.studiu Privind Datoria Publica Guvernamentala Contractata Prin Organismele Financiare Internatio

CAPITOLUL I

1.1. Definirea noțiunii de datorie publică

Potrivit Dictionarului enciclopedic român, datoria statului (datoria publică) este definită ca fiind ,,totalitatea sumelor provenite din împrumuturi datorate la un moment dat de către stat creditorilor săi interni și externi. În sens larg, datoria statului cuprinde și obligațiile bănești ale statului față de alte persoane fizice sau juridice, care nu izvorăsc din împrumuturi de stat”, iar fostele rglementări românești din domeniu o defineau ca fiind totalitatea obligațiilor interne și externe ale statului, la un moment dat, contractate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, în numele României.

În opinia dl. prof. Dumitru Popovici, datoria publică reprezintă „totalitatea obligațiilor financiare interne și externe ale statului, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice sau de autoritățile administrației publice locale de la diverși creditori, persoane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente în România”.

Subscriindu-se aceleiași idei prof. Dorin Cosma definește datoria publică ,,ansamblul obligațiilor bănești pe care statul el are la un moment dat față de creditorii externi inclusiv obligațiile față de Trezoreria proprie, rezultate din utilizarea unor resurse din contul acesteia pentru acoperirea deficitului bugetului de stat”.

Din definițiile prezentate reiese că datoria publică cuprinde datoria publică externă și datoria publică internă. Ca și conținut datoria publică cuprinde totalitatea sumelor împrumutate de autoritățile publice centrale, de unitățile administrativ-teritoriale si de alte entități publice, de la persoane fizice sau juridice pe piața internă și în străinătate și rămase de rambursat la un moment dat. În măsura în care se ține seama de deprecierea (sau aprecierea) suferită în timp de moneda respectivă, acest indicator face posibilă studierea dinamicii datoriei publice și, pe această bază, desprinderea tendinței înregistrate de aceasta în perioada considerată.

În concepția unor economiști întâlnim termenul de datorie publică totală ce reprezintă totalitatea obligațiilor pecuniare ale statului (Guvern, instituții publice, financiare, unități administrativ-teritoriale) la un moment dat, rezultate din împrumuturi interne și externe (în lei și în valută) contractate pe termen scurt, mediu și lung, precum și obligațiile statului către trezoreria proprie pentru sumele avansate temporar în scopul acoperirii deficitului bugetar.

Datoria publică totală se calculează și se gestionează separat pe cele două forme ale sale respectiv datoria publică internă și datoria publică externă.

Datoria publică totală a unei țări se poate exprima în valori absolute (pentru a cunoaște sarcina la care este supusă economia țării respective față de creditori), în valori relative, ca procent din P.I.B. (pentru a permite comparația în timp și între țări) și ca mărime medie pe locuitor (pentru a permite comparații și analize în timp și spațiu).

Împrumuturile pot fi contractate de stat, prin Ministerul Finanțelor, în nume propriu sau garantate de acesta. Datoria publică se poate eprima în moneda națională sau în valută, în funcție de locul unde se contractează și de condițiile împrumutului. În scopul evaluării datoriei publice a României, obligațiile exprimate în altă monedă decât cea națională se calculează în moneda națională, utilizându-se cursul de schimb comunicat de B.N.R.

Gradul de îndatorare a țării la moment dat se determină prin raportarea soldului datoriei publice la produsul intern brut. Indicatorul astfel stabilit arată în ce măsură valoarea adăugată într-un an este grevată de datoria publică. Sau, altfel spus, dacă datoria publică a țării ar trebui rambursată integral în anul de referință, cât din produsul intern brut ar trebui utilizat: 30%, 50%, 80% sau mai mult? Sunt cazuri în care nici chiar întregul produs intern brut realizat într-un an nu ar fi suficient pentru rambursarea datoriei publice. Acest indicator are o valoare teoretică, deoarece nici o țară nu ar putea aloca întregul produs intern brut amortizării datoriei publice, ci numai partea din acesta rămasă după efectuarea prelevărilor absolut indispensabile la fondul de consum și la formarea brută de capital.

Pentru a putea face comparații internaționale, ,,este necesar a exprima datoria publică a țărilor cuprinse în analiză într-o monedă având o largă circulație pe plan mondial”. Deși calculele făcute într-o asemenea monedă conțin un grad mai mare sau mai mic de aproximație, din cauza fluctuației cursurilor de schimb și a neconcordanței dintre puterea reală de cumpărarea a unei monede exprimată într-o altă monedă și cursul la care se schimbă acele monede, totuși ele oferă informații utile despre mărimea datoriei publice medii pe un locuitor. În practică, în comparațiile internaționale, se folosește dolarul S.U.A.. Drepturile Speciale de Tragere sau moneda Uniunii Europene (Euro).

1.2. Reglementare legală

În contextul noilor reglementări românești datoria publică internă este formată din datoria publică guvernamentală și datoria publică locală.

Principala reglementare legală o constituie Legea nr.313 din 28 iunie 2004
datoriei publice, actualizată cu relementările din Hotărârea nr. 458 din 05.04.2006. Textul actului a fost publicat în M.Of. nr. 577/29 iun. 2004. Prezenta lege reglementează sfera de cuprindere, scopul, contractarea, rambursarea, înregistrarea, raportarea și administrarea datoriei publice.

Conform prezentei legi, definim urmatorii termeni si expresii:

Datoria publică guvernamentală este definită ca fiind ,,totalitatea obligațiilor financiare interne și externe ale statului, la un moment dat, provenind din împrumuturile contractate de direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, în numele României, de pe piețele financiare”, iar cea publică locală ca fiind ,,totalitatea obligațiilor financiare interne și externe ale autorităților administrației publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe piețele financiare”.

De asemenea, datoria publică guvernamentală internă este definită ca fiind ,,partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligațiilor financiare ale statului provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice rezidente în România, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finanțarea temporară a deficitelor bugetare”, iar datoria public[ extern[, ca ,,partea din datoria publică guvernamentală reprezentând totalitatea obligațiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România”.

Datoria publică locală reprezintă totalitatea obligațiilor financiare interne și externe ale administrației publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe piețele financiare.

Legea definește și componentele datoriei publice locale interne și externe.

Datoria publică locală internă reprezintă totalitatea obligațiilor financiare ale autorităților administrației publice locale, provenind din împrumuturi contactate direct sau garantate de acestea, de la persoane fizice sau juridice rezidente în România.

Datoria publică locală externă reprezintă totalitatea obligațiilor financiare ale autorităților administrației publice locale, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice rezidente în România.

Legea stabilește atributiile guvernului. Guvernul este autorizat să contracteze împrumuturi de stat interne și externe numai prin Ministerul Finanțelor Publice, în următoarele scopuri:

a) finanțarea deficitului bugetului de stat, finanțarea temporară a deficitelor din anii precedenți ale bugetului asigurărilor sociale de stat, până la alocarea de sume cu această destinație, finanțarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetului Trezoreriei Statului din exercițiul curent și refinanțarea datoriei publice guvernamentale, în condiții acceptate de Ministerul Finanțelor Publice;

b) menținerea în permanență a unui sold corespunzător în contul curent general al Trezoreriei Statului, stabilit de Ministerul Finanțelor Publice;

c) finanțarea unor proiecte sau a altor necesități aprobate prin hotărâre a Guvernului;

d) susținerea balanței de plăți și a rezervei valutăre;

e) alte situații prevăzute de lege.

Guvernul este autorizat să garanteze împrumuturi interne și externe numai prin Ministerul Finanțelor Publice, contractate în scopuri prioritare pentru economia românească, stabilite, pentru fiecare caz în parte, prin hotărâre a Guvernului. Garanțiile de stat pot fi acordate numai pentru împrumuturi a căror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii, respectiv din bugetele locale, în cazul autorităților administrației publice locale.

Împrumuturile contractate sau garantate de autoritățile administrației publice locale fac parte din datoria publică a României, dar nu reprezintă obligații ale Guvernului, iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale și prin împrumuturi pentru refinanțarea datoriei publice locale.

Autoritățile administrației publice locale pot contracta sau garanta împrumuturi interne și/sau externe pe termen scurt, mediu și lung, pentru realizarea de investiții publice de interes local, precum și pentru refinanțarea datoriei publice locale, potrivit legii, numai cu avizul Comisiei de Autorizare a

Împrumuturilor Locale; raportarea și înregistrarea datoriei publice locale se fac conform normelor metodologice emise de Ministerul Finanțelor Publice.

Modalitatea de contractare pentru fiecare tip de instrument al datoriei publice se aprobă prin normele metodologice emise în aplicarea prezentei legi.

Rambursarea împrumuturilor interne și externe contractate direct de stat sau garantate de stat, precum și plata dobânzilor, comisioanelor și a altor costuri aferente acestor împrumuturi, se asigură după cum urmează:

1. Pentru împrumuturile externe contractate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, în vederea finanțării deficitului bugetului de stat și susținerii balanței de plăți și a rezervei valutăre, obligația constituirii resurselor necesare pentru plata la extern a serviciului datoriei publice externe și a efectuării plăților revine Ministerului Finanțelor Publice, care va asigura sumele necesare din următoarele surse:

a) împrumuturi interne și externe pentru refinanțarea datoriei publice externe;

b) împrumuturi din disponibilitățile contului curent general al trezoreriei statului;

c) dobânzi încasate pentru disponibilitățile în valută;

d) dobânzi aferente împrumuturilor din contravaloare în lei a împrumuturilor externe guvernamentale utilizate la finanțarea deficitului bugetar;

e) sume prevazute în bugetul de stat cu această destinație.

2. Pentru împrumuturile interne și externe contractate direct de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice și subîmprumutate unor beneficiari finali – agenți economici, pe bază de acord de împrumut subsidiar (AIS) sau acord de împrumut subsidiar și garanție (AISG), în condițiile legii, obligația constituirii resurselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice revine în totalitate beneficiarilor finali, care au obligația să asigure prin bugetele proprii necesarul în lei pentru plata integrală a serviciului datoriei publice interne și externe, dacă hotărârea de Guvern sau legea de ratificare a împrumuturilor nu prevede altfel.

3. Pentru împrumuturile interne și externe contractate direct de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și subîmprumutate unor beneficiari finali – autoritățurilor externe guvernamentale utilizate la finanțarea deficitului bugetar;

e) sume prevazute în bugetul de stat cu această destinație.

2. Pentru împrumuturile interne și externe contractate direct de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice și subîmprumutate unor beneficiari finali – agenți economici, pe bază de acord de împrumut subsidiar (AIS) sau acord de împrumut subsidiar și garanție (AISG), în condițiile legii, obligația constituirii resurselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice revine în totalitate beneficiarilor finali, care au obligația să asigure prin bugetele proprii necesarul în lei pentru plata integrală a serviciului datoriei publice interne și externe, dacă hotărârea de Guvern sau legea de ratificare a împrumuturilor nu prevede altfel.

3. Pentru împrumuturile interne și externe contractate direct de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și subîmprumutate unor beneficiari finali – autorități ale administrației publice centrale – instituții publice, pe bază de acord de împrumut subsidiar, în condițiile legii, aceștia au obligația să prevadă în bugetele proprii sumele necesare pentru rambursarea creditelor interne și externe și plata dobânzilor, comisioanelor și a altor costuri aferente.

4. Pentru împrumuturile interne și externe contractate direct de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice și subîmprumutate unor beneficiari finali – autorități ale administrației publice locale, servicii publice sau agenți economici de subordonare locală obligația constituirii surselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice interne și externe revine subîmprumutatului/beneficiarului final, în conformitate cu prevederile AIS încheiat între MFP și subîmprumutat sau AISG, încheiat între MFP, subîmprumutat și garant.

5. Pentru împrumuturile externe contractate direct de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, a căror administrare a fost mandatată unei instituții financiare, pe bază de acorduri de subîmprumut, în condițiile legii, obligația asigurării surselor necesare pentru plata la extern a serviciului datoriei publice externe revine subîmprumutatului/beneficiarului final, în conformitate cu prevederile AIS încheiat între MFP și subîmprumutat/benficiar final sau AISG, încheiat între MFP, subîmprumutat/beneficiar final și garant.

6. Prin acordul de împrumut și acordul de împrumut subsidiar se poate stabili, după caz, ca beneficiarii finali să achiziționeze de pe piața financiară sumele în valută necesare pentru plata integrală a serviciului datoriei publice interne și externe direct în contul creditorilor sau în conturile comunicate de Ministerul Finanțelor Publice, urmând ca acesta să dispună efectuărea plății.

7. În situatia în care beneficiarul final al împrumuturilor contractate de stat prin Ministerul Finanțelor Publice și subîmprumutate acestuia și al celor garantate de stat prin Ministerul Finanțelor Publice nu dispune de resurse financiare pentru achitarea obligațiilor de plată la scadență, conform clauzelor acordului de împrumut subsidiar și/sau garanție, obligația de plată integrală a serviciului datoriei publice revine Ministerului Finanțelor Publice, în calitate de împrumutat și/sau garant și se efectuează din fondul de risc conform art.15, alin. (6) din lege.

8. Pentru împrumuturile externe contractate de autoritățile administrației publice centrale până la data de 31.12.2004 și garantate de stat, plata serviciului datoriei publice externe se efectuează de catre fiecare împrumutat, din sumele prevăzute anual cu această destinație în bugetul de stat.

9. Pentru împrumuturile interne și externe contractate de agenții economici și garantate de stat, plata serviciului datoriei publice se efectuează de către fiecare garantat din surse proprii sau conform actelor normative de aprobare a garanției, la termenele și în condițiile acordurilor de împrumut. în situația în care agenții economici garantați nu dispun de surse proprii de plată la scadență, Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de garant, achită aceste obligații băncilor finanțatoare din fondul de risc.

În cazurile prevazute la pct. 2-5, entitatea care efectueaza plata este stabilită prin AIS/AISG.

Dacă prin acordul de împrumut subsidiar sau acordul de împrumut subsidiar și de garanție se stabileste că plățile se fac prin Ministerul Finanțelor Publice, subîmprumutatul/beneficiarul final va vira Ministerului Finanțelor Publice, cu 10 zile lucrătoare înainte de scadența prevazută în acordul de împrumut, suma în lei sau echivalentul în lei al obligației de plată în valută calculată la cursul de schimb valabil la data plății catre MFP, la care se adaugă o marjă asigurătorie care va acoperi eventula diferență de curs valutar pentru perioada dintre data plății către MFP și data plății către creditor dacă în AIS/AISG nu se prevede altfel.

Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituțiile creditoare, precum și din împrumuturile contractate direct de stat și subîmprumutate beneficiarilor finali se constituie fondul de risc.

Fondul de risc se constituie din:

a) sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate de stat sau subîmprumutate, cu excepția autorităților administrației publice, pentru ambele cazuri, de la care nu se percepe comision la fondul de risc;

b) dobânzi la disponibilitățile aflate în contul fondului de risc;

c) dobânzi și penalități de întârziere, la nivelul celor prevăzute pentru neplata în termen a obligațiilor fiscale, aplicate pentru neplata în termen, de către beneficiarii finali ai împrumuturilor garantate de stat sau subîmprumutate, a comisioanelor la fondul de risc și, respectiv, a ratelor scadente, dobânzilor, comisioanelor și a altor costuri aferente ale împrumutului;

d) fonduri alocate de la bugetul de stat în acest scop;

e) alte surse legal constituite.

Sumele aflate în fondul de risc sunt destinate achitării obligațiilor aferente garanțiilor de stat și celor aferente acordurilor de împrumut subsidiar sau acordurilor de împrumut subsidiar și de garanție, în cazul în care beneficiarii finali nu dispun de resurse financiare proprii pentru achitarea obligațiilor de plată.

Fondul de risc se gestionează de către Ministerul Finanțelor Publice, în condițiile legii, prin contul curent general al Trezoreriei Statului, avându-se în vedere siguranța, lichiditatea și rentabilitatea fondurilor, în această ordine și prioritate. Modul de gestionare a fondului de risc, precum și reflectarea în contabilitatea Trezoreriei Statului și în contabilitatea persoanelor juridice a operațiunilor legate de acordarea de garanții de stat și subîmprumuturi se stabilesc prin norme emise de către Ministerul Finanțelor Publice.

Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să emită garanții de stat pentru împrumuturi contractate de orice agent economic sau autoritate a administrației publice, desemnate prin hotărâre a Guvernului, pentru care se prevede ca rambursarea împrumutului garantat de stat să se facă din surse proprii, fără a afecta bugetul general consolidat, sau, în cazul garanțiilor acordate autorităților administrației publice locale, se prevede ca rambursarea împrumutului garantat de stat să se facă din surse ale bugetelor locale, numai cu avizul Comitetului Interministerial de Garanții și Credite de Comerț Exterior, respectiv a Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale, precum și în condițiile impuse de alte legi speciale.

Banca de Export-Import a României – S.A.Eximbank – va analiza și va supune spre avizare Comitetului Interministerial de Garanții și Credite de Comerț Exterior numai proiectele a căror finanțare este autorizată prin hotărâre a Guvernului pentru a fi garantată de stat, cu avizul de principiu al Ministerului Finanțelor Publice.

Metodologia de lucru pentru Banca de Export-Import a României – S.A.-Eximbank, precum și a Comitetului Interministerial de Garanții și Credite de Comerț Exterior în materie de avizare a acordării de subîmprumuturi sau garanții de stat de Ministerul Finanțelor Publice va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, care intră în vigoare o dată cu prezenta lege.

Ministerul Finanțelor Publice ține registre în care sunt înscrise date privind datoria publică a României.

Registrele vor cuprinde date privind împrumuturile contractate direct și garanțiile acordate, inclusiv valoarea acestora, nivelul ratelor dobânzilor, comisioanelor, precum și alte informații, stabilite prin norme elaborate de Ministerul Finanțelor Publice.

Beneficiarii de împrumuturi care constituie datoria publică, în conformitate cu prevederile art. 2 pct. 4, vor raporta până la data de 15 ale lunii informații pentru luna anterioară privind împrumuturile, în structura stabilită prin norme elaborate de Ministerul Finanțelor Publice.

1.3.Formele datoriei publice

Pentru o mai bună gestionare a datoriei publice este necesară o delimitare între datoria publică internă si datoria publică externă.Apelul la împrumuturi externe este prezent atât în cazul statelor în curs de dezvoltare cât și în cazul celor dezvoltate, însă în proporții diferite.

Obiectul de cercetare al lucrarii noastre îl constituie datoria publică internă aspect asupra căruia se concentrează întreg conținutul lucrării, datoriei publice externe neacordîndu-i-se un spațiu special.

Datoria publică internă se stabilește și se gestionează în mod distinct pe cele două forme ale ei: datoria publică guvernamentală și datoria publică locală.

– datoria publică guvernamentală ca parte din datoria publică, reprezintă totalitatea obligațiilor financiare interne și externe ale statului la un moment dat, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, în numele României, de pe piețele financiare;

– datoria publică locală ca parte din datoria publică, reprezintă totalitatea obligațiilor financiare interne și externe ale autorităților administrației publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe piețele financiare.

De asemenea, datoria publică în funcție de termen se clasifică astfel:

– datorie publică pe termen scurt (flotantă);

– datorie publică pe termen mediu și lung (consolidată).

Datoria publică se poate prezenta și în funcție de înscrisurile emise sau alte modalități de gestionare, precum și pe categorii de creditori (în cazul datoriei externe).

În funcție de calitatea creditorilor, datoria publică poate fi:

– datorie publică brută, fund dată de valoarea totală a împrumuturilor, indiferent unde sunt plasate acestea;

– datorie publică netă, în care nu intră valoarea împrumuturilor plasate la instituțiile statului.

Obligațiile statului rezultate din împrumuturile contractate și garantate de stat pe o perioadă de un an sunt limitate de plafonul de îndatorare publică stabilit anual prin lege. Plafonul de îndatorare publică, respectiv „totalitatea obligaților financiare pe care le pot contracta și garanta autoritățile administrației publice centrale și locale pe o perioada de 1 an”, care este stabilit anual prin lege. Acesta cuprinde plafonul de îndatorare publică internă și plafonul de îndatorare publică externă.

– plafonul de îndatorare publică internă reprezintă suma maximă a împrumuturilor contractate și garantate de autoritățile administrației publice centrale și locale de pe piața internă, pe o perioada de un an;

– plafonul de îndatorare publică externă reprezintă suma maximă a împrumuturilor externe contractate și garantate de autoritățile administrației publice centrale și locale pe o perioada de un an.

Valoarea totală a datoriei publice este înscrisă în ,,Registrul datoriei publice”. Registrul datoriei publice, în care este evidențiată situația datoriei publice în ordine cronologică, are patru componente:

– subregistrul datoriei publice guvernamentale interne;

– subregistrul datoriei publice guvernamentale externe;

– subregistrul datoriei publice locale interne;

– subregistrul datoriei publice locale externe.

Fiecare din cele patru subregistre au două poziții distincte, respectiv pentru datoria publică directă și datoria publică garantată.

La sfârșitul anului, datoria publică angajată este evidențiată în documentul numit ,,contul general al datoriei publice”. Acesta este însotit de un raport în care se analizează principalele probleme legate de nivelul datoriei publice, de serviciul datoriei publice, precum și de garanțiile statului pentru creditele contractate de agenții economici.

Pentru a întelege mai bine problemele referitoare la datoria publică, găsim necesar a defini succint câteva dintre noțiunile și conceptele de bază privind datoria publică, așa cum sunt ele evidențiate în unele reglementări românești și străine de specialitate:

Împrumuturile de stat – obligațiile generate de un contract prin care statul, în calitate de împrumutat, obține fonduri financiare de la o persoană fizică sau juridică creditoare și se angajează să le ramburseze, împreună cu dobânda și cu alte costuri aferente, într-o perioadă specificată.

Garanții de stat – angajamentul asumat în contul și în numele statului de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de garant, de a plăti la scadență obligațiile neonorate ale garantului, în condițiile legii.

Serviciul datoriei publice – totalitatea sumelor reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane și alte costuri aferente datoriei publice, conform acordurilor sau contractelor de împrumut, la o anumită dată sau pentru o perioadă determinată.

Capital aferent titlurilor de stat purtătoare de dobândă – suma împrumutată de la cel care oferă împrumutul, la data efectuării emisiunii titlurilor de stat purtătoare de dobândă, iar în cazul titlurilor de stat cu discount, suma împrumutată de la cel care oferă împrumutul, la data efectuării emisiunii titlurilor de stat cu discount, la valoarea care reprezintă prețul titlurilor de stat cu discount.

CAPITOLUL II

Datoria publică guvernamentală a României. Definiție, indicatori

Definiție. Totalitatea obligațiilor financiare interne și externe ale statului, la un moment dat, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, în numele României, de pe piețele financiare.

În vederea asigurării finanțării temporare a deficitului curent al bugetului de stat și a refinanțării datoriei publice guvernamentale din disponibilitățile aflate în contul curent general al trezoreriei statului, împrumuturile de stat pentru finanțarea și refinanțarea deficitului bugetului de stat pot fi contractate independent de soldul contului curent al trezoreirei statului.

Indicatori

Ca și indicatori de apreciere utilizați pentru datoria publică internă putem menționa:

– datoria publică la nivelul anului sau într-un anumit moment, determinată ca fiind totalul obligațiilor statului angajate și nerambursate;

– serviciul datoriei publice interne (cheltuieli anuale reprezentând plăți exigibile în contul datoriei publice interne) și componentele acestuia;

– ponderea datoriei publice interne în P.I.B.;

– ponderea dobânzilor în P.I.B;

– ponderea serviciului datoriei publice interne în P.I.B.;

– ponderea serviciului datoriei publice interne în bugetul statului.

2.2. Instrumentele datoriei publice guvernamentale

Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ, fără a se limita la acestea:

a) titluri de stat emise pe piața internă sau externă;

b) împrumuturi de stat de la bănci, de la alte instituții de credit, persoane juridice române sau străine, în condiții rezultate în urma negocierilor;

c) împrumuturi de stat de la guverne și agenții guvernamentale străine, instituții financiare internaționale sau de la alte organizații internaționale;

d) împrumuturi temporare din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului, în condițiile legii;

e) garanții de stat.

Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să emită titluri de stat, exprimate în monedă națională și în valută, atât pe piața internă, cât și pe piața externă, la momentele și în cuantumurile considerate oportune, în scopul îndeplinirii obiectivelor procesului de administrare a datoriei publice guvernamentale..

Titlurile de stat pot fi emise:

a) în formă materializată, ca înscrisuri imprimate, cuprinzând mențiuni obligatorii referitoare la emitent, valoarea nominală, rata dobânzii sau a discontului, scadența, modul de transmisiune și alte elemente specifice fiecărei categorii de titluri; aceste instrumente pot fi utilizate de către deținători drept garanții pentru împrumuturi;

b) în formă dematerializată, ca titluri pentru care emisiunea, probațiunea și transmisiunea drepturilor încorporate se evidențiază prin înscriere în sistemul de înregistrare în cont; aceste instrumente pot fi utilizate de către deținători drept garanții pentru împrumuturi.

Ministerul Finanțelor Publice poate delega unor agenți sau altor instituții, pe bază de convenție, atribuții operaționale privind emisiunea de titluri de stat.

Titlurile de stat dematerializate și cele emise în formă materializată sunt instrumente negociabile sau nenegociabile.

Titlurile de stat pot fi emise pe termen scurt, mediu sau lung.

Titlurile de stat vor fi oferite spre vânzare sub condiția ca oferta să includă cel puțin următoarele elemente:

a) denumirea, data emisiunii și valoarea titlurilor de stat oferite;

b) forma împrumutului de stat reprezentat prin titlurile aferente – cu discont sau purtător de dobândă;

c) rata dobânzii, metoda de calcul și datele la care se plătește dobânda, dacă este cazul;

d) data scadenței și opțiunile încorporate, dacă este cazul.

În luna decembrie a fiecărui an, Ministerul Finanțelor Publice va anunța programul de emisiune a titlurilor de stat pe piața internă și externă pentru anul următor. Acest program poate fi modificat, în cursul anului, în funcție de evoluțiile piețelor financiare.

Ministerul Finanțelor Publice, Banca Națională a României și Comisia Națională a Valorilor Mobiliare elaborează norme de reglementare a activităților și operațiunilor pe piața primară și secundară a titlurilor de stat în România.

Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să ofere compensații pentru titlurile de stat, emise în formă materializată, care au fost pierdute, furate, distruse sau deteriorate, sub condiția ca titlul de stat să fie identificabil prin serie, număr și descriere, în conformitate cu reglementările în vigoare, iar deținătorul să fi efectuat formalitățile de publicitate, în condițiile legii.

Rambursarea datoriei publice guvernamentale reprezintă o obligație necondiționată și irevocabilă a statului de plată a capitalului, a dobânzilor și a altor costuri aferente împrumuturilor contractate sau garantate; comisioanele valoarea discountului, cheltuielile cu plata altor servicii legate de contractarea împrumuturilor de stat precum și cheltuielile aferente serviciilor prestate de agențiile de rating pentru evaluarea riscului de țară vor fi plătite din bugetul de stat.

Sumele reprezentând ratele de capital, dobânzile, comisioanele și alte costuri aferente datoriei publice guvernamentale, datorate la scadențe conform acordurilor sau cintratcelor de împrumut, constituie serviciul datoriei publice guvernamentale și sunt, potrivit legii, o obligație necondiționată și irevocabilă a statului.

Rambursarea la scadență a ratelor de capital aferente datoriei publice guvernamentale se efectuează:

prin amortizarea datoriei publice guvernamentale (diminuarea soldului împrumutului) din sursele constituite conform legii, sau

prin refinanțarea datoriei publice guvernamentale conform prevederilor legale în vigoare.

În vederea plății serviciului datoriei publice guvernamentale se acordă autorizare bugetară permanentă pentru efectuarea acestor cheltuieli.

În conformitate cu prevederile legale, sursele de plată pentru serviciul datoriei publice guvernamentale sunt, după caz, următoarele:

a) disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului;

b) împrumuturile de stat pentru finanțarea și refinanțarea datoriei publice guvernamentale;

c) cheltuielile prevăzute cu această destinație în bugetul de stat;

d) sumele încasate de către instituțiile financiare mandatate de Ministerul Finanțelor Publice pentru a administra împrumuturile externe contractate de acesta, în numele și în contul statului, de la beneficiarii finali de împrumuturi;

e) sumele încasate de Ministerul Finanțelor Publice de la beneficiarii finali ai împrumuturilor, în baza acordurilor de împrumut subsidiar, încheiate în condițiile acordurilor de împrumut intervenite între statul român și creditori;

f) sumele prevăzute în bugetele beneficiarilor finali, în baza acordurilor de împrumut subsidiar și a acordurilor de împrumut subsidiar și garanție încheiate între Ministerul Finanțelor Publice, autoritățile administrației publice locale și agenții economici de sub autoritatea acestora, în condițiile acordurilor de împrumut intervenite între statul român și creditori;

g) sumele prevăzute în bugetele agenților economici care au contractat împrumuturi cu garanția statului;

h) fondul de risc, pentru situațiile în care sunt executate garanțiile emise de Ministerul Finanțelor Publice sau în cazul în care beneficiarii finali ai împrumuturilor directe și subîmprumutate nu își onorează obligațiile prevăzute în acordurile de împrumut subsidiar sau în acordurile de împrumut subsidiar și garanție;

i) alte surse, în condițiile legii.

Rambursarea ratelor de capital aferente serviciului datoriei publice guvernamentale directe se face prin refinanțarea acestora de către Ministerul Finanțelor Publice.

Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plățile aferente serviciului datoriei publice este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata va fi efectuată în prima zi lucrătoare după data scadenței plății, dacă în acordul de împrumut sau în prospectul de emisiune pentru titlurile de stat nu se prevede altfel, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situație vor rămâne în proprietatea deținătorului înregistrat și nu pot fi tranzacționate.

Gradul de îndatorare publică a României, înregistrat în ultimii ani, se situează pe un trend descendent, pe fondul creșterii economice susținute, astfel că la sfârșitul anului 2005 și al semestrului I 2006 gradul de îndatorare publică se situează în jur de 20% din produsul intern brut, net inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.

Odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a datoriei publice nr.313/2004, începând cu anul 2005, în indicatorul datorie publică se includ și împrumuturile contractate direct și/sau garantate de autoritățile publice locale.

Astfel la 31 iulie 2006 datoria publică reprezenta 16,7% din produsul intern brut comparativ cu 20,9% la sfârșitul anului 2005. Deși ponderea datoriei publice locale în total datorie publică este nesemnificativă, totuși, odată cu lansarea de către primăria municipiului București a emisiunii de Euroobligațiuni în valoare de 500 milioane euro în luna iunie 2005 ponderea acestui indicator a crescut la 0,7% din produsul intern brut.

La 31 iulie 2006, ponderea datoriei publice guvernamentale era de 15,9% din produsul intern brut, iar la sfârșitul anului 2005 valoarea acestui indicator a fost de 20,0%. Comparativ cu anul 2000 gradul de îndatorare este mai mic cu 15,5 puncte procentuale (Tabelul nr.5 și Planșa nr. 6 ).

Evoluția ponderii datoriei publice guvernamentale în produsul intern brut

în perioada 2000-2006

Tabelul nr. 5 procente în P.I.B.

Planșa nr. 6

2.3 Datoria publică guvernamentală – clasificare

Datoria publică guvernamentală este parte din datoria publică care reprezintă totalitatea obligațiilor financiare interne și externe ale statului la un moment dat, provenind din împrumuturiel contractate direct sau garantate de guvern prin Ministerul Finanțelor Publice, în numele României, de pe piețele financiare.

Legiuitorul reglementează datoria publică guvernamentală, cu cele două forme ale sale, datoria publică guvernamentală internă și externă, prin Legea nr. 313 din 28 iunie 2004, și HOTĂRÂREA nr. 458 din 5 aprilie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL NR. 347 din 18 aprilie 2006.

2.3.1. Datoria publică guvernamentală internă

Se definește ca fiind „partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligațiilor financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente din România, în lei sau în valută, inclusiv sumele temporar din disponibilitățile contului general al Trezoreriei Statului pentru finanțarea temporară a deficitelor bugetare”.

Plățile legate de datoria publică sunt realizate pe baza autorizării bugetare permanente pentru efectuarea acestor cheltuieli.

Datoria publică guvernamentală internă este generată de:

– titlurile de stat în monedă națională, inclusiv titlurile de stat în valută plasate pe piața internă, rambursabile din resurse bugetare. Dacă resursele nu sunt suficiente pentru a asigura plata serviciului datoriei publice interne, se emit noi înscrisuri, determinând, astfel, consolidarea datoriei publice;

– împrumuturile de stat de la Banca Națională a României destinate acoperirii golurilor de casă între încasările și plățile bugetare;

– împrumuturile de stat de la băncile comerciale;

împrumuturile de stat de la alte instituții financiare interne, persoane juridice

române, în condiții rezultate în urma negocierilor;

– împrumuturi temporare din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului;

– garanții de stat la împrumuturi interne contractate de diverși debitori.

Datoria publică guvernamentală internă efectivă este o parte a datoriei publice guvernamentale interne, întrucât evidențiază obligațiile directe și indirecte ale statului față de creditorii interni, altii decât Trezoreria statului. Deci, datoria publică guvernamentală internă efectivă nu include împrumuturile temporare din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului.

Ministerul Finanțelor Publice este contractantul și administratorul datoriei publice guvernamentale, având totodată și autoritatea de a stabili balanța zilnică a contului general al Trezoreriei Statului, viitoarele cerințe de lichidare, scadența datoriei publice guvernamentale, costurile cu dobânda corespunzătoare și refinanțarea / diminuarea datoriei publice guvernamentale.

Pe linia managementului datoriei interne, au fost făcute eforturi în ceea ce privește extinderea curbei de maturitate a instrumentelor de finanțare și refinanțare a datoriei publice interne. Astfel pe lângă creșterea volumului titlurilor de stat cu scadență la 2, 3 și 5 ani, începând cu luna aprilie 2005 au fost lansate emisiuni de titluri de stat cu scadențe la 7, 10, 12 și 15 ani. Prin refinanțarea datoriei publice interne pe termen scurt prin obligațiuni de stat emise pe termen lung și prin împrumuturi din disponibilitățile din contul general al trezoreriei statului s-a realizat diminuarea serviciului datoriei publice interne.

Pe fondul scăderii graduale a inflației și reducerii dobânzilor de referință de către Banca Națională a României, transparența și predictibilitatea modului în care se desfășoară emisiunile de titluri de stat reprezintă un alt factor important pentru reducerea costului titlurilor de stat exprimat prin reducerea ratelor de dobândă. În acest sens, începând cu trimestrul II al anului 2005 s-a creat cadrul instituțional de consultare cu participanții pe piața internă (dealeri primari, societăți de asigurări de viață, etc.) prin organizarea de întâlniri semianuale cu aceștia și pentru prima dată a fost publicat un calendar trimestrial de emisiuni de titluri de stat, iar în decembrie 2005 a fost publicat primul calendar anual al emisiunilor de titluri de stat aferent anului 2006.

Stocul datoriei publice guvernamentale interne totale la data de 31 iulie 2006 însumează 15.691,9 milioane lei și, în conformitate cu prevederile Legii datoriei publice, nr.313/2004, reflectă totalitatea obligațiilor statului provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente în România, în lei sau în valută, inclusiv sumele primite temporar din sursele trezoreriei statului, fiind destinate finanțării deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice și a unor necesități ale Guvernului aprobate în baza unor legi speciale.

Ponderea datoriei publice guvernamentale interne în produsul intern brut la 31 iulie 2006 era de 4,7%, iar pentru sfârșitul anului se estimează o pondere de 4,4% din produsul intern brut, în scădere față de perioadele anterioare. Pentru anul 2006 se estimează că dobânzile aferente datoriei publice guvernamentale interne vor fi în sumă de 1.167,3 milioane lei (0,4% din produsul intern brut).

Reducerea inflației la circa 4,5% în anul 2007 înseamnă că practic s-a intrat în faza evoluției descrescătoare și predictibile a inflației și, în consecință, a ratelor dobânzii, ceea ce permite reducerea costului datoriei publice interne.

Pentru anul 2007 se estimează că cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei

publice interne se vor ridica la 1.225,3 milioane lei (0,3% din produsul intern brut) (TABEL 22).

Dobânzile aferente datoriei publice guvernamentale interne

în perioada 2006-2007

TABEL 22 milioane lei

Se observă, că nivelul cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică internă se menține relativ constant în perioada 2006-2007.

2.3.2. Datoria publică guvernamentală externă

Se definește ca „partea din datoria publică guvernamentală care reprezintă totalitatea obligaților financiare ale statului, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice nerezidente în România”.

Datoria publică guvernamentală externă este generată de:

– titlurile de stat în valută plasate pe piața financiară externă;

– împrumuturile de la guverne și agenții guvernamentale străine, instituții financiare internaționale sau de la alte organizații internaționale;

– împrumuturile sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung;

– împrumuturile de la persoane juridice străine;

– împrumuturile de la bancile străine sau de la companii străine;

– garanții de stat la împrumuturi externe contractate de diverși debitori.

Banca Naționala a României acționează și ca agent al statului privind datoria publică guvernamentală externă, întrucât serviciul datoriei publice guvernamentale externe contractate în numele statului se plătește de către B.N.R.

Pe linia managementului datoriei publice externe guvernamentale, odată cu intrarea în vigoare a Legii datoriei publice, nr. 313/2004. a fost eliminată posibilitatea ca ministerele de linie să contracteze împrumuturi cu garanția statului, iar acordarea de garanții de stat a fost limitată la proiectele de importanță majoră și numai cu avizul Consiliului Concurenței în vederea respectării angajamentelor României în domeniul ajutorului de stat.

La 31 iulie 2006, datoria publică externă guvernamentală a fost de 10.633,4 milioane euro, în scădere cu 313,8 milioane euro, față de sfârșitul anului 2005. În aceeași perioadă, datoria publică externă directă a scăzut cu 0,7%, iar datoria publică externă garantată cu 6,3% (PLANȘA NR. 7 ).

Plansa nr.7

Luând în considerație intrările nete de credite externe, datoria publică guvernamentală externă prognozată pentru sfârșitul anului 2007 va fi de circa 11,5% din produsul intern brut.

În anul 2007, serviciul datoriei publice guvernamentale externe se prognozează a fi de 1.848,7 milioane euro, în scădere cu 373,4 milioane euro față de anul anterior (TABEL 23 ȘI PLANȘĂ 36).

Serviciul datoriei publice externe în perioada 2006-2007

TABEL 23 milioane euro

Finanțarea deficitului bugetului general consolidat în anul 2007se va realiza în principal din surse interne și, în completare din surse externe. În acest sens, se intenționează să se lanseze noi emisiuni de obligațiuni pe piețele externe de capital.

Opțiunea de emitere de obligațiuni pe piețele externe de capital are în vedere:

– nevoia de acoperire neinflaționistă a deficitului bugetar;

– evitarea evicționării investiției private.

Datoria publică garantată de stat reprezintă o parte însemnată (aproximativ 38,4%) a datoriei publice guvernamentale la 31 iulie 2006 și ca urmare necesită o monitorizare foarte atentă. În anul 2006, ponderea plăților din bugetul de stat pentru creditele externe garantate de stat se estimează a fi redusă, estimându-se că plățile se vor efectua din fondul de risc, ale cărui venituri sunt constituite, în principal, din încasări din comisioane și din recuperări de la agenții economici în contul plăților efectuate în anii precedenți, de Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de garant.

În procesul de elaborare a bugetului de stat, Ministerul Finanțelor Publice ia în considerație plățile pe care, în calitate de garant/împrumutat direct, ar urma să le efectueze în contul agenților economici aflați în lipsă de lichidități. Prin Ordonanța Guvernului nr.41/2005 aprobată prin Legea nr.97/2006, privind reglementarea unor măsuri financiare, s-a reglementat modalitatea de recuperare a debitelor rezultate din plata de către Ministerul Finanțelor Publice a ratelor de capital, a dobânzilor, comisioanelor și a altor costuri aferente, acestea urmând a fi recuperate de către organele fiscale în a căror rază teritorială își au domiciliul fiscal beneficiarii, în baza înscrisurilor întocmite de direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice și care reprezintă titluri excutorii, prin care se individualizează sumele de recuperat. De asemenea, în baza Ordonanței Guvernului nr.29/2002 privind instituirea unor măsuri pentru recuperarea creanțelor statului și diminuarea datoriei publice, adoptată prin Legea nr.324/2002. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a preluat spre valorificare creanțele statului rezultate din plățile efectuate la extern de către Ministerul Finanțelor Publice în contul garanțiilor emise de stat pentru împrumuturi externe acordate agenților economici – societăți comerciale.

Serviciul datoriei publice guvernamentale externe estimat pentru anul 2006 este de 2.222,1 milioane euro.

2.3.3. Evidența datoriei publice.

Evidența datoriei publice este consemnată în Registrul Datoriei Publice.

Registrul datoriei publice – bază de date organizată pe suport magnetic și/sau hârtie care evidențiază situația datoriei publice în ordine cronologică și care are patru componente:

– subregistrul datoriei publice guvernamentale interne;

– subregistrul datoriei publice guvernamentale externe;

– subregistrul datoriei publice locale interne;

– subregistrul datoriei publice locale externe,

fiecare dintre aceste patru subregistre având două poziții distincte, și anume pentru datoria publică directă și pentru datoria publică garantată.

2.4. Datoria publică locală – internă și externă

Datoria publică locală reprezintă „totalitatea obligațiilor de plată, interne și externe, ale autorității administrației publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate sau garantate de aceasta de pe piețele financiare”.

Din conținutul definiției observăm că datoria publică locală este formată din datoria publică internă și datoria publică locală externă.

Legiuitorul definește datoria publică locală internă ca fiind parte din datoria publică locală care reprezintă totalitatea obligațiilor financiare ale autoritățiilor administrației publice locale, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea, de la personae fizice sau juridice rezidente în România.

Datoria publică locală externă este definită în Legea 313 din 28 iunie 2004 ca parte din datoria publică locală reprezentând totalitatea obligațiilor financiare ale autoritățiilor administrației publice locale provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la personae fizice sau juridice nerezidente în România.

Împrumuturile contractate de autoritățile administrației publice locale, ce sunt instrumente ale datoriei publice locale, fac parte din datoria publică a României, dar nu reprezintă datorii sau răspunderi ale guvernului.

La nivelul autorităților administrației publice locale, datoria publică locală este limitată. Astfel, Consiliilor locale, județene și Consiliului general al municipiului București le este interzis accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale, reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate și/sau garantate, dobânzile și comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie angajat și/sau garantat în anul respectiv, depășește limita de 20% din totalul veniturilor proprii formate din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri și cote defalcate din impozitul de venit.

Instrumentele datoriei publice locale sunt:

– titlurile de valoare (obligațiunile municipale);

– împrumuturile temporare din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului;

– garanțiile acordate de autoritățile administrației publice locale.

Valoarea totală a datoriei contractate de autoritatea administrației publice locale este înscrisă în registrul de evidență a datoriei publice locale al acestei autorități și se raportează anual prin situațiile financiare. Acest registru include informații care să specifice suma totală a datoriilor și alte informații stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidență a datoriei publice locale, emise de Ministerul Finanțelor Publice.

De asemenea, valoarea totală a garanțiilor emise de autoritatea administrației publice locale se înscrie în registrul garanțiilor locale al acestei autorități și se raportează anual prin situațtiile financiare.

Acest registru cuprinde informații care să specifice suma totală a garanțiilor emise de autoritatea administrației publice locale, precum și detalierea garanțiilor și alte informații stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidență a garanțiilor locale, emise de Ministerul Finanțelor Publice.

Autoritățile administrației publice locale au obligația de a transmite Ministerului Finanțelor Publice, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a contractului de împrumut, copii de pe fiecare document primar care atestă:

– contractarea/garantarea împrumutului;

– actul adițional la contractul/acordul de împrumut/garantare, dacă au fost aduse modificări la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale.

Pe perioada utilizării și rambursării împrumutului contractat/garantat, raportat la Ministerul Finanțelor Publice a datelor privind datoria publică locală se efectuează lunar, în termen de 20 de zile de la sfârșitul perioadei de raportare.

În scopul evaluării datoriei publice locale, orice obligație de plată, exprimată în altă monedă decât cea națională, este calculată în moneda națională, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea.

Serviciul datoriei publice locale nu reprezintă obligații sau răspunderi ale Guvernului și acesta va fi plătit din bugetele locale și din împrumuturi pentru refinanțarea datoriei publice locale.

2.2.1 Structura și evoluția datoriei publice interne

În țara noastră, Guvernul este autorizat să contracteze, prin Ministerul Finanțelor, împrumuturi de stat interne și externe, în urmatoarele scopuri:

a) finanțarea deficitului bugetului de stat;

b) refinanțarea datoriei publice;

c) susținerea balanței de plăți și consolidarea rezervei valutare a statului;

d) finanțarea internă și externă a proiectelor de investiții pentru dezvoltarea

sectoarelor prioritare ale economiei;

e) finanțarea si dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, cu capital majoritar românesc;

f) finanțarea achiziționării de bunuri și servicii, inclusiv importul de materii prime și resurse energetice;

g) îndeplinirea obligațiunilor legate de garanțiile de stat pentru împrumuturi;

h) amortizarea și achitarea împrumuturilor guvernamentale și răscumpărarea datoriei neachitate, incluzând capitalul, dobânda și alte costuri;

i) finanțarea necesităților pe termen scurt ale bugetului de stat;

j) finanțarea cheltuielilor legate de lichidarea consecințelor dezastrelor naturale și ale altor calamități;

k) menținerea în permanență a unui sold corespunzător în Contul General al Trezoreriei statului;

l) alte necesități aprobate prin legi speciale.

2.4.2. Instrumentele datoriei publice interne locale

Titlurile de stat libelate în monedă națională

Titlurile de stat libelate în monedă națională pot fi emise atât în formă materială cât și în formă dematerializată. În această din urmă formă, emisiunea, probațiunea și transmiterea drepturilor încorporate se evidențiază prin înscriere în sistemul de înregistrare în cont. Titlurile de stat exprimate în monedă națională pot fi emise pe termen scurt, mediu sau lung. Sunt considerate titluri de stat ale împrumuturilor pe termen scurt bonurile de tezaur și certificatele de trezorerie, precum și alte înscrisuri create de emitent în condițiile legii. Sunt considerate titluri de stat ale împrumuturilor pe termen mediu obligațiunile de stat având o scadență de peste un an și maximum cinci ani de la emisiune, iar pe termen lung obligațiunile de stat având o scadență de peste cinci ani de la emisiune.

Titlurile de stat se oferă spre vânzare, cu condiția ca oferta să includă cel puțin următoarele elemente:

a) denumirea, data emisiunii și valoarea titlurilor de stat oferite;

b) forma împrumutului de stat reprezentat prin titlurile respective – cu discont sau purtător de dobândă;

c) rata dobânzii, metoda de calcul și datele la care se plătește dobânda, atunci când este cazul;

d) scadența împrumutului și clauza rambursării în avans, atunci când este cazul.

Ministerul Finanțelor este autorizat să emită garanții de stat pentru
împrumuturi interne exprimate în moneda națională, contractate de o persoană juridică de la o instituție creditoare pentru finanțarea proiectelor sau activităților de importanță prioritară pentru România sau alte destinații, în limita și în cuantumul aprobate de Guvem sau de către Parlament, după caz.

Garanția de stat pentru un împrumut intern reprezintă o obligație indirectă a statului român care se execută în cazul în care beneficiarul împrumutului nu are capacitatea să achite, în intregime sau parțial, împrumutul, dobânda și alte costuri aferente. În cazul în care o garanție de stat pentru un împrumut intern devine exigibilă, statul este obligat să efectueze către instituția creditoare plata datorată de debitorul garantat.

Pentru acoperirea riscurilor financiare ce decurg din garantarea de către stat a împrumuturilor contractate de persoanele juridice de la instituțiile creditoare se constituie Fondul de risc, alimentat din: a) comisioanele încasate de la beneficiarii împrumuturilor garantate; b) dobânzile obținute din plasamentele sumelor aflate în depozite; c) majorările de întârziere aplicate pentru neplata în termen a comisioanelor; d) fondurile bugetare alocate în acest scop; e) alte surse.

Ministerul Finanțelor, în numele statului, este autorizat să acorde garanții de stat pentru împrumuturi externe contractate de agenții economici și de autoritățile publice române pentru proiecte considerate de Guvern ca având o importanță prioritară pentru țara noastră. Emiterea garanțiilor de stat pentru împrumuturi externe este condiționată de acceptarea de către Ministerul Finanțelor a clauzelor cuprinse în contractele de împrumut încheiate între persoanele juridice și instituțiile creditoare.

CAPITOLUL III

Studiu de caz privind datoria publică guvernamentală contractată prin organismele financiare internaționale.

RAPORT

privind datoria publica guvernamentala interna la 31.01.2007

3.1. Cadrul legal al datoriei publice guvernamentale interne

Datoria publică guvernamentală internă este definită prin Legea nr. 313/2004 a datoriei publice ca parte a datoriei publice a statului care reprezintă totalitate a bligațiilor financiare interne ale statului provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, în numele României, de pe piețele financiare interne.

Creșterea datoriei publice interne se realizează cu încadrarea strictă în plafonul de îndatorare publică internă, aprobat de Parlamentul României. Astfel, pentru anul 2006 plafonul de îndatorare publică internă a fost stabilit la suma de 19.000,0 mil.lei. Gradul de acoperire cu credite interne a acestui plafon a fost la 31 ianuarie 2007 de 19,0%.

3.2. Structura datoriei publice guvernamentale interne

Datoria publică guvernamentală internă ca parte din datoria publică guvernamentală însumează, la data de 31 ianuarie 2007, 26.300,5 mil.lei și, în conformitate cu prevederile Legii nr.313/2004 a datoriei publice se prezintă după cum urmează :

1. datoria publică guvernamentală internă directă – generată de deficitul bugetar consolidat și de activele neperformante preluate de stat la datoria publică pe bază de legi speciale: 24.261,0 mil.lei;

2. datoria publică guvernamentală internă garantată – generată de garanțiile pentru creditele interne contractate în lei și în valută: 2.039,5 mil.lei

Datoria publică guvernamentală internă este finanțata prin contractarea de împrumuturi de stat în lei și valută direct de pe piața internă, la care se adaugă împrumuturile cu caracter temporar din resursele conturilor guvernamentale colectate în contul general al trezoreriei statului: fond special de asigurări sociale de sănătate, fond special pentru plata ajutorului de șomaj, disponibilul în lei al creanțelor comerciale și veniturilor din privatizare, disponibilul în lei al veniturilor din privatizare.

3.2. Datoria publică internă guvernamentală directă

3.2.1. Structura datoriei publice guvernamentale interne directe

Datoria publică internă directă, în valoare de 24.261,0 mil.lei reprezintă 93,9% din totalul datoriei publice interne și se compune din titluri de stat cu o durată medie de scadență de 1,59 ani.

a) Structura pe instrumente de datorie

– certificate de trezorerie în lei în valoare de 3.500,0 mil. lei – 14,4% din totalul

datoriei publice interne directe;

– certificate de depozit emise și vândute populației în lei în valoare de 1.072,5 mil. lei – 4,4% din totalul datoriei publice interne directe;

– obligațiuni de stat finanțare deficit în lei în valoare de 3.119,1 mil. lei – 12,9% din totalul datoriei publice interne directe;

– obligațiuni de stat legi speciale în valoare de 21,0% mil. lei – 0,1% din totalul datoriei publice interne;

– împrumut intern contractat de Ministerul Finanțelor Publice în scopul finanțării SN Nuclearelectrica SA pentru finalizarea lucrărilor de investiții la Unitatea 2 CNE Cernavodă, al cărui sold la sfârșitul perioadei a fost de 196,3 mil. Lei – 0,8% din totalul datoriei publice interne.

– finanțare temporară din contul general al trezoreriei statului în valoare de 16.352,0 mil.lei (date operative) – 67,4% din totalul datoriei publice interne.

b) Structura pe scadențe

– titluri de stat pe termen scurt (T<= 1 an) în valoare de 4.572,5 mil.lei – 18,8% din totalul datoriei publice interne directe;

– împrumuturi din contul general al trezoreriei statului (T<=1an) de 16.352,0 mil.lei – 67,4% din totalul datoriei publice intern directe;

– titluri de stat pe termen mediu (1<T<5) în valoare de 2.609,3mil.lei – 10,8% din totalul datoriei publice interne directe;- titluri de stat pe termen lung (T>5 ani) în valoare de 727,2 mil.lei – 3,0% din totalul datoriei publice interne directe.

c) Structura pe deținători de datorie

– sectorul bancar în valoare de 4.923,7 mil.lei – 20,3% din totalul datoriei publice interne directe;

– sectorul nonbancar în valoare de 2.985,3 mil.lei – 12,3% din totalul datoriei publice interne directe;

– alti deținători (conturi guvernamentale) în valoare de 16.352,0 mil.lei – 67,4% din totalul datoriei publice interne directe.

d) Structura pe moneda de emisiune:

– titluri de stat exprimate în lei ăn sumă de 24.245,4 mil. lei – 99,1% din totalul datoriei publice interne directe;

– titluri de stat exprimate în dolari SUA în sumă de 15,5 mil. lei – 0,1% din totalul datoriei publice interne directe, echivalentul a 5,9 mil USD, calculat la cursul Lei/USD de la data raportării.

e) Structura pe tipuri de dobanzi:

– titluri de stat cu dobândă fixă în valoare de 23.928,5 mil. Lei – 98,6% din totalul datoriei publice interne directe.

– titluri de stat cu dobândă variabilă în valoare de 332,5 mil. Lei – 1,4% din totalul datoriei publice interne directe.

3.3. Principalele caracteristici ale titlurilor de stat

Principalele caracteristici ale titlurilor de stat lansate pentru finanțarea deficitului bugetar sunt:

– certificate de trezorerie vândute pe piața interbancară denominate în lei în sumă de 3.500,0 mld. lei , sunt instrumente negociabile, emise pe termen de până la 1 an, cu scadențe de 91 și 182 și 364 zile, vândute prin metoda licitației și lansate pe piața primară prin Banca Națională a României care acționează ca agent al statului. Ofertele de cumpărare sunt de tip competitiv și necompetitiv, adjudecarea se realizează după metoda cu preț multiplu și sunt adresate dealerilor primari care tranzacționeză titluri de stat.

Principalele caracteristici ale certificatelor de trezorerie emise pe termen scurt, pentru finanțarea deficitului bugetar se prezintă în anexa nr. 1.

– obligațiuni de stat :

– obligațiuni de stat în lei pentru finanțarea deficitului bugetului de stat în

sumă de 3.119,1 mil lei sunt instrumente negociabile, vândute prin metoda liciației

pe termene de 2, 3, 5, 7,10,12 și 15 ani, lansate pe piața primară prin Banca Națională

a României care acționează ca agent al statului și sunt adresate dealerilor primari care

tranzacționează titluri de stat. Ofertele de cumpărare sunt de tip competitiv și

necompetitiv, adjudecarea s-a realizat după metoda prețului uniform.

Principalele caracteristici ale obligatiunilor de stat emise pentru finantarea deficitului bugetar se prezinta în anexa nr. 2.

– obligațiuni de stat cu dobândă emise în baza unor legi speciale (anexa nr.

3) sunt în sumă de 21,0 mil. Lei, reprezentând 0,1% din totalul datoriei publice guvernamentale interne directe (din care 15,5 mil.lei reprezintă echivalentul în lei reevaluate la cursul BNR din data raportării obligațiunilor de stat a 5,9 milioane USD), emise pentru finanțarea datoriei publice interne generată de activele neperformante preluate de stat la datoria publică pe bază de legi speciale.

3.4. Analiza datoriei publice guvernamentale interne directe

– Costul datoriei publice guvernamentale interne concretizat în cheltuieli cu dobânzile aferente datoriei publice guvernamentale interne directe, diferențe de curs și plăți ale Ministerului Finanțelor Publice în contul garanțiilor de stat emise pentru credite interne este de 9,5 mil.lei reprezentând 0,26% din totalul cheltuielilor bugetului de stat efectuate până la data de 31 ianuarie 2007 și de 0,01% din PIB. În conformitate cu prevederile Legii nr.313/2004 a datoriei publice interne, plata serviciului datoriei publice interne beneficiază de autorizare bugetară permanentă.

– Evoluția randamentului titlurilor de stat active la data de 31 ianuarie 2007.

1.4. Piața secundară a titlurilor de stat

Tranzacțiile efectuate pe piața secundară se desfășoară în conformitate cu Regulamentul privind operațiunile cu titluri de stat emise în formă dematerializată aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1408 din 22 septembrie 2005.

Situația privind numărul tranzacțiilor și valoarea toatală a acestora se prezintă astfel:

Evoluția gradului de lichiditate a titlurilor de stat în perioada ianuarie 2007 exprimat ca raport între valoarea totală a tranzacțiilor lunare și valoarea totală a titlurilor de stat emise lunar, se prezintă după cum urmează:

2. Datoria publică internă guvernamentală garantată

În temeiul legii nr 313/2004 a datoriei publice interne , Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să emită garanții de stat pentru împrumuturi interne, contractate de o persoană juridică de la o instituție creditoare, pentru finanțarea proiectelor sau a activităților de importanța prioritară pentru România sau pentru alte destinații stabilită și aprobate de Guvern.

Garanția de stat pentru un împrumut intern reprezintă o obligație indirectă a statului român , care se execută în cazul în care beneficiarul împrumutului nu are capacitatea să achite , în întregime sau parțial , împrumutul , dobânda și alte costuri stabilite în conformitate cu condițiile împrumutului garantat.

2.1. Structura datoriei publice guvernamentale interne garantate

2.1.1. Soldul garanțiilor de stat pentru împrumuturile interne la data de 31.01.2007, este de 2.039,5 mil.lei (compusă din 526,8 mil. RON și echivalentul a: 530,2 mil USD, 34,0 mil EUR și 65,9 mii RUBLE, transformate la cursurile de la sfârșitul perioadei de raportare în sumă de 1.512,7 mil. RON) și se constituie din soldul garanțiilor acordate de stat în baza legilor speciale, din soldul garanțiilor de stat pentru creditele interne contractate în lei și valută și soldul garanțiilor de stat pentru împrumuturile interne contractate de autoritățile administrației publice locale.

• Soldul garanțiilor acordate de stat în baza legilor speciale însumează 1.530,4 mil.lei și sunt constituite din garanții în lei în sumă de 25,1 mil.lei plus echivalentul în lei în sumă de 1.505,3 mil.lei a 527,4 mil.USD, 34,0 mil. EUR și 65,9 mii ruble.

În funcție de legile speciale care au generat acordarea garanțiilor, acestea sunt structurate astfel:

– garanții acordate pe baza O.G. nr. 39/1999 în favoarea Băncii Comerciale Române S.A. prin Scrisoarea de garanție nr.22738/10.12.1999 prin care se garantează angajamente extrabilanțiere rămase în stoc și care însumează 60,9 mil.USD.

– garanții acordate în baza H.G. nr. 909/2000 de punere în aplicare a O.U.G. nr. 131/2000 privind reglementarea situației patrimoniale a BCR S.A. în litigiile izvorâte din activitatea desfășurată de BANCOREX S.A. până la data radierii acestora din Registrul Comerțului, și care însumează 0,2 mil.lei și 14,0 mil.USD.

– garanții acordate în baza prevederilor H.G. 833/27.05.2004 privind majorarea limitei angajamentelor extrabilanțiere pentru care se acordă garanția statului în condițiile art.17, O.G.39/1999, prin scrisoarea de garanție nr. 19860/02.06.2004 și care însumează 425,6 mil. USD.

– garanții acordate în baza prevederilor H.G. nr. 832/27.05.2004 pentru modificarea H.G. nr. 909/2000 aprobată în aplicarea O.U.G. nr.131/2000, prin scrisorile de garanție nr. 19851/A1/1-35/2004, nr. 19852/A2/1-3/2004, nr. 19853/A3/1-3/2004, nr. 19854/A4/1-15/2004 și prin care se garantează sumele ce fac obiectul litigiilor aflate pe rolul instanțelor judecătorești în care este parte în calitate de pârât, Banca Română de Comerț Exterior BANCOREX S.A. până la radierea acesteia din registrul comerțului și care la data de 31.01.2007 însumează 24,1 mil.lei, 19,8 mil.USD, 2,1 mil.EURO și 65,9 mii ruble .

– garanții acordate în baza prevederilor H.G. Nr. 1087/2006 pentru majorarea plafoanelor de garantare la H.G. 909/2000 emiterea garanțiilor prevăzute în OUG 131/2000 privind reglementarea situației patrimoniale a BCR S.A. În litigiile izvorâte din activitatea desfășurată de BANCOREX S.A. până la data radierii acestora din Registrul Comerțului prin scrisorile de garanție nr.15176/A1/1-12/15.01.2007, nr.15177/A2/1/15.01.2007, nr.15178/A3/1-5/15.01.2007 și care însumează 0,8 mil.lei, 31,9 mil. EURO și 7,1 mil USD.

• Soldul garanțiilor de stat pentru creditele interne contractate de agenți economici și autorități ale administrației publice centrale contractate în lei și valută a fost de 485,9 mil.lei , din care :

– pentru creditele în lei se cifrează la 1,4 mil.lei, și reprezintă creditele acordate în anii anteriori de către RAIFFEISEN BANK S.A., BCR SA, BANC POST S.A. și BANKCOOP S.A., fiind trecute la credite restante.

– soldul pentru creditul de la RAIFFEISEN BANK S.A. în valoare de 13,2 mil.lei în favoarea S.R.I. prin Logistic Import.

– soldul pentru creditele contractate de agenții economici în baza HG nr. 1320/2005 în vederea completării finanțării achizițiilor și transportului de resurse energetice, hidrocarburi, gaze naturale și cărbune, necesare funcționării în perioada de iarnă 2005-2006 și garantate de Ministerul Finanțelor Publice în proporție de 80% din valoarea contractată, în valoare de 181,7 mil lei (Anexa 4).

– soldul creditului contractat de SC ELECTROCENTRALE BUCUREȘTI SA în baza HG nr. 1679/2006, în suma de 227,1 mil lei, privind garantarea de catre Ministerul Finanțelor Publice, în proporție de 80%, a împrumutului în valoare de 496,09 mil. lei (echivalentul a 190 mil. SUA), în vederea completării finanțării achizițiilor de resurse energetice din țară și din import pentru iarna 2006-2007 (Anexa 5).

– soldul pentru creditele interne în valută se cifrează la 7,4 mil.lei (2,8 mil.USD, la cursul leu/USD de 2,6345 lei), beneficiarul acestui credit fiind TAROM S.A..

• Soldul garanțiilor de stat pentru împrumuturile interne contractate de

autoritățile administrației publice locale în vederea finanțării lucrărilor de

investiții pe Măsura 2.1. a Programului SAPARD a fost la 31.01.2007 în valoare

de 23,1 mil. lei.

2.1.2 Structura datoriei publice interne garantate pe moneda de emisiune:

– în lei : 526,8 mil lei;

– în USD : 1.396,8 mil lei echivalentul a 530,2 mil. USD;

– în EURO : 115,9 mil. Lei , echivalentul a 34,0 mil. EURO;

– în RUBLE: 0,02 mil. Lei echivalentul a 65,9 mii RUBLE.

Concluzii și propuneri

Datoria publică va înregistra o creștere controlată, astfel încât nivelul acesteia să se mențină în limite sustenabile. Menționăm că, în prezent datoria publică a României se situează la un nivel sub 20% din produsul intern brut.

Concomitent cu creșterea controlată a datoriei publice se va urmări reducerea costurilor cu datoria publică și a riscului bugetar cauzat de acordarea de garanții de stat.

Pentru reducerea costurilor cu datoria publică internă, se vor lansa emisiuni de titluri de stat pentru finanțarea deficitului bugetar, dar și pentru refinanțarea datoriei publice interne prin emisiuni pe termen mediu și lung și se va utiliza ca sursă de finanțare și împrumuturile din disponibilitățile contului general al trezoreriei statului. Începând cu acest an nerezidenții vor putea achiziționa și tranzacționa titlurile de stat emise pe piața internă fără nici o restricție corespunzător angajamentelor României în cadrul capitolului 4 de negocieri ,,Libera circulație a capitalurilor”, fiind așteptată o creștere a cererii pentru titlurile de stat.

Politica de îndatorare publică internă are în vedere diversificarea instrumentelor de datorie, titluri emise cu discont, cu dobândă fixă sau indexată cu indicele prețurilor de consum și crearea de referințe (benchmark) pentru emisiunile de titluri pe piața internă.

În vederea creșterii transparenței și predictibilității pe piața primară a titlurilor de stat potrivit noii legi a datoriei publice, începând cu anul 2006, s-a publicat în avans calendarul anual de emisiuni.

Întrucât un element important în reducerea costului titlurilor de stat îl reprezintă o piață secundară activă a titlurilor de stat, se are în vedere dezvoltarea pieței titlurilor de stat prin:

– extinderea maturității titlurilor de stat;

– consolidarea curbei de maturitate a instrumentelor de datorie;

– emiterea de titluri de stat cu grad ridicat de lichiditate.

Astfel, vor fi lansate emisiuni de titluri de stat de referință (benchmark) pe piața internă, pentru anumite maturități de 3, 5 și 10. Valoarea de referință a cestor emisiuni urmează a fi obținută prin redeschiderea emisiuni inițiale și va fi dimensionată astfel încât să creeze premizele dezvoltării pieței secundare aferente titlurilor de stat prin asigurarea unei lichidități corespunzătoare. Dezvoltarea pieței secundare prin crearea acestor benchmark-uri este esențială atât prin prisma diminuării costurilor de finanțare ale statului prin câștigarea unui premiu de lichiditate la tranzacționarea acestora pe piața secundară cât și pentru emisiunile de obligațiuni municipale și corporatiste ce se vor raporta la aceste emisiuni benchmark.

Ministerul Finanțelor Publice intenționează să reformeze cadrul instituțional aferent managementului datoriei publice. În acest scop se va acorda prioritate aspectelor strategice privind administrarea datoriei publice și a riscurilor asociate acesteia, precum și întăririi capacității instituționale de gestionare a datoriei publice.

În anul următor se au în vedere următoarele acțiuni pentru îmbunătățirea managementului datoriei publice:

– implementarea unui sistem electronic pentru licitațiile aferente emisiunilor titlurilor de stat;

– crearea entității de depozitar central și listarea titlurilor de stat la burse

de valori;

– introducerea și dezvoltarea funcției de analiză (middle office) în cadrul

ministerului.

Evoluția datoriei publice

Obiectivul principal al gestionării datoriei publice îl reprezintă asigurarea surselor necesare finanțării deficitului bugetar, precum și a resurselor de plată a serviciului datoriei la un cost cât mai redus și un nivel al riscului acceptabil pe termen mediu și lung.

Datoria publică va înregistra o creștere controlată, astfel încât nivelul acesteia să se mențină rezonabil în limitele prevăzute prin criteriile de la Maastricht, cu încadrarea în plafonul de îndatorare publică, aprobat anual prin lege. Dinamica datoriei publice va continua, în următorii ani, să fie pozitivă, chiar dacă în ritmuri relativ moderate, pentru că va reprezenta, în continuare, un factor important de susținere a creșterii economice.

Și pe termen mediu, concomitent cu creșterea controlată a datoriei publice, se va urmări reducerea costurilor cu datoria publică și a riscului bugetar cauzat de

acordarea de garanții de stat.

Pentru reducerea costurilor cu datoria publică internă, va fi continuată politica de lansare de emisiuni de titluri de stat pentru finanțarea deficitului bugetar, dar și pentru refinanțarea datoriei publice interne prin emisiuni pe termen mediu și lung.

Extinderea curbei de maturitate a instrumentelor de finanțare creează avantajul diminuării volumului lunar de refinanțat, care se reflectă în diminuarea ratelor de dobândă și, implicit, a presiunii datoriei publice interne asupra bugetului de stat.

Pentru proiectarea și implementarea unei politici de îndatorare publică guvernamentală internă, care să evite creșterea ratelor dobânzii bancare cu efect negativ asupra cererii de investiții și asupra inflației, periodic vor fi organizate întâlniri comune între reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice și cei ai Băncii Naționale a României, pentru coordonarea politicilor macroeconomice.

Unul dintre aspectele esențiale care trebuie avute în vedere în domeniul datoriei publice guvernamentale externe îl reprezintă reducerea graduală a finanțărilor de la instituțiile financiare internaționale și, respectiv, creșterea finanțărilor prin realizarea de emisiuni preponderent pe piața internă, dar și pe piața externă, ca urmare a continuării îmbunătățirii ratingului de țară.

Pe fondul consolidării performanțelor economice și a creșterii sustenabilității acestora, materializată prin îmbunătățiri succesive ale ratingului de țară, costurile de finanțare a deficitului bugetar și refinanțare a datoriei publice externe prin lansarea de emisiuni de obligațiuni de stat pe piețele externe de capital se vor reduce treptat, iar pentru evitarea aglomerării scadențelor împrumuturilor externe pe termen mediu,

creditele externe ce se vor contracta vor avea, în principal, scadențe de peste 5 ani.

Evoluția datoriei publice guvernamentale interne

Pentru intervalul 2008-2010 se estimează o reducere a cheltuielilor cu

dobânzile la datoria publică internă, în condițiile în care ratele dobânzilor la titlurile de stat se vor situa pe un trend descendent. (Tabelul nr.32).

Datoria publică guvernamentală internă în perioada 2008-2010

TABELUL 32 milioane lei

Evoluția datoriei publice guvernamentale externe

În intervalul 2008-2010, serviciul datoriei publice guvernamentale externe va înregistra niveluri de 2,3 miliarde euro în 2008 și 1,5 miliarde euro în 2009. În anul 2008, va avea loc răscumpărarea emisiunii de euroobligațiuni lansate de Ministerul Finanțelor Publice în iunie 2001, în valoare de 600 milioane de euro. (Tabelul nr. 33)

Serviciul datoriei publice guvernamentale externe în perioada 2008-2010

TABELUL 33 milioane euro

În această perioadă, gradul de îndatorare publică nu va crește. Dimpotrivă, în condițiile creșterii produsului intern brut și a încadrării în limita de deficit bugetar de 3% din produsul intern brut se așteaptă ca ponderea datoriei publice guvernamentale în produsul intern brut să cunoască o ușoară descreștere.

Totodată, printr-un serviciu relativ redus al datoriei publice se evită absorbția resurselor pentru plata acestuia, resurse care, altfel, vor fi utilizate pentru finanțarea de obiective de investiții care au importanță în perspectiva aderării la Uniunea Europeană.

Bibliografie

Dicționar enciclopedic român, Editura Politică, București, 1964, vol. II, pag. 20

Dumitru Popovici, Curs Finanțe Publice, Editura Eurostampa, Timișoara 2007, pag. 166

Dorin Cosma, Aurora lăbuneț, Mihail Mutașcu, Buget și trezorerie publică, Editura BION, Satu Mare, 2001, pag. 164

Barrere, Alain, Economie financiere, Paris, Ed. Dalloz, 1965, pag. 124

Cartou, L., Droit financiere et iscal europeen, Paris, precis Dalloy, 1972, pag. 69

LEGEA DATORIEI PUBLICE nr. 313/26,06,2004, publicată în MOR, nr. 577/29,06,2004; HOTĂRÂREA nr. 458 din 05.04.06, publicată în MONITORUL OFICIAL NR. 347 din 18 aprilie 2006