Studiu Privind Echilibrul Financiar la Complexul Energetic Oltenia Sa

INTRODUCERE

“ Analiza economico-financiară fiind un instrument operațional, o metodă a cunoașterii, impune: stabilirea tipului de analiză economico-financiară, stabilirea conținutului procesului de analiză economico-financiară, stabilirea metodelor și tehnicilor de analiză economico-financiară.”

În ceea ce privește echilibrul economic,pentru explicarea acestuia, sunt folosite ca puncte de reper accepțiunile date de diferitele științe ale naturii. Echilibrul se manifestă sub forma unei stări proprii pieței, generată de acțiunea agenților economici la nivel micro și macroeconomic.

Nivelul macroeconomic reprezintă acea stare spre care tinde piața bunurilor economice, monetară, capitalului și a muncii, piața națională în ansamblul ei, caracterizată printr-o concordanță relativă a cererii și ofertei, în diferitele lor segmente, abaterile dintre ele încadrându-se în limitele considerate normale, nesemnificative pentru producerea de dificultăți, de dezechilibre.

Echilibrul microeconomic privește nivelul verigilor primare, al agenților economici și al entităților administrative teritoriale de bază.

Problemele legate de realizarea analizei economice și financiare la nivel microeconomic prezintă unele particularități în raport cu realizarea acestei analize la nivel macroeconomic. Aceste diferențieri sunt explicate prin faptul că la nivel de economie volumul resurselor ce urmează a fi mobilizate au un caracter limitat deoarece depind de nivelul de dezvoltare al activității economice.

O unitate microeconomică, în afara resurselor degajate din propriul proces de exploatare (resurse endogene), are la îndemână și alte modalități de procurare a resurselor financiare (resurse exogene). În acest sens ea poate opta pentru majorarea capitalului social prin emitere de acțiuni, în situația în care oferă condiții avantajoase de valorificare a capitalului disponibil pentru potențialii investitori, sau poate recurge la resurse de împrumut, în măsura în care prezintă credibilitate și posibilități de garantare a împrumuturilor solicitate.

Menținerea echilibrului financiar constituie condiția esențială a supraviețuirii întreprinderii. De astfel, echilibrul evocă ideea de armonie între diferitele elemente ale unui sistem, ceea ce în domeniul financiar reprezintă armonizarea resurselor cu nevoile.

Situația normală este aceea în care veniturile bănești din activitatea economică depășesc ca volum cheltuielileaferente acelei activități.

Situașia anormală este aceea în care veniturile abia acoperă cheltuielile și cu atat mai mult situația în care cheltuielile sunt mai mari decât veniturile.

În general, pentru ca o întreprindere să înregistreze o stare de echilibru financiar trebuie să respecte o regulă referitoare la faptul că o parte din capitalurile permanente să fie folosite pentru acoperirea nevoilor temporare, reînnoibile permanent în cadrul ciclurilor de exploatare succesive ale întreprinderii.

Deoarece gestiunea financiară a întreprinderii funcționează ca un mecanism între elementele sale stabilindu-se și manifestându-se o mulțime de conexiuni, inclusive în ceea ce privește utilizarea diferitelor tipuri de fonduri, apare posibilitatea și necesitatea ca echilibrul financiar să fie abordat și sub aspect dinamic sau funcțional.

Echilibrul financiar static se prefigurează cu ajutorul bugetului de venituri și cheltuieli, prin care, pe trimestre se realizează egalitatea dintre necesitățile de resurse financiare și existentul de resurse, în limita unui nivel prestabilit pentru fiecare nivel în parte.

Forma concretă de manifestare a echilibrului static al întreprindere este sovabilitatea. Prin solvabilitate înțelegem capacitatea unei întreprinderi de a face față obligațiilor privind plata diferitelor sume bănești, în raport cu termenele stabilite.

O analiză a gradului de solvabilitate al unei întreprinderi înseamnă a determina și a compara mijloacele existente și cele ce urmează a fi încasate într-o perioada de timp, cu obligațiile de plată ale întreprinderii în aceeași perioadă de timp.

Orice întreprindere își poate asigura capacitatea de plată, deci echilibrul financiar dinamic numai cu îndeplinirea concomitentă a două condiții de bază, în primul rând ea trebuie să-și asigure solvabilitatea, deci echilibrul static, iar în al doilea rând activul patrimoniului său să prezinte o lichiditate corespunzătoare.

În acest context, lichiditatea apare ca un factor determinant al capacității de plată în condițiile în care solvabilitatea este în principiu asigurată.1

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII COMPLEXUL ENRGETIC OLTENIA

1.1.Scurt istoric

În baza HG 1024/2011 privind unele măsuri de reorganizare a producătorilor de energie electrică de sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri s-a demarat procesul de înființare a Societății Comerciale Complexului Energetic Oltenia S.A. administrată în sistem dualist, prin Directorat și Consiliu de Supraveghere.

Complexul Energetic Oltenia- societate înființată la 31 mai 2012, în urma deciziei Guvernului României de reorganizare a sectorului energetic, prin fuziunea Societății Naționale a Lignitului Oltenia și a celor trei companii producătoare de energie ( Complexul Energetic Rovinari, Complexul energetic Turceni și Complexul Energetic Craiova).

Sucursala Ișalnița – punere în funcțiune în anul 1964, total energie electrică livrată până în prezent 200.000 GWh;

Sucursala Rovinari – punere în funcțiune în anul 1972, total energie livrată până în prezent 176.000 GWh;

Sucursala Turceni – punere în funcțiune în anul 1978, total energie livrată până în prezent 158.000 GWh;

Sucursala Craiova ll – punere în funcțiune în anul 1987, total energie livrată până în prezent 69.000 GWh și total energie termică livrată până în prezent 22 mil.Gcal;

Sucursala Divizia Minieră Târgu Jiu – activitatea de producție a lignitului în Bazinul Minier Oltenia a început în anul 1957, extrăgându-se până în prezent o cantitate de cca 1,06 mld. tone din 74 de perimetre miniere (din care 56 și-au sistat activitatea, menținându-se în funcțiune 19).

1.2 Structura Complexului Energetic Oltenia

Conducerea CE Oltenia a urmărit realizarea unei structuri de organizare flexibilă cu reducerea numărului de niveluri ierarhice și cu concentrarea personalului în zonele direct productive.

Consiliul de Supraveghere:

Chițu Alin

Gheorghe Dan Valentin

Pop Radu Cristian

Porumbel Ana Georgiana

Răcășanu Georgeta Felicia

Radu Cristian Eugen

Roman Marius Andrei

Directorat:

Ciurel Dan Laurențiu – președinte

Medintu Aurel – membru

Petroniu Ion – membru

Andonie Daniel – membru

Conducerea Executivă CE Oltenia:

Ciurel Dan Laurențiu – Director General Executiv

Medintu Aurel – Director Divizia Energetică

Petroniu Ion – Director Divizia Strategie Dezvoltare

Andonie Daniel – Director Divizia Minieră

Vîlceanu Mirela Adriana – Director Financiar Contabilitate

Ilie Ionel – Director Ofertare Vânzare Energie

Dădălău Grigorie – Director Achiziții

Trofin Valentina – Director Resurse Umane

Ion Răuț – Director Direcție Pază și Protecție

Divizia Energetică:

Dițescu Corneliu – Director Sucursală Electrocentrale Turceni

Pisc Ion – Director Sucursală Electrocentrală Rovinari

Vasile Dan – Director Sucursală Electrocentrale Craiova ll

Filip Viorel – Director Sucursală Electrocentrale Ișalnița

1.3 Formă juridică

Societatea Complexul Energetic Oltenia SA a fost înființată in conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului României nr. 1024/2011 privind unele măsuri de reorganizare a producătorilor de energie electrică de sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.

Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. este o societate comercială pe acțiuni care se încadrează în prevederile O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Societatea are ca scop producția de energie electrică pe baza de lignit, desfașurarea de activități de cercetare geologică pentru descoperirea rezervelor de lignit, extracție lignit, mentenanță și furnizare, astfel încât să opereze integrat și să devina un actor principal în plan regional prin valorificarea cu maximă eficiență a potențialului de care dispune România în domeniu.

Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. are calitatea de acționar majoritar la trei societăți comerciale: S.C Minprest Serv S.A., S.C. Medserv Min S.A., S.C. Unitatea de executie Foraje Motru S.A.

S.C. Minprest Serv S.A. Rovinari s-a înființat în anul 2002 ca societate pe acțiuni cu capital mixt, prin externalizarea serviciilor auxiliare din cadrul fostei C.N.L. Oltenia S.A. Târgu Jiu.

Societatea Comercială Minprest Serv SA se încadrează în prevederile O.U.G. nr. 109/2011, fiind o societate comercială pe acțiuni, constituită în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990.

Societatea este condusă de Adunarea Generală a Acționarilor, administrată de Consiliul de Administrație și supravegheată de Comisia de Cenzori.

Componenta Consiliului de Administrație:

Surdu Ion – președinte

Răuț Ion – membru

Roșca Nelu – membru

Irod Cornel Bebe – membru

Diaconescu Cristina – membru

Componenta Comisiei de Cenzori

Iosu Benoni Viorel – membru

Predescu Dănilă – membru

Popeangă Ioana – membru

Bercea Cristina Maria – membru supleant

Director general: Giorgi Gabriel Georgian, contract de mandat nr. 4457/25.02.2014, încheiat pe o perioadă de un an de zile de la data semnării.

S.C MEDSERVMIN S.A Târgu Jiu a fost înființată prin externalizarea activității medicale din cadrul fostei C.N.L Oltenia S.A târgu Jiu la data de 16.08.2002.

Societatea comercală Medserv Min S.A se încadrează în prevederile O.U.G. nr. 109/2011, fiind o societate comercială pe acțiuni, constituită în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990.

Societatea este condusă de Adunarea Generală a Acționarilor, administrată de Consiliul de Administrație și supravegheată de Comisia de Cenzori.

Componenta Consiliului de Administație:

Cosneanu Lavinia – președinte

Neață Gheorghe – membru

Manta Pantelimon – membru

Stănoiu Viorel – membru

Borcan Marius – membru

Componenta Comisiei de Cenzori:

Cornescu Ion – membru

Nalbitoru Adrian – membru

Vasilescu Gheorghe Marian – membru

Negrea Elena – membru supleant

Director executiv: Miloșteanu Gheorghe, contract de mandat încheiat până la selecția directorului în conformitate cu prevederile O.U.G nr. 109/2011.

S.C. U.E.F. Motru S.A. s-a constituit în anul 2002, ca societate pe acțiuni cu capital mixt, în baza Hotărârii A.G.A a C.N.L Oltenia S.A. nr. 13/16.01.2002.

Societatea Comerciala Medserv Min SA se incadreaza in prevederile O.U.G. nr. 109/2011, fiind o societate comerciala pe acțiuni, constituita in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990.

Societatea este condusa de Adunarea Generala a Acționarilor, administrata de Consiliul de Administratie si supravegheata de Comisia de Cenzori.

Componenta Consiliului de Administrație:

Cosneanu Lavinia – președinte

Neață Gheorghe – membru

Stăncioi Emil Adrian – membru

Cornescu Ion – membru

Bădiță Nicolae – membru

Componenta Comisiei de Cenzori :

Dănăcică Nicoleta Eufimia – membru

Bicoi Lidia – membru

Frintu Ionel – membru

Vlădoiu Marieta – membru supleant

Director general: Petrescu Ilie,contract de mandat nr. 1683/22.05.2014, incheiat până la selecția directorului în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 109/2011.

1.4 Acționarii Complexului Energetic Oltenia S.A

Acționarii Complexului Energetic Oltenia S.A sunt:

Statul Român reprezentat prin Ministerul Economiei (77,15%)

Fondul Proprietatea SA (21,56%)

Electrocentrale Grup SA (0,84%)

Închidere și Conservare Mine (0,44%).

Acționarii au dreptul să primească informații corecte și complete de la Consiliul de Supraveghere și membrii Directoratului, la cerere, în legătură cu situația societății.Totodata au dreptul de a decide modul de distribuire a profitului societății,profit ce urmează a fi repartizat în condițiile legii conform Adunării Generale a Acționarilor.

Acționarii au dreptul la dividend proporțional cu numărul acțiunilor deținute. Plata dividendelor cuvenite acționarilor se face de către societate după aprobarea situațiilor financiare anuale de către Adunarea Generală a Acționarilor. Suportarea pierderilor de către acționari se va face proporțional cu aportul de capital și în limita capitalului subscris.

Toți deținătorii de acțiuni ai Complexului Energetic Oltenia vor fi tratați în mod echitabil. Toate acțiunile emise conferă deținătorilor drepturi egale, orice modificare a drepturilor conferite de acestea va fi supusă aprobării deținătorilor direct afectați în adunarile speciale ale respectivilor deținători.

Complexul energetic Oltenia depune toate diligențele pentru facilitarea participării acționarilor la ședințele Adunării Generale a Acționarilor, dialogului între acționari și membrii conducerii, precum și a exercitării depline a drepturilor acestora.

Participarea acționarilor la lucrările AGA este pe deplin încurajată, iar pentru acționarii care nu pot participa la ședințe se pune la dispoziție posibilitatea votului în absență pe bază de procură sau prin corespondență.

Totodata societatea CEO va înființa o structură organizatorică specializată pentru gestionarea relației cu investitorii și cu acționarii.

Personalul acestei structuri va fi permanent pregătit/ instruit/format profesional asupra aspectelor ce privesc relația companiei cu acționarii săi, a principiilor de guvernanță corporativă, a managementului, relației cu clienții

1.5 Servicii cu energia electrică

' «  Cum se va reduce consumul de energie în clădiri? Eficiență energetică combinată cu resurse regenerabile

Cele mai ambițioase ținte sunt de eficiență energetică a clădirilor. Strategia este de a propune o abordare, precum etape, pentru mobilizarea investițiilor privind renovarea clădirilor, pe termen lung, a clădirilor existente, atât comerciale , cât și rezidențiale, publice și private. Responsabilii în acest domeniu susțin că se mai poate ajunge și la o reducere substanțială a consumului de energie în clădiri doar printr-o combinație a măsurilor de eficiență energetică și implementarea utilizării resurselor regenerabile, în și pe clădiri.

Au fost stabilite etapele-cheie pentru renovarea fondului național de clădiri, și anume:
1. Stabilirea condițiilor prin care renovările majore pot deveni o țintă în decurs de 5 ani;
2. Dezvoltarea tehnologică, în ceea ce privește renovarea clădirilor, care poate oferi mijloacele pentru atingerea unei reduceri substanțiale a consumului de energie și atingerea nivelului de clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero din sursele clasice timp de 15 ani.
3. Renovarea aprofundată a clădirilor în decurs de 15 de ani.

Clădirile au constituit un element central al politicii Guvernului privind eficiența energetică, având în vedere că la, nivel național, consumul de energie în sectorul locuințelor și sectorul terțiar (birouri, spații comerciale și alte clădiri nerezidențiale) reprezintă împreună 45% din consumul total de energie.

România are un patrimoniu important de clădiri realizate, preponderent, în perioada 1960-1990, cu un grad de izolare termică redus, consecință a faptului că, înainte de criza energetică din anul 1973, nu au existat reglementări privind protecția termică a clădirilor. Consumul de energie finală la aceste clădiri va varia între 150 și 400 kWh/m2 an.

Se remarcă, de asemenea, că și cladirile construite în primii ani după 1990 au scăzute performanțele energetice (150-350 kWh/m2 an), dar în același timp s-au îmbunătățit performanțele energetice la acele clădiri construite după anul 2000 (120 – 230 kWh/m2 an).

În cazul acelor clădiri nerezidențiale, consumul de energie finală va varia între 120 și 400 kWh/m2 an, în funcție de categoria clădirii (birouri, educație, cultură, sănatate, turism, comerț).

Contorizarea inteligentă reduce valoarea facturii

Contorizarea cu contoare inteligente va asigura o facturare a consumului de energie exactă , respectiv reducerea valorii facturii. Potrivit legii energiei, este obligatoriu să existe un contor la fiecare punct de consum de energie electrică. Acestea se află în proprietatea operatorilor de distribuție, iar exploatarea și mentenanța acestora este responsabilitatea lor, chiar dacă uneori activitatea este externalizată. ANRE cere citirea contoarelor cel puțin o dată pe an, însă operatorii de distribuție le citesc,de obicei, o dată la fiecare trei luni.

Și pe piața gazelor naturale, trebuie să existe un contor la fiecare punct de consum. În cazul clădirilor de apartamente, poate exista un contor în fiecare scară sau pentru întreaga clădire, stabilirea distribuirii costurilor sau a consumului individual la nivel de client sau apartament fiind responsabilitatea asociației de locatari.

Pe piața gazelor naturale, aproximativ 6% dintre contoare se află în asemenea blocuri sau apartamente, unde consumatorii individuali nu au propriile lor contoare. Nivelul individual de consum al apartamentelor este ceea ce duce de obicei la instalarea contoarelor individuale la gaz.

Unii consumatori, prin instalarea centralelor de încălzire de apartament pe gaze (deconectându-se de la schema de termoficare a clădirii) cresc consumul la gaze naturale, ducând la inechități privind contribuția fiecărui apartament la întreținere și la dorința altor locatari de a avea o divizare transparentă a consumului între apartamente.

Sistemul centralizat de termoficare impune contorizarea consumului

Principala provocare pentru sistemele de contorizare la energia termică este că multe blocuri au de obicei, câteva apartamente racordate la sistemul centralizat de termoficare și câteva cu centrale de încălzire de apartament pe gaze. Legislația actuală permite acest lucru fapt ce conduce la inegalități privind distribuirea costurilor în rândul consumatorilor individuali.

Această situație urmează să fie reglată de autorități. Este de așteptat să aibă loc schimbări de reglementare care să îi constrângă pe toți consumatorii dintr-o clădire să opteze pentru una dintre cele două variante: fie să folosească propriile centrale de încălzire de apartament pe gaze, fie să fie toți conectați la sistemul centralizat de termoficare. Cea de-a doua opțiune va crea nevoia de creștere a transparenței contorizării consumului, ceea ce va duce, implicit, la nevoia de instalare a contoarelor pasante.

Proiectele pilot de contorizare inteligentă vor continua la sate și orașe

Înainte de apariția Ordinului ANRE nr. 91/2013, în România au existat proiecte pilot care s-au axat pe instalarea echipamentelor de citire automată a contoarelor. Potrivit Planului national de acțiuni în domeniul eficienței energetice, au fost instalate sisteme de management avansat al contorizării la aproximativ 1.300 de gospodării și operatori economici mici (consumatori de joasă tensiune). Pentru 8.000 de gospodării și operatori economici mici, a fost demarat un sistem de citire de la distanță.

S-au mai instalat sisteme avansate de management al contorizării la aproape 13.000 gospodării și operatori economici mici, comunicarea fiind făcută prin PLC (de la tensiune joasă la tensiune medie), măsurând consumul la intervale de 60 de minute.

Un sistem de citire automată, a fost instalat la aproximativ 35.000 de operatori economici, folosind comunicarea prin GPRS. Proiectele pilot din România s-au realizat, în special, la clienții persoanelor juridice care folosesc tensiunea medie au un sistem de citire automată instalat, sau chiar o variantă mai sofisticată, ce permit monitorizarea de la distanță a consumului.

În sectorul gazelor naturale, sisteme de citire automată sunt instalate până în prezent la numai 3.000 de consumatori. Specialiștii apreciază că, la nivelul anului 2012, numai 1% din consumatorii alimentați cu energie electrică și 0,1% din consumatorii alimentați cu gaze au beneficiat de contorizare inteligentă.”

La fel ca în 2013, și în 2014 se implementează proiecte pilot, la orașe și sate, urmând să fie definitivate soluțiile tehnice optime adaptate tipului de consumatori, infrastructurii de distribuție a energiei electrice și a infrastructurii de comunicații.

Rezultatele obținute în urma realizării proiectelor pilot vor constitui bază de fundamentare în vederea unor eventuale ajustări ale planurilor privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă, pentru perioada 2015-2020, care va conține structurarea dimensionarea și eșalonarea planului final de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice, se menționează în Planul national de acțiuni privind eficiența energetică. Pe baza propunerilor operatorilor de distribuție concesionari, ANRE va aproba până la 31 decembrie 2015, calendarul național de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă.

1.6 Evoluția principalilor indicatori economici și financiari ai Complexului Energetic Oltenia SA

În veniturile totale, reflectate pe feluri de venituri, dupa natura lor se includ:

venituri din exploatare

venituri financiare

venituri extraordinare

La Complexul Energetic Oltenia SA, în anul 2012 s-a înregistrat la veniturile totale suma de 3.605.949.832, in 2013 s-a înregistrat suma de 4.563.221.780 lei, pe când în anul 2014 s-a înregistrat suma de 5.520.493.728 lei.

În cheltuielile totale, aferente veniturilor realizate a căror evidență se ține pe feluri de cheltuieli, după natura lor se includ:

cheltuieli de exploatare

cheltuieli financiare

cheltuieli extraordinare

În anul 2014 Complexul Energetic Oltenia înregistrează 5.550.644.811 lei cheltuieli totale față de anul 2013 în care avea suma de 4.490.241.431ei față de anul 2012 care a înregistrat suma de 3.429.838.051.

Numărul mediu de salariați în anul 2012 era de 18.770, în 2013 un număr total de 18.620 salariați iar iar în anul 2014 18.570 salariați.

Complexul Energetic Oltenia înregistrează de la an la an venituri tot mai mari, astfel încât ajunge ca în 2014 cifra de afaceri să fie 3.060.515.355 față de anul 2013 unde atingea 2.648.585.030 lei și față de anul 2012 unde valoarea a fost mult mai mică însumand 2.236.654.705 lei.

Indicatorii de calcul

Productivitatea muncii:

Eficiența muncii pe salariat:

Rentabilitatea capitalului consumat:

Salariu mediu anual:

În general se respectă corelația fundamentală dintre indicele de creștere a productivității muncii și indicele salariului mediu, fapt ce conduce la creșterea valorii complexului.

Graficul nr.1 – Evoluția productivității muncii în perioada 2012 – 2014

Productivitatea muncii fiind unul dintre cei mai importanți indicatori sintetici ai eficenței activității economice a societăților, aceata reflectă eficacitatea sau rodnicia muncii cheltuite în procesele de producții.

Creșterea productivității muncii constituie un factor de sporire a volumului producției, fiind cel mai important factor, reducând costurile de fabricație și de creștere a rentabilității și competitivității tuturor produselor.

Productivitatea muncii a crescut de la anul 2012până în anul 2014, ceea ce presupune sporirea volumului producției cu aceleași cheltuieli de muncă sau reducerea consumului de muncă pe unitatea de produs.

CAPITOLUL 2

STUDIU PRIVIND ECHILIBRUL FINANCIAR LA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA SA

2.1 Analiza economică–financiară a Complexului Energetic Oltenia SA

Obiectivul esențial al analizei fiananciare îl reprezintă găsirea modalităților de acțiune pentru asigurarea echilibrului financiar.

Pentru analiza activității economico – financiare a unei firme este necesar să se utilizeze un sistem de indicatori care să reflecte în mod corect rezultatele obținute, eforturile depuse, modul de utilizare a resurselor financiare, materiale și umane, precum și eficiența generală a activității desfașurate pe o anumita perioadă de timp.

Analiza echilibrului financiar are următoarele obiective:

situația patrimoniului și evoluția în timp;

corelația dintre încasări și plăți și dintre creanțe și obligații ;

corelația dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment și trezorerie ;

analiza dinamică pe baza fluxurilor financiare ;

modificarea favorabilă sau nefavorabilă a echilibrului financiar;

eficiența utilizării resurselor antrenate ;

principalele surse de finanțare, posibilitățile de imbunătățire a situației economico financiare și a rezultatelor.

Analiza economico – financiară se realizează prin calcularea urmatoarelor grupe de indicatori :

indicatori de lichiditate

indicatori de echilibru financiar

indicatori de gestiune

indicatori de rentabilitate

indicatori ai fondului de rulment

2.1.1 Indicatori de lichiditate

a) Lichiditate generală (Lg) exprimă capacitatea firmei de a-și acoperi datoriile curente (pe termen scurt) prin valorificarea activelor pe termen scurt (active curente sau circulante). Nivelul acestei rate trebuie să fie mai mare de 100%, însă trebuie sa fie comparat cu nivelul mediu înregistrat în ramura în care firma își desfășoară activitatea.

Lg = active circulante/datorii curente

b) Lichiditatea imediată (Li) este cunoscută și sub numele de rata capacității de plată. Reprezintă capacitatea întreprinderii de rambursare a datoriilor exigibile imediat, pe baza disponibilităților existente.

Li = (active circulante – stocuri)/datorii curente

c) Rata solvabilității generale măsoară securitatea de care se bucură creditorii întreprinderii. Ca situația să fie normală trebuie ca activele totale să reprezinte dublul datoriilor totale.

Sg = active totale/datorii curente

Graficul nr.2 – Evoluția lichidității generale în perioada 2012 – 2014

Lichiditatea generală se consideră a fi favorabilă atunci când are o mărime supraunitară. Cu cât raportul este mai mare decât 1, cu atât firma este mult mai ferită de insuficiență de trezorerie care ar putea fi provocată de rambursarea datoriilor la cererea creanțierilor.

Graficul nr.3 – Evoluția lichidității imediate în perioada 2012 – 2013

Cu cât lichiditatea imediată este mai aproape de 1 și chiar mai mare decât 1, obligațiile pe termen scurt sunt exigibile și astfel acestea pot fi achitate mai rapid.

Solvabilitatea va evidenția capacitatea unei firme de a face față tuturor scadențelor pe termen mediu și lung, aceasta depinde de mărimea datoriilor și de costul îndatorării.Societatea este solvabilă atunci când activul real este suficient pentru a putea permite plata datoriilor.

Graficul nr.4– Evoluția ratei solvabilității generale în perioada 2012- 2014

Rata de solvabilitate patrimonială și generală daca înregistrează valori peste limita accesibilă, va evidenția un echilibru financiar foarte bun pe termen lung care va putea permite acoperirea datoriilor pe termen scurt din activul net, iar din capitalul propriu vor fi acoperite datoriile pe termen lung.

2.1.2 Indicatorii de gestiune

Rotația activelor circulante exprimă eficiența cu care sunt folosite materialele la activitatea întreprinderii

Rotația activelor circulante = cifra de afaceri/active circulante

Rotația activului total = cifra de afaceri/active totale

Durata medie de recuperare a creanțelor = cifra de afaceri/media creanțelor totale

Graficul nr.5 – Evoluția rotației activelor crculante în perioada 2012 – 2014

Rotația activelor circulante pune în evidență numărul de rotații al stocului de active circulante ce au loc pentru realizarea volumului desfacerilor (cifra de afaceri).

Cu cât activitatea societății este mai eficientă, cu atât numărul de rotații este mai mare, deoarece cu același volum de active circulante se poate realiza un volum mai mare de desfaceri de mărfuri și implicit se poate realiza un profit mai mare.

Se observă cum rotația activelor circulante a crescut de la an la an, în anul 2012 fiind de 1,56, în anul 2013 a fost de 1,67 iar în anul 2014 ajungand la 1,77.

2.1.3 Indiatorii de structură

Ratele de structură financiară permit aprecierea structurii financiare patrimoniale a întreprinderii, respectiv a proporțiilor dintre diferitele elemente patrimoniale, precum și a modului de finanțare a activității firmei.

Rata activelor imobilizate necoroporale = imobilizări necorporale/active totale

Rata activelor imobilizate corporale = imobilizări corporale/active totale

Rata activelor circulante = active circulante/active totale

Rata stocurilor = stocuri/active totale

Rata creanțelor = creanțe/active totale

Rata disponibilităților bănești = dobânzi/active totale

Rata stabilității financiare = capital permanent/total pasiv

Rata de îndatorare globală = datorii totale/capital permanent

În ceea ce privește activele circulante se observă că acestea în 2012 reprezentau 20,10% din activele totale, în 2013 reprezintă de 18,36%, iar în 2014 este de 75,07% observând tendința de creștere, ceea ce semnifică o creștere a ponderii activelor circulante prin devansarea de către ritmul de creștere a activelor circulante a ritmului de creștere a activului total.

Graficul nr.6 – Evoluția ratei stabilității financiare în perioada 2012- 2013

În anul 2014 rata stabilității financiare a scazut la 31,72%, consecințe ce reflectă înregistrarea unei scăderi a ponderii capitalului permanent în totalul surselor de finanțare.

Dacă vorbim de gradul de îndatorare ne referim la faptul că acesta ne arată limita până la care firma este finanțată din alte surse decât cele din capitalurile proprii. Cu alte cuvinte ne indică măsura în care angajamentele sale pe termen scurt,mediu și lung sunt garantate de capitalurile proprii ale întreprinderii.

Odată ce nivelul îndatorării crește, va avea loc o scădere a cursului acțiunilor pe piață. Băncile vor pretinde o rată a dobânzii mai ridicată, fapt ce duce la asigurarea unei prime de risc mai ridicată, urmând ca nivelul de îndatorare considerat critic să întrerupă creditarea.

Unul din dezavantajele firmei, referindu-ne la creșterea gradului de îndatorare, este acela că va diminua progresiv randamentul firmei, obligându-i pe acționari să renunțe într-o proporție mai însemnată la dividende și prin urmare să ia decizia de a capitaliza profitul ca premisă pentru crșterea dividendului în viitor.

2.1.4 Indicatorii de rentabilitate

Rentabilitatea ca formă a eficienței economice poate fi exprimată prin intermediul ratei rentabilității. Ratele de rentabilitate reflectă caracteristicile economice și financiare ale întreprinderilor și exprimă eficiența firmelor în realizarea de profit din resursele disponibile.

a) Rata rentabilității economice măsoară performanțele totale ale activității unei firme.

RRE = profit brut / capital permanent

b) Rata rentabilității financiare exprimă capacitatea unei firme de a genera un rezultat pozitiv apreciat drept rezultat al folosirii și care este destinat astfel compensării acestor capitaluri.

RRF = profit net / capital propriu

c) Rata rentabilității resurselor consumate = profit net / cheltuieli totale

d) Punctul critic al rentabilității = cheltuieli fixe totale [ 1- (cheltuieli variabile totale/ cheltuieli fixe totale + cheltuieli variabile totale )]

Graficul nr.7 – Evoluția ratei rentabilității economice în perioada 2012 – 2014

Rata rentabilității economice a crescut în 2014 fața de 2013 și față de 2012 fiind influențată favorabil de scăderea datoriilor pe termen lung.

Rata rentabilității financiare reflectă capacitatea unei firme de a genera un rezultat net pozitiv apreciat drept rezultat al folosirii capitalurilor (mai ales a capitalurilor proprii ale întreprinderii) care este destinat astfel recompensării acestor capitaluri.

Rata rentabilității resurselor consumate înregistrează aceeasi evoluție ca și celelalte rate analizate mai sus. Creșterea acestei rate este determinată atât de creșterea cheltuielilor totale cât și de creșterea profitului net înregistrat.

2.1.5 Indicatori ai fondului de rulment

Analiza fondului de rulment este necesară pentru a aprecia cât de consistentă este lichiditatea întreprinderii și implicit cât de consolidat este echilibrul financiar.

Fondul de rulment total exprimă surplusul de resurse permanente peste valoarea activelor imobilizate , care folosește la finanțarea activelor circulante.

Fond rulment total = total active – active imobilizate

Fond de rulment permanent = capital propriu total – împrumuturi și datorii financiare(între 1-5 ani) – total imobilizate

Fondul de rulment propriu = capital total – total active imobilizate

Necesarul de fond de rulment = (stocuri+creanțe)- datorii pe termen scurt

Gradul de acoperire a activelor circulante cu capital propriu(%) = fond de rulment propriu / fond de rulment total

Fond de rulment global = capital permanent – active imobilizate

Trezorerie netă = fondul de rulment net global – necesarul de fond de rulment

Fondul de rulment reprezintă acea parte din capitalul permanent fiind destinată și utilizată pentru finanțarea activității curente de exploatare. Acesta reprezintă o diferența între capitalurile permanente și activele imobilizate.

Fondul de rulment permite întreprinderii de a face față fără riscuri pe termen scurt, fără probleme fiind expresia unei realizări de echilibru financiar pe termen lung și a contribuției fondului de rulment la realizarea echilibrului pe termen scurt.

Dacă fondul de rulment înregistrează valori negative se reflectă faptul că o parte din resursele temporare au fost utilizate pentru finanțarea unei nevoi permanente. Această situație indică o stare de dezechilibru financiar care poate deveni critică sub aspectul nevoii de rambursare a datoriilor pe termen scurt.

Acestea au asigurat finanțarea imobilizărilor înainte ca aceasta să intre în funcțiune și sa-și dovedească eficiența scontată prin degajarea unui surplus monetar din vânzări.

Pentru a face față obligațiilor scadente imediate, întreprinderile trebuie să procure lichidități, fie prin vânzarea unor active, fie prin încercarea de a obține din partea creditorilor săi amânări la plată cu consecințe nefavorabile asupra credibilității din partea partenerilor, fie va apela la împrumuturi diminuându-și astfel autonomia financiară.

După cum observăm în cazul de față, întreprinderea înregistrează un fond de rulment pozitiv, ceea ce reflectă că întreprinderea își menține o stare de echilibru.

Trezoreria negativă se concretizează în deficit de resurse,iar în acest caz întreprinderea caută resurse de acoperire.

Operațiunile economico-financiare au fost consemnate în documentele legale și contabilizate corect.

Bilanțul anual a fost întocmit conform normelor emise de Ministerul Finanțelor Publice, pe baza datelor din balanța de verificare la data de 31.12.2012 și toate posturile bilanțiere corespund cu datele din balanța de verificare a conturilor.

În perioada analizată ‚situația contului de profit și pierdere’ se prezintă în tabelul următor:

Graficul nr.8- Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2012 – 2014

Societatea Complexul Energetic Oltenia a înregistrat în anul 2012 o cifră de afaceri de 2.236.654.705 lei cu un profit net de 118.328.802 lei, în anul 2013 s-a înregistrat o cifră de afaceri de 2.648.585.030 lei cu un profit net de 204.591.999 lei,iar în anul 2014 s-a înregistrat o cifră de afaceri de 3.3060.515.355 lei cu un profit net de 343.409.578 lei.

Structura de funcționare cu capacitatea totală instalată de 3570 MW (12 grupuri energetice), va asigura un grad ridicat al disponibilității în funcționarea grupurilor energetice, ușurând folosirea tuturor ocaziilor oferite de piața de energie.

Astfel in perioada iunie–decembrie 2013, s-a înregistrat creșterea eficienței vânzărilor pe piețele administrate de OPCOM și pe PZU față de aceeași perioadă a anului 2012 (intervale comparabile din punct de vedere al hidraulicitații scăzute).

Din numarul total de contracte aflate în livrare pe parcursul celor 7 luni de funcționare, un procent de 41% au reprezentat contracte bilaterale reglementate, restul de 59% reprezentând livrări pe piața concurențială (20% = PZU+PE si 39% = contracte bilaterale).

Din totalul serviciilor de sistem la nivelul SEN, CE Oltenia a asigurat un procent de circa 20% din reglajul secundar frecvența-putere si circa 10% din rezerva terțiară rapida.

Profitul înregistrat a permis societății să achiziționeze în 2012, peste patru milioane de certificate CO2, tranzacțiile fiind îndeplinite într-un mod transparent pe Bursa Română de Mărfuri.

Complexul Energetic Oltenia a finalizat anul calendaristic 2012,2013, și anul 2014 fără datorii către furnizori, bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale .

In 2013 s-a estimat și s-a realizat o producție de energie de aproximativ 18,5 TWh, din care un procent de 26% va fi tranzacționată pe piața reglementată si restul pe piața liberă.

CE Oltenia poate tranzacționa energie electrică pe platformele operate de OPCOM sau direct la consumatorii finali.

Graficul nr.9 – Evoluția veniturilor totale în perioada 2012 – 2014

Se observă că în anul 2012 veniturile totale au fost în sumă de 3605 mil lei, în anul 2013 crescând până la 4563 mil lei, iar în anul 2014 ajungând până la suma de 5520 mil lei, ceea ce reflectă o suma foarte mare.

Complexul Energetic Oltenia este un producător, iar finanțarea activității este asigurată integral din venituri proprii. CE Oltenia nu folosește bani de la bugetul de stat și nu primește subvenții, din contră, această societate contribuie substanțial la bugetul statului (fondul asigurărilor sociale, fondul de mediu, redevența, taxe pe construcții speciale, impozite).

Complexul Energetic Oltenia a incheiat fiecare an financiar cu profit și fără datorii restante către bugetul de stat, instituții de credit sau către furnizori.

Graficul nr.10 – Evoluția cheltuielilor totale în perioada 2012 – 2014

Societatea Complexul Energetic Oltenia a înregistrat cheltuieli de la an la an, acestea reprezentând un indicator foarte important pentru echilibrul financiar al societății.

Începând de la productivitatea scăzută în minerit sunt probleme cauzate de lipsa investițiilor de-a lungul timpului, pentru tehnologizarea echipamentelor și de numărul foarte mare al angajaților.

Totuși, o parte cât de cât importantă din prețul final al energiei vândută de CEO este reprezentată de costurile legate de conformarea și îndeplinirea acelor condiții de mediu impuse de Uniunea Europeană.

Pe lângă acestea, conform legislației europene și naționale, cei care produc energie din surse poluante ar trebui să achiziționeze un fel de certificat de emisii de gaze cu acel efect de seră pentru fiecare MWh produs pe cărbune și un certificat pentru fiecare 2 MWh produși pe gaze naturale.

Dacă, până la sfârșitul anului 2012, certificatele de emisii se acordau gratuit, s-a hotărât ca începând cu anul 2013, în conformitate cu directiva EU ETS, sectorul de energie electrică, fiind responsabil în cea mai mare parte de emisiile de CO2 din UE, va fi supus în întregime la un sistem de licitații privind achiziționarea certificatelor de emisii.

Graficul nr.11– Evoluția profitului brut în perioada 2012 – 2014

Se poate observa ca profitul brut realizat la Complexul Energetic Oltenia în anul 2012 a fonst de 176.111.781 lei, în anul 2013 a crescat la 272.980.349 lei, ajungând ca în anul 2014 sa creasca până la suma de 360.286.175 lei,ceea ce înseamnă că această societate îsi va pastra echilibrul financiar, reușind să obțină profit net de la an la an.

Graficul nr.12 – Evoluția profitului net în perioada 2012 – 2014

În ceea ce privește și profitul net al societății Complexul Energetic Oltenia, se confirmă ca și acesta a crescut de la an la an, în 2012 fiind de 118.328.802 lei, în 2013 a crescut până la 204.591.999 lei, ajungând ca și acesta să creasca pana la suma de 343.409.578 lei.

Și de aici putem să deducem că CEO este o firma aducătoare de profit, acest lucru putând fi confirmat de faptul că în anii precedenți nu a înregistrat nicio pierdere, mergând numai pe profit și păstrându-și echilibrul de la an la an.

2.2 Analiza asigurării echilibrului financiar

Indicatorii de echilibru

Rata autonomiei financiare trebuie să aibă o valoare mai mare de 50% pentru a putea fi considerată satisfăcătoare pentru asigurarea echilibrului financiar.

Rata autonomiei financiare = caital propriu / capital permanent

Rata de finanțare = fond de rulment / stocuri

Rata datoriilor = datorii totale / active totale

Rata capitalului propriu față de activele imobilizate = capital propriu / active imobilizate

Rata de rotație a obligațiilor = cifra de afaceri / media datoriilor totale

În ceea ce privește rata autonomiei financiare, raportul dintre capitalul propriu și capitalul permanent arată măsura în care firma își folosește capitalurile proprii și exprimă gradul de independență față de creditorii permanenți.

Considerentele impuse de normele bancare reflectă faptul că acest raport trebuie să fie mai mare sau egal cu 0,50.

Rata de finanțare a stocurilor măsoară capacitatea de finanțare a stocurilor cu ajutorul fondului de rulment.

Observăam că nivelul indicatorului ratei de finanțare a stocurilor este supraunitar, deci rezultă că putem vorbi despre o firmă viabilă.

Rata datoriilor exprimă cât la sută din totalul fondurilor este asigurat de creditori. De obicei creditorii aleg rate ale obligațiilor mai scăzute, deoarece cu cât este mai scăzută rata, cu atât este mai mare protecția la pierderile lor în cazul lichidării întreprinderii.

Făcând referire la rata capitalului propriu față de activele imobilizate dacă aceasta are o valoare mai mică de 1, reiese că activele au fost achiziționate pe datorie.

Rata de rotație a obligațiilor reflectă numărul de rotații sau durata unei rotații a obligațiilor firmei în funcție de cifra de afaceri.

În cazul de față, Complexul energetic Oltenia datorită cifrei de afaceri se observă o îmbunătățire și o scădere a datoriilor financiare totale ale firmei.

2.3 Modalități de asigurare a echilibrului financiar

Prima condiție pentru asigurarea unei eficiențe ridicate în folosirea fondurilor și implicit pentru realizarea echilibrului financiar este dimensionarea lor corectă, în raport cu nevoile reale ale producției și circulației.

Supraevaluarea necesarului de fonduri conduce la apariția unor imobilizări certe și condiții pentru risipă și cheltuirea neeconomicoasă a resurselor, iar subevaluare poate influența negativ continuitatea circuitului și capacității de plată a întreprinderii.

Este vorba în primul rând de dimensionarea corectă a capacităților de producție și apelarea la noi investiții, numai când prin buna utilizare a mijloacelor fixe existente, nu se poate realiza sporul de producție previzionat.

În al doilea rând, este vorba de evaluarea corectă a necesarului de active circulante, în condițiile accelerării rotației acestora.

O deosebită importanță o are în acest sens dimensionarea corectă a costurilor , îmbunătățirea normelor de consum și reducerea perioadei de imobilizare a fondurilor în diferite stadii ale rotației lor.

Rațiunile de ordin financiar trebuie să declanșeze acțiuni pe linia optimizării stocurilor pentru producție, a modernizării proceselor tehnologice în vederea scurtării duratei acestora și a reducerii costurilor de fabricație, a obținerii la timp și a livrării ritmice, potrivit obligațiilor asumate, a unor produse finite de calitate corespunzătoae, a încasării la timp a creanțelor și a onorării la scadență a plăților exigibile.

Prin declanșarea acestor acțiuni se asigură încă din faza de evaluare a necesarului de fonduri , o accelerare a rotației acestora și prin aceasta o eficiență ridicată în utilizarea lor.

O altă condiție pentru asigurarea echilibrului financiar este și preocuparea pentru conducerea operativă a activității financiare astfel încât cheltuielile să fie încasate la timp.

Pentru ca o întreprindere să acționeze în următoarele direcții:

-asigurarea unei corelări judicioase a programului de aprovizionare cu cel de producție,

-raționalizarea relațiilor cu furnizorii și cărăușii astfel încât să fie asigurată o aprovizionare ritmică și în condițiile cerute de consumul curent,

-asigurarea unei condiții corespunzătoare de depozitare pentru înlăturarea fenomenelor de degradare a valorilor materiale,

-realizarea integrală a programului de producție,

-reducerea ciclului de fabricație,

-funcționarea continuă și la întreaga capacitate a utilajelor și a instalațiilor,

-asigurarea unor livrări ritmice în baza termenelor convenite cu beneficiarii,

-organizarea corespunzătoare a procesului de formalizare a livrărilor,

-alegerea unor forme și instrumente de decontare care să asigure încasarea la timp util a livrărilor,

-eliminarea cauzelor generatoare de refuzuri de plată.

CONCLUZII

Mentinerea echilibrului economic financiar care atestă starea de sănătate a firmei, este condiționată de corelația dintre factorii de succes și de cei care conduc spre faliment.

Când ne referim la factorii de succes vorbim despre controlul cât mai strict al activității, stabilirea cu claritate a obiectivelor pe termen scurt și lung, calitate și credibilitate în afaceri, personalul pregătit.

Atunci când se dorește asigurarea unei eficiențe ridicate în folosirea fondurilor și implicit pentru realizarea echilibrului financiar este necesară dimensionarea corectă a fondurilor în raport cu nevoile reale ale firmei.

Cu ajutorul bugetului de venituri și cheltuieli în strânsă corelare cu mărimile comandate de societate și reflectate sub multiple aspecte, prin nivelul planificat sl unei diversificate game de indicatori economico financiari, fiecare întreprindere își proiectează echilibrul financiar.

Atât eficiența, cât și echilibrul la nivel de întreprindere se impun a fi apreciate și în termeni financiari, astfel constituindu-se aspectul financiar al activității întreprinderii cu o latură esențială a existenței firmei.

Echilibrul financiar în calitatea sa de condiție esențială a utilizării optime a fondurilor de producție și circulație este o constantă nelipsită din orice raționament sau operațiune financiară.

Așa cum s-a menționat, prin realizarea echilibrului financiar întreprinderile urmăresc asigurarea unei corespondențe permanente între necesitățile de resurse financiare, pe de-o parte, și resursele financiare existente sau posibile, pe de altă parte.

În prezenta lucrare a fost efectuată o analiză a echilibrului financiar al unității economice Complexul Energetic Oltenia utilizând metode de analiză clasice și moderne. Putem observa ca profitul brut în anul 2012 este de 176.111.781 lei, în anul 2013 este de 272.980.349 lei, iar în anul 360.286.175 lei, ceea ce înseamnă că societate își păstrează echilibrul financiar, reușind să obțină profit de la an la an.

Dacă ne referim la profitul net, CEO a înregistrat în anul 2012 118.328.802 lei, în anul 2013 s-a înregistrat 204.591.999 lei, iar în anul 2014 s-a înregistrat 343.409.578 lei.

De aici putem deduce că societatea Complexul Energetic Oltenia este aducătoare de profit, lucru putând fi confirmat de faptul că în anii precedenți nu s-a înregistrat nicio pierdere, ci mergând numai pe profit.

Viteza de rotație (zile) ne arată că în anul 2014 a crescut față de anul 2013 și anul 2012, ceea ce înseamnă că cu cât numărul de rotații este mai mare, cu atât activitatea este mai eficientă, deoarece cu același volum de active circulante se poate realiza un volum mai mare de desfacere de mărfuri și un profit mai mare.

Se poate concluziona pe baza comentariilor făcute la indicatorii analizați, că echilibrul financiar al firmei Complexul Energetic Oltenia a fost menținut nivelul veniturilor crescând foarte mult în anul 2014 față de 2013 și 2012, fapt ce a condus la o situație financiară destul de bună pentru companie.

Perspectivele sale în privința creșterii economice sunt încurajatoare,deoarece cifra de afaceri înregistrează de la an la altul o creștere considerabilă.

Complexul Energetic Oltenia dispune de echipamente tehnice și utilaje specializate la nivel european, precum și de personal cu înalt nivel profesional și îndelungată experiență, ceea ce asigură serviciile cu energie.

Se mai poate concluziona și că la nivel CEO se află în derulare proiecte investiții la Sucursala Electrocentrale Turceni, la Sucursala Electrocentrale Ișalnița, la Sucursala Electrocentrale Craiova II și la Sucursala Divizia minieră cum ar fi: reabilitări și modernizări blocuri, capacitate nouă de producție de energie, instalație de desulfurare a gazelor, soluții pentru evacuări,transporturi, depozitare de deșeuri obținute în urma proceselor de arderi în cazanele de grupuri energetice, modernizări electrofiltre în vederea reducerii de emisii de praf la coșuri, instalație de fabricație de brichete pe bază de lignit, reabilitarea drumurilor Olari, la malul stâng și malul drept Jiu mărirea stabilității depozitului de zgură și cenusă prin tehnologia fluidului dens.

BIBLIOGRAFIE

Nicolae Sichigea – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Universitaria, Craiova,

2014

Sandu Maria – Contabilitate și Fiscalitate, Editura Reprograph, Craiova, 2014

Lucian Bușe, Marian Siminică, Daria Simion, Daniel Cârciumaru, Mirela Ganea – Analiză economic-financiară, Editura Universitaria, Craiova, 2013

4. Dorel Berceanu – Managementul financiar strategic, Editura Universitaria, Craiova, 2007

5. http://ceoltenia.ro/

6. http://ceoltenia.ro/despreparticipatii/