.studiu Privind Creditarea Sc
CUPRINS:
CAPITOLUL I CREDITAREA PRODUCȚIEI AGRICOLE
l. l .Necesitatea creditării producției agricole ………………….3
1.2.Locul si importanta Băncii Agricole in procesul de creditare a agenților economici din agricultura………………………………..…..9
1.3.PrezentareaS.C."ARGUS"S.A……………………………13
CAPITOLUL II ACORDAREA SI GARANTAREA CREDITELOR
2. l .Categorii de credite ………………………………………..34
2.2.Cererea de creditare. Criterii generale si speciale de selecționare a cererilor de creditare …………………………………..36
2.3.Evaluarea creditelor.Aprobarea creditelor …………….……41
2.4.Modalitati de garantare a creditelor ………………………..50
2.5.Contractul de credit………………………………………….53
CAPITOLUL III COSTUL, EFICIENTA SI EVIDENTA
CREDITELOR
3.1.Dobânzile si comisioanele incasate de către banca ………..56
3.2.Evidenta contabila a creditelor acordate de banca agenților economici………………………………………………………61
3.3.Controlul utilizării si garanției creditelor……………….….63
CONCLUZII, PROPUNERI, MASURI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENTEI UTILIZĂRII CREDITELOR DE CĂTRE ÎNTREPRINDERE
Concluzii …………………………………………………68
Masuri de îmbunătățire…………………………………….70
ANEXE:
Anexa l …………………………………………………………………….73
Anexa2 ……………………………………………………………………80
Anexa 3 …………………………………………………………………..82
Anexa 4………………………………………………………………………..91
Anexa 5 …………………………………………………………………….93
Anexa 6 …………………………………………………………………….95
Anexa7 ………………………………………………………………….98
Anexa 8 …………………………………………………………………..99
Anexa 9 ………………………………………………………………….103
Anexa 10 …………………………………………………………………106
Anexa 11 …………………………………………………………………107
Anexa 12 ………………………………………………………………..108
Anexa 13………………………………………………………………..112
Anexa 14…………………………………………………………….….116
Bibliografie ……………………………………………………………..117
CAPITOLUL I CREDITAREA PRODUCȚIEI AGRICOLE
1.1. Necesitatea creditării producției agricole
In România, agricultura a fost dintotdeauna o ramura principala a economiei naționale, existând condiții pentru o dezvoltare intensiva. Dar, pana in prezent, aceste condiții nu au fost valorificate decât in mica măsura, ca urmare, in principal, a promovării unei politici agrare deficitare, legate de investiții si de forța de munca.
Cu toate acestea, agricultura are o pondere importanta in produsul intern brut al tarii noastre, iar in ultimul timp au apărut si alte condiții, favorabile pentru dezvoltarea producției agricole.
Este vorba de constituirea unor elemente de economie de piața
(extinderea vertiginoasa a proprietății private, legea fondului funciar,
liberalizarea preturilor produselor agricole, trecerea la convertibilitatea leului,
apariția investitorilor străini etc.), care vor alcătui o noua structura sociala si
economica in tara noastră, in care agricultura va deține, in continuare, unul
din primele locuri.
Necesitatea creditării producției agricole rezida si din faptul ca producătorii agricoli nu au fonduri proprii suficiente pentru a asigura desfășurarea normala a procesului de producție in agricultura,la care se adaugă si faptul ca exista un mare decalaj intre obținerea veniturilor fata de efectuarea cheltuielilor si in acest fel producătorii agricoli au nevoie de fonduri împrumutate (credite) de la băncile comerciale.
Creditul agricol parte componenta a creditului general
In economia de piața, creditul are un rol covârșitor in satisfacerea echilibrului dintre cererea si oferta de capital, iar alături de finanțe, creditul este unul din motoarele principale ale întregului angrenaj economico – social.
Utilizarea raționala a creditelor sporește puterea productiva a capitalului si asigura realizarea unui volum mare de produse. Utilizat nerational, creditul poate avea insa si un rol nefast in orice economie de piața.
In acest sens se poate evidenția, in primul rând, apariția sau agravarea inflației prin pătrunderea in economie a unui volum de credite mult mai mare decât cerințele obiective ale pieței, la un moment dat. De asemenea, folosite in proporție mare in scopuri speculative – si nu productive – creditele pot genera perturbări, reducerea producției, crize economice.
Creditul poate avea un rol negativ si in cazul in care nu este rambursabil la scadenta, realizandu-se blocaje de plați in lanț, falimente ale agenților economici sau chiar ale băncilor.
Subliniind rolul deosebit de mare al creditului in epoca moderna, marele om de știința Gheorghe lonescu – Sisesti arata cu peste o jumătate de secol in urma: " Creditul a ajuns la o importanta covârșitoare in toate ramurile producției. El înlesnește colaborarea capitalului cu energia si inițiativa întreprinzătorului. Pe drept cuvânt, el da pecetea caracteristica a epocii in care trăim."
Creditul agricol este creditul care se acorda agenților economici
din agricultura: asociații, societăți sau producători individuali. Tot in sfera creditului agricol intra si creditele folosite pentru nevoile de producție si investiții ale silviculturii, apelor, pajiștilor si fanetelor, unităților de mecanizare si a celor de valorificare a producției agricole.
De asemenea, se poate considera intr-o oarecare măsura tot credit agricol si acordarea împrumuturilor necesare prelucrării produselor agricole, deci producției alimentare.
Nici inainte, in economia excesiv planificata si centralizata a României, dar cu atât mai mult cu intrarea agriculturii in economia de piața, o asemenea ramura importanta a producției materiale nu putea rămâne in afara procesului creditării.
Tratarea separata si regimul special al creditului agricol fata de creditul general, sunt necesare datorita caracteristicilor procesului de producție in agricultura.
In agricultura predomina caracterul sezonier al producției, precum si acțiunea unor factori naturali si biologici rezultatul fiind ca perioada de munca nu corespunde cu perioada de producție, fiind o diferența relativ mare in timp intre efectuarea cheltuielilor si obținerea veniturilor.
Cu alte cuvinte, procesul de producție din agricultura este mai îndelungat si, ca atare, se așteaptă mai mult timp pana când capitalul inițial avansat sa fie recuperat si valorificat.
Imobilizarea fondurilor este mai mare decât in alte sectoare si,practic, nu se poate face fata unei astfel de mobilizări numai cu capitalul propriu al agriculturii, care este insuficient.
Trebuie menționat faptul ca in actuala etapa de tranziție către o economie de piața, blocajele economice care apar in economie accentuează
fenomenul de lipsa de capital in agricultura. Argumentele de mai sus trebuie considerata ca o necesitate de a se acorda credite agriculturii.
In alta ordine de idei, Legea fondului funciar nr.18/1991, cu modificările ulterioare a legislației in domeniu, da posibilitatea vânzării -cumpărării terenurilor agricole, Dar pământul, fiind principalul mijloc de producție al agriculturii, este scump in funcție de zonele de fertilitate, iar agenții economici si mai ales țăranii nu au suficiente resurse bănești pentru a-1 procura. De aceea, nevoia de credite este mare,mai ales ca, uneori, unica soluție viabila de a se constitui noi forme de exploatații agricole _este ca acestea sa fie din start înzestrate nu numai cu pământ, ci si cu celelalte mijloace de producție.
Legat de cele expuse mai sus, cumpărarea pământului, înființarea unor plantații, a unor lucrări de terasari, desecări, defrișări sau irigații, conduc la recuperarea capitalului investit abia după câțiva ani.
Ca urmare a acestei situații, a apărut inca din urma cu peste 120 de ani noțiunea de credit funciar, ca parte componenta a creditului agricol.
Creditul funciar este un credit pe termen lung. Deci, capitalul imprumutat se investește in pământ, clădiri, ameliorări funciare, menite sa ridice randamentul lucrărilor agricole.
Aceasta forma de credit este favorabila debitorului, deoarece corespunde chiar modului in care se valorifica si se regenerează capitalul imprumutat. Dar, de cele mai multe ori, aceasta forma este favorabila si creditorului, care caută un plasament sigur, care sa-i aducă un venit constant si periodic. Acest credit se numește funciar pentru ca este folosit pentru procurarea de bunuri funciare.
Dar agricultorul mai are nevoie si de o alta forma principala de
creditare pentru procurarea de inventar, animale, unelte, mașini. Aceste mijloace se recuperează mai repede decât pământul, clădirile si îmbunătățirile funciare, motiv pentru care termenul de rambursare a împrumutului este, de regula, mai scurt.
Aceasta forma de credit este tot pe termen lung, dar mai puțin lung decât in cazul creditului funciar, fiind vorba de creditul pe termen mijlociu. Acesta este creditul agricol, care mai este denumit si credit de exploatare sau credit agricol propriu – zis.
Pe lângă aceste credite pentru investiții, de-a lungul perioadei de 120 ani au mai fost acordate si credite pe termen scurt pentru nevoile producției, denumite si credite personale.
Creditul pe termen scurt pentru agricultura are specificul ca nu poate fi atât de scurt ca in cazul creditului acordat producției si comerțului. El are termen de rambursare cel puțin egal cu circuitul de producție din agricultura (intre 6 luni si l an).
Așa cum s-a mai arătat, creditul agricol este foarte necesar in România in actualul stadiu al economiei de piața.
Este o mare lipsa de baza tehnico – materiala, de inventar agricol si de capital, in special pentru noile exploatații constituite începând cu anul 1990.
Se menține inca, in mare parte caracterul extensiv al producției agricole, iar randamentele la hectar si pe cap de animal sunt mici fata de posibilitățile naturale, indeosebi de sol si de clima. De asemenea, rentabilitatea agriculturii romanești este redusa si ca urmare a utilizării unor metode si tehnologii învechite de lucru, a lipsei materialului biologic corespunzător si a preturilor scăzute Ia producțiile agricole, a datoriilor pe
care le-au contractat de-a lungul anilor fostele cooperative si asociații agricole.
La aceasta situație s-a ajuns si ca urmare a insuficientei ca volum si diversificare a creditului agricol. Tocmai de aceea se încearcă prin Banca Agricola sa fie canalizat creditul agricol pe cai utile, iar in limita mijloacelor disponibile, sa aibă o eficienta economica mult mai ridicata pentru a se transforma intr-un factor de progres al agriculturii.
In viitor, creditul funciar va avea o pondere mai mare in totalul creditului agricol. Cumpărarea de pământ este un lucru foarte necesar,-pentru ca înseamnă concentrarea acestui principal mijloc de producție in mana celor mai harnici.
Fermele familiale mai mari sunt mai favorabile unei agriculturi raționale si unei baze mai solide pentru agricultura de piața a tarii noastre, bazata de proprietatea privata.
începând din semestrul II al anului 1998 legislația in vigoare apăruta da dreptul proprietarilor sa vândă pământul pe care ii deține pe baza titlului de proprietate obținut in urma aplicării legii fondului funciar. Legislația are in vedere crearea unor ferme, asociații familiale si producători individuali cuosibilitățile naturale, indeosebi de sol si de clima. De asemenea, rentabilitatea agriculturii romanești este redusa si ca urmare a utilizării unor metode si tehnologii învechite de lucru, a lipsei materialului biologic corespunzător si a preturilor scăzute Ia producțiile agricole, a datoriilor pe
care le-au contractat de-a lungul anilor fostele cooperative si asociații agricole.
La aceasta situație s-a ajuns si ca urmare a insuficientei ca volum si diversificare a creditului agricol. Tocmai de aceea se încearcă prin Banca Agricola sa fie canalizat creditul agricol pe cai utile, iar in limita mijloacelor disponibile, sa aibă o eficienta economica mult mai ridicata pentru a se transforma intr-un factor de progres al agriculturii.
In viitor, creditul funciar va avea o pondere mai mare in totalul creditului agricol. Cumpărarea de pământ este un lucru foarte necesar,-pentru ca înseamnă concentrarea acestui principal mijloc de producție in mana celor mai harnici.
Fermele familiale mai mari sunt mai favorabile unei agriculturi raționale si unei baze mai solide pentru agricultura de piața a tarii noastre, bazata de proprietatea privata.
începând din semestrul II al anului 1998 legislația in vigoare apăruta da dreptul proprietarilor sa vândă pământul pe care ii deține pe baza titlului de proprietate obținut in urma aplicării legii fondului funciar. Legislația are in vedere crearea unor ferme, asociații familiale si producători individuali cu capital integral privat, cu suprafețe de pământ mai mari (100 -200 Ha) care sa aibă posibilitatea sa-1 lucreze si sa realizeze asolamentele prevăzute de tehnologiile agricole in vederea obținerii de productivitate cat mai mare la ha.
1.2. Locul si importanta Băncii Agricole
Banca Agricola S.A. a fost infiintata la l decembrie 1990 ca societate comerciala pe acțiuni, prin preluarea activelor si pasivelor fostei Banei pentru Agricultura si Industrie Alimentara, fiind continuatoarea tradiției de peste 100 de ani a creditului agricol in România reprezentat de Creditul Funciar Rural si Banca Agricola – Societate anonima.
încă de la înființare, banca s-a preocupat de adaptarea structurilor sale organizatorice la cerințele economiei de piața precum si a normelor de lucru la prevederile statului actual, initiindu-se elaborarea unui set coerent de reglementari interne care sa-i asigure desfășurarea fluenta si eficienta a activității, concomitent cu instituirea unei discipline riguroase in efectuarea operațiilor bancare.
Necesitatea unor reglementari privind activitatea de ansamblu a băncii a fost impusa si de schimbările structurale produse in modul de funcționare si organizare a titularilor de cont ai băncii si ai cadrului de relații in care sunt chemați sa acționeze ca urmare a consolidării treptate a elementelor economii de piața.
In condițiile modificărilor intervenite in structura proprietății, apariția unui număr tot mai mare de întreprinzători particulari, dobândirea deplina a autonomiei economico-fmanciare de către agenții economici, majoritatea reglementarilor existente in normele de lucru ale băncii nu mai asigurau o colaborare cu clienții pe principiul interesului si responsabilității reciproce sau chiar îngreuna relațiile dintre banca si aceștia.
Politica generala de creditare a Băncii Agricole – S.A.
Politica generala de creditare a Băncii Agricole S.A. se circumscrie principalelor obiective strategice pe care si le-a propus pentru perioada de tranziție la economia de piața, dintre care:
– diminuarea dependentei de piața financiara a resurselor de creditare prin atragerea de noi clienți cu situație financiara buna si in mod deosebit a economiilor bănești ale populației, in special in mediul rural, atât prin extinderea rețelei de unități cat si prin oferirea de facilitați pentru persoanele fizice care isi depun banii la banca, așa explicandu-se faptul ca in prezent Banca Agricola S.A. ca banca comerciala are cel mai mare numai de clienți si dispune de cea mai extinsa rețea in teritoriu, făcând parte din primele 5 banei comerciale din România;
– perfecționarea cadrului de relații cu clienții prin diversificarea si creșterea calității serviciilor oferite:
– ridicarea nivelului pregătirii profesionale a personalului băncii si, pe aceasta baza, asigurarea creșterii competentei in exercitarea atribuțiilor de serviciu, aprecierea fenomenelor ce apar in activitatea economico- financiara, selectarea clienților si evaluarea corecta a posibilităților financiare prezente si viitoare ale acestora;
– instaurarea unor discipline severe in efectuarea operațiunilor
bancare,cresterea solicitudinii fata de clienți, asigurarea unor serviri operative si a unui comportament civilizat in relațiile cu clienții;
Potrivit obiectivelor sale strategice, prin politica de creditare, banca urmărește, in principal sa asigure:
– admiterea la creditare a acelor agenți economici care desfășoară activități rentabile, dispun de o parte din fondurile necesare realizării afacerii, realizează venituri suficiente pentru rambursarea la termen a creditelor si plata dobânzilor bancare,pot prezenta garanțiile asigurătorii solicitate de banca, etc.;
– acordarea de credite pe destinații precise (pe obiect) pe baza planurilor de afaceri si a proiectelor de investiții;
– creditarea preferențiala a sectoarelor sprijinite de stat din fondurile speciale puse la dispoziție de la buget sau din alte surse;
– acordarea de credite din împrumuturile contractate cu BIRD si BERD agenților economici care îndeplinesc criteriile de performanta prevăzute in contractele incheiate cu instituțiile financiare respective;
– realizarea unei banei de date care sa cuprindă informații privind evoluția principalilor indicatori economici si financiari ai activității potențialilor solicitanți de credite. In condițiile creșterii continue a numărului de clienți, existentei unor elemente de instabilitate in economia de piața din perioada de tranziție banca isi propune o serie de masuri pentru administrarea riscului ce si-1 asuma in
procesul creditării prin care:
– constituirea la nivelul centralei a unui comitet care sa definească periodic politica de credite a băncii: sectoarele interesate pentru banca, tipuri de credite, nivele de dobânzi, perioade maxime de creditare etc.;
– îmbunătățirea activității de creditare prin adaptarea reglementarilor din norme la realitățile fiecărei perioade, cu scopul de a se asigura flexibilitatea in derularea procesului de creditare si promptitudine in servirea solicitanților îndreptățiți la imprumuturi;
– intensificarea activității de indrumare si control a unităților teritoriale prin adaptarea tehnicilor si metodologiei de control practicate de organismele internaționale de specialitate;
– gestionarea creditelor neperformante de un colectiv cu atribuții exclusive in acest domeniu.
Prin politica de creditare adoptata, banca urmărește consolidarea încrederii clienților in disponibilitatea băncii de a-i servi cu promptitudine si in condiții corespunzătoare, precum si a băncii in posibilitatea clienților de a-si îndeplini obligațiile fata de banca la termenele stabilite.
In acest context, in viitor, printre garanțiile asigurătorii solicitate de banca un loc de seama ii vor ocupa elementele nepatrimoniale si in primul rând calitățile manageriale ale conducătorilor unității care solicita credite bancare.
De asemenea, pe măsura consolidării noilor societăți comerciale, restructurării si stabilizării economice, banca va avea posibilitatea sa efectueze analize pe baza de elemente relativ stabile si sa-si fundamenteze
deciziile pe evoluții normale, ceea ce va conduce la diminuarea substanțiala a riscurilor pe care sî le asuma in procesul creditării.
Banca Agricola S.A. prin strategia adoptata, va deveni o instituție moderna, de mare încredere pentru clienții săi, continuând sa-si perfecționeze activitatea si prin folosirea experienței băncilor din tari cu economie de piața dezvoltata, in care scop isi extinde tot mai mult relațiile internaționale.
Ținând cont de faptul ca resursele proprii de creditare ale băncii sunt limitate si pentru dimimuarea riscurilor privind rambursarea la termen a creditelor acordate la începutul anului 2000 conducerea Băncii centrale, in funcție de noile condiții existente, a dispus modificarea metodologiei privind determinarea bonității agenților economici cu personalitate juridica modificând in mod corespunzător anexa nr.2 Secția a VlII-a a Manualului de creditare întocmit cu 3 ani in urma si care este ghidul de baza privind creditarea agenților economici.
1.3. Prezentarea Societății Comerciale S.C. "ARGUS" S.A.
Istoricul societății comerciale
Actuala fabrica de uleiuri comestibile S.C. ARGUS S.A. Constanta a fost construita prin extinderea vechii unități pentru prelucrarea semințelor oleaginoase ARGUS, preluata de la patron, prin naționalizare, in anul 1948.
Vechea unitate a funcționat in continuare ca secție a
întreprinderii de ulei Constanta pana in anul 1980, când a fost dezafectata.
întreprinderea de ulei Constanta a intrat in funcțiune in anul 1970 si a produs inițial ulei din semințe oleaginoase, având o capacitate de prelucrare de 400 t/zi si o capacitate de rafinare de 70 t/zi.
In anul 1976 s-a dat in funcțiune o linie tehnologica pentru prelucrarea boabelor de soia, având o capacitate de 110 tone boabe soia/ 24 ore.
In prezent, aceasta linie este in conservare.
Prin H.G. nr.1.353/27.12.1990 anexa 1.6., poz.l, a fost infiintata S.C. ARGUS S.A. Constanta, prin preluarea întregului patrimoniu de la întreprinderea de Ulei Constanta.
Capitalul social la infiintare a fost de 233.887 mii lei.
Prin sentința civila nr.25/26.01.1994 se admite cererea formulata de asociația "ARGUS – Programul Acțiunilor Salariatilor"cu sediul in Constanta, si se dispune înregistrarea in Registrul persoanelor juridice al Tribunalului Constanta a acestei asociații.
După constituirea PAS, societatea a fost privatizata parțial prin metoda MEBO.
Capitalul social in aceasta etapa a fost de 13.093.500 mii lei, divizat in 523.740 acțiuni in valoare de 25.000 lei/acțiune.
Prin metoda MEBO s-a privatizat 65% din societate, astfel:
– 50 %, reprezentând 261.870 acțiuni in valoare de 25.000 lei/acțiune din proprietatea F.P.S. (prin credit F.P.S. rambursabil in rate semestriale)
– 15 %, reprezentând 78.561 acțiuni in valoare de 25.000 lei/acțiune din proprietatea F.P.P. III Transilvania (prin
depunerea certificatelor de proprietate de către salariații societății).
In continuare, F.P.S. si F.P.P. fac oferta publica pentru privatizarea
celor 35 % din acțiuni, adică 183.309 acțiuni in valoare nominala de 25.000 lei.
Analiza globala a activității
S.C. ARGUS S.A. Constanta activează in domeniul industriei alimentare si are in prezent următoarele obiecte principale de activitate:
– Asigurarea materiilor prime
– Fabricarea uleiului brut de floarea soarelui si soia
– Fabricarea uleiului rafinat de floarea soarelui si soia
– Fabricarea sroturilor
– Fabricarea subproduselor: stearina si acizi grași Prin cererea de înscriere de mențiuni nr.8.238/13.09.1994 s-a cerut completarea domeniului de activitate cu următoarele:
– Cultura plantelor tehnice si a cerealelor
– Prestări servicii privind recoltarea cerealelor si plantelor tehnice
– Fabricarea uleiurilor si grăsimilor brute
– Fabricarea uleiurilor si grăsimilor rafinate
– Fabricarea margarinei si a produselor comestibile similare
– Fabricarea maionezei si a sosurilor alimentare
– Fabricarea sroturilor furajere
– Fabricarea săpunurilor, detergenților si produselor de întreținere
– Construcții metalice si părți componente
– Fabricarea de piese de schimb si utilaje pentru industria alimentara
– Producerea aburului si a apei calde
– Comerț intermediar cu produse alimentare
– Comerț cu ridicata cu cereale, semințe si furaje
– Comerț cu ridicata cu uleiuri si grăsimi comestibile
– Cantine
– închirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate
– Activități de ambalare
– Producerea si ambalarea capsulelor
– Activități de import/export cu toata gama de produse prevăzute in obiectul de activitate, precum si cu cele admise de legislația in vigoare
– Achiziții de sticle si ambalaje, comerț cu ambalaje. De remarcat ca societata are in patrimoniu o unitate de prelucrare a boabelor de soia, care nu funcționează din anul 1989, deoarece este de proveniența China si nu s-au mai putut importa piese de schimb.
Societatea dispune de tehnologii competitive comparativ cu cele ale altor societăți similare din tara, dar utilajele sunt, in general, foarte vechi, majoritatea fiind achiziționate in anul 1970.
Societatea isi desfășoară activitatea in următoarele unități de baza:
– Unitatea de prelucrarea florii soarelui, care efectuează: curățirea, decojîrea, extracția uleiului brut, extragerea uleiului brut din brokere cu benzina (capacitate 400 t floarea soarelui/24 ore) sau cea 180 t ulei/24 ore
– Rafinărie, cu o capacitate de 70 t/24 ore
– Secția de imbuteliere, cuprinzând doua linii de îmbuteliere la sticle del/2 l sau l l, cu o capacitate de 22.000 + 44.000 i/24 ore.
Circa 100 t ulei brut/zi se stochează in rezervoare- si se disponibilizeaza pentru export sau pentru alte rafinării din tara, deoarece societatea nu poate rafina mai mult de 701/24 ore.
In vederea exportului, societatea deține o conducta cu diametrul de 5" si o lungime de cea. 6.400 m, care asigura transportul uleiului brut filtrat de presa,
direct in portul Constanta. Acesta se stochează in depozitele frigorifice ale S.C. FRIAL S.A., de unde este încărcat in vapoare.
Ponderea diferitelor produse in veniturile societății este următoarea:
Registrele si evidentele contabile ale societății sunt ținute la zi.
Constituirea societății comerciale
Societata comerciala ARGUS S.A. Constanta a fost constituita ca urmare a H.G. nr.l.353/27.12.1990, anexa 1.6., poz.l., având forma juridica de societate pe acțiuni.
Societatea este persoana juridica romana si a fost înscrisa la Oficiul Registrului Comerțului, județ Constanta cu nr.J 13/550/07.02.1991, ca urmare a cererii de înmatriculare cu nr.258/05/02/1991.
Evoluția capitalului social:
– Prin cererea de inmatriculare nr.258/05.02.1991, capitalul social subscris si vărsat la stat a fost de 233.887 mii lei
– Prin cererea de inscriere de mențiuni nr.12.668/09/12/1992 se transmite la Oficiul Registrului Comerțului valoarea capitalului social recalculat conform H.G. nr.26/1992, si anume de 1.699.617.991 lei divizat in 339.923 acțiuni de valoare de 5.000 lei/acțiune
– Prin cererea de inscriere de mențiuni nr.3.997/25.05.1993 se transmit la Oficiul Comerțului sumele din acest capital ce revin F.P.S. si F.P.P. III Transilvania, astfel:
– 70% către F.P.S., adică 1.189.732.593 lei divizat in 237.946 acțiuni in valoare de 5.000 lei/actiune(act de transmitere către F.P.S. nr.6.961/03.12.1992)
– 30 % către F.P.P. III Transilvania, adică 509.885.398 lei divizat in 101.997 acțiuni in valoare de 5.000 lei/acțiune (act de transmitere către F.P.P.III Transilvania nr.6.964/03.12.1992)
– Prin cererea de înscriere de mențiuni nr.265/19.01.1994 se majorează capitalul social de la 1.699.617 mii lei cu 21.535 mii lei, devenind 1.721.152 mii lei, divizat in 344.230 acțiuni in valoare de 5.000 lei/acțiune.
– Aceasta majorare de 21.535 mii lei se transmite către F.P.S. si F.P.P. III Transilvania prin cererea de înscriere de mențiuni nr.2.718/24.05.1994, astfel:
– 70 % către F.P.S., adică 15.074.500 lei divizat in 3.015 acțiuni in valoare de 5.000 lei/acțiune
– 30 % către F.P.P. III Transilvania, adică 6.460.500 lei divizat in 1.292 acțiuni in valoare de 5.000 lei/acțiune.
– Prin cererea de inscriere de mențiuni nr.8.378/20.09.1994 se transmite la Oficiul Comerțului al județului Constanta valoarea capitalului social, majorat conform H.G. nr.500/1994, si anume de 13.093.500 mii lei, divizat in 523.740 acțiuni nominative in valoare de 25.000 lei/acțiune. Aceasta majorare s-a făcut după prima etapa a privatizării prin metoda MEBO (conform celor arătate) astfel incat acest capital se imparte Astfel:
– 65 % – salariaților S.C. ARGUS S.A. Constanta, adică 8.510.775 mii lei divizat in 340.431 acțiuni nominative in valoare de 25.000 lei/acțiune
– 20 % – F.P.S., adică 2.618.700 mii lei divizat in 104.748 acțiuni nominative in valoare de 25.000 lei/ acțiune
– 15 % – F.P.P. III Transilvania, adică 1.964.025 mii lei divizat in 78.561 acțiuni nominative in valoare de 25.000 lei/acțiune.
Caracterizarea resurselor umane
1998 1999 2000
NUMĂR DE SALARIAȚI 475 475 484
I. Clasificarea după domeniile de activitate
NR. PERSOANE PONDERE (%
Personal de conducere
Personal muncitoresc
Alte categorii (TESA)
II. Clasificarea după studii:
III. Clasificarea după vârsta
Vârsta medie – 40 ani
Produsele societății comerciale
In prezent, societatea produce si comercializează următoarele produse si subproduse:
– Ulei brut de floarea soarelui
– Ulei rafinat de floarea soarelui:
– vărsat
– sticle 1/2l
– sticle 11
– butelii de plastic l l
– Stearina
– Acizi grași
– Srot de floarea soarelui
Societatea mai poate produce si uleiuri tehnice de in si răpită. Societatea are următoarele capacități totale:
– Prelucrare semințe de floarea soarelui: 400 t/24 h
-Ulei brut: 180 t/24 h
– Ulei rafinat: 70 t/24 h
– Imbuteliere: 66 t/24 h
Activitatea de export
Societatea este dotata cu o conducta, având diametrul de 5 " si lungimea de 6.400 m, prin care se transporta ulei brut de floarea soarelui pana in portul Constanta, unde se stochează in depozitele frigorifice ale S.C. FRIAL S.A. Constanta, de unde este încărcat in vagoane.
De asemenea, se exporta o mare cantitate de srot de floarea soarelui, după cum urmează:
PRODUSUL/ANUL 1998 1999 2000
Ulei brut de floarea soarelui 11.995 10.269 16.488
Srot de floarea soarelui – 7.886 13.783
Societatea exporta fie direct, având licențele de export, fie prin intermediul unor firme comisionare.
Se exporta in Anglia, Elveția si Ungaria, prin firmele STANDARD INVESTMENTS s.r.l. București, HELIAN EXIM S.R.L. București, PRODEXPORT S.A. București, BRIMEX AGRO S.R.L.București.
Se apreciază ca, circa 30 % din veniturile societății se obțin din export.
Piața societății comerciale Piața de aprovizionare
Principala materie prima este sămânța de floarea soarelui, care se achiziționează in special din bazinul Dobrogei si, in completare din județele limitrofe.
In procesul tehnologic, mai sunt necesare o serie de materii prime si materiale, după cum urmează:
1. Semințe de floarea soarelui
R.A. ROMCEREAL
Județ Constanta
R.A. ROMCEREAL Județ Tulcea
R.A.ROMCEREAL Județ Călărași
2. Benzina extracție 65/80
S.C. Rafinăria Vega S.A, Ploiești
3. Acid sulfuric Combinatul Chimic 1401
Năvodari
4. Combustibil PECO Constanta 315 t
5. Capsule ALLKA S.C. UTIL S.A. Iași 14 t
6. Folie de aluminiu S.C. ALPROM S.A. 34 t
Slatina
Piața de desfacere
Piața de desfacere a societății comerciale este amplasata in special in județele Constanta si Tulcea, dar societatea a pătruns in ultimul timp si in județele Brăila, Călărași, municipiul București si in alte localități din tara.
De asemenea, societatea exporta cantități însemnate de ulei brut si srot de floarea soarelui in Elveția, Anglia si Ungaria.
Principalii clienți interni in anul 2000 au fost următorii:
NR. PRODUS CLIENT CANTITATE
CRT. (societate comerciala) (tone)
l. Ulei rafinat de floarea soarelui OVIDIUS S.A. Constanta 451
2. Ulei rafinat de floarea soarelui ENCULESCU S.R.L. -478
București
3. Ulei rafinat de floarea soarelui ALIMENT CONEX S.R.L. 184
Constanta
4. Ulei rafinat de floarea soarelui GENERAL S.R.L. Tulcea 652
5. Ulei rafinat de floarea soarelui BIBOS S.R.L. Tulcea 344
6. Ulei rafinat de floarea soarelui COJOCARU S.R.L. Roman 553
8. Ulei rafinat de floarea soarelui VICTOR BEBIEN S.R.L. 350
Ploiești
9. Ulei rafinat de floarea soarelui CORUNA S.R.L. Campina 391
10. Ulei rafinat de floarea soarelui REDALINA S.R.L. Brăila 234
11. Ulei rafinat de floarea soarelui SÂN PAULI S.R.L. Brașov 251
12. Ulei rafinat de floarea soarelui MAVIOMAR S.R.L. Focșani 410
13. Ulei rafinat de floarea soarelui PIC COMERȚ S.R.L. Pitești 338
14. Srot de floarea soarelui NUTRIVITA S.A. Constanta 2.227
15. Srot de floarea soarelui SUINPROD S.A. Alba 3.955
16. Srot de floarea soarelui AVICOLA S.A. Constanta 844
17. Srot de floarea soarelui AVICOLA S.A. Lumina 660
18. Srot de floarea soarelui COMBIL CARIAL S.A. 6.278
Slobozia
19. Srot de floarea soarelui AGROINDTOUR S.A. – 172
Constanta
20. Srot de floarea soarelui AVICO S.A.Mineri 196
21. Srot de floarea soarelui PIG COM Babadag 241
22. Stearina SIN S.A. București 0,304
23. Stearina PRESTING ANNE S.R.L. 0,207
Brașov
24. Acizi grași CONFMET S.R.L. Sacele 0,031
25. Acizi grași ZAHĂR S.A. Călărași 0,018
Clienții plătesc prin CEC, ordine de plata sau, mai rar, in numerar.
Evoluția desfacerii produselor in ultimii ani a fost următoarea:
NR. PRODUS 1998 1999 2000
CRT.
l. Ulei brut de floarea soarelui
(numai export) 11.955 10.269 16.488
2. Ulei rafinat de floarea soarelui 24.035 23.334 23.251
(numai intern)
3. Srot de floarea soarelui (intern) 34.396 33.009 24.661
4. Srot de floarea soarelui (export) – 7.886 13.783
Se remarca producția relativ constanta a uleiului de floarea soarelui.
Tot uleiul brut de floarea soarelui se exporta.
Pana in 1997, societatea oferea tot srotul de floarea soarelui fabricilor de nutrețuri combinate din tara.
In prezent, aceste fabrici se confrunta cu blocajul economic, nu mai pot plați, iar societata a găsit clienți la export.
Organizarea distribuției
Produsele societății se desfac pe baza de contracte si comenzi.
Majoritatea clienților ridica marfa direct de la sediul societății, cu mijloace auto proprii.
Societatea plătește 20 lei/sticla + T.V.A. clienților care au sediul la o distanta mai mare de 30 km.fata de municipiul Constanta.
Aceasta suma reprezintă cheltuieli de transport, suportate de societate, si se facturează separat de către client.
Societatea nu dispune de magazine proprii.
La unii clienți mari din Tulcea, București, Roman, Focșani, etc. societatea executa transportul cu mijloace auto proprii sau închiriate.
Zilnic sunt serviți circa 100 clienți din diverse localități (din municipiul Constanta sunt numai 25 % din clienți).
La export, uleiul brut se livrează franco FOB, printr-o conducta
de 6.400 m lungime, la depozitele frigorifice ale S.C. FRIAL S.A. Constanta si, de aici, se încarcă in vapoare.
Când se transporta "via terra", uleiul se transporta cu vagoane UTS (cale S.N.C.F.R.) franco frontiera.
Srotul se transporta fie in port, fie in tara, in general cu vagoane tip UAGPS (30 T) sau tip EACS (35 t).
Clienții din apropiere transporta srotul cu mijloace auto proprii.
Promovarea produselor
Societatea este bine cunoscuta in Dobrogea si in tara si are mulți clienți tradiționali, asigurând valorificarea produselor realizate atât la clienții interni cat si la cei externi.
Din acest motiv, nu a desfășurat o activitate de reclama susținuta, dar nu a neglijat complet acest aspect comercial.
Astfel, in anul 2000 a inițiat următoarele acțiuni de reclama:
– Panoul publicitar la intrarea in Constanta dinspre București
– Autocolante cu marca fabricii lipite pe mijloacele de transport proprii.
– Calendare, agende, cu marca fabricii
– Anunțuri publicitare in ziarele locale si centrale Cheltuielile de reclama pe anul 2000 au fost de circa 80 milioane lei. Pentru anul 2001, au fost prevăzuți pentru reclama circa 160 milioane lei.
Concurenta
Societatea deține ponderea asupra pieței din județele Constanta si
Tulcea, fiind cel mai mare producător de ulei din Dobrogea (in aceste județe se desfac circa 75 % din produsele societății).
In anul 1998 in județul Constanta a apărut o noua societate cu același profil, S.C. SUN OIL S.R.L. Râmnic, a cărei activitate este la început si nu pune in pericol activitatea de desfacere a uleiului produs de S.C. ARGUS S.A.
CAPITOLUL II ACORDAREA SI GARANTAREA CREDITELOR
2.1. Categoriile de credit
Banca Agricola S.A. acorda solicitanților, in completarea fondurilor proprii,credite pentru acoperirea cheltuielilor de producție si desfacere; achiziționarea de produse si mărfuri, in vederea comercializării lor; efectuarea unor cheltuieli aferente producției neterminate; pentru realizarea unor obiective de investiții, pentru unele nevoi temporare de lichidități, apărute in aprovizionarea si desfacerea produselor.
Corespunzător scopurilor pentru care sunt solicitate, banca poate acorda următoarele categorii de credite:
A. Credite pe termen scurt, a căror durata de rambursare nu poate depăși 12 luni.
B. Credite pe termen mediu, cu durata de rambursare intre l an si 5 ani.
C. Credite pe termen lung, cu durata de rambursare peste 5 ani. In categoria creditelor pe termen scurt sunt incluse:
a) Credite pentru activitatea curenta, acordate pentru:
– efectuarea aprovizionării necesare realizării producției destinate livrării la intern sau la export;
– efectuarea celorlalte cheltuieli de producție si de întreținere (salarii asimilate, reparații, etc.);
– cheltuieli pentru producția anului următor (producția
neterminata);
– efectuarea cheltuielilor de întreținere si exploatare a lucrărilor de imbunatatiri funciare si de aparate împotriva inundațiilor;
– efectuarea cheltuielilor anticipate pentru revizii periodice la agenții economici care desfășoară activități sezoniere;
– efectuarea cheltuielilor pentru prestări servicii Ia terți.
b) Creditele pentru stocurile sezoniere se acorda, pe baza
situațiilor de stoc, agenților economici care constituie stocuri
de materii prime, materiale si produse finite. Creditele pe termen mediu si lung se acorda pentru:
– realizarea de noi capacități si tehnologii de producție comerciala, industriala si agricola, prestări servicii, construcții, cercetare, precum si alte domenii, indeosebi cu caracter productiv;
– modernizarea tehnologiilor si capacităților existente, in scopul creșterii productivității muncii;
– achiziționarea de mașini, utilaje, instalații, agregate,mijloace de transport si altele;
– infiintarea si modernizarea de plantații vii, pomi si arbuști fructiferi;
– achiziționarea sau trecerea la turma a animalelor de reproducție si a celor de munca;
– cumpărarea sau constituirea de locuințe sau anexe gospodărești;
– alte investiții. Creditele pe termen mediu se acorda si pentru activitatea de producție
agricola in cazul infiintarii de culturi perene si semicerc, animale si pasări pentru reproducție.
2.2. Cererea de credite. Criterii generale si speciale de selecționare a cererilor de creditare
Banca Agricola S.A., potrivit Statutului sau/si Regulamentului de funcționare, acorda credite pe termen scurt, mediu si lung următoarelor categorii de agenți economici si persoane fizice:
1. Societăți comerciale si regii autonome cu profil agricol, infiintate potrivit Legilor nr. 15/1990 si 31/1990;
2. Societăți agricole, infiintate conform Legii 36/1991;
3. Societăți comerciale si regii autonome, altle decât cele cu profil agricol;
4. Asociații familiale, firme individuale si alte persoane fizice;
In vederea obținerii de credite, agenții economici si persoanele fizice se vor adresa băncii cu o cerere tip. Conținutul cererii tip diferă in funcție de categoriile de persoane fizice si juridice enumerate mai sus.
In cazul societăților comerciale înființate conform Legilor nr. 15 si 31/1990 așa cum este S.C. "ARGUS" S.A. cererea de credite este structurata pe șapte capitole, după cum urmează:
– Capitolul I: "Date informative" cu privire la societate; consiliul de administrație; reprezentanții legali ai societatii;obiectul de activitate; forța de munca; capitalul social;
– Capitolul II: "Capacități de producție", cuprinzând date
despre terenuri, construcții, utilaje si instalații, precum si mijloace de transport;
– Capitolul III: " Producția si destinația acesteia", unde se specifica producțiile medii obținute, precum si canale de comercializare a producției;
– Capitolul IV: "Surse de venituri, cheltuieli si profituri";
– Capitolul V: "Destinația creditelor solicitate" cu specificarea domeniului de utilizare (producție sau investiții);
– Capitolul VI: "Garanții propuse";
– Capitolul VII:"Declaratia" societății cu privire la veridicitatea
datelor inscrise in cererea de credit.
In cazul societăților comerciale, in afara de cererea tip de creditare, trebuie prezentate băncii si următoarele documente, necesare efectuării analizei economico-financiare a firmei:
1. Ultimul bilanț contabil
2. Bugetul de venituri si cheltuieli pe anul in curs
3. Fluxul de încasări si plați pe perioada de creditare
4. Contracte de mandat privind achiziționarea de semințe de floarea soarelui
5. Evaluarea creditelor pe trimestrul IV 2000
6. Gajul general cu mijloace fixe pentru creditul acordat
7. Gajul fără deposedare
8. Indicatorii de bonitate
9. Declarație cu privire la alte unități bancare sau Ia alți creditori
Criterii generale si speciale de selecționare a cererilor de creditare
Banca Agricola S.A. acorda credite agenților economici, persoanelor fizice care îndeplinesc următoarele condiții:
1. Sunt constituiți si desfășoară activități potrivit legii.
2. Au deschise conturi de disponibil la unitatea Băncii Agricole
de Ia care se solicita credite. .3. Prezintă băncii toate documentele pe care aceasta le solicita.
4. Persoanele care semnează cererea de imprumut au calitatea juidica de a-si asuma obligațiile in nume propriu sau in numele societății pe care o reprezintă.
5. Creditul este solicitat pentru realizarea de activități cuprinse in obiectul de activitate legal al împrumutatului.
6. Nivelele indicatorilor economico — financiari rezultați din analiza împrumutatului sa se încadreze in limitele considerate de banca a fi optime.
7. împrumutatul face dovada existentei capacității de rambursare a creditului, precum si a mijloacelor financiare proprii.
8. împrumutatul prezintă garanțiile materiale solicitate de banca.
9. In relațiile anterioare cu banca, împrumutatul si-a respectat toate angajamentele asumate.
10.împrumutatul are organizata corespunzător si la zi evidenta contabila.
Banca Agricola nu acorda credite:
1. Solicitanților care au datorii fata de banca, provenite din credite anterioare sau dobânzi neachitate la scadentele stabilite prin contract sau care, deși nu mai au asemenea datorii in momentul solicitării, au dovedit ca nu isi onorează datoriile fata de banca.
2. Pentru activitățile interzise de lege.
3. Pentru achitarea unor credite obținute pe baza unor date sau documente nereale.
4. Solicitanților care au încheiat contract sau alte înțelegeri de împrumut cu alți creditori, in situația in care aceste contracte conțin prevederi ce pot leza interesele băncii.
5. Solicitanților care au emis in mod repetat cecuri peste soldul carnetelor de cecuri cu limita de suma (cecuri fără acoperire).
6. In situația in care banca constata ca datele informative furnizate de solicitant prin cererea de credite sau prin alte documente au fost sub sau supraevaluate, in scopul accesului la împrumuturi bancare.
Criteriile generale si speciale de selectare a împrumuturilor sunt satisfăcute de S.C. "ARGUS"S.A.
In primul rând unitatea desfășoară activități legale: producerea, industrializarea si comercializarea uleiului brut de floarea soarelui, a uleiului rafinat de floarea soarelui; fabricarea sroturilor furajere; fabricarea
săpunurilor, detergenților si produselor de întreținere; fabricarea margarinei si produselor comestibile similare, cultura plantelor tehnice si cerealiere; construcții metalice si parti componente; activități de ambalare; inchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate; activități de import – export cu toata gama de produse prevăzute in obiectul de activitate.
Societatea are un cont de disponibilități (402839) deschis la
Banca Agricola S.A. – Sucursala Municipiului Constanta.
S.C. "ARGUS" S.A. a depus la banca toate documentele solicitate de aceasta, iar persoanele care semnează cererea de imprumut au calitatea de a-si asuma obligații in numele societății pe care o reprezintă, aceste persoane fiind directorul societății si contabilul șef. In relațiile anterioare cu banca, imprumutatul si-a respectat toate angajamentele asumate. Evidenta contabila este organizata corespunzător si adusa la zi.
Nivelul indicatorilor economico-financiari rezultați din analiza activității societății, se încadrează in limite optime.
Acești indicatori la 30 iunie 2000 aveau următoarele valori:
-lichiditatea: 1,26
– solvabilitatea: 41,0
– rata profitului: 20,0
– rata rentabilității: 43,0
– gradul de îndatorare: 0,58
Din cele prezentate rezulta ca S.C. "ARGUS"S.A. îndeplinește toate condițiile impuse, astfel încât banca poate accepta cererea ei de creditare.
2.3. Evaluarea si aprobarea creditelor Evaluarea creditelor
Cererea de credite primite de la agenții economici, persoane fizice si juridice, au fost înregistrate intr-un registru special, se repartizează de către directorul unității băncii, serviciilor de creditare – finanțare pentru analiza îndeplinirii condițiilor de creditare si evaluarea imprumutului unui solicitant.
Analiza indeplinirii condițiilor de creditare se efectuează de către un economist (referent) sau de către un colectiv mai larg, format dintr-un economist, un inginer si un jurist, numiți de șeful serviciului creditare, in funcție de obiectul creditului, complexitatea acestuia, garanțiile asigurătorii propuse.
Analiza formala urmărește prezentarea tuturor documentelor solicitate de banca, verificarea conținutului acestora, semnarea lor de către persoanele autorizate legal sa reprezinte unitatea, verificarea corelației dintre diferiți indicatori.
Economistul va interpreta valorile optime ale indicatorilor financiari.
Principalii indicatori financiari pentru analiza de ansamblu a activității unei instituții sunt:
– lichiditatea generala
– solvabilitatea patrimoniala
– rata profitului brut
– rata rentabilității financiare
– gradul de indatorare
Pentru S.C."ARGUS" S.A. acești indicatori sunt prezentați si calculați in cele ce urmează:
Lichiditatea patrimoniala arata capacitatea agentului economic de a-si acoperi obligațiile de plata pe termen scurt cu elementele circulante din activul bilanțului, care pot fi transformate in bani intr-o perioada scurta de timp. Lichiditatea se calculează cu ajutorul formulei:
Licihiditatea generala = Active curente/ Datorii curente In cazul S.C. "ARGUS" S.A., acest indicator este: Lichiditatea generala = mii lei 43.788.913/34.720.757 = 1,26 Solvabilitatea patrimoniala se calculează ca raport intre capitalul
propriu si total pasiv.
Solvabilitatea patrimoniala – Capital propriu/Total pasiv x 100
In cazul societății luata drept exemplu, valoarea acestui indicator este
următoarea:
Solvabilitatea patrimoniala – mii lei 24.678.619/59.467.129×100- 41 Se apreciază ca agentul economic are capacitatea de a-si achita datoriile prin valorificarea activelor.
Rata profitului brut se calculează astfel:
Rata profitului brut = Profit brut/Cifra de afaceri x 100
-mii lei 16.136.577/78.656.372 x 100 = 20 Rentabilitatea este considerata optima daca depășește 5 %, sub aceasta limita banca manifestând prudenta in acordarea creditului.
Rata rentabilității financiare = Profit net/ Cap. propriu x 100
Rata rentabilității financiare = mii lei
10.680.631/24.678.619×100-43
Gradul de îndatorare = Datorii curente/Total activ
Gradul de indatorare – mii lei 34.720.757/59.467.129 = 0,58
Pe baza indicatorilor financiari astfel calculați si a unui punctaj al indicatorilor, referentul băncii încadrează unitatea intr-o asa-numita categorie (grupa) de bonitate.
Punctajul indicatorilor este prezentat in următorul tabel:
Nr. Indicatori 20 15 10 5
Crt. puncte puncte puncte puncte
l. lichiditate > 2 l ,6 – 2 l ,3 – l ,5 0, l – l ,2
generala
2. solvabilitatea > 30 % 20% – 30% 10% – 19,9% 0,1 – 9,9 %
patrimoniala
3. rata profitului >5% 3 % – 5 % 1,5% -2,9% 0,1% -1,4%
brut
4. rata rentabilității > 10% 6% – 10% 3% – 5,9% 0,1%- 2,9%
financiare
5. grad de îndatorare 0 – 0,25 0,26 – 0,50 0,51 – 0,75 0,76 – l
In funcție de punctajul total obținut, fiecare agent economic cu personalitate juridica va fi încadrat intr-una din următoarele categorii (grupe) de bonitate:
Grupa A: 80- 100 puncte
Grupa B: 60- 79 puncte
Grupa C: 40 – 59 puncte
Grupa D: 20 – 39 puncte
Grupa E: < 20 puncte
încadrarea agenților economici pe grupe de bonitate in funcție de
indicatorii financiari poate fi corelata in funcție de unii factori subiectivi astfel:
1. Calitatea echipei de conducere
-bonificație maxima 20 puncte
2. Infuzie de capital (emisiune de acțiuni, asocieri, etc.) in perioada imediat următoare (pana la 90 zile)
-bonificație 15 puncte
3. Preluarea unor riscuri de către stat sau alte organe abilitate.
-bonificație 15 puncte
4. Existenta unui program de restructurare economica si de conducere cu posibilități certe de aplicare.
-bonificație 15 puncte
5. Retehnologizarea producției in anul analizatoare va conduce la plusuri de producție si venituri, reduceri de costuri si implicit obținere de profit suplimentar
-bonificație 10 puncte
6. Vocație la export a producției in anul analizat, care va conduce la plusuri de producție si venituri, reduceri de costuri si implicit obținere de profit supliementar.
-bonificație 10 puncte
7. Fuziuni care vor permite imbunatatirea indicatorilor financiari (asigurarea de materii prime la preturi mai avantajoase, eliminarea unor verigi intermediare, condiții mai bune de prezentare si desfacere)
-bonificație l O puncte Pe baza punctelor obținute de agenții economici corelata cu factori
subiectivi, interpretarea rezultatelor se va face astfel:
Grupa A ( 80 – 100 puncte) (STANDARD): performantele financiare sunt foarte bune si permit achitarea Ia scadenta a dobânzii si a ratei. Totodată, se prefigurează si menținerea si in perspectiva a performantelor financiare la un nivel ridicat.
Grupa B (60 – 79 puncte) (IN OBSERVAȚIE): performantele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot menține același nivel in perspectiva mai îndepărtata.
Grupa C (40 – 59 puncte) (SUB STANDARD): performantele sunt satisfăcătoare, dar se pot inrautati intr-o perspectiva îndepărtata.
Grupa D (20 – 39 puncte) (ÎNDOIELNIC): performantele financiare sunt scăzute si au o evidenta tendința de înrăutățire.
Grupa E (sub 20 puncte) (PIERDERI): performantele financiare arata pierderi si exista perspective clare ca nu pot fi plătite nici ratele scadente, nici dobânzile.
încadrarea in una din cele 5 grupe de bonitate determina politica pe care banca o adopta in raport cu unitatea respectiva:
– nivelul creditelor acordate este mai ridicat pentru grupele A si B, scăzând progresiv către E;
– eșalonarea rambursării creditelor va fi cea care convine cel mai mult unității;
– garanțiile pe care banca le solicita au o valoare mai mare
pentru categoriile inferioare. In cazul S.C."ARGUS" S.A., punctajul va fi următorul:
– pentru lichiditate (1,26): 5 puncte
– pentru solvabilitate (41%) : 20 puncte
– pentru rata profitului (20 %): 20 puncte
– pentru rata rentabilității financiare (43 %) : 20 puncte
– pentru gradul de îndatorare (0,58): 10 puncte Totalul general fiind de 75 puncte, S.C. "ARGUS" S.A. se situează in grupa B de bonitate.
Deci, in opinia băncii, societatea are performante financiare bune si permit achitarea la scadenta a dobânzii si a ratei, mentinandu-se performantele financiare ridicate.
Volumul maxim al creditelor pe termen scurt, mediu si lung ce pot fi acordate unui solicitant se stabilește in funcție de posibilitatea de rambursare rezultatata din analiza efectuata si de garanțiile asigurătorii acceptate de banca.
Analiza făcuta in vederea evaluării creditelor pentru producție trebuie sa cuprindă obligatoriu următoarele aspecte:
1. încadrarea costurilor de producție si a nivelului producției in parametrii tehnico- economici specifici;
2. evoluția producțiilor medii realizate in ultimii 3 ani, prevăzute in cererea de credite, comparativ cu cele in curs;
3. nivelele fizice si valorice ale producției realizate anterior si stabilirea canalelor de comercializare a produselor;
4. existenta contractelor de aprovizionare cu materii prime, materiale, precum si a contractelor de valorificare a produselor sau certitudinea comercializării pe piața din producția prevăzuta a se obține;
5. eficienta economica a fiecărui produs. In cazul in care nu se asigura o rentabilitate de cel puțin 5 % produsul respectiv va
fi respins la creditare.
După determinarea nivelului maxim al creditelor, impreuna cu conducerea societății solicitante, ținând seama si de fluxul de încasări si plați se definitivează graficul de acordare si rambursare a creditelor.
Aprobarea creditelor
După efectuarea analizei privind îndeplinirea condițiilor de creditare, cererile de credit însoțite de referatul de analiza, intocmit de referentul băncii si avizat de șeful serviciului de creditare, fisele de evaluare a împrumuturilor si întreaga documentație depusa de solicitant se prezintă Comitetului de credite al unității băncii, care decide aprobarea sau respingerea cererii.
Comitetele de credite se constituie la nivelul fiecărei unități a băncii (sucursala, filiala, agenție) si a direcțiilor de creditare din Centrala băncii, potrivit Regulamentului de organizare si funcționare a Băncii Agricole.
La nivelul direcțiilor de creditare din Centrala, Comitetele de credit sunt formate din:
– șefii serviciului de creditare;
– un reprezentant al serviciului juridic;
La nivelul sucursalelor județene, Comitetele de credit au umatoarea componenta:
– directorul, directorul adjunct al sucursalei, contabilul șef;
– șefii serviciilor de creditare, șef serviciu trezorerie;
– consilierul juridic.
La sucursalele care au un număr mare de servicii si birouri de
creditare, comitetele de credite pot decide sa formeze subcomitete de credite pe sectoare de activitate.
La nivelul filialelor băncii, comitetele de credite au in structura:
– directorul si contabilul șef al filialei;
– un cadru de conducere din sucursala;
– reprezentantul oficiului juidic.
La nivelul agențiilor băncii, comitetele de credite sunt alcătuite
din:
– șeful agenției;
– cel puțin 2 referenți de specialitate;
– un cadru de conducere din sucursala;
– reprezentantul oficiului juridic;
Competentele de aprobare a creditelor, ale comitetelor de credite din sucursale, filiale si agenții se stabilesc de către Consiliul de administrație al băncii in funcție de strategia generala adoptata, perioadele pentru care sunt solicitate creditele, volumul acestora, forma de proprietate a capitalului social si obiectul sau activitatea creditata.
Potrivit prevederilor Legii nr.33/29 martie 1991 privind activitatea bancara, creditele solicitate de un singur agent economic nu pot depăși, cumulate 20 % din capitalul si rezervele Băncii Agricole.
Comitetele de credite se intrunesc in ședințe săptămânal sau ori de cate ori este necesar.
Deciziile privind aprobarea creditelor se iau cu majoritate absoluta (jumătate + 1) a voturilor membrilor prezenți ai comitetelor de
credite.
Decizia luata de comitet se va consemna in registrul special prevăzut de Regulamentul de organizare si funcționare a băncii, cu specificarea numărului de voturi întrunite si a opiniilor separate.
După aprobarea sau respingrea cererii de credite, secretarul comitetului sau un alt salariat desemnat, intocmeste " fisa de credite", care se atașează in fata documentelor care au stat la baza cererii.
Contractul de credite si celelalte documente prevăzute in norme vor fi intocmite de un salariat al băncii, desemnat de comitetul de credite si avizate de oficiul juridic.
In situația apariției unor situații de forța majora sau fenomene conjuncturale nefavorabile, care reduc sau anulează posibilitatea de restituire a unor sume din creditele acordate la termenele stabilite in contract, la cererea justificata a imprumutatilor, comitetele de credite ale băncii pot propune sau aproba reesalonarea rambursării creditelor respective.
2.4. Modalități de garantare a creditelor
In vederea evitării unor riscuri in încasarea creditelor acordate, banca se va asigura ca solicitanții sa dispună de posibilități de restituire a creditelor, in condițiile desfășurării unei activități normale, precum si pentru recuperarea acestora in situațiile in care imprumutatii nu-si executa, din diverse cauze, obligațiile asumate.
Potrivit reglementarilor in vigoare, garanțiile ce pot fi acceptate de banca sunt: ipoteca, gajul, gajul general, depozitele in lei si in valuta.
1. Ipoteca este o garanție imobiliara care nu comporta deposedarea celui ce o constituie.
Obiectul ipotecii ii constituie numai bunurile imobile (clădiri, terenuri). Bunul ipotecat se ia in calculul garanției creditului, in funcție de valoarea de asigurare inscrisa la organele financiare.
Stingerea ipotecii se realizează odată cu plata ultimei rate scadente a creditului garantat cu ipoteca.
2. Gajul este un contract accesoriu contractului de credite, prin care debitorul sau garantul remite băncii un bun imobil pentru garantarea creditului.
Condiția de baza care trebuie indeplinita este ca ele sa fie in circuitul civil, adică sa facă obiectul contractelor de vânzare – cumpărare.
Gajul este de doua feluri:
a. gajul cu deposedare care presupune deposedarea de bunul mobil al constituitorului si depunerea acestuia in banca. Obiectul gajului ii constituie bunurile mobile cu volum mic si valoare mare: metale si pietre prețioase, tablouri, bijuterii, etc. Valoarea la care aceste bunuri se iau in garanție se determina in funcție de prețul de vânzare al acestora, practicat in unități comerciale specializate.
b. gajul fără deposedare, posibil de aplicat numai asupra
produselor solului prinse in rădăcini sau deja culese, precum si asupra materiilor prime in stare de fabricație si aflate in unități sau depozite.
Produsele ce pot constitui obiectul contractului de gaj fără deposedare sunt: produsele cerealiere, plante tehnice si oleaginoase, legume boabe, cartofi, pepeni, struguri, fructe si plante furajere.
Pentru ca produsele menționate sa poată fi luate in garanție este necesar sa se indeplineasca următoarele condiții:
– la data constituirii garanției, culturile sa fie înființate sau produsele sa se afle in stare de fabricație;
– sa existe o piața sigura pentru valorificarea produselor respective;
– bunurile angajate sa fie asigurate la o societate de asigurări pe toata durata contractului de credit.
3. Gajul general reprezintă forma cea mai generala de garanție, fiind un gaj comun la dispoziția tututor creditelor, care au o poziție egala fata de bunurile debitorului impotriva căruia s-a pornit executarea silita.
4. Depozitele in lei si valuta existente la Banca Agricola in conturile imprumutatilor pot fi garanții Ia creditele solicitate, daca acestea se constituie in depozite create in scopul exclusiv al garantării creditelor.
Constituirea depozitelor in scopul garantării imprumuturilor se realizează pe baza unor contracte de gaj fără deposedare, in care in mod obligatoriu se va menționa scopul creării depozitului, respectiv garantarea creditului acordat de banca.
In cazul flecarei categorii de împrumutați, se vor avea in vedere modalități diferite de garantare, determinate in principal de termenul de rambursare a creditelor.
Pentru persoanele juridice, garanțiile la creditele pe termen scurt sunt următoarele:
– patrimoniul social net al împrumutatului (gajul general);
– bunurile realizate din creditul acordat;
– alte garanții asumate de terți, ori de cate ori patrimoniul social net al împrumutatului nu acoperă valoarea minima a garanției sau unitățile băncii apreciază ca sunt necesare astfel de garanții.
S.C. "ARGUS" S.A. a încheiat cu Banca Agricola, Sucursala Municipiului Constanta un contract de gaj general.
Obiectul acestui contract ii constituie diverse mijloace fixe (clădiri, depozite, atelier mecanic, casa, mașini, silozuri soia, garaj somaco, clădire imbuteliere, clădire rafinărie, magazie metalica, depozit tuburi de oxigen, etc.)prevăzute in contractul de garanție imobiliara (IPOTECA ).
La acestea se adaugă un gaj fără deposedare la stocurile de floarea soarelui aflate in custodie la sucursalele ROMCEREAL in valoare de 128.193.525 mii lei.
2.5. Contractul de credit
Contractul de credit este actul juridic încheiat intre banca si împrumutat, prin care se materializează acordul de voința intre cele doua părți.
Temeiul juridic al contractului de credit ii constituie prevederile art.35 – 59 din Statutul Băncii Agricole, potrivit căruia contractul de credit are valoarea unui înscris autentic si constituie titlu executoriu fără vreo alta formalitate.
Contractul de credit se va incheia numai la sediul băncii, după ce comitetul de credite a aprobat acordarea creditului.
Etapele încheierii unui contract de credit sunt următoarele:
– completarea formularului tip, in 3 exemplare;
– semnarea contractului, completat cu toate elementele sale de către împrumutat (cu menționarea in clar a funcției si numelui persoanelor abilitate sa reprezinte legal si sa nu angajeze patrimonial persoana juridica).
– avizarea pentru legalitate a contractului de credite de către compartimentul juridic din banca.
– semnarea contractului de credit de către contabilul șef si directorul băncii.
Odată semnat de director, contractul de credit se va consemna in registrul de evidenta a cererilor si contractelor de credit, existent la fiecare unitate bancara.
Orice modificare ulterioara a clauzelor unui contract de credit se va putea face numai pe baza unui act adițional.
Actul adițional se va incheia ori de cate ori, cel puțin din clauzele contractului de credit anterior încheiat, necesita modificări, ca urmare a uneia din următoarele situații:
– se majorează creditul inițial aprobat pentru același obiectiv;
– se modifica datele de acordare a creditului;
– se modifica durata contractului de credit.
Contractul de credit încetează de drept la data rezilierii unilaterale a acesteia de către banca, in situația neexecutarii obligațiilor contractuale de către împrumutat.
Contractul de credit produce efecte juridice si după încetarea acestuia, ori de cate ori s-a declanșat procedura de executare silita a împrumutatului, situație in care efectele acestuia se extind in timp, pana la îndeplinirea ultimului act de executare.
CAPITOLUL III COSTUL, EFICIENTA SI EVIDENTA CREDITELOR
-3.1. Dobânzile si comisioanele încasate de către banca
Dobânzile încasate de banca
La creditele in lei pe termen scurt, mediu si lung acordate agenților economici, persoanelor fizice si juridice, banca încasează o dobânda fluctuanta, stabilita de Consiliul de administrație al băncii, in funcție de evoluția costului resurselor pe piața financiara.
La creditele in lei acordate pe seama fondurilor cu destinație speciala puse la dispoziția băncii de la bugetul centralizat al statului, banca încasează dobânda prevăzuta in actele normative pe baza cărora se acorda creditele respective.
Factorii care influențează dobânda bancara:
In economia de piața, mărimea dobânzii poate fi privita si ca un rezultat al negocierii intre banca si agentul economic. Dar mult mai mulți factori influențează dobânda, nivelul acesteia, scăderea sau creșterea ei. Printre factorii care determina nivelul dobânzii se pot enumera:
l. Necesitatea ca băncile sa desfășoare o activitate rentabila. Din acest punct de vedere, rata profitului bancar influențează
direct mărimea dobânzii, rata ei. In condiții de stabilitate economica si echilibru intre cererea si oferta de credite, se poate afirma ca rata profitului bancar influențează hotărâtor mărimea dobânzii.
2. Inflația este un factor care poate avea influente majore asupra mărimii si ratei dobânzii. Daca inflația este galopanta, efectele asupra dobânzii sunt catastrofale. Este vorba nu numai ca se stabilesc rate ale dobânzii care depășesc orice rata a rentabilității orice ritm al creșterii economice, ci-de o situație si mai periculoasa, si anume sa existe o dobânda real negativa, ceea ce este contrar teoriei economice. Cu toate ca rata dobânzii este foarte mare, ea nu poate tine pasul cu rata inflației si asistam la existenta unor pierderi pentru banei, la o reducere a capitalului lor social.
3. Cererea si oferta, raportul dintre ele nu pot rămâne in afara factorilor care influențează mărimea dobânzii. In perioada de criza economica, de primii ani de tranziție, raportul dintre cererea si oferta de capitaluri pentru creditare este mult in favoarea primei. Ca urmare a penuriei generale de fonduri de resurse, rata dobânzii creste foarte mult si declanșează o concurenta acerba intre băncile comerciale. Aceasta cerere mare de credite a determinat băncile comerciale sa se împrumute foarte mult de la Banca Naționala. Este vorba deci de utilizarea unor credite de refmantare si deci luarea in calculul dobânzii si a celei cerute de banca centrala. Dimpotrivă, intr-o economie de piața consolidata exista
surplus de capital si mărimea dobânzii scade, întrucât exista multe banei, iar acestea nu pot sa-si plaseze capitalul astfel. Când economiile bănești vor putea deveni o resursa principala de creditare si capitalul disponibil pentru creditare ce exista intr-un volum mare, oferta va depăși cererea si dobânda Ia credite va fi mica.
4. Lichiditatea debitorilor (solicitanților de credite) este un factor al mărimii dobânzii. Băncile prefera sa acorde credite pe termen scurt pentru ca lichiditatea este mai mare. O angajare a fondurilor băncii pe o perioada lunga inseamna automat reducerea lichidității si deci dobânzi mai mari.
5. Riscul de nerambursare influențează direct proporțional mărimea dobânzii.Cu cat riscul este mai mare, majorarea ratei dobânzii apare ca o măsura justificata luata de banei pentru a-si recupera mai repede fondurile.
Legata de acest aspect apare si necesitatea separării a doua elemente ale dobânzii, si anume: o dobânda propriu-zisa (pura) si o parte fixata pentru recuperarea riscului nerambursarii (acoperirea creditelor sau pârtilor din credite imposibil de rambursat).
6. Durata de credite. Cu cat durata este mai mare, cu atât si dobânda este mai mare. Aici trebuie sa facem distincția clara intre masa dobânzii, care creste odată cu perioada de creditare si rata dobânzii, care rămâne constanta.
7. Mărimea creditului. La un volum foarte mare de credite, dobânda este evident mai mare.
8. Stabilitatea economica. Instabilitatea economica înseamnă dobânzi mari pentru ca băncile trebuie sa facă fata unor situații conjuncturale negative.
9. Dobânda de pe piața financiara, chiar de pe piețele externe. De exemplu, daca dobânda plătită de banei Ia depozitele persoanelor fizice si juridice este mare, dobânda la creditele acordate agenților economici va fi mai mare decât in cazul in care aceste banei ar folosi fonduri proprii pentru creditare.
Comisioanele încasate de banca:
In funcție de serviciile clienților săi, banca încasează comisioane stabilite in procente din valoarea operațiunilor executate sau in sume fixe, pentru anumite categorii de servicii.
Nivelul comisioanelor se stabilește de Consiliul de administrație al băncii si se comunica in scris unităților teritoriale, prin grija Direcției contabilitate si informatica.
Calculul si incasarea dobânzilor si comisioanelor :
Calculul dobânzilor si comisioanelor bancare se face conform metodologiei elaborate de Direcția de contabilitate si informatica.
Dobânzile pentru conturile titularilor se stabilesc de conducerea băncii, in procente, in funcție de evoluția pe piața a costurilor resurselor de creditare si comunicate in scris prin circulare si norme emise de Centrala băncii.
Dobânzile la creditele in lei se calculează lunar, in ultima zi lucratoare a lunii, pentru toți clienții băncii.
încasarea dobânzilor se face lunar, cu prioritate din disponibilitățile existente in conturile beneficiarilor de credite, astfel incat pana in penultima zi a lunii sa se încaseze integral dobânzile datorate.
Dobânzile calculate lunar la anumite categorii de credite vor fi evidențiate si încasate după cum urmează:
– dobânzile la creditele acordate producătorilor agricoli individuali si altor persoane fizice care nu au deschis .conturi de disponibilități Ia banca, se încasează odată cu ratele scadente de credite.
– Dobânzile de credite pentru investiții datorate in perioada de gratie de beneficiarii de investiții aflați la începutul activității, care nu realizează nici un fel de venituri in aceasta perioada, precum si cele datorate la creditele pentru producția vegetala de asociații (societăți) agricole cu activitate in exclusivitate in sectoarele vegetale, la care scadentele se stabilesc in perioada de valorificare a produselor, se eșalonează la plata lunar in perioada in care se rambursează creditul.
La sfârșitul perioadei de gratie totalul dobânzilor se eșalonează la plata lunar, astfel:
– Ia creditele pentru investiții, prin împărțirea sumei totale datorate la numărul de luni din perioada de rambursare a creditului;
– la creditele pentru producția vegetala, prin aplicarea cotei procentuale, calculate in funcție de ponderea in creditul total a
creditelor aferente culturilor.
Sumele datorate lunar se înscriu intr-un grafic de eșalonare a dobânzilor, care se anexează la graficul de rambursare a creditelor.
Dobânzile lunare vor fi încasate din disponibilitățile debitorului, concomitent cu dobânzile curente calculate in luna respectiva.
Dobânda privind perioada de gratie se încasează din contul de disponibilități al împrumutatului.
Dobânzile si comisioanele datorate si neachitate in cursul lunii din cauza lipsei de disponibil in conturile debitorilor, se trec la restanta in ultima zi lucratoare a lunii.
Dobânzile privind perioada de gratie datorate lunar (conform graficului de eșalonare) si neachitate se trec la restanta in ultima zi lucratoare a lunii.
Dobânzile si comisioanele restante se vor incasa cu prioritate din orice disponibilități si incasari ale debitorilor.
La calculul dobânzilor, anul se socotește de 360 zile, iar luna de 30 zile (in lunile care au 31 de zile, soldul zilei de 31 nu se ia in considerare). Dobânzile se calculează pe baza formulei: D=SxTxP/360 in care: D – dobânda S = suma împrumutata
T = timpul pentru care se calculează dobânda P = procentul la suta al dobânzii
3.2. Evidenta creditelor acordate de banca
Evidenta contabila a creditelor acordate de banca persoanelor juridice se tine cu următoarele conturi sintetice:
30 = "Credite pe termen scurt curente pentru activitatea de producție"
3028 = "Credite pe termen scurt curente pentru activitatea de producție", acordate agenților economici cu capital majoritar de stat.
302839 = "Credite pe termen scurt curente pentru activitatea de productie",acordate lui S.C."ARGUS" S.A.
In cadrul conturilor sintetice se deschid conturi analitice, pentru beneficiar de credite.
40 = "Disponibilități ale S.C."ARGUS" S.A.
9511 = "Dobânzi încasate la creditele pe termen scurt agenților economici"
9610 = "Venituri de realizat an curent"
8398 = "Deconturi privind dobânzile de încasat"
Așa cum se observa din graficul de acordare si rambursare a creditelor, creditul de 83.000.000 mii lei acordat pentru achiziții de floarea soarelui Ia dobânda pieței are o acordare:
83.000.000 mii lei se acorda la 31 octombrie 2000
302839 = 402839 83.000.000 miilei
La sfârșitul lunii noiembrie se calculează dobânda aferenta acestei luni.
Divizorul pentru calculul dobânzii este:
360 x 100 / procent de dobânda = 360 x 100 / 67 = 537
Dobânda calculata (l – 30 noiembrie) – 30 x 83.000.000/537 =
=4.636.871 mii lei
L înregistrările contabile pentru evidențierea dobânzilor sunt:
8398 = 9610 4.636.871 mii lei
II. încasarea dobânzilor aferente lunii noiembrie 2000
402839 = 8398 4.636.871 mii lei
9610 = 9511 4.636.871 mii lei
III. Rambursarea ratei scadente pe luna noiembrie 2000
402839 = 302939 7.000.000 mii lei
In acest mod se va calcula dobânda pana la rambursarea creditului si vor fi încasate la perioadele stabilite.
3.3. Controlul utilizării si garanției creditelor
Potrivit statutului sau si a prevederilor înscrise in contractele de credite încheiate, banca are dreptul sa verifice la debitorii săi modul de utilizare a creditelor primite si de desfășurare a activității la parametrii estimați, precum si existenta, utilizarea si păstrarea in condiții corespunzătoare a activelor care constituie garanția creditelor.
Controlul se exercita diferențiat pe categorii de credite si imprumutati, in funcție de situația economico- financiara in perioada de creditare, specificul activității, stadiul de realizare a indicatorilor de investiții proiectați si de alte criterii stabilite de conducerile unităților băncii.
Controlul utilizării si garanției creditelor se efectuează atât
scriptic, pe baza documentelor prezentate de împrumutați, cat si faptic, prin verificarea la fata locului a beneficiarilor de credite.
Controlul utilizării si garanției creditelor pe termen scurt
1. Controlul scriptic al garanției creditelor la agenții economici cu personalitate juridica se efectuează lunar, pana la finele lunii următoare pentru luna expirata, pe baza datelor din balanța de verificare si a situației patrimoniale.
Comitetele de credite pot aproba ca verificarea scriptica sa se efectueze trimestrial la agenții economici care au inregistrat rezultate financiare deosebite si nu au credite, dobânzi si plați restante. Agenții economici pentru care s-a luat aceasta măsura vor fi nominalizați expres in procesele verbale ale Comitetelor de credite.
Pe baza datelor din balanța de verificare pe luna expirata, economistul (referentul) băncii întocmește situația garanției creditelor pe termen scurt.
In situația in care la verificare rezulta minus de gestiune, se vor rambursa, in aceeași zi, credite de egala valoare din disponibilitățile împrumutatului sau, in lipsa acestora, creditele fără garanție vor fi trecute la restanta, fiind diminuat corespunzător si volumul creditului aprobat.
Șefii serviciiilor de creditare vor prezenta comitetelor de credite, in prima ședința din luna următoare, situația agenților economici la care s-au constatat credite negarantate, urmând ca acesta sa stabilească masuri corespunzătoare situației fiecărui debitor (analiza faptica la împrumutat,
sistarea creditării etc.).
Pentru plusurile de garanție constatate nu se fac înregistrări contabile, dar ele pot fi avute in vedere la soluționarea unei eventuale cereri de credite suplimentare.
2. Controlul faptic se executa trimestrial sau la perioade mai scurte, hotărâte de comitetele de credite ale băncii.
Controlul faptic se executa la sediul beneficiarilor de credite si la locurile de desfășurare a activității si are ca principale obiective:
1. Analiza detaliata a indicatorilor economico-fmanciari pe baza-datelor analitice din evidentele debitorului, a programelor de activitate, a contractelor de aprovizionare si desfacere etc. urmarindu-se:
– analiza realizării fluxului de numerar comparativ cu cel estimat cu ocazia aprobării creditelor;
– modul de folosire a capacităților de producție, de prestări servicii si a spatiilor comerciale;
– intretinerea si funcționarea utilajelor, instalațiilor si a celorlalte utilități din dotare;
– modul de realizare a programelor de producție (agricola, industriala, prestări servicii etc.);
– starea de vegetație a culturilor, efectuarea lucrărilor agricole prevăzute prin tehnologii, la timpul optim si de calitate corespunzătoare;
– existenta efectivelor de animale si pasări înregistrate in contabilitate, condițiile de cazare, igiena, furaje si întreținere;
– depozitarea sî conservarea produselor realizate;
– existenta unor canale certe de comercializare a produselor (contracte, comenzi etc.);
– efectuarea prestărilor de servicii, executarea lucrărilor si a
temelor de cercetare -proiectare, potrivit contractelor incheiate cu beneficiarii;
– existenta si conservarea bunurilor si valorilor înscrise expres in contractul de credite drept garanții asigurătorii pentru rambursarea creditelor acordate;
.-. utilizarea creditelor potrivit destinațiilor pentru care au fost aprobate;
– concordanta datelor din documentele prezentate băncii cu cele din evidenta contabila si existenta faptica a acestora;
– concordanta datelor din documentele depuse la banca pentru justificarea creditelor eliberate in numerar si cele din evidenta unității, respectiv cele din documentele existente la persoanele fizice.
2. Controlul faptic al garanției creditelor se face prin sondaj, prin măsurare, cântărire si evaluare.
3.Rezultatele controlului faptic la agenții economici persoane juridice se consemnează in procesul verbal de control (act bilateral), in care se inscriu constatările, precum si masurile luate de organul de control sau care vor fi propuse de acesta comitetului de credite al băncii.
4. Constatările făcute la controlul faptic exercitat la persoanele fizice se consemnează intr-o "Nota de control", din care un exemplar se lasă împrumutatului verificat.
5. In cazul constatării lipsei de garanție sau nerespectarii destinației creditelor, se va proceda la rambursarea de egala valoare a creditului, iar in
lipsa de disponibil se trece la restanta, urmarindu-se recuperarea cu prioritate
6. Rambursarea sau trecerea la restanta a creditului se face cu o nota de contabilitate întocmita de economistul (referentul) care a efectuat controlul, in cel mult trei zile de la înregistrarea actului.
7. Pe baza constatărilor din actele de control, serviciile (birourile) de creditare întocmesc "Raportul privind rezultatele controlului faptic1', care va fi prezentat de șeful serviciului (biroului) creditare, in termen de zece zile de la terminarea controlului, comitetului de credite care va stabili masuri corespunzătoare situației fiecărui împrumutat.
CONCLUZII, PROPUNERI SI MASURI DE
ÎMBUNĂTĂȚIRE
A EFICIENTEI UTILIZĂRII CREDITELOR DE CĂTRE SOCIETĂȚILE COMERCIALE
Concluzii:
A. Studiul efectuat asupra activității de creditare, atât la o unitate a Băncii Agricole, cat si la un agent economic, in speța S.C. "ARGUS" S.A. Constanta, in măsura posibilităților de acces la condițiile concrete in care isi desfășoară activitatea, a condus Ia formularea următoarelor concluzii:
– politica de creditare a băncii a fost conceputa in acești ani in concordanta cu schimbările structurale in modul de organizare si funcționare a titularilor de cont ai băncii in cadrul de relații in care sunt chemați sa acționeze pentru consolidarea treptata a economiei de piața.
creditarea agriculturii a fost conceputa ca un important instrument economic in vederea relansării acestei ramuri vitale pentru economia naționala si a adaptării acesteia la cerințele economiei de piața.
Faptul ca aceste credite sunt gestionate prin unitățile Băncii Agricole, a făcut posibila executarea unui control necesar privind utilizarea corecta si eficienta a creditelor aprobate si acordate.
– politica de creditare adoptata este stimulatoare pentru agricultori, prin termenele convenabile de rambursare, a posibilităților de reesalonare in cazul calamităților naturale si acordarea unor perioade de gratie
si chiar despăgubiri in cazul calamităților totale a unor culturi.
– de asemenea, poate fi considerat un fenomen pozitiv tendința de creștere a volumului de credite pe termen mediu si lung, destinate unor investiții de mare amploare si lunga durata, inclusiv crearea de exploatări agricole puternice.
– scăderea fenomenului inflaționist a favorizat activitatea prin scăderea ratei dobânzii si sporirea gradului de încredere a agenților economici de rambursare a imprumuturilor.
– se apreciază ca Banca Agricola este una din băncile marî .din România, care a acordat credite cu dobânzi relativ acceptabile.
Prin depășirea perioadei de inflație foarte mare, incepand cu anul 1994 s-a trecut la reducerea serioasa si permanenta a ratei dobânzii, numărul agenților economici si persoane fizice solicitatori de credite la Banca Agricole fiind in continua creștere.
B. Cu privire la S.C. "ARGUS" S.A. Constanta:
– creditele utilizate de agentul economic in anul 2000 au avut pondere foarte mica in totalul mijloacelor circulante, fiind utilizate pentru procurarea materiei prime si pentru constituirea stocurilor de produse agroalimentare. Aceste credite au fost acordate Ia dobânda pieței practicate la perioada respectiva.
-eficienta utilizării acestor credite de către agentul economic a fost posibila datorita următorilor factori: asigurarea cu contracte ferme a întregii producții atât la intern cat si la export.
Prețul incasat la export a fost superior celui de ia intern, dar
conjunctural, funcție de solicitările pe piața europeana. Astfel, din totalul de cea. 40 mii tone livrate, 41 % reprezintă exportul.
-politica societății de a avea pe stoc cantități minime de produse finite.
Acești factori au condus la rambursarea datoriilor Ia termene reduse. Astfel, s-a ajuns ca evoluția acestui indicator sa fie foarte buna fata de anul 1999 (de 145 zile), la numai 39 de zile in 2000.
Propuneri si masuri:
Perfecționarea activității de creditare vizează doua categorii de propuneri:
A.Propuneri privind lărgirea cadrului legislativ actual.
B.Propuneri privind îmbunătățirea activității interne a băncii si a utilizatorilor de credite.
A.îmbunătățirea cadrului legislativ actual:
-Legiferarea posibilităților acordării de credite pentru cumpărarea de terenuri agricole, facilitandu-se astfel organizarea unor exploatații agricole optime ca mărime si cu grad înalt de eficienta. Băncile comerciale în strategia lor de creditare trebuie sa vizeze acordarea de credite agenților economici viabili, care isi desfășoară activitatea de producție sau comerciala profitabil, iar in prealabil sa existe garanții materiale certe, asigurandu-se prin aceasta achitarea la timp a creditelor cat si a dobânzilor aferente, astfel incat in creditare riscul băncilor sa fie din ce in ce mai mic sau
daca este posibil chiar înlăturat.
Studierea posibilităților acordării unor facilitați producătorilor agricoli, in special celor cu capital privat, privind obținerea de fonduri necesare procurării utilajelor necesare lucrării pământului, achitării prețului semințelor, ierbicidelor, îngrășămintelor, carburanților etc., in vederea asigurării desfășurării unei agriculturi moderne care sa vizeze creșterea producției agricole in final.
Este indicat de asemenea, sa se asigure preluarea la timp a producției agricole si achitarea corespunzătoare a acesteia in vederea creearii posibilității producătorilor a-si relua si continua in mod corespunzător procesul de producție agricola.
Creditele nerambursate ca urmare a unor calamități naturale sa fie acoperite integral de la buget, in termen cat mai scurt, pentru a se evita decapitalizarea agenților economici aflați in dificultate financiara, cunoscandu-se faptul ca banca nu mai acorda împrumuturi in conditile in care solicitantul are credite nerambursante restante si dobânzi neachitate.
B. îmbunătățirea activității interne a băncii si a utilizatorilor de credite
Perfecționarea sistemului informatic existent, in ideea ca activitatea de creditare sa fie in atât de mare măsura asistata de calculator.
Banca Agricola are sucursale in toate județele tarii, numeroase filiale si agenții, precum si o dotare tehnica de calcul bine dezvoltata, atât in centrala, cat si pe plan local.
Se pot lua unele masuri privind:
a) crearea unor baze de date cuprinzând toți clienții, cu principalii indicatori care arata evoluția lor in timp in relațiile cu banca: volum de credite, destinații, mod de rambursare, credite restante, dobânzi penalizatoare. Acești indicatori pot fi cuantificați si pe baza lor se poate stabili o ierarhizare a gradului de încredere ca partener de afaceri al solicitantului de credite.
b) înființarea unor fise de date pentru fiecare client, cuprinzând
… informațiile din paragraful anterior, pe baza căreia se
actualizează permanent baza de date.
Aceasta fisa se poate tine si de către fiecare agent economic, persoana juridica sau chiar fizica si poate servi ca suport de discuții la tratativele de contractare a unor noi credite.
Adâncirea colaborării dintre organele băncii si agenții economici, in toate etapele activității de acordare si derulare a creditelor.
Este necesar si posibil ca asistenta tehnica acordata solicitanților de credite sa inceapa cu completarea cererii de credite si a celorlalte documente impuse de metodologia de creditare. De asemenea, sa se permită accesul la tehnologiile agricole mai ales agriculturilor individuali care, in mod obiectiv,nu au posibilitatea de a dispune de aceste informații.
Creditarea ramurilor economiei naționale este nu numai un deziderat al perioadei actuale, ci si al celei de început de mileniu, contribuind la realizarea unui obiectiv strategic: o industrie moderna si dezvoltata, o agricultura puternica si profitabila care sa asigure in totalitate nevoile consumului populației, având si disponibilități însemnate pentru export.
Anexa l
Se completează de: Primita azi, 20 sept. 2000
-Regiile autonome si societățile înregistrata la nr. 1.360
comerciale înființate conform Legilor
nr.15 si 31/1990, cu profil industrial,
comercial si in alte domenii.
x) i ii afara de agricultura
CERERE DE CREDITE
CĂTRE, BANCA AGRICOLA – S.A.
Constanta (Sucursala,Filiala, Agenția)
Va rugam sa ne aprobați acordarea unui credit pentru activitatea curenta in
suma de 83.000.000 mii lei si a unui credit pentru investiții in suma de ____
mii lei.
In susținerea cererii noastre prezentam următoarele:
I.DATE INFORMATIVE
(la data de 20.09.2000)
(Se completează de solicitant)
(Se completează de banca)
1.Societatea (regia autonoma)
ARGUS S.A.
(denumirea) 2.Reprezentata prin EC. LEU VASILE – director general EC. POPA VERONICA- director economic (persoane împuternicite legal) 3.Sediul societății
CONSTANTA
STR. INDUSTRIALA NR.l. (adresa)
4. Cod postai 8700 Fax
5. Telefon
6.înregistrata in Registrul societăților
comerciale
nr. 550 din 1991
Conturi deschise la banca
1. Cont de disponibilități la vedere nr. 402836 sold
2. Cont de depozit nr.____
sold mii lei
3. Cont in valuta nr._____ sold
4. Conturi de credite:
a) Termen scurt:
nr. 302836 sold – mii Iei
nr.___sold mii lei
mii lei
sold
b) Termen mediu si lung:
nr.___sold mii lei
nr.___sold mii lei
nr. sold mii lei
7. Număr de acționari (asociați) *) împrumuturile si depozitele Ia alte banei
23.562 sunt prezentate separat, in anexa la cerere.
*) Societățile comerciale si regii autonome cu profil de activitate silvica, prestări
servicii,
gospodărirea apelor, construcții – montaj, cercetare – proiectare, ctc.
8. Consiliul de administrație
Nr. Numele si Calitatea in Data Profesia Capital social
Crt. prenumele consiliu nașterii subscris vărsat
1. LEU VASILE PRESED. 1943 ECONOMIST
9. Reprezentanții legali ai societății:
Nr. Numele si Funcția Data Profesia Vechimea in
Crt. prenumele___________ nașterii____________ specialitate funcție
LEU VASILE______________ 1943 ECONOMIST_____35___ 9
2. POPA VERONICA 1953 ECONOMIST 25 9
10. Obiectul de activitate al societății (regiei autonome) (potrivit prevederilor statului)
PRODUCEREA DE ULEIURI VEGETALE SI SROTURI MENAJERE
11. Forța de munca: Număr total 490
din care
– membrii asociați
-angajați permanent 490
-angajați temporar
12. Capital social: -subscris 13.093.500 mii lei
-vărsat 13.093.500 mii lei
Il.CAPACITATI DE PRODUCȚIE INDUSTRIALE, COMERCIALE SI ALTE DOMENII, IN FUNCȚIUNE:
Utilaje — instalații (cele mai principale)
Producții totale Obținute an precedent Obținute an curent
TOTAL din care TOTAL din care din care pe
vânduta marfa baza de
contract
4.Canale de comercializare a producției (se vor nominaliza partenerii si valoarea tranzacției):
II. SURSE DE VENITURI, CHELTUIELI SI PROFIT l. Total venituri – din care:
SPECIFICARE
Obținute in anul precedent
Estimate in anul curent
– Sector prestări servicii
– Sector vegetal – animal
– Alte activități *)
*) societăți comerciale si regii autonome cu profd de activitate silvica, prestări
servicii,gospodarirea apelor, construcții- montaj, cercetare proiectare ctc.
2. Cheltuieli aferente veniturilor totale — din care: – In mii lei —
SPECIFICARE
Obținute in anul precedent
Estimate in anul curent
– Sector prestări servicii
– Sector vegetal – animal
3. Profit brut total – din care:
SPECIFICARE
Obținute in anul precedent
Estimate în anul curent
– Sector prestări servicii
– Sector vegetal – animal
4. Impozit pe profit – total 3.451.485 7.400.000
5. Profit net total – din care: 4.899.714 11.110.000
Obținute in anul precedent Estimate in anul curent
-Sector industrial 4.899.714
-Sector comercial
-Sector prestări servicii
-Sector vegetal — animal
-Alte activități *)
V. DESTINAȚIA CREDITELOR SOLICITATE 1. Pentru activitatea curenta
77
2.Pentru investiții:
Descrierea Suma Data punerii Perioada Perioada Propuneri
Proiectului*) -mii lei- in funcțiune de rambursare de gratie ptr. restituire
(luni) (luna, trim.,scm.)
TOTAL
*) Se vor rezuma principalele elemente ale proiectului (C + M, utilaje si instalatii-numar, tipuri, capacități-, numărul, speciile si categoriile de animale etc.)
3. Surse de finanțare a proiectului de investiții
a) Fonduri proprii total Valoarea — mii Iei
din care:
– depozite constituite (amortismente)_______________________ _…
– alocări de profit _______________________
-din lichidarea mijloacelor fixe _______________________
-alte surse (lista anexata) _______________________
b) Din credite bancare
VI. GARANȚII PROPUSE
a) Garanții de baza:
Descr. Anul construi- Valoarea Valoarea Asigurarea bunurilor
bunuri rii sau fabri- din evidenta estimata Compania Valoarea Data expirării
carii contabila mii lei *) de asigu- asigurata poliței
mii lei rari mii lei (zi, luna, an)
STOCURI 128.575.000 – – .
b) Garanții complementare:
Descr. Valoarea Valoarea Asigurarea bunurilor
garan- din actele estimata Compania Valoarea Data expirării poliței
tiilor de proprie- mii lei*) de asigurare asigurata (ziua, luna, anul)
tate mii lei
*) De banca sau alte organe autori/ațe
V. DECLARAȚIE:
Declaram pe propria răspundere ca toate datele din prezenta cerere corespund
cu cele din evidentele noastre si ne angajam sa respectam toate obligatiille ce ne
revin din normele de creditare ale băncii,
(data) SEMNATURI AUTORIZATE
1.
2.
79
Anexa 2
FISA DOSARULUI DE CREDITE NR.58 DIN 29.09.2000
1. Cererea de credite nr. 1360 din 20 septembrie 2000.
2. Solicitant S.C. ARGUS S.A. adresa Constanta, Str. Industriala nr.l
3. Credit solicitat (mii lei) 83.000.000 pe 12 luni
4. Destinația creditului ACHIZIȚII FLOAREA SOARELUI CAMPANIA 2000
5. Garanțiile materiale propuse (pe scurt) GAJ GENERAL
STOCURI FLOAREA SOARELUI CQNF. GAJ FĂRĂ DEPOSEDARE
6. Condiții speciale de creditare__________________________
7. In competenta de aprobare a SUCURSALEI (conf.scris. 104/26.IX.1997) (Filialei, sucursalei, centralei)
8. Economistul (referentul) care a analizat îndeplinirea condițiilor de creditare,D-l (a)____________________________________
9. Propunerea economistului (referentului):
a) aprobarea integrala (mii lei) 83.000.000
b) aprobarea parțiala (mii lei)_________________
c) respingerea cererii (motivul)__________________
lO.Decizia Comitetului de credite al SUCURSALEI 10.1 Aprobat: -integral 83.000.000 mii lei
– parțial _______________mii lei 10.2Respins pentru (motivul)________________
10,3Inaintat spre aprobare (sucursalei, centralei) la data de________________________________________________ *) In baza (nr. si data actului normativ, acord pentru împrumuturi externe, etc.)
10.4 Nr. Si data deciziei din registrul de dezbateri – 45/25.IX. 2000
10.5 Aprobat de (sucursala, centrala) la data de______cu se. Nr.__________
10.6 Termen de rambursare aprobat LUNAR CONF. GRAFIC. ultima rata scadenta la data de 30.IX.2001.
întocmit:
(Numele si prenumele) Semnătura
Bilanțul contabil al S.C. ARGUS S.A.
CONSTANTA
UNITATEA S.C. ARGUS S. A.
ADRESA loc.________ Str. _______Industriala BL
.ae,
Telefonul
FORMA DE PROPRIETATE_____ RAMURA (cod Ministerul Finanțelor, ramura preponderentă)_________
ACTIVITATEA (cod diviziune CAEN.
activitatea preponderentă) __________
CODUL FISCAL l IRI |1|8|7|2|6|4|4
NUMĂRUL DIN REGISTRUL
COMERȚULUI J / 13 / 550/ 1991
BILANȚ
încheiat la 31.VI.2000
– mii lei –
*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective
**) Solduri debitoare ale conturilor respective
***) Solduri creditoare ale conturilor respective
****) conturile respective se utilizează numai de cooperativele de credit.
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
încheiat la 30.06 J999
– mii lei –
*) La completarea acestui rând , se vor avea în vedere mențiunile din nota prezentată la normele metodologice de completare a formularului cod 20 , rând 47.
Anexa 4
SOCIETATEA COMERCIALA S.C. ARGUS S.A. CONSTANTA
Bugetul de venituri si cheltuieii pe anul 2000
FLUXUL DE ÎNCASĂRI SI PLAȚI
in perioada 01 octombrie 2000 – 30 septembrie 2001
– milioane Ici –
x) Exclusiv amortizare
L.S. Semnaturi autorizate
Anexa 6
S.C. ARGUS S.A. CONSTANTA ROMCEREAL RA
CONSTANTA
4559/20.08.2000
CONTRACT DE MANDAT NR. l /2000 ÎNCHEIAT ASTĂZI: 20.08.2000
Intre:
S.C. "ARGUS" S.A. CONSTANTA cu sediul in Constanta, Str. Industriala nr.l, înregistrata la Registrul Comerțului sub nr.J 13/550/1991, cod fiscal 1872644, prezentat prin director general ec. V LEU si director economic ec. V. Popa, denumita in continuare MANDANT si
ROMCEREAL RA SUCURSALA CONSTANTA, cu sediul in Constanta, Str. Theodor Burada nr.25, înregistrata la Registrul Comerțului sub nr 2120/16.05.1991, cod fiscal 1590023, reprezentata prin director general ing. Coicea Ion si director economic Cealera Petre, denumita in continuare MANDATAR.
OBIECTUL CONTRACTULUI
Prin prezentul mandantul împuternicește pe mandatar, pentru ca acesta din urma, sa achiziționeze (recepție cantitativa si calitativa si plata) de la producătorii particulari in numele si contul mandantului, cantitatea de pana la 70.000 tone semințe floarea soarelui.
TERMEN
Prezentul contract se încheie pentru perioada achiziționării si livrării către mandatar, mandantului a cantității de pana la 70.000 tone semințe floarea soarelui.
OBLIGAȚIILE PÂRTILOR
1. Mandatarul este obligat:
a)sa achiziționeze cantitatea de 70.000 tone semințe floarea soarelui de la producătorii agricoli, prin filialele sale, efectuând recepția cantitativa cat si calitativa, ce se va consemna in documentele primare, care vor fi puse periodic la dispoziția mandantului;
b)sa plătească semințele de floarea soarelui la prețul de 1.415 lei/kg. sau 1.370 lei/kg, plus 2 litri ulei de 100 kg .floarea soarelui in condiții STAS:
-umiditate 11%
-corpuri străine 4%
Uleiul se va ridica de producătorii agricoli de la S.C. ARGUS S.A. Constanta in perioada O l. 11.2000 – O l .06.2001.
Pentru fiecare procent in plus sau in minus peste condițiile STAS se va penaliza sau bonifica corespunzător.
Calitatea mărfii va fi determinata la achiziționarea la laborator mandatarului, iar la sediul mandantului de către laboratorul acestuia, in condițiile H.C.M. 822/1968 si H.C.M. 941/1956 in prezenta delegatului ROMCEREAL.
c)sa livreze mandantului cantitatea de cca.70.000 tone semințe de floarea soarelui la indicii STAS prevăzuți la pct."b";
d)sa plătească producătorilor agricoli prețul semințelor de -floarea soarelui, din contul "Sume primite pentru achiziționarea de semințe de floarea soarelui", cont deschis de mandant la B.A.-S.A. Fii. Constanta, justificând acestuia sumele plătite cu acte primare;
Mandantul va efectua plătite inclusiv T.V.A.-ul pentru plătitor de T.V.A. in baza facturilor emise de producătorii agricoli.
e)sa livreze semințe de floarea soarelui Ia solicitarea mandantului;
f)sa achite producătorilor agricoli valoarea transportului semințelor de floarea soarelui din câmp la bazele de recepție Romcereal, la tariful negociat prin contractul de prestație;
g)sa depoziteze, condiționeze si livreze cantitatea de cca.70.000 tone semințe de floarea soarelui in temeiul unui contract de prestări servicii, ce va fi negociat ulterior;
h)mandatarul se obliga sa folosească in maxim 10 zile sumele depuse de mandant pentru plata materiilor prime, semințe floarea soarelui, achiziționată in contul sau, urmărind sa suporte penalități legale de 0,15% pentru fiecare zi întârziere.
3. Mandantul este obligat:
-sa deschidă un cont special de împrumut "Credite pentru achiziționare semințe floarea soarelui", care va fi pus la dispoziția mandatarului, in vederea plații semințelor;
-sa plătească mandatarului prestația de serviciu periodic in baza facturilor emise de acesta;
– sa ridice cantitatea de floarea soarelui achiziționată conform unui grafic stabil.
RĂSPUNDEREA CONTRACTUALA
Mandatarul este îndatorat a executa mandatul atâta timp cat este însărcinat si este răspunzător de îndeplinirea necorespunzatoare sau neindeplinirea lui.
Sumele de bani puse la dispoziție de mandant si întrebuințate de mandatar in alte scopuri sunt purtătoare de dobânzi, fără sa fie necesara punerea in întârziere.
Justificarea cantității de floarea soarelui plătită se va face de către mandatar in util STAS Ia 2 indici.
ÎNCETAREA CONTRACTULUI
Mandatul se stinge prin:
-revocarea mandatarului;
-renunțarea mandatarului la contract;
-expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul. Prezentul contract s-a încheiat in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte.
MANDANT, MANDATAR,
Director general, Director economic, Director general, Director
economic
Ec. V. Leu ec. V. Popa ing. I. Coicea ec. P.
Cealera
VIZAT OF.JURIDIC, VIZAT OFJURIDIC,
Cons. jr. M.Lefter Cons.jr. V. lacob
Societatea comerciala ( regie autonoma )
EVALUAREA
creditelor necesare desfășurării activității de producție la societățile comerciale din industrie pe trim. __IV___ 200_0_
SOCIETATEA COMERCIALA
DIRECTOR, CONTABIL ȘEF,
BANCA AGRICOLA – S.A.
SUCURSALA JUDEȚULUI______
DIRECTOR, ȘEF SERVICIU,
Anexa 8 CONTRACT DE GARANȚIE IMOBILIARA (IPOTECA)
încheiat astăzi 29.09.2000
Intre părțile contractante:
S.C. "ARGUS" S.A., cu sediul in Constanta, Str. Industriala nr.l, reprezentata prin ec. Leu Vasile – director general si Popa Veronica -director economic, in calitate de debitori, garanți si
BANCA AGRICOLA S.A., sucursala Constanta, cu sediul in Constanta, Str.Traian nr.51, municipiul Constanta, reprezentata prin ec. Trandafir Toader- director si ec. Oancea Ana Măria – contabil șef, in calitate de creditori;
In baza prevederilor art.1746 si următoarele din Codul Civil a intervenit prezentul contract de garanție imobiliara in următoarele condiții:
1. OBIECTUL CONTRACTULUI
Obiectul prezentului contract ii constituie garantarea obligației de rambursare a creditului in suma de 83.000.000.000 lei, acordat de Banca Agricola S.A., in baza contractului de credit nr.2279/2000 prin ipotecarea imobilelor S.C. ARGUS S.A. situate in Constanta, Str. Industriala nr.9, compus din 75.641 mp si următoarele clădiri, aflate in proprietatea debitorului garantului:
1. CLĂDIRE DEPOZIT STICLE PLINE
2. CLĂDIRE DISTRIBUȚIE
3. CLĂDIRE CENTRALA FRIGORIFICA
4. SECȚIE UMPLERE BUTOAIE
5. CASA MAȘINI
6. CLĂDIRE DECOJITORIE PRESE
7. CLĂDIRE EXTRACȚIE
8. CLĂDIRE DEPOZIT AMBALAJE
9. CASA POMPE
10. CLĂDIRE ATELIER MECANIC
l i .CLĂDIRE DEPOZIT CENTRAL DE MATERIALE
12. CLĂDIRE CENTRALE TERMICE
13. CLĂDIRE P.S.I.
14. CASA POMPE INTERMEDIARA
15. CASA MAȘINI SILOZURI SOIA
16. CORP DE LEGĂTURA SOIA
17. CORP EXTRACȚIE SOIA
18. CLĂDIRE STAȚIE RECIRCULARE APA
19. GARAJ SOMACO
20. GARAJ SOMACO
21. GARAJ SOMACO
22. CLĂDIRE IMBUTELIERE
23. CABANA 3X2 MP
24. CLĂDIRE RAFINĂRIE
25. REMIZA LOCOMOTIVA 26 CABINA BASCULA CF
27. CABINA POARTA BASCULA AUTO
28. MAGAZIE METALICA
29. CLĂDIRE ADMINISTRATIVA SI LABORATOR
30. DEPOZIT LUBREFIANTI
31. DEPOZIT TUBURI OXIGEN
32. BARACA METALICA
Dreptul la ipoteca asupra imobilelor sus menționate se acorda Băncii Agricole S.A. Sucursala Constanta, pentru întreaga valoare a creditului acordat, inclusiv pentru comisioanele si dobânzile aferente acestuia.
Imobilele se afla in proprietatea debitorului S.C. ARGUS S. A. in baza:
certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria MO 7 nr.0148 din data 08.02.1994;
act transcriere Judecătoria Constanta nr.37698 – 99/04.10.2000 si este liber de orice sarcini, așa după cum rezulta din certificatele de sarcini nr.4511 – 4515/04.10.2000, eliberate de Judecătoria Constanta.
Constituitorii garanției declara ca imobilul pentru care se ia inscripția ipotecara nu este scos din circuitul civil si a fost stăpânit continuu de aceștia sau autorii lor, timp de…., ani, sau a fost dobândit in baza contractului de vânzare – cumpărare de acțiuni de la F.P.S. București nr.347/05.07.1994.
2. OBLIGAȚII
S.C. ARGUS S.A. se obliga prin prezentul contract sa nu înstrăineze imobilul adus in garanție prin acest act, fără aprobarea scrisa a Băncii Agricole S.A. Sucursala Constanta si sa cezioneze in favoarea băncii toate drepturile pe care le va avea de primit de Ia societatea de asigurări, pentru daune produse imobilului descris anterior si asupra căruia s-a luat inscripția ipotecara conform art.1780 Cod Civil.
3. In caz de neachitare a creditului garantat, Banca Agricola S.A. Sucursala Constanta se va putea îndestula cu sumele obținute prin executarea silita a bunului imobil ipotecat prin prezentul act de garanție.
4. Banca Agricola S. A. Sucursala Constanta reprezentata prin IONESCU VASILE, care lucrează in baza mandatului nr.28/1990 legitimat prin B.I. seria G.D. nr.0804381 eliberat la data de 25.01.1993 de Politia Constanta, accept aceasta garanție imobiliara constituita prin prezentul
contract cu îndeplinirea formelor de inscripție ipotecara prevăzuta de art.l782"cod Civil.
Redactat si dactilografiat de părți in 5 exemplare, din care s-au înmânat acestora patru exemplare la data autentificării.
DEBITORI- GARANȚI, BANCA AGRICOLA S.A.
SUCURSALA CONSTANTA
Anexa 9
MANUAL DE CREDITARE SECȚIUNEA X/ANEXA
NR.3/Pag.nr.l
CONTRACT DE GAJ FĂRĂ DEPOSEDARE 2329
încheiat astăzi 29.IX. 2000
Intre:
S.C. ARGUS S.A.
(numele si prenumele persoanelor fizice sau denumirea
persoanelor j uridice)
domiciliat (I) in____________posesor(I) al (ai) Bl seria
____nr.______ eliberat de_________________la data
de____________cu sediul
in_____________________________
înmatriculata in Registrul Comerțului al Constanta cu nr. J/13/550/1991 reprezentata prin ec. LEU VASILE – DIRECTOR GENERAL SI POPA VERONICA – DIRECTOR ECONOMIC.
(reprezentanții legali al persoanei juridice)
In calitate de debitori (garanți )si Banca Agricola S.A. (sucursala, filiala, agentia)Constanta, mun. Constanta reprezentat prin ec. TRANDAFIR TOADER- DIRECTOR si ec. OANCEA A. – CONTABIL ȘEF, in calitate
de creditor, in baza prevederilor art.480 din Codul comercial, a intervenit prezentul contract de gaj fără deposedare in condițiile de mai jos: DEBITORII (GARANȚII) se obliga prin contractul de fata sa constituie in favoarea BĂNCII AGRICOLE S.A. (sucursala, filiala, agenția) Constanta, județul (mim.) Constanta, un gaj fără deposedare in vederea garantării creditului de 83.000.000.000 lei acordat de banca debitorului(ilor) S.C. ARGUS S.A. in baza contractului de credit nt. 2.279/29.09.2000.
2.Bunurile au fost aduse in gaj sunt proprietatea debitorilor (garanților) sunt bine conservate si nu sunt afectate de sarcini.
3. Bunurile luate in garanție in baza prezentului contract sunt:
Denumirea bunului suprafața, volum greutate,etc.
Locul unde se afla situat bunul
Valoarea rezultata din documente mii lei
Valoare luata in garanție mii lei
STOCURI CUSTODIE
FLOAREA SOARELUI SUCURSALE ROMCEREAL 128.575.000
4. Debitorii (garanții) se obliga ca in termen maxim de 5 zile de la data încheierii prezentului contract, sa transcrie in registrul special de amanete (gajuri) de la Notariatul de Stat Constanta prezentul contract.
5. Debitorii (garanții) se obiiga prin prezentul contract sa cesioneze in favoarea băncii eventualele drepturi bănești pe care le vor primi cu titlu de despăgubiri de la societatea de asigurări.
6. In caz de neplata a sumelor datorate de debitorul pentru care se constituie prezenta garanție, banca va trece Ia valorificarea gajului prin vânzarea directa către terți, fără licitație publica a bunurilor gajate.
încheiat astăzi, 29,IX.2000 in 3 exemplare, din care un exemplar s-a reținut de creditor, un exemplar s-a înmânat debitorilor, garanților, iar un exemplar se va depune ia notariat.
BANCA AGRICOLA S.A. (Sucursala, filiala, agenția)
CONSTANTA DIRECTOR, CONTABIL ȘEF, DEBITORI, GARANȚI,
Anexa 10
Calculul indicatorilor de bonitate la data de 20
septembrie 2000
1. Lichiditate generala = Active circulante/ Datorii curente
– 43.788.913.000/34.720.757.000= 1,26
2. Solvabilitate patrimoniala = Capital propriu/ Total pasiv x 100
= 24.678.619.000/59.467.129.000 x 100 = 41%
3. Rata profitului brut = Profit brut / Cifra de afaceri x 100
= 16.136.577.000/78.656.372.000 x 100 = 20%
4. Rata rentabilității financiare = Profit net/Capital propriu x 100
= 10.680.631.000/24.678.619.000×10 =43%
5. Gradul de îndatorare = Datorii curente/Total activ
= 34.720.757.000/59.467.129.000 = 0,58
SITUAȚIA
împrumuturilor si disponibilităților bnncsti
la alte banei sau alți creditori (debitori)
la data de
L ÎMPRUMUTURI PRIMITE SAU CONTRACTATE LA ALTE BĂNCI SAU ALȚI
CREDITORI
II. DISPONIBILITĂȚI BĂNEȘTI AFLATE IN CONTURI LA ALTE BĂNCI SAU DATE CU ÎMPRUMUT UNOR DEBITORI
BANCA AGRICOLA S.A. SUCURSALA(FILIALA) CONSTANTA SERVICIUL (BIROU) – CREDITAREA INDUSTRIEI
REFERAT
PRIVIND ANALIZA CERERII DE CREDITE NR. 58/24.09.2000
I. PREZENTAREA CLIENTULUI l.S.C. ARGUS S.A.
2.înregistrat in Registrul Comerțului Constanta la nr. J 13/550/1991
3.Capital social 13.093.500 mii lei, din care s-a vărsat 13.093.500
4. Ponderea activităților desfășurate in anul precedent in cifra de afaceri realizata de 51.821.629 mii lei: 4.1.- industrie 100 %; 4.2. – agricultura
__________%; 4.3.- construcții________%; 4.4. -prestări servicii
__________% 4.5. – comerț interior_____% 4.6. – comerț exterior
5. Principalele capacități de producție
l.INDUSTRIA ULEIULUI-prelucrare semințe
floarea soarelui 100 100 -rafinare ulei brut
-imbuteliere ulei rafinat 100 100
7. Canale de desfacere:
7.1. La intern 36.275 mii.lei, din care: prin rețeaua proprie_________ mii.lei.
prin livrarea pe ba/a de contracte încheiate cu terții 36.275 mii.lei
7.2. La export 15.546 mii.lei, pe baza de contracte ferme nominalizate in anexa nr.l la prezentul.
II. PREZENTAREA PRINCIPALILOR INDICATORI FINANCIARI
Anul curent Prognozat pe
Program Realizat perioada
la 30.06.00 creditării
1. Cifra de afaceri
2. Profitul net 3.Indicatori de
bonitate(la datele de
….nr.pnncte) 75
a.Lichiditate
curenta 5
b.Solvabilitate 20
c.Rata profit brut 20
d.Rata rentabilității 20
financiare e.Grad de
îndatorare 10
4.Credite acordate 40.000.000 mii Iei
5. Dobânzi
restante (rulaje)
6.Plati restante (la data cererii)…………………mil.lei
7.Clienți neincasati in termen……………………mil.lei
8.Viteza de rotație a stocurilor stoc mediu x 36
(val.vanzarii).. …90.. ..zile
(sold mediu creanțe x 365)…30….zile
val. Vânzării 10. Costuri de producție (achiziție) si preturi de vânzare
Ulei tone 1.100.000
flo:ire;t
sonrelui1.115.000 1.385.000
285.000 285.000
III. SITUAȚIA ÎMPRUMUTURILOR CONTRACTATE SI A DISPONIBILITĂȚILOR LA
DATA CERERII
1. Credite existente in sold la banca -total………………………….mii.Iei
din care:
a.Pe termen scurt -curente……………………………mii.lei;rcstante
………………..mil.Iei
b.Pe termen mediu si lung -curente……………………………mii.Iei; restante
………………mil.lei
c.In valuta…………..S(DM),echivaIent………………………………miI.lei
2. Dobânzi restante (sold) ……………………………….mil.lei
3.Credite angajate la alte banei ………………………………mil.lei
din care:
a.Banca……………… ……………………………….mil.lei
b.Banca…………………… ……………………………….mil.lei
c.Banca…………………… ………………………………mil.lei
4.împrumuturi angajate la alte
persoane juridice sau fizice
din care: (nominal) ………………………………mil.lei
…………………….. ………………………………mil.lei
5.Disponibilitati in conturi
la banca 686 jnil.lei
6.Disponibilități in conturi la alte banei
din care: ………………………………mil.lei
a.Banca…………………. ………………………………mil.lei
IV.ALTE INFORMAȚII
1. Constatări si aprecieri ale economistului — referentului – privind: calitățile manageriale, receptivitatea fata de solicitările băncii, alte aspecte:
Conducerea manageriala^j)rezinta calități deosebite, manifesta interes deosebit pentru beneficierea si rentabilitarea activității S.C. ARGUS S.A. prezintă in ultimii ani rezultate deosebite in relațiile cu banca achitând totdeauna la scadenta creditele si dobânzile aferente
2. Daca in ultimii doi ani solicitantul a avut probleme deosebite -declar in incapacitate de plata
nu
-supus urmăririi silite
nu
-eredite restante(rulaj)_____nu______mil.lei, dobânzi restante_nu_mil.lei
V.CREDITE SOLICITATE
1. Pe termen scurt 83.000 mii.Ici pentru plata
ACHIZIȚII FLOAREA SOARELUI 2000
a) Participarea cu fonduri proprii 15.575 mii.lei_____36_____%
b) Garanții prezentate 128.575_______mil.Iei____________% fata de datoria totala (conform situației anexate)
c)Esalonarea la rambursare (chenzinal, lunar,trimestrial) __________lunar conform graficului anexat (copie de pe graficul de acordare si rambursare întocmit cu solicitantul)
2. Pe termen mediu si lung_______-_______mil.Iei pentru finanțarea proiectului (descriere)__________________________________________________
a.Participare cu fonduri proprii_____-_________mil.Iei__________" % (conform listei anexate)
b.Garanții prezentate_________mil.Iei_________% fata de datoria totala (conform situației anexate)
c.Eșalonarea la rambursare(lunar, trim.,
semestr.)_________________________
conform graficului de acordare si la rambursare anexate
VI.PROPUNERI
1.Aprobarea creditelor solicitate
a. Pe termen scurt-total 83.000 mil.Iei – parțial_______miUei
b.pe termen mediu si lung – total__________mil.Iei
– parțial________mil.Iei
2.Respingerea cererii datorita următoarelor cauze:
Economist însușit si propus
(Referent) pentru Comitetul de credite
Șef serv.(birou) credite
Data, 25.10.2000 Data, 25.10.2000
Anexa 13
Formular de contract pentru împrumutați PERSOANE JURIDICE
CONTRACT DE CREDIT
Nr.2279 din 29 SEPT.2000
Intre părțile contractante:
-Banca Agricola S.A. – Sucursala, Filiala, Agenția CONSTANTA cu sediul in CONSTANTA STR. TRA1AN nr.51 , județul, sectorul CONSTANTA, reprezentata prin ce. TRANDAFIR TOADER director si ec. OANCEA ANA MĂRIA contabil șef, denumita în prezentul contract "Banca" pe de o parte si ___S.C. ARGUS S.A.____________________
(Denumirea persoanei juridice)
cu sediul in CONSTANTA____str. INDUSTRIALA nr.l bloc_____,
scara_____etaj____,ap.____, sector, județ_______________, prin
reprezentanții săi legali ec. LEU VASILE___, președinte, director, administrator si ec.
POPA VERONICA contabil șef, denumit(a) in prezentul contract "împrumutat" pe de
alta parte.
Având in vedere cererea imprumutatului si *) CREDIT LA DOBÂNDA PIEȚEI
*) Se vor menționa eventualele reglementari sau condiții speciale de acordare a creditului ca de exemplu: acte normative ce reglementează anumite categorii de credite; hotărâri ale organelor de conducere din centrala băncii etc.
A intervenit prezentul contract de credit in următoarele condiții:
Art.l.- OBIECTUL CONTRACTULUI
1.1.Banca aproba pentru imprumutat un credit in suma maxima de
83.000.000.000______lei (optzecisitrei miliarde lei) (cifre si litere)
Art.2.- DESTINAȚIA SI ACORDAREA CREDITULUI
2.1.Creditul se va utiliza numai pentru (precizarea exacta a destinației creditului pe termen scurt si/sau descrierea sintetica a proiectului de investiții):
ACHIZIȚII MATERII PRIME, PENTRU PRODUCȚIA 2000 – 2001
2.2. Creditul se acorda:
a)integral pana la data de 30.X.2000_____
b)in transe, pe măsura asigurării resurselor de către Banca, conform graficului de acordare si rambursare a creditului anexa la prezentul contract.
2.3.Creditul va fi utilizat integral de către împrumutat pana Ia data 30.X.2000
Art.3. DURATA CREDITULUI:
3.1.Creditul se acorda pe o perioada de ___12___ luni, (ani), din care ___I luni,(ani) perioada de gratie.
3.2.In perioada de gratie imprumutatul nu rambursează rate din creditul acordat.
3.3.Creditul va fi rambursat in __11___rate (lunare, trimestriale, semestriale, anuale), prima venind la scadenta la data de 30 noiembrie 2000.
3.4.Eșalonarea ratelor scadente din creditul acordat si a dobânzilor aferente este stabilita in comun acord prin graficul de acordare si rambursare a creditului.
3.5.Creditul va putea fi rambursat si cu anticipație in condițiile in care vor fi convenite de părți.
Art.4.-DOBANDA
4.1.Pentru creditul pus la dispoziție, imprumutatul va plați o dobânda fluctuanta care va fi stabilita de Banca in funcție de costurile resurselor sale de creditare. Plata se va face potrivit reglementarilor băncii.
4.2.La data acordării creditelor dobânda practicata de banca este de 67%. Modificările ulterioare vor fi aduse la cunoștința împrumutatului.
4.3.Calculul dobânzilor se va efectua la un număr exact de zile raportate la un număr de 360 zile calendaristice.
4.4.Dobanda se va calcula de la data acordării creditului si pana la data rambursării integrale a acestuia si va fi achitata la datele stabilite de Banca.
4.5.Pentru plata cu întârziere a oricăror sume ce decurg din prezentul contract (rate, dobânzi, comisioane etc.), imprumutatul va plați o dobânda majorata in procente ce se vor stabili de Banca.
Art.S.-COMlSIOANE
Pentru perioada cuprinsa intre data prevăzuta pentru utilizarea creditului conform art.2 pct.2.3. si data utilizării lui efective, imprumutatul va plați Băncii un comision de n e u ti liza re de ____% pe an asupra sumei neutilizate.
Art.6. GARANTII
6.1.împrumutatul se obliga sa garanteze creditul acordat cu următoarele garanții: cu intreg patrimoniul social: *)
GAJUL GENERAL STOCURI FLOAREA SOARELUI CONFORM CONTRACT DE GAJ FĂRĂ DEPOSEDARE NR.2279/24.X.2000
6.2.împrumutatul se obliga sa nu înstrăineze sau sa folosească garanțiile menționate, pentru garantarea oricărei alte obligații către o alta societate bancara sau oricare persoana fizica sau juridica, pana la rambursarea integrala a tuturor sumelor rezultând din prezentul contract.
Art.7. ASIGURARE
7.1.împrumutatul se obliga sa asigure bunurile aduse in garanție cat si cele realizate din creditul acordat la o instituție sau societate romana de asigurări si sa rcinoiasca Ia timp asigurările pana la plata integrala a tuturor sumelor datorate in cadrul prezentului contract.
*) Denumirea bunurilor, valoarea în evidenta, constitutorul, numărul si data actului de constituire.
7.2.împrumutatul se obliga prin prezentul contract sa cesioneze in favoarea Băncii sumele cuvenite cu titlu de despăgubire din asigurările efectuate si se obliga sa predea Băncii polița de asigurare, care se va păstra de acesta pana la data rambursării integrale a tuturor sumelor ce decurg din prezentul contract.
Art.8.-OBLIGATII SI DREPTURI
8.1. împrumutatul se obliga:
-sa respecte întocmai prevederile prezentului act;
-sa folosească creditul primit numai in scopul pentru care a fost acordat;
-sa respecte termenul convenit pentru utilizarea creditului;
-sa nu ipotecheze, gajeze, inchirieze sau instraineze bunurile aduse in garanție, fără acordul Băncii;
-sa asigure bunurile aduse in garanție si cele realizate din credite pana la rambursarea integrala a creditului si oricăror alte sume rezultate din prezentul contract;
-sa restituie Băncii creditul primit, plus dobânzile convenite in contract in ratele si la termenele prevăzute in graficul de rambursare;
-sa achite comisioanele prevăzute in prezentul contract;
-sa restituie Băncii cheltuielile de urmărire făcute de aceasta pentru recuperarea creditelor, dobânzilor si comisioanelor nerestituite la scadenta;
-sa reflecte la zi si corect evidentele contabile, după caz, toate operațiunile economico-financiare privind activitatea desfășurata;
-sa asigure integritatea si conservarea corespunzătoare a bunurilor ce constituie garanția creditului pana la rambursarea integrala a acestuia, precum si a tuturor bunurilor din patrimoniul sau;
-sa permită băncii sau împuterniciților săi verificarea documentelor, evidentelor proprii cat si a bunurilor ce constituie garanția creditului, la sediul sau cat si pe proprietățile sale;
-sa comunice Băncii orice document solicitat de aceasta ce ponte avea legătura cu creditul acordat (bilanț, buget de venituri si cheltuieli, cont de profit si pierderi, balanțe, orice documente privind garanțiile);
– sa instiinteze Banca in termen maxim de 5 zile de la data apariției unor situații de forța majora, imposibil de prevăzut sau înlăturat, care-I pun in imposibilitatea de executare a obligațiilor ce decurg din prezentul contract;
-sa nu aducă modificări actelor sale constitutive fără acceptul băncii;
-sa nu deschidă conturi la alte banei decât cu acordul scris al Băncii.
8.2.Banca are dreptul:
-sa anuleze sau sa reducă cuantumul creditului aprobat după expirarea unui termen de preaviz de 5 zile calendaristice care va fi comunicat in scris împrumutatului, in situația in care acesta a furnizat date nereale pentru obținerea creditului;
-sa rezilieze unilateral prezentul contract printr-o adresa scrisa fără preaviz sau vreo alta formalitate, in cazul neexecutarii de către împrumutata a oricărei obligații asumate prin prezentul contract, sau in cazul in care situația economica si financiara a acestuia nu mai asigura condiții de rambursare a creditului; rezilierea acționează de prim drept fără a fi necesara punerea in întârziere a împrumutatului si fără orice alta formalitate prealabila; la data rezilierii toate obligațiile de plata ale imprumutatului devin scadente;
-sa recupereze pe calea executării silitesumele datorate de către împrumutat si pe baza prezentului contract, ori de cate ori acesta a fost reziliat sau in situația în care împrumutatul nu si-a executat la termen obligațiile de rambursare a creditului si dobânzilor aferente, după caz;
-sa încaseze din conturile imprumutatului fără acceptul sau sumele scadente rezultate din prezentul contract, cu prioritate fata de alte datorii ale acestuia, cu excepțiile prevăzute de lege;
Art.9.-LITIGTI
9.1.Orice neînțelegere decurgând din prezentul contract va fi soluționata de părți pe cale amiabila.
9.2.In cazul in care nu se va putea ajunge la un acord pe cale amiabila, părțile convin ca neînțelegerile sa fie soluționate de instanțele judecătorești.
Art.10. – ALTE CLAUZE
10.1.La expirarea termenelor pentru plata oricăror sume din prezentul contract împrumutatul este de drept in întârziere, fără vreo alta formalitate.
10.2.PrezentuI contract de credit constituie titlu executoriu.
10.3.Modificarea prevederilor prezentului contract poate fi făcuta numai prin acordul ambelor părți, pe baza unui act adițional.
10.4.Prezentul contract de credit intra in vigoare la data semnării lui de ambele părți, dar numai inainte de primirea la Banca a documentelor de garantare a creditului si a celorlalte documente prevăzute in contract.
Prezentul contract de credit s-a încheiat in 3 exemplare, dintre care 2 au fost reținute de banca, iar un exemplar a fost predat împrumutatului, toate având aceeași valabilitate.
încheiat astăzi, 29.09.2000
BANCA, ÎMPRUMUTAT,
Director____________ Director, Președinte, Administrator
Contabil șef Contabil șef
AVIZAT SERVICIUL.JURIDIC,
BANCA AGRICOLA -S.A. SUCURSALA CONSTANTA FILIALA (AGENȚIA) CONSTANTA
-Contractul de credite nr. 2279/2000
Beneficiar S.C. ARGUS S.A.
-Credit aprobat 83.000 mii.lei
-Perioada de creditare 12 luni
-Ultima rata scadenta 30 sept. 2001
GRAFICUL
de acordare si rambursare a creditului pe termen scurt
"BANCA L.S. DIRECTOR autorizate
CONTABIL ȘEF
"ÎMPRUMUTATUL"
L.S. Semnaturi
BIBLIOGRAFIE :
1. Basno Cezar Dardac Nicolae
Floricel Constantin
2. Basno Cezar DardacNicolae
3. Bran Paul
4. Dedu Vasîle
5. Minai T.
Moneda, credit, banci – București 2001
Operațiuni bancare – București 2001
Relații financiar – bancare ale societăților comerciale Bcuresti ,1994
– Gestiune bancara – București 2000
6. Negoescu Gheorghe – Risc si incertitudine in economia
contemporana 1995
7. Stanciu Carpenaru Drept comercial roman
8. Banca Agricola- Manual de creditare 1995
9. BULETIN LEGISLATIV Nr. 9
Septembrie 1996
10. COMISIA NAȚIONALA
DE STATISTICA – Anuarul statistic al României 1996
11. Legea nr. 31/1991, privind constituirea societăților comerciale
12. Legea bancara nr. 58/1998
13. Observatorul financiar 2000
14. Regulamentul de organizare si funcționare al Băncii Agricole din 2000
15. Revista Capital 2000
16. Revista Piața Financiara 2000
17. Statutul Băncii Agricole aprobat prin HG nr. 1196/1990
118
BIBLIOGRAFIE
BASNO CEZAR – Moneda, credit, banci
DARDAC NICOLAE, Bucuresti 2001
FLORICEL CONSTANTIN
2. BASNO CEZAR – Operatiuni bancare
DARDAC NICOLAE Bucuresti 2001
3. BRAN PAUL – Relatii financiar – bancare
ale societatilor comerciale
Bucuresti 1994
4. DEDU VASILE – Gestiune bancara
Bucuresti 2000
5. MIHAI T. – Finante si gestiune financiara
Bucuresti 1994
6. NEGOIESCU GHEORGHE – Risc si incertitudine in
economia contemporana 1995
7. STANCIU CARPENARU – Drept comercial roman
8. BANCA AGRICOLA – Manual de creditare 1995
9. BULETIN LEGISLATIV – Septembrie 1996
NR. 9
10. COMISIA NATIONALA – Anuarul statistic al Romaniei
DE STATISTICA 1996
11. Legea nr. 31/1991, prvind constituirea societatilor comerciale;
12. Legea bancara nr. 58/1998;
13. Observatorul financiar 2000;
14. Regulamentul de organizare si functionare al Bancii Agricole din 2000;
15. Revista “Capital” 2000;
16. Revista “Piata financiara” 2000;
17. Statutul Bancii Agricole aprobat prin HG. Nr. 1196/1990.
117
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: .studiu Privind Creditarea Sc (ID: 130403)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.