Studiu Privind Contabilitatea Stocurilor la S.c. Gentoil S.r.l

CUPRINS

Pag.

Introducere…………………………………………………………..…1.

Capitolul I. Contabilitatea materiilor prime, materiale si obiecte de

inventar ..…………………………………………………………….. 2

1.1. Conținutul și structura stocurilor ……………………… 2

1.2 Clasificarea stocurilor………………………………….. .2

1.3.Analiza și evaluarea stocurilor……………………………………. 5

1.4. Evaluarea stocurilor…………………………………….. 10

1.5. Metode de organizare a contabilității stocurilor………. 17

1.6. Documente folosite pentru evidența stocurilor………. 19

1.7. Metode de organizare a contabilității analitice a stocurilor

………………………………………………………….20

Capitolul II. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor la

S.C. Gentoil S.R.L………..………….. 21

2.1. Prezentarea generală a societății și a activităților

desfășurate de S.C. Gentoil SRL.…… 21

2.2. Prezentarea operațiilor și a formulelor contabile la S.C.

Gentoil S.R.L……………………………. 28

2.3. Analiza indicatorilor economico-financiari…………… 29

Concluzii …………………………………………………………………………………42

Bibliografie ……………………………………………………………………………..43

INTRODUCERE

Lucrarea „Contabilitatea stocurilor la S.C. Gentoil S.R.L. “ este stucturată pe doua capitole după cum urmează:

Capitolul I prezintă stocurile în cadrul ciclului de exploatare, clasificarea acestora conform Standardului Internațional de Contabilitate IAS 2 – Stocuri – , evaluarea stocurilor distingând cele patru momente principale corespunzătoare stării lor patrimoniale și anume la intrarea în patrimoniu, la inventariere, la bilanț și la ieșirea din patrimoniu.

Deasemenea, prima parte a lucrării mai cuprinde metode de organizare a contabilității stocurilor prin folosirea metodei inventarului permanent sau intermitent și prezentarea celor trei metode de organizare a contabilității analitice: metoda operativ contabilă, metoda cantitativ valorică și metoda global valorică.

Capitolul II cuprinde prezentarea generală a societății și a activităților desfășurate de S.C GENTOIL S.R.L. pentru colectarea, tratarea si valorificarea deseurilor periculoase / nepericuloase.

Pentru prezentarea aplicației practice din lucrarea de față am folosit situații contabile ce au reflectat diverse mișcări în operațiile cu stocuri în perioada 01.03.2015 – 31.03.2015. Prin aceste exemple am urmărit prezentarea tipurilor de operații cu stocuri ce au intervenit în activitatea întreprinderii pe parcursul lunii studiate.

În ultima parte a capitolului am calculat indicatorii economico-financiari legați de stocuri, indicatori de lichiditate, indicatori de risc, indicatori de activitate, indicatori de profitabilitate, productivitatea muncii si solvabilitatea patrimonială.

CAPITOLUL I

CONTABILITATEA STOCURILOR DE MATERII PRIME, MATERIALE ȘI OBIECTE DE INVENTAR

Conținutul și structura stocurilor

Stocurile și producția în curs de execuție reprezintă, după caz, bunurile materiale, lucrări și servicii destinate să fie consumate la prima lor utilizare, să fie vândute în situația în care au starea de marfă sau produse rezultate din prelucrare, precum și producția în curs de execuție aflată sub forma producției neterminate.

Conform IAS 2 stocurile trebuiesc evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost și valoarea realizabilă netă. Costurile de achiziție a stocurilor cuprind: prețul de cumpărare, taxe de import și alte taxe (cu excepția acelora pe care întreprinderea le poate recupera de la autoritățile fiscale), costuri de transport, manipulare și alte taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare.

,,Reducerile comerciale, rabaturile și alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costul de achiziție.”

Conform OMFP 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile, entitățile trebuie să dezvolte politici contabile proprii care se aprobă de administratori, iar stocurile pot fi :

Bunuri achiziționate în scopul revânzării (marfa cumpărată de un comerciant cu amănuntul și destinată revânzării) sau orice altă achiziție având acest scop;

Bunuri finite sau în curs de execuție fabricate de întreprindere;

Materii prime, materiale, utilități ce urmează a fi folosite în procesul de producție;

Costul serviciului pentru care întreprinderea nu a recunoscut încă venitul aferent, în cazul prestărilor de servicii.

Clasificarea stocurilor

Conform IAS 2 Stocuri, putem utiliza trei criterii în funcție de care stocurile sunt clasificate și delimitate în contabilitatea financiară și anume: criteriul fizic, al destinației și al fazei ciclului de exploatare în care se află stocurile.

Corespunzător acestor criterii sunt individualizate următoarele structuri:

„1. După criteriul fizic (forma corporală a stocurilor), stocurile și producția în curs de execuție se stucturează astfel :

a) materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor, regăsindu-se în componența lor integral sau parțial, în starea inițială sau transformată;

b) materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibilii, materiale pentru ambalat, piesele de schimb, semințele și materialul de plantat, furajele și alte materiale consumabile care participă indirect sau ajută activitatea de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul rezultat;

c) produsele sub forma semifabricatelor ( produse în curs de fabricație ), produselor finite ( produse care au parcurs întregul proces de fabricație) și produselor reziduale (rebuturi, materiale recuperabile și deșeuri);

d) animale care nu au îndeplinit condițiile pentru a fi trecute la animale adulte, animalele de îngrășat, păsările și coloniile de albine;

e) producția în curs de fabricație reprezintă materiile prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricație, produsele nesupuse probelor și recepției tehnice sau necompletate în întregime, precum și lucrările și serviciile în curs de execuție sau neterminate ;

f) mărfurile, respectiv bunurile pe care întreprinderea le cumpără în vederea vânzării;

g) ambalajele (cu excepția ambalajelor de natura obiectelor de inventar și mijloacelor fixe) de transport refolosibile care însoțesc bunurile în procesul circulației lor (recuperabile facturate consemnate distinct care circulă prin restituire sau incluse în prețul mărfii și care se pot valorifica sau nu după utilizare).”

2. După destinația lor deosebim:

a) stocuri destinate realizării obiectului de activitate, reprezentate de materii prime, materiale consumabile etc.

b) stocuri aflate în curs de execuție, reprezentate de produsele în curs de execuție, lucrările și serviciile în curs de execuție;

c) stocuri fabricate destinate vânzării, reprezentate de produse finite, semifabricate etc.

d) stocuri cumpărate în scopul revânzării în aceeași stare reprezentate de mărfuri.

3. După criteriul fazei ciclului de exploatare în care se află, deosebim:

a) stocuri aflate în faza de aprovizionare, reprezentate de materii prime, materiale consumabile în cazul unităților productive, respectiv de mărfuri, în cazul unităților de comercializare;

b) stocuri aflate în faza de producție, reprezentate de producția în curs de execuție;

c) stocuri aflate în faza de desfacere, reprezentate de semifabricate, produse finite, respectiv mărfuri.

4. După criteriul locului în care se află, deosebim:

a) stocuri aflate în depozitele întreprinderii;

b) stocuri în curs de aprovizionare;

c) stocuri aflate la terți, pentru prelucrare sau păstrare.

La rândul lor, stocurile aflate în depozitele întreprinderii se grupează, după criteriul apartenenței lor, astfel:

„a) stocurile proprii cumpărate sau fabricate de către întreprindere în vederea utilizării acestora în procesul de producție;

b) stocurile aflate în gestiunea întreprinderii, dar care nu fac parte din patrimoniul acesteia întrucât aparțin altor întreprinderi.Din acest motiv, acestea sunt evidențiate în conturile speciale din clasa 8, Conturi în afara bilanțului (de exemplu contul 8032 “Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare” contul 8033 “Valori materiale primite în pastrare sau custodie”).”3

1.3 Analiza și funcționarea costurilor

„GRUPA 30. Stocuri de materii și materiale

Din această grupă fac parte următoarele conturi sintetice de gradul I: Contul 301- „Materii prime”, Contul 302 – „Materiale consumabile”, Contul 303 – „Materiale de natura obiectelor de inventar", Contul 308 – „Diferențe de preț la materii prime și materiale".

La aceste conturi se asociază pentru consumuri, plusuri etc. următoarele conturi de cheltuieli:

Contul 601 – „Cheltuieli cu materiile prime", Contul 602 – „Cheltuieli cu materialele consumabile", Contul 603 – „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar", Contul 608 – „Cheltuieli privind ambalajele".”

Contul 301 – „Materii prime"

Materiile prime sunt bunurile care participă direct la fabricarea produselor și se regăsesc în produsul finit integral sau parțial, fie în starea lor inițială, fie transformată.

Contul 301 ține evidența existenței și mișcării stocurilor de materii prime si este un cont de activ. Se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a materiei prime, intrare prin diferite surse și se creditează cu valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime ieșite.

Contul 302 – „Materiale consumabile"

„Ține evidența existenței și mișcării stocurilor de materiale consumabile ( materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje, alte materiale consumabile).”

Contul 302 este un cont de activ, se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a materialelor consumabile (intrate prin diferite surse) și se creditează cu valoarea la preț de înregistrare a materialelor consumabile ieșite pe diferite destinații. Soldul debitor reprezintă valoarea la preț de înregistrare a diferitelor materiale consumabile aflate în stoc. Înregistrările contabile privind corespondențele contului 302 „Materiale consumabile" sunt identice cu cele referitoare la contului 301 „Materii prime".

Acest cont se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II, care au aceeași funcție contabilă ca și contul sintetic 302:

Contul 3021 – „Materiale auxiliare", Contul 3022 – „Combustibili", Contul 3023 – „Materiale pentru ambalat", Contul 3024 – „Piese de schimb", Contul 3025 – „Semințe și materiale de plantat", Contul 3026 – „Furaje", Contul 3028 – „Alte materiale consumabile".

Contul 303 – „Materiale de natura obiectelor de inventar"

“Ține evidența existenței, mișcării și uzurii materialelor de natura obiectelor de inventar si este un cont de activ.”4 Se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar, intrate prin diferite surse și se creditează cu valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar date în folosință și ieșite pe alte destinații. Soldul debitor reprezintă valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar existente în stoc.

Contul 308. „Diferențe de preț la materii prime și materiale"

Acest cont ține evidența diferențelor (în plus sau în minus) între prețul de înregistrare standard (prestabilit) și costul de achiziție, aferente materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura obiectelor de inventar.

Este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura obiectelor de inventar. Soldul contului reprezintă diferențele de preț aferente materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura obiectelor de inventar existente în stoc. După funcțiune este un cont de activ / pasiv.

GRUPA 32. „Stocuri în curs de aprovizionare"

Cu ajutorul conturilor din această grupă se ține evidența stocurilor cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile și beneficiile aferente, dar care la finele perioadei de raportare, sunt în curs de aprovizionare. Conturile din această grupă sunt conturi de activ. În debitul conturilor din grupa 32 , se înregistrează valoarea stocurilor cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile și beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (401). În creditul conturilor din grupa 32, se înregistrează valoarea stocurilor cumpărate pentru care s-a încheiat procesul de aprovizionare (301,302,303,361,371,381). Soldul debitor reprezintă valoarea stocurilor cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile și beneficiile aferente, dar care la finele perioadei de raportare, sunt în curs de aprovizionare.

Din această grupă fac parte următoarele conturi sintetice de gradul I:

„Contul 321 – „Materii prime în curs de aprovizionare", Contul 322 – „Materiale consumabile în curs de aprovizionare", Contul 323 – „Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare", Contul 326 – „Animale în curs de aprovizionare", Contul 327 – „mărfuri în curs de aprovizionare", Contul 328 – „Ambalaje în curs de aprovizionare".”

GRUPA 33. „Producția în curs de execuție"

Este producția neterminată la sfârșitul perioadei și se determină prin inventariere sau prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a gradului de efectuare a operațiilor tehnologice și evaluarea acesteia la costurile de producție.

Din această grupă fac parte următoarele conturi sintetice de gradul I:

Contul 331 – „Produse în curs de execuție", Contul 332 – „Lucrări și servicii în curs de execuție".

Contul 331. „Produse în curs de execuție"

Ține evidența stocurilor de produse în curs de execuție ( care nu au parcurs toate fazele procesului tehnologic ) existente la sfârșitul perioadei. Soldul contului reprezintă valoarea la cost de producție a producției neterminate la sfârșitul perioadei.

Contul 332. „Lucrări și servicii în curs de execuție”

Ține evidența lucrărilor și serviciilor în curs de execuție, existente la sfârșitul perioadei și
este un cont de activ. Soldul contului reprezintă valoarea la cost de producție a lucrărilor și serviciilor în curs de execuție la sfârșitul perioadei .

GRUPA 34. „Produse"

Din această grupă fac parte următoarele conturi sintetice de gradul I:

Contul 341 – „Semifabricate", Contul 345 – „Produse finite", Contul 346 – „Produse reziduale", Contul 348 – „Diferențe de preț la produse"

La aceste conturi se asociază – în legătură cu intrările și ieșirile în și din gestiune contul 711. „Variația stocurilor".

Contul 341. „Semifabricate"

Semifabricatele sunt produsele al căror proces tehnologic s-a încheiat într-o secție, urmând să treacă în faza următoare sau să se livreze terților.

Ține evidența existenței și mișcării stocurilor de semifabricate. Este cont de activ. Soldul contului reprezintă valoarea la preț de înregistrare a semifabricatelor în stoc la sfârșitul perioadei.

Contul 345. „Produse finite"

Produsele finite sunt cele care au parcurs toate fazele procesului tehnologic – nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unității, sunt depozitate sau livrate direct clienților.

Contul 345 ține evidența existenței, mișcării stocurilor de produse finite. Este un cont de activ. Soldul contului reprezintă valoarea la preț de înregistrare a produselor finite, existente în stoc la sfârșitul perioadei de gestiune.

Contul 346. „Produse reziduale"

„Produsele reziduale sunt rebuturile, materialele recuperabile sau deșeurile.”

Contul 346 ține evidența existenței și mișcării stocurilor de produse reziduale. Este un cont de activ. Soldul contului reprezintă valoarea la preț de înregistrare a produselor reziduale existente în stoc la sfârșitul perioadei de gestiune.

Contul 348. „Diferențe de preț la produse"

Ține evidența diferențelor între prețul standard ( prestabilit ) și costul de producție al produselor. Soldul contului reprezintă diferențele de preț aferente produselor existente în stoc. Este un cont rectificativ și după funcțiune este de activ / pasiv.

GRUPA 35. „Stocuri aflate la terți"

Din această grupă fac parte următoarele conturi sintetice de gradul I: Contul 351. „Materii și materiale aflate la terți", Contul 354. „Produse aflate la terți", Contul 356. „Animale aflate la terți", Contul 357. „Mărfuri aflate la terți", Contul 358. „Ambalaje aflate la terți.”

Contul 351. „Materii prime și materiale aflate la terți"

„Ține evidența existenței și mișcării stocurilor de materii prime, materiale consumabile și materiale de natura obiectelor de inventar trimise la terți, precum și cele în curs de aprovizionare. Este un cont de activ. Soldul contului reprezintă valoarea la preț de înregistrare a produselor aflate la terți.”7

Contul 354. „PRODUSE AFLATE LA TERȚI"

„Ține evidența stocurilor de produse trimise la terți. Este cont de activ. Soldul contului reprezintă valoarea la preț de înregistrare a produselor aflate la terți.”8

GRUPA 36. „Animale"

Din această grupă fac parte următoarele conturi sintetice de gradul I: Contul 361. „Animale și păsări" Contul 368. „Diferențe de preț la animale și păsări"

Contul 361. „Animale și păsări"

Ține evidența efectivelor de animale și păsări, respectiv animalelor născute și cele tinere (viței, miei, purcei, mânji etc.) în vederea creșterii și folosirii lor pentru muncă și producție, animalelor și păsărilor la îngrășat pentru valorificare, coloniilor de albine, precum si a animalelor pentru producție (lână, lapte și blană). Este un cont de activ. Soldul contul reprezintă valoarea la preț de înregistrare a animalelor și păsărilor existente în stoc la sfârșitul perioadei de gestiune.

Contul 368. „Diferențe de preț la animale și păsări"

Diferențele de preț la animale și păsări din achiziționare sunt înregistrate pentru acestea numai atunci când unitatea ține evidența animalelor și păsărilor la prețurile standard (prestabilite). Contul 368 funcționează așa cum am arătat la contul 308.

GRUPA 37. „Mărfuri"

Mărfurile sunt bunurile pe care unitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii.

Din această grupă fac parte următoarele conturi sintetice de gradul I: Contul 371. „Mărfuri" Contul 378. „Diferențe de preț la mărfuri"

Contul 371. „Mărfuri"

Ține evidența existenței și mișcării stocurilor de mărfuri. Este cont de activ. Soldul reprezintă existentul la preț de înregistrare la sfârșitul perioadei de gestiune.

Contul 378. „Diferențe de preț la mărfuri"

Funcțiunea contului și înregistrările cu acest cont au fost efectuate la contul 371 „Mărfuri"

GRUPA 38. „Ambalaje"

Ambalajele sunt bunurile achiziționate sau confecționate de unitate, destinate ambalării și transportului produselor finite cât și a mărfurilor. Ambalajele refolosibile, destinate produselor vândute temporar pot fi păstrate de terți, cu obligația restituirii lor, în condițiile prevăzute în contracte.

Din această grupă fac parte următoarele conturi sintetice de gradul I: Contul 381 – „Ambalaje", Contul 388 – „Diferențe de preț la ambalaje".

Contul 381. „Ambalaje"

Ține evidența mișcării stocurilor de ambalaje. Este cont de activ. Soldul debitor reprezintă existentul în stoc la preț de înregistrare, la sfârșitul perioadei.

Contul 388. „Diferențe de preț la ambalaje"

Contul funcționează la fel ca și conturile 308 și 328, prezentate mai sus.

GRUPA 39 „ Provizioane pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție"

Ține evidența existenței și mișcării stocurilor de ambalaje. Este cont de activ. Soldul debitor reprezintă existentul în stoc la preț de înregistrare, la sfârșitul perioadei. Din această grupă fac parte următoarele conturi sintetice de gradul I: Contul 391 – „Ajustări pentru deprecierea materiilor prime", Contul 392 – „Ajustări pentru deprecierea materialelor", Contul 393 – „Ajustări pentru deprecierea producției în curs de execuție", Contul 394 – „Ajustări pentru deprecierea produselor", Contul 395 – „Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terți", Contul 396 – „Ajustări pentru pentru deprecierea animalelor", Contul 397 – „Ajustări pentru deprecierea mărfurilor", Contul 398 – „Ajustări pentru deprecierea ambalajelor".

La aceste conturi se asociază conturile de cheltuieli și venituri corespunzătoare ajustărilor la stocuri: Contul 6814 – „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante", Contul 7814. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante"

Prin conturile din această grupă se evidențiază: constituirea, de regulă la sfârșitul exercițiului financiar, a ajustărilor pentru deprecierea stocurilor și a producției în curs de execuție, precum și a suplimentării, diminuării sau anulării lor, potrivit legii.

Conturile din această grupă sunt de pasiv. Se creditează când se creează și suplimentează ajustările, dacă e cazul, și se debitează, când se reduc sau anulează aceste ajustări, trecându-se la venituri. Soldul reprezintă valoarea ajustărilor existente la sfârșitul perioadei.

1.4. Evaluarea stocurilor

În contabilitate, stocurile sunt reflectate astfel:

a) valoric, în contabilitatea sintetică;

b) cantitativ și valoric, cu unele excepții, în contabilitatea analitică;

c) cantitativ, în evidența operativă de la locurile de depozitare

Prețurile folosite la evaluarea activelor circulante înregistrate în contabilitate se numesc prețuri de înregistrare. Ele pot fi diferite în funcție de opțiunea unităților patrimoniale și de natura stocurilor și pot fi înregistrare în contabilitate, astfel:

a) costul de achiziție folosit la înregistrarea intrărilor de stocuri se formeaza din prețul de facturare al furnizorului.

b) reducerile comerciale și alte elemente similare acordate de furnizor , nu fac parte din costul de achiziție.

c) prețul standard este un preț prestabilit ce constă în evaluarea și înregistrarea stocurilor la prețuri fixe, stabilite anterior pe baza prețurilor medii ale stocurilor respective realizate în perioada precedentă. El devine preț de înregistrare în contabilitate cu condiția evidențierii distincte a diferențelor de preț fața de costul de achiziție. Prețurile standard trebuie sa fie actualizate periodic, cel puțin o data pe an, în funcție de evoluția preturilor și alți factori.

Diferențele de preț pot fi:

a) favorabile, când prețul standard este mai mare decât costul efectiv;

b) nefavorabile, când prețul standard este mai mic decât costul efectiv.

Repartizarea diferențelor de preț asupra valorii bunurilor ieșite și asupra stocurilor se efectuează cu ajutorul unui coeficient (Kr) care se determină în baza următoarelor relații de calcul:

Determinarea coeficientului de repartizat:

SiD + RdD

Kr = –––––– x 100

SiS + RdS

în care:

Kr – coeficientul de repartizare a diferențelor de preț;

SiD – soldul inițial al conturilor de diferențe de preț;

RdD- – rulajul debitor al conturilor de diferențe de preț, respectiv diferențele de preț aferente intrărilor în cursul perioadei, cumulat de la începutul anului;

SiS – soldul inițial al conturilor de stocuri , la preț de înregistrare (standard);

RdS – rulajul debitor al conturilor de stocuri, la preț de înregistrare (standard), adică valoarea intrărilor de stocuri în cursul perioadei, la preț de înregistrare, cumulat de la începutul anului.

Determinarea cotei de repartizat (Cr) se realizează prin înmulțirea coeficientului de repartizare (Kr), cu valoarea bunurilor ieșite din gestiune, la preț de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieșite respective:

Cr = Kr x RcS

în care:

Cr -cota de repartizat, reprezentând diferențele de preț aferente ieșirilor de stocuri la preț de înregistrare;

Kr -coeficientul de repartizare al diferențelor de preț;

RcS -rulajul creditor al conturilor de stocuri, la preț de înregistrare.

Coeficienții de repartizare a diferențelor de preț (Kr) pot fi calculați la nivelul conturilor sintetice de gradul I și II, prevăzute în „Planul general de conturi”, pe grupe sau categorii de stocuri.

La sfârșitul perioadei, soldurile conturilor de diferențe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri, la preț de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea stocurilor la costul de achiziție, respectiv la costul de producție, după caz.

Cheltuielile de transport aprovizionare înregistrate în conturile de diferențe se vor repartiza proporțional, atât asupra valorii bunurilor ieșite, cât și asupra stocurilor, tot cu ajutorul unui coeficient de repartizare K care se determină în baza următoarei relații de calcul:

SiDT + RdDT

Kt = –––––––

SiSF + RdSF

în care:

Kt – coeficient de repartizare a diferențelor de preț reprezentând cheltuielile de transport – aprovizionare cuprinse în factură;

SiDT – soldul inițial al contului de diferențe de preț reprezentând cheltuieli de transport aferente stocurilor existente la începutul perioadei;

RdDT – rulajul debitor al contului de diferențe de preț reprezentând cheltuielile de transport aferente intrărilor de stocuri în cursul;

SiSF – soldul inițial al contului de stocuri, la prețul de facturare;

RdSF – rulajul debitor al contului de stocuri la prețul de facturare, cumulat de la începutul anului.

Coeficientul de repartizare al diferențelor de preț reprezentând cheltuielile de transport – aprovizionare se aplică asupra valorii bunurilor ieșite din gestiune, la prețuri de facturare, obținându-se în felul acesta cheltuielile de transport – aprovizionare aferente bunurilor ieșite din gestiune, respectiv:

Ct = Kt x RcF

în care:

Ct – cota de repartizare a diferențelor de preț, reprezentând cheltuieli de transport – aprovizionare;

Kt – coeficientul de repartizare a diferențelor de preț, reprezentând cheltuieli de transport-aprovizionare;

RcF – rulajul creditor al conturilor de stocuri, respectiv valoarea bunurilor ieșite, la prețul de facturare.

La sfârșitul lunii soldurile conturilor de diferențe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri la preț de înregistrare, reflectându-se astfel valoarea stocurilor la costul de achiziție, respectiv de producție.

Costurile de producție sunt formate din totalitatea cheltuielilor ocazionate de fabricarea bunurilor respective, iar acesta devine preț de înregistrare în contabilitate. Prezintă dezavantajul că nu este cunoscut decât după expirarea lunii curente.

Nu se include în costul de producție costul subactivității. De regulă, cheltuielile generale de administrație, cheltuielile de desfacere și cele financiare, nu se includ în costurile e producție, se reflectă direct în rezultatul exercițiului financiar.

„Pierderile materiale, manopera sau alte costuri de producție înregistrate peste limitele normale admise, cheltuielile generale de administrație care nu participă la aducerea stocurilor în forma și locul final , precum și costurile de desfacere nu trebuie incluse în costul stocurilor, fiind recunoscute drept cheltuieli ale perioadei când s-au produs.” 9

Legislația în vigoare ne prezintă o diversitate de de prețuri folosite în momentul înregistrării ieșirii stocurilor din gestiune (prin consum productiv ,vânzări, donații, distrugeri etc. ). Astfel conform OMFP nr.1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu directivele europene putem folosi: a),b),c),g), celelalte nu se regasesc ca metode în contabilitatea românească.

Problema fundamentalăa înregistrărilor la ieșirea stocurilor cumpărate sau fabricate este cea a prețului utilizat pentru evaluarea loturilor ieșite. În acest sens s-au delimitat mai multe metode cum sunt:

a) metoda identificării specifice ( IS );

b) metoda costului mediu ponderat ( CMP );

c) metoda epuizării loturilor, cu variantele:

– primul intrat – primul ieșit ( FIFO );

– ultimul intrat – primul ieșit ( LIFO );

– următorul intrat – primul ieșit (NIFO).

d) metoda ultimului preț de cumpărare;

e) metoda prețului prestabilit;

f) metoda stocului util;

Metoda identificării specifice ( IS ) pornește de la ipoteza că fiecare articol ieșit este identificat prin data de intrare și costul de achiziție. Sistemul de depozitare permite o asemenea identificare. O asemenea metodă utilizată pentru elementele de stocuri care sunt în mod obișnuit fungibile, prin alegerea loturilor poate reprezenta o modalitate de “aranjare” a beneficiului perioadei.

Metoda costului mediu ponderat ( CMP ) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza metodei ponderate a costului elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei și a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după fiecare intrare, aplicând una din următoarele formule:

Costul mediu ponderat, calculat la sfârșitul lunii:

qsi x psi + ∑qi x pi

CMP = –––––––––

qsi + ∑qi

unde: qsi – cantitatea stocului inițial;

psi – prețul stocului inițial;

qi – cantitatea intrată;

pi – prețul cantităților intrate;

Costul mediu ponderat, calculat după fiecare intrare:

qsi x psi + qi x pi

CMP = –––––––-

qsi + qi

unde: qsi – cantitatea din stocul precedent;

qi – cantitatea intrată;

psi – prețul unitar al stocului precedent;

pi – prețul unitar al stocului i

4 x 510 + 2 x 540 3120

CMP 09.02 = ––––––- = –––– = 520

4+2 6

3 x 520 + 5 x 550 4310

CMP 15.02= –––––––– = –––– =538,75

3+5 8

Tabel nr.2 Fișă stoc materie primă prin aplicarea metodei CMP

Sursă : Interpretare proprie

Metoda primul intrat – primul ieșit (FIFO)

Această metodă presupune folosirea costului de achiziție sau a costului de producție al primei intrări, până la epuizarea lotului. În continuare, se va folosi prețul lotului intrat ulterior până la epuizarea acestuia ș.a.m.d.

Tabel nr.3 Fișă stoc materie primă prin aplicarea metodei FIFO

Sursă : Interpretare proprie

Metoda ultimul intrat – primul ieșit (LIFO)

Această metodă presupune folosirea costului de achiziție sau a costului de producție al ultimei intrări, până la epuizarea lotului. În continuare, se va folosi prețul lotului intrat anterior până la epuizarea acestuia ș.a.m.d.

Tabel nr.4 Fișă stoc materie primă prin aplicarea metodei LIFO

Sursă : Interpretare proprie

Analiza celor 3 metode de evaluare a stocurilor permite desprinderea următoarelor concluzii de ansamblu:

– aplicarea metodei „ primul intrat – primul ieșit” conduce la cheltuieli minime cu materia primă (2580 lei), ceea ce va avea ca efect direct creșterea rezultatului exercițiului financiar; deci când prețurile cresc ieșirile sunt evaluate la prețuri mici, influențând pozitiv rezultatul financiar, iar când prețurile scad consumurile sunt evaluate la prețuri mari, iar beneficiul scade;

– aplicarea metodei „ultimul intrat – primul ieșit” conduce la cheltuieli maxime cu materia primă (2690 lei), ceea ce va avea ca efect direct scăderea rezultatului exercițiului financiar; deci când prețurile cresc consumurile sunt evaluate la prețuri mari, iar beneficiul scade, iar când prețurile scad consumurile sunt evaluate la prețuri mici și beneficiul crește;

– aplicarea metodei „CMP” este cea mai logică și mai riguroasă, întrucât oferă posibilitatea evaluării ieșirilor în cursul perioadei aplatizând prețurile maxime și minime.

Metoda următorul intrat – primul ieșit (NIFO) are ca principiu de bază faptul că ieșirile din stoc sunt evaluate la valoarea de înlocuire, care corespunde cu prețul pieței la momentul respectiv , sau costul de înlocuire al bunului respectiv.

Metoda identificării specifice (IS) reprezintă acea metodă de evaluare a bunurilor prin care, fiecare bun material (lot) ieșit este evaluat în funcție de perioada de intrare și costul de achiziție al bunului respectiv, ca reper luându-se prețul estimativ al următoarei facturi. Această modalitate de evaluare se practică, de regulă, în cazul bunurilor fungibile, adică a acelor bunuri caracteristice pieței bursiere, care permit înlocuirea unui lot de produse cu un alt lot, având caracteristici asemănătoare și posibilitate de păstrare îndelungată.

Metoda ultimului preț de cumpărare reprezintă acea metodă de evaluare a bunurilor materiale, în care stocurile ieșite (bunurile materiale) sunt evaluate la prețul de cumpărare înscris în factura ultimului lot intrat în gestiune.

Metoda prețurilor standard ( prestabilite) se referă la evaluarea și înregistrarea în contabilitate a materiilor prime, produselor, mărfurilor și altor bunuri de natura stocurilor. Ea se poate face și la prețuri de înregistrare, cu condiția evidențierii distincte a diferențelor de preț, față de costul de achiziție sau costul de producție, după caz.

1.5. Metode de organizare a contabilității stocurilor

În vederea organizării contabilității stocurilor, agenții economici din țara noastră pot utiliza, în mod practic, una din următoarele metode:

a) Metoda inventarului permanent

b) Metoda inventarului intermitent

a) Metoda inventarului permanent este utilizată de către întreprinderile mari și presupune respectarea următoarelor cerințe:

– stocul final de la sfârșitul exercițiului precedent, devine stoc inițial la începutul exercițiului curent;

– intrările de stocuri și producție în curs de execuție se vor înregistra în cursul exercițiului curent în debitul conturilor de stocuri, respectiv producție în curs de execuție, stabilindu-se imediat atât stocul cât și soldul fiecărui cont;

– ieșirile de stocuri se vor înregistra în creditul conturilor de stocuri și producție în curs de execuție, în corespondență cu conturile de cheltuieli;

– stocul și soldul final rezultă efectuând operațiile de intrări și ieșiri,acestea trebuind puse de acord cu situațiile faptice,stabilite prin inventariere.

În felul acesta, există posibilitatea cunoașterii, în orice moment, a cantităților și valorilor existente în gestiune, în scopul fundamentării unor decizii referitoare la stocuri.

Intrările de stocuri se evaluează:

a) la costuri de achiziție, pentru cumpărări;

b) la costuri de producție sau costuri standard pentru stocurile obținute din producție proprie;

c) la valoarea actuală, pentru intrări prin donații sau plusuri.

Ieșirile de stocuri se efectuează prin metodele cunoscute:

a) metoda costului mediu ponderat;

b) metoda primului intrat primului ieșit;

c) metoda ultimului intrat primului ieșit.

b) Metoda inventarului intermitent se poate utiliza în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii, presupunând respectarea următoarelor cerințe:

– la începutul fiecărei luni, stocurile existente se trec pe cheltuieli, indiferent dacă se consumă sau nu în procesul de producție;

– în cursul lunii cumpărările de stocuri se evidențiază în debitul conturilor de cheltuieli, indiferent dacă se consumă sau nu în procesul de producție ;

– la sfârșitul fiecărei luni, stocurile finale determinate prin inventariere, se înregistrează în debitul conturilor de stocuri, în corespondență cu conturile de cheltuieli utilizate în cursul lunii, sau cu contul 711 ”Venituri aferente” pentru stocurile obținute din producție proprie.

Prin utilizarea acestei metode, ieșirile se stabilesc pe baza următoarei relații:

Ieșiri = Stoc inițial + Intrări – Stoc final determinat prin inventariere

Metoda inventarului intermitent, pe lângă avantajul numărului mai redus de înregistrări contabile, prezintă și câteva dezavantaje:

– alături de consumuri, pe seama cheltuielilor se suportă lipsurile, furturile etc;

– nu se poate exercita un control riguros asupra stocurilor prin intermediul contabilității;

– în cursul lunii, nu se poate cunoaște cantitatea de stocuri existentă în gestiune.

1.6. Documente folosite pentru evidența stocurilor

,,În cadrul întreprinderii, activele circulante materiale ocazionează numeroase documente, care pot fi grupate după conținutul lor în:

a) Operații de aprovizionare și conservare;

b) Operații de eliberare din depozit;

c) Operații de inventariere.

Aceste operațiuni sunt consemnate în diferite documente și evidențe operative distincte.

a) Operațiile de aprovizionare și conservare sunt evidențiate în următoarele documente:

– Comenzile, se emit de către unitățile patrimoniale către furnizori;

– Contractele economice, se încheie cu furnizorii pe baza comenzilor;

– Registrul de comenzi, cod este utilizat pentru urmărirea modului în care sunt realizate contractele de aprovizionare;

– Avizul de însoțire a mărfii, cod 14-3-6A, este un document de însoțire a stocurilor pe timpul transportului, document pe baza căruia se întocmește factura fiscală. „Se întocmește, în două sau mai multe exemplare, de către unitățile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori materiale, precum și în alte situații stabilite prin procedurile proprii ale unității.”10

– Factura fiscală, cod 14-4-10/A , „se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in trei exemplare, la livrarea produselor si a marfurilor, la executarea lucrarilor si la prestarea serviciilor, de catre compartimentul desfacere sau alt compartiment desemnat pe baza dispozitiei de livrare, a avizului de insotire a marfii sau a altor documente tipizate care atesta executarea lucrarilor si prestarea serviciilor si se semneaza de compartimentul emitent;”11

-Notă de recepție și constatare de diferențe, cod 14-3-1A, „se întocmește în două exemplare, la locul de depozitare sau în unitatea cu amănuntul, după caz, pe măsura efectuării recepției. În situația în care la recepție se constată diferențe, Nota de recepție și constatare de diferențe se întocmește în trei exemplare de către comisia de recepție legal constituită;”12

– Fișa de magazie, cod 14-3-8, „se țin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică.”13

________________

10 *** ORDIN nr. 3.512 emis de Ministerul Economiei și Finanțelor , Pag.45

11 Ibidem., pag.4

12 Ibidem., pag.36

13 Ibidem, pag.46

b) Operațiile de eliberare din depozit sunt evidențiate în următoarele documente:

– Bonul de consum, cod 14-3-4A, „se întocmește pe formulare separate pentru materialele din cadrul aceluiași cont de materiale, loc de depozitare și loc de consum”14 pentru eliberarea din magazie a stocurilor;

– Operațiile de inventariere sunt evidențiate în contabilitate prin intermediul listelor de inventar (cod 14-3-12).’’

În legătură cu operațiile de intrare și ieșire a bunurilor, legislația în vigoare prevede următoarele obligații pentru agenții economici:

a) Bunurile materiale intrate în patrimoniu se consemnează în documente adecvate și se operează în evidența locurilor de depozitare;

b) Bunurile primite pentru prelucrare sau în custodie, se recepționează și se înregistrează distinct ca intrări în gestiune;

c) Bunurile materiale în curs de aprovizionare sau sosite dar ne recepționate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrări în patrimoniu;

d) Bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune, pe baza recepției și a documentelor de însoțire;

e) Bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează în contabilitate ca ieșiri din gestiune pe baza documentelor justificative.

1.7. Metode de organizare a contabilității analitice a stocurilor

Contabilitatea analitică a stocurilor se realizează având în vedere volumul și specificul activităților desfășurate, precum și necesitățile proprii de informare ale fiecărei entități patrimoniale.

Ținând cont de aceste aspecte, se poate folosi una din următoarele metode:

a) Metoda operativ-contabilă

b) Metoda cantitativ-valorică

c) Metoda global-valorică

„a) Metoda operativ-contabilă (pe solduri) se realizează în practică prin ținerea unei evidențe cantitative, folosind în acest scop fișa de magazie, completată de gestionarul locului de depozitare a

____________________

14 *** OMPF 1802/2014 emis de Ministerul Finanțelor Publice, pag.41

stocurilor, la care se adaugă o evidență valorică, folosind în acest scop fișa de cont pentru operații diverse, completată de contabilul care se ocupă cu gestiunea respectivă.

Documentele de intrare și ieșire se operează atât de gestionar cât și de contabilul de gestiune, în documentele menționate. La sfârșitul fiecărei luni, pe baza datelor înregistrate se întocmește “Registrul Stocurilor”, care reflectă stocurile existente atât cantitativ cât și valoric, pe grupe de stocuri și pe total gestiune. Tot la sfârșitul lunii, se determină soldul final al unei gestiuni pe baza formulei:

Soldul final = Soldul Inițial + Intrări – Ieșiri

De asemenea, se efectuează „punctajul” între soldul contului sintetic și totalul valoric din “Registrul Stocurilor”, datele trebuind să fie concordante. În caz contrar, înseamnă că s-au strecurat erori de înregistrare sau de altă natură, care trebuie găsite și corectate.

b) Metoda cantitativ – valorică se realizează în practică prin ținerea, în cadrul gestiunilor, a unei evidențe cantitative, pe categorii de stocuri, folosind în acest scop „Fișa de magazie”, și a unei evidențe cantitativ-valorice, de către compartimentul contabilității stocurilor, folosind în acest scop „Fișa de cont analitic pentru valori materiale”. La sfârșitul fiecărei luni, se efectuează „punctajul” între evidența cantitativă, ținută cu ajutorul fișelor de magazie în cadrul fiecărei gestiuni, și evidența cantitativ-valorică, ținută în cadrul compartimentului contabilității stocurilor, cu ajutorul fișelor de cont analitice, datele trebuind să fie concordante. În caz contrar înseamnă că s-au strecurat erori care trebuie găsite și corectate. Cu această ocazie, se întocmește balanța de verificare analitică. Întrucât utilizarea acestei metode presupune un volum mare de muncă, pentru înlăturarea acestui dezavantaj, este necesară folosirea mijloacelor moderne de evidență și calcul.

c) Metoda global-valorică se realizează în practică prin ținerea unei evidențe global-valorice, atât în cadrul gestiunilor cât și în cadrul compartimentului contabilității stocurilor, folosindu-se în acest scop „Fișa de cont pentru operații diverse” .La sfârșitul fiecărei luni, se efectuează, de asemenea, “punctajul” între datele existente în cadrul fiecărei gestiuni și datele aflate în cadrul compartimentului contabilității stocurilor. Această metodă se folosește în scopul evidențierii existenței și mișcării stocurilor de mărfuri și ambalaje în cadrul unităților de desfacere cu amănuntul și prezintă avantajul unui volum de muncă mai redus.”15

_________________________________

15***Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2067/2013 pentru modificarea și completarea unor reglementări contabile a fost publicat Monitorul Oficial al României nr. 6 din 7 ianuarie 2014

CAPITOLUL II

STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR LA

S.C. GENTOIL S.R.L

2.1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII SI A ACTIVITĂȚILOR DESFÂȘURATE DE S.C. GENTOIL S.R.L.

2.1.1 Scurt istoric.

Societatea a luat ființă in 2011 cu sediul in Ploiești și este o societate cu capital privat integral românesc, una din cele mai importante societați de colectare deșeuri periculoase si nepericuloase din Prahova.

Societatea S.C. GENTOIL .S.A este autorizată de Agenția pentru Protecția Mediului Prahova care are ca obiect principal de activitate furnizarea de servicii integrate privind managementul deșeurilor – Colectare, Transport, Depozitare, Procesare, Tratare, Valorificare/Eliminare deșeuri periculoase si nepericuloase.

Astfel ea a realizat o investiție cu resurse proprii in cursul anului 2012, investiție concretizată printr-o INSTALAȚIE PENTRU TRATAREA FIZICO – CHIMICĂ A APELOR UZATE INDUSTRIALE, cu o capacitate de 400 de tone apă preepurată pe zi, casa de pompe, cladire centrală termică si o platformă betonată.

Tabel nr.5: Asociați

Sursa : Datele S.C GENTOIL S.R.L

SC. GENTOIL S.R.L, a fost inregistrată la ORC Prahova cu nr. J29/1799/2011 si CUI RO 29429265, cu sediul social in Ploiesti, Sos. Vestului, nr.16, Jud. Prahova si cu punct de lucru in Municipiul Ploiești, Bulevardul Petrolului, nr.59, in incinta Rafinăriei Astra Romană unde are inchiriată o suprafață de 3360 m2 pe care se află 6 rezervoare cu o capacitate maximă de 1400 m3 fiecare, fiind reprezentată de Gheorghe Florică fiind singurul administrator.

Societatea Gentoil deține și un punct de lucru în Localitatea Ploiești, Str. Corlătești unde se află ”STAȚIA DE EPURARE CORLĂTEȘTI”, stație unde se pot efectua operațiile de epurare mecano-chimico-biologică a apelor uzate .

2.1.2 Clienții semnificativi ai firmei:

2.1.3 Evoluția firmei de-a lungul anului 2014

S.C. GENTOIL S.R.L. a desfășurat în anul 2014 activitate de tratarea, eliminarea si valorificarea deșeurilor periculoase, realizând următorii indicatori :

– venituri totale = 7.005.638 lei;

– cheltuieli totale = 5.050.623 lei;

– profit brut (pierdere brută) = 1.955.015 lei;

– impozit pe profit = 318.121 lei;

– profit net (pierdere netă) = 1.636.894 lei;

Este important de menționat ca rata rentabilității nete a societății a crescut de la 17,17% la 23,37% permițând firmei:

-un proces investițional semnificativ, activele firmei crescând de la 723.230 lei la 1.098.498 lei;

-scăderea puternică a datoriilor ce trebuiesc plătite pe un termen de un an de la 4.527.792 lei la 1.484.047 lei;

-scăderea volumului datoriilor pe termen mediu si lung de la 100.256 lei la 37.677 lei;

Schimbarea strategiei de dezvoltare a firmei si adaptarea la cerințele legislative actuale a permis repoziționarea pe piața de tratare, eliminare si valorificare a deșeurilor periculoase.

Pentru anul 2015 S.C. Gentoil S.R.L. are incheiate contracte comerciale si semnate comenzi cu un număr de 29 clienți.

2.1.4 Generalități

a) Licențe

Autorizația de Mediu nr. PH-306 din 25.07.2012 revizuită în data de 11.12.2014 in scopul desfășurării următoarelor activități:

– colectare, depozitare temporară a deșeurilor periculoase/nepericuloase;

– comercializare uleiuri uzate și reziduuri petroliere;

– colectarea, tratarea și valorificarea deșeurilor periculoase/nepericuloase;

Totodată societatea Gentoil S.R.L. are implementat și menține un sistem de management al:

– SR OHSAS 18001:2008/OHSAS/18001:2007;

– SR EN ISO 9001:2008/ISO 9001:2008;

– SR EN ISO 14001:2005/ISO 14001:2004.

b) Furnizorii de utilități

Pentru desfășurarea in condiții corespunzătoare a activităților mai sus menționate, S.C. Gentoil S.R.L. are ca furnizori principali :

– S.C. APA NOVA Ploiești – apa rece utilizată pentru scopuri tehnologice si adaos;

– S.C. F.D.F.E.E. Electrica Muntenia Nord S.A. , S.D.F.E.E. Ploiești – energie electrică pentru PT /CT, in același timp si clientul principal pentru energia electrică ;

– S.C. Telekom Romania Communications S.A – companie ce oferă servicii de telefonie mobilă și internet;

– S.C. GDF Suez Energy România S.A – companie ce furnizează gaze naturale;

c) Descrierea procesului de epurare a apelor uzate periculoase/nepericuloase:

Procesul tehnologic de eupurare a apelor reziduale, se bazează pe procese mecanice, chimice si biologice la care sunt supuse apele.

– Prima etapă de epurare: treapta mecanică, asigură eliminarea din apele uzate a corpurilor mari vehiculate de acestea, a impurităților care se depun si a celor care plutesc sau pot fi aduse in stare de plutire. Metoda este larg folosită ca epurare prealabilă sau ca epurare unică (finală), in funcție de gradul de epurare necesar, după cum trebuie sa fie urmată sau nu de alte trepte de epurare.

– A doua etapă: treapta chimică, au loc atât procese chimice care constau in reacția dintre substanțele folosite la tratare (var,polielectrolit și FeSO4) și produsul petrolier conținut in apa cu formarea de flacoane, cât si procese fizice de separare gravitațională a nămolului chimic format.

– A treia etapă: treapta biologică, se bazează pe acțiunea unor microorganisme specializate, conținute in nămolul biologic activ asupra unor impurificatori conținuți in apa de tratat, care duce la reducerea concentrației acestora in apa epurată.

Printr-o serie de canale dispuse in așa fel încât să se asigure o distribuție uniformă a debitului, apa intră in 4 bazine paralelipipedice din beton, numite separatoare mecanice. Fiecare separator este compus din câte două celule egale. În aceste separatoare, are loc o separare a apei de produsele petroliere si de impuritățile mecanice care se constituie in nămolul mecanic. Procesul de producție se desfășoară în instalația de tratare fizico-chimică a apelor uzate industriale, emulsii, deșeuri periculoase/nepericuloase după fluxul tehnologic prezentat și responsabilitățile angajaților.

Autocisternele incărcate cu ape uzate industriale, emulsii, alte deșeuri periculoase/nepericuloase se cântăresc la plin la cântarul electronic al Rafinăriei Astra. Se pozitionează cisterna la unul din punctele de descărcare si se fac legăturile tehnologice de golire într-unul din rezervoarele R 349, R 350, R 351.

După golirea autocisternelor acestea se cântăresc la gol pentru întocmirea actelor de transport si contabile.

Din rezervoarele R 350, R 351, R 349 se pompează reziduul in haba de flotație unde se realizează amestecul cu oxigen si diferiți compuși chimici in vederea separării si spargerii emulsiilor. Această operațiune este urmărită de șeful de instalație plus operatorul de serviciu si pompagiul conform fișelor de post. Când un rezervor de apă industrială este plin se pornește instalația de tratare. Din haba de flotație părțile lichide se duc spre reactorul cu membrae biologice cu ajutorul pompelor de recirculare după care este împins tot cu o pompă în filtru cu cuart in două trepte. Părtile solide se recuperează în standul de ambalare in saci si europaleti. Operatiunea este supravegheată de șeful de fabrică si operatorul de serviciu conform fișei postului.

Apa epurata este pompată in R 344 rezervorul de apă epurată unde se face neutralizarea cu CO 2 după care se prelevează proba in vederea întocmirii buletinului de analiză, responsabil, șeful de mediu, șeful de frabrică si operatorul conform fișelor de post. Cand rezervorul R 344 de apă preepurată este la capacitatea maximă se ia probă pentru analiza.

Fig. 1 Sistemul de epurare al apei

Sursa date: S.C GENTOIL S.R.L

Dupa efectuarea analizelor, dacă acestea se încadrează normelor propuse din R 344 se va pompa in cisterna auto prin rampa de încarcare si va fi transportată către stația de epurare CORLATESTI in vederea deversarii într-un emisar natural.

Această operațiune este supravegheată de responsabilul de mediu, șeful de fabrică si operatorul de serviciu conform fișei postului.

Fig.2 Schema de principiu a instalației de epurare a apei. Sursa date: S.C GENTOIL S.R.L

Transportul deșeurilor se poate realiza atât prin mijloacele proprii ale societății care are in proprietate două cisterne cu cap tractor, ambele având o capacitate de 30.000 litri fiecare și autorizate conform normelor ADR in vigoare si Licenței de transport nr. 01611344, sau prin transportatori cu care societatea S.C. Gentoil S.R.L are încheiate contracte de prestări servicii.

2.2 PREZENTAREA OPERAȚIILOR ȘI A FORMULELOR CONTABILE LA

S.C. GENTOIL S.R.L.

Pentru prezentarea aplicației practice din lucrarea de față s-au folosit situații contabile ce au reflectat diverse mișcări în operațiile cu stocuri în perioada 01.01.2015 – 31.01.2015.

Operațiunile contabile au fost preluate din activitatea societății Gentoil, soldurile finale din balanța de verificare a lunii decembrie 2014 au constituit solduri inițiale pentru exercițiul financiar început la data 01.01.2015, dar datorită respectării confidențialității datelor reale din contracte ( prețuri negociate care pot fi folosite ca instrumente în mediul concurențial ) am folosit alte valori apropiate.

Prin aceste exemple s-a urmărit prezentarea tipurilor de operații cu stocuri ce au intervenit în activitatea întreprinderii pe parcursul lunii studiate .

Operatia 1. Pe data de 03.01.2015 în urma rezultatului inventarierii al exercițiului financiar 01.01.2015 – 31.01.2015 în cadrul societatii comerciale S.C. Gentoil S.R.L. s-a constatat un plus la inventar în valoare de 2.000 lei la piese de schimb si a unui minus de inventar la materiale consumabile, respectiv 80 litri benzină în valoare de 500 lei.

a) Înregistrarea plusului de inventar pentru piesele de schimb pe data de 03.01.2015:

b) Înregistarea minusului de inventar la combustibil (80 litri de benzina):

Operatia 2. Se primește un credit bancar pe 3 luni pe data de 05.01.2015 în sumă de 9.000 lei, care trebuie rambursat în 3 rate lunare egale începând cu sfârșitul primei luni. Dobânda este de 10% pe an și trebuie achitată lunar.

primirea creditului:     

la sfârșitul primei luni se contabilizează plata dobânzii (9.000 lei x 10% x l lună) și rambursarea primei tranșe de împrumut (9.000 lei / 3 tranșe = 3.000 lei):

Operatia 3. Pe data de 07.01.2015, societatea Gentoil achiziționează de la furnizorul ATX Computers obiecte de inventar pentru I.T. și anume tastatură, mouse, prelungitor USB în valoare de 1.500 lei. Societatea achită datoria furnizorului prin bancă cu ordin de plată ( O.P. ).

înregistrarea de obiecte de inventar I.T. conform factură:

achitarea datoriei către furnizor prin bancă cu ordin de plată ( O.P. ).

Operatia 4. Societatea Gentoil cumpără pe data de 08.01.2015, de la furnizorul OMV Petrom, păcură în valoare de 8.440 lei. Cheltuielile de transport aferente acestei achiziții sunt în valoare de 250 lei, cheltuieli de manipulare 100 lei. Plata facturii se face în termen de 7 zile.

– înregistrarea datoriei către furnizor și a intrării de materii consumabile:

8.440 +250+100=8.790 lei

Operatia 5. În data de 08.01.2015, se dau în folosință în baza B.C. nr.01/08.01.2015 păcură în valoare de 5.000 lei

– înregistrarea consumului de păcură:

Operația 6. Pe data de 09.01.2015 Gentoil încasează o factură în valoare de 64.925 lei în urma unor prestări de servicii, firma beneficiară fiind ECOMASTER SERVICII ECOLOGICE S.R.L.:

Operatia 7. Pe data de 10.01.2015 se acordă un avans din casieria societății Gentoil în valoare de 150 lei unei persoane împuternicite din societate pentru a cumpăra materiale de curățenie și dezinfectare. În aceeași zi se decontează avansul pe baza facturii nr. 040/10.01.2015, valoarea fiind de 100 lei, diferența se restituie casieriei unității.

înregistrarea avansului de trezorerie conform factură seria D.P. nr. 01/10.01.2015:

decontarea avansului pe baza facturii primită de la persoana căreia i s-a acordat avansul, factură în valoare de 100 lei și depunerea restului de bani neutilizați din avans cf. D.I. nr. 01/10.01.2015 în valoare de 50 lei, în casieria unității.

Operatia 8. Pe data de 11.01.2015 se acordă de către Gentoil , din disponibilul din cont un avans furnizorului S.C. OIL DEPOL SERVICE S.R.L. în valoare de 1.700 lei în contul unei aprovizionări ulterioare cu materiale consumabile auxiliare și anume cu ulei OTE 25 IMOB DTE.

Pe data de 14.01.2015 se primesc respectivele materiale conform FF nr LR000125 valoarea facturii fiind de 4.483 lei.

Pe data de 15.01.2010 se decontează avansul acordat funizorului și se plătește restul de bani către acesta.

înregistrarea acordării avansului către furnizorul S.C. OIL DEPOL SERVICE S.R.L.:

înregistrarea intrării de materiale auxiliare de la furnizorul, S.C. OIL DEPOL SERVICE S.R.L și înregistrarea datoriei față de acesta:

decontarea avansului acordat furnizorului, S.C. OIL DEPOL SERVICE S.R.L din data de 15.01.2015

Operația 9. S.C. Gentoil S.R.L prestează servicii clientului DEMECO S.R.L, pentru care, la finalizarea serviciilor, emite o factură în valoare de 80.000 lei. După înțelegerea părților, decontarea sumei facturate se efectuează astfel: 45 % prin filă CEC, 30 % cu un efect comercial, care se încasează la scadență, 25 % prin numerar. Societatea comercială încasează suma în numerar înainte de scadența facturii, iar pentru aceasta acordă clientului un scont de 7 %.

a) facturarea serviciilor :

b) decontarea cu fila CEC

-calcul valoare din factura decontată cu filă CEC :

99.200 lei x 45 % = 44.640 lei

c) decontarea cu efect comercial

-calcul valoare din factura decontată cu efect comercial:

99.200 lei x 30 % = 29.760 lei

d) decontarea restului de sumă cu numerar și acordarea scontului

-calcul valoare din factura decontată cu numerar:

99.200 lei x 25 % = 24.800 lei

-calcul valoare scont:

24.800 lei x 7 % = 1.736 lei

-calcul TVA scont:

1.736 lei x 24 % = 417 lei

Operatia 10. Pe data de 15.01.2015 societatea Gentoil achită furnizorului OMV Petrom factura ajunsă la scadență în valoare de 8.790 lei, cu ordin de plata ( O.P. )

– înregistrarea plății furnizorului OMV Petrom:

Operatia 11. In ziua de 16.01.2015 se dau în consum uleiuri conform B.C. nr. 02/16.01.2015 și obiecte de inventar IT conform B.C. 03/16.01.2015

înregistrarea consumului de materiale auxiliare conform B.C.:

darea în consum a obiectelor de inventar conform B.C.:

Operatia 12. În data de 17.01.2015, societatea Gentoil achiziționează de la ROMPETROL RAFINARE S.R.L. -RAF.VEGA PLOIESTI, uleiuri, lubrifianți conform FF nr. 000238/17.01.2015 în valoare de 8.060 lei. .Pentru decontarea facturii, furnizorul ROMPETROL RAFINARE S.R.L. -RAF.VEGA PLOIESTI emite o cambie către societatea Gentoil termen de decontare 23.01.2015:

înregistrarea datoriei față de furnizor și a intrării de materiale consumabile

înregistrarea cambiei emise de furnizor

Operatia 13. Se dau în consum uleiurile conform B.C. nr. 04/17.01.2015, respectându-se metoda F.I.F.O.

– înregistrarea consumului de materiale auxiliare:

Operatia 14. La data de 19.01.2015 se înregistrează contribuția întreprinderii la asigurările sociale 3.252 lei și la constituirea fondului de șomaj 4.321 lei

Operatia 15. La data de 20.01.2015 se virează din contul bancar sumele datorate de întreprindere prin reținerile din salariiile personalului (înregistrări în exercițiul anterior) și din contribuția proprie.

Operatia 16. Pe data de 23.01.2015 societatea Gentoil achită furnizorului la ROMPETROL RAFINARE S.R.L. -RAF.VEGA PLOIESTI factura ajunsă la scadență în valoare de 9.995 lei, cu O.P.

Operatia 17. La data de 25.01.2015 se înregistrează achiziționarea de materiale consumabile (furtunuri industriale,chingi,coliere) de la S.C PROFLEX SRL în valoare de 2.200 lei.

a) se înregistrează in gestiune:

b). se face plata furnizorului S.C PROFLEX SRL:

Operatia 18. În data de 25.01.2015, se dau în folosință în baza B.C. nr.07/25.01.2015 furtunuri industriale,chingi si coliere în valoare de 1.000 lei.

Operatia 15. La data de 28.01.2010 societatea Gentoil primește de la furnizorul Apa Nova Ploiești factura cu consumul de apă aferent lunii ianuarie care este:

– apa tehnologică necesară umplerii rezervoarelor în valoare de 5.440 lei.

Operatia 19. În data de 29.01.2015 societatea Gentoil primește de la furnizorul S.C. GDF Suez Energy România S.A factura cu consumul de gaze necesar umplerii rezervoarelor în valoare de 4.750 lei.

-înregistrare factură gaze necesară producerii de energie termică și electrică:

Operatia 20. În data de 29.01.2015 societatea Gentoil primește de la furnizorul S.C. Telekom Romania Communications S.A factura cu plata serviciului de telefonie si internet în valoare de 1.450 lei.

2.3 ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICO-FINANCIARI

1.Indicători de lichiditate:

Indicătorul lichidității curente (indicătorul capitalului circulant)

lei

Indicătorul lichidității imediate (indicătorul test acid)

lei

2. Indicători de risc:

a) Indicătorul gradului de îndatorare

lei

Grad de îndatorare a capitalului

lei

b) Indicătorul privind acoperirea dobânzilor -determină de cate ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobanda.

lei

3. Indicători de activitate (indicători de gestiune) – furnizează informații cu privire la:

a) Viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de trezorerie ale entității

lei

Numar de zile de stocare – indică numărul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate

lei

b) Viteza de rotație a debitelor-clienți (perioada de recuperare a creanțelor)

lei

c) Viteza de rotație a creditelor-furnizor (perioada de recuperare a creanțelor) – aproximează numărul de zile de creditare pe care entitatea îl obține de la furnizorii săi. În mod ideal ar trebui să includă doar creditorii comerciali.

lei

unde pentru aproximarea achizițiilor se poate utiliza costul vânzarilor sau cifra de afaceri.

d) Viteza de rotație a activelor imobilizate – evaluează eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilizate.

lei

e) Viteza de rotație a activelor totale

4. Indicători de profitabilitate – exprimă eficiența entității in realizarea de profit din resursele disponibile:

a) Rentabilitatea capitalului angajat – reprezintă profitul pe care il obține entitatea din banii investiți in afacere:

lei

b) Marja brută din vanzări

lei

O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca societatea nu este capabila sa isi controleze costurile sau sa obtina pretul de vanzare optim.

5. Productivitatea muncii:

lei

Productivitatea muncii arată ceva nu numai despre performanța trecută, dar și despre capabilitățile viitoare și șansele de succes ale organizației.

6. Solvabilitatea patrimonială:

lei

Rata de solvabilitate se calculează ca raport între capitalurile proprii si activul bilanțier,și exprimă în ce masură firma își finantează activele prin fondurile proprii (capital social, rezerve, profituri acumulate). În acest caz nu există o legatură direct proporțională între valoarea indicatorului si eficiența firmei.

CONCLUZII

Prin metoda de evaluare a stocurilor aleasă, și anume metoda F.I.F.O., în urma creșterii prețurilor, stocurile rămase sunt evaluate la valorile cele mai ridicate, rezultând o majorare a rezultatului întreprinderii. Este cea mai utilizată formulă, ea putând fi aplicată oricărei întreprinderi care lucrează cu consumabile. Alegerea acestei metode nu are legatură neaparat cu mișcările elementelor de stoc. Ea opune primele prețuri de intrare a stocurilor, de la furnizor, veniturilor si lasă la final stocului o valoare bazată pe prețuri mai noi.

Metoda se aplică, cu succes, în cadrul unităților cu o gamă sortimentală diversificată și în perioade în care există o relativă stabilitate a prețurilor. În cazul creșterii prețurilor evaluarea ieșirilor se face la costurile cele mai scăzute iar evaluarea stocurilor finale la prețurile cele mai mari și majorarea profitului din exploatare și a impozitului aferent.

În condițiile scăderii prețurilor ieșirile sunt evaluate la prețurile cele mai mari ceea ce duce la reducerea profiului, a impozitului pe profit si la afectarea nesemnificativă a trezoreriei.

De asemenea folosirea metodei inventarului permanent permite înregistrarea în conturi de stocuri a fiecărei intrări sau ieșiri pe măsura producerii operațiilor, atât cantitativ cât și valoric, dând posibilitatea cunoașterii în orice moment a mărimii stocurilor. Inventarul permanent permite întreprinderii ca, pe toata durata exercițiului financiar, să detină informații cu privire la stocurile existente în patrimoniul său. Opțiunea pentru sistemul inventarului permanent nu elimină efectuarea inventarierii fizice, cel puțin până la sfarșitul exercițiului financiar. Contabilitatea ne permite să obținem informații referitoare la elementele de stoc, care ar trebui să existe în întreprindere și care, nu întotdeauna, corespund cu stocurile existente efectiv.

S.C. Gentoil S.R.L. a ales aceasta metodă pentru a avea informații permanente valoarii stocului care este stabilita la un preț actual, ce poate fi ușor conectat cu facturile;

Reducerea cheltuielilor materiale fie ea datorată progresului tehnic, fie datorată substituției cu alte materiale mai performante trebuie să constituie un obiectiv major în folosirea cât mai eficientă a resurselor materiale, pentru a asigura îmbunătățirea performanțelor economico-financiare și a consolida poziția pe piață a întreprinderii.

În urma analizei indicatorilor economico – financiari putem spune că societatea S.C. Gentoil S.R.L. a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri , astfel ca la sfarsitul anului 2012 cifra de afaceri a fost de 1.293.538 , anul 2013 s-a încheiat cu cifra de afaceri de 11.201.678 lei, iar în 2014 cu o cifră de afaceri de 7.002.465 lei.

BIBLIOGRAFIE

1. Contabilitatea aprofundata – Prof.univ.dr.Mihai RISTEA, Lect.univ.dr.Corina-Graziella DUMITRU

2. Contabilitate simpla – Conf.univ.dr. Doina Maria ROBU

3. Contabilitate financiara – Prof.univ.dr.Mihai RISTEA, Lect.univ.dr.Corina-Graziella DUMITRU

4. Contabilitate financiara – Prof.univ.dr.Mihai RISTEA, Lect.univ.dr.Corina-Graziella DUMITRU

5. Bazele contabilitatii – Conf.univ.dr.Chirita CARAIANI(coord), Lect.univ.drd.Cleopatra SENDROIU, Conf.univ.dr.Lavinia OLIMID(coord), Lect.univ.drd.Corina DUMITRU Prof.univ.dr.Octavian BOJIAN, Lect.univ.drd.Stefan GRIGORESCU, Conf.univ.dr.Anca TUTU, Lect.ubiv.drd.Mihai PAUNICA, Lect.univ.dr.Adriana DUTESCU, Asist.univ.drd.Daniela CALU, Lect.univ.drd.Mihaela BOTEA, Prep.univ.drd.Camelia DUMITRU, Lect.univ.drd.Alberta CHITU, Prep.univ.drd.Iulia MARINESCU, Lect.univ.drd.Cornelia DASCALU, Prep.univ.drd.Mirela PAUNESCU,

6. Bazele contabilitatii’’ – Conf.univ.dr.Chirita CARAIANI(coord), Lect.univ.drd.Cleopatra SENDROIU ,, ASE BUCURESTI

7. Bazele contabilitatii – Conf.univ.dr.Chirita CARAIANI(coord), Lect.univ.drd.Cleopatra SENDROIU, Conf.univ.dr.Lavinia OLIMID(coord), Lect.univ.drd.Corina DUMITRU, Prof.univ.dr.Octavian BOJIAN, Lect.univ.drd.Stefan GRIGORESCU, Conf.univ.dr.Anca TUTU, Lect.ubiv.drd.Mihai PAUNICA, Lect.univ.dr.Adriana DUTESCU, Asist.univ.drd.Daniela CALU, Lect.univ.drd.Mihaela BOTEA, Prep.univ.drd.Camelia DUMITRU, Lect.univ.drd.Alberta CHITU, Prep.univ.drd.Iulia MARINESCU, Lect.univ.drd.Cornelia DASCALU, Prep.univ.drd.Mirela PAUNESCU,

8. *** Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 235/2014 pentru modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.331/2013 pentru aprobarea Procedurii de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA, precum și a modelului și conținutului unor formulare a fost publicat Monitorul Oficial al României nr. 133 din 24 februarie 2014

9. *** ORDIN nr. 3.512 emis de Ministerul Economiei și Finanțelor

10. *** OMPF 1802/2014 emis de Ministerul Finanțelor Publice,

11. *** Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2067/2013 pentru modificarea și completarea unor reglementări contabile a fost publicat Monitorul Oficial al României nr. 6 din 7 ianuarie 2014