. Studiu Privind Creditele Neperformante (xyz, Timis)

INTRODUCERE

Economia de schimb este acea formă de organizare și desfășurare a activității economice în care agenții economici produc bunuri în vederea vânzării. Economia de schimb permite așadar stabilirea între agenții economici a unor legături comerciale, dând naștere la drepturi și obligații. Executarea în mod corespunzător a drepturilor și obligațiilor creează o anumită stare a economiei, caracterizată prin disciplină economică și financiară.

Legile și codurile comerciale nu au putut să elimine cazurile de nerespectare a condițiilor contractuale, indiferent dacă era vorba de o efectivă nerespectare a obligațiilor sau de rea voință. Toate acestea nu duc însă decât la apariția și accentuarea diverselor dezechilibre între variabilele macroeconomice.

În cadrul economiei de piață, disponibilitățile agenților economici sunt economisite și investite, posibilitățile de a investi fiind multiple și oferind o gamă largă de oportunități în ceea ce privește fructificarea economiilor. A alege varianta cea mai rentabilă în cadrul procesului decizional de investiție reprezintă o acțiune complexă de documentare și analizare a gradului de risc și de profitabilitate .

O formă de fructificare a disponibilităților existente în economie este acordarea de credite de către instituțiile financiare de credit specializate celor care au nevoie de resurse bănești pentru a investi sau , uneori, pentru consum. O deosebită importanță în activitatea de creditare o reprezintă cunoașterea activității desfășurate de agentul economic și locul acestuia în cadrul economiei. Credibilitatea, seriozitatea, profesionalismul conducătorilor firmei, relația cu terții, sănătatea financiară a întreprinderii reprezintă principalele indicii ce pot fi luate în considerare la luarea deciziei de a se acorda sau nu un credit.

Relațiile dintre bancă și debitori sunt influențate de comportamentul acestora în ceea ce privește obligația de rambursare a creditului și de plată a dobânzilor pe perioada de valabilitate a creditului. Băncile se vor confrunta astfel cu probleme de lichiditate fiind puse uneori în situația de a nu mai acorda credite, ceea ce duce la scăderea ritmului procesului investițional, sau de a refuza lichidarea conturilor de depozit ale clienților, ceea ce creează un sentiment de neîncredere în sistemul bancar. Această neîncredere poate avea ca rezultat ocolirea și renunțarea la serviciile acestuia de către unii participanți la viața economică ducând la „îmbolnăvirea” sistemului bancar al economiei. Sistemul bancar poate fi considerat „inima” unei economii, inimă care „pompează” resursele monetare necesare desfășurării activităților economice. Dacă acesta se îmbolnăvește, vor avea de suferit multe alte organe, care nu mai pot să-și exercite funcțiile la parametri optimi.

Unul dintre simptomele acestei îmbolnăviri este și nivelul creditelor neperformante.

Creditele neperformante sunt așadar acele credite acordate unor clienți care nu-și respectă promisiunea de restituire a fondurilor. Într-o economie complexă nerestituirea fondurilor împrumutate nu se poate imputa neapărat relei credințe a celui împrumutat. Condițiile economice naționale și internaționale sunt de multe ori determinante în ceea ce privește capacitatea de a rambursa creditul.

Eliminarea creditelor neperformante sau aducerea acestora la un nivel normal nu depinde numai de sistemul bancar ci de mai mulți factori care țin de agenții economici, de legislație, de relația dintre agentul economic și stat. Astfel, neplata la timp sau refuzul de a plăti impozitele și taxele datorate statului au ca rezultat nerealizarea nivelului veniturilor bugetare necesar acoperirii cheltuielilor efectuate de administrațiile publice. Deficitul bugetar nu este privit neapărat ca un rău absolut dar, dacă nivelul lui depășește un anumit prag, acesta poate induce în economie diverse dezechilibre nedorite.

În același timp, existența creditelor neperformante și amplificarea dimensiunii lor într-un ritm mai rapid, are numeroase consecințe asupra economiei. Este de dorit astfel, o economie dominată de o puternică disciplină financiară, care să determine funcționarea în condiții normale a procesului de credit, condiții care să se apropie tot mai mult de acea situație ideală de încredere totală și de confirmare a acestei încrederi prin comportamentul adecvat al debitorului. În economia contemporană, disciplina financiară de care vorbeam este de cele mai multe ori impusă de constrângere, nu de moralitatea debitorului. Autoritățile statelor cu economie dezvoltată oferă agenților economici, de cele mai multe ori, o legislație simplă, dar eficientă, care constituie fundamentul existenței manifestării disciplinei financiare.

Un efect al acestor credite neperformante se regăsește și în cadrul arieratelor de plăți între întreprinderi, în raport cu bugetul statului care, afectează indicatorii economici și activitatea în general.

1. ARIERATELE DE PLĂȚI

1.1. CAUZELE EXPANSIUNII ARIERATELOR ÎN ECONOMIA ROMÂNEASCĂ

Arieratele de plăți din cadrul economiei pot fi explicate prin mai mulți factori, cum ar fi:

– subdezvoltarea financiară și lipsa de informații;

– lipsa de credibilitate a politicii economice;

– penuria de lichiditate determinată de creșterea prețurilor ca urmare a liberalizării;

– setul de stimulente care modelează comportamentul și duce la eșecuri de coordonare a pieței creditului.

Se pot desprinde astfel două caracteristici ale fenomenului arieratelor și anume, alocarea greșită a resurselor și structura economiei.

Concentrarea resurselor în anumite ramuri ale economiei pentru desfășurarea unor activități a căror rezultate nu erau supuse regulilor economiei de piață duce la penuria de resurse în alte ramuri ale economiei, cum ar fi și producția de bunuri de consum. Această situație a fost posibilă în cadrul economiilor planificate central prin controlul prețurilor și menținerea unui nivel de trai la limita subzistenței.

Evitarea totală a crizelor financiare nu era posibilă nici în cazul economiilor centralizate datorită gradului accentuat de ineficiență în alocarea resurselor.

Rezolvarea acestei situații presupune un proces de realocare a resurselor în economie. Disciplina de piață ar determina selecția întreprinderilor cu rezultate performante, iar celelalte ar fi desființate și ar disponibiliza o mare parte din forța de muncă ducând la creșterea șomajului involuntar. Taxa prin inflație și ratele reale negative ale dobânzii subvenționează în mod implicit activitatea întreprinderilor care nu rezistă financiar. Acestea manifestă o puternică atracție față de creditele ieftine și în perioadele în care inflația este mare și ratele reale ale dobânzii sunt negative , ele contractează în mare măsură credite. O politică monetară aspră, orientată spre combaterea inflației, duce la formarea arieratelor, ca un mijloc de evadare al întreprinderilor din capcana întinsă de politica monetară . Trecerea de la dobânzi real negative la dobânzi real pozitive constituie pentru întreprinderile neprofitabile un șoc caracterizat prin incapacitate de plată.

Structura economiei este factorul preeminent al formării și expansiunii arieratelor. Decapitalizarea întreprinderilor românești constituie o explicație a arieratelor. La începutul reformei, nivelul dezechilibrelor din economie a fost foarte mare ceea ce a avut legătură directă cu arieratele.

Industria, agricultura și sectorul serviciilor au prezentat , toate, grave dezechilibre, concretizate în competitivitate scăzută, incapacitate de plată, ponderea redusă a sectorului serviciilor în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și în PIB. Dezechilibre au fost înregistrate și în ceea ce privește balanța de plăți externă și bugetul public. Lipsa de credibilitate în puterea politică dă naștere unor comportamente individuale și organizate din partea agenților economici, care duc la apariția unor noi dezechilibre și accentuarea altora, deja existente. Ignorarea reglementărilor legislative în domeniul economic a fost încurajată de autorități printr-o slabă contribuție la restructurarea aparatelor de control și judecătoresc. Mulți dintre cei ce refuzau plata sumelor restante știau că nu li se putea întâmpla mai nimic dacă făceau acest lucru.

Arieratele de plăți reflectă tensiunile existente în economie și ele se manifestă atât în cadrul economiilor fost centralizate cât și în economiile de piață dezvoltate. Neobișnuită este însă dimensiunea lor și a efectelor acestora într-o economie în curs de transformare, ele reprezentând o piedică în calea stabilizării.

1.2. CREDITELE NEPERFORMANTE

O particularitate a României în raport cu celelalte țări foste comuniste este poziția mult mai favorabilă a conturilor guvernamentale. Până în anul 1990, bugetul a înregistrat an de an excedente, la care se adaugă disponibilitățile substanțiale din alte conturi guvernamentale extrabugetare. La sfârșitul anului 1989, conturile consolidate ale statului prezentau un excedent echivalent cu 39 din PIB. În anii următori bugetul a înregistrat deficite, dar acestea au fost acoperite prin excedentele din alte conturi guvernamentale, ca și prin practica guvernului de a înregistra în categoria veniturilor reevaluarea contabilă a stocului de aur al Băncii Naționale. La sfârșitul anului 1993, totalul consolidat al conturilor statului din sistemul bancar încă reprezenta un depozit echivalând cu 3,4 din PIB, simplificând omisiunea autorităților de a curăța bilanțurile băncilor comerciale de stocul creditelor neperformante. În același timp s-a evitat finanțarea deficitului bugetului public prin evicțiunea sectorului neguvernamental. Ameliorarea poziției conturilor guvernamentale era una iluzorie, realizându-se pe seama decapitalizării sectorului real și a supraexpunerii băncilor față de întreprinderi.

Cu toate acestea, sistemul bancar românesc nu a fost scutit de problema portofoliului de credite neperformante. Această stare de lucruri este determinată de caracteristicile economiei românești post-comuniste, care au întârziat procesul de restructurare. Întârzierea procesului de restructurare a determinat fluxul de credite neperformante să-l depășească pe cel moștenit.

O caracteristică a economiei românești ce creează o legătură între sistemul bancar și arierate, dominantă în ultima parte a anilor ’80, este operațiunea de „compensare globală a arieratelor”. Prin această operațiune, Guvernul proceda la monetizarea arieratelor intra-întreprinderi pe seama creditului bancar. Arieratele între întreprinderi se acumulau de-a lungul anului, monetizarea având loc la sfârșitul anului.

O mare greșeală ce se strecoară de multe ori în acțiunea de diminuare sau de eliminare a unui dezechilibru, este a înlătura efectele dezechilibrului și nu cauzele ce determină apariția lui. Așa au procedat și autoritățile românești în ceea ce privește problema creditelor neperformante, ocupându-se mai degrabă de stocul acestora și nu de fluxul lor.

Deși recunoscută, problematica creditelor neperformante din sistemul bancar românesc nu a putut fi cuantificată cu exactitate. În tabele 1.1 și 1.2, sunt prezentate date referitoare la nivelul creditelor neperformante și a creditelor acordate sectorului neguvernamental în perioada 1990- 2001.

Tabel nr. 2.1

Situația creditelor restant

e in perioada 1990 – 2001

Sursa: Raportul anual al BNR, 2000

Buletin lunar, noiembrie 2001

Tabel nr.1.2

– Situația creditelor interne neguvernamentale acordate in perioada 1990 – 1998

Sursa: Raportul anual al BNR, 2000

Buletin lunar, noiembrie 2001

Pe baza datelor de mai sus și a graficului următor se poate observa ascensiunea în ultimii ani (începând cu 1994) a ponderii creditelor neperformante în totalul creditelor acordate sectorului neguvernamental de către sistemul bancar. Procentul inițial de 10,64 poate fi explicat de situația moștenită din vechiul sistem, în care creditele nu s-au acordat pe criterii prudențiale, ci pe baza ă în ultima parte a anilor ’80, este operațiunea de „compensare globală a arieratelor”. Prin această operațiune, Guvernul proceda la monetizarea arieratelor intra-întreprinderi pe seama creditului bancar. Arieratele între întreprinderi se acumulau de-a lungul anului, monetizarea având loc la sfârșitul anului.

O mare greșeală ce se strecoară de multe ori în acțiunea de diminuare sau de eliminare a unui dezechilibru, este a înlătura efectele dezechilibrului și nu cauzele ce determină apariția lui. Așa au procedat și autoritățile românești în ceea ce privește problema creditelor neperformante, ocupându-se mai degrabă de stocul acestora și nu de fluxul lor.

Deși recunoscută, problematica creditelor neperformante din sistemul bancar românesc nu a putut fi cuantificată cu exactitate. În tabele 1.1 și 1.2, sunt prezentate date referitoare la nivelul creditelor neperformante și a creditelor acordate sectorului neguvernamental în perioada 1990- 2001.

Tabel nr. 2.1

Situația creditelor restant

e in perioada 1990 – 2001

Sursa: Raportul anual al BNR, 2000

Buletin lunar, noiembrie 2001

Tabel nr.1.2

– Situația creditelor interne neguvernamentale acordate in perioada 1990 – 1998

Sursa: Raportul anual al BNR, 2000

Buletin lunar, noiembrie 2001

Pe baza datelor de mai sus și a graficului următor se poate observa ascensiunea în ultimii ani (începând cu 1994) a ponderii creditelor neperformante în totalul creditelor acordate sectorului neguvernamental de către sistemul bancar. Procentul inițial de 10,64 poate fi explicat de situația moștenită din vechiul sistem, în care creditele nu s-au acordat pe criterii prudențiale, ci pe baza planului de creditare a economiei realizat la nivel centralizat. Evoluția creditelor neperformante în perioada 1990-1994, este una care ar putea sugera o relativă îmbunătățire a situației activității de creditare în noul sistem bancar românesc. Anii 1995-1998 vin să contrazică concluzia anterioară prin nivelul ridicat al creditelor neperformante dar care va scădea foarte mult începând cu 1999.

Fig1.1

De asemenea poate fi analizată structura creditelor neperformante pe categorii de beneficiari de credit și în funcție de termenul de rambursare a creditului.

Fig1.2

Fig. 1.3

Din cele două grafice se observă că aportul agenților economici de stat la formarea portofoliului de credite neperformante pe termen scurt a scăzut continuu, ajungând la mai puțin de 10% în noiembrie 2001. În ceea ce privește însă creditele pe termen lung, se observă ponderea mai redusă a sectorului de stat la formarea portofoliului de credite neperformante și o pondere mai mare a sectorului privat și a populației.

Creditele neperformante influențează negativ economia, afectând atât sectorul real al economiei, cât și sectorul bancar. Consecințele existenței unui nivel înalt al creditelor neperformante sunt transmise în întreg sistemul bancar, prin intermediul băncilor creditoare, pe două căi:

indirect – prin incapacitatea de a face față plăților viitoare, datorită nerecuperării fondurilor împrumutate, cu consecințele acesteia ( refinanțare, susținere de Banca Centrală, restructurare etc.) ;

direct – în cazul creditelor pe termen mediu mobilizabile, prin transferul unei părți din creanța nerecuperată refinanțatorilor.

Deținerea de către bănci, în activele acestora, de credite neperformante, duce la blocarea unor fonduri importante, afectând întregul sistem bancar și real datorită relațiilor care există între bănci, între bănci și agenții economici, precum și între agenții economici, ca urmare a relațiilor comerciale care se formează între aceștia. Reacția sistemului economic, în ansamblul său, la un asemenea impuls negativ trebuie controlată, dar mai importantă este eliminarea factorilor determinanți ai impulsurilor amintite. În acest sens, atât autoritățile române, cât și agenții economici privați și de stat, trebuie să contribuie la rezolvarea problemei majore a creditelor neperformante.

1.3 COMBATEREA ARIERATELOR

Arieratele sunt un produs al structurii și deci pentru eliminarea lor este necesară depunerea unui efort global de stabilizare și de restructurare a economiei. Eforturile de a formula o strategie realistă pentru rezolvarea arieratelor trebuie călăuzite de câteva principii:

Nu există o rezolvare rapidă a problemei. Arieratele nu pot fi eliminate, ele nu pot dispare complet și vor persista atâta vreme cât funcționarea economiei va avea fisuri în domeniul drepturilor de proprietate și al competitivității piețelor. Așadar, arieratele trebuie aduse la un nivel care se poate considera optim.

Abordarea trebuie să fie holistică luând în considerare modul cum funcționează economia în ansamblu;

Abordarea trebuie să ia în considerare dinamica arieratelor în concordanță cu evoluția mediului economic;

Implicarea guvernului în combaterea arieratelor, mai ales că cea mai mare parte a activelor aparține acestuia.

Lupta împotriva arieratelor implică cel puțin patru domenii majore de acțiune:

Încercarea de a sparge structura;

Scopul acestei acțiuni ar fi acela de a slăbi cât mai mult posibil puterea structurii. Sunt disponibile două opțiuni: fie identificarea celor mai mari debitori neți și încercarea de a-i izola, fie încercarea de a submina puterea debitorilor asupra creditorilor.

Un obstacol major în reușita acestei acțiuni îl constituie numărul mare de debitori neți și dispersia lor în economie. În România s-a constatat că este semnificativă concentrarea de datorii neperformante în sectorul industrial.

O soluție ar fi aceea de desemnare a unei bănci existente căreia să i se atribuie un mandat clar, și anume acela de a restructura și a urmări rezultatele. O altă soluție ar fi aceea a determinării marilor creditori să formeze un fel de alianță strategică împotriva debitorilor.

Spargerea din interior a structurii trebuie completată de o acțiune din exterior, mai ales prin creșterea ritmului privatizării. Companiile private se confruntă cu restricțiile bugetului tare, datorită dimensiunilor reduse pe care acestea le au. Dacă întreprinderile private ar fi mai numeroase și ar deține o mai mare pondere din totalul activelor atunci ar putea fi exercitate presiuni asupra întreprinderilor generatoare de arierate.

Impunerea unei cămăși de forță asupra structurii;

Aceasta ar reprezenta un mecanism de disciplinare a economiei și ar trebui să includă următoarele măsuri:

-încercarea de a realiza rate ale dobânzii real pozitive scăzute;

-impunerea dobânzii pe plăți restante și taxarea acestui venit;

-penalizări pentru creditorii care tolerează neplata;

Componentele importante ale cămășii de forță sunt recapitalizarea întreprinderilor viabile, transformarea subvențiilor implicite în subvenții explicite și politica de control a veniturilor, care este vitală pentru a menține lichiditatea la un nivel care ar reduce tentația întreprinderilor de a folosi arierate.

În vederea recapitalizării se pot folosi simultan mai multe căi:

Curățarea conturilor băncilor prin transferarea datoriilor neperformante către o bancă special înființată, menită să lucreze cu firmele care produc pierderi mari;

Swap-uri cu datorii contra stocuri de acțiuni, băncile având astfel posibilitatea de a restructura o companie și a o îndrepta în direcția potrivită

Vânzarea de acțiuni ale băncilor autohtone băncilor străine.

Recapitalizarea se poate realiza prin utilizarea fondurilor interne, investițiilor străine directe, sau asistență externă orientată spre restructurare.

C. Politică industrială care să reducă tensiunile și care să elimine treptat activitățile neprofitabile.

Procesul de eliminare trebuie realizat în conformitate cu capacitatea sistemului de a suporta ajustări, corelată cu menținerea unui echilibru între crearea și dispariția de locuri de muncă. Politica industrială înseamnă eliminarea treptată a întreprinderilor neviabile astfel încât să se atenueze șomajul și să se asigure un nivel adecvat de influxuri de capital.

D. Asistență externă orientată care să reducă încordările, să îmbunătățească structura ajutând piețele să se dezvolte prin intermediul restructurării și privatizării.

Lupta împotriva arieratelor înseamnă în esență încercarea de a le reduce cât mai mult, la un nivel care să nu submineze eforturile de stabilizare a economiei.

Cu cât restructurarea și privatizarea se vor desfășura mai rapid, cu atât mai competitive vor deveni piețele, iar forța de muncă va fi mai mobilă, cu atât arieratele vor fi mai puțin amenințătoare pentru politica de stabilizare și pentru funcționarea economiei.

Odată cu restructurarea sistemului bancar a luat ființă Agenția de Valorificare a Activelor bancare, instituție care preia creditele neperformante din portofoliul băncilor cu capital de stat, contribuind la creșterea gradului de solvabilitate și credibilitate a sistemului bancar. Agenția de Valorificare a Activelor Bancare este instituție de stat și este subordonată Guvernului, autoritate care nu are responsabilități în domeniul bancar.

Agenția are ca atribuții principale preluarea, cu plată, de la băncile la care statul este acționar majoritar, de active bancare, în scopul valorificării lor și începerea procedurii de executare silită .Preluarea activelor se face la valoarea netă a acestora., iar provizioanele sunt deductibile din punct de vedere fiscal. Urmărirea creanțelor se va efectua de agenție, activele preluate devenind creanțe bugetare. Totuși valorificarea creanțelor este dificilă, nerezolvarea de către bănci a problemei creditelor neperformante putând fi explicată și de indulgența autorităților în ceea ce privește trecerea la cheltuieli a debitelor nerecuperabile ale băncilor.

Creditele neperformante constituie însă o problemă pentru toate țările, existând metode diferite de înlăturare a acestor creanțe de către stat. Totuși, ineficiența sistemului bancar este suportată de către contribuabili.

2. PREZENTAREA BĂNCII ROMÂNE PENTRU DEZVOLTARE

2.1 SCURT ISTORIC ȘI PERFORMANȚELE BRD TIMIȘ

Banca Română pentru Dezvoltare a luat ființă la 1 decembrie 1990 prin preluarea activelor și pasivelor fostei Bănci de Investiții, înființată în anul pe structura 1957, pe structura Creditului Național Industrial . Capitalul social s-a stabilit la 50 milioane lei, din care particularii dețineau 50%, statul 20% și BNR 30%, având posibilitatea de a ceda o parte din subscripția lor, dar cu obligația din partea statului de a deține o cotă minimală de 5% din capital și a BNR de a deține 10%.

Banca avea următoarele obiective:

-efectuarea de servicii bancare pentru executarea proiectelor de investiții economice și financiare ale statului, potrivit convenției încheiate cu Ministerul Finanțelor, care se realizează integral sau parțial, din fonduri de la buget și din împrumuturi în valută de la băncile de dezvoltare și de la instituțiile financiar-internaționale;

-creditarea activității de producție, investiții, comerciale și de prestări servicii, desfășurată de regii autonome, societăți comerciale, societăți mixte, unități cooperatiste, organizații obștești, asociații familiale, de alte persoane juridice, precum și de persoane fizice.

Atribuțiile Băncii Române pentru Dezvoltare, în domeniul investițiilor, au fost stabilite având în vedere experiența îndelungată a acesteia, ca fostă Bancă de Investiții, cu un personal bine pregătit, care în cursul anilor, a avizat, finanțat, creditat și controlat realizarea unui mare volum de investiții, de primă importanță pentru economia românească.

După înființare, Banca Română pentru Dezvoltare și-a diversificat și perfecționat activitățile comerciale, devenind o puternică bancă comercială, cu foarte bune rezultate.

Eforturile BRD sunt orientate asupra asigurării unor standarde înalte de performanță, și a menținerii poziției de frunte în cadrul sistemului bancar. Creșterea activității și rezultatele obținute au permis respectarea și încadrarea în criteriile de prudență și profitabilitate. Stabilitatea și credibilitatea băncii s-au menținut prin realizarea unor indicatori de performanță care o situează pe o treaptă înaltă în raport cu celelalte bănci. Veniturile băncii au crescut, plasamentele în credite sunt orientate cu precădere pentru susținerea activității de investiții și producție, în special din sectorul privat. De asemenea calitatea portofoliului a cunoscut o tendință pozitivă în 2001 față de 2000, ponderea creditelor standard crescând, în timp ce creditele neperformante se situează la un nivel de 1,7%.

De asemenea, banca și-a minimizat riscul de credit, gradul de expunere pe clienți și sectoare de activitate , a realizat asigurarea cu garanții reale acoperitoare a creditelor acordate, astfel încât activele sale să fie mai puțin riscante. Astfel, garanțiile primite la acordarea creditelor au asigurat recuperarea sumelor restante și evitarea pierderilor din credite neperformante. În ceea ce privește clienții, banca a reușit consolidarea relațiilor de parteneriat pe termen lung cu aceștia și selectarea riguroasă, astfel încât să evite situațiile de neplată.

În prezent se urmărește preluarea în întregime de către Group Société Générale, urmărindu- se dezvoltarea activităților de investment banking, project finance, lesing financiar, credit ipotecar.

2.2. DOMENII DE ACTIVITATE ALE BRD -TIMIȘ

Domeniile de activitate cuprind activitatea de trezorerie, de creditare, activitatea valutară și relațiile internaționale, organizarea și resursele umane în BRD – Timiș, sistemul informatic și alte activități.

În ceea ce privește așadar activitatea de trezorerie, printr-o politică adecvată de administrare, banca a reușit atragerea de resurse cu costuri mici, apelarea accidentală la împrumuturi pe piața interbancară și atragerea resurselor disponibile pe piața financiară de la agenții economici și populație.

Banca Română pentru Dezvoltare a continuat în cursul anului anterior atragerea de clienți și promovarea de proiecte de investiții finanțate din linii de credit externe de la organisme internaționale – Banca Mondială, BERD, Deutsche Bank. În politica sa de creditare banca se orientează cu precădere spre sprijinirea sectorului privat, corelat cu procesul maturizării acestui sector și cu creșterea numărului de societăți comerciale supuse privatizării.

Conform strategiei sale, banca a urmărit permanent nu numai creșterea volumului de credite, dar și menținerea acestuia în limitele de risc rezonabile și sub strict control, astfel că au fost respectate prevederile atât ale politicii de creditare privind realizarea unei structuri prudențiale ale plasamentelor în credite în raport cu gradul de risc aferent principalelor ramuri economice, cât și ale normelor Băncii Naționale cu privire la expunerea maximă pe un singur împrumutat.

Această abordare a avut ca efect îmbunătățirea calității portofoliului de credite cu efecte directe asupra rezultatelor băncii și asupra portofoliului de clienți. Eforturile de urmărire și menținere în limite rezonabile a creditelor neperformante au condus la recuperarea unor sume considerabile de datorii cu efecte asupra calității portofoliului, astfel încât în anul 2001 s- a ajuns la un volum al creditelor neperformante de 1,7% din totalul creditelor acordate, față de 4,2% în 2000.

În cadrul activității sale valutare banca realizează operațiuni de factoring internațional, refinanțează importurile, asigură obținerea de facilități externe cu costuri reduse , urmărind în continuare creșterea și diversificarea activității sale valutare.

Banca desfășoară însă și alte activități, în special legate de piața de capital, cum ar fi, de exemplu:

păstrarea în condiții de deplină siguranță a activelor clienților, separat de activele proprii ale băncii

verificarea și monitorizarea activelor deținute de client

decontarea tranzacțiilor cu valori mobiliare efectuate de client prin intermediul societăților de valori mobiliare, etc.

Gestionarea portofoliului de participații al băncii s-a concentrat pe creșterea volumului acestora și consolidarea investițiilor în domeniul financiar- bancar, participarea la înființarea unor societăți de consultanță financiară.

De asemenea banca mai desfășoară și activități de evaluare și finanțare proiecte, în vederea dezvoltării activităților de asistență și consultanță și atragerea unui segment de societăți ce urmează a fi privatizate.

Activitatea de marketing are în vedere captarea clienților importanți, extinderea cotei de piață, îmbunătățirea relațiilor cu clienții, asigurarea personalului specializat necesar desfășurării activității, promovarea pe piața clienților actuali și potențiali a serviciilor și produselor sale, permanenta îmbunătățire a sistemului informațional de marketing.

În domeniul resurselor umane , activitatea este orientată spre atingerea a două obiective majore:

angajarea de personal de specialitate, cu un potențial superior pentru noi activități;

asigurarea nivelului optim de pregătire și motivare a personalului.

S-a urmărit în permanență evoluția controlată a numărului de personal, încadrarea de personal cu pregătire corespunzătoare și experiență bancară, precum și optimizarea structurii personalului pe vârste și profesii. Întregul proces de reorganizare a avut în vedere perfecționarea activităților operaționale ale băncii și crearea unei interfețe cât mai generoase bancă- client.

Banca a investit continuu în resursele umane, fiind dotată cu un personal specializat, acordând o atenție deosebită pregătirii profesionale, eliminării deficiențelor profesionale, formării de noi deprinderi și integrării noilor angajați.

Au fost realizate investiții importante pentru implementarea rețelelor de calculatoare moderne, operative.

S-a asigurat astfel :

– creșterea calității serviciilor oferite clienților și diversificarea lor;

– creșterea gradului de siguranță și securitate a sistemelor folosite;

– acuratețea și actualitatea informațiilor manageriale;

– extinderea comunicațiilor de date și îmbunătățirea timpului de efectuare a operațiunilor bancare.

Realizările din punct de vedere al dotării cu tehnica de calcul se reflectă în creșterea numărului de calculatoare, perfecționarea tehnicii de calcul, echipamente performante și pachete de soft adecvate.

Rezultatul acestor activități se regăsește într-un salt de productivitate și acuratețe a operațiilor bancare, creșterea satisfacției clientelei și atragerea a noi clienți de calitate, care cer de asemenea calitate

3. ABORDAREA CREDITELOR NEPERFORMANTE ÎN CADRUL BĂNCII ROMÂNE PENRU DEZVOLTARE SUCURSALA TIMIȘ

3.1.PRINCIPII GENERALE ȘI REGLEMENTĂRI PRIVIND ACTIVITATEADE RECUPERARE A CREDITELOR NEPERFORMANTE ȘI UTILIZAREA PROVIZIOANELOR

3.1.1 PRINCIPII GENERALE ȘI DEFINIREA CREDITELOR NEPERFORMANTE

Activitatea de creditare urmărește realizarea unei structuri optime a plasamentelor în raport cu gradul de risc asumat, prin creditarea clienților viabili, punând accent pe perfecționarea permanentă a procedurilor și tehnicilor de analiză, garantare și urmărire a creditelor acordate.

Procesul de creditare generează inerent și apariția unor credite neperformante. Creditele neperformante constituie o deficiență în activitatea băncii, orice credite neperformante reprezentând o pierdere potențială pentru bancă .

Nivelul creditelor neperformante trebuie să se situeze în limite cât mai reduse, ceea ce este posibil numai prin respectarea politicii de creditare a băncii bazată pe prudență și consens cu conjunctura economică și mediul financiar, aplicarea riguroasă a procedurilor de creditare și evaluarea corespunzătoare a riscului.

Pentru menținerea în limite controlabile a nivelului creditelor neperformante este necesară depistarea din timp a înrăutățirii situației clientului și respectarea momentului predării dosarelor pentru clienții care înregistrează credite problemă, către analistul de risc cu atribuții în recuperare. Nerespectarea momentului predării va limita posibilitățile de recuperare și va atrage după sine sancționarea analistului de risc de credit.

Oricărui client ce deține credite neperformante trebuie să i se acorde o atenție deosebită, necesitând o urmărire Specială.

Prin credite neperformante se înțeleg acele credite deținute de un client, dacă împotriva clientului a fost inițiată procedura judiciară sau dacă clientul înregistrează restanțe față de bancă mai vechi de 90 de zile.

Nu se cuprind în categoria creditelor neperformante creditele garantate de Administrația Publică Centrală de specialitate a Statului Român, de Administrația Centrală a țărilor din categoria A, de Banca Națională a României și Băncile Centrale din țările aparținând categoriei A.

3.1.2 OBIECTIVELE PRINCIPALE ÎN ACTIVITATEA DE RECUPERARE

Obiectivul principal al activităților de recuperare este de a recupera creditele neperformante în cea mai mare parte, într-o perioadă de timp cât mai scurtă, utilizând resursele băncii cât mai eficient posibil. Eliminarea totală a creditelor neperformante este un deziderat, din păcate, foarte greu de atins, de aceea se urmărește diminuarea cât mai mult posibil a acestora.

Alte obiective în activitatea de recuperare a creditelor neperformante sunt:

Adoptarea celor mai adecvate proceduri de recuperare, pornind de la identificarea și cuantificarea tuturor elementelor de risc;

Minimizarea perioadei de recuperare, prin utilizarea activă a tuturor modalităților legale;

Recuperarea maximă a debitelor cu cel mai mic risc posibil din partea băncii;

Alegerea modalității de recuperare diferențiat pentru creanțele garantate sau nu cu garanții reale;

Adoptarea strategiei de recuperare în raport cu particularitățile fiecărui caz în parte;

Stabilirea măsurilor specifice de recuperare(restructurare, executarea garanțiilor, lichidare etc) având în vedere conceptul de cost (atât intern cât și extern) aferent activității de recuperare, comparativ cu rezultatele preconizate, mai ales în cazurile în care este de așteptat ca procedura să necesite un consum mare de timp, în special când se apelează la procedura judiciară;

Minimizarea riscului băncii prin monitorizarea portofoliului de credite neperformante și prin adoptarea celor mai eficiente decizii, în cel mai scurt timp.

3.2.PRINCIPALII FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ APARIȚIA CREDITELOR NEPERFORMANTE

Creditele pot deveni neperformante ca rezultat a mai multor factori

Lipsa temporară a lichidităților, datorită unor necorelări între încasări și plăți;

Efectuarea unei analize de credit superficială, bazată pe o documentație incompletă sau necorespunzătoare, o interpretare eronată a rezultatelor financiare și a bonității clientului, utilizarea unor proceduri de analiză incomplete, neluarea în considerare a unor factori de risc.

Schimbări nefavorabile ale factorilor economici după acordarea creditelor care conduc la nerealizarea obiectivelor propuse de către împrumutat;

Managementul necorespunzător sau schimbări inadecvate ale managementului, ale structurii organizatorice sau formei de organizare a clientului;

Nedepistarea din timp a unor semnale de atenționare privind derularea necorespunzătoare a activității clientului din cauza neurmăririi creditelor după acordare.

În afara acestor factori însă pot exista o serie de alte cauze și situații care să genereze credite neperformante. Astfel, la acordarea unui credit sau chiar înainte de acordarea acestuia se pot comite greșeli care să ducă mai târziu la transformarea creditului în credit neperformant., așa cum ar fi, de exemplu:

Insuficienta cunoaștere a activității desfășurate de client

Insuficienta cunoaștere a pieței pe care își desfășoară clientul activitatea

Teama de a pune întrebări pertinente, pentru a nu supăra clientul sau pentru a nu-l pierde

Neaprofundarea analizei asupra activității clientului

Tranzactarea unor împrumuturi dificile de către un analist de risc de credit cu experiență insuficientă

Neasigurarea garanției corespunzătoare riscului de credit

Analiza necorespunzătoare a documentației prezentate de solicitantul creditului

Greșeli pot apărea însă și după acordarea creditului, ca de exemplu:

Neurmărirea efectivă a situației clientului prin nesolicitarea și neanalizarea informațiilor financiare, neefectuarea de vizite periodice la client.

Existența unui înalt grad de îndatorare ca urmare a acordării frecvente de împrumuturi cu sume mici;

De asemenea, după acordarea creditului, pot apărea situații în evoluția activității clientului care să-i afecteze acestuia rezultatele și astfel capacitatea de rambursare a creditului. De aceea, orice credit trebuie urmărit îndeaproape și pe tot parcursul derulării contractului, pentru a identifica aceste situații și a evita transformarea lui în credit neperformant. Acestea sunt semnale timpurii de atenționare și ele sunt prevăzute strict în normele de creditare, în funcție de natura lor, astfel:

Semnale financiare:

Înrăutățirea indicatorilor economico-financiari ai clientului;

Creșterea volumului și vechimii debitorilor și creditorilor;

Abateri de la disciplina contractuală;

Diferențe mari între obiectivele propuse și realizarea acestora;

Date incorecte în situațiile financiare prezentate băncii;

Vânzarea produselor finite la un preț mai mic decât prețul de cost.

Semnale economice:

Utilizarea incompletă a capacității de producție, tehnologii și produse învechite;

Apariția unor noi concurenți

Modificarea politicii și a sprijinului statului în domeniu

Acționarea în instanță a clientului de către terțe persoane;

Poziție modestă deținută în cadrul ramurii în care își desfășoară activitatea și pe piață

Semnale profesionale:

Lipsa unui plan coerent de afaceri;

Modificări frecvente ale strategiei;

Pierderea unor segmente de piață;

Litigii de muncă;

Semnale ale conducerii

Schimbări ale proprietarilor și/sau ale administratorilor;

Inaccesabilitatea, răspunsuri evazive, refuzul de a oferi informații;

Lipsa de experiență, slaba administrare, aroganța.

Există însă și si situații care îngreunează recuperarea creditelor neperformante, după ce acestea au fost identificate, cum ar fi:

Teama de a cerceta situația creditului – ezitarea de a pune întrebări dure;

Teama de a recunoaște că s-a făcut o greșeală sau s-a creat o problemă;

Întreruperea comunicării cu clientul;

Lipsa de acțiune în speranța că situația se va îmbunătăți de la sine;

Reducerea valorii bunurilor aduse în garanția creditelor fără a fi suplimentate garanțiile inițiale cu alte bunuri

3.3. ETAPELE DE PARCURS ÎN VEDEREA RECUPERĂRII CREDITELOR NEPERFORMANTE

3.3.1. IDENTIFICAREA, PRELUAREA ȘI GESTIONAREA

Identificarea revine în sarcina analistului de risc de recuperare și se face obligatoriu la data la care clientul a fost acționat în instanță sau la data la care clientul înregistrează restanțe de 91 de zile.

Excepție fac creditele asigurate pentru riscul de neplată, acordate persoanelor fizice, dacă înregistrează restanțe de peste 115 zile și sunt în una din următoarele situații:

– asigurătorul a refuzat definitiv solicitarea băncii de încasare a despăgubirii;

– banca, din diferite motive, nu a solicitat la timp încasarea despăgubirii de la asigurător.

Preluarea în gestiune a creditelor neperformante pentru clienții persoane fizice se face pe baza Notei de identificare- predare, întocmită de analistul de credit și aprobată de către directorul sucursalei, notă care va fi însoțită de:

– fișa clientului:

– dosarul clientului;

– dosarul de credit sau de scrisoare de garanție bancară.

După preluare, analistul de risc de recuperare va comunica compartimentului informatică din cadrul sucursalei numele și codul clientului, în vederea evidențierii distincte a acestuia față de ceilalți clienți.

3.3.2. ANALIZA DOCUMENTAȚIEI PRIMITE ȘI A SITUAȚIEI ECONOMICO- FINANCIARE A CLIENTULUI

Analiza în vederea stabilirii modalităților de recuperare se va efectua, după preluarea în gestiune a creditelor neperformante, în termen de 15 zile calendaristice de la data predării. În vederea analizei se va efectua o deplasare pe teren, care va fi anunțată din timp conducerii clientului, ocazie cu care se va solicita pregătirea documentelor necesare efectuării unei analize detaliate.

De regulă pentru clienții din sectorul populație nu se vor efectua deplasări pe teren, ci aceștia vor fi contactați, solicitându-se plata într-un termen cât mai scurt a datoriilor restante.

În situația în care clientul nu cooperează cu banca se trece la acționarea în justiție pentru recuperarea datoriilor.

Analiza efectuată pe teren și la sediul băncii urmărește:

Modul cum se desfășoară activitatea clientului și abaterile față de nivelul parametrilor înscriși în documentație la solicitarea creditului;

Managementul;

Evoluția situației economico- financiare pe baza bilanțurilor contabile și a situației raportărilor trimestriale;

Evoluția creanțelor și obligațiilor;

Perspectiva îmbunătățirii capacității de plată a clientului potrivit veniturilor și cheltuielilor previzionate;

Eventualele nereguli depistate în evidența contabilă a clientului;

Evoluția stocurilor de materii prime, materiale, producție în curs și vechimea acestora;

Gradul de asigurare a desfacerii produselor;

Corectitudinea încheierii contractelor de garanție și integritatea garanțiilor;

Reevaluarea garanțiilor la valoarea de piață și stabilirea valorii posibile de obținut;

Aprecierea posibilităților reale de valorificare a bunurilor aduse în garanție;

Gradul de acoperire a creanțelor prin valorificarea garanțiilor;

Identificarea activelor deținute de debitor care pot fi luate în garanție sau valorificate;

Identificarea și propunerea celor mai adecvate modalități de recuperare.

Cu ocazia analizei, analistul de risc de recuperare va urmări încadrarea în termenul de prescripție și dacă este cazul, va solicita sprijinul consilierului juridic, pentru evitarea prescripției. Prescripția extinctivă este reglementată prin decretul nr.167/1958 potrivit căruia termenul de prescripție este de 3 ani și el începe să curgă de la data când se naște dreptul de acțiune, respectiv de la data scadenței creditelor potrivit graficului de rambursare și a scadenței plății dobânzilor.

Toate constatările se înscriu într-o notă de analiză care cuprinde în mod distinct cauzele care au condus la transformarea creditului în credit neperformant și aprecieri privind eventualele abateri în activitatea analistului de credit pe întreg parcursul derulării creditului. Nota de analiză cuprinde în mod obligatoriu punctul de vedere al consilierului juridic cu privire la legalitatea metodelor propuse de restructurare, clauzele contractuale, garanțiile suplimentare. Nota de analiză va fi prezentată directorului sucursalei.

3.3.3. MODALITĂȚI DE RECUPERARE A CREDITELOR NEPERFORMANTE

Recuperarea creditelor neperformante se poate face prin două modalități:

– restructurare financiară;

– procedura judiciară de recuperare;

A. Restructurarea financiară

Prin restructurare financiară se realizează o înțelegere între împrumutat și bancă, concretizată prin încheierea unui act bilateral, contract de credit sau act adițional la contractul de credit și care are ca scop recuperarea datoriei fără a se apela la justiție.

Această modalitate se utilizează de regulă când capacitatea de rambursare a creditelor și de plată a dobânzilor poate fi stabilită cert, având în vedere informațiile asupra clientului și afacerii și este preferabilă unor proceduri îndelungate și costisitoare ca în cazul procedurii judiciare.

În cazurile de restructurare financiară, stabilirea modalității de recuperare are la bază analiza fluxului de numerar de-a lungul perioadei în care se întrevede recuperarea întregii datorii către bancă.

Contractul de credit se încheie obligatoriu în scris și se referă la:

Reeșalonarea creditelor existente în sold, indiferent de natura lor, astfel:

– în cadrul perioadei inițiale de rambursare;

– prin prelungirea duratei inițiale de rambursare, care se poate face cu maximum 2 ani;

– pe o perioadă de 2 ani de la data aprobării măsurii de reeșalonare, atunci când la data preluării creditul este integral restant.

Reeșalonarea creditelor pentru producție se poate realiza după cum urmează:

– liniile de credit- se pot prelungi cu 1 an de la data aprobării măsurilor de recuperare, iar dacă la sfârșitul acestei perioade clientul nu deține datorii restante față de bancă, iar situația economico-financiară a acestuia s-a îmbunătățit și previziunile pe următorul an sunt favorabile revitalizării, se poate prelungi din nou linia de credit pentru încă un an.

– pentru celelalte credite pentru producție reeșalonarea se poate face pe o perioadă de maximum 2 ani de la data aprobării măsurilor.

Reeșalonarea creditelor pentru investiții se poate face în oricare dintre cele trei variante. De la data reeșalonării, creditele neperformante se trec la credite curente, cu dobânda aferentă acestora.

Rescadențarea dobânzilor.

În acest sens, de comun acord cu clientul se stabilește rescadențarea la plată a dobânzilor calculate și neîncasate până la data analizei, prin întocmirea unui grafic de plată al acestor dobânzi. Ele se vor plăti de regulă la termen(lunar).Dacă la termenul de plată stabilit ca urmare a rescadențării, clientul nu plătește dobânzile respective, analistul de risc de recuperare va face notă de serviciu către serviciul decontări, solicitând transferul dobânzii scadente în conturile corespunzătoare de dobânzi restante.

Rescadențarea dobânzilor se poate face pe maximum 2 ani de la data aprobării măsurii de rescadențare a dobânzilor.

Suplimentarea creditelor existente în sold sau acordarea de noi credite

Aceasta se poate face numai în cazuri foarte bine fundamentate și numai când prin acordarea unui credit suplimentar se creează condițiile de revitalizare a clientului și deci, de rambursare atât a creditelor cât și celorlalte datorii către bancă. Creditele suplimentare nu pot depăși 20% din volumul datoriilor clientului către bancă, la data analizei.

Creditele suplimentare pot fi acordate fie în cadrul duratei de creditare aprobată inițial fie prin depășirea acesteia, dar nu cu mai mult de 2 ani.

Creditele noi pentru producție se acordă pe o perioadă de maximum 1 an. Creditele noi pentru investiții se acordă pe o perioadă de maximum 2 ani, iar după caz se poate acorda o perioadă de grație la rambursarea creditului, de maximum 6 luni.

Eliberarea de scrisori de garanție bancară

Aceasta se poate face numai când prin eliberarea scrisorii de garanție bancară se creează condiții de continuare a procesului de producție, revitalizarea clientului și de plată a datoriilor acestora către bancă.

Scrisorile de garanție bancară pot fi acordate numai pe o perioadă de maximum 1 an și nu pot depăși 20% din volumul datoriilor către bancă.

Diminuarea procentului de dobândă

Se poate apela la această soluție numai în cazul în care din analiză rezultă că prin diminuarea procentului de dobândă cu câteva puncte se creează condiții de rambursare a creditelor și de plată a dobânzilor.

Valorificarea garanțiilor pe cale amiabilă, prin:

– vânzarea activelor afectate garanției bancare de către proprietarul acestora, cu acordul prealabil al băncii și cu condiția că toate sumele obținute în cadrul vânzării să fie destinate recuperării datoriilor.

– plata de către proprietarul bunului a contravalorii acestuia sau a sumei garantate, în funcție de prevederile contractului de garanție.

Rambursarea creditelor și a dobânzilor prin intrarea în proprietatea băncii a unor active atractive de natura bunurilor mobile și imobile sau prin adjudecarea în contul creanței pentru bunurile mobile și imobile

Pentru aceste cazuri se întocmește o fișă care să conțină descrierea detaliată a activelor respective, vechimea acestora, starea tehnică, valoarea rezultată din reevaluarea. Totodată se vor evalua și eventualele cheltuieli necesare aducerii în stare de funcționare a bunurilor respective, cheltuielile cu paza, impozitele și taxele.

Intrarea în proprietatea băncii a unor active în contul datoriei se face în scopul valorificării acestora prin vânzarea într-o perioadă scurtă, de cel mult 1 an.

Alte soluții:

Conversia creanțelor lichide și exigibile ale B.R.D cu acțiuni la societățile debitoare, conform art.205 din Legea nr.31/1990,republicată

Conversia creanțelor lichide și exigibile ale BRD în acțiuni sau părți sociale la capitalul social al societăților debitoare, potrivit Ordonanței Guvernului nr.10/1997

În stabilirea uneia sau mai multor soluții de restructurare se vor avea în vedere și intențiile de colaborare cu Banca din partea clientului, în sensul reducerii de către acesta a datoriilor către bancă, prin:

Vânzarea unor active, cu condiția ca prin vânzarea activelor respective să nu se afecteze negativ funcționarea firmei.

Plata din proprie inițiativă a unei părți din datorie(minimum 5 – 10%) înainte de aprobarea soluției de restructurare, suma stabilindu-se de comun acord cu acesta.

Acordarea de garanții suplimentare

Concomitent cu procesul de restructurare financiară și încheierea contractelor de credit se poate negocia cu clientul emiterea unor bilete la ordin, după cum urmează:

– emiterea de către debitor a unui bilet la ordin valabil fără protest în alb

– emiterea unor bilete la ordin de către debitor, valabile fără protest în alb, plătibile la vedere. Aceste bilete vor fi prezentate la bancă în cel mult 1 an de la data emiterii.

– emiterea unor bilete la ordin valabile fără protest, de număr, valoare și cu scadența la termenele prevăzute în graficele de rambursare.

În contractul de credit sau adiționalul la contractul de credit încheiat cu clientul se vor stabili clar: etapele de realizare a măsurilor stabilite pe baza încasărilor ce se vor obține; obligațiile de plată pe care le are clientul către bancă, cu indicarea sumelor și termenelor de plată; acordul clientului privind controlul băncii asupra operațiunilor efectuate pe durata de plată a obligațiilor; orice alte condiții și elemente considerate necesare.

În contract va fi prevăzută o clauză prin care se stabilește că: „ în cazul neexecutării de către împrumutat a oricăror obligații asumate prin contractul de credit sau în situația în care împotriva împrumutatului s-a formulat o cerere de faliment sau de executare silită a bunurilor sau imobile de către un terț, obligațiile de plată devin scadente fără nici o altă formalitate, prin simpla constatare a neexecutării obligațiilor sau începerii oricărui act de executare, banca putând trece la executarea silită a împrumutatului”.

În mod excepțional, în perioada de 15 zile de la preluare, pentru clienții la care nu se pot stabili măsuri de restructurare financiară, și nu este în interesul băncii declanșarea procedurii judiciare – fiind în faza avansată de vânzare a unor active, atragere de noi investitori, acționari, ceea ce ar conduce la un plus de lichidități în societate, se întocmește o notă cu propuneri de măsuri tranzitorii care se aprobă de Directorul sucursalei județene, excepție făcând cele din competența de aprobare a Centralei, care se aprobă de Directorul Direcției credite neperformante. Totodată, se va stabili și momentul când trebuie reluată analiza, urmare noilor condiții, moment în care se propun măsuri concrete de recuperare. Măsurile tranzitorii nu implică efectuarea de operațiuni de reeșalonare ci numai eventuale plăți efectuate de client, pe bază de angajament.

B. Procedura judiciară de recuperare

Aprobarea recurgerii la folosirea căii judiciare de recuperare

În conformitate cu competențele stabilite, autoritatea competentă, aprobă trecerea la măsura folosirii căii judiciare de recuperare atunci când din analiză rezultă că nu există o altă cale de recuperare, sau când alte măsuri duc la pierderi evidente, spre deosebire de măsura judiciară

Căile judiciare de recuperare pot fi:

– declanșarea procedurilor de executare silită a bunurilor debitorului sau garanților în baza contractului de credit sau a contractului de garanție investit cu formulă executorie.

– declanșarea procedurii judiciare în vederea obținerii unui titlu executor;

– declanșarea procedurilor de executare silită în baza biletelor la ordin;

– formularea cererilor având ca scop declanșarea procedurii prevăzută de legea 64/1995 republicată.

Atunci când se propune recurgerea la măsura judiciară, consilierul juridic care acordă asistență juridică sucursalei va prezenta un scurt raport care să cuprindă propunerea sa cu privire la procedura de urmat în vederea recuperării creanțelor băncii.

Propunerea va fi motivată pe baza elementelor prezentate de analistul de risc de recuperare și va fi fundamentată juridic. Se va prezenta o estimare a cheltuielilor de recuperare.

De la data înaintării dosarului în instanță, orice sumă recuperată de la client sau în contul datoriei acestuia poate fi folosită cu prioritate la rambursarea creditelor din sold.

Alegerea căilor privind recuperarea pe cale judiciară

În situația când există mai multe variante din punct de vedere juridic pentru recuperarea creditului se vor prezenta de către consilierul juridic variantele de recuperare pe cale judiciară. Fiecare variantă se va prezenta cu avantajele și dezavantajele sale.

Decizia privind alegerea variantei se ia de către autoritatea competentă. Analistul de risc de recuperare va comunica consilierului juridic măsura dispusă de către autoritatea competentă.

Declanșarea procedurii de recuperare pe cale judiciară se face din dispoziția directorului sucursalei, de către consilierul juridic după cum urmează:

Analistul de risc de recuperare prezintă consilierului juridic referatul de sesizare. Acesta va cuprinde obligatoriu următoarele mențiuni:

Pretențiile băncii, suma ce se solicită de la debitor și modul de calcul al acesteia

Modalitățile de recuperare aprobate de către autoritatea competentă

Modificări privind situația clientului

Atitudinea clientului față de pretențiile băncii și aspecte referitoare la situația prezentă

Cunoașterea sau necunoașterea de către bancă a faptului că față de debitor a fost declanșată de alți creditori executarea silită sau urmărirea penală.

Acest referat va fi însoțit de actele prevăzute în cadrul normelor privind recuperarea creditelor neperformante, acte care trebuie analizate cu mare atenție și ale căror elemente trebuie urmărite cu precauție.

Consilierul juridic redactează cererea către instanță, prin menționarea pe referatul de sesizare a ordinului de declanșare a procedurii de recuperare pe cale judiciară. Consilierul juridic semnează de primire pe copie și semnalează eventualele lipsuri constatate în termen de 2 zile lucrătoare de la primire.

În termen de 5 zile lucrătoare consilierul juridic investit cu dosarul întocmește un referat, în care menționează:

Posibilitățile de susținere a acțiunii

Actele lipsă

Alte acte necesare

Solicitarea de aprobare pentru taza da timbru

Suma, termenul și contul în care se va plăti

Termenul în care se face dovada plății

Termenul limită în care trebuie depusă o cerere în instanță este de 7 zile lucrătoare. Directorul sucursalei va da declarație de reprezentare în instanță a băncii pentru consilierul juridic.

Directorul sucursalei va da delegație de reprezentare în instanță a băncii pentru consilierul juridic. Investirea consilierului juridic cu dosarul nu duce la încetarea demersurilor privind recuperarea creditelor de către analistul de risc de recuperare.

În ceea ce privește calculul dobânzilor, pentru credite garantate integral cu garanții reale, dobânda se calculează în continuare, în timp ce pentru creditele negarantate cu garanții reale, nu va putea fi adăugată nici o dobândă de la data deschiderii procedurii.

În toate situațiile în care creanțele băncii nu sunt garantate sau sunt garantate cu bunuri mobile sau imobile aflate în proprietatea terților garanți sau cu garanții personale, banca va proceda la stoparea calculului dobânzilor de la data deschiderii procedurii reorganizării judiciare și a falimentului, excepție făcând cazul în care , prin programul de reorganizare se prevede altfel.

În cazul în care pentru recuperarea creanțelor se acționează în instanță pe altă cale decât Legea nr.64/1995 republicată, se va urgenta trecerea la procedura de valorificare a garanțiilor, prin executarea acestora, pentru preîntâmpinarea acumulării de noi dobânzi, care de regulă au șanse reduse de încasare.

3.4. URMĂRIREA ȘI CONTROLUL CREDITELOR NEPERFORMANTE

Urmărirea modului de realizare a măsurilor aprobate pentru recuperarea creditelor neperformante este în sarcina personalului desemnat să se ocupe de această activitate. Se are în vedere, astfel:

Modul de realizare a măsurilor aprobate pentru recuperare și efectele asupra activității clientului;

Existența permanentă și integrală a garanțiilor materiale;

Reînnoirea contractelor de asigurare pentru bunurile aduse în garanție,

Executarea eventualelor scrisori de garanție bancară acordate de alte bănci în favoarea BRD.

Urmărirea modului de realizare a fluxului de încasări și plăți estimat

Verificarea reflectării corecte și la zi în evidența contabilă a clientului, a operațiilor legate de utilizarea și rambursarea creditului, a dobânzilor și comisioanelor.

Urmărirea depunerii la bancă a bilanțului contabil, a contului de profit și pierdere, însoțit de anexe și a tuturor situațiilor privind rezultatele, situația patrimoniului și a balanței de verificare

Fiecare control se materializează într-un raport de întâlnire/ notă de constatare, întocmit de analistul de risc de recuperare și vizat de director. Pentru fiecare client analistul de risc de recuperare întocmește Fișa de urmărire a realizării măsurilor de recuperare, care se actualizează lunar.

În cazul în care se constată că situația economico- financiară se degradează, iar prevederile din contractul de credit nu se respectă și nici nu sunt șanse să se respecte nici pe viitor, se trece la declanșarea procedurii judecătorești.

Dacă însă situația se îmbunătățește dar nu în ritmul avut în vedere la aprobarea măsurilor de recuperare, dar există premise de îmbunătățire în continuare a situației clientului, se pot aproba noi măsuri de restructurare.

În cazul în care situația clientului se îmbunătățește conform previziunilor, iar plata datoriilor se face conform contractului, se urmărește situația clientului până când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

La finele unui an calendaristic, indicatorii de performanță financiară îl încadrează în una din categoriile A sau B

Serviciul datoriei în ultimele 3 luni încadrează clientul în categoria „standard”, lună de lună;

Perspectivele pentru perioada următoare sunt bune.

În acest moment se procedează la restituirea către ofițerul de credit în vederea preluării în gestiune a creditului respectiv, pe baza unei Note de restituire însoțită de dosarul clientului. După aprobarea acestei note se include clientul la credite normale.

Pentru clienții din sectorul populație, în cazul în care clientul s-a redresat financiar și trei luni consecutiv, serviciul datoriei este bun, se întocmește o notă în care se va arăta situația datoriilor clientului și apoi se comunică trecerea la credite normale.

3.5. UTILIZAREA PROVIZIOANELOR SPECIFICE DE RISC ȘI ORGANIZAREA COMITETELOR DE RECUPERARE A CREDITELOR NEPERFORMANTE

Scoaterea în afara bilanțului se face în următoarele situații:

cel puțin una din sumele aferente unui credit înregistrează un serviciu al datoriei mai mare de 360 zile;

s-a investit cu formulă executorie contractul de credit, contractele de garanție sau hotărârea judecătorească ce dispune asupra contractului de credit

împotriva clientului s-a declanșat procedura de reorganizare judiciară sau de faliment.

Scoaterea în afara bilanțului a creanțelor neîncasate și utilizarea provizioanelor specifice de risc se efectuează în baza referatului întocmit de analistul de risc de recuperare și de consilierul juridic, care va conține următoarele elemente:

îndeplinirea condițiilor de înregistrare a creanțelor în evidența extrabilanțieră

cauzele care au condus la înregistrarea de datorii restante mai vechi de 360 de zile și măsurile întreprinse în vederea recuperării;

volumul creditelor și al dobânzilor în sold;

volumul provizioanelor în sold.

Suportarea de provizioane și înregistrarea în afara bilanțului a sumelor datorate de debitori, nu va avea ca efect încetarea demersurilor în scopul recuperării creanțelor deținute de bancă.

Personalul băncii este obligat să păstreze stricta confidențialitate în relațiile cu clienții băncii asupra utilizării provizioanelor specifice de risc.

În situația în care au fost epuizate toate situațiile legale privind recuperarea creanțelor sau termenele de urmărire au fost prescrise și au rămas sume nerecuperate, acestea pot fi șterse din evidența extrabilanțieră.

În vederea examinării, însușirii și aprobării măsurilor de recuperare se constituie Comitetul de Recuperare a creditelor neperformante, care, pe baza materialelor furnizate de analistul de risc de recuperare va aproba măsurile de recuperare, consemnate în Registrul unic de procese- verbale, separat pentru fiecare client în parte. Competențele de aprobare în activitatea de recuperare a creditelor neperformante sunt prevăzute de Normele metodologice ale BRD- Timiș și se stabilesc în funcție de anumite elemente, pe nivele de competență.

Comitetul de Recuperare aprobă o serie de măsuri, printre care:

măsurile de recuperare a creditelor și a celorlalte datorii prin intrarea în proprietatea băncii a unor active de natura bunurilor mobile, imobile.

eliberarea scrisorilor de garanție

efectuarea operațiunilor de compensare sau conversie a creanțelor lichide ale BRD.

declanșarea procedurii judiciare și angajarea cheltuielilor de judecată.

De asemenea, Comitetul de Recuperare aprobă utilizarea provizioanelor specifice de risc și înregistrarea extrabilanțieră a creanțelor neîncasate pentru clienții care înregistrează un serviciu al datoriei mai mare de 360 de zile.

Aprobarea sau respingerea măsurilor propuse în Comitetul de Recuperare se face cu majoritate absolută de voturi.

3.6. STUDIU DE CAZ PRIVIND CREDITELE NEPERFORMANTE LA BRD – TIMIȘ

Societatea comercială METALVEST SRL s-a înființat la sfârșitul anului 1992, având numărul de înregistrare la Registrul Comerțului J35/3505/1992 și codul fiscal R3285890.

Societatea comercială a avut o evoluție bună în ultimii ani de funcționare, dar începând cu anul 2001, activitatea sa a fost destul de redusă. În acest scop, pentru creșterea producției s-a hotărât înființarea unei hale industriale, care să ducă la creșterea cifrei de afaceri și redresarea societății. Pentru realizarea acestei investiții societatea nu dispune însă de resurse suficiente. Acest fapt a determinat recurgerea la un credit pe termen lung și prezentarea lui Pop Alin, în calitate de asociat, la Banca Română pentru Dezvoltare, în scopul solicitării creditului respectiv.

Odată cu Cererea de credit – Anexa nr.1- au fost prezentate băncii următoarele documente: Bilanțul contabil pe anul 1997, 1998, 1999 și Raportarea semestrială la data de 30.06 .2000.

În vederea cunoașterii clientului, ofițerul de credite a efectuat o vizită la sediul firmei (care corespunde cu domiciliul clientului) având o discuție despre trecutul firmei, despre modul de organizare a activității, despre situația din prezent și despre perspectivele de viitor.

S-au purtat deci discuții cu privire la:

Personal (numărul , evoluția și nivelul de calificare):

Echipamente de producție și capacitatea de producție:

Poziția pe piață și strategia de dezvoltare:

Principalii clienți și furnizori:

Produsele și serviciile oferite de firmă.

În urma discuțiilor purtate și altor cercetări, ofițerul de credit a întocmit Fișa sintetică a clientului – Anexa nr.2– la data de 14.09.2000

Pentru obținerea unor informații cu privire la activitatea firmei și la performanțele sale financiare, așa cum se prevede în Normele de creditare, la data de 14.09.2000, ofițerul de credit a calculat Indicatorii de performanță financiară ai întreprinderii – Anexele nr.3,4,5, și 6. Analizând însă datele furnizate de fluxul de numerar din perioada derulării creditului, se observă o îmbunătățire a activității și proiectarea veniturilor într-un ritm crescător .

În urma analizării acestor situații, ținând cont însă și de evoluția nefavorabilă a indicatorilor economici pe anii anteriori, ofițerul de credit întocmește Nota de analiză –Anexa nr. 7 – și propune acordarea unui credit pentru relansarea activității pe o perioadă de 3 ani și în valoare de 150.000 DEM. Acest credit însă impune tratarea cu maximă prudență de către ofițerul de credit în situația în care va fi aprobat. Anexat acestei note de analiză va fi și Evoluția principalilor indicatori economico- financiari până la data acordării creditului – Anexa nr.8 și Proiecția fluxului de numerar pe anii 2001, 2002 și 2003 –Anexa nr.9

Se observă o evoluție nefavorabilă a indicatorilor în anul 2000, serviciul datoriei fiind slab iar situația creditului îndoielnică.

După ce s-au întocmit studiile economico – financiare și actele necesare acordării creditului, s-a completat și semnat Contractul de ipotecă – Anexa nr.10 – în vederea garantării restituiri creditului, garanție care acoperă în proporție de 110% serviciul datoriei. Contractul de ipotecă este însoțit și de polițele de asigurare a bunurilor care sunt aduse drept garanție.

În urma constituirii garanției s-a semnat de către părți Contractul de credit nr.438 încheiat la 14.09.2000 –Anexa nr. 11.

După întocmirea Contractului de credit și semnarea acestuia de către părți sa întocmit Graficul de rambursare a creditului – Anexa nr.12- pe perioada celor trei ani, convenind rambursarea în rate egale și dobânzi descrescătoare.

Conform graficului de rambursare anexat la contractul de credit nr. 438 din 14.09.2000 rambursarea se făcea lunar. Clientul a rambursat ratele până în luna martie 2001, data începând cu care a intrat în incapacitate de plată. Această situație s-a datorat abandonării activității și a societății și, ca efect, nerealizării indicatorilor din proiecția fluxului de numerar pe 2001.Clientul s-a aflat așadar în imposibilitatea de a-și plăti ratele din credit și dobânzile începând cu această dată.

La data de 21.06. 2001 erau depășite cele 90 de zile prevăzute în Normele de credite neperformante pentru deținerea de datorii restante. În urma unei analize efectuate de ofițerul de credite s-a constatat că indicatorii economico- financiari s-au depreciat astfel încât se încadrează în categoria D – Anexa nr.13

Pentru rezolvarea problemelor întâmpinate în relația cu clientul a fost transmis dosarul de credit la ofițerul de credit cu competențe în recuperarea creditelor neperformante. Pentru aceasta se întocmește de către analistul de risc de recuperare „Nota de predare”- Anexa nr.14 și se completează anexele la această notă: „Principalele date financiare”- Anexa nr.15 și „Clasificarea conform portofoliului de credite”- Anexa nr.16.

Pentru evidențierea în contabilitate a acestei operațiuni se completează un document care înștiințează „Compartimentul informatică” de trecerea la credite neperformante a dosarului – Anexa nr. 17. În urma analizării dosarului și a situației clientului s-a hotărât luarea deciziei de recuperare judiciară și de executare silită a bunurilor debitorului și a garanțiilor.

La data de 14.08.2001 Banca atenționează societatea METALVEST SRL de investirea cu formulă executorie a contractelor, situația fiind mai delicată ca urmare a lipsei din țară a proprietarilor. Au fost însă desemnate 2 persoane pentru a conduce afacerile firmei dar acestea nu au putut fi contactate. În data de 12.09.2001 are loc întâlnirea cu giranții, dar exista și posibilitatea de reziliere a contractelor de concesionare întrucât societatea avea datorii multiple, inclusiv către stat.

Conform Regulamentului BNR 2/2001 sumele datorate de societate au fost evidențiate în evidența extrabilanțieră și s-a cerut încuviințarea executării silite de către bancă a contractului. După aprobarea măsurii de către tribunal, la data de 06.02.2002 are loc deplasarea la hala Freidorf și începe urmărirea silită imobiliară împotriva debitorului METALVEST. Așa cum este prevăzut s-au identificat prima dată bunurile, apoi s-a trecut la executarea lor.

În prezent, o parte din bunuri au fost executate, au fost organizate licitații, iar o parte din bunuri sunt încă în procesul executării. Suma de recuperat este de 3 miliarde de lei și ea va fi recuperată din executarea pășunii, a utilajelor din dotare și a apartamentului.

CONSIDERAȚII FINALE

Având în vedere studiul de caz anterior, se poate trage concluzia că, deși banca va acoperi creditul neperformant din evaluarea garanțiilor, situația putea fi evitată. Este de dorit astfel a nu se mai ajunge până la evaluarea și executarea garanțiilor. Acest lucru putea fi posibil printr-o mai bună organizare și o creștere a eficienței serviciului de management al băncii. Banca ar trebui să acorde o mai mare atenție indicatorilor agentului economic și perspectivelor de viitor ale acestuia, iar acordarea creditelor să se facă strict pe bază de prudențialitate. Este adevărat că situații neprevăzute pot apărea în orice moment, dar serviciul de management al acestor credite ar trebui să ia măsurile necesare pentru a nu se ajunge până la executarea silită.

De asemenea, banca se pare că a fost un pic încrezătoare, măsurile necesare de recuperare fiind amânate. Acțiunile în asemenea cazuri ar trebui întreprinse imediat, pentru a nu se ajunge la alte complicați și cheltuieli. În prezent, procesul a fost întrerupt întrucât se pare că soții Wingert se reîntorc în țară și vor să discute cu banca. În cazul în care nu se ajunge la o rezolvare a situației, banca va continua executarea garanțiilor, fiind asigurată de obținerea sumelor corespunzătoare și recuperarea banilor investiți.

În mod normal, existența garanțiilor corect constituite ar trebui să ofere liniște creditorilor. Lichidarea judiciară este o modalitate complicată de recuperare a creditelor neperformante. De aceea ar fi de dorit simplificarea procedurii de lichidare judiciară și scurtarea termenului de rezolvare a problemelor de natura creditelor neperformante dacă se apelează la organele jurisdicționale. Debitorul care știe că procedura de lichidare durează mult are o marjă de manevră, reprezentată de perioada de timp necesară rezolvării cazului. În această perioadă se pot întâmpla multe lucruri care să schimbe situația. Așadar o legislație adecvată în domeniul valorificării garanțiilor duce la întărirea disciplinei financiare și diminuarea nivelului creditelor neperformante.

O altă condiție care trebuie respectată de autorități este aceea de a nu mai apela la „iertarea păcatelor financiare” ale unor agenți economici de stat sau privați, dar favorizați. Acest comportament al statului nu poate avea decât efecte negative asupra economiei: încărcarea părții de cheltuieli a bugetului, cu consecințele cunoscute asupra presiunii fiscale și descurajarea idei de disciplină financiară, prin încurajarea amplificării nivelului creditelor neperformante.

ANEXA NR.1

Clientul SC METALVEST S.R.L

Data 05.09.2000

Către BRD – GSG TIMIȘOARA

CERERE DE CREDIT PENTRU INVESTIȚIE

Nr. 405 / data 05.09.2000

1. Denumirea societății solicitante S.C. METALVEST S.R..L

2. Adresa societății STR. DEMETRIADE nr. 3, 1900, TIMIȘOARA

Telefon și fax 056/256143 și 056/256143 Nr. cod fiscal R3285891

Nr. înregistrare la Oficiul Comerțului J35/3505/09.09.1992

3. Obiectul principal de activitate Producție confecții metalice

4. Natura creditului Credit pentru investiții

5. Valoarea creditului solicitat 150.000 DEM

6. Durata de creditare solicitată 36 luni

7. Perioada de grație solicitată –

8. Garanții propuse pentru creditul / angajamentul solicitat Lista mijloacelor fixe, materiale importate conform DVI

9. Ne angajăm să punem la dispoziția băncii toate documentele solicitate de bancă, precum și orice alte date suplimentare.

10. Declarăm pe propria răspundere că nu facem parte din grupul de firme ……-……..

11. Declarăm pe propria răspundere că toate datele din prezenta cerere și din documentele anexate sunt reale și toate corespund cu cele din evidențele noastre.

Persoane autorizate Ștampila societății Data

(numele și prenumele, semnătura)

Wingert Dorina 05.09.2000

*) Pentru creditele de investiți

Sandu Mihai

ANEXA NR.2

FIȘA SINTETICĂ

– DE PREZENTARE A CLIENTULUI S.C. METALVEST S.R.L

– DE ANALIZĂ A CREDITULUI DE INVESTIȚII

ÎN VALOARE DE …150.000DEM…

* se va preciza și codul CAEN ;

** se vor nominaliza acționarii și se vor face precizări în legătură cu ponderea fiecăruia în total ; în cazul acționarilor – persoane fizice se va preciza codul numeric personal ; în cazul acționarilor – persoane juridice se va preciza codul fiscal și se vor prezenta și analiza ultimele rapoarte anuale auditate ;

se vor face precizări privind relațiile dintre acționari, precum și dintre acționari/ conducere și sindicat;

*** legat de acționariatul societății (SIF, BERD, alte persoane juridice aflate în relații speciale cu banca) ;

* perioada se referă la ultima balanță de verificare;

** perioada se referă la același număr de luni ca cel din anul în curs, pentru a avea o bază de comparație relevantă

* se va preciza dacă sunt proprietatea firmei, sau nu ; în cea de-a doua situație se vor face comentarii asupra relației juridice care stă la baza utilizării de către client a activelor în discuție (închiriere, titlu gratuit, concesionare, etc.) ;

** acolo unde se cunosc date ; în plus, se vor face comentarii asupra evoluțiilor demne de remarcat (creșteri, descreșteri valorice, etc.) ;

*** scurt comentariu asupra : – uzurii clădirilor și gradului de performanță a utilajelor ;

– posibilității de valorificare a acestora ;

– proprietății acestora (ale firmei, sau luate în chirie de la alte firme) ;

* se va include și angajamentul analizat ;

** Tipul garanției- se va specifica natura garanției, denumirea bunului luat în garanție și date de identificare. În cazul ipotecilor se va menționa rangurile, adresa imobilului ipotecat, proprietarul, nr. Extrasului de Carte Funciară și câteva precizări în legătură cu sarcinile existente asupra bunurilor propuse a fi ipotecate și gajate.

* Tipul garanției- se va specifica natura garanției și denumirea bunului luat în garanție. În cazul ipotecilor se va menționa rangurile, adresa imobilului ipotecat, proprietarul, nr. Extrasului de Carte Funciară și câteva precizări în legătură cu sarcinile existente asupra bunurilor propuse a fi ipotecate și gajate. ( funcție de informațiile prezentate de client)

APROBAT/ ÎNSUȘIT/ RESPINS

Data 14.09.2000 Nr.

COMITETUL DE CREDIT / COMPETENȚĂ INDIVIDUALĂ

Condiții stabilite de membrii Comitetului de Credit/ Competență Individuală:

DIRECȚIA CREDITE

DIRECTOR / DIRECTOR ADJUNCT

COMITETUL DE CREDIT / COMPETENȚĂ INDIVIDUALĂ

APROBAT/ ÎNSUȘIT/ RESPINS

Data ……………Nr……….

Condiții stabilite de membrii Comitetului de Credit/ Competență Individuală:

ANEXA NR. 3

Indicatorii de performanță financiară

la SC METALVEST SRL

baza bilanțului contabil și a balanței

de verificare încheiate la 31.12.1997

– mii lei –

Puncte

Gradul de îndatorare =DT/AT 69.1% 2

Lichiditate imediată = AL/DT 45.22% 0

Solvabilitatea patrimonială= Cp/Cp+Cî 100% 10

Rentabilitate Cs= Pn/Cs+R 115.06% 9

Rentabilitate CA = Pn/CA 20.97% 10

Gradul de acop. a = VT/CT 125.27% 9

chelt. din venituri

Gradul de acop. a = CA/CT 120.48% 9

chelt. din vânzări

Total punctaj 49

Categoria A

Serviciul datoriei FOARTE BUN

Categoria STANDARD

ANEXA NR.4

Indicatorii de performanță financiară

la SC METALVEST SRL

baza bilanțului contabil și a balanței

de verificare încheiate la 31.12.1998

– mii lei –

Puncte

Gradul de îndatorare =DT/AT 49.1% 8

Lichiditate imediată = AL/DT 101.29% 8

Solvabilitatea patrimonială = Cp/Cp+Cî 100% 10

Rentabilitate Cs = Pn/Cs+R 546.72% 10

Rentabilitate CA = Pn/CA 29.34% 10

Gradul de acop. a = VT/CT 159.68% 10

chelt. din venituri

Gradul de acop. a = CA/CT 125.44% 10

chelt. din vânzări

Total punctaj 66

Categoria A

Serviciul datoriei FOARTE BUN

Categoria STANDARD

ANEXA NR.5

Indicatorii de performanță financiară

la SC METALVEST SRL

baza bilanțului contabil și a balanței

de verificare încheiate la 31.12.1999

– mii lei –

Puncte

Gradul de îndatorare =DT/AT 35% 8

Lichiditate imediată = AL/DT 123.5% 10

Solvabilitatea patrimonială = Cp/Cp+Cî 100% 10

Rentabilitate Cs = Pn/Cs+R 9.64% –

Rentabilitate CA = Pn/CA 0.76% 0

Gradul de acop. a = VT/CT 101.64% 8

chelt. din venituri

Gradul de acop. a = CA/CT 113.99% 8

chelt. din vânzări

Total punctaj 44

Categoria B

Serviciul datoriei BUN

Categoria ÎN OBSERVAȚIE

ANEXA NR.6

Indicatorii de performanță financiară

la SC METALVEST SRL

baza bilanțului contabil și a balanței

de verificare încheiate la 30.06.2000

– mii lei –

Puncte

Gradul de îndatorare =DT/AT 63.89% 4

Lichiditate imediată = AL/DT 50.11% 2

Solvabilitatea patrimonială= Cp/Cp+Cî 100% 10

Rentabilitate Cs = Pn/Cs+R 10.61% 0

Rentabilitate CA = Pn/CA 1.48% 0

Gradul de acop. a = VT/CT 102.38% 8

chelt. din venituri

Gradul de acop. a = CA/CT 83.29% 4

chelt. din vânzări

Total punctaj 28

Categoria C

Serviciul datoriei SLAB

Categoria SUBSTANDARD

ANEXA NR. 7

NOTĂ DE ANALIZĂ

Sucursala: BRD Timiș ANEXANR.8

Clientul SC METALVEST SRL

E V O L U Ț I A

indicatorilor economico-financiari de la data acordării creditelor

existente în sold și până la data analizei

– mil.lei –

Notă:

În cazul în care de la data acordării creditelor existente în sold și până la data analizei, perioada de timp este mai mare de 3 ani, situația se va completa în mod obligatoriu pentru ultimii 3 ani.

ANEXA NR.9

FLUXUL DE NUMERAR

în perioada de derulare a creditului

– mil. lei –

BRD SC METALVEST SRL

ANEXA NR.10

CONTRACT DE IPOTECĂ

Încheiat între :

1.Subsemnatul ……………1)domiciliat în……….. str……………….nr… bloc…… sc……… et…….. ap…… județ /sector….. posesor al B.I/C.I..seria……..nr………..eliberat de …………….., CNP nr…..………….

( atunci când constitutorul proprietar este societate comercială se vor menționa următoarele elemente de identificare)

Subscrisa, S.C. METALVEST S.R.L (2), cu sediul în localitatea TIMIȘOARA ,str DEMETRIADE nr.3, bloc……..sc…….et……ap……..județ TIMIȘ înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr.J35/3505/1992, cod fiscal nr.R3285896 reprezentată prin POP ALIN , în calitate de ÎMPPUTERNICIT(administrator, împuternicit cu procură specială, etc) cu domiciliul în TIMIȘOARA , posesoare a B.I.( C.I.) seria GN, nr.097125, eliberat de POL. MUN. TIMIȘ , C.N.P.265031715191 , în calitate de garant ipotecar/debitor ipotecar, pe de o parte și

2. Banca Română pentru Dezvoltare S.A. prin Sucursala (Agenția) TIMIȘ (3) cu sediul în TIMIȘOARA , str. SOCRATES , nr.1 , înregistrată la Registrul Comerțului sub nr.J35/4269/1993 , cod fiscal nr. 2483084/1992 reprezentată la încheierea prezentului contract de GIUCHICI CONSTANTIN (4) domiciliat (ă) în TIMIȘOARA str. IALOMIȚA nr.75 , legitimată cu B.I. (C.I.) seria V.N., nr.054190 eliberat de POL. MUN. TIMIȘ , CNP [anonimizat] , împuternicit (ă) să reprezinte, conform procurii speciale autentificate sub nr……, în calitate de creditor ipotecar, au convenit să încheie un contract de ipoteca în următoarele condiții :

Garantul/debitorul ipotecar, (prin reprezentantul legal), consimte să constituie ipotecă în favoarea creditorului, garantând cu imobilul…………………………(5) compus din PĂȘUNE +HALĂ PRODUCȚIE (6) situat în FREIDORF str.–-, nr.–– (7), cu vecinătățile _______înscris în C.F. nr.59846/ 1992, sub nr. Cadastral 59742/XVIII , obligația de restituire a creditului în valoare de 150.000 DEM și dobânda aferentă acestuia de 9,5% pe an, indexabilă conform art.6 din Contractul de credit, acordat în temeiul Contractului de credit nr.438 din data de 14.09.2000.

Imobilul descris mai sus, care se ipotechează, este proprietatea garantului / societății debitoare conform CUMPĂRARE NR 18463/1995 (8), imobilul respectiv fiind liber de sarcini sau procese conf. extras CF 59846/ 18.09.2000

La data încheierii prezentului contract de ipotecă valoarea imobilului ipotecat este de 144.000.000 (9).

Noi debitorii /garanții ipotecari, în calitate de proprietari, declarăm că imobilul care se ipotechează nu este scos din circuitul civil și a fost stăpânit continuu de noi și autorii noștri și garantăm împotriva oricăror evicțiuni pe creditorul ipotecar.

Noi debitorii ipotecari/garanții ipotecari suntem de acord cu luarea inscripției ipotecare.

Garanții ipotecari renunță la beneficiul de discuțiune și diviziune.

În caz de executare silită debitorul garant este de acord ca valorificarea imobilului să se facă pentru orice sumă ar satisface creditorul în vederea acoperirii integrale a creanței sale.

Noi garanții/debitorii ipotecari declarăm (prin reprezentantul legal) că suntem de acord ca în situa]ia nerespectării obligațiilor contractuale din contractul de credit să se treacă la executarea silită a prezentei garanții, creditul devenind scadent integral.

Creditorul ipotecar acceptă în garanție imobilul descris mai sus, în condițiile menționate, fiind de acord cu efectuarea inscripției ipotecare.

Prezentul contract de ipotecă este redactat la sediul Băncii Române pentru Dezvoltare, Sucursala (agenția) TIMIȘ .

GARANT IPOTECAR/DEBITOR IPOTECAR BANCA ROMÂNĂ PENTRU DEZVOLTARE

prin reprezentant Sucursala(agenția)

POP ALIN TIMIȘ

ANEXA NR.11

CONTRACT DE CREDIT Nr 438

Încheiat astăzi 14.09.2000

Între:

– Banca Română pentru dezvoltare SA prin Sucursala (Agenția ) TIMIȘ cu sediul în TIMIȘOARA strada SOCRATES nr 1

județul TIMIȘ , reprezentată prin Constantin Ghera în calitate de director și Anton Beița în calitate de director financiar- contabil , înregistrată la registrul comerțului cu nr ,cod fiscal denumită în prezentul contract BANCA,

și

– SC METAL VEST SRL cu sediul în TIMIȘOARA str Demetriade nr 3 județul Timiș Fax nr. 256143 Telex înregistrată la registrul comerțului J35/3505/1992 Cod fiscal R3285890 reprezentată prin POP ALIN în calitate de ÎMPUTERNICIT și – în calitate de – , denumită în continuare ÎMPRUMUTAT.

A intervenit prezentul contract:

Cap. I VALOAREA ȘI OBIECTUL CREDITULUI

1. BANCA acordă ÎMPRUMUTATULUI un credit pe termen scurt/ mediu/ lung (linie de credit) în valoare de 150.000,00 DEM una sută cincizeci de mii mărci germane lei/ USD/EURO sau altă valută (valoarea în cifre și litere pe o perioadă de 36 luni (zile, luni, an /ani) de la data punerii la dispoziție a creditului (linie de credit) conform graficului de punere la dispoziție anexat.

La data înlocuirii monedelor locale ale statelor din UEM cu EURO, creditul acordat se convertește automat în EURO.

În cazul creditelor de investiții se va menționa expres:

– durata de execuție a investiției este de luni

– durata de atingere a parametrilor proiectați este de luni

2. Creditul este destinat, în exclusivitate, pentru * construcția unei hale industriale .

* Se completează cu obiectul creditării conform prevederilor cap 6 din partea II din Normele de creditare.

3. În cadrul perioadei de creditare BANCA acordă o perioadă de grație de …… luni de la data punerii la dispoziție a creditului/ primei tranșe.

** Pe perioada de grație ÎMPRUMUTATULUI i se calculează și se încasează dobânzile la soldul creditului utilizat.

Perioada de grație se acordă doar pentru creditele pe termen mediu sau lung.

Cap. II UTILIZAREA CREDITULUI

4. Creditul aprobat se pune la dispoziția IMPRUMUTATULUI integral/eșalonat conform graficului de punere la dispoziție, anexat prezentului contract, după îndeplinirea condițiilor de la pct.1 1

5. Utilizarea creditului se face prin debitarea contului de împrumut pe măsura efectuării plăților până la nivelul valorii aprobate.

Cap. III DOBÂNZI ȘI COMISIOANE

6. Creditul se acordă cu o dobândă de 9,5% pe an, indexabilă , care se va calcula la sold ‚de la data punerii la dispoziție și până la rambursarea integrală a creditului.

Pe parcursul utilizării și rambursării creditului, BANCA poate indexa procentul de dobândă, în conformitate cu costul resurselor de creditare și dobânda de refinanțare practicată de BNR. Noul procent de dobândă se va comunica ÎMPRUMUTATULUI în scris, la sediul ales pentru comunicarea actelor, sau prin fax, la numărul indicat mai jos, în termen de 1 O zile de la aprobare și se va aplica la soldul creditului existent ‚ de la data modificării nivelului dobânzii.

Dobânda se calculează și se încasează lunar, cu prioritate, la data corespunzătoare zilei în care s—a pus la dispoziție creditul sau decadal, direct de către BANCĂ, din contul de disponibilități al clientului, pe bază de notă contabilă, fără nici o altă notificare.

BANCA eliberează IMPRUMUTATULUI un extras de cont.

sau, în cazul liniei de credit:

Dobânda la linie se calculează zilnic și se încasează lunar în ziua din luna punerii la dispoziție a liniei sau cu acordul împrumutatului la fiecare rambursare, la soldul creditului din ziua precedentă.

Calculul dobânzii se va efectua la un număr exact de zile raportat la un an de 365 zile.

7. BANCA percepe pentru creditul acordat următoarele comisioane care se vor reține pe bază de notă contabilă din contul curent al IMPRUMUTATULUI, pe bază de notă contabilă

— comision inițial de angajament. 1,0 %‚ la valoarea creditului acordat, calculat și încasat Ia semnarea contractului de credit (sau pe măsura tragerii creditului).

— comision de neutilizare..1,5% /an, calculat zilnic asupra sumei neutilizate din credit și se încasează lunar, în ultima zi lucrătoare ( sau la data tragerii creditului).

— comisionul de urmărire (gestionare) a respectării condițiilor contractuale de – % la soldul creditului existent în ziua de – a fiecărei luni, calculat lunar pe toată perioada de creditare.

— alte comisioane (de rambursare anticipată, de anulare, etc.)

Cap. IV RAMBURSAREA CREDITULUI

8. Creditul se rambursează conform graficului de rambursare convenit între părți, anexă la prezentul contract.

Ratele de credit se încasează de către BANCĂ din contul curent al ÎMPRUMUTATULUI, pe bază de notă contabilă, la termenele stabilite prin grafic.

Daca este necesară cumpărarea / vânzarea de valută ‚ aceasta se va efectua la cursurile comerciale ale BRD, practicate în ziua tranzacției.

În cazul inexistenței de disponibilități în contul curent, BANCA este îndreptățită să treacă ratele la restanță din ziua scadenței și să încaseze de la ÎMPRUMUTAT o dobândă majorată cu .2… puncte procentuale pe an peste dobânda curentă.

sau, În cazul liniei de credit:

Ratele de credit se încasează de către BANCĂ, cu notă contabilă ‚ la sfârșitul fiecărei zile lucrătoare în limita disponibilităților din contul curent al împrumutatului (respectând ordinea de prioritate a plăților și după rezervarea sumelor care urmează să se plătească din fondurile proprii), ÎMPRUMUTATUL autorizează BANCA să ramburseze cu notă contabilă creditul.

9. Creditul poate fi rambursat și anticipat, în condițiile solicitării de către ÎMPRUMUTAT și a acceptului BĂNCII , în condițiile negociate cu banca.

În cazul în care, din creditul acordat ÎMPRUMUTATUL efectuează plăți în alte valute cotate de BNR, acesta va suporta riscul de schimb valutar generat de efectuarea plăților cât și de reconstituirea sumelor pentru rambursarea creditului în valuta în care a fost acordat.

Cap. V GARANȚII

10. ÎMPRUMUTATUL se obligă să garanteze creditul primit și dobânzile aferente precum și toate celelalte obligații care derivă sau care pot deriva din acest contract cu:

a) ipotecă

b) …………

c) ..………..

11. Prezentul contract intră în vigoare la data semnării, dar creditul se pune la dispoziția ÎMPRUMUTATULUI numai după îndeplinirea următoarelor condiții:

— înscrierea contractului/contractelor de ipotecă și/sau garanție reală mobiliară în Cartea funciară, respectiv la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.

— înregistrarea la societățile de asigurare agreate de BRD a cesiunii drepturilor de despăgubire, pentru bunurile ipotecate și/sau gajate în favoarea BĂNCII, pe toată perioada derulării creditului, până la rambursarea integrală a acestuia.

ln cazul în care IMPRUMUTATUL omite să încheie polița/polițele de asigurare, să le reînnoiască sau să plătească ratele de asigurare, BANCA își rezervă dreptul, fără ca prin aceasta să fie obligată în vreun fel, să încheie polițele de asigurare sau să le reînnoiască, în numele ÎMPRUMUTATULUI/GARANTULUI. Prin prezentul contract, ÎMPRUMUTATUL autorizează BANCA să-i debiteze orice cont de disponibilități sau de depozit, chiar neajuns la termen, cu sumele reprezentând primele de asigurare și să efectueze plata acestora, urmărind și primirea sau prelungirea polițelor.

Cap. VI OBLIGAȚIILE ÎMPRUMUTATULUI

12. ÎMPRUMUTATUL se obligă:

a) să respecte prevederile din prezentul contract și din anexele la acesta;

b) să asigure și să participe cu resurse proprii la realizarea obiectului creditării, în proporție de …%‚ respectiv lei/ USD/EURO sau altă valută

(această clauză va fi inserată doar în cazul creditelor de investiții);

c) să folosească creditul primit numai în scopul pentru care a fost solicitat și aprobat, în condițiile stabilite prin contract;

d) să restituie BĂNCII creditul primit, potrivit graficului anexă la contract și să plătească dobânzile și comisioanele bancare, la termenele și în sumele convenite prin contract

e) să înregistreze corect și la zi, în evidențele sale contabile, toate operațiunile legate de acordarea și rambursarea creditului în conformitate cu normele legale în vigoare:

f) să suporte cheltuielile de urmărire făcute de BANCA pentru recuperarea creditului nerambursat la scadență;

g) să solicite acordul prealabil al BĂNCII în cazul modificărilor organizatorice și statutare (divizare, asociere etc), care au implicații asupra obligațiilor asumate prin prezentul contract;

h)să păstreze în bune condiții și să nu înstrăineze garanțiile care au stat la baza acordării creditului

i) să—și deruleze activitatea și să—și păstreze disponibilitățile în conturi deschise la BRD, cel puțin la nivelul ponderi[ angajamentelor înregistrate la BRD, în total angajamente înregistrate de client, pe întreaga perioadă de derulare a creditului; respectiv până la restituirea acestuia și a dobânzilor;

j) să depună la BANCĂ balanța de verificare ‚ bilanțul contabil anual, contul de profit și pierderi, precum și anexele la acestea, împreună cu raportul comisiei de cenzori sau certificarea unui expert contabil autorizat independent sau contabil autorizat, la termenele prevăzute de depunerea acestora la Direcțiile

Generale ale Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Județean sau după caz la Municipiul București sau la Administrația Financiară a Sectorului

k) să permită băncii verificarea situației economico—financiară proprie, respectarea destinației creditului aprobat, existența permanentă și integrală a garanțiilor și asigurarea acestora pe toată perioada derulării creditului și până la rambursarea integrală a acestuia. În acest scop, împrumutatul se obligă să pună la dispoziția BĂNCII documentele necesare și să permită accesul împuternicitului Băncii în incinta firmei sau șantierului, pentru efectuarea de verificări pe teren;

l) să informeze BANCA despre angajamentele asumate sau contractele de credit încheiate cu alte bănci, precum șl despre garanțiile aferente acestora.

m) să permită băncii, ca în cazul constituirii de garanții reale mobiliare, la rambursarea integrală a creditului să radieze garanția înregistrată la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, pe cheltuiala lui, prin efectuarea plății din contul său curent pe bază de notă contabilă;

Nerespectarea acestor obligații de către ÎMPRUMUTAT conferă BĂNCII dreptul de a întrerupe procesul de creditare ‚ indiferent de momentul în care se afla acesta ‚ fără ca ÎMPRUMUTATUL sa poată pretinde daune – interese. În cazul întreruperii procesului de creditare din culpa ÎMPRUMUTATULUI, acesta va datora până la data rambursării integrale o dobânda majorată cu …. puncte dobânda ce se va aplica la sumele ramase de plată.

Cap. VII DREPTURILE BĂNCII

13. În cazul în care performanța financiară a ÎMPRUMUTATULUI înregistrează nivele sub cele avute în vedere în momentul acordării creditului și care pot conduce la nerambursarea acestuia conform prevederilor din contract și a Actelor adiționale, BANCA poate decide continuarea creditării, în alte condiții de dobândă și de garantare a creditului, începând cu data de 1 a lunii următoare celei prevăzute pentru depunerea bilanțului contabil, situației patrimoniale și rezultatelor financiare sau după caz, a întocmirii balanței de verificare trimestrial. Clientul se obligă să accepte necondiționat noile condiții de creditare.

14. BANCA este în drept să anuleze, să reducă cuantumul creditului aprobat sau să-l treacă la scadență anticipat, ‚ după expirarea unui termen de preaviz de minimum 5 zile, comunicat în scris ÎMPRUMUTATULUI, în cazul furnizării de către ÎMPRUMUTAT a unor date nereale sau incomplete.

În cazul în care:

a) ÎIMPRUMUTATUL devine insolvabil sau în imposibilitate de a-și onora datoriile scadente, datorită declanșării procedurii de reorganizare judiciară sau de faliment precum și datorită dizolvării administrative în scopul lichidării ÎMPRUMUTATULUI.

b) decizii administrative guvernamentale sau ale altor autorități împiedică ÎMPRUMUTATUL de a-și îndeplini obligațiile asumate prin acest contract;

c) ÎMPRUMUTATUL nu plătește la scadență ratele și dobânzile aferente la creditul acordat sau nu respectă toate clauzele și obligațiile prevăzute în prezentul contract, creditul poate fi declarat scadent anticipat, BANCA fiind în

drept să solicite de îndată rambursarea acestuia și a dobânzilor și să procedeze la recuperarea creanțelor sale prin debitarea contului de disponibilități în lei sau devize și a eventualelor depozite în lei și devize constituite la BRD, ale ÎMPRUMUTATULUI și/sau prin executarea silită a acestuia.

16. În cazul in care creditul este declarat scadent anticipat

ÎMPRUMUTATUL va rămâne responsabil fată de BANCĂ pentru toate consecințele financiare directe sau indirecte care decurg din rambursarea anticipată a acestuia, plătind BĂNCII creditul și dobânzile aferente până la rambursarea integrală a datoriei.

Dacă BANCA nu exercită acest drept sau orice alt drept conferit de prezentul contract de credit sau de lege, aceasta nu constituie o renunțare a BĂNCII la drepturile sale.

Nesolicitarea tuturor documentelor prevăzute în prezentul contract, nu constituie pentru BANCĂ o renunțare la drepturile sale și BANCA va putea solicita prezentarea documentelor prevăzute în prezentul contract, la orice moment, până la plata integrală a sumelor prezentate de ÎMPRUMUTAT.

17. Banca nu preia riscul politic sau cel determinat (provocat) de calamitățile naturale și nu răspunde de autenticitatea documentelor prezentate de ÎMPRUMUTAT.

Cap. VIII ALTE CLAUZE

18. Prezentul contract care are valoare de înscris autentic, precum și garanțiile reale și personale constituite în scopul garantării creditului bancar și a

dobânzii aferente constituie titlu executoriu conform art. 56 din Legea bancară nr.

58/1998.

19. Litigiile de orice fel dintre părțile contractante vor fi soluționate de instanța competentă.

20. Acest contract a fost încheiat într-un număr de…4…exemplare, din

care 3 exemplare pentru BANCĂ și ..1.. exemplare pentru ÎMPRUMUTAT.

21.Pentru orice comunicări judiciare sau extrajudiciare părțile își aleg sediul la următoarele adrese:

-BANCA Str. Socrates, nr.1, 1900, Timișoara

– ÎMPRUMUTATUL Str. Demetriade, nr.3, 1900, Timișoara

Orice schimbare de domiciliu va fi notificată băncii în termen de 48 de ore prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Numărul de fax al ÎMPRUMUTATULUI este 056/256143 .Orice schimbare a acestuia va fi comunicata BĂNCII, de asemenea. BANCA poate comunica și prin fax ÎMPRUMUTATULUI orice act.

Anexele fac parte integrantă din contract

—Graficul de punere la dispoziție a creditului;

—Graficul de rambursare a creditului

BANCA , ÎMPRUMUTATUL

DIRECTOR

DIRECTOR FINANCIAR CONTABILITATE GIRANȚI

VIZAT COMPARTIMENTUL JURIDIC

ANEXA NR. 12

Data 22.09.2000

RAMBURSARE CREDIT

Total 150.000 23223 173223

B.R.D – SUC. TIMIȘOARA Debitor: SC.METALVEST SRL

Director Constantin Ghera

Director fin – ctb Anton Beița

Oficiul juridic Mihaela Azoiței

Șef serviciu Iosif Cornu

Întocmit Borcilă Dariana

ANEXA NR.13

Sucursala / Agenția Aprobat

BRD-Timiș

Nr……..data 30.06.2001.. Director sucursală

NOTA DE PREDARE

a creditului problemă, deținut

de clientul S.C METALVEST SRL .

Volumul datoriilor în sold

la data predării

Aceste elemente se vor detalia conform Anexei nr.3 din acest capitol

Volumul provizioanelor

constituite la data

predării

Istoricul creditului

(în detaliu)

Au fost cazuri în trecut de reeșalonare a creditelor? NU

Au mai fost cazuri de întârzieri în plata ratelor și

Dobânzilor ?NU

Sunt în atenție noi credite? NU

Prezentarea grupului Nu este cazul

din care (nu) face parte

clientul

– denumirea firmelor care fac parte din grup, cu

prezentarea pentru fiecare, a elementelor de la pct.1,

inclusiv Anexa nr.2, pe fiecare membru al grupului.

5. Cauzele care au condus

la înregistrarea de

credite problemă

Nerespectarea de către antreprenorul general a plății contravalorii serviciilor prestate în conformitate

cu devizul de lucrări executate de către subantreprenor

Estimarea posibilităților

de recuperare și modalitățile

de recuperare

Societatea a încheiat contracte de construcție a unei hale în localitatea ARAD angajându-se la plata tuturor restanțelor din încasări.

Executarea garanțiilor

Prezenta Notă de predare, împreună cu dosarele clientului, conțin 235 file

Însușit,

Șef serviciu creditare sucursală

( Director agenție)

Întocmit,

Numele și prenumele Borcilă Dariana

Funcția Analist risc

Semnătura ………….

Data 21.06.2001

Primit,

Numele și prenumele Ștefea Nicolae

Funcția Analist risc

Semnătura……………………..

Data 21.06.2001

ANEXA NR. 14

PRINCIPALELE DATE FINANCIARE

– mii lei –

ANEXA NR. 15

CLASIFICAREA CONFORM PORTOFOLIULUI DE CREDITE

ANEXA NR. 17

Sucursala Aprobat

Nr. 101.data…21.06.2001. Director

Către,

Compartimentul informatică

Vă facem cunoscut că, la data prezentei, clientul….SC METALVEST SRL…………

……………………………………………………………………………………………………………………………. .identificat cu codul…………………………………….

Deține credite problemă/ neperformante.

Vă rugăm a lua măsuri ca toate conturile acestuia să fie evidențiate în câmpul „TIP GAR” cu cifra………

Întocmit,

Numele și prenumele BORCILĂ DARIANA

Semnătura

Data 21.06.2001

BIBLIOGRAFIE

Cerna S., Argumente pentru o nouă politică economică, Editura Helicon, Timișoara, 1995

Cerna S., Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996.

Corduneanu C., Piețe financiare și operațiuni bursiere, Editura Mirton, Timișoara, 1996.

Cristea H., Talpoș I., Cosma D., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Mirton, Timișoara, 1998.

Dobrotă N. ș.a., Economia politică, Editura Economic București, 1995

Buletin trimestrial 4/1999

Buletin lunar decembrie 2000

Buletin lunar noiembrie 2001

Caiet de studii, B.N.R, nr.2, 1996 și nr.7, 1998

Legea nr.33/1991 privind activitatea bancară, Monitorul Oficial nr.70 din 3 aprilie 1991.

Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, Monitorul Oficial nr 121 din 23 martie 1998.

Norme privind activitatea de recuperare a creditelor neperformante ale B.R.D

Ordonanța de urgență nr.51 din 15.12.98 privind unele măsuri premergătoare privatizării băncilor

Raportul anual al B.R.D. – 2001

=== Anexa ===

Tabel nr. 2.1

– Situația creditelor restante in perioada 1990 – 2001

Sursa: Raportul anual al BNR, 2000

Buletin lunar, noiembrie 2001