Studiu Privind Controlul Calitatii Si Sigurantei Produselor de Origine Nonanimala din Judetul Vaslui

Studiu privind controlul calității și siguranței produselor de origine nonanimală

din județul Vaslui

LISTA FIGURILOR

Figura.4.1. Structura activității de procesare a alimentelor de origine nonanimală la 31.12.2014 28

Figura. 4.2. Structura activitatii de fabricare a painii si produselor proaspete de patiserie 29

Figura 4.3. Evoluția înregistrărilor activității de fabricare a pâinii și produselor proaspete de patiserie în perioada 2007-2014………………………………………………………………………………………..30

Figura 4.4. Stadiul implentarii HACCP în unitățile de producție de origine nonanimală………….32

Figura. 6.1. Evolutia controalelor efectuate în unitățile din sectorul alimentar de origine nonanimală în perioada 2012-2014 49

Figura 6.2. Evoluția sancțiunilor în unitătile din sectorul alimentar de origine nonanimală în perioada 2012-2014 50

Figura 6.3. Ponderea sanctiunilor aplicate in perioada 2012-2014 50

Figura. 6.4. Ponderea deficiențelor constate in unitatile de productie de origine nonanimala,in perioada 2012-2014 ………………………………………………………………………………………………………52

LISTA TABELELOR

Tabelul.4.1. Evoluția înregistrărilor activității de fabricare a pâinii și produselor proaspete de patiserie în perioada 2007-2014 29

Tabelul.4.2. Evoluția numerica a unitatilor de fabricare a pâinii și produselor proaspete de patiserie în perioada 2007-2014 30

Tabelul 4.3. Stadiul actual al implementării sistemului HACCP în unitățile de producție 33

Tabelul 4.4. Clasificarea riscului privind unitățile de producție 34

Tabelul.6.1. Controale conform Ord. 113/2008 48

GLOSAR DE TERMENI

REG(CE) 852/2004-Reguli generale pentru igiena produselor alimentare

igiena alimentelor –măsurile și condițiile necesare pentru controlul riscurilor și pentrua se asigura calitatea de propriu pentru consum uman a unui produs alimentar, în concordanță cu destinația prestabilită a acestuia;

autoritate competentă – ANSVSA, denumită în continuare Autoritatea, competentă pentru implementarea, coordonarea implementării și asigurarea conformității cu prevederile prezentei hotărâri sau orice altă autoritate căreia i-a fost delegată acea competență.

acțiune corectivă – acțiune pentru a elimina cauza unei neconformități detectate sau a altei situații nedorite;

contaminare – prezența sau introducerea unui risc;

control oficial – orice formă de control pe care îl efectuează autoritatea competentă ori Comisia Europeană împreună cu statele membre ale Uniunii Europene, pentru verificarea conformității cu legislația în domeniul alimentelor;

deficiențe – nerespectarea în totalitate a cerințelor stabilite prin legislația sanitar veterinară și pentru siguranța alimentelor;

inspecție – examinarea oricărui aspect privind alimentele pentru a se verifica faptul că astfel de aspecte sunt conforme cu cerințele legislației în domeniu;

inspector – persoană cu atribuții conform normativelor sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor să execute actul de inspecție/control;

lanț alimentar – succesiune de etape și operații implicate în producerea, procesarea, distribuția, depozitarea și manipularea alimentului și ingredientelor sale, de la producția primară până la consum;

legislație – totalitatea actelor normative specifice tematicii în baza căreia se efectuează inspecția;

limită critică – criteriu care separă acceptabilitatea de inacceptibilitate;

măsură de control – orice acțiune sau activitate care poate fi utilizată pentru a preveni, elimina sau reduce manifestarea unui factor de risc important;

monitorizare – succesiune planificată a observării sau măsurării parametrilor de control pentru a stabili dacă un punct critic de control este ținut sub control;

neconformitate – neconformitate cu legislația în domeniul alimentelor;

ordonanță de suspendare a activității – documentul oficial emis de către DSVSA prin care se suspendă activitatea unei persoane fizice sau juridice pe un termen stabilit, parțial sau pe un anumit segment de activitate;

ordonanță de interzicere a activității – document oficial emis de către DSVSA prin care se interzice activitatea unei persoane fizice sau juridice pe un termen stabilit, parțial sau pe un anumit segment de activitate;

prelevare de probe pentru analiză – recoltarea de probe de alimente sau de orice alte substanțe reprezentative pentru producerea, prelucrarea și distribuția alimentelor (inclusiv din mediul înconjurător), cu scopul de a se verifica prin analiza conformitatea cu legislația în domeniu;

proces verbal de constatare și sancționare a contravenției – document oficial autentic și cu forță probantă prin care se declanșează și la care se raportează activitatea de tragere la răspundere a celui care a săvârșit contravenția;

produs finit – produs care nu va mai suferi procesare sau transformare ulterioară de către organizație;

program preliminar (PRP) – condiții și activități de bază care sunt necesare pentru a menține un mediu igienic pe tot parcursul lanțului alimentar adecvat pentru producția, manipularea și furnizarea de produse finite sigure și alimente sigure pentru consumul uman;

program preliminar operațional (PRP operațional) – PRP identificat prin analiza pericolelor ca fiind esențial pentru controlul probabilității de manifestare a pericolelor pentru siguranța alimentului în produs și/sau contaminarea sau proliferarea pericolelor pentru siguranța alimentului în produs sau în mediul de procesare;

punct critic de control (PCC) – un punct sau o etapă care conduce la eliminarea sau reducerea riscurilor până la un nivel acceptabil.

reținere oficială (sechestrare) – procedură prin care autoritatea competentă dispune ca alimentele să nu fie deplasate ori falsificate până la luarea unei decizii cu privire la destinația acestora;

siguranță aliment – concept conform căruia produsul alimentar nu va dăuna consumatorului dacă este preparat/consumat potrivit utilizării prevăzute;

trasabilitate – posibilitatea identificării și urmăririi pe parcursul tuturor etapelor de procesare, prelucrare și distribuție a unui aliment, a hranei pentru animale, a unui animal destinat pentru producția de alimente sau a unei substanțe ce urmează a fi încorporată ori poate fi încorporată intr-un aliment sau hrană pentru animale.

produse neprocesate – produse alimentare ce nu au fost supuse procesării și care includ produse ce au fost divizate, porționate, tăiate, decapitate, feliate, dezosate,tocate,jupuite, mărunțite, tranșate, curățate, fasonate, decojite, măcinate, răcite, congelate, congelate profund sau dezghețate;

produse procesate – produse alimentare ce rezultă din procesarea produselor neprocesate.Aceste produse pot conține ingrediente ce sunt necesare pentru prelucrarea lor sau pentru a induce caracteristici specifice.

LISTA ABREVIERILOR

ANSVSA- Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru siguranța alimentelor

DSVSA – Direcția Sanitară Veterinară și pentru siguranța alimentelor

EN – Standard european

GMP – Ghid de bune practici de producție

GHP – Ghid de bune practici de igienă

HACCP – Analiza riscurilor și punctele critice de control

HG – Hotărârea Guvernului României

ISO – Organizația Internațională de Standardizare

Ord ANSVSA – Ordinul Președintelui ANSVSA

OG – Ordonanța Guvernului României

PRP – Program preliminar

PCC – Punct Critic de Control

PG – Procedură generală

PO – Procedură Operațională

Reg CE – Regulamentul Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene

SR – Standard român

UE – Uniunea Europeană

PARTEA I

CONSIDERAȚII GENERALE

INTRODUCERE

Siguranța alimentelor a devenit o problemă importantă pentru Uniunea Europeană.Modificările ce intervin în sistemul de furnizare a alimentelor (creșterea foarte mare a unităților din domeniul alimentar), în situația demografică (îmbătrânirea populației), în situația socială,în comportamentul alimentar precum și în stilul de viață,în condițiile de mediu (creșterea poluării,modificările climatice) dar și în modificările sistemelor de producție(tehnici de prelucrare ușoare) îngreunează producția unor alimente sigure.

Pentru a garanta siguranța produselor alimentare se iau în considerare toate etapele lanțului alimenta ca un proces continuu, pornind de la și incluzănd producția primară și terminând cu și incluzând vânzarea sau furnizarea de produse alimentare direct către consumatori, deoarece fiecare element poate avea un impact potențial asupra siguranței în sine a produselor alimentare.

Legislația comunitară privind produsele alimentare se bazează pe principiul potrivit căruia operatorii din domeniul alimentar au responsabilitatea în toate etapele proceselor de producție, prelucrare și distribuție din cadrul activităților aflate sub controlul lor,aceștia având și obligația să asigure că produsele alimentare satisfac cerințele legislației referitoare la alimente.

Necesitatea aplicării unor programe adecvate în vederea obținerii de alimente sigure impune implementarea unui sistem de asigurare a inocuității produselor alimentare, sistem care implică identificarea, evaluarea și ținerea sub control a riscurilor prezente în procesul de fabricație.

Sistemul HACCP (analiza pericolelor și controlul acestora în punctele critice) poate să atingă acest deziderat,iar dacă este aplicat și menținut corespunzător va da rezultatele așteptate.

O aplicare cu succes a sistemului HCCP necesiă implicarea și angajarea totală a managementului și a forței de muncă.Totodată solicită o abordare multidisciplinară;această abordare ar trebui să includă, atunci când este cazul, expertiză în agronomie,igienă veterinară,producție, sănătate publică, microbiologie, tehnologie alimentară, sănătatea mediului, chimie și inginerie.

Sistemul HACCP nu trebuie considerat un mecanism de autoreglementare și nu trebuie să înlocuiască controalele oficiale (Reg CE 852/2005).

În lucrarea de față am încercat să redau o imagine cât mai reală de obținere în unitățile de producție din județul Vaslui, a produselor alimentare sigure și de calitate comparabilă cu cele de pe piața europeană, cât și capacitatea autorităților competente de a aplica legislația europeană și de a verifica respectarea ei.

Aceeastă lucrare cuprinde 6 capitole.

Prima parte cuprinde capitolele 1 și 2 cu aspecte generale privind calitatea și siguranța alimentelor și cadrul legislativ național și internațional care reglementează acest domeniu.

Partea a doua, capitolul 3 prezintă cadrul cadrul organizațional și instituțional în care se desfășoară studiul împreună cu obiectivele și metodologia de lucru, iar capitolele 4, 5, 6 încearcă să surprindă o imagine a activității de producție a unităților din județul Vaslui, iar apoi să descrie modul cum se desfășoară un control oficial într-o unitate din domeniul alimentar și în mod special controlul unui sistem HACCP, inclusiv constatările finale rezultate în urma verificărilor efectuate, iar în ultimul rând să descrie măsurile care se aplică în cazul constatării deficiențelor și se analizează sancțiunile aplicate.

Cu ajutorul rezultatelor acestui studiu încercăm să ne facem o imagine cât mai exactă despre evoluția industriei alimentare de origine nonanimale din județul nostru, atât ca structură cât și ca posibilități de obținere a produselor alimentare sigure și de calitate.

CAPITOLUL 1. SISTEME DE MANAGEMENT AL SIGURANȚEI ALIMENTARE ȘI ROLUL LOR ÎN ASIGURAREA CALITĂȚII ȘI SIGURANȚEI ALIMENTELOR

1.1.Calitatea și siguranța produselor alimentare în viziunea Politicii Europene pentru Calitate

Noua Viziune Europeană pentru Calitate cultivă conceptul Made in Europe care va deveni sinonim cu standarde înalte, etică în management, colaborare și parteneriate de calitate între sectoarele publice și private.Acest concept va fi emblema modernă a produselor și serviciilor oferite de europeni întregului comerț internațional, o filosofie a calității și respectului față de consumator și față de protecția consumatente de a aplica legislația europeană și de a verifica respectarea ei.

Aceeastă lucrare cuprinde 6 capitole.

Prima parte cuprinde capitolele 1 și 2 cu aspecte generale privind calitatea și siguranța alimentelor și cadrul legislativ național și internațional care reglementează acest domeniu.

Partea a doua, capitolul 3 prezintă cadrul cadrul organizațional și instituțional în care se desfășoară studiul împreună cu obiectivele și metodologia de lucru, iar capitolele 4, 5, 6 încearcă să surprindă o imagine a activității de producție a unităților din județul Vaslui, iar apoi să descrie modul cum se desfășoară un control oficial într-o unitate din domeniul alimentar și în mod special controlul unui sistem HACCP, inclusiv constatările finale rezultate în urma verificărilor efectuate, iar în ultimul rând să descrie măsurile care se aplică în cazul constatării deficiențelor și se analizează sancțiunile aplicate.

Cu ajutorul rezultatelor acestui studiu încercăm să ne facem o imagine cât mai exactă despre evoluția industriei alimentare de origine nonanimale din județul nostru, atât ca structură cât și ca posibilități de obținere a produselor alimentare sigure și de calitate.

CAPITOLUL 1. SISTEME DE MANAGEMENT AL SIGURANȚEI ALIMENTARE ȘI ROLUL LOR ÎN ASIGURAREA CALITĂȚII ȘI SIGURANȚEI ALIMENTELOR

1.1.Calitatea și siguranța produselor alimentare în viziunea Politicii Europene pentru Calitate

Noua Viziune Europeană pentru Calitate cultivă conceptul Made in Europe care va deveni sinonim cu standarde înalte, etică în management, colaborare și parteneriate de calitate între sectoarele publice și private.Acest concept va fi emblema modernă a produselor și serviciilor oferite de europeni întregului comerț internațional, o filosofie a calității și respectului față de consumator și față de protecția consumatorului, prin produsul și serviciul european oferit spre consum (Agape Comșa Dana și col., 2000).

Obiectivul principal al politicii Uniunii Europene în privința siguranței alimentare este de a atinge cel mai înalt grad posibil în ceea ce privește protejarea sănătății și a intereselor consumatorilor, în paralel cu asigurarea unei bune funcționări a pieței unice.În acest sens,UE a elaborat un sistem legislativ cuprinzător cu privire la siguranța alimentară, care este în permanență monitorizat și adaptat corespunzător cerințelor; de asemenea, elaborează și monitorizează respectarea standardelor de control în ceea ce privește igiena alimentelor și a produselor alimentare, sănătatea și bunăstarea animalelor, aspectelor fitosanitare și prevenirea riscurilor de contaminare cu substanțe externe.

La începutul anilor 2000, a apărut un concept integrator,” De la fermă la consumator”

garantând astfel un înalt nivel de siguranță pentru alimentele și produsele alimentare comercializate în cadrul UE, în toate etapele lanțului de producție și de distribuție (Pop Cecilia și col., 2013).

1.2. Sistemul HACCP- concept, reglementare, avantaje

Conceptul HACCP a apărat în anul 1959 în SUA, fiind folosit pentru prima dată de Corporația Pillsbury, Laboratoarele NASA și Laboratoarele armatei SUA pentru proiectarea și realizarea alimentației astronauților care prevedea un grad de siguranță a produselor alimentare utilizate în zborurile cosmice de 100%.

Datorită faptului că acest concept s-a demonstrat a fi un instrument extrem de valoros și eficace în obținerea de alimente sigure, a început să fie folosit și în industria americană de conserve la începutul anilor 1970, ca apoi să se extindă practic în toate domeniile de procesare din industria alimentară ca sistem de asigurare a siguranței alimentare.

Principiile de bază care stau la baza conceptului HACCP nu au fost noi, dar introducerea acestui concept in procesarea produselor alimentare a semnalat o deplasare de accent in ceea ce privește modul de abordare a acestei problematici de la testarea produsului finit la controlul preventiv al aspectelor critice a producției alimentare.

Conceptul HACCP devenit sinonim cu SIGURANȚA ALIMENTELOR, este recunoscut pe plan mondial ca o abordare SISTEMATICA si PREVENTIVA a pericolelor potentiale de natura microbiologica, chimica si fizica abordate intr-un proces coerent de anticipare si prevenire inainte de inspecția si testarea produsului finit.

Acest sistem furnizează cel mai inalt grad de siguranța produselor fabricate si asigura diminuarea dependentei deciziei finale privind siguranța acestuia de inspecția si testarea finala.

HACCP asigura controlul tuturor proceselor de pe fluxul tehnologic de fabricație prin utilizarea controlului operativ si / sau a tehnicilor de monitorizare continua la nivelul punctelor critice stabilite

Principiul pe baza caruia funcționează deci sistemul HACCP este:

„Construiește calitatea si siguranța intr-un produs, inainte de inspectarea produsului finit”

Principiul descrie de fapt contribuția acestui sistem in ceea ce privește rolul preventiv in realizarea siguranței alimentelor.

Este cunoscut faptul ca un sistem de management al calitatii este folosit pentru a obține si menține un nivel de calitate declarat de producător.

Aspectele referitoare la siguranța produselor alimentare fabricate sunt întotdeauna o componenta a acestei calitati.Acestea reprezintă pe de o parte, baza cerințelor de calitate referitoare la produs impuse de cumpărător si pe de alta parte minimum de cerințe stabilite de sistemul legislativ pentru siguranța alimentelor.

Cerințele pentru siguranța produsului alimentar sunt de aceea obiect al sistemului de management al calitatii. La baza acestei abordări sta conceptul integrării celor doua sisteme, HACCP si Sistemul de Management al Calitatii, care in cazul producției de bunuri alimentare nu se justifica a fi tratate separat.

In abordarea integrata a Sistemului HACCP si a Sistemului de Management al Calitatii, se pot obține efecte sinergice care vor fi tratate pe larg in acest curs.

Sistemul HACCP, constituie .piatra de temelie a siguranței alimentare” prin fundamentul sau științific, este o metoda de lucru recunoscuta internațional, si este evaluat ca fiind cel mai bun sistem de siguranța alimentelor realizat la zi.

HACCP este necesar firmelor producătoare de produse alimentare sa-si analizeze procesele intr-o maniera raționala, științifica in scopul identificării punctelor critice de control, stabilirii limitelor critice, monitorizării procedurilor de lucru.

Un aspect vital al responsabilității producătorilor este sa-si stabilească si sa-si mențină înregistrări din care sa rezulte conformitatea cu cerințele, inspectarea limitelor critice stabilite, ceea ce face din acest sistem un proces continuu de “Inspecție” .

Planurile pentru siguranța alimentului si HACCP trebuie sa reprezinte de fapt „institutionalizarea filozofiei de prevenire”.

In concluzie aplicarea unui sistem HACCP intr-o companie va permite producătorului:

sa-si determine singur conformitatea produselor fabricate cu reglementările legale si sa ia masurile corective ce se impun inainte ca agențiile de reglementare sa intervină, sau ca imaginea firmei in fata consumatorilor sa fie afectata;

sa acționeze preventiv, ceea ce il face mult mai eficace pentru a se asigura ca alimentele fabricate sunt sigure.

Sistemul HACCP isi demonstrează forța, pornind de la un principiu simplu si anume ca:

„ cel mai bun drum pentru a oferi produse alimentare sigure de înalta calitate este sa construiești siguranta de-a lungul proceselor, prin prevenirea problemelor încă de la apariția lor”.

Necesitatea si oportunitatea implementării sistemului HACCP:

este necesar pentru asigurarea respectării reglementarilor legale specifice;

asigura credibilitate produselor firmei pe piața;

este comparabil pentru garantarea Siguranței produselor cu aplicarea unui sistem TQM (Managementul Calitatii Totale) conform seriei standardelor ISO;

este o alternativa viabila in managementul Siguranței alimentului;

este parte integranta a celorlalte sisteme de management din cadrul organizației.

Condiții de aplicare:

Aplicarea unui sistem HACCP intr-o organizație se poate face numai in firmele care:

lucrează in condiții tehnice si tehnologice care respecta bunele practici de procesare (GMP) si prevederile legale referitoare la producerea igienica a alimentelor;

au un grad corespunzător de implementare a acestor prevederi;

este asigurat acordul si implicarea directa a conducerii organizației si a personalului operativ in aceste procese;

au o abordare multidisciplinara a proceselor din firma care sa includă in mod corespunzător cunoștințe de: agronomie, medicina veterinara, microbiologic, sanatate publica, tehnologie alimentara, sanatatea mediului înconjurător, chimie etc.

În România, ANSVSA este principal instituție de reglementare în domeniul sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor, care coordonează toate activitățile în acest domeniu, de la producerea materiilor prime până la consummator.

Î n țara noastră, principalele referințe normative în vigoare pentru implementarea unui sistem de management al siguranței alimentare bazat pe principiile HACCP includ:

Legea 150/2004 privind siguranța alumentelor și a hranei pentru animale, cu modificările și completările ulterioare (transpune Reg CE 178/2002)

HG 924/11/08/2005 privind aprobarea Regulilor generale pentru igiena produselor alimentare (transpune Reg CE 852/2004)

HG 925/08/2005 pentru aprobarea regulilor privind controalele oficiale efectuate pentru a se asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și cea privind alimentele și cu regulile de sănătate și de protecție a animalelor (transpune Reg CE 882/2004)

HG 954/2005 privind aprobarea Regulilor specific de igienă pentru alimentele de origine animal (transpune Reg CE 853/2004)

HG 955/2005 privind controlul official al produselor alimentare de origine animal (transpune Reg CE 854/2004)

Pe lângă documente care reglementează calitatea, o deosebită importanță pentru operatorii din lanțul alimentar prezintă și documentele care prescriu aspect referitoare la calitatea și siguranța produselor, cum sunt de exemplu următoarele standarde:

SR 13462-1:2002 Igienă alimentară- principii generale

SR 13462-2: 2002 Igienă agroalimentară.Sistemul de analiza riscului și punctele critice de control (HACCP) și ghidul de aplicare al acestuia

SR 13462- 3: 2002 Igienă agroalimentară.Principii de stabilire a criteriilor microbiologice pentru alimente

SR ISO 22000:2005 – Sisteme de management al siguranței alimentului.Cerințe pentru orice organizație din domeniul alimentar.

1.3.Implementarea și Certificarea Sistemelor HACCP

Conform ISO 22000, Programele preliminare(PRP) reprezintă condiții și activităti de bază care sunt necesare pentru a menține un mediu igienic pe tot parcursul lanțului alimentar adecvat pentru producția, manipularea și furnizarea de produse finite sigure și alimente sigure pentru consum uman.

Sistemul HACCP nu înlocuiește cerințele regulilor de igienă alimentară ci numai o parte din ansamblul măsurilor care să asigure siguranța alimentului.Asadar, înainte de a implementa sistemul HACCP, trebuie să ne asigurăm de existența și funcționalitatea programelor preliminare de igienă alimentară.

Alte cerințe legislative cum sunt cele conținute în articolele 18 și 19 din REG CE 178/2002, privind trasabilitatea produselor alimentare și retragerea de pe piață a produselor neconforme, pot fi de asemenea considerate cerințe preliminare.

Principiile generale de igienă alimentară sunt stabilite de Codex Alimentarius prin “Codul internațional recomandat de bune practici”.

Implementarea și certificarea unui sistem de management al siguranței alimentelor într-o organizație devine o sarcină mult mai ușoară atunci când în organizația respectivă există implementat un sistem de management al calității corespunzător standardelor ISO 9000, respective cu SR EN ISO 9001.Sistemul de management al calității asigură o bază solidă și furnizează multe elemente de susținere necesare Sistemului de management al siguranței alimentare.

Asocierea principiilor HACCP cu sistemele calității conform standardelor ISO 9000, este o trăsătură specifică a aplicării sistemelor calității totale în domeniul producției alimentare, în țările UE (Pop Cecilia și col., 2013).

Avantajele implementării sistemului HACCP intr-o organizație:

furnizează cel mai înalt grad de siguranța produselor alimentare fabricate;

asigura un răspuns rapid si la timp la problemele referitoare la siguranța alimentelor;

diminuează dependenta de decizia privind garantarea siguranței produselor fabricate, de inspecția si / sau testarea finala;

se poate aplica pe intreg lanțul alimentar de la materia prima la produsul finit;

asigura o mai eficienta utilizare a resurselor, rezultând economii substanțiale in sectoarele de procesare prin reducerea pierderilor de orice fel;

asigura creșterea responsabilității si a gradului de control la nivelul acestui sector de activitate;

asigura o mai mare responsabilitate persoanelor implicate pe intreg lanțul alimentar in garantarea si înțelegerea problematicii referitoare la SIGURANȚA ALIMENTELOR;

asigura creșterea increderii consumatorilor in produsele firmei;

sistemul HACCP poate fi actualizat ori de cate ori apar schimbări datorate noutăților tehnice in proiectarea echipamentelor si a dezvoltărilor tehnologice.

asigură conformitatea cu legislația în vigoare

mai bună comunicare cu autoritățile competente(DSP,DSV,OPC)

se bazeaza pe o abordare sistematica a informațiilor științifice si tehnice la zi in domeniul alimentar;

Sistemele de management al siguranței alimentelor care utilizează cerințele din SR ISO 22000:2005 se pot implementa integrat cu ISO 9001, ISO 14001, OHSAS 18001.Cea mai bună dovadă de implementare a sistemului HACCP este certificarea.Certificarea reprezintă recunoașterea de o terță parte că organizația aplică un Sistem de management al siguranței alimentului în conformitate cu cerințele SR ISO 22000:2005.

Pentru a se certifica o organizație trebuie să:

documenteze un sistem de management al siguranței alimentului

implementeze un sistem de management al siguranței alimentului

solicite unui Organism de Certificare evaluarea sistemului de management al siguranței alimentului

să mențină și să îmbunătățească continuu sistemul

Avantajele certificării unui sistem de management al siguranței alimentului sunt:

furnizarea de produse sigure pe piață

responsabilizarea tuturor angajaților într-un mod clar și documentat (fișa postului)

comunicarea eficientă cu clienții și celelalte interesate de-a lungul lanțului alimentar

conformitatea cu legislația în vigoare din domeniul alimentar

scăderea neconformităților, fidelizarea clienților

prestigiu generat de imaginea asociată unei companii certificate

ajută firmele autohtone din industria alimentară să devină competitive pe piața internațională (Pop Cecilia,2008).

CAPITOLUL 2. CADRUL LEGISLATIV NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL

2.1.Cadrul legislativ european din domeniul siguranței alimentelor

Siguranța alimentelor a devenit o problemă importantă pentru Uniunea Europeană.Modificările ce intervin în sistemul de furnizare a alimentelor (creșterea foarte mare a unităților din domeniul alimentar), în situația demografică (îmbătrânirea populației), în situația socială, în comportamentul alimentar precum și în stilul de viață, în condițiile de mediu (creșterea poluării, modificările climatice) dar și în modificările sistemelor de producție (tehnici de prelucrare ușoare) îngreunează producția unor alimente sigure.

Pentru a garanta siguranța produselor alimentare se iau în considerare toate etapele lanțului alimenta ca un proces continuu, pornind de la și incluzănd producția primară și terminând cu și incluzând vânzarea sau furnizarea de produse alimentare direct către consumatori, deoarece fiecare element poate avea un impact potențial asupra siguranței în sine a produselor alimentare.

Legislația comunitară privind produsele alimentare se bazează pe principiul potrivit căruia operatorii din domeniul alimentar au responsabilitatea în toate etapele proceselor de producție, prelucrare și distribuție din cadrul activităților aflate sub controlul lor,aceștia având și obligația să asigure că produsele alimentare satisfac cerințele legislației referitoare la alimente.

Legislația privind siguranța alimentelor are ca scop asigurarea unui nivel înalt de protecție a vieții și sănătății publice luând în considerare protejarea sănătății și bunăstării animalelor, precum și sănătatea plantelor și a mediului.Abordarea integrată “de la fermă la furculiță” reprezintă principiul general al politicii Uniunii Europene în ceea ce privește siguranța alimentelor.

Legea generală este reprezentată de REG(CE) 178/2002 din 28 ianuarie 2002 care stabilește principiile generale și cerințele legii alimentelor.

Conținut:

Stabilește principiile generale care reglementează alimentele și hrana pentru animale în general și siguranța acestora în special, la nivel comunitar și național în cadrul UE.Acesta stabilește de asemenea procedurile pentru problemele care au un impact direct sau indirect asupra siguranței alimentelor și a hranei pentru animale;

Stabilește definițiile, principiile și obligațiile acoperind toate etapele lanțului alimentar;

Instituie Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor;

Stabilește un sistem cuprinzător de trasabilitate astfel încât să se poată face retrageri orientate, cu precizie și cu un scop bine determinat sau sa se ofere informații consumatorilor sau inspectorilor responsabili cu controlul alimentelor;

Institue Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje ca sistem de comunicare a riscului;

Stabilește principiile generale de management al crizelor din domeniul alimentar.

Acest Regulament este transpus în România prin Legea nr. 150/2004 privind siguranța alimentelor și a hranei pentru animale.

În vederea facilitării implementării acestui Regulament, Comisia Europeană a elaborat “Ghidul de implementare a articolelor 11, 12, 16, 17, 18, 19 și 20 din Reg(CE) 178/2002 privind reglementări generale pe domeniu alimentelor (Rusu L și col.,2010).

La data de 29 aprilie 2004, Parlamentul European și Consiliul au adoptat “Pachetul legislativ privind igiena alimentelor”.

Aceste reglementări sunt:

R CE 852/2004 (Igiena alimentelor) transpusă prin HG 924/2005

R CE 853/2004 (igiena alimentelor de origine animală) transpusă prin HG 954/2005

R CE 854/2004 (controlul oficial al alimentelor de origine animală) prin HG 955/2005,

R CE 882-2004 (controlul oficial al alimentelor și furajelor) prin HG 925/2005

D 2004/41 (abrogarea a 17 directive EU- nu este necesară transpunerea)

Aceste noi regulamente reprezintă o schimbare a modului de abordare a politicii privind igiena alimentelor, obiectivul major fiind simplificarea legislației existente făcând-o mai coerentă prin separarea diferitelor domenii (sănătate publică, sănătate animală și controale oficiale) și prin concentrarea asupra obiectivelor de îndeplinit de către operatorul din domeniul alimentar.

Pentru a garanta siguranța alimentelor în toate etapele lanțului alimentar, de la locul de producție primară până la consumatorul final este necesară o abordare integrată a acestuia.Fiecare operator din sectorul alimentar de-a lungul lanțului are responsabilitatea asigurării respectării siguranței alimentelor.

2.2.Cadrul legislativ național

Reg(CE) 882/20042004 (controlul oficial al alimentelor și furajelor) prin HG 925/2005:

norme generale pentru desfășurarea controalelor oficiale în vederea verificării respectării normelor care vizează în special prevenirea, eliminarea sau reducerea la niveluri acceptabile a riscurilor care ar putea apărea pentru oameni și animale, fie direct, fie prin mediu precum și garantarea practicilor loiale în comerțul cu alimente și cu hrană pentru animale și de asemenea protejarea intereselor consumatorilor, inclusive etichetarea corespunzătoare a alimentelor și a hranei pentru animale, care să cuprindă și orice alte forme de informații necesare pentru consumator;

obligații generale cu privire la organizarea de controale oficiale în funcție de riscuri și cu o frecventă corespunzătoare astfel încât să atingă obictivele prezentului regulament;

cerințe pentru personalul care efectuează controale oficiale,precum și formarea și instruirea personalului de control;

metode de prelevare de probe și analiză;

principii pentru elaborarea planurilor de control naționale anuale și multianuale;

condiții de import pentru alimente și hrana pentru animale.

Reg( CE) 852/2004 (Igiena alimentelor) transpusă prin HG 924/2005 stabilește normele generale pentru operatorii din sectorul alimentar privind igiena produselor alimentare, ținând cont de următoarele principii:

responsabilitatea principală pentru siguranța alimentelor revine operatorului din sectorul alimentar;

siguranța alimentelor sa fie asigurată de-a lungul lanțului alimentar;

este important să se mențină lanțul termic;

aplicarea generală a procedurilor bazate pe principiile HACCP, împreună cu utilizarea unor bune practici de igienă;

este necesară stabilirea criteriilor microbiologice și a cerințelor de control al temperaturii pe baza evaluării științifice a riscurilor;

este necesar să se verifice dacă alimentele importate respectă cel puțin aceleași norme sanitare ca cele produse în Comunitate sau norme echivalente.

Reg(CE) 853/2004 (igiena alimentelor de origine animală) transpusă prin HG 954/2005

Prezentul regulament stabilește norme specifice care se aplică produselor alimentare de origine animală.Acceste norme le completează pe cele stabilite de Reg(CE) 852/2004.

Reg(CE) 854/2004 (controlul oficial al alimentelor de origine animală) prin HG 955/2005

Prezentul regulament stabilește norme specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală.

Principala referire din legislația românească care face trimitere directă la obligativitatea implementării sistemului HACCP se regăsește în HG 924/2005(HG 924/2005, art.5, alin.1)

PARTEA A II – A

CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3. CADRUL ORGANIZAȚIONAL ȘI INSTITUȚIONAL. OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA STUDIULUI

3.1. CADRUL ORGANIZAȚIONAL ȘI INSTITUȚIONAL

Județul Vaslui este situat în Estul României, având graniță externă cu Republica Moldova la nivelul căreia există 1 PIF (punct de trecere frontieră) cu servicii veterinare permanente.

Vecinătățile interne sunt cu jud. Iași, Bacău, Neamț ,Vrancea, Galați.

Activitatea DSVSA Vaslui se desfășoară astfel:

Supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, identificarea și înregistrarea bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor , activitate desfășurată de către serviciile tehnice din DSVSA și medicii veterinari de liberă practică din teritoriu.

Siguranța alimentelor de origine animală și non-animală asigurată prin controale oficiale și prin testarea criteriilor microbiologice și fizico-chimice, prin controlul reziduurilor de produse medicinale veterinare la animalele vii și la produsele de origine animală și non animală ,precum și al contaminanților.

Cele două componente pe care se sprijină activitatea DSVSA au în vedere punerea în aplicare a legislației sanitare veterinare comunitare și naționale, urmărind implementarea principiului european al trasabilității „de la furcă la furculiță”.

Activitatea DSVSA Vaslui urmărește implementarea legislației sanitare veterinare comunitare transpusă în legislația comunitară și națională în domeniul sanitar veterinar având la bază Programul de supraveghere și control anual desfășurat în sensul respectării prevederilor Hotărârea Guvernului nr. 341/2012 și ale ordinului ANSVSA nr. 43/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a:

Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor pentru anul 2015,

Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor.

Pentru închiderea unor alerte în timp util este nevoie de analize rapide și eficiente și de o reacție rapidă a personalului de specialitate în vederea închiderii rapide a alertelor și a evitării oricărui risc potențial asupra sanatății consumatorilor din județul Vaslui.

S-au efectuat controale permanente de către serviciile cu responsabilitate în acest sens din cadrul DSVSA Vaslui cu privire la modul de efectuare a operațiunilor de supraveghere de către medicii veterinari imputerniciți cât și asupra modului în care se desfasoară activitatea în unitațile care procesează, depozitează, transportă și comercializează alimente.

Directorul executiv al D.S.V.S.A. conduce, organizează și controlează direct activitatea următoarelor Servicii/ Birouri/Compartimente, după caz:

Serviciul Laborator, care cuprinde Compartimentul Siguranța Alimentelor și Compartimentul de Sănătate Animală;

Compartimentul Audit Tehnic;

Serviciul Inspecții;

Compartimentul Audit Public Intern;

Compartimentul Juridic și Resurse Umane;

Serviciul Economic și Administrativ, care cuprinde Compartimentul Buget-Finanțe, Compartimentul Contabilitate și Compartimentul Investiții Achiziții Patrimoniu și Administrativ;

Compartimentul Registratură/Arhivă;

Compartimentul Comunicare și Relații cu Mass – Media;

Celula de Criză – colectiv temporar care se activează ori de câte ori situația o impune;

Unitatea de Identificare și Evaluare a Riscului – colectiv temporar care se activează ori de câte ori situația o impune;

Unitatea Operațională Locală – colectiv temporar care se activează ori de câte ori situația o impune;

Directorul executiv adjunct organizează, coordonează, îndrumă și controlează direct activitatea următoarelor Servicii/ Birouri/ Compartimente, după caz:

Serviciul de Sănătate și Bunăstare a Animalelor, Monitorizare Boli, care cuprinde : Biroul de Sănătate a Animalelor, Monitorizare Boli și Programe Veterinare Comunitare Cofinanțate; Compartimentul Bunăstare a Animalelor; Compartimentul Înregistrarea Exploatațiilor și Identificarea Animalelor; Compartimentul Verificare și Control TRACES; și 11 Circumscriptii sanitare veterinare Zonale

Biroul Siguranța Alimentelor de origine animală, care cuprinde 6 consilieri; 7 Circumscripții de Siguranța Alimentelor de Origine Animală din Piețe Agroalimentare si Personal angajat la ord 64/2007 cu modificările și completările în vigoare

Biroul Siguranța Alimentelor de origine non-animală, care cuprinde 4 consilieri și Personal angajat la Ord 113/2008, cu modificarile și completarile în vigoare (www.ansvsa.ro).

3.2. Obiectivele și metodologia studiului

Această lucrare se referă la modul cum s-au desfășurat și finalizat controalele oficiale pentru verificarea sistemului de management al siguranței alimentelor bazate pe principiile HACCP în unitățile de producție a produselor de origine nonanimală în județul Vaslui, în perioada 2012-2014.Aceste informații sunt cuprinse în Rapoartele de activitate anuale ale DSVSA Vaslui.

Datele introduse și prelucrate în lucrare se referă la numărul și obiectul de activitate al operatorilor economici, prezența și gravitatea deficiențelor constatate în raport cu asigurarea calității și siguranței alimentare, numărul și mărimea sancțiunilor aplicate și stadiul implementării sistemului HACCP.Aceste date au fost adaptate,transformate în tabele și grafice,exprimate atât valoric cât și procentual pentru a putea fi analizate și comparate mai ușor.Analiza acestor parametri va permite conturarea unor conluzii care să ducă la atingerea urmatoarelor principii propuse:

verificarea stadiului de implementare a legislației comunitare și în primul rând a REG(CE)852/2004 prin transpunerea legislației europene în legislația națională,aplicarea principiilor HACCP în unitățile de producție;

verificarea capacității autorităților competente de a aplica această legislație și de a verifica respectarea ei prin transpunerea corectă și în timp util a legislației europene, modalitatea de efectuare a controalelor oficiale, eficacitatea acestora, a laboratoarelor de a efectua analize;

capacitatea unităților de producție de a produce alimente sigure și de calitate comparabile cu cele de pe piața europeană –se are în vedere numărul și gravitatea deficiențelor existente în activitatea de procesare, numărul și mărimea sancțiunilor aplicate,stadiul implementării și certificării sistemului HACCP, evoluția acestora în perioada studiată și apariția eventualelor situații de criză (retrageri de pe piață,produse neconforme etc);

influența aderării României la Uniunea Europeană asupra dezvoltării cantitative și calitative a industriei alimentare de origine nonanimală prin evoluția numerică a unităților de producție, diversificarea activității, influența aplicării noilor cerințe legislative etc.

CAPITOLUL 4. ACTIVITATEA DE PROCESARE A ALIMENTELOR DE ORIGINE NONANIMALĂ ÎN JUDEȚUL VASLUI

4.1. Structura activității de procesare a alimentelor de origine nonanimală

În județul Vaslui sunt înregistrate 358 unitați de procesare a alimentelor de origine nonanimală structurate astfel:

Fabricarea biscuiților și a pișcoturilor, fabricarea prăjiturilor și a produselor conservate de patiserie, a produselor uscate de panificație -4

Fabricarea pâinii -34

Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor a produselor proaspete de patiserie -24

Fabricarea produselor de morărit -49

Fabricarea prăjiturilor, a produselor proaspete de patiserie -33

Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor -3

Fabricarea sucurilor de fructe și legume -2

Fabricarea uleiurilor și grăsimilor vegetale -19

Prelucrarea ceaiului și a cafelei -2

Fabricarea condimentelor -2

Fabricarea altor produse alimentare -1

Fabricarea vinurilor din struguri -14

Fabricarea înghețatei -3

Producția de băuturi răcoritoare nealcoolice -2

Producția de alte ape îmbuteliate -18

Depozite de semințe de consum -34

Depozite de legume și fructe -19

Depozite de alte produse alimentare -34

Comerț cu ridicata -40

Unități de îmbuteliere, ambalare -6

Unități pentru producția, procesarea și comercializarea ciupercilor -3

Unități de comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală congelate -11

Figura 4.1. Structura activității de procesare a alimentelor de origine nonanimală la 31.12.2014

Unitățile de fabricare a pâinii și produselor proaspete de patiserie sunt structurate astfel,după cum urmează și în fig. 4.2.

Brutării 37,4 %

Simigerii 26,3 %

Patiserii 36,3 %

Figura 4.2. Structura activitatii de fabricare a painii si produselor proaspete de patisserie

4.2.Evoluția activității de procesare a alimentelor de origine nonanimală în perioada 2007-2014

Odată cu integrarea României în structurile europene, problema siguranței alimentelor devine prioritară, cu atât mai mult cu cât comerțul cu produse alimentare trebuie să se facă în deplină încredere și siguranță.

În figura 4.1. este prezentată ponderea numerică unităților de producție de produse alimentare de origine nonanimală.

Activitatea de fabricare a pâinii și a produselor de panificație a cunoscut în ultimii ani, așa cum se observă și din tabelul 4.1. și figura 4.3 o creștere sinuoasă.Dacă în anul 2007 au fost înregistrate sanitar veterinar conform Ord. 111/2008, un numar de 12 brutării, 3 simigerii și 13 patiserii după cum reiese din tabelul 4.1., în anul urmator numărul acestora a scăzut la jumătate, ajungându-se ca în anul 2014 să fie înregistrate doar 2 brutării, 1 simigerie și 4 unități de patiserie.Această scădere a numărului de unități de producție s-a datorat, în primul rând, noilor cerințe legislative europene și în al doilea rând crizei economice care a cuprins Uniunea Europeană.

Tabelul.4.1.

Evoluția înregistrărilor activității de fabricare a pâinii și produselor proaspete de patiserie

în perioada 2007-2014

Începand cu anul 2011 se observă o ușoară creștere a unităților de producție a covrigilor, acestea având desfacerea produselor finite chiar la punctul de lucru, ducând astfel la creșterea vânzărilor pe fondul adâncirii crizei economice și scăderea puterii de cumpărare a populației.La sfârșitul anului 2014 funcționau în județul Vaslui 21 de simigerii.

O ușoară creștere se observă și în rândul unităților de patiserie, ajungându-se la sfârșitul anului 2014 să avem 33 de unități, conform figurii 4.3.

Tabelul.4.2.

Evoluția numerica a unitatilor de fabricare a pâinii și produselor proaspete de patiserie

în perioada 2007-2014

Figura 4.3. Evoluția înregistrărilor activității de fabricare a pâinii și produselor proaspete de patiserie în perioada 2007-2014

Evoluția unităților de producție a fost puternic influențată de evoluția unităților de panificație și morărit (14% – figura 4.1.) care au înregistrat cele mai semnificative fluctuații.

Creșteri semnificative s-au înregistrat, în rândul unităților de morărit, a fabricării uleiurilor și grăsimilor vegetale, producției de ape îmbuteliate, depozitelor de semințe de consum, depozite de alte produse alimentare, comerț cu ridicata.

Scăderi semnificative se înregistrează în cazul unităților de prelucrare și conservare a fructelor și legumelor, fabricarea sucurilor de fructe și legume, prelucrarea ceaiului și a cafelei, fabricarea condimentelor, fabricarea înghețatei și a unităților pentru producția, procesarea și comercializarea ciupercilor.

4.3. Evoluția și stadiul de implementare a sistemului HACCP în unitățile de procesare a produselor de origine nonanimală

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană obligativitatea aplicării și respectării legislației europene revine operatorilor economici prin implementarea unui sistem de management al siguranței alimentelor bazat pe principiile HACCP.

Reg(CE) 852/2004 nu prevede, în mod specific, natura activităților din industria alimentară, care sunt eligibile pentru implementarea unei procedure simplificate, bazată pe principiile HACCP.Totuși, în contextual general al noilor reguli pentru siguranța alimentelor, impactul cerinței de punere în practică, de implementare și menținere a procedurilor permanente bazate pe principiile HACCP, ar trebui să fie proporțional și să se bazeze pe risc.În mod special, trebuie luate în considerare pericolele asociate anumitor tipuri de alimente și procesul care este aplicat alimentelor, atunci când se iau în considerare procedurile simplificate bazate pe HACCP.

Chiar dacă legislația națională prevede obligativitatea implementării acestor sisteme de management al calității și siguranței alimentare în unitățile de producție, acestea au fost implementate într-un ritm destul de lent.Acest lucru s-a datorat puterii financiare scăzute a agenților economici cât și nivelului scăzut de pregătire în acest domeniu(siguranța alimentară).Nici autoritățile de control,personalul calificat să verifice implementarea sistemului de management bazat pe principiile HACCP, nu erau destul de instruite pentru acest lucru. În domeniul produselor de origine nonanimală, la începutul anului 2007, sistemul HACCP era în curs de implementare.Pentru unitățile care funcționau în clădiri mai vechi acestea trebuiau renovate pentru a îndeplini cerințele obligatorii de igienă alimentară:

cerințe pentru echipament și infrastructură,

cerințe pentru material primă,

manipularea sigură a alimentelor (incluzând ambalarea și transportul),

manipularea deșeurilor alimentare,

procedurile de control al dăunătorilor,

proceduri DDD,

calitatea apei,

mentenanța lanțului frigorific,

sănătatea personalului,

igiena personal,

instruirea.

Aceste cerințe sunt stabilite pentru a controla pericolele, într-un mod general, și sunt prevăzute în legislația europeană.Pot fi suplimentate cu ghiduri de bună practică stabilite de diferite sectoare alimentare.

Alte cerințe ale legislației comunitare, cum ar fi trasabilitatea (art. 18 din Reg(CE) 178/2002) și retragerea alimentelor și sarcina de a informa autoritățile competente (art. 19, Reg(CE) 178/2002) pot fi, de asemenea, considerate ca fiind cerințe obligatorii, deși nu sunt acoperite de regulile de igienă alimentară.

Situația economică nefavorabilă din ultimii ani a dus la încetinirea ritmului de implementare a sistemelor de management al siguranței alimentelor bazat pe principiile HACCP.

Astfel,după cum reiese din tabelul 4.3. și figura 4.4., în decembrie 2014 din numărul total de unități din domeniul nonanimal,sistemul de management al calității și siguranței alimentelor bazat pe principiile HACCP era implementat în 76 unități (26%), în mare parte acesta fiind documentat (51%).

Figura 4.4. Stadiul implentarii HACCP în unitățile de producție de origine nonanimală

Tabelul 4.3.

Stadiul actual al implementării sistemului HACCP în unitățile de producție

In unitățile de producție de mărime mică și mijlocie implementarea sistemelor de management al siguranței alimentare se rezumă doar la implementarea PRP (proceduri preliminare), GMP (bune practici de fabricație) și GHP (bune practice de igienă).

Controalele au fost efectuate în funcție de gradul de risc acordat la evaluarea unitații.

Pentru clasificarea riscului se iau în considerare 11 criterii, grupate în următoarele 6 categorii:

Tabelul nr. 4.4.

Clasificarea riscului privind unitățile de producție

Sursa: Suport de curs, Îmbunătățirea coordonării interinstituționale și asigurarea coerenței procesului decizițional la nivel ethnic și managerial în domeniul siguranței alimentelor, SMIS 40024, ANSVSA, 2014

Dintre organismele de certificare acreditate care au participat la certificarea după ISO 22000:2005 a sistemelor de management al siguranței alimentelor implementate în unitățile de producție a produselor de origine nonanimală din județul Vaslui, amintim: TUV ROMÂNIA, TUV CERT, SRAC, SIMTEX-OC.

CAPITOLUL 5.VERIFICAREA SISTEMULUI HACCP DE CĂTRE AUTORITĂȚILE COMPETENTE

5.1.Proceduri generale de inspecție a operatorilor economici

Inspecția unităților de producție se efectuează conform procedurii generale de inspecție (PG 003):

Inspectia se va desfasura conform tematicii stabilite avand la baza procedura inițiala sau ghidul aferent acesteia. Inspecția trebuie să se desfășoare după urmatoarele principii:

odata ajuns la obiectivul ce urmeaza a fi controlat, inspectorul trebuie să contacteze conducătorul unității sau reprezentantul legal al acesteia;

se va legitima și va prezenta acestuia delegația care va fi semnată și stampilată de reprezentantul legal al unitatii;

va aduce la cunostința reprezentantului unității tematica inspecției sau motivul pentru care s-a deplasat la obiectivul respectiv;

va solicita o persoană competentă din partea firmei care să îl însoțească pe tot parcursul inspectiei;

va solicita, acolo unde este cazul, să se înscrie în registrul de vizitatori și va completa documentele anexe pe care le solicit conducerea unitatii, acolo unde este cazul (de ex: declaratie privind vizitarea altor ferme cu același specific);

va respecta întru-totul procedurile privind intrarea în obiectiv (va intra prin filtru, va imbraca echipamentul de protecție pus la dispoziție de unitate);

inspectia se va desfasura în obiectivele de industrie alimentara dupa principiul “ de la curat către murdar “;

în timpul inspectiei se vor respecta principiile conduitei funcționarului public, adoptându-se o atitudine de imparțialitate, toate datele preluate în timpul inspecției sunt date confidențiale;

inspecția se realizează prin urmatoarele metode: observare, discuții, efectuarea de măsuratori, evaluarea documentelor,etc.

inspecția se va desfăsura pe fluxul tehnologic conform tematicii în așa fel ca după încheierea acesteia să se poată trage concluzii coerente și complete;

în timpul controlului dacă se constată alte deficiențe care nu au legatură cu tematica propusă, inspectorul va extinde controlul;

inspectorul este obligat ca pe timpul inspecției propriu-zise să aibă un carnet sau o fișă ghid în care să-și noteze eventualele neconformități sau deficiențe constatate;

în cazul constatarii unor deficiențe foarte grave (contaminări periculoase, neasigurarea inspectiei veterinare pe fluxul de tăiere), inspectorul poate dispune oprirea activității parțial sau total și va anunța de urgență șeful ierarhic superior;

se va face controlul documentelor – nu se vor face înscrisuri sau sublinieri pe documentele originale – se pot solicita copii după documentele aflate la unitate, cu excepția documentelor cu caracter financiar contabil privind activitatea firmei;

nota de inspecție va fi completată la toate rubricile, în 2 exemplare, care vor fi ștampilate semnate și parafate pe fiecare exemplar, din care unul va fi lăsat în unitate;

In nota de inspecție se vor detalia toate neconformitățile și deficiențele stabilindu-se termene de remediere conform procedurii PO 001 (proceduri operaționale);

nota va primi un număr de înregistrare din registrul unic de control și va fi semnată de către conducătorul unității sau responsabilul desemnat;

termenul de recontrol va fi stabilit în funcție de gravitatea deficiențelor constatate, conform procedurii PO 002 (proceduri operaționale) și va fi înscris la capitolul OBSERVATII;

măsurile se stabilesc în funcție de gravitatea și complexitatea dificiențelor;

în cazul avertismentului, acesta poate fi acordat o singură dată;

în cazul aplicarii unor sancțiuni contravenționale documentele vor fi completate conform procedurii 006 (proceduri generale);

părăsirea obiectivului se va face prin respectarea procedurilor de trecere prin filtru, acolo unde este cazul (Proceduri de inspecție ANSVSA,revizuite 2010)

5.2.Proceduri speciale de verificare a sistemelor HACCP

Responsabilitatea implementării, monitorizării și menținerii unui sistem HACCP este a producătorilor.

Activitatea de control a serviciilor tehnice se desfășoară după proceduri generale și specifice.

Procedura generală este următoarea:

etapa de pregătire, care cuprinde:

studierea dosarului de obiectiv;

studierea rapoartelor de inspecție anterioare;

alegerea ghidurilor/ procedurilor de inspecție și a listelor de verificare specifice, a imprimatelor și tipizatelor necesare;

stabilirea, de principiu, a probelor de laborator care urmează a fi recoltate;

etapa de teren, cuprinde:

la începerea controlului se stabilește legătura cu reprezentantul legal al obiectivului inspectat, care va desemna un reprezentant pentru a-i însoți pe inspectorii autorității competente pe toată perioada desfășurării acțiunii de inspecție/ control;

în timpul inspecției/controlului oficial se urmăresc și se notează toate etapele și elementele prevăzute în procedura de control specifică obiectivului, pentru a se evita pierderea informațiilor relevante, și se solicită toate documentele necesare pentru aprecierea riscului pentru sănătatea publică;

se execută măsurători pe loc, după caz, și se înregistrează rezultatele;

se descriu, se fotografiază și/sau se filmează punctele, zonele sau spațiile în care nu sunt respectate normele igienico-sanitare de funcționare;

se recoltează probele de laborator (conform procedurilor) necesare examinărilor complete (organoleptic, fizico-chimic, biologic), în conformitate cu standardele în vigoare.

probele se pregătesc pentru transport în condiții corespunzătoare la un laborator acreditat, în timpul cel mai scurt, conform normelor, și se însoțesc de procese-verbale de recoltare, care țin loc de adresă de înaintare și în care se vor menționa datele de identificare a obiectivului, datele de identificare a produsului, cantitatea și caracteristicile stocului din care au fost recoltate;

se recoltează, după caz, contraprobe care se păstrează la sediile laboratorului. La solicitarea proprietarului produselor, contraprobe din același produs se pot păstra în unitatea inspectată, cu obligația sigilării și asigurării conservării lor corespunzătoare;

se verifică și se notează parametrii prevăzuți în Procedura de control oficial, din care pot fi deduse neconformitățile constatate, utilizându-se și listele de verificare în care se completează calificativele acordate fiecărui parametru;

In cadrul controlului oficial al alimentului, în unitățile în care există implementat HACCP (autocontrol), inspectorii autorității competente vor efectua controlul documentelor (înregistrările) și inspecția punctelor critice.

Fiecare acțiune de inspecție/ control oficial se înregistrează în registrul unic de control și se finalizează printr-un proces-verbal de constatare a condițiilor igienico-sanitare, dacă este cazul. In cazul în care au fost verificate mai multe unități care aparțin aceluiași operator economic sau dacă s-au recoltat probe de laborator, se întocmește raport de inspecție.

Documentele întocmite ca urmare a inspecției (procesele-verbale de constatare a condițiilor igienico-sanitare, rapoartele de inspecție, procesele-verbale de constatare a contravențiilor etc.) de către inspectori trebuie să conțină toate rezultatele examinărilor din teren și de laborator, stabilirea conformităților/neconformităților pe baza acestor date, recomandări pentru remediere cu termene și responsabilități, alte măsuri aplicate

Procedura de inspecție se desfășoară conform procedurii speciale HACCP(PS 010.7) și ghidul de verificare HACCP(G 13), acestea fiind identice în toată țara.

Pe parcursul realizării inspecției se verifică dacă:

Există decizia de numire echipei HACCP;

Există dovezi ale instruirii membrilor echipei HACCP cu privire la principiile sistemului HACCP;

Este lista produselor incluse în programul HACCP;

Există descrierea produselor finite, care să includă parametrii fizico-chimici, microbiologici și toxicologici;

Au fost stabilite criteriile de selecție a furnizorilor de materii prime și auxiliare (ex. unități înregistrate, marfa însoțită de documente care să ateste calitatea/siguranța produsului : declarație de conformitate, buletin de analiză etc.);

Există diagrame tehnologice de obținere a produselor;

Au fost identificate pericolele pentru toate etapele tehnologice;

Există evaluarea pericolelor pentru toate etapele fluxului tehnologic – analiza de risc;

Sunt identificate măsurile de ținere sub control a pericolelor;

Se face aplicarea arborelui decizional pentru identificarea PCC în fiecare etapă a procesului;

A fost întocmit planul HACCP – cu detalierea acțiunilor din PCC;

Au fost identificați parametri de monitorizat (ex. temperatura, umiditate, timp, pH,etc);

Au fost stabilite limitele critice pentru fiecare PCC;

Au fost stabilite măsurile de monitorizare pentru fiecare PCC;

A fost stabilită frecvența de măsurare a parametrilor critici ai produsului sau procesului;

Sunt calibrate aparatele de masură și control;

Au fost stabilite măsurile corective în cazul depăsirii limitelor critice stabilite;

Au fost stabiliți responsabili cu monitorizarea PCC;

Există fișa de evidență a depășirii limitelor în PCC cu înregistrările la zi;

Au fost stabiliți responsabilii cu implementare acțiunilor corective în cazul depășirii limitelor critice;

Sunt efectuate revizii periodice ale programului HACCP;

Există un sistem de stocare al înregistrărilor și a documentației pentru o perioadă de timp care să depășească durata de viață a produsului (Ghiduri de inspecție ANSVSA,revizuite 2010)

Constatările din timpul controlului se comunică operatorului economic pe parcursul desfăsurării acestuia.Dacă se constată deficiențe se aplică masuri, completându-se nota de inspecție (F 014) întocmită în două exemplare.

5.3.Constatări în urma verificării sistemului HACCP

Majoritatea unităților mari de producție au implementat aceste sisteme HACCP, multe dintre ele fiind și certificate ISO 22000:2005 sau chiar integrate cu alte sisteme, restul fiind în curs de implementare sau chiar în stadiul de documentație.

În unitățile cu sistem HACCP implementat dar nu certificat se observă că personalul lucrator nu monitorizează zilnic parametrii de temperatură,umiditate,igienizarea spațiilor, etc.

În unitățile cu sistem HACCP implementat și certificat cu personal responsabil și instruit, monitorizările sunt efectuate zilnic, în urma controlului oficial nu au fost constatate deficiențe.

În unitățile mici care produc alimente ce se adresează unui număr mic de consumatori,sunt necesare implementarea unor programe preliminare(PRP) și respectarea ghidurilor GHP și GMP.

În cazul în care nu se poate implementa un sistem HACCP, nu se poate asigura igienizarea spațiilor, controlul dăunătorilor, igiena personalului,flux tehnologic,etc se aplică sancțiuni contravenționale și închiderea unității de producție.

Reg(CE) 852/2004 prevede că cerințele HACCP trebuie să ofere o flexibilitate suficientă în toate situațiile, inclusiv în cazul micilor intreprinderi.

Obiectivul de bază al implementării unei proceduri bazate pe HACCP este de a controla pericolele din alimente.Acest obiectiv poate fi realizat utilizând diverse mijloace, ținînd cont de faptul că procedurile de control al pericolelor trebuie să fie bazate pe risc.Aceste proceduri pot fi elaborate în Ghiduri de Bună Practică, în ghiduri Generice pentru managementul siguranței alimentelor, sau în conformitate cu un proces HACCP tradițional, în funcție de situație.Într-o serie de cazuri, în special în cazul unităților din industria alimentară care nu procesează alimente, pericolele pot fi controlate implementând numai cerințele obligatorii de igienă alimentară.

Flexibilitatea este necesară pentru a permite utilizarea în continuare a metodelor tradiționale în toate etapele de producție, prelucrare sau distribuție a produselor alimentare și deasemenea pentru regiunile supuse unor constrângeri speciale de natură geografică.(Reg.CE 852/2004).

Există și situații în care o unitate nu poate implementa un sistem HACCP nefiind capabilă să implementeze programele preliminarii, caz în care inspectorii ANSVSA aplică sancțiuni contravenționale sau chiar dispun închiderea unității.

CAPITOLUL 6. SANCȚIONAREA CONTRAVENȚIILOR CONSTATATE ÎN UNITĂȚILE DE PRODUCȚIE

6.1. Modalități de sancționare a contravențiilor constatate

În cazul în care, la controalele efectuate, direcția sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București constată că nu sunt îndeplinite condițiile legale de funcționare, notifică acest fapt reprezentantului legal al unității și poate dispune următoarele măsuri:

sancționarea contravențională în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

suspendarea activității pentru care nu sunt îndeplinite condițiile;

interzicerea desfășurării activității pentru care nu sunt îndeplinite condițiile privind siguranța alimentelor prevăzute în legislația națională în vigoare;

reținerea oficială a produselor alimentare, care se va efectua în baza documentului de sechestru/reținere oficială, document emis de direcția sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București; această măsură este menținută până la luarea deciziei cu privire la destinația produselor alimentare, respectiv ridicarea reținerii oficiale sau distrugerea produselor alimentare;

ridicarea reținerii oficiale a produselor alimentare, care constituie procedura prin care autoritatea sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor dispune ca produsele de origine nonanimală reținute oficial să fie scoase de sub reținerea oficială, în vederea punerii pe piață sau denaturării/distrugerii, în conformitate cu instrucțiunile autorității sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor. Ridicarea reținerii oficiale a produselor alimentare se va efectua în baza documentului de ridicare a sechestrului/reținerii oficiale;

distrugerea produselor alimentare, conform măsurilor dispuse de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. În cazurile în care este necesară dispunerea acestei măsuri, direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București emit documentul de însoțire a produselor alimentare de origine nonanimală în vederea distrugerii. Dovada distrugerii o constituie procesul-verbal de distrugere, document emis de direcția sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București (ORD ANSVSA 111/2008, art.35, alin.2).

Sancțiunea contravențională

Art. 5

(1) Sanctiunile contravenționale sunt principale și complementare.

(2) Sancțiunile contravenționale principale sunt:

avertismentul; 

amenda contravențională; 

prestarea unei activități în folosul comunității. 

Abrogata. 

(3) Sancțiunile contravenționale complementare sunt: 

confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții; 

suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizației de exercitare a unei activități; 

închiderea unitătii; 

blocarea contului bancar;

suspendarea activității agentului economic; 

retragerea licenței sau a avizului pentru anumite operațiuni ori pentru activități de comerț exterior, temporar sau definitiv; 

desființarea lucrărilor și aducerea terenului în starea inițială. 

(4) Prin legi speciale se pot stabili și alte sancțiuni principale sau complementare. 

(5) Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. 

(6) Sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și de gravitatea faptei. 

(7) Pentru una și aceeași contraventie se poate aplica numai o sancțiune contravențională principală și una sau mai multe sancțiuni complementare (OG 2/2001, art. 5).

Avertismentul

Art. 7. 

Avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale. 

Avertismentul se aplica în cazul în care fapta este de gravitate redusă. 

Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune (OG 2/2001, art. 7).

Amenda contravențională

Art. 8.

(3). Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice în conformitate cu legislația în vigoare se fac venit integral la bugetul de stat, cu excepția celor aplicate, potrivit legii, de autoritățile administrației publice locale și amenzilor privind circulația pe drumurile publice, care se fac venit integral la bugetele locale. 

(4) Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice în conformitate cu legislația în vigoare se fac venit integral la bugetele locale. 

Articolul a fost modificat prin articolul unic, pct. 7 din Legea nr. 180/2002.

Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 1 din Legea nr. 182/2006.

Alineatul (4) a fost introdus prin art. I pct. 2 din Legea nr. 182/2006 (OG 2/2001, art.8,

HG 984/2005, cu modificările și completările ulterioare HG 30/2008, HG 564/2009, HG 917/2009.

Operatorii economici pot fi sancționați cu amendă de la:

Art.4

Următoarele fapte constituie contravenții la normele de igienă sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind producția, prelucrarea, depozitarea și comercializarea produselor alimentare, a subproduselor animale, a hranei pentru animale, a produselor farmaceutice veterinare sau a altor produse de uz veterinar și se sancționează după cum urmează:

cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei (RON):

manipularea produselor alimentare și a hranei pentru animale cu încalcarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor;

comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare și a hranei pentru animale în spații necorespunzătoare sau neaprobate sanitar veterinar și fără respectarea condițiilor de igienă conform prevederilor legislatiei în vigoare;

neprezentarea la controlul autorității sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor competente a animalelor și a produselor alimentare aduse în piețe, hale, târguri și în alte asemenea locuri, înainte de a fi puse în vânzare, conform legislației în vigoare, și admiterea de către administrația pietelor și a halelor la vânzare a produselor necontrolate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor;

nerespectarea normelor stabilite de Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor privind întreținerea spațiilor de prelucrare, depozitare și de valorificare a produselor alimentare, precum și a instalațiilor, utilajelor și a ustensilelor de lucru folosite;

ambalarea și etichetarea necorespunzatoare a produselor alimentare și a celor destinate nutriției alimentelor, în vederea depozitării, transportului și valorificării, și comercializarea acestora neetichetate potrivit legislației în vigoare;

nerespectarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind condițiile de depozitare a produselor alimentare, a produselor de nutriție pentru animale și a produselor de uz veterinar;

transportul, depozitarea, păstrarea și expunerea la vânzare a peștelui, semiconservelor și a conservelor din pește în afara spațiilor aprobate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor și/sau fără asigurarea lanțului frigorific;

depozitarea oualor în condiții necorespunzătoare de temperatură, nemarcate și/sau comercializarea acestora în afara spațiilor aprobate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor;

nerespectarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind condițiile de comercializare a cărnii de pasăre;

cu amenda de la 2.000 lei la 3.000 lei (RON):

comercializarea cărnii prin substituirea speciei de animale de la care provine;

nerespectarea normelor de igienă pe fluxul tehnologic, în unitătile de prelucrare a produselor și subproduselor de origine animală și nonanimală, precum și nerespectarea normelor tehnologice în ceea ce privește producerea furajelor pentru hrana animalelor;

neîntreținerea în condiții de igienă și în stare de funcționare a instalațiilor de apă rece și caldă, de canalizare, ventilație și de iluminat din spațiile de producție, prelucrare, depozitare și valorificare a produselor alimentare și a celor de uz veterinar;

neîntreținerea în condiții de igienă și în stare de funcționare a spațiilor și instalațiilor frigorifice din unitătile care prelucrează, depozitează, transportă și valorifică produse alimentare;

neasigurarea sau întreruperea lanțului frigorific, în cazul produselor refrigerate sau congelate, ori din unitățile care produc, depozitează, transportă și comercializează medicamente și produse biologice de uz veterinar;

depozitarea în afara locurilor special amenajate a reziduurilor și deseurilor de origine animală, precum și neasigurarea evacuării acestora către societațile comerciale abilitate pentru procesarea acestora;

neîntocmirea și neaplicarea procedurilor privind controlul calității și siguranței alimentelor de către unitățile care procesează produse alimentare destinate consumului uman și pentru hrana animalelor sau, după caz, neasigurarea asistenței de către persoana responsabila calificată în conformitate cu legislația specifică;

punerea în consum a produselor alimentare și a produselor destinate nutriției animalelor care nu corespund parametrilor microbiologici, care conțin reziduuri și contaminanți peste limita admisă, precum și substanțe interzise, confirmate prin buletin de analiză eliberat de un laborator autorizat;

neasigurarea aparaturii de măsură, control și înregistrare a parametrilor tehnologici, neluarea măsurilor necesare pentru funcționarea corespunzatoare a acestora și a liniilor de fabricație sau neverificarea periodică a acestora;

c) cu amendă de la 2.500 lei la 3.000 lei (RON):

nerespectarea fluxului tehnologic și nedelimitarea zonelor curate de cele murdare;

folosirea la prepararea produselor alimentare destinate consumului uman sau hranei pentru animale a unor aditivi sau a altor substanțe chimice neavizate/neautorizate ori interzise, precum și depășirea concentrațiilor legal admise în cazul celor permise;

eliberarea de către societațile comerciale de industrie alimentară, precum și de către alte societați comerciale care prelucrează produse alimentare, produse și subproduse de origine animală a documentelor de adeverire a calității, salubritatii și siguranței alimentelor, fără buletin de analiză eliberat de laboratorul propriu autorizat sau de alte laboratoare autorizate;

nerespectarea de către agentii economici care produc, prelucrează și depozitează produse alimentare a frecvenței controalelor privind testările prin analize de laborator pentru atestarea calității și salubrității produselor de origine animală, conform normelor legale in vigoare, în laboratoarele autorizate;

desfășurarea în unitățile de producție a altor activităti decât a celor aprobate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor;

nerespectarea de către producătorii și procesatorii de produse alimentare și furaje a parametrilor privind proprietățile organoleptice, fizico-chimice, microbiologice și toxicologice ale produselor finite, conform standardelor, specificațiilor tehnice și normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor în vigoare;

comercializarea cărnii fără efectuarea expertizei sanitare veterinare.

Art. 7

Urmatoarele fapte constituie contravenție la normele de igienă si pentru siguranta alimentelor privind productia, prelucrarea, depozitarea si comercializarea produselor alimentare si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei (RON):

neanuntarea de catre persoanele fizice sau juridice a inceperii ori sistarii activitatii supuse controlului sanitar-veterinar si pentru siguranta alimentelor;

punerea in contact a produselor alimentare cu gheata artificiala sau naturala pentru conservare, exceptie facand pestele;

folosirea in unitatile alimentare a ambalajelor, ustensilelor, recipientelor si utilajelor in stare insalubra si utilizarea acestora pentru alimente daca in prealabil au fost folosite in alte scopuri;

utilizarea la producerea sau depozitarea produselor alimentare a personalului fără calificare corespunzatoare sau a personalului utilizat la curătenie ori activități de igienizare a spatiilor, ambalajelor și anexelor sanitare;

depășirea capacitătii de depozitare peste limitele tehnologice aprobate oficial în depozitele din unitătile care produc, prelucrează sau valorifică produse alimentare;

depozitarea, chiar și provizorie, a ambalajelor de transport al produselor alimentare în condiții care pot determina contaminarea sau impurificarea acestora;

neasigurarea menținerii timp de 48 de ore a probelor alimentare în unitătile de alimentație colectivă, conform normelor de siguranăa a alimentelor;

cu amenda de la 2.000 lei la 3.000 lei (RON):

neasigurarea cu un număr suficient de ustensile a dotarii unităților de alimentație colectivă, permanente sau sezoniere, în raport cu natura, volumul și cu profilul unitătii;

depozitarea, transportul sau expunerea alimentelor sub formă de materii prime sau semipreparate împreuna cu produse finite care se consumă fără prelucrare termică, fără asigurarea condițiilor corespunzatoare pentru fiecare categorie;

neasigurarea spatiilor suficiente si cu destinatie speciala in unitatile de alimentatie publica, necesare desfasurarii circuitelor functionale intr-un singur sens, fara incrucisari intre fazele salubre si cele insalubre;

cu amenda de la 2.500 lei la 3.000 lei (RON):

folosirea ustensilelor si a recipientelor de lucru in stare deteriorata in activitatea de alimentatie publica si colectiva;

utilizarea pentru imprimarea sau marcarea produselor de origine animala a colorantilor care nu sunt aprobati de catre autoritatile competente;

refolosirea in unitatile de alimentatie publica a veselei, paharelor si a tacamurilor de unica folosinta;

folosirea in unitatile din sectorul alimentar a apei provenite din surse neverificate sau care nu este conforma cu legislatia specifica privind calitatea apei potabile;

punerea in consum a unor alimente obtinute din amestecuri dintre un preparat crud (materie prima) si un produs care a suportat prelucrare termica (produs finit) sau folosirea indelungata a uleiurilor la operatiunea de prajire;

punerea in consum a alimentelor si ingredientelor tratate cu radiatii ionizante, provenite din surse radioactive neautorizate (HG 984/2005,art.4, art.7).

În cazul în care se constată că activitățile desfășurate de unitățile prevăzute în anexa nr. 9 se desfășoară fără înregistrare pentru siguranța alimentelor conform prezentei norme sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, direcția sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București notifică în scris operatorului faptul că nu are dreptul să își desfășoare activitatea în domeniul de competență pentru care este necesară înregistrarea pentru siguranța alimentelor și notifică pentru aplicarea măsurilor legale Ministerul Justiției, respectiv Oficiul Național al Registrului Comerțului, Ministerul Economiei și Finanțelor, respectiv Garda Financiară și Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse (ORD 111/2008, art. 35, alin. 9).

6.2.Sancțiuni aplicate în perioada 2012-2014 în unitățile de producție controlate

În urma controalelor efectuate în unitățile de producție din domeniul nonanimal s-au constatat următoarele neconformități și au primit sancțiuni conform legislației sanitar veterinare în vigoare:

manipularea produselor alimentare și a hranei pentru animale cu încălcarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor;

nerespectarea normelor stabilite de Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor privind întreținerea spațiilor de prelucrare, depozitare și de valorificare a produselor alimentare, precum și a instalațiilor, utilajelor și a ustensilelor de lucru folosite;

ambalarea și etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare și a celor destinate nutriției alimentelor, în vederea depozitării, transportului și valorificării, și comercializarea acestora neetichetate potrivit legislației în vigoare;

nerespectarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind condițiile de depozitare a produselor alimentare, a produselor de nutriție pentru animale și a produselor de uz veterinar;

lipsa evidențelor sanitare veterinare;

exercitarea de activități sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor de către persoane neîmputernicite de autoritatea sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor competente;

funcționarea exploatațiilor de animale, precum și a unităților care produc, colectează, prelucrează, depozitează, intermediază sau valorifică alimente, produse și subproduse de origine animală, produse destinate nutriției animalelor, fără obținerea înregistrării/autorizării din partea autorității sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor competente.

Nu au fost sancționate contravențional unități pentru neimplementarea unui sistem de siguranță al alimentelor bazate pe principii HACCP.

Tabelul.6.1.

Controale conform Ord. 113/2008

Sursa: Raport de activitate 2012-2014

Figura 6.1. Evolutia controalelor efectuate în unitățile din sectorul alimentar de origine nonanimală în perioada 2012-2014

Așa cum se observă în tabelul 6.1. și figura 6.1. majoritatea sancțiunilor au fost aplicate în unitățile de panificație, 21de avertismente și 7 amenzi contravenționale.Aceasta datorită ponderii foarte răspândite a acestei activități din totalul activității de producție dar și diversității de mărime a unităților de producție din acest domeniu (de la unități foarte mici-simigerii, la unități foarte mari (fabrici de pâine).Pe locul doi se află unitățile de morărit cu 8 avertismente, urmate de alte depozite de produse alimentare cu 4 avertismente.

Figura 6.2. Evoluția sancțiunilor în unitătile din sectorul alimentar de origine nonanimală în perioada 2012-2014

Din figura 6.2., se constată că anul 2012 are un numar ridicat de sancțiuni contravenționale, 128 avertismente și 18 amenzi contravenționale însemnând că și numărul deficiențelor constatate era ridicat.

În anul 2013 numărul de avertismente a scăzut (104), numărul de amenzi contravenționale la fel (18) și a fost o singură unitate închisă.În 2014 au fost 97 avertismente și 6 amenzi iar 2 unități au fost închise.

Figura 6.3. Ponderea sanctiunilor aplicate in perioada 2012-2014

Sancțiunile aplicate în unitățile de producție a produselor alimentare de origine nonanimală au avut la bază constatarea a numeroase deficiențe care în principal se pot grupa conform HG 984/2005 astfel:

manipularea produselor alimentare și a hranei pentru animale cu încălcarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor;

nerespectarea normelor stabilite de Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor privind întreținerea spațiilor de prelucrare, depozitare și de valorificare a produselor alimentare, precum și a instalațiilor, utilajelor și a ustensilelor de lucru folosite;

ambalarea și etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare și a celor destinate nutriției alimentelor, în vederea depozitării, transportului și valorificării, și comercializarea acestora neetichetate potrivit legislației în vigoare;

nerespectarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind condițiile de depozitare a produselor alimentare, a produselor de nutriție pentru animale și a produselor de uz veterinar;

lipsa evidențelor sanitare veterinare;

funcționarea exploatațiilor de animale, precum și a unităților care produc, colectează, prelucrează, depozitează, intermediază sau valorifică alimente, produse și subproduse de origine animală, produse destinate nutriției animalelor, fără obținerea înregistrării/autorizării din partea autorității sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor competente.(HG 984/2004, art. 4, pct a și art. 7 pct.a)

Majoritatea deficiențelor constatate în unitățile luate în studiu s-au datorat în mare parte neaplicării programelor preliminare privind igienizarea și întreținerea spațiilor, echipamentelor și ustensilelor (35%), etichetarea necorespunzatoare (13%), controlul dăunătorilor (8%), monitorizarea temperaturii în spațiile de depozitare (23%), pregătirea și instruirea personalului implicat în procesul de fabricație (4%),etc.

Figura 6.4. Ponderea deficiențelor constate in unitatile de productie de origine nonanimala,

în perioada 2012-2014

Existența deficiențelor menționate mai sus ne arată nerespectarea cerințelor generale de igienă în aceste unități, cerințe care se regăsesc în Reg (CE) 852/2004 sau transpunerii acestuia în legislația românească, respectiv HG 924/2005.

Nerespectarea cerințelor legislației sanitar veterinare în vigoare poate duce oricând la scăparea de sub control a unui pericol (fizic, chimic, biologic) și în final la apariția produselor alimentare nesigure, periculoase.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Studiul de față a încercat să contureze o imagine cât mai exactă a capacității unităților de producție a produselor alimentare de origine nonanimală din județul Vaslui de a produce alimente sigure și de calitate comparabile cu cele din Uniunea Europeană, a capacității autorităților competente de a aplica și verifica respectarea legislației europene.

În studiu au fost cuprinse informații culese în urma controalelor oficiale efectuate de inspectorii DSVSA Vaslui, sintetizate în Rapoartele de activitate anuale.

În urma prelucrării și analizării acestor date s-au desprins următoarele concluzii:

în perioada luată în lucru, 2012-2014, a crescut numărul de unități care au implementat și certificat un sistem HACCP

numărul și gravitatea deficiențelor constatate au fost în scădere, acestea fiind în legătură directă cu sancțiunile aplicate

numărul și mărimea sancțiunilor aplicate au fost în scădere

legislația în domeniul alimentar are un nivel de implementare ridicat prin nivelul crescut al aplicării principiilor HACCP

transpunerea în timp util a legislației europene în legislația românească

implementarea SMC ISO 9001:2001 la nivelul întregii autorități

dotarea laboratoarelor și acreditarea metodelor de analiză la nivelul autorității

utilizarea procedurilor documentate în activitatea de control oficial a inspectorilor

În urma efectuării acestui studiu s-a observat un număr din ce în ce mai mare al agenților economici,unități cu sistem de management al calității și siguranței alimentelor bazat pe principii HACCP, scăderea numărului și gravității sancțiunilor aplicate și indirect scăderea numărului de deficiețe constatate, ceea ce demonstrează că atât agenții economici, pe de o parte, cât și autoritățile competente, pe altă parte, au mers pe acelasi drum, și anume atingerea aceluiași scop, alimente sigure pentru consum.

Prezența în continuare a sancțiunilor la nivelul activitătii unităților de producție demonstrează că lupta pentru obținerea de alimente sigure și competitive continuă.

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie să demonstreze că dețin un sistem funcțional de management pentru siguranța alimentelor, bazat pe principiile HACCP.

Acesta va include următoarele elemente:

identificarea riscurilor pentru siguranța alimentelor care pot fi prezente sau pot surveni în timpul activității;

să aibă implementate proceduri de control care să reducă la nivel acceptabil sau să elimine aceste riscuri;

să dețină proceduri clare, care trebuie respectate de întreg personalul;

înregistrările sau documentele să fie în conformitate cu activitatea desfășurată zilnic în unitățile de producție;

să păstreze înregistrările procedurilor și a verificărilor efectuate;

personalul responsabil de sistemul de management pentru siguranța alimentelor va trebui să fie instruit corespunzător.

In stabilirea programelor naționale de instruire a personalui cu atribuții în controlul oficial, se va avea în vedere:

domeniile de competență a personalului cu atribuții în inspecție și control;

depistarea necesităților de instruire avînd în vedere numărul și profilul de activitate a unităților înregistrate, rezultatele auditurilor, conduita controalelor, rezultatele testărilor și evaluarea personalului în anii anteriori, obiectivelor generale propuse pentru anul curent;

rezultatele urmărite: realizarea unui corp profesional bine pregătit, dezvoltarea capacitatii de a lua decizii potrivite; vor ști să delege eficient sarcinile; vor înțelege conceptul de muncă în echipă, precum și rolul fiecărui membru în echipă; vor ști ce tip de management trebuie să aplice, în funcție de situație; de a dobîndi cunoștințe în gestionarea priorităților;

Posibilități de formare a personalului:

cursuri și instruiri,

accesul la programe de legislație și informare on line;

activitatea practică desfășurată;

colaborarea cu alte autorități de control;

specializări pe domenii de activitate.

În ceea ce privește legislația ca factor important în asigurarea calității și sigurantei alimentului, aceasta ar trebui adaptată condițiilor din țara noastră, valorificând astfel flexibilitatea legislației europene.

BIBLIOGRAFIE

Pop Cecilia și col., 2013.Calitatea, siguranța și merceologia produselor alimentare. Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

Agape Comșa Dana, Dominte Nicoleta-Rodica, 2000 Dimensiuni europene în asigurarea calității:Structuri ale Uniunii Europene.Elemente de legislație specifică.,Ed.Economică, București

Rusu L și col.,2010, Siguranța alimentelor-Legislație, București

Rusu L., Neagu M., 2011, Siguranța alimentelor-Calitatea alimentelor, Ed.Spiru Haret, Iași

Ord 111/2008 privind procedura de înregistrare sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor a activităților de obținere și de vânzare direct și/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animal sau nonanimală precum și a activităților de producție, procesare, depozitare, transport și comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală

OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor

HG 984/2005 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor

HG 924/2005 privind aprobarea Regulilor generale pentru igiena produselor alimentare

REG(CE) 852/2004 privind igiena produselor alimentare

REG(CE) 178/2002 – Principiile generale și cerintele legii alimentelor

REG(CE) 882/2004 privind controalele oficiale efectuate

SR EN ISO 22000:2005 Sisteme de management al siguranței alimentelor.Cerințe pentru orice organizație din lanțul alimentar

ANSVSA, Ghid inspecție HACCP procesare 2008, http//www.ansvsa.ro

ANSVSA, Procedură de realizare a inspecției 2008, http//www.ansvsa.ro

DSVSA Vaslui, Raport anual de activitate 2012, http//www.ansvsa.ro

DSVSA Vaslui, Raport anual de activitate 2013, http//www.ansvsa.ro

DSVSA Vaslui, Raport anual de activitate 2014, http//www.ansvsa.ro

ANSVSA, Regulament de organizare și funcționare, http//www.ansvsa.ro

Suport de curs, Îmbunătățirea coordonării interinstituționale și asigurarea coerenței procesului decizional la nivel tehnic și managerial în domeniul siguranței alimentelor, SMIS 40024

BIBLIOGRAFIE

Pop Cecilia și col., 2013.Calitatea, siguranța și merceologia produselor alimentare. Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

Agape Comșa Dana, Dominte Nicoleta-Rodica, 2000 Dimensiuni europene în asigurarea calității:Structuri ale Uniunii Europene.Elemente de legislație specifică.,Ed.Economică, București

Rusu L și col.,2010, Siguranța alimentelor-Legislație, București

Rusu L., Neagu M., 2011, Siguranța alimentelor-Calitatea alimentelor, Ed.Spiru Haret, Iași

Ord 111/2008 privind procedura de înregistrare sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor a activităților de obținere și de vânzare direct și/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animal sau nonanimală precum și a activităților de producție, procesare, depozitare, transport și comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală

OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor

HG 984/2005 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor

HG 924/2005 privind aprobarea Regulilor generale pentru igiena produselor alimentare

REG(CE) 852/2004 privind igiena produselor alimentare

REG(CE) 178/2002 – Principiile generale și cerintele legii alimentelor

REG(CE) 882/2004 privind controalele oficiale efectuate

SR EN ISO 22000:2005 Sisteme de management al siguranței alimentelor.Cerințe pentru orice organizație din lanțul alimentar

ANSVSA, Ghid inspecție HACCP procesare 2008, http//www.ansvsa.ro

ANSVSA, Procedură de realizare a inspecției 2008, http//www.ansvsa.ro

DSVSA Vaslui, Raport anual de activitate 2012, http//www.ansvsa.ro

DSVSA Vaslui, Raport anual de activitate 2013, http//www.ansvsa.ro

DSVSA Vaslui, Raport anual de activitate 2014, http//www.ansvsa.ro

ANSVSA, Regulament de organizare și funcționare, http//www.ansvsa.ro

Suport de curs, Îmbunătățirea coordonării interinstituționale și asigurarea coerenței procesului decizional la nivel tehnic și managerial în domeniul siguranței alimentelor, SMIS 40024