Studiu Privind Dezvoltarea Calității Motrice Forța la Clasele a Vi a (handbal)

=== c8cc9a57f51a1cec60060980c7d14b903718c607_654981_1 ===

Capitolul 4

PRELUCRAREA STATISTICO-MATEMATICĂ A REZULTATELOR EXPERIMENTULUI

Măsurători antropometrice – talia

Măsurători antropometrice – talia

Proba 1 – traseul tehnic 1:

Proba 1 – traseul tehnic 1:

Proba 2 – traseul tehnic 2:

Proba 2 – traseu tehnic 2:

Proba 3 – joc bilateral:

Proba 3 – joc bilateral:

Centralizarea rezultatelor experimentului

Traseul tehnic 1

Traseul tehnic 2

Joc bilateral

IV.5 REPREZENTAREA GRAFICĂ A REZULTATELOR EXPERIMENTULUI

Proba 1. – traseul tehnic I:

Grupa experimentală:

testarea inițială – X=7

testarea finală – X=9,05

diferența – X=2,05

Grupa control:

testarea inițială –X= 6,72

testarea finală –X= 7,61

diferența –X= 0,89

Proba 2. – traseul aplicativ II:

Grupa experimentală:

testarea inițială –X=6,88

testarea finală – X=9,11

diferența – X=2,23

Grupa control:

testarea inițială – X=6,38

testarea finală – X=7,26

diferența – X=0,88

Proba 3. – joc bilateral:

Grupa experimentală:

testarea inițială – X=7

testarea finală – X=9,27

diferența – X=2,27

Grupa control:

testarea inițială – X=6,83

testarea finală – X=7,55

diferența – X=0,72

IV.6 INTERPRETAREA REZULTATELOR EXPERIMENTULUI

In cadrul acestui experiment ambele grupe au fost apreciate la trei probe (cu note de la 1 la 10), dintre care doua trasee tehnice, cea de a treia probă constă în aprecierea comportamentului tehnic in cadrul unui joc bilateral de minihandbal, la care se adaugă masurarea taliei, care considerăm că este un indicator important al dezvoltării fizice pentru eșalonul de vârstă ales.

Experimentul a vizat două testări: una inițilă și una finală. Experimentul efectuat s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 2005-2006.

Datele culese la aceste două testări au fost întabelate și prelucrate din punct de vedere statistico-matematic.

Principalii indicatori statistici calculați au fost:

media aritmetică,

abaterea standard,

coeficientul de variabilitate.

Acesti indicatori statistici ne-au permis aprecierea mediei celor două grupe, a progresului inregistrat pe parcursul experimentului, precum și gradul de omogenitate al celor două grupe participante la experiment.

Pentru o mai bună reflectare și înțelegere a rezultatelor experimentului, am folosit metoda grafică, care ne permite o vizualizare a rezultatelor cu ajutorul histogramelor

Masurătoarea antropometrică – talia

La această măsurătoare toti elevii celor două grupe se încadrează în limitele stabilite pentru această vârstă.

Datele înregistrate la această masurătoare antropometrică demonstrează că dezvoltarea fizică a participanților la experiment este armonioasă și în limitele normalității.

Traseul tehnic 1

La primul traseu tehnic, grupa experimentală a inregistrat o medie aritmetică la testarea inițială de 7, iar la cea finală de 9,05, ceea ce ne dă un progres de 2,05, în timp ce grupa control a avut la testarea inițială o medie de 6,72, la cea finală de 7,61, progresul fiind de numai 0,89.

În ceea ce privește gradul de omogenitate a celor două grupe, apreciem ca ambele grupe au o omogenitate foarte buna, care se încadrează în limitele 0 – 10%. Astfel, coeficientul de variabilitate al grupei experimentale a fost de 9,7 % la trstarea inițială și de 8 % la cea finală, iar a grupei de control a fost de 8,5 % la testarea inițială și de 7,3 % la cea finală.

Traseul tehnic 2

Media obținută de grupa experimentală la testarea inițială a fost de 6,88, iar la testarea finală de 9,11. Grupa control a obținut o medie de 6,38 la testarea inițială și de 7,26 la testarea finală. Comparând aceste rezultate putem aprecia că progresul înregistrat de grupa experimentală a fost mai mare decât cel realizat de grupa control. Progresul realizat de elevii grupei experimentale a fost de 2,29, în timp ce elevii grupei control au progresat cu doar 0,88, ceea ce reflectă faptul ca mijloacele de acționare selectate și folosite au fost eficiente, în cazul acestui experiment variabila independentă fiind constituită din jocuri de mișcare specifice inițierii în jocul de handbal la clasa a VI-a.

În ceea ce privește gradul de omogenitate al elevilor din cele două grupe participante la experiment trebuie să apreciem că la testarea inițială acesta a fost doar bun fiind de 11% pentru grupa experimentală și de 12 % pentru cea de control.

Ca urmare a desfășurării experimentului gradul de omogenitate s-a imbunătățit, la testarea finală omogenitatea ambele grupe încadrându-se în limitele 0-10 %.

Considerăm că omogenitatea mai scazută înregistrată la testarea inițială de datorează faptului ca elevii claselor a VI-a nu au un bagaj motric (calități motrice, deprinderi motrice de bază si utilitar – aplicative si specifice diferitelor ramuri de sport: minihandbal, minibaschet, minivolei si fotbal) suficient dezvoltat, la care se adaugă si lipsa unei preocupă deosebite a cadrelor de specialitate din învățământul primar în ceea ce privește predarea disciplinei – educație fizică și sport.

Joc bilateral – minihandbal

La această probă rezultatele obținute de elevii grupei experimentale au fost superioare celor obținute de elevii grupei control. La testarea inițială elevii grupei experimentale a inregistrat o medie de 7, iar cea de control de 6,83. La testarea finală grupa experimentală a avut un progres de 2,27, având o medie aritmetică de 9,27, în timp ce grupa de control a avut o medie de 7,55, ceea ce ne indică un progres de numai 0,72.

La această probă omogenitatea celor două grupe a fost foarte bună, grupa experimentală înregistând la testarea inițială un coeficient de variabilitate de 6,9 %, iar la cea finală de 4,9 %, în timp ce grupa de control a avut un coeficient de variabilitate de 8,9 % la testarea inițială și de 8 % la cea finală.

Analizând rezultatele obținute pe parcursul desfășurării acestei cercetări putem aprecia că jocul de handbal poate fi învățat mai repede și mai eficient prin jocuri dinamice specifice, deoarece acestea corespund spiritului ludic al elevilor la această vârstă.

De asemenea emulația elevilor pe parcursul experimentului a fost apreciabilă ca urmarte a numărului mare și variat de jocuri dinamice specifice învățării jocului de handbal.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

CONCLUZII:

Analizând rezultatele cercetării putem afirma ca ipoteza stabilită la începutul experimentului este confirmată și anume că jocul de handbal poate fi învățat cu maximă eficiență prin jocuri dinamice specifice;

Jocurile dinamice cu caracter de intrecere constituie sisteme de acționare deosebit de eficiente pentru învățarea rapidă și corectă a acțiunilor tehnico-tactice de bază specifice jocului de handbal;

Învățarea acțiunilor tehnico-tactice de bază cu ajutorul jocurilor dinamice corespunde și spiritului ludic manifestat pregnant la această vârstă;

Folosirea jocurilor dinamice în cadrul lecțiilor de educație fizică cu teme din handbal, dă lecției o formă dinamică, plăcută, și atractivă prin mobilizarea și angrenarea tuturor elevilor;

De asemenea, folosirea jocurilor dinamice determină o emulație deosebită a tuturor elevilor în cadrul lecților, precum si a relațiilor de colaborare și întrajutorare în cadrul echipei;

Învățarea handbalului prin jocuri dinamice contribuie și la dezvoltarea spiritului de echipă, a curajului, a perseverenței, a stăpânirii de sine, fiind un mijloc ideal și foarte eficient de educare atât a fizicului, cât și a psihicului elevilor

PROPUNERI

Toate rezultatele cercetării ne determină să considerăm că inițierea în jocul de handbal se poate realiza cu eficientă sporită prin folosirea, ca sisteme de acționare, a jocurilor dinamice specifice, ceeea ce ne determină să propunem folosirea mai frecventă a acestora în cadrul lecțiilor cu teme din handbal;

Consider că este oportună propunerea de folosire a jocurilor dinamice specifice învățării jocului de handbal în special în etapa de inițiere (clasele a V-a și a VI-a), deoarece acestea corespund spiritului ludic specific la aceste vârste, iar lecțiile ar putea câștiga foarte mult în atractivitate, densitate, dinamism și atractivitate.

Propunem cadrelor de specialitate selectarea cu atenție a jocurilor dinamice în vederea inițierii în jocurile sportive.

BIBLIOGRAFIE