Studiu Privind Eficientizarea Sistemelor de Lucru la Nivelul Firmelor Mici de Confectii

Studiu privind eficientizarea sistemelor de lucru

la nivelul firmelor mici de confectii

Cuprins

Capitolul I. Argumentarea temei-scopul lucrării

Industria textilă în România

Slăbită de transformările majore cauzate de criza financiară, industria textilă a cunoscut un puternic declin în România, în ciuda faptului că, în Europa, industria textilă este relativ robustă.

Potrivit Coface, aproximativ 140 de insolvențe la 1.000 de firme active s-au înregistrat în 2014, ceea ce a făcut ca acest domeniu să ocupe locul 1 în topul insolvențelor la nivelsectorial.

Conform datelor financiare publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor, citate de Coface, la sfârșitul anului 2013 își desfășurau activitatea în domeniul fabricării produselor textile 1.774 de firme, numărul acestora fiind practic similar celui înregistrat în 2013, dar cu 27% mai scăzut decât în perioada anterioară declanșării crizei economico-financiare (peste 2.400 de firme fiind înregistrate cu acest obiect de activitate la sfârșitul lui 2009). 

"30% dintre cele 1.774 de companii românești din domeniu nu desfășuraseră o activitate economică relevantă pe parcursul anului 2013, cifra de afaceri declarată fiind zero. În plus, doar 45% dintre companiile active în industria textilelor au reușit să obțină profit la sfârșitul exercițiului financiar 2013 (cu 4% mai puține față de anul precedent), în timp ce aproape 1.000 de firme au înregistrat pierderi sau au încheiat anul financiar cu profit zero", a anunțat Coface, remarcând și calibrul redus al companiilor cu activități în domeniul producției de textile. 

Concret, cifra de afaceri medie a firmelor active a fost de doar 831.000 euro, în condițiile în care nu mai puțin de 85% dintre acestea au contabilizat în 2013 vânzări mai mici de

500. 000 euro, doar 39 au depășit un plafon al vânzărilor anuale de 5 milioane euro, iar pe piață nu există niciun jucător cu cifra de afaceri de peste 100 milioane euro. 

Analiștii au apreciat că selecția companiilor cu adevărat viabile a fost făcută de contextul economic dificil al ultimilor ani.

"După contracția puternică a volumului vânzărilor resimțită pe parcursul anului 2009 (scădere cu 15% a cifrei de afaceri totale și pierderi nete de 11 milioane euro), companiile rămase în funcțiune au reușit un adevărat reviriment pe parcursul următorilor 3 ani, înregistrându-se creșteri ale cifrei de afaceri la nivel sectorial de plus 4,7% în 2011 și plus 17,3% în 2012 în condițiile menținerii unei rate a profitabilității în intervalul-2-2,5%",spunanaliștii.

Gradul de îndatorare la nivelul industriei s-a situat la un nivel satisfăcător pe parcursul ultimilor ani, în jurul valorii de 56%, menținându-se astfel capacitatea de finanțare a sectorului.  

1.2. Locul și rolul industriei textile la nivel național

În anul 2011 sectorul industriei textile a realizat următoarele ponderi în indicatorii

macroeconomici:

• 2,49 % din PIB, din care 0,76 % pentru Textile și 1,73 % pentru Industria de Articole

de Îmbrăcăminte

• 3,78 % din producția industrială

• 7,88 % din exportul României

• 6,03 % din importul României

• 13,76 % salariați din numărul mediu al salariaților din industrie

• 5 428 societăți comerciale active

Acest sector reprezintà o parte importantă a industriei manufacturiere europene si joacă un rol esențial în economia și bunăstarea socială în numeroase regiuni ale UE-27. Conform celor mai recente date structurale disponibile, în anul 2006 existau 220.000 de companii, cu 2,5 milioane de angajați, și cu o cifră de afaceri de 190 miliarde de euro. Sectorul textilelor și confecțiilor reprezintă 3% din totalul valorii adăugate a industriei manufacturiere din Europa.

1.3. Încadrarea IMM-urilor în industria textilă și de confecții

Într-o piață unică fără granițe interne, este esențial ca măsurile de încurajare a IMM urilor să se bazeze pe o definiție comună, în scopul îmbunătățirii consistenței și eficacității lor și pentru limitarea distorsiunilor și competiției. Acest lucru este cu atât mai necesar având în vedere interacțiunea dintre măsurile naționale și cele impuse de Uniunea Europeană pentru susținerea IMM-urilor în domenii precum dezvoltarea regională și căutarea de fonduri.

În 1996, a fost adoptată de către Comisia Europeană o recomandare ce stabilea prima definiție a IMM-urilor, aceasta fiind aplicată pe întreg teritoriul Uniunii Europene. În data de 6 mai 2003, Comisia a adoptat o noua recomandare, ținând seama de dezvoltarea economică începând cu 1996. Această recomandare a intrat în vigoare în data de 1 ianuarie 2005 și va fi aplicată tuturor politicilor, programelor și măsurilor inițiate de Comisie pentru IMM.

Pentru statele membre, folosirea definiției este voluntară, dar Comisia le recomandă atât lor, cât și Băncii Europene de Investiții și Fondului European de Investiții, să o folosească pe scară largă.

Definiție din Articolul 2 al anexei din Recomandarea 2003/361/CE:

"Categoria Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii (IMM) este formată din întreprinderi care angajează mai puțin de 250 de persoane și care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro și/ sau dețin active totale de până la 43 de milioane de euro."

Accesul la capital

Accesul la capital este o problemă permanentă cu care se confruntă IMM-urile,în special datorită faptului că nu pot oferi garanțiile pe care le cer în mod tradiționalcreditorii. Pentru a rezolva această problemă, noua definiție facilitează finanțareaegală pentru IMM-uri, prin acordarea unui tratament favorabil pentru anumiți investitori, precum fondurile regionale, companii cu capital de risc și business angels( persoane sau grupuri de persoane cu activitate obișnuită de investiții cu capital de risc, care investesc capital în afaceri necotate), fără ca întreprinderile să-și piardă statutul de IMM.

Aceleași măsuri se aplică autorităților publice locale, care au un buget anual de maxim 10 milioane de euro, echivalentul în lei și cu mai puțin de 5.000 de locuitori.

Acestea pot investi într-un IMM un anumit procent fără ca întreprinderea respectivă să se afle într-o situație dezavantajată atunci când aplică pentru o finanțare nerambursabilă.

Praguri ale IMM-urilor

Numărul mediu de salariați

Cifra de afaceri anuală netă

Activele totale

Clasificare IMM

Categoria micro-întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii are în vedere întreprinderi care au mai puțin de 250 de salariati și care au o cifră de afaceri anuală netă ce nu depășește 50 de milioane de euro, sau care dețin active totale care nu depășesc 43 de milioane de euro.

Figura 1. Clasificare IMM

Întreprinderile mici sunt definite ca întreprinderi care au până la 49 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 10 milioane de euro.

Micro-întreprinderile sunt definite ca întreprinderi care au până la 9 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2 milioane de euro.

Figura 2. Categorii de Intreprinderi

Numărul de salariați

Acest criteriu este esențial pentru a determina în ce categorie se încadrează fiecare IMM și acoperă personalul permanent, cel cu jumătate de normă și cel temporar și include următoarele:

• Salariații

• Persoanele care lucrează pentru întreprindere, fiind subordonate ei și care sunt considerați ca angajați prin legislația națională.

• proprietarii-administratori

• parteneri angajați în activitățile obișnuite ale întreprinderii și care beneficiază de avantaje finaciare din partea întreprinderii.

Ucenicii sau elevii și studentii implicați în programe de instruire profesională, avand contracte ucenicie sau de instruire profesională, nu sunt incluși în numărul de angajați.

De asemenea, nu sunt incluse/incluși nici salariatele/salariații care se află în concediul de maternitate sau parental.

Numărul mediu de salariați este exprimat în unitati de muncă anuale. Oricine a lucrat cu normă întreagă în întrprindere, sau ca reprezentant al acesteia, pe parcursul întregului an se măsoară ca o unitate.

Personalul cu jumătate de normă, muncitorii sezonieri și aceia care nu au muncit tot anul sunt considerați ca fracțiuni din această unitate.

Întreprinderi autonome

O întreprindere este autonomă dacă este total independentă, de exemplu nu deține capital social sau drepturi de vot în nici o altă întreprindere și nici o altă întreprindere nu deține capital social sau drepturi de vot în întreprindere.

Deține mai puțin de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot(oricare dintre acestea e mai mare) în una sau mai multe întreprinderi și/sau o altă întreprindere nu deține mai mult din 25% din capitalul social sau din drepturile de vot.

Dacă întreprinderea este autonomă, înseamnă că nu este parteneră sau legată cu altă întreprindere.

Figura 3. Întreprindere autonomă

1.4. Incadrarea firmei luate în studiu in cadrul IMM-urilor

Firma luată în studiu se numește NEVICONF, o firmă care a început ca și întreprindere mică, însă pe parcursul anilor a devenit microîntreprindere, cu 10 angajați, din care:

-1 director tehnic;

-1 inginer textile;

-1 CTC-ist;

-2 centraliști;

-5 confecționeri;

Capitolul II. Prezentarea generală a firmei

2.1. Scurt istoric al firmei NEVICONF

Societatea a luat ființă in luna Aprilie 2010,având ca obiect principal de activitate producția de confecții tehnice și de industrie textilă.

S-au adunat oameni cu experiență, mai exact aproximativ 25-30, de la companiile care și-au închis unitățile de producție și aceasta este avantajul firmei.Echipa cu oameni foarte instruiți și cu experiență este capabilă de a dezvolta și de a lucra cu cele mai noi tehnologii.

În cadrul firmei se lucrează următoarele produse:

corturi,

echipamente de transport,

uniforme pentru armata, politie, pompier,

haine impermeabile,

plase de camuflaj,

saci de dormit

Compania poate produce diferite stiluri de echipamente, în conformitate cu cerințele de la clienți.

Echipamentele și cunoștințele cumulate de-a lungul anilor permit să se lucreze produse „grele”.

In acest moment au rămas doar 10 persoane datorită unor conjucturi nefavorabile,însă persoane cu experiență și oportunitate de muncă, precum și de producție în alte fabrici bazate pe parteneriate dezvoltate, sub supravegherea controlului nostru de calitate.

De asemenea, de aproape 3 ani se realizează corturi și articole grele, militare și nu numai pentru diferiți clienți,

Neviconf este în proces de dezvoltare și are ca obiective consolidarea companiei si colaborarea cu alte firme atât din țară cât și din afara acesteia pe termen lung.

2.2. Materiale utilizate în cadrul firmei

Domeniul de producție al firmei

Echipamentul individual de protecție face parte din rutina zilnică a tuturor celor care lucreaza în industrie, fie ea grea sau farmaceutică, în construcții, la service-urile auto, ș.a. Trebuie purtat până și de către vizitatorii șantierelor sau liniilor de producție. Cu toate acestea, România are unul din cele mai ridicate niveluri ale numărului de incidente din Europa, în 2013 înregistrându-se peste 4000 accidente la locul de munca. Cauza, pe lângă instructaj, este nefolosirea sau alegerea și utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor de protecție individuală.

În funcție de situațiile în care este folosită, îmbrăcămintea de protecție poate fi:

– pentru riscuri minime – bună rezistență mecanică (ex.: ateliere de producție, service-uri auto);

– rezistentă la ploaie și intemperii (ex. :spălătorii auto, șantiere deschise atunci când plouă);

– termică sau pentru sudura (ex.: turnătorii/topitorii);

– frig și temperaturi scăzute extreme (ex.: lucru în camera frigorifică, lucru în mediu exterior pe timp de iarnă);

– chimică și biologica (ex.: pentru cei care lucrează cu substanțe toxice, caustice, iritante);

– antistatică (ex.: recomandată în zone cu pericol de explozie sau electrocutare);

– împotriva fierăstrăului cu lanț;

– pentru pompieri.

O grupă distinctă o reprezintă îmbrăcămintea de martea de mare vizibilitate (reflectorizantă și fluorescentă), destinată celor care își desfășoară activitatea în zona liniilor de cale ferată și în spațiile în care se construiește sau celor care se ocupă de amenajare și întreținere în zona drumurilor publice sau în limita acestora. Mai mult de atât, este obligatorie pentru cei care desfășoară lucrări de întreținere a vehiculelor pe drumurile publice sau în zone periculoase cu trafic în mișcare, cât și celor care se deplaseaza pe biciclete și mopede pe timp de noapte.

Îmbrăcămintea poate oferi unul sau mai multe tipuri de protecție, iar fiecare tip de protecție trebuie să fie în conformitate cu un anumit standard. De asemenea, ca și celelalte articole ce fac parte din echipamentul individual de protecție, îmbrăcămintea trebuie sa fie etichetata CE de către producatori, altfel, angajatorii sau lucrătorii independenți se expun amenzilor inspectoratelor teritoriale de muncă.

2.2.1. Categorii, tipuri de materiale

Actualmente cercetarea științifică este capabilă să creeze fibre, fire, țesături și tricoturi care să satisfacă necesitățile militarilor din toate punctele de vedere. Acestea pot înlocui și alte produse din natură au create de om, precum lemnul, oțelul, pielea, sticla, cauciucul, cu aceleași rezultate sau chiar mai bune, în condițiile creșterii unor parametri de producție sau reducerii costurilor de producție.

Apariția „materialelor inteligente” a revoluționat nu doar producția de îmbrăcăminte specială de protecție, dar și posibilitatea regândirii întregului sistem de echipare a unui luptător.

Materiale cu fibre aramidice sau poliamide aromatice – au fost descoperite in 1961. Sunt fibre sintetice rezistente la diverse solicitări, dar mai la flacără și foc.

Tabel 1. Caracteristici si domenii de utlizare

a fibrelor aramidice

Mai mult sunt folosite în industria aeronautică și în aplicațiile militare, pentru capacitatea lor de a oferi materialului caracteristicile unei armuri antiglonț. Dintre aceste fibre, cele mai utilizate sunt:

1. Cordura

Figura 4. Cordura-de la materie primă la produs finit-

Cordura este un material realizat dintr-o poliamidă foarte tare făcută dintr-un

fir special,aerat de către firma DuPont. O comparație cu docul de bumbac arată o greutate a Cordurii de două ori mai mică, o rezistențăla rupere de două ori mai mare și la abraziune de trei ori mai mare.

Cordura este finisat prin pelicuzare cu o combinație unică de substanță care îi conferă o impermeabilitate ridicată în toate condițiile.

Cordura este o țesatură specială cu rezistență deosebită la abraziune, tensiune si forfecare. Aceste proprietati sunt conferite printr-un proces de texturizare a materialului supus vaporilor de aer fierbinți (aerul fierbinte este utilizat pentru a uni suprafața subțire a materialului textil cu un material mai rezistent pentru a obține o suprafață dură similară cu cea a materialului de bumbac).

Tabel 2. Avantaje și dezavantaje fibre Cordura

Nomex

Fibrele Nomex sunt fire puțin deformabile, nu se lichefiază și nu se topește sub acțiunea căldurii, începând să se manifeste o piroliză lentă însoțită de oxidare abia la temperaturi de peste 300° C. Până la temperatura de 350° C aceste degradări nu sunt importante.

Descompunerea se reprezintă în principalsub forma unei carbonizări, iar degajările gazoase sunt asemănătoare celor generate de lână la ardere.

Filamentul continuu posedă o tenacitate la rupere de 5-5,5gf/den și o alungire la rupere de 16-18%.

Nomexul este inert din punct de vedere chimic și rezistă la cea mai mare parte a solvenților, fiind solubil însă în dimetilacetamidă caldă.

Această fibră este foarte rezistentă la radiații gama și raze X. Expus la radiații gama, Nomex-ul își păstrează 79% din rezistența inițială.

Culoarea caracteristică este ecru.

Utlitatea acestei materii prime provine din faptul că Nomex nu se topește, se contractă puțin și dispune de o scăzută conductivitate termică.

Oferă o izolație eficientă împotriva fluxurilor calorice intense și de scurtă durată, de tipul celor cărora piloții militari ar trebui să le facă față în cazul unui incendiu la bord.

Pe lângă alte proprietăți, fibrele Nomex au și o foarte bună stabilitate dimensională, astfel, umiditatea atmosferică nu afectează în nici un fel stabilitatea dimensională, iar la o expunere în aer uscat la temperartura de 260° C timp de câteva secunde, fibrele se contractă doar cu 1% și după o durată de zece minute, în aceleași condiții, cu 1,7%.

Figura 5. Nomex-de la fibra la produs finit-

Ripstop

Materialul Ripstop iși are originea din timpul celui de-al doilea război mondial, in incercarea de a inlocui mătasea folosită la realizarea parașutelor cu un material mai putin costisitor.

Este realizat din fibre de nailon intretesute, ceea ce il face greu de rupt sau sfasiat. Fibrele de nailon sunt adaugate la un material de baza care poate fi nailon, bumbac, matase sau poliester, rezultand astfel un material foarte rezistent.

Datorita acestei rezistente, atat la greutati mari cat si in timp, materialul Ripstop este utilizat frecvent in confectionarea produselor in cazul carora durabilitatea este vitala: corturi, saci de dormit, baloane cu aer cald, zmee, parasute, etc.

Din punct de vedere al aspectului, o tesatura Ripstop se diferentiaza de o tesatura obisnuita prin patratelele pe care le formeaza intersectarea fibrelor de nailon.

Porozitatea materialului este 0. Nu permite nici aerului si nici apei sa treaca de aceea este ideal pentru utilizarea outdoor.

Uzul comun al materialului Ripstop include nu doar corturi, saci de dormit, vele, baloane cu aer cald si parasute, ci si articole de imbracaminte si rucsaci. Este foarte important ca imbracamintea de zi de zi si cu atat mai mult cand vine vorba de o expeditie montana sa ofere confortul necesar si lejeritate in miscare. Materialul Ripstop are grija de acest aspect.

Daca din nefericire se gaureste, nu va continua sa se destrame datorita intrepatrunderii fibrelor care vor stopa sfasierea. In plus, este foarte usor, ceea ce il face ideal pentru purtare.
Pretul produselor confectionate din material Ripstop este raportat la calitatea materialului, insa unicitatea sa este data de intrepatrunderea fibrelor facand ca durabilitatea sa fie cel mai important beneficiu.

Figura 6. Material Ripstop Figura 7. Jachetă din material Ripstop

Outlast

Outlast este o tehnologie initial elaborata pentru NASA de catre Outlast Technologies. Acum are aplicabilitate si in industria producatoare de mobilier, articole textile, incaltaminte etc. Outlast este valoroasa datorita capacitatii de termoreglare: fibrele (naturale sau sintetice) optimziate cu Outlast absorb temperatura si o conserva pentru a o elibera atunci cand este cazul.

Totul se datoreaza microstructurii alcatuite din microcapsulele (numite sugestiv Thermucules) care se comporta dinamic, absorbind temperatura atunci cand corpul o genereaza, si eliberand-o atunci cand mediul intern al articolului (pantofi, haine) se raceste.

Figura 8. Structura Outlast

Produsele ce au incorporate tehnologia Outlast interacționează continuu cu microclimatul corpului uman și mediul extern pentru a modera temperatura de la a fi prea cald sau prea frig, la a fi exact ceea ce trebuie.

Corpul uman transpiră în mod natural pentru a răci pielea, reducând astfel abilitatea hainelor, a încălțămintei, sau a așternuturilor, de a ține corpul uscat și confortabil.

Tehnologia Outlast va păstra individului un confort excepțional, prin absorbirea surplusului de căldură, diminuând cantitatea de căldură.

2.2.2.Accesorii

Bandă de susținere

Poliesterul, care este cel mai utilizat material pentru benzi, conferă acesteia o serie de

proprietăți:

Greutate specifică mică;

Rezistență la o serie de acizi;

Temperaturi de lucru de până la 100° C;

Depozitare și manipulare ușoară;

Coeficient de siguranță de 7:1

Fiecare bandă de susținere are o etichetă atașată pe care se află inscripționate atât

sarcina nominală cât și datele fizice ale acesteia.

Culoarea benzii respectă un cod ce asigură o ușoară identificare a sarcinii nominale.

În funcție de poziția benzii de susținere in timpul procesului de ridicare, sarcina nominală admisă poate fi diferită, având valori între 0,8-2,0.

Figura 9. Rolă bandă de susținere

Inele metalice

Figura 10. Inele metalice

Benzi tip velcro

Aceste benzi trebuie să aibă proprietatea de ignifugare, astfel că sunt folosite cele tip Flame Retard. Sunt realizate din nailon tratat pentru a fi ignifuge și prin țesere.

Figura 11. Benzi velcro

Ață de cusut și surfilat

Coats

Acopera o gama variata de produse confectionate de la hainele de protectie si de lucru pana la uniforme si manusi de protectie. Cerintele de calitate pentru aceste produse sunt foarte ridicate, deoarece ele sunt expuse la conditii foarte agresive, avand in vedere mediul in care lucreaza pompierii, electricienii, precum si hainele folosite de corporatii (banci, firmele de catering, uniformele pentru companiile aeriene) la care identitatea de corporate este foarte importanta.

Aceste produse trebuie sa reziste la conditiile severe de mediu, dar să asigure si confortul necesar persoanei care il intrebuinteaza.

Noile tesaturi innovative care au revolutionat hainele de protectie, pe baza de meta – aramide sau in amestec cu alte materiale, necesita pentru confectionarea lor si accesorii la fel de innovative.

Coats Pro, indeplinesc cele mai importante Norme Europene de calitate.

Date tehnice:

Tabel 4. Date tehnice ața de cusut

Figura 12. Ață de cusut

Bandă reflectorizantă

Reflexite GP 370

Bandă reflectorizantă performantă, cu elemente microprismatice:

• aprobată EN ISO 20471:2013

• ideală pentru echipamente de lucru care trebuie spălate la temperaturi înalte și de multe ori

• 4 culori disponibile

• aplicare prin coasere

• rezistentă la zgăriere

• spălare industrială la 75°C, 75 de cicluri (60 pentru portocaliu)

• culoare: alb, argintiu, lime, portocaliu

• lungime role: 50 m

• lățime role: 50 mm

DESCRIERE

Bandă reflectorizantă rezistentă la solvenți și la spălări repetate, pentru aplicare prin coasere sau sudare cu ultrasunete. Este disponibilă în 4 culori.

CONSTRUCȚIE

Reflexite GP 370 este fabricată cu microprisme retroreflexive, lipite pe un material flexibil, rezistent la intemperii, rezistent la acțiunea razelor UV. Materialul reflectorizant este sudat pe un film polimeric stabilizat UV pentru a proteja suprafețele prismatice de murdărie și umezeală.

CULOARE

Disponibilă în culorile alb, argintiu, lime fluorescent, portocaliu. Culorile sunt în concordanță cu CIE Nr. 15.2. RETROREFLEXIE

Produsul respectă valorile minime de reflexie EN ISO 20471:2013 nivelul 2.

Figura 13. Reflexite GP 370

GP 020

Banda reflectorizanta imbunatatita datorita tehnologiei de reflexie „bile argintii de sticla”, avand un suport (spate) din poliester/bumbac. Se aplica prin coasere si este ideala pentru echipamente uzuale de protectie care necesita vizibilitate mare.

Banda reflectorizanta GP 020 este certificata international si indeplineste urmatoarele standarde EN471: 2003 + A1: 2007, nivel 2.

Banda GP 020 rezista la 50 de cicluri de spalare, la o temperatura maxima de 60 ° C (spalare industriala 25 de cicluri).Este disponibila in varianta gri. Se aplica prin sudare.

Seria GP 020 este disponibila in role cu lungimea de 200 m si latimea de 50, sau cu lungimea de 50 m si latimea de 1 m.

Figura 14. GP 020

Capse și ocheți

Figura 15. Capse si ocheti

Bandă pentru sudat

Fermoare

S 60

Tabel 5. Date tehnice fermoar S60

S 80

Tabel 6. Date tehnice fermoar S80

Embleme și etichete

Bandă elastică

Figura 16. Bandă elastică

2.3. Produse realizate în cadrul firmei

2.3.1. Clasificarea produselor

Incă de la începuturile întreprinderii Neviconf, cea mai mare pondere de confecționare au avut-o produsele „heavy”( corturi, saci de dormit, rucsac), și echipamentele de protecție, ș.a, însă s-au confecționat și produse Fashion, cum ar fi:

Pantaloni John Field:

Figura 17. Pantalon John Field

Cămăși pentru bărbați John Field:

Figura 18. Cămașă in carouri John Field

Produse heavy realizate:

Corturi militare de diferite dimensiuni:

Figura 19. Corturi militare

Bag ammunition:

Figura 20

Rucsac:

Figura 21.

Saci de dormit:

Figura 23.

Echipamente de protecție:

Figura 24.

2.3.2. Standarde europene pentru realizarea echipamentelor de protecție

Pentru a realiza un echipament individual de protecție a cărui liberă circulație să fie permisă pe piața europeană, în conformitate cu legislația în vigoare, și anume cu

Legea evaluării conformității și reglementările tehnice armonizate cu directivele din Noua Abordare și Abordarea Globală,

Legea securității și sănătății în muncă și HG 115/2006 “Hotărâre privind stabilirea cerințelor esențiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecție și a condițiilor pentru introducerea lor pe piață (transpune Directiva Europeană 89/686/CEE), orice producător trebuie să parcurgă următoarele etape:

să identifice pericolele și să evalueze riscurile de accidentare și îmbolnăvire profesională din domeniul de utilizare preconizat pentru echipamentul individual de protecție;

să identifice cerințele esențiale de securitate și sănătate aplicabile;

să identifice specificațiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească produsul, astfel încât să se asigure respectarea cerințelor esențiale de securitate;

să elaboreze documentația tehnică cuprinzând datele semnificative despre produs (cerințe esențiale de securitate și sănătate aplicabile, caracteristicile produsului, instrucțiuni de utilizare, rezultate ale unor încercări, informații privind sistemul calității implementat);

să realizeze produsul în conformitate cu aceste specificații tehnice;

să solicite sau să aplice procedurile de certificare corespunzătoare categoriei de produs;

să emită declarația de conformitate;

să aplice marcajul de conformitate .

Identificarea specificațiilor tehnice necesare, a caracteristicilor tehnice ale produsului, verificabile prin măsurări și examinări, reprezintă una dintre cele mai grele etape. Pentru a se ușura această activitate, trebuie să se țină cont de premiza de conformitate, inclusă în legislația menționată, care stabilește principiul conform căruia un produs fabricat în conformitate cu standarde europene armonizate se recunoaște a fi în conformitate cu cerințele esențiale de securitate corespunzătoare ,abordate în cuprinsul standardului european. Aceasta înseamnă că standardul devine instrumentul principal pe baza căruia se stabilește conformitatea.

Și în cazul utilizatorilor, standardele și în special standardele europene armonizate reprezintă instrumente de bază în selecționare. Necunoașterea lor ar face imposibilă alegerea și utilizarea echipamentelor adecvate, asigurându-se o falsă protecție a muncitorilor.

La nivel național s-a desfășurat o amplă activitate de elaborare de standarde și în special de preluare a standardelor europene armonizate. Astfel, în decursul ultimilor ani, în cadrul CT 227-“Mijloace individuale de protecție” s-au elaborat peste 300 standarde române care transpun standarde europene armonizate.

2.3.3. Aplicarea standardelor europene la EIP pentru medii cu temperaturi ridicate

Riscurile termice pot fi întâlnite în industrie sub diferite niveluri de risc și asociate de asemenea cu alte riscuri. În funcție de forma de manifestare, riscurile termice se pot clasifica, în:

contact ocazional sau prelungit cu foc deschis (flacără);

căldură de contact – contact cu obiecte sau materiale fierbinți, ce poate fi diferențiată în funcție de temperatura corpului cald;

căldură de convecție (temperaturi ridicate ale aerului, curenți de aer generați în apropierea flăcărilor deschise sau a unui corp foarte fierbinte care nu e incandescent);

căldură radiantă (radiații infraroșii, generate de corpuri incandescente, materiale în fuziune în cantități mari);

proiectare de picături mici de metal topit (lichid) sau incandescent;

proiecții mari de metal topit , care poate fi diferențiat în funcție de temperatura topiturii, respectiv temperatura de fuziune a metalului.

Aceste subriscuri, la rândul lor pot fi ierarhizate în funcție de durata expunerii sau de intensitatea fenomenului.

Pe de altă parte, fiecare dintre aceste riscuri, pentru un domeniu specific de utilizare poate fi asociat permanent cu alte riscuri. Aceasta conduce la o mare diversitate de tipuri de echipamente, adecvate doar unui anumit domeniu de utilizare:

în cazul lucrului sau intervențiilor în apropiere de surse importante de căldură și sau foc, riscul principal este căldura radiantă care poate să nu fie asociată cu un alt risc (filiere pentru fibre de sticlă) sau este asociat cu căldura de contact și căldura convectivă (intervenții în apropierea cuptoarelor de topire);

în cazul stingerii incendiilor contactul direct cu flacăra este însoțit de contact cu lichide și riscuri mecanice și exemplificările pot continua.

Tocmai din acest motiv, la stabilirea cerințelor esențiale de securitate și sănătate trebuie s-au avut în vedere nu cerința principală în ansamblu, ci elementele ei specifice aplicabile pentru cazurile concrete, precum și selecționarea tuturor celorlalte cerințe aplicabile ținând cont de riscuri și de caracteristicile generale ale produsului.

Metodele actuale de stabilire a rezistenței EIP la riscuri termice trebuie corelate strict cu metodele de evaluare și stabilire a conformității în cazul echipamentelor individuale de protecție.

Acestea sunt reglementate în mare parte de legislație, la care se adaugă reglementările tehnice și au în vedere următoarea conexiune:

definire domeniu de utilizare

– definire riscuri și subriscuri existente față de care se asigură protecție

definire cerințe esențiale de securitate și/sau sănătate aplicabile

definire specificație tehnică de performanță/caracteristică recunoscută a asigura transpunerea cerințelor esențiale de securitate și sănătate, inclusiv definire metodă utilizabilă

evaluarea conformității prin determinare de performanțe pe produs și examinare documentație

certificare

aplicare marcaj.

Sortimentele de EIP împotriva riscurilor termice pot fi:

mãnuși de protecție;

sortimente de îmbrãcãminte de protecție; acest grup de EIP include orice sortiment care acoperã parțial sau total corpul: șorțuri, ghetre, jambiere, pantaloni, bluze, mânecuțe etc. ;

încălțăminte de protecție – ansamblu superior.

Domeniul de utilizare poate fi:

mediu industrial – unde există expunere la căldură și/sau foc;

activități de intervenție pentru lupta împotriva incendiilor;

activități casnice, inclusiv activități de bricolaj .

În tabelul de mai jos sunt prezentate diferite sortimente de EIP utilizate în medii cu temperaturii ridicate, pentru care sunt definite domeniul de utilizare, specificație tehnică de performanță recunoscută a asigura transpunerea cerințelor esențiale de securitate și sănătate, precum și elemente specifice de marcaj.

Tabel nr. 7 Sortimente de EIP utilizate în medii cu temperaturii ridicate și elementele care stau la baza stabilirii conformității cu standarde armonizate

În funcție de situație, îmbrăcămintea de protecție poate fi:

Îmbrăcăminte de avertizare :

– Îmbrăcămintea de avertizare constă dintr-o jachetă și pantaloni cu dungi reflectorizante.

Figura 25.

Îmbrăcaminte de iarnă:

-Acest tip de îmbrăcăminteare ca scop protejarea împotriva pericolelor asupra sănătății, atunci când se lucrează în aer liber. Îmbrăcămintea pentru vreme rea(EN 343) are ca scop să ofere protecție împotriva vântului, a ploii și a umezelii la sol pe tot parcursul anului.

Îmbrăcămintea de iarnă și pentru vreme reapoate fi combinată cu îmbrăcămintea de avertizare, în conformitate cu EN 471.

Figura 26

Îmbrăcăminte de protecție

Există un așanumit „Pachet de bază”, care conține:

Cască

Vestă reflectorizantă

Salopetă

Mănuși

Mască

Căști

Figura 27

Tabel nr.8 Embleme utilizate cu date tehnice ale Echipamentului de protecție Capitolul III. Elemente de proiectare constructiv tehnologică a produselor de pe linia de confecționare a firmei luate în studiu

3.1. Descrierea sistemului de confecționare

Sistemul de fabricație a sistemului de producție este definit ca element de bază al complexului economic, alcătuit din totalitatea elementelor fizice, a conceptelor și experienței astfel organizate încât să rezulte capacitatea de realizare a unor scopuri prestabilite derivate din obiectivele economico-sociale.

Figura 28. Sistemul de fabricatie al firmei Neviconf

Figura 29. Organigrama firmei

3.2. Identitatea construcctiv-estetică a produselor

Schița tehnică este elemmentul de legătură între proiectarea constructivă și cea tehnologică, punând în evidență liniile de asamblare și prezența cusăturilor vizibile, precum și prezența și poziția accesoriilor.

Figura 30. Schița tehnică a produselor3.3. Proiectarea tehnologică

Proiectarea tehnologocă constă în realizarea structurii ierarhice și întocmirea proceselor tehnologice pentru modele cu identificarea fazelor , secțiunilor, utilajelor folosite și cronometrarea timpului pentru fiecare fază.

Procesul tehnologic de confecționare se structurează din două părți, și anume:

Prima parte, în care se prelucreaza elementele de produs.

A doua parte, în care se asamblează elementele, în vederea obținerii subansamblurilor produsului.

Fazele tehnologice ale unui proces tehnologic, prin care se stabilește modul de prelucrare și asamblare ale unui produs au următoarele obiective:

Constituirea elementelor de produs.

Reunirea elementelor și subansamblurilor cu grad de cmplexitate din ce în ce mai mare.

Finalizarea produsului finit.

Proces tehnologic pantalon de salopetă Pyrosafe

Tabel nr.9 Proces tehnologic pantalon de salopetă Pyrosafe

Proces tehnologic jachetă militară Tail

Tabel nr.10 Proces tehnologic jachetă militară Tail

Capitolul IV. Dimensionarea necesarului de mijloace de muncă

pe grupe de elemente

Având în vedere că linia tehnologică este structurată din punct de vedere fizic din locuri de muncă și din punct de vedere funcțional din posturi de muncă, cu sarcini unice sau multiple, reiese ca proiectarea operației are la bază însumarea de sarcini, responsabilități și capacităti pentru formarea posturilor.

Noima proiectării operațiilor tehnologice constă în:

Echilibrarea gradului de încărcare a mijloacelor de muncă și a executorilor;

Optimizarea structurării și dimensionării locurilor de muncă și a liniilor tehnologice.

Pentru realizarea unuia dintre modelele de mai sus, sunt necesare stabilirea timpilor și a necesarului de mijloace de lucru, aplicând formula de mai jos:

To =∑Toji= Ntj*q

Tabel nr.11 Timpi de execuție Pyrosafe

Tabel nr.12 Timpi de execuție Tail

Tabel nr.13 Calculul ritmului pe modele

Tabel nr. 14 calcul număr muncitori pe grupe

4.1. Calculul necesarului de utilaje de pe linie

Tabel nr. 15 Dimensionarea necesarului de mijloace de muncă pentru Pyrosafe

Tabel nr.16 Dimensionarea necesarului de mijloace de muncă pentru Tail

Tabel nr. 17 Centralizator necesar mijloace

de munca pe grupe de elemente

4.2. Echilibrarea gradului de încărcare a locurilor de muncă

Echilibrarea se efectuează pe posturi de muncă cu scopul stabilirii necesarului de oameni, calificări și distribuție a acestora.

Se are în vedere necesitatea asigurării unui grad optim de ocupare a mijloacelor de muncă, respectiv a executanților și utilizarea flexinilității executanților și a mijloacelor de muncă.

Pentru întocmirea centralizatorului de echilibrare a locurilor de muncă, respectiv a executanților, se cunosc:

Timpul de execuție pe produs: TeP=49,45min;TeT=96,9min

Numărul de executanți: NmP=10;NmT=10

Timpul de lucru=480 min

Ritmul RP=4,94min;RT=9,69min

Producția planificată PplP=250 buc;PplT=200buc

Gradul de ocupare a executantului (%)

Gradul de ocupare a utilajului (%)

În cadrul operației se cuplează faze a căror norme de timp însumate sunt egale cu ritmul, sau multiplu al aestuia și se are în vedere succesiunea fazelor de asamblare a elementelor pe grupe.

Tabel 18. Echilibrarea gradului de încărcare a locurilor de muncă pentru Pyrosafe

Tabel 19. Echilibrarea gradului de încărcare a locurilor de muncă pentru Tail

4.3. Evaluarea structurării liniei tehnologice

Sinteza indicatorilor specifici pe modele:

Tabel 20. Centralizator indicatori specifici Pyrosafe

Tabel 21. Centralizator indicatori specifici Tail

Capitolul V. Soluții inovative privind îmbunătățirea performanței

la nivelul locurilor de muncă