alergare de viteză”, “alergare de rezistență”, “ridicări de trunchi”, “săritură în lungime” și s-au familiarizat cu probele de “echilibru”, “atinge plăcile”, “mobilitate”.

În etapa a II-a a proiectului nu se remarcă modificări semnificative în ceea ce privește măsurătorile antropometrice și testările biomotrice. Se remarcă elevi cu calități deosebite de viteză – forță, elevi cu mobilitate – echilibru, elevi cu rezistență, elevi cu deprinderi de aruncare – prindere – pasare a mingii.

La această clasă, 3 dintre elevi sunt înscriși la un club de fotbal, 5 elevi sunt înscriși la dans modern, un elev este șahist. La clasă există potențial pentru practicarea gimnasticii la 3 elevi, deoarece au o foarte bună mobilitate, coordonare, precizie. Alți 3 elevi ar putea fi orientați către atletism, ciclism, orientare turistică, datorită calităților viteză, forță, rezistență.

Tabelul nr. 11 – efectivul clasei a VI-a A, măsurători aprilie – mai 2018

Clasa a VI-a B – Colectarea datelor și interpretarea rezultatelor

Tabelul nr. 12 – efectivul clasei a VI-a B, măsurători noiembrie – decembrie 2017

Colectivul clasei a VI-a B este compus din 22 elevi, 11 fete și 11 băieți, o clasă omogenă, cu toții apți din punct de vedere motric. Unii elevi au un ritm mai accelerat al dezvoltării somatice, forța nu este suficient dezvoltată, există dezechilibre între segmentele corpului.

Elevii au fost măsurați antropometric și testați motric în perioada noiembrie – decembrie 2017, respectiv aprilie – mai 2018, datele fiind înscrise pe platforma Biomotric cu acordul elevilor și părinților.

Elevii cunoșteau în prealabil măsurătorile: “înălțime”, “greutate”,“anvergură brațe” și s-au familiarizat cu probele: “lungime talpă”, “înălțime bust”, “perimetru abdominal”. De asemenea, cunoșteau testările: “alergare de viteză”, “alergare de rezistență”, “ridicări de trunchi”, “săritură în lungime” și s-au familiarizat cu proba de “echilibru”, “atinge plăcile”, “mobilitate”.

În a II-a etapă a proiectului nu au existat modificări semnificative față de prima etapă în ceea ce privește rezultatele măsurătorilor și testărilor. Un elev s-a transferat, astfel că au rămas 21 elevi la clasă. Un elev este autist; el îndeplinește sarcinile solicitate, dar explicația este întotdeauna însoțită de demonstrație.

Dintre aceștia, jumătate sunt înscriși la cluburi de fotbal, handbal, șah, karate, înot, dansuri moderne și populare și se remarcă prin calități sportive deosebite (transferul deprinderilor). Există omogenitate în cadrul clasei. Elevii se remarcă la toate probele de control, sunt mai motrici decât celelalte clase paralele și chiar au rezultate semnificativ mai bune decât cele de la nivel județean, național.

La clasă există potențial pentru practicarea gimnasticii la 2 elevi. Alți 5 elevi ar putea fi orientați către atletism, ciclism, orientare turistică sau alte ramuri sportive.

Tabelul nr. 13 – efectivul clasei a VI-a B, măsurători aprilie – mai 2018

Clasa a VI-a C – Colectarea datelor și interpretarea rezultatelor

Tabelul nr. 14 – efectivul clasei a VI-a C, măsurători noiembrie – decembrie 2017

Colectivul clasei a VI-a C este compus din 18 elevi, 12 fete și 6 băieți. Elevii clasei sunt apți din punct de vedere motric, sunt bine dezvoltați fizic (înălțime, greutate, anvergură brațe, înălțime bust, perimetre), dar comparativ cu celelate clase paralele (a VI-a A, a VI-a B) nu sunt foarte dornici de mișcare, sunt ușor neîndemânatici. Nivelul de creștere și dezvoltare somatică al copiilor are un ritm mai accelerat decât la celorlalte clase. Forța nu înregistrează creșteri evidente.

Elevii au fost măsurați antropometric și testați motric în perioada noiembrie – decembrie 2017, respectiv aprilie – mai 2018, datele fiind înscrise pe platforma Biomotric cu acordul elevilor și părinților.

Elevii cunoșteau în prealabil măsurătorile: “înălțime”, “greutate”,“anvergură brațe” și s-au familiarizat cu probele: “lungime talpă”, “înălțime bust”, “perimetru abdominal”. De asemenea, cunoșteau testările: “alergare de viteză”, “alergare de rezistență”, “ridicări de trunchi”, “săritură în lungime” și s-au familiarizat cu probele de “echilibru”, “atinge plăcile”, “mobilitate”.

În etapa a II-a a proiectului, elevii s-au familiarizat cu măsurătorile și testele. Nu s-au observat modificări semnificative în ceea ce privește măsurătorile antropometrice și testările motrice.

La această clasă, elevii nu se remarcă prin performanțe motrice deosebite, nu fac sport de performanță. Mijloacele variate, instrumentele folosite au dus la îmbunătățirea unor rezultate sportive. Câțiva elevi au fost îndrumați către anumite sporturi: handbal, șah, orientare turistică. În cadrul evaluării, nota nu a reflectat doar performanța motrică a fiecaruia, elevii au fost încurajați pentru progresul obținut, pentru interesul față de procesul de exersare, pentru comportament, pentru atitudinea avută față de disciplină.

Tabelul nr. 15 – efectivul clasei a VI-a C, măsurători aprilie – mai 2018

Graficul 29 – Indicele de masă corporală al elevilor de clasa a VI-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 29 se observă că valorile IMC, la elevii claselor a VI-a sunt situate între 13 – 26 (clasa a VI-a A), 12 – 21 (clasa a VI-a B), respectiv 13-21 (clasa a VI-a C) cu o medie de 18, valori normale pentru vârsta elevilor și nivelul lor de dezvoltare. Nivelul de creștere și dezvoltare motrică este diferit la fiecare copil în parte, existând curbe de creștere.Valori similare sunt observate și la nivel județean și național (media 19.4).

Graficul 30 – Înalțimea elevilor de clasa a VI-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale înălțimii elevilor de clasa a VI-a (graficul 30) se încadrează în intervalul 1.37 – 1.66cm (clasa a VI-a A), media 1.52cm, 1.45 – 1.64cm (clasa a VI-a B), media 1.56cm și 1.30 – 1.74cm (clasa a VI-a C), media 1.54cm. Nivelul creșterii somatice este diferit, astfel că unii elevi au 1.30 -1.37cm, iar alții 1.70 – 1.75cm. La nivel județean și național, media are valoarea 1.53cm.

Graficul 31 – Greutatea elevilor de clasa a VI-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale greutății elevilor de clasa a VI-a (graficul 31) se încadrează în intervalul 31 – 67kg ( clasa a VI-a A), cu media la valoarea 43kg, 26 – 59kg ( clasa a VI-a B), cu media la valoarea 44kg și 32 – 60kg ( clasa a VI-a C) cu media la valoarea 44kg. Nivelul dezvoltării somatice este diferit, astfel că unii elevi au o greutate de 26 – 32kg, iar alții 60 – 67kg.

La nivel județean și național, media și mediana au valoarea 46kg.

Graficul 32 – Lungime talpă la elevii de clasa a VI-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale lungimii tălpii elevilor de clasa a VI-a (graficul 32) se încadrează în intervalul 21 – 26cm (clasa a VI-a A), 23 – 26cm (clasa a VI-a B) și 22 – 26cm (clasa a VI-a C), valori apropiate de cele ale unui adult. Gradul de omogenitate este crescut, media și mediana situându-se la valoarea 24cm. La nivel județean și național, media și mediana au tot valoarea 24.

Graficul 33 – Înalțimea bustului elevilor clasei a VI-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale înălțimii bustului elevilor de clasa a VI-a (graficul 33) se încadrează în intervalul 70 – 89cm, clasa a VI-a A, media 78cm, 79 – 90cm, clasa a VI-a B, media 83cm și 80 – 96cm, clasa a VI-a C, media 83.5cm. Fiindcă nivelul creșterii somatice al elevilor este diferit de la un individ la altul și valorile minim – maxim sunt diferite (70cm – 96cm). La nivel județean și național, media are valoarea 76cm, așadar elevii comărniceni sunt mai înalți decât elevii din județ, din țară.

Graficul 34– Perimetrul abdominal al elevilor claselor a VI-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Perimetrul abdominal măsurat la clasele a VI-a, au valorile 54 – 94cm – clasa a VI-a A, media 70cm, 53 – 76cm, media 65cm – clasa a VI-a B și 58 – 78cm, media 69 – clasa a VI-a C , potrivit graficului 34. Mediana claselor a VI-a este 66, așadar cei mai mulți elevi au această valoare. Media valorilor naționale și județene este 69cm.

Graficul 35 – Anvergura brațelor elevilor de clasa a VI-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale anvergurii brațelor elevilor de clasa a VI-a (graficul 35) se încadrează în intervalul 1.33 – 1.67cm, media 1.47cm la clasa a VI-a A, 1.41 – 1.63cm, media 1.51cm la clasa a VI-a B, respectiv 1.43 – 1.68cm, media 1.50cm la clasa a VI-a C. La nivel județean și național, media și mediana au valoarea 1.53cm.

Graficul 36 – Mobilitatea elevilor clasei a VI-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Mobilitatea elevilor de clasa a VI-a are valorile -10 – +3cm, media -1.3cm (clasa a VI-a A), -12 – +9cm, media -1.7cm(clasa a VI-a B) și -12 – 0cm, media -4.6cm(clasa a VI-a C) potrivit graficului 36. La vârsta pubertară, prin dezvoltarea sistemului osos și muscular scade mobilitatea. La nivel județean și național, media este 0cm.

Graficul 37 – Săritura în lungime de pe loc la clasa a VI-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 37 la săritura în lungime de pe loc, la elevii claselor a VI-a, se observă valori cuprinse între 1.18 – 1.80cm, media 1.43cm (clasa a VI-a A), 1.15 – 1.83cm, media 1.51cm (clasa a VI-a B) și 1.00 – 1.80cm, media 1.36cm (clasa a VI-a C). La nivel național și județean, media săriturii în lungime de pe loc este 1.43cm. Performanța elevilor comărniceni este apropiată celor de nivel național și județean.

Graficul 38 – Ridicări de trunchi la elevii clasei a VI-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 38, la proba ridicări de trunchi, elevii claselor a VI-a au avut valori cuprinse între 16 – 25 execuții în 30”, media 21 (clasa a VI-a A), 22 – 36 execuții în 30”, media 27 (clasa a VI-a B), 7 – 24 execuții în 30”, media 18 (clasa a VI-a C). Valorile sunt diferite de la o clasă la alta, în funcție de nivelul de dezvoltare al forței abdominale, de potențialul motric al clasei. Media națională și județeană este 21.

Graficul 39 – Echilibrul elevilor clasei a VI-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

La proba de echilibru, elevii clasei a VI-a (graficul 39) au fost cronometrați cu valori între 10 – 30” din cele maxim 30”(clasa a VI-a B), 9 – 30” din cele maxim 30”(clasa a VI-a C) și 30” din cele maxim 30”(clasa a VI-a A) . Mediana claselor a VI-a A și a VI-a B a fost 30. Media clasei a VI-a C a fost 19”. Valoarea mediei la nivel județean și național a fost 23”.

Graficul 40 – „Atinge plăcile” la clasa a VI-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 40, la proba “Atinge plăcile”, elevii claselor a VI-a au avut valori cuprinse între 9.2 – 17.0”, media 12.4”, clasa a VI-a A, 7.4 – 12.0”, media 10.0”, clasa a VI-a B și 10.0 – 14.0”, media 12.7”, clasa a VI-a C, iar media de la nivel național și județean – 12.5”.

Graficul 41 – Alergare de viteză la elevii de clasa a VI-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

La proba de alergare de viteză – 50m, potrivit graficului 41, elevii clasei a VI-a A au avut valori cuprinse între 7.4 – 10.5”, media 8.7”, clasa a VI-a B valori cuprinse între 7.1 – 9.5”, media 8.10”, iar clasa a VI-a C valori cuprinse între 8.2 – 10.5”, media 8.96”. Valorile mediei observate la nivel județean și național au fost 8.6”.

Graficul 42- Alergare de rezistență la elevii clasei a VI-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 42, la proba de alergare de rezistență, 600m fetele, 800m băieții, elevii claselor a VI-a au avut valori cuprinse în intervalul 3.32 – 4.03”, media 3.51” – clasa a VI-a A, 3.10 – 4.05”, media 3.28” – clasa a VI-a B, respectiv 3.04 – 4.00”, media 3.49” – clasa a VI-a C. Media la nivel județean și național are valorea 4.17”.

Clasa a VII-a A – Colectarea datelor și interpretarea rezultatelor

Tabelul nr. 16 – efectivul clasei a VII-a A, măsurători noiembrie – decembrie 2017

Colectivul clasei a VII-a A este compus din 24 elevi, 15 fete și 9 băieți, apți din punct de vedere motric. 2 dintre elevi au adeverință medicală prin care sunt parțial scutiți la unele testări motrice.

Elevii au fost măsurați antropometric și testați motric în perioada noiembrie – decembrie 2017, respectiv aprilie – mai 2018, datele fiind înscrise pe platforma Biomotric cu acordul elevilor și parinților.

Elevii cunoșteau în prealabil măsurătorile: “înălțime”, “greutate”,“anvergură brațe” și s-au familiarizat cu probele: “lungime talpă”, “înălțime bust”, “perimetru abdominal”. De asemenea, cunoșteau testările: “alergare de viteză”, “alergare de rezistență”, “ridicări de trunchi”, “săritură în lungime” și s-au familiarizat cu probele de “echilibru”, “atinge plăcile”, “mobilitate”.

Tabelul nr. 17 – efectivul clasei a VII-a A, măsurători aprilie – mai 2018

În a II-a etapă a proiectului nu au existat modificări semnificative față de prima etapă în ceea ce privește rezultatele măsurătorilor și testărilor. 2 elevi sunt scutiți medical, astfel că au rămas 22 elevi măsurați și testați la clasă.

Dintre aceștia există elevi sunt înscriși la cluburi de fotbal, înot, dansuri moderne și populare și unii dintre ei se remarcă prin calități sportive deosebite. Există omogenitate în cadrul clasei. Elevii se remarcă la anumite probe de control, sunt motrici și chiar au rezultate semnificativ mai bune decât cele de la nivel județean, național.

La clasă există potențial pentru practicarea baletului la 2 elevi. Alți 3 elevi ar putea fi orientați către atletism, ciclism, orientare turistică sau alte ramuri sportive.

Graficul 43 – Indicele de masă corporală la clasa a VII-a A(https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 43 se observă că valorile IMC, la elevii de clasa a VII-a A, sunt situate între 13 – 20 cu o medie de 17, valori normale pentru vârsta copiilor. Valorile observate ale mediei la nivel județean și național au fost 19.9.

Graficul 44 – Înalțimea elevilor de clasa a VII-a A(https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale înălțimii elevilor de clasa a VII-a A potrivit graficului 44 se încadrează în intervalul 1.54 – 1.76cm, media 1.66cm. Nivelul creșterii somatice este diferit, dar clasa este omogenă. La nivel județean și național, media are valoarea 1.60cm.

Graficul 45 – Greutatea elevilor de clasa a VII-a A (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale greutății elevilor de clasa a VII-a A (graficul 45) se încadrează în intervalul 36 – 63kg, cu media la valoarea 47kg. La nivel județean și național, media are valoarea 51.

Graficul 46 – Lungime talpă la elevii de clasa a VII-a A (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale lungimii tălpii elevilor de clasa a VII-a A (graficul 46) se încadrează în intervalul 24 – 27cm. Media și mediana se situează la valoarea 25cm. La nivel județean și național, media și mediana au aceeați valoare 25.

Graficul 47 – Înalțimea bustului elevilor clasei a VII-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale înălțimii bustului elevilor de clasa a VII-a A (graficul 47) se încadrează în intervalul 80 – 92cm, media 88cm. Fiindcă nivelul creșterii somatice al elevilor este diferit de la un individ la altul și valorile minim – maxim sunt diferite. La nivel județean și național, media are valoarea 80cm, așadar elevii comărniceni sunt mai înalți decât elevii din județ, din țară.

Graficul 48 – Perimetrul abdominal al elevilor claselor a VII-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Perimetrul abdominal măsurat la elevii clasei a VII-a A are valorile cuprinse între 62 -72cm, media 66, potrivit graficului 48. Media valorilor naționale și județene este 71cm.

Graficul 49 – Anvergura brațelor elevilor de clasa a VII-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale anvergurii brațelor elevilor de clasa a VII-a A (graficul 49) se încadrează în intervalul 1.57 – 1.72cm, media 1.62cm. La nivel județean și național, media și mediana au valoarea 1.61cm.

Graficul 50 – Mobilitatea elevilor clasei a VII-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Mobilitatea elevilor de clasa a VII-a A are valorile -10 – +7cm, media -2cm, potrivit graficului 50. La vârsta pubertară, prin dezvoltarea sistemului osos și muscular scade mobilitatea. La nivel județean și național, media este 0cm.

Graficul 51 – Săritura în lungime de pe loc la clasa a VII-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 51 la săritura în lungime de pe loc, elevii clasei a VII-a A, au valori cuprinse între 1.45 – 1.83cm, media 1.55cm. La nivel național și județean, media săriturii în lungime de pe loc este 1.59cm.

Graficul 52 – Ridicări de trunchi la elevii clasei a VII-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 52, la proba ridicări de trunchi, elevii clasei a VII-a A au avut valori cuprinse între 20 – 25 execuții în 30”, media 22. Media județeană și națională este tot 22.

Graficul 53 – Echilibrul elevilor clasei a VII-a A (https://biomotric.sportsciente.ro)

La proba de echilibru, elevii clasei a VII-a A (graficul 53) au fost cronometrați cu valori între 19 – 30” din cele maxim 30”. Media clasei a fost 29”, mai mare decât a celor de nivel județean și național (23”).

Graficul 54 – „Atinge plăcile” la clasa a VII-a A (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 54, la proba “Atinge plăcile”, elevii clasei a VII-a A au avut valori cuprinse între 10.8 – 14.4”, media 12.5”. Media de la nivel național și județean a fost 12.3”.

Graficul 55 – Alergare de viteză la elevii de clasa a VII-a A(https://biomotric.sportsciente.ro)

La proba de alergare de viteză – 50m, potrivit graficului 55, elevii clasei a VII-a A au avut valori cuprinse între 7.7 – 9.3”, media 8.10”. Valori mediei la nivel județean și național au fost 8.3”.

Graficul 56- Alergare de rezistență la elevii clasei a VII-a A (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 56, la proba de alergare de rezistență, 800m fetele, 1000m băieții, elevii clasei a VII-a A au avut valori cuprinse în intervalul 4.03 – 4.47”, media 4.15”. Media la nivel județean și național a fost 4.92”.

Clasa a VIII-a A – Colectarea datelor și interpretarea rezultatelor

Colectivul clasei a VIII-a A este compus din 24 de elevi, 12 fete și 12 băieți, apți din punct de vedere motric. Un elev are adeverință medicală prin care este scutit la anumite probe sportive (săritura în lungime, alergare de viteză, alergare de rezistență, echilibru), având probleme de locomoție. Elevul are o foarte mare voință, musculatura membrelor superioare este foarte dezvoltată, mobilitatea atinge valoarea 28cm.

În anul școlar 2017 – 2018, elevii au fost măsurați antropometric și testați motric în perioadele noiembrie – decembrie 2017, respctiv aprilie – mai 2018, datele fiind apoi înscrise cu acordul parinților și elevilor pe platforma Biomotric.

Elevii erau familiarizați cu unele măsurători și testări: “înălțime”, “greutate”,“anvergură brațe”, “alergare de viteză”, “alergare de rezistență”, “ridicări de trunchi”, “săritură în lungime” realizate anual, chiar ca probe de control și s-au familiarizat cu celelalte, cunoscute sub alte forme.

Tabelul nr. 18 – efectivul clasei a VIII-a A, măsurători noiembrie – decembrie 2017

În etapa a II a a proiectului au existat elevi care și-au îmbunătățit performanțele școlare la unele probe sportive, chiar dacă au avut o oră de educație fizică/ săptămână. Dintre elevii care și-au îmbunătățit performanțele fac parte aceia înscriși la cluburi sportive la secții de karate, handbal, fotbal și aceia care dau admitere la licee cu profil sportiv sau licee militare. Acesti elevi sunt mai motivați, s-au pregătit suplimentar.

Există omogenitate în cadrul clasei, elevii se remarcă la anumite probe de control, sunt motrici și chiar au rezultate apropiate celor de la nivel județean, național.

Tabelul nr. 19 – efectivul clasei a VIII-a A, măsurători aprilie – mai 2018

Graficul 57 – Indicele de masă corporală la clasa a VIII-a A(https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 57 se observă că valorile IMC, la elevii de clasa a VIII-a A, sunt situate între 16 – 25 cu o medie de 21. Valoarea se apropie de cea a unui adult și este normală pentru vârsta elevilor.

Graficul 58 – Înalțimea elevilor de clasa a VIII-a A(https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale înălțimii elevilor de clasa a VIII-a A potrivit graficului 58 se încadrează în intervalul 1.53 – 1.85cm, media 1.69cm. Nivelul creșterii somatice este diferit, dar clasa este omogenă. Elevii de la nivel județean și național au o medie de 1.67cm.

Graficul 59 – Greutatea elevilor de clasa a VIII-a A (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale greutății elevilor de clasa a VIII-a A (graficul 59) se încadrează în intervalul 46 – 78kg, cu media la valoarea 61kg. Media la nivel județean și național este 67kg.

Graficul 60 – Lungime talpă la elevii de clasa a VIII-a A (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale lungimii tălpii elevilor de clasa a VIII-a A (graficul 60) se încadrează în intervalul 24 – 29cm. Media și mediana se situează la valoarea 26cm. La nivel județean și național, media și mediana au valoarea 25.

Graficul 61 – Înalțimea bustului elevilor clasei a VIII-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale înălțimii bustului elevilor de clasa a VIII-a A (graficul 61) se încadrează în intervalul 80 – 95cm, media 88cm. Fiindcă nivelul creșterii somatice al elevilor este diferit de la un individ la altul și valorile minim – maxim sunt diferite. Valori mai mici au fost observate la nivel județean și național (82).

Graficul 62– Perimetrul abdominal al elevilor claselor a VIII-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Perimetrul abdominal măsurat la elevii clasei a VIII-a A are valorile cuprinse între 66 -84cm, media 74, potrivit graficului 62. Media valorilor naționale și județene este 73cm.

Graficul 63 – Anvergura brațelor elevilor de clasa a VIII-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale anvergurii brațelor elevilor de clasa a VIII-a (graficul 63) se încadrează în intervalul 1.51 – 1.83cm, media 1.68cm. La nivel județean și național, media este 1.67cm.

Graficul 64 – Mobilitatea elevilor clasei a VIII-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Mobilitatea elevilor de clasa a VIII-a A are valorile -12 – +26cm, media 6cm, potrivit graficului 64. La această clasă, elevii au o mobilitate mare, cei mai mulți dintre ei având valori pozitive. La nivel județean și național, media este 0cm.

Graficul 65 – Săritura în lungime de pe loc la clasa a VIII-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 65 la săritura în lungime de pe loc, elevii clasei a VIII-a A, au valori cuprinse între 1.20 – 2.33cm, media 1.78cm. Dezvoltarea musculaturii membrelor inferioare, mai pregnantă la băieți decât la fete, duce la valori mai mari la această probă la băieți. Valorile mediei de la nivel județean și național au fost 1.71cm.

Graficul 66 – Ridicări de trunchi la elevii clasei a VIII-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 66, la proba ridicări de trunchi, elevii clasei a VIII-a A au avut valori cuprinse între 16 – 31 execuții în 30”, media 24. Media județeană și națională a fost 23.

Graficul 67 – Echilibrul elevilor clasei a VIII-a A (https://biomotric.sportsciente.ro)

La proba de echilibru, elevii clasei a VIII-a A (graficul 67) au fost cronometrați cu valori între 3 – 30” din cele maxim 30”. Media clasei a fost 27”, mai mare decât a celor de nivel județean și național – 24”.

Graficul 68 – „Atinge plăcile” la clasa a VIII-a A (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 68, la proba “Atinge plăcile”, elevii clasei a VIII-a A au avut valori cuprinse între 8.0 – 16.0”, media 11.7”. Media probei de la nivel național și județean a fost 11.8”.

Graficul 69 – Alergare de viteză la elevii de clasa a VIII-a A(https://biomotric.sportsciente.ro)

La proba de alergare de viteză – 50m, potrivit graficului 69, elevii clasei a VIII-a A au avut valori cuprinse între 7.2 – 8.7”, media 8.0”, valoare similară observată la nivel județean și național.

Graficul 70 – Alergare de rezistență la elevii clasei a VIII-a A (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 70, la proba de alergare de rezistență, 800m fetele, 1000m băieții, elevii clasei a VIII-a A au avut valori cuprinse în intervalul 3.28 – 4.38”, media 3.52”. Mediile la nivel județean și național a avut valoarea 4.74”.

Clasa a X-a MI – Colectarea datelor și interpretarea rezultatelor

Tabelul nr. 20 – efectivul clasei a X-a MI, măsurători noiembrie – decembrie 2017

Colectivul clasei a X-a matematică – informatică include 20 elevi, 13 fete și 9 băieți. În anul școlar 2017 – 2018, elevii au fost măsurați antropometric și testați biomotric în perioadele noiembrie – decembrie 2017, respectiv aprilie – mai 2018 în cadrul proiectului Biomotric, datele fiind înscrise pe platformă cu acordul elevilor și părinților.

În prima etapă au fost testați 19 elevi (tabelul 17), unul fiind scutit medical pe o perioadă determinată, iar în a II-a etapă 20 elevi (tabelul 18). Elevii cunoșteau măsurătorile și probele testate din anii anteriori, iar condițiile de desfășurare a probelor au fost aproximativ aceleași.

La vârsta adolescenței, vârsta elevilor testați, 16-17 ani, se observă diferențe evidente între fete și băieți, fetele au suplețe și mobilitate mai mare, atenție, coordonare la ”Atinge plăcile”, băieții, în schimb, se remarcă prin dezvoltare musculară, forță la nivelul membrelor superioare și inferioare, abdomen, spate.

Elevii acestei clase au 2 ore/ săptămână de educație fizică. Comparativ cu perioada gimnaziului, elevii de liceu sunt mai motivați, au dorința de a se autodepăși, își evaluează șansele de reușită și unii elevi chiar au performanțe mai bune de la o etapă la alta.

De asemenea, sunt elevi înscriși la cluburi de handbal, fotbal, tenis de masă, dansuri populare și care se remarcă prin calități motrice deosebite. Rezultatele testărilor sunt apropiate de cele de la nivel județean, național.

Tabelul nr. 21 – efectivul clasei a X-a MI, măsurători aprilie – mai 2018

Clasa a X-a U – Colectarea datelor și interpretarea rezultatelor

Colectivul clasei a X-a uman este format din 24 elevi, 14 fete și 10 băieți. 4 dintre elevi au probleme medicale și nu pot participa la anumite probe, restul elevilor clasei fiind apți din punct de vedere motric.

Tabelul nr. 22 – efectivul clasei a X-a U, măsurători noiembrie – decembrie 2017

În anul școlar 2017 – 2018, elevii au fost măsurați antropometric și testați motric în perioadele noiembrie – decembrie 2017, respectiv aprilie – mai 2018, iar datele au fost înscrise pe platforma Biomotric cu acordul elevilor și părinților.

Elevii cunoșteau măsurătorile și testele din anii anteriori. Condițiile de desfășurare a testelor a fost aproximativ aceleași pentru toți elevii.

Și la această există diferențe semnificative în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea elevilor, diferențe de sexe. Fetele sunt interesate de îmbunătățirea imaginii corporale, dar în același timp sunt temătoare, nu au suficientă încredere în sine. Băieții se remarcă printr-o dezvoltare musculară mai mare, au ambiție, își evaluează șansele de reușită, performanțe motrice proprii.

Această clasă are 1 oră/ săptămână, timp insuficient pentru a dezvolta favorabil calitățile motrice. Elevi ai acestei clase sunt componenți ai echipelor școlare de fotbal, handbal, sah, atletism.

Tabelul nr. 23 – efectivul clasei a X-a U, măsurători aprilie – mai 2018

Clasa a X-a PM – Colectarea datelor și interpretarea rezultatelor

Clasa a X-a protecția mediului are în componență 14 elevi ( tabelul 21, tabelul 22), 6 fete și 8 băieți, toți apți din punct de vedere motric. În anul școlar 2017 – 2018, elevii au fost măsurați antropometric și testați biomotric în perioadele noiembrie – decembrie 2017, respectiv aprilie – mai 2018 în cadrul proiectului Biomotric, datele fiind înscrise pe platformă cu acordul elevilor și părinților.Elevii cunoșteau măsurătorile și testele din anii anteriori, iar condițiile de desfășurare a testelor au fost aproximativ aceleași pentru toți elevii.

Tabelul nr. 24 – efectivul clasei a X-a PM, măsurători noiembrie – decembrie 2017

Tabelul nr. 25 – efectivul clasei a X-a PM, măsurători aprilie – mai 2018

Și la această clasă există diferențe în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea elevilor. Unii elevi sunt dezvoltați, atingând limitele unor adulți, alții sunt încă în creștere. Lecțiile de educație fizica includ 1 oră/ săptămâna pentru această clasă, timp insuficient pentru dezvoltarea calităților motrice. Băieții doresc să-și dezvolte mai mult musculatura corpului, sunt dornici de mișcare mai ales în cadrul jocurilor sportive. Fetele preferă dansurile, gimnastica, jocurile care dezvoltă suplețea, mobilitatea.

Graficul 71 – Indicele de masă corporală la clasele a X-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 71 se observă că valorile IMC, la elevii de clasa a X-a MI, sunt situate între 16.6 – 26.3 cu o medie de 19.9, 15.5 – 26.2 cu o medie de 18.8 clasa a X-a U și 17.4 – 26.1 cu o medie de 21.3 clasa a X-a PM. Valorile se apropie de cele ale unui adult și sunt normale pentru vârsta elevilor.

Graficul 72 – Înalțimea elevilor de clasa a X-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale înălțimii elevilor de clasa a X-a MI potrivit graficului 72 se încadrează în intervalul 1.55 – 1.88cm, media 1.70cm. Clasa a X-a U are valori încadrate între 1.53 – 1.93, media 1.73, iar clasa a X-a PM are valori încadrate între 1.53 – 1.82, media 1.73. Elevii de la nivel județean și național au o valoare de 1.74cm.

Graficul 73 – Greutatea elevilor de clasa a X-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale greutății elevilor de clasa a X-a MI (graficul 73) se încadrează în intervalul 54 – 90kg, cu media la valoarea 65kg, la clasa a X-a U, valorile greutății au fost 45 – 83kg, media 60kg, iar la clasa a X-a PM, valorile greutății au fost 56 – 84kg, media 68kg. Valorile au o diferență semnificativă în funcție de nivelul de creștere și de dezvoltare al fiecărui elev. La nivel național și județean valoarea medie este 66kg.

Graficul 74 – Lungime talpă la elevii de clasa a X-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale lungimii tălpii elevilor de clasa a X-a MI (graficul 74) se încadrează în intervalul 22 – 29cm, iar media are valoarea 25cm, la clasa a X-a U valorile sunt 22 – 29cm, media 26cm, iar la clasa a X-a PM valorile sunt 21 – 28cm, media 26cm, valori similare cu cea de la nivel național.

Graficul 75 – Înalțimea bustului elevilor claselor a X-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale înălțimii bustului elevilor de clasa a X-a MI (graficul 75) se încadrează în intervalul 70 – 99cm, media 92cm, la clasa a X-a U se încadrează în intervalul 75 – 1.02cm, media 95.5cm, iar la clasa a X-a PM se încadrează în intervalul 72 – 99cm, media 94.5cm. Fiindcă nivelul creșterii somatice al elevilor este diferit de la un individ la altul și valorile minim – maxim sunt diferite.

Graficul 76 – Perimetrul abdominal al elevilor claselor a X-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Perimetrul abdominal măsurat la elevi, potrivit graficului 76, are următoarele valori: clasa a X-a MI între 60 – 92cm, media 72, clasa a X-a U între 60 – 85cm, media 74.7, iar clasa a X-a PM între 65 -96cm, media 79.4. Fetele au perimetrul abdominal cu valori mai mici decât băieții.

Graficul 77 – Anvergura brațelor elevilor de clasa a X-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale anvergurii brațelor elevilor de clasa a X-a (graficul 77) se încadrează în intervalul 1.44 – 1.85cm, media 1.76cm, clasa a X-a MI, 1.53 – 1.95cm, media 1.76cm, clasa a X-a U și 1.48 – 1.79cm, media 1.74cm, clasa a X-a PM. Media valorilor naționale și județene este 1.75cm

Graficul 78 – Mobilitatea elevilor claselor a X-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

Mobilitatea elevilor din clasele a X-a, potrivit graficului 78, are valori diferite, astfel: clasa a X-a MI -14 – +7cm, media -6cm, clasa a X-a U 0 – +12cm, media 4cm, clasa a X-a PM -6 – +8cm, media 2cm. La nivel județean și național, media este 1cm.

Graficul 79 – Săritura în lungime de pe loc la clasele a X-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 79 la săritura în lungime de pe loc, elevii claselor a X-a, au valori cuprinse între 1.30 – 2.40cm, media 1.88cm la clasa a X-a MI, între 1.15 – 2.40cm, media 1.85cm la clasa a X-a U și între 1.25 – 2.40cm, media 1.85cm la clasa a X-a PM.

Graficul 80 – Ridicări de trunchi la elevii claselor a X-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 80, la proba ridicări de trunchi, elevii clasei a X-a MI au avut valori cuprinse între 17 – 23 execuții în 30”, media 19, elevii clasei a X-a U au avut valori cuprinse între 19 – 30 execuții în 30”, media 24 și elevii clasei a X-a PM au avut valori cuprinse între 21 – 31 execuții în 30”, media 25.

Graficul 81 – Echilibrul elevilor claselor a X-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

La proba de echilibru, elevii claselor a X-a (graficul 81) au fost cronometrați cu valori între 13 – 30” din cele maxim 30”, media 27”, clasa a X-a U, între 9 – 30” din cele maxim 30”, media 25”, clasa a X-a PM și 30” din cele maxim 30”, clasa a X-a MI.

Graficul 82 – „Atinge plăcile” la elevii claselor a X-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 82, la proba “Atinge plăcile”, elevii claselor a X-a au avut valori cuprinse între 7.5 – 11.8”, media 9.2”, clasa a X-a MI, 7.0 – 13.0”, media 9.0”, clasa a X-a U și 9.8 – 15.8”, media 11.2”, clasa a X-a PM. Media valorilor de la nivel național și județean a fost 10.6”.

Graficul 83 – Alergare de viteză la elevii claselor a X-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

La proba de alergare de viteză – 50m, potrivit graficului 83, elevii clasei a X-a MI au avut valori cuprinse între 6.5 – 8.0”, media 7.2”, elevii clasei a X-a U între 6.6 – 8.0”, media 7.1”, iar elevii clasei a X-a PM între 6.7 – 8.4”, media 7.2”.

Graficul 84 – Alergare de rezistență la elevii claselor a X-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 84, la proba de alergare de rezistență, 800m fetele, 1000m băieții, elevii clasei a X-a MI au avut valori cuprinse în intervalul 3.38 – 4.55”, media 4.30”, elevii clasei a X-a U au avut valori cuprinse în intervalul 3.28 – 5.10”, media 4.38” și elevii clasei a X-a PM au avut valori cuprinse în intervalul 3.55 – 4.40”, media 4.20”.

Clasa a XI-a MI – Colectarea datelor și interpretarea rezultatelor

Colectivul clasei a XI-a matematică – informatică este compus din 26 elevi, 12 fete și 14 băieți. În anul școlar 2017 – 2018, la orele de educație fizică, în cadrul proiectului Biomotric, elevii au fost măsurați antropometric și testați motric în noiembrie – decembrie 2017, respectiv aprilie – mai 2018.

Tabelul nr. 26 – efectivul clasei a XI-a MI, măsurători noiembrie – decembrie 2017

În prima etapă au fost testați 24 de elevi (tabelul 23), iar în cea de-a II-a etapă 26 de elevi (tabelul 24), 2 elevi având probleme de sănătate la prima etapă. Un elev a fost parțial scutit la unele probe, în ambele etape: echilibru, săritura în lungime, alergare de viteză, alergare de rezistență.

Elevii cunoșteau măsurătorile și probele la care au fost testați din anii anteriori, iar condițiile de desfășurare a testelor au fost aproximativ aceleași pentru toți elevii.

La această clasă există diferențe în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea elevilor. Unii elevi au atins limitele unor adulți, alții sunt în timpul dezvoltării fizice (mai ales perimetre, diametre). Fetele preferă exercitiile care dezvoltă suplețea, mobilitatea, coordonarea și mai puțin forța, băieții, în schimb, sunt preocupați de exercițiile de forță, rezistență, jocurile în care se pot impune ca lideri, pot asculta de reguli, dar cer să li se respecte punctul de vedere. Și fetele și băieții sunt preocupați de condiția fizică, de a avea un corp armonios. Au existat cazuri în care elevii, prin dietă și mișcare au reușit să slăbească, fapt ce a dus la rezultate semnificativ mai bune la etapa a II-a, comparativ cu etapa I.

Timpul de lucru din cadrul orelor de educație fizică (o oră/ săptămână) este insuficient pentru dezvoltarea fizică, pentru dezvoltarea calităților motrice.

Tabelul nr. 27 – efectivul clasei a XI-a MI, măsurători aprilie – mai 2018

Graficul 85 – Indicele de masă corporală la elevii clasei a XI-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 85 se observă că valorile IMC, la elevii clasei a XI-a MI, sunt situate între 18.2 – 26.0 cu o medie de 22.0. Valorile se apropie de cele ale unui adult și sunt normale pentru vârsta elevilor.

Graficul 86 – Înalțimea elevilor clasei a XI-a MI (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale înălțimii elevilor de clasa a XI-a MI, potrivit graficului 86, se încadrează în intervalul 1.55 – 1.94cm, media 1.80cm.

Graficul 87 – Greutatea elevilor clasei a XI-a MI (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale greutății elevilor clasei a XI-a MI (graficul 87) se încadrează în intervalul 46 – 87kg, iar media are valoarea 72kg.

Graficul 88 – Lungime talpă la elevii clasei a XI-a MI (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale lungimii tălpii elevilor clasei a XI-a MI (graficul 88) se încadrează în intervalul 22 – 29cm, iar media are valoarea 26cm.

Graficul 89 – Înalțimea bustului elevilor clasei a XI-a MI (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale înălțimii bustului elevilor clasei a XI-a MI (graficul 89) se încadrează în intervalul 81 – 100cm, media 96cm.

Graficul 90 – Perimetrul abdominal al elevilor clasei a XI-aMI(https://biomotric.sportsciente.ro)

Perimetrul abdominal măsurat la elevii clasei a XI-a MI, potrivit graficului 90, are valori cuprinse între 56 – 97cm, media 80.

Graficul 91 – Anvergura brațelor elevilor clasei a XI-a MI (https://biomotric.sportsciente.ro)

Valorile măsurate ale anvergurii brațelor elevilor clasei a XI-a MI (graficul 91) se încadrează în intervalul 1.50 – 1.85cm, media 1.78cm.

Graficul 92 – Mobilitatea elevilor clasei a XI-a MI (https://biomotric.sportsciente.ro)

Mobilitatea elevilor clasei a XI-a MI, potrivit graficului 92, are valori încadrate în intervalul -12 – +17cm, media 1cm.

Graficul 93 – Săritura în lungime de pe loc la clasa a XI-a MI (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 93 la săritura în lungime de pe loc, elevii clasei a XI-a MI, au valori cuprinse între 1.55 – 2.20cm, media 1.98cm.

Graficul 94 – Ridicări de trunchi la elevii clasei a XI-a MI (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 94, la proba ridicări de trunchi, elevii clasei a XI-a MI au avut valori cuprinse între 10 – 30 execuții în 30”, media 25.

Graficul 95 – Echilibrul elevilor clasei a XI-a MI (https://biomotric.sportsciente.ro)

La proba de echilibru, elevii clasei a XI-a MI (graficul 95) au fost cronometrați cu valori de 30” din cele maxim 30”.

Graficul 96 – „Atinge plăcile” la elevii clasei a XI-a MI (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 96, la proba “Atinge plăcile”, elevii clasei a XI-a au avut valori cuprinse între 6.6 – 13.0”, media 9.6”.

Graficul 97 – Alergare de viteză la elevii clasei a XI-a (https://biomotric.sportsciente.ro)

La proba de alergare de viteză – 50m, potrivit graficului 97, elevii clasei a XI-a MI au avut valori cuprinse între 6.8 – 8.2”, media 7.2”.

Graficul 98 – Alergare de rezistență la elevii clasei a XI-a MI (https://biomotric.sportsciente.ro)

În graficul 98, la proba de alergare de rezistență, 800m fetele, 1000m băieții, elevii clasei a XI-a MI au avut valori cuprinse în intervalul 3.15 – 3.50”, media 3.34”.

Graficul 99 – Indicele de masă corporală – statistica națională (https://biomotric.sportsciente.ro)

Indicele de masă corporală al elevilor, potrivit graficului 99, înregistrează o creștere a mediilor de la o grupă de vârstă la alta. IMC și perimetrul abdominal se corelează pozitiv semnificativ. Valorile medii sunt mai mari pentru băieți la începutul școlarizării și mai mici decât la fete către sfârșitul liceului. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru băieți sunt: 17.05 – clasa a II-a, 17.66 – clasa a III-a, 19.4 – clasa a VI-a, 19.9 – clasa a VII-a, 20.5 – clasa a VIII-a, 21.69 – clasa a X-a, 22.27 – clasa a XI-a. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru fete sunt: 16.71 – clasa a II-a, 17.29 – clasa a III-a, 19.35 – clasa a VI-a, 20.06 – clasa a VII-a, 20.70 – clasa a VIII-a, 21.21 – clasa a X-a, 22.42 – clasa a XI-a.

Graficul 100 – Înalțimea elevilor – statistica națională (https://biomotric.sportsciente.ro)

Înălțimea elevilor la nivel național, potrivit graficului 100, înregistrează o creștere a mediilor de la o grupă de vârstă la alta. Valorile medii sunt mai mari pentru băieți. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru băieți sunt: 1.32 – clasa a II-a, 1.38 – clasa a III-a, 1.53 – clasa a VI-a, 1.60 – clasa a VII-a, 1.67 – clasa a VIII-a, 1.74 – clasa a X-a, 1.75 – clasa a XI-a. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru fete sunt: 1.31 – clasa a II-a, 1.37 – clasa a III-a, 1.54 – clasa a VI-a, 1.58 – clasa a VII-a, 1.61 – clasa a VIII-a, 1.62 – clasa a X-a, 1.63 – clasa a XI-a.

Graficul 101 – Greutatea elevilor – statistica națională (https://biomotric.sportsciente.ro)

Greutatea elevilor la nivel național, potrivit graficului 101, înregistrează o creștere a mediilor de la o grupă de vârstă la alta. Valorile medii sunt mai mari pentru băieți. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru băieți sunt: 30 – clasa a II-a, 34 – clasa a III-a, 46 – clasa a VI-a, 51 – clasa a VII-a, 57 – clasa a VIII-a, 66 – clasa a X-a, 69 – clasa a XI-a. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru fete sunt: 29 – clasa a II-a, 32 – clasa a III-a, 45 – clasa a VI-a, 50 – clasa a VII-a, 53 – clasa a VIII-a, 56 – clasa a X-a, 57 – clasa a XI-a.

Graficul 102 – Lungime talpă – statistica națională (https://biomotric.sportsciente.ro)

Lungimea tălpii elevilor la nivel național, potrivit graficului 102, înregistrează o creștere a mediilor de la o grupă de vârstă la alta. Valorile medii sunt mai mari pentru băieți. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru băieți sunt: 20 – clasa a II-a, 21 – clasa a III-a, 24 – clasa a VI-a, 25 – clasa a VII-a, 25 – clasa a VIII-a, 26 – clasa a X-a, 26 – clasa a XI-a. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru fete sunt: 20 – clasa a II-a, 21 – clasa a III-a, 23 – clasa a VI-a, 23 – clasa a VII-a, 23 – clasa a VIII-a, 24 – clasa a X-a, 24 – clasa a XI-a.

Graficul 103 – Înălțime bust – statistica națională (https://biomotric.sportsciente.ro)

Înălțimea bustului elevilor la nivel național, potrivit graficului 103, înregistrează o creștere a mediilor de la o grupă de vârstă la alta. Valorile medii sunt mai mari pentru băieți. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru băieți sunt: 68 – clasa a II-a, 70 – clasa a III-a, 76 – clasa a VI-a, 80 – clasa a VII-a, 82 – clasa a VIII-a, 87 – clasa a X-a, 88 – clasa a XI-a. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru fete sunt: 67 – clasa a II-a, 70 – clasa a III-a, 77 – clasa a VI-a, 79 – clasa a VII-a, 81 – clasa a VIII-a, 82 – clasa a X-a, 82 – clasa a XI-a.

Graficul 104 – Perimetrul abdominal – statistica națională (https://biomotric.sportsciente.ro)

Perimetrul abdominal al elevilor la nivel național, potrivit graficului 104, înregistrează o creștere a mediilor de la o grupă de vârstă la alta. Valorile medii sunt mai mari pentru băieți. Fetele înregistrează o stagnare a valorilor perimetrului abdominal în perioada liceului. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru băieți sunt: 61 – clasa a II-a, 63 – clasa a III-a, 69 – clasa a VI-a, 71 – clasa a VII-a, 73 – clasa a VIII-a, 77 – clasa a X-a, 78 – clasa a XI-a. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru fete sunt: 59 – clasa a II-a, 61 – clasa a III-a, 67 – clasa a VI-a, 68 – clasa a VII-a, 70 – clasa a VIII-a, 70 – clasa a X-a, 70 – clasa a XI-a.

Graficul 105 – Anvergura brațelor – statistica națională (https://biomotric.sportsciente.ro)

Anvergura brațelor elevilor la nivel național, potrivit graficului 105, înregistrează o creștere a mediilor de la o grupă de vârstă la alta. Valorile medii sunt mai mari pentru băieți. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru băieți sunt: 1.30 – clasa a II-a, 1.36 – clasa a III-a, 1.53 – clasa a VI-a, 1.61 – clasa a VII-a, 1.67 – clasa a VIII-a, 1.75 – clasa a X-a, 1.77 – clasa a XI-a. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru fete sunt: 1.28 – clasa a II-a, 1.35 – clasa a III-a, 1.53 – clasa a VI-a, 1.57 – clasa a VII-a, 1.60 – clasa a VIII-a, 1.61 – clasa a X-a, 1.62 – clasa a XI-a. Anvergura brațelor și înălțimea se corelează pozitiv semnificativ.

Graficul 106 – Mobilitatea – statistica națională (https://biomotric.sportsciente.ro)

Mobilitatea elevilor la nivel național, potrivit graficului 106, înregistrează o valoare aproape constantă de la o grupă de vârstă la alta, apropiată de 0. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru băieți sunt: 0 – clasa a II-a, 0 – clasa a III-a, -1 – clasa a VI-a, 0 – clasa a VII-a, 0 – clasa a VIII-a, 1 – clasa a X-a, 2 – clasa a XI-a. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru fete sunt: 1 – clasa a II-a, 1 – clasa a III-a, 2 – clasa a VI-a, 2 – clasa a VII-a, 2 – clasa a VIII-a, 4 – clasa a X-a, 4 – clasa a XI-a.

Graficul 107 – Săritura în lungime de pe loc – statistica națională (https://biomotric.sportsciente.ro)

Săritura în lungime de pe loc a elevilor la nivel național, potrivit graficului 107, înregistrează o creștere a mediilor de la o grupă de vârstă la alta. Valorile medii sunt mai mari pentru băieți. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru băieți sunt: 1.14 – clasa a II-a, 1.22 – clasa a III-a, 1.43 – clasa a VI-a, 1.59 – clasa a VII-a, 1.71 – clasa a VIII-a, 1.90 – clasa a X-a, 1.95 – clasa a XI-a. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru fete sunt: 1.05 – clasa a II-a, 1.14 – clasa a III-a, 1.37 – clasa a VI-a, 1.41 – clasa a VII-a, 1.44 – clasa a VIII-a, 1.49 – clasa a X-a, 1.49 – clasa a XI-a.

Graficul 108 – Ridicări de trunchi – statistica națională (https://biomotric.sportsciente.ro)

Ridicările de trunchi ale elevilor la nivel național, potrivit graficului 108, înregistrează o creștere a mediilor de la o grupă de vârstă la alta. Valorile medii sunt mai mari pentru băieți. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru băieți sunt: 16 – clasa a II-a, 19 – clasa a III-a, 21 – clasa a VI-a, 22 – clasa a VII-a, 23 – clasa a VIII-a, 23 – clasa a X-a, 23 – clasa a XI-a. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru fete sunt: 15 – clasa a II-a, 16 – clasa a III-a, 19 – clasa a VI-a, 19 – clasa a VII-a, 19 – clasa a VIII-a, 19 – clasa a X-a, 19 – clasa a XI-a.

Graficul 109 – Echilibrul – statistica națională (https://biomotric.sportsciente.ro)

Echilibrul elevilor la nivel național, potrivit graficului 109, înregistrează o ușoară creștere a mediilor de la o grupă de vârstă la alta. Valorile medianei la nivel de gimnaziu și liceu este 30. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru băieți sunt: 21 – clasa a II-a, 22 – clasa a III-a, 23 – clasa a VI-a, 23 – clasa a VII-a, 23 – clasa a VIII-a, 24 – clasa a X-a, 25 – clasa a XI-a. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru fete sunt: 22 – clasa a II-a, 22 – clasa a III-a, 23 – clasa a VI-a, 23 – clasa a VII-a, 24 – clasa a VIII-a, 24 – clasa a X-a, 24 – clasa a XI-a.

Graficul 110 – Atinge plăcile – statistica națională (https://biomotric.sportsciente.ro)

Proba “atinge plăcile” efectuată de elevi la nivel național, potrivit graficului 110, înregistrează o descreștere a mediilor de la o grupă de vârstă la alta. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru băieți sunt: 15.4 – clasa a II-a, 14.5 – clasa a III-a, 12.5 – clasa a VI-a, 12.3 – clasa a VII-a, 11.8 – clasa a VIII-a, 10.6 – clasa a X-a, 10.6 – clasa a XI-a. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru fete sunt: 15.4 – clasa a II-a, 14.3 – clasa a III-a, 12.4 – clasa a VI-a, 12.2 – clasa a VII-a, 11.9 – clasa a VIII-a, 10.9 – clasa a X-a, 10.9 – clasa a XI-a.

Graficul 111 – Alergare de viteză -30m Graficul 112 – Alergare de viteză-50m

– statistica națională (https://biomotric.sportsciente.ro)

Proba “alergare de viteză” efectuată de elevi la nivel național, potrivit graficelor 111, 112 înregistrează o descreștere a mediilor de la o grupă de vârstă la alta. Elevii claselor a II-a – a IV-a aleargă pe o distanță de 30m, iar elevii claselor a V-a – a XII-a aleargă pe o distanță de 50m. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru băieți sunt: 6.3 – clasa a II-a, 6.2 – clasa a III-a, 8.6 – clasa a VI-a, 8.3 – clasa a VII-a, 8.0 – clasa a VIII-a, 7.5 – clasa a X-a, 7.4 – clasa a XI-a.Valorile mediei înregistrate în grafic pentru fete sunt: 6.6 – clasa a II-a, 6.4 – clasa a III-a, 9.1 – clasa a VI-a, 8.9 – clasa a VII-a, 8.8 – clasa a VIII-a, 9.0 – clasa a X-a, 8.7 – clasa a XI-a.

Proba “alergare de rezistență” efectuată la nivel național, elevii claselor I – a II-a aleargă pe o distanță de 200m (graficul 113), elevii claselor a III-a – a IV-a aleargă pe o distanță de 400m (graficul 114), elevii claselor a V-a – a VI-a aleargă pe o distanță de 600/800m (graficul 115), iar elevii claselor a VII-a – a XII-a aleargă pe o distanță de 800/1000m. Valorile mediei înregistrate în grafic pentru băieți sunt: 1.68 – clasa a II-a, 2.41 – clasa a III-a, 4.17 – clasa a VI-a, 4.92 – clasa a VII-a, 4.74 – clasa a VIII-a, 4.39 – clasa a X-a, 4.37 – clasa a XI-a.Valorile mediei înregistrate în grafic pentru fete sunt: 1.70 – clasa a II-a, 2.51 – clasa a III-a, 3.80 – clasa a VI-a, 4.76 – clasa a VII-a, 4.77 – clasa a VIII-a, 4.50 – clasa a X-a, 4.47 – clasa a XI-a.

Graficul 113 – Alergare de rezistență-200m Graficul 114 – Alergare de rezistență-400m

– statistica națională (https://biomotric.sportsciente.ro)

Graficul 115-Alergare de rezistență-600/800m Graficul 116-Alergare de rezistență-800/1000m

– statistica națională (https://biomotric.sportsciente.ro)

3.2. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Concluzii

În urma experimentului efectuat, urmat de evaluarea și interpretarea datelor se desprind următoarele concluzii:

Ipoteza cercetării se confirmă, prin practicarea educației fizice în mod sistematic, conștient, organizat se poate îmbunătăți starea de sănătate, fiecare persoană poate adopta un stil de viața sănătos, se poate asigura un echilibru rațional al existenței, pot fi prevenite boli ale sedentarismului.

La toate probele proiectului rezultatele medii ale claselor de elevi au fost în limitele admise comparativ cu valorile la nivel județean și național, ceea ce se datorează mijloacelor de acționare folosite și a unei juste și corecte organizări a procesului didactic, precum și adaptarea conținutului de instruire la particularitățile elevilor.

Progresele înregistrate de componenții claselor de elevi sunt relevante și pot constitui un suport important în dezvoltarea calităților motrice, într-un mod placut, atractiv și creativ; la măsurătorile antropometrice se constată că se înregistrează o creștere a mediilor de la o grupă de vârstă la alta, iar valorile medii sunt mai mari pentru băieți.

Mulți elevi ai școlii sunt membrii în cluburi sportive, iar prin implicarea activă conștientizează mai concret beneficile practicării activității fizice.

Metodologia aplicată a fost eficientă prin rezultatele la probele motrice parcurse.

Comunicarea cu elevii și parinții acestora a fost eficientă și a adus un surplus de implicare și conștientizare a efectelor și scopului urmărit.

O creștere a activității de educație fizică a copiilor de la 1-2 lecții de 50 minute pe săptămână la 2-3 lecții de 50 minute pe săptămână poate induce o creștere a nivelului performanțelor la testele motorii. Efectele asupra subiecților de cele două sexe sunt adesea comparabile, dar totuși, ele diferă sensibil.

Tendința performanțelor care măsoară capacitatea aerobă, forța și viteza, este în scădere la școlarii din România, iar această scădere este mai marcată în comparație cu copii din alte țări europene; cauzele pot fi: lipsa bazelor sportive școlare, lipsa mijloacelor de instruire adecvate, lipsa specialiștilor, lipsa de timp a părinților pentru educația copiilor, copii nemotivați.

Recomandări

În urma rezultatelor acestei cercetări se pot face următoarele recomandări:

Dublând numărul de lecții de educație fizică pe săptămână, dezvoltarea motorie a copilului de vârstă școlară poate fi influențată pozitiv.

Efectuarea măsurătorilor privind nivelul parametrilor de creștere și dezvoltare pentru elevi la începutul anului școlar și corelarea cu datele anului școlar.

Evaluarea elevilor și efectuarea măsurătorilor să se facă în mod responsabil și corect de către toți profesorii de educație fizică, nu doar scriptic.

Lecțiile de educație fizică au o influență limitată asupra dezvoltării motorii a copilului. Totuși, utilizând mijloace adecvate de intensitate moderată spre viguroasă, se pot ameliora semnificativ: forța membrelor inferioare, forța mușchilor abdominali, viteza, suplețea, mobilitatea, echilibrul, coordonarea și rezistența cardio-respiratorie a elevilor.

Fetele trebuie antrenate specific și mai intens pentru a dezvolta anumite capacități motrice.

Integrarea elevilor care prezintă exces ponderal, tratarea diferențiată a acestora la orele de educație fizică, pentru determinarea și eliminarea efectelor care au generat acest lucru.

Permanenta conștientizare a beneficiilor obținute prin practicarea educației fizice și a sportului.

Creșterea varietății conținutului instruirii la disciplina educație fizică și sport în funcție de baza materială și specializarea profesorilor.

O comunicare mai eficientă în conștientizarea atitudinii față de lecțiile de educație fizică și sport.

Educația fizică are un rol important în promovarea sănătății la nivelul populației școlare. Pe lângă activitățile formale, orele de educație fizică obligatorii din curriculă, educația pentru sănătate se mai poate face prin includerea unor teme specifice în cadrul unor discipline de învățământ, cât și prin activități extrașcolare (Ordinul Ministerului Educației Naționale nr. 3170/ 28.01.1999 și Ordinul Ministerului Sănătății nr. 60/ 28.01.1999). Includerea unor activități fizice extrașcolare reprezintă o modalitate de influențare în mod direct a sănătății copilului, dar și una de formare a obișnuinței de practicare regulată și sistematică a exercițiului fizic pentru toată viața.

Bibliografie

1. MEN (2013). Programa școlară pentru educație fizică clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a. București

2. MEN (2014). Programa școlară pentru educație fizică clasa pregătitoare, clasele a III-a – a IVa. București

3. M.E.N., (1999). Sistemul Național Școlar de Evaluare la disciplina educație fizică și sport. Brasov, Imprimeriile Media Pro.

4. MECI (2009). Programe școlare clasele V – VIII, educație fizică, București

5. MECI (2009). Programe școlare clasele IX – XII, educație fizică, București

6. Ghid metodologic de aplicare a programei de educație fizică și sport-învățământ gimnazial, (2001). Bucuresti: Editura Aramis

7. Balint L. (2008). Metodica educației fizice și sportului. Brasov, Editura Reprografia Universității "Transilvania" din Brașov;

8. Balint L.(2009). Practica și metodica activităților motrice pe grupe de vârstă. Brasov, Editura Reprografia Universității "Transilvania" din Brașov;

9. Cârstea, G. (2000). Teoria și metodica educației fizice și sportului. București, Editura An-da;

10. Chelcea S. (1998). Cercetarea sociologică. Metode și tehnici. Deva, Editura Destin;

11. Cojocaru, V. (2011). Evaluarea potențialului somatic, funcțional și motric al populației școlare din România. București, Editura UNEFS;

12. Columban E.(2008). Exercițiul fizic și sănătatea. Chișinău, Editura Prag-3;

13. Dragnea A. (2006). Educație fizică și sport. București: Editura FEST;

14. Epuran M. (2005). Metodologia cercetării activităților corporale. București. Editura FEST;

15. Guide pédagogique, (1992). Education physique élémentaire;

16. Ifrim M. (1986). Antropologie motrică. București. Editura științifică și enciclopedică;

17. Moise, F. (2017). Educația viitorului în școlile viitorului. Piatra Neamț, Editura Alpha;

18. Radu, I.T.. (2000). Evaluarea în procesul didactic. București, Editura Didactică și pedagogică;

19. Rusu V. (2001). Dicționar medical. București, Editura medicală;

20. Stăncioiu, M. (1994). Comarnicul, istoric și pitoresc. Bucuresti,Editura UMC;

21. Tudor , V. (2005). Măsurare și evaluare în cultură fizică și sport. București, Editura Alpha;

22. Turcu I. (2011). Metodologia cercetării în educație fizică și sport. Brașov. Editura Universității “Transilvania”;

23. [1] – BIOMOTRIC, (2017-2018). PLATFORMA NATIONALA BIOMOTRIC. – disponibil la http://www.biomotric.ro, http://biomotric.sportscience.ro; accesat la data de 05.11.2017

24. [2] – Comarnicul meu drag, disponibil la www.youtube.com/watch?v=fPOT0giYOBc; accesat la data de 15.04.2019

25. [4] – Beneficiile activității fizice – disponibil la Organizația Mondială a Sănătății, Institutul de Sănătate Publică, București – www.oamr.ro, https://www.who.int/health-topics/physical-activity; accesat la data de 22.07.2018

26. [6] Indicele de masă corporală – disponibil la http://wikipedia.org/wiki/indice_de_masă_corporală, https://doc.ro/indice-de-masa-corporala; accesat la data de 10.12.2017

27. [3] – Sedentarismul – disponibil la http://www.gymsport.ro/sedentarismul; accesat la data de 22.07.2018

28. [5] – Sportul și alte laude medicale – disponibil pe http://www.romedic.ro/sedentarismul; accesat la data de 22.07.2018

29. [7] – Metode de cercetare – disponibil la http://fefsoradea.ro/fisiere/cadre/Metodedecercetare; accesat la data de 02.03.2018

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE

A LUCRĂRII METODICO-ȘTIINȚIFICE

DE GRAD DIDACTIC I

Subsemnatul/(a) ___________________________________________________________________,

legitimat(ă) cu ______ seria ______ nr. _______________ CNP______________________________ telefon ___________________________,

autorul lucrării cu titlul_______________________________________________________________

________________________________________________________________________________

elaborată în anul universitar 2018-2019, în vederea susținerii examenului de grad didactic I, organizat de Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul Universității Transilvania din Brașov, pentru seria 2018-2020,

luând în considerare Metodologia formării continue a personalului didactic din învățământul preuniversitar, aprobată prin O.M. nr. 5720/20.10.2009, respectiv Ordinul MECTS nr. 5561/07.10.2011 cu adăugiri,

declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost elaborată în întregime de către mine, nu au fost folosite alte surse decât cele menționate în bibliografie, nu au fost preluate texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse fără a fi citate și fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o reprezintă alte lucrări de-ale mele, și că lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs.

Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte surse folosite fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale privind drepturile de autor.

Brașov,

Data, Semnătura,

______________ _________________

* Declarația se completează „de mână” și se inserează în lucrarea metodico-științifică de grad didactic I, la sfârșitul acesteia, ca parte integrantă