Studiu Privind Contabilitatea Si Fiscalitatea Impozitelor Si a Tva la O Societate Comerciala cu Activitate de Comert
STUDIU PRIVIND CONTABILITATEA ȘI FISCALITATEA IMPOZITELOR ȘI A T.V.A. LA O SOCIETATE COMERCIALĂ CU ACTIVITATE DE COMERȚ
1.5. Analiza pricipalilor indicatori economico-financiari la S.C CORAPEXIM S.R.L în perioada 2013-2014
CAPITOLUL II. ASPECTE GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA ȘI FISCALITATEA IMPOZITELOR ȘI A T.V.A-ULUI
2.1. Structura datoriilor și creanțelor fiscale
2.2. Contabilitatea și fiscalitatea impozitului pe profit
2.2.1. Agenții economici plătitori de impozit pe profit
2.2.2. Entitățile scutite de plata impozitului pe profit
2.2.3. Cotele de impozitare și calcularea impozitului pe profit
2.2.4. Anul fiscal
2.2.5. Declararea și plata impozitului pe profit
2.2.6. Pierderi fiscale
2.2.7. Conturi utilizate
2.3. Contabilitatea și fiscalitatea impozitului pe veniturile microîntreprinderii
2.3.1. Definiția microîntreprinderii 38
2.3.2. Aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii
2.3.3. Cota de impozitare și calcularea impozitului pe veniturile microîntreprinderii
2.3.4. Anul fiscal
2.3.5. Declararea și plata impozitului pe veniturile microîntreprinderii
2.3.6. Conturi utilizate
2.4. Contabilitatea și fiscalitatea taxei pe valoarea adăugată
2.4.1. Noțiuni generale privind taxa pe valoarea adăugată
2.4.2. Operațiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei
2.4.3. Categorii de persoane impozabile
2.4.4. Înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de T.V.A
2.4.5. Faptul generator și exigibilitatea T.V.A 51
2.4.6. Baza de impozitare
2.4.7. Regimul deducerilor
2.4.8. Rambursarea de T.V.A
2.4.9. Ajustarea T.V.A 57
2.4.10. Măsuri de simplificare
2.4.11. Perioada fiscală
2.4.12. Registrul operatorilor intracomunitari
2.4.13. Sistemul T.V.A la încasare
2.4.14. Documente utilizate
2.4.15. Conturi utilizate
2.5. Contabilitatea și fiscalitatea datoriilor din alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
2.5.1. Noțiuni generale
2.5.2. Conturi utilizate
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA ȘI FISCALITATEA IMPOZITELOR ȘI A T.V.A LA S.C CORAPEXIM S.R.L
Concluzii
Bibliografie
Anexe
CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA ȘI SPECIFICUL ACTIVITĂȚII LA S.C CORAPEXIM S.R.L
1.1. Prezentare S.C CORAPEXIM S.R.L
Societatea comercială CORAPEXIM S.R.L s-a înființat în data de 14.04.1992 la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, cu sediul în Petroșani, str.Aleea Pinului, nr.6, ap.2, Jud. Hunedoara, sub nr. de ordine J20/808/1992 și cod unic de înregistrare RO3188279, având cinci sedii secundare în localitate.
Societatea este constituită pe o durată nelimitată cu începere de la data obținerii certificatului de înregistrare și autorizare a funcționării. În prezent are un singur asociat Borza Nicolae Lucian. Capitalul subscris vărsat este de 1010 lei și este constituit din aportul în numerar și natură al asocia-tului unic. Forma de constituire fiind societate cu răspundere limitată, persoană juridică română. Este o societate comercială plătitoare de taxă pe valoare adăugată lunar, începând cu data de 11.07.1993.
Scopul societății comerciale CORAPEXIM S.R.L este prestarea serviciilor cuprinse în obiectul de activitate, către terți și în condiții de eficientă economică. Obiectul principal de activitate este determinat de codul CAEN 4719 Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare. Obiectul de activitate poate fi complectat sau modificat, prin hotărârea asociatului, conform legistației în vigoare.
În principal firma comercializează: fire electrice izolate, cabluri electrice izolate, echipament electric pentru iluminat de interior și uz casnic, scule electrice de șlefuit și pentru șanțuirea pereților, fire și cabluri electrice pentru electronică și telecomunicații, cabluri de telecomunicații aeriene și subterane, becuri și tuburi electrice, fibre optice etc.
Obiectivele societății sunt satisfacerea deplină a cererii prin organizarea activităților în funcție de semnalele pieței și de cererile de pe piață.
Societatea are un număr de 11 angajați care sunt încadrați pe perioadă nedeterminată cu salarii corespunzătoare calificării lor profesionale și studiilor (necalificați, calificați și cei cu studii superioare).
Conducerea societății este realizată de administrator, acesta fiind asociatul Borza Nicolae Lucian, care decide activitatea societății și asigură politica ei economică. Pe lângă aceasta el are și următoarele atribuții: aprobă procedurile de interes general (aprovizionare, vânzare, distribuție, financiare etc.), angajează și concediază personal, stabilește împuternicirile și îndatoririle personalului societății, evaluează periodic activitatea personalului din subordine, stabilește tactica și strategia de marketing, cercetare, dezvoltare, asigurare a calității, participă la întilniri de afaceri cu furnizorii, clienții, organisme financiare și rezolvă orice alte probleme.
1.2. Organizarea biroului financiar-contabil la S.C CORAPEXIM S.R.L
În cadrul biroului financiar-contabil, se întrunesc activitățile prin care se asigură fondurile financiare, ce sunt necesare pentru desfășurarea activității economice a firmei, respectiv utilizarea lor eficientă. Astfel deosebim următoarele activități principale:
Activitatea financiară care include totalitatea proceselor cu ajutorul cărora se obțin resursele financiare necesare pentru atingerea obiectivelor firmei.
Activitatea contabilă ce reunește totalitatea proceselor cu ajutorul cărora se înregistrează și evidențiază valoric resursele materiale și financiare din entitate.
Activitatea de control financiar de gestiune ce include totalitatea proceselor cu ajutorul cărora se verifică respectarea normelor legale aferente existenței, intergrității, utilizării și păstrării valorilor bănești și material de care dispune întreprinderea.
În cadrul societății comerciale CORAPEXIM S.R.L. activitatea financiar-contabilă se ține de doi contabili angajați în cadrul întreprinderii cu contract de muncă, deoarece având cinci sedii secundare, contabilitatea este vastă și necesită o muncă mare.
În același timp entitatea are încheiat un contract de prestări de servicii în domeniul contabilității, încheiat cu un birou expert contabil, cod unic de identificare 29609436, înregistat în 06.02.2012, Municipiul Petroșani. Expertul contabil – Bican Georgeta, membru al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, nr.4218L.
Conform fișei postului contabilul se subordonează administratorului și are următoarele atribuții:
Asigură evidența contabilă a relațiilor cu terții, a stocurilor, a trezorării și a veniturilor și cheltuielilor, anume:
Operează încasările și plățile în numerar conform registrului de casă;
Operează avansurile de trezorărie conform deconturilor;
Înregistrează încasările și plățile conform extrasului de cont;
Înregistrează facturi de prestații furizori interni;
Înregistrează intrări de marfă în baza documentelor primite etc.
Întocmește situații și rapoarte financiar-contabile și verifică corelarea acestora:
Întocmește săptămânal lista facturilor emise și neîncasate, precum și lista avansurilor;
Întocmește liste de avansuri din trezorărie etc.
Răspunde de:
Operarea zilnică a facturilor emise, a încasărilor pe facturi și în avans;
Operarea zilnică a facturilor de la furizori pentru prestații diverse și a plăților către aceștia;
Verificarea zilnică a soldurilor din bancă, casă și avansuri din trezorărie;
Încadrarea corecta a documentelor contabilizate pe venituri și cheltuieli;
Organizează, conduce, controlează, îndrumă și răspunde de desfășurarea eficientă a activității financiar-contabile din entitate conform dispozițiilor legale în vigoare;
Organizează și gestionează eficient integritatea întregului patrimoniu al entității conform dispozițiilor legale în vigoare și reglementărilor interne;
Urmărește respectarea principiilor contabile și de evaluare a patrimoniului;
Organizează și coordonează controlul financiar preventiv;
Răspunde de stabilirea corectă a documentelor ce se întocmesc în cadrul entității și de circuitul acestora;
Organizează inventarierea patrimoniului conform prevederilor legale în vigoare;
Organizează și participă la întocmirea lucrărilor de închidere a exercițiului financiar-contabil;
Organizează control asupra operațiilor patrimoniale;
Răspunde de respectarea regulamentului operațional privind operațiunile cu numerar, efectuând lunar controlul caseriei, sub aspect faptic și al securității acestuia;
Asigură și răspunde de îndeplinirea la termen a obligațiunilor entității fată de bugetul statului și terți conform dispozițiilor legale în vigoare;
Răspunde de îndeplinirea oricăror altor sarcini ce se prevăd în Legea contabilității 82/1991, de regulamentul de aplicare a acesteia, precum și de celelalte reglementări legale în vigoare legate de partea economică și financiar-contabilă.
Contabilul trebuie să păstreze confidențialitatea informațiilor și a documentelor legate de firmă, să utilizeze resursele existente doar în interesul entității și să respecte prevederile normative
interne și a procedurilor de lucru privitoare la postul ce il deține.
Pentru pagubele provocate entității prin executarea necorespunzătoare sau neexecutarea în general a atribuțiilor sale, contabilul răspunde disciplinar, civil, material și penal.
Experul contabil execută următoarele lucrări:
Verifică și apreciază modul de organizare și conducere a activității economico-financiare;
Supraveghează contabilitatea, verifică și semnează situațiile financiare;
Acordă asistență privind organizarea și ținerea contabilității;
Efectuează analizele economico-financiare, analiza getiunii financiare și a rentabilității capitalului reînvestit;
Acordă asistență în prevenirea și înlăturarea dificultăților unității;
Execută lucrări cu caracter fiscal: studii și consultații pe probleme de ordin fiscal, acordă asistență în probleme de impozit;
Expertul contabil este un economist-contabil, independent față de societatea comercială.
1.3. Forma de înregistrare contabilă utilizată la S.C CORAPEXIM S.R.L
Forma de contabilitate exprimă modul de organizare a ciclului contabil și de prelucrare a datelor cu scopul de a obține informații care caracterizează în expresie valorică, starea și mișcarea patrimoniului. Ea reprezintă un sistem de registre, formulare și documente contabile corelate între ele, ce servesc la înregistrarea sistematică și cronologică în contabilitate a operațiunilor economico- financiare efectuate pe parcursul exercițiului financiar.
Forma de contabilitate specifică S.C CORAPEXIM S.R.L este cea ‘’pe jurnale’’ care are ca instrumente de lucru: jurnalele multiple, situații auxiliare pentru debitul unor conturi, cartea mare, balanța de verificare și bilanțul contabil. Caracteristica esențială a formei de înregistrare în contabilitate ‘’pe jurnale’’ este înregistrarea succesivă a informațiilor financiar-contabile, cronologic în Registrul-jurnal și după sistematic în registrul Cartea Mare. O altă caracteristică constă în sistematizarea intermediară a informațiilor contabile înregistrate în Registrul-jurnal în Jurnale-situații privind operațiile contabile, adaptate specificului și conținutului principalelor categorii de operații economico-financiare. Lunar în fiecare jurnal auxiliar se stabilește totalurile sumelor debitoare sau creditoare înregistrate în cursul lunii, acestea se înscriu în Registrul-jurnal.
Contabilitatea analitică se ține sau direct pe aceste jurnale, sau cu ajutorul unor formulare tipizate comune, cum ar fi: fișa de cont pentru operațiuni diverse, fișa de cont analitic pentru valori materiate etc.
Pentru întocmirea lunară a registrului Cartea Mare în care, pe filă deschisă pentru fiecare cont, se preia: într-o singură sumă rulajul creditor din jurnalul contului respectiv, și sumele parțiale cu care contul a fost debitat în diferite jurnale ale celorlalte conturi corespondente, astfel încât să se formeze prin însumare, rulajul debitor cu defalcare pe conturi corespondente creditoare. În urma acestora se poate stabili soldul final debitor/creditor pentru fiecare cont utilizat.
Cartea mare stă la baza întocmirii lunare a balanței de verificare.
Forma de contabilitate pe jurnale este reprezentată în următoarea figură:
Documente
justificative
Prelucrare, verificare
contare
Înregistrare cronologică
sistematică
Fișe și situații Jurnalele pentru
de evidență Situații pentru debitul unor conturi evidență sintetică
analitică și uneori analitică
Centralizare și înregistrare Centralizare și înregistrare
Centralizare și înregistrare Documente justificative
Balanța conturilor
Grupare și centralizare
Bilanț contabil
Figura 1.1 Forma de contabilitate pe jurnale
1.4. Sistemul de documete utilizate la S.C CORAPEXIM S.R.L
Documentele sunt acte scrise, în care se consemnează cifric sau cu litere, operațiile economice și evenimentele izvorâte din necesități organizatorice și administrative. Ele reprezintă sursă de date pentru înregistrări în conturi a operațiilor financiare și economice, prin intermediul lor se realizează controlul economic și financiar, depistându-se neregulile în gestionarea patrimoniului. Documentele angajează răspunderi, drepturi și obligații cu privire la existența și mișcarea elementelor patrimoniale.
Totalitatea documentelor ce se întocmesc formează sistemul de documente. În cadrul S.C CORAPEXIM S.R.L sunt utilizate următoarele documente:
A. Documente justificative
Factura fiscală (Anexa nr.1) – reprezintă documentul pe baza căruia se întocmește instrumentul de decontare a produselor și mărfurilor livrate, a serviciilor prestate și lucrărilor executate, este document de însoțire a mărfii pe timpul transportului și document justificativ pentru înregistrare în contabilitate ( furnizorului și cumpărătorului).
Monetarul (Anexa nr.2) – este un document utilizat de societățile ce desfășoară activități de vânzare cu amănuntul pentru evidențierea numerarului existent în caserie la sfârșitul zilei pentru mărfurile comercializate, document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Chitanța (Anexa nr.3) – reprezintă document justificativ pentru depunera unei sume în numerar la caseria unității, respectiv document justificativ de înregistrare în registrul de casă. Atunci când sumele înscrise pe chitanță se referă la prestările de servicii și livrările de bunuri scutite fără drept de deducere, aceasta este document justificativ ce sta la baza înregistrării veniturilor în contabilitate.
Statul de plată al salariilor – reprezintă un document pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților, inclusiv al contribuțiilor și altor sume datorate, document justificativ de înregistrare în contabilite. Se întocmește pe baza documentelor de evidență a timpului lucrat efectiv, a reținerilor legale, a listelor de avans chenzinal, certificatelor medicale, concediilor de odihnă.
Bonul fiscal ( Anexa nr.4): Agenții economici ce efectuează prestări de servicii sau livrări de bunuri direct populației, au obligația să emită bonuri fiscale cu aparatele de marcat electronice fiscale și să le predea clienților.
Decontul de TVA: Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA trebuie să depună la organele fiscale competente, pentru fiecare perioadă fiscală, un decont de taxă (formularul 300), până la data 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă. Acesta se poate depune în format electronic, cât și în format pe hârtie (se editează în 2 exemplare – unul pentru unitatea fiscală, altul pentru persoana impozabilă, stampilat și semnat).
Fișa fiscală – reprezintă un formular tipizat (formularul 210) ce include sumele în lei înscrise în statele de salarii sau de plată aferente perioadei de raportare și plătite salariaților, angajaților, persoanelor beneficiare de venituri asimilate salariilor. Se depune la unitatea fiscală unde își au evidența fiscală. Se editează în format hârtie, semnat și ștampilat în 2 exemplare – una pentru angajator, cealaltă pentru angajat.
B. Registrele contabile
Conform Legii contabilității 82/1991, cu modificările și complectările ulterioare, registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul jurnal, Registrul inventar și Cartea Mare. Pe lângă registrele obligatorii S.C CORAPEXIM S.R.L întocmește următoarele jurnale: Jurnal de cumpărări, Jurnal de vânzări, Jurnal privind operațiunile de casă și bancă, și Jurnal de operațiuni diverse. Registrele contabile se utilizeaza în mod ordonat și trebuie competate astfel încât să permită oricând identificarea și controlul operațiunilor contabile efectuate.
Registrul jurnal este utilizat pentru înregistrarea cronologică a tuturor operațiunilor economico-financiare, fără spații libere, consemnate în documentele justificative. Orice înregistrare trebuie să cuprindă elemente referitor la: felul, numărul și data documentului justificativ, explicații privind operațiunile respective și conturile debitoare și creditoare în care s-au înregistrat sumele referitor la operațiunile efectuate. Atunci când unitatea folosește jurnale auxiliare, totalul lunar a fiecăruia se trece în registrul jurnal.
Registrul inventar este utilizat pentru înregistrarea elementelor de activ și pasiv pe baza inventarierii faptice. Elementele patrimoniale înscrise în registrul inventar au la bază datele din listele de inventariere și a proceselor verbale de inventariere. În cazul inventarierii pe parcursul anului, datele rezultate din aceasta se actualizează cu intrările și ieșirile din perioada cuprinsă între data inventarierii și data încheierii exercițiului financiar. La sfârșitul fiecărui an se înscriu într-o formă recapitulativă elementele patrimoniale după natura lor.
Registrul Cartea Mare este utilizat pentru înregistrarea lunară și sistematică, prin regruparea conturilor, existența și mișcarea tuturor elementelor patrimoniale la un moment dat. Acesta servește pentru stabilirea rulajelor lunare și a soldurilor conturilor, verificarea înregistrărilor contabile efectuate, cât și întocmirea balanței de verificare. Se întocmește într-un exemplar în cadrul compartimentului financiar-contabil, pentru debitul și respetiv creditul fiecărui cont sintetic pe măsura înregistrării operațiunilor.
Jurnalul de cumpărări este un jurnal auxiliar în care sunt înregistrate pe baza facturilor primite în cursul lunii, toate cumpărăturile, pentru determinarea TVA deductibile, care s-a achitat sau urmează a fi achitată furnizorilor.
Jurnalul de vânzări este un jurnal auxiliar în care se înregistrează pe baza facturilor și a altor documente legale emise în cursul lunii, livrările, pentru a determina TVA colectată, care s-a încasat sau urmează a fi încasat de la clienți.
Jurnalul privind operațiunile de casă și bancă este un jurnal auxiliar utilizat pentru înregistrarea operațiunilor cu mijloacele bănești și la completarea registrului Cartea Mare. Se completează pe baza registrului de casă și a extraselor de cont primite de la bancă la care sunt anexate documentele justificative. Jurnal privind operațiunile diverse este un jurnal auxiliar utilizat pentru înregistrarea operațiunilor în creditul conturilor fără dezvoltare analitică sau a căror dezvoltare se asigură pe fișe separate, dar necuprinse în alte jurnale.
Registrele contabile , atât cele obligatorii, cât și cele auxiliare nu circulă, fiind documente de înregistrare contabilă.
C. Situații financiare anuale
Etapa finală a ciclului anual de prelucrare a datelor prin care este redată activitatea unei entități economice reprezintă întocmirea situațiilor financiare. Astfel cum S.C CORAPEXIM S.R.L nu depășește două din următoarele criterii, ea se încadrează în categoria entităților mici:
Total active: 4.000.000 euro
Cifra de afaceri: 8.000.000 euro
Număr mediu de salariați: 50
Societatea întocmește situații financiare simplificate care cuprind: bilanțul simplificat, contul de profit și pierdere simplificat și notele explicative la situații financiare anuale. Situațiile fluxurilor
de numerar și a modificărilor capitalurilor proprii le poate întocmi opțional.
Situațiile financiare anuale trebuie însoțite de o Declarație scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situațiilor financiare anuale în accord cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE.
Pentru întocmirea situațiilor financiare anuale este necesar să se întocmească balanța de verificare pe baza elementelor preluate din conturile sintetice.
Balanța de verificare (Anexa nr.5) este documentul contabil utilizat pentru verificarea corectitudinii înregistrărilor contabile și controlului concordanței dintre contabilitatea analitică și cea sintetică. Se întocmește cel puțin anual, la încheierea exercițiului financiar sau la termenele de întocmire a situațiilor financiare periodice, la alte perioade prevăzute de actele normative în vigoare, sau de câte ori se consideră necesar.
Bilanțul contabil (Anexa nr.6) este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă ansamblul elementelor de activ, datorii și capital propriu ale entității la sfârșitul exercițiului financiar, precum și în cazul fuziunii, divizării sau încetării activității. Elementele de activ se ordonează în bilanț după natură și lichiditate, iar datoriile și capitalul propriu, după natură și exigibilitate. Activul patrimonial cuprinde elementele de avere ale entității, iar datoriile și capitalul propriu – sursele de procurare ale averii. Bilanțul reprezintă o sursă de informații pe baza cărora se poate analiza activitatea economică a entității și a rezultatelor obținute.
Contul de profit si pierdere (Anexa nr.7) este documentul contabil de raportare de ordin economic întrucât ne arată performanța entității înregistrată pe parcursul exercițiului. Reflectă veniturile, cheltuielile și profitul/pierderea obținută a entității în perioada de timp la care se referă raportul. Pentru comparabilitate, indicatorii sunt prezentați pentru două exerciții financiare: curent și precedent.
1.5. Analiza pricipalilor indicatori economico-financiari la S.C CORAPEXIM S.R.L în perioada 2013-2014
Analiza principalilor indicatori economico-financiari am efectuat-o cu ajutorul contului de profit și pierdere, bilanțului contabil și anexele sale, care măsoară performanțele activității firmei în cursul anilor 2013-2014, și din analiza căruia am obținut o serie de date cu privire la cheltuieli, venituri și rezultate.
“Structura cheltuielilor și veniturilor”
Tabel nr.1.1
Conform datelor din Tabelul nr.1.1 privind veniturile și cheltuielile societății putem să constatăm că ponderea în total venituri o au veniturile din exploatare, atât pentru anul 2013, cât și pentru anul 2014. Veniturile financiare fiind nesemnificative, deținând doar 0.004 % din total venituri în anul 2013 și 0.002% în anul 2014. Entitatea neavând venituri extraordinare.
În anul 2013 entitatea a efectuat doar cheltuieli din exploatare, însă în anul 2014 a efectuat cheltuieli din exploatare și cheltuieli financiare. Ponderea deținând cheltuielile din exploatare – 99.01% din total cheltuieli, cele financiare având o semnificație mică – 0.09%.
Figura nr.1.2. “ Prezentarea veniturilor”
Conform figurei nr.1.2. se observă că veniturile entității au crescut considerabil în anul 2014 comparativ cu anul 2013, și anume cu 243.282 lei.
Figura nr.1.3. “ Prezentarea cheltuielilor”
Conform figurei nr.1.3. se observă că cheltuielile au crescut în anul 2014 comparativ cu 2013, și anume cu 217.250 lei.
În continuare voi analiza cifra de afacere și profitul sau pierderea netă a exercițiului financiar.
Cifra de afaceri este definită ca valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu terții, ca urmare a exercitării curente a activității de producție și comercializare, pe parcursul unui exercițiu. Atfel spus: veniturile obținute din activitatea comercială a unei întreprinderi într-o perioadă de timp determinată.
Analiza cifrei de afaceri este importantă pentru aprecierea locului întreprinderii în sectorul său de activitate și a poziției sale pe piață.
În cadrul entității S.C CORAPEXIM S.R.L cifra de afacere i-a următoarele valori:
Pentru anul 2013, cifra de afacere = 945.369 lei
Pentru anul 2014, cifra de afacere = 1.188.690 lei
Grafic aceasta se reprezintă astfel:
Figura nr.1.4. “ Prezentarea cifrei de afaceri”
Conform figurei de mai sus de observă că cifra de afaceri este mai mare în anul 2014 comparativ cu anul 2013, și anume cu 258.321 lei.
Pentru a aprecia locul întreprinderii în sectorul său de activitate, și anume cod CAEN 4719 Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare, am stabilit conform Institutului Național de Statistică media pe acest domeniu pentru anii 2013-2014.
Media pe domeniul 4719 an 2013 = 323.622 lei
Media pe domeniul 4719 an 2014 = 358.012 lei
Figura nr.1.5.”Media pe domeniul 4719”
Potrivit graficului de mai sus, se observă că S.C CORAPEXIM S.R.L ocupă un loc important în sectorul său de activitate, trecând peste media cifrei de afaceri stabilite, aproape triplu în 2013 și de de trei ori jumate în 2014.
Analizând contul de profit și pierdere, am constatat că S.C CORAPEXIM S.R.L a generat profit în anii 2013-2014, și anume:
Profit net 2013 = 11.634 lei
Profit net 2014 = 35.179 lei
Figura nr.1.6. “Prezentarea profitului net”
Conform figurei nr.1.6. se observă creșterea profitului în perioada anului 2014, comparativ cu anul 2013. Creșterea triplă a profitului se datorează cererii mari și ofertei mici pe piață în acest domeniu de activitate.
Pentru evaluarea mai în detaliu a performanței societății comerciale CORAPEXIM S.R.L voi realiza analiza rentabilității și analiza situației financiare a firmei.
Analiza rentabilității firmei constă din analiza soldurilor intermediare de gestiune, reflectați în mărimi absolute, și analiza ratelor de rentabilitate, reflectate în mărimi relative.
Soldurile intermediare de gestiune sunt solduri de acumulări bănești potențiale, ce caracterizează situația economică și financiară a întreprinderii. Fiecare sold intermediar de gestiune reflectă rezultatul gestiunii financiare la trepta respectivă de acumulare. Aici se includ:
Marja comercială reprezintă principalul indicator de apreciere a performanțelor unei
activități comerciale. Denumită și adaosul comercial, reprezintă excedentul vânzărilor de mărfuri față de costul de cumpărare al acestora.
(1.1)
Mc/2013= 930.369 lei – 692.913 lei = 237.456 lei
Mc/2014= 1.188.690 lei – 845.015 lei = 343.675 lei
Procentual aceasta poate se determină astfel:
Mc/2013= (930.369 – 692.913 ) * 100 / 930.369 = 25%
Mc/2014= (1.188.690 – 845.015 * 100 / 1.188.690 = 29%
În anul 2014 societatea a mărit adaosul comercial cu 4%, comparativ cu 2013, aceasta însemnând capacitatea de a crea bogație pe baza vânzărilor mai mare decât în 2013. Aceasta este în deajuns să acopere costurile directe de suport al vânzărilor, cât și costurile indirect de suport al firmei.
Producția exercițiului include valoarea bunurilor și serviciilor “fabricate” de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.
(1.2)
S.C CORAPEXIM S.R.L nu calculează acest indicator, deoarece este întreprindere comercială, nu industrială.
Valoarea adăugată reprezintă plusul de valoare (bogăție) obținut peste consumurile intermediare provenite de la terți. Exprimă creșterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producție, îndeosebi a forței de muncă și capitalului peste valoarea bunurilor și serviciilor provenite de la terți, în cadrul activității curente a întreprinderii.
(1.3)
VA/2013= 0 + 237.456 – (42.620 + 665 + 8.159 + 99.435) = 86.577 lei
VA/2014= 0 + 343.675 – (36.441 + 11.697 + 6.282 + 114.696) = 174.559 lei
În ambii anii valoarea adăugată este pozitivă, aceasta însemnând că entitatea utilizează eficient forța de muncă de care dispune și capitalul ce îl deține.
Excedentul brut al exploatării este considerat indicator esențial în analizele de gestiune și în efectuarea analizelor comparative între întreprinderi, deoarece reprezintă rezultatul economic al întreprinderii generat de operații de exploatare independent de politica financiară, politica de amortizare și provizioane constituite.
(1.4)
EBE/2013= 86.577 + 0 – 66.795 – 2.343 = 17.439 lei
EBE/2014 = 174.559 + 0 – 113.683 – 6.326 = 54.550 lei
Excedentul brut al exploatării este pozitiv în ambii ani și arată excedentul degajat de activitatea de exploatare. Reprezintă sursa de autofinanțare.
Rezultatul exploatării evaluează rentabilitatea economică a unei entități și corespunde activității normale și curente a entității, aici se includ și operațiunile efectuate în exercițiile anterioare dar ce se referă la exercițiul curent.
(1.5)
RE/2013 = 17.439 + 15.000 – 624 – 15.928= 15.887 lei
RE/2014 = 54.550 + 0 – 11.130 – 420 = 43.000 lei
Observație: Pentru a verifica dacă am calculat corect, se scade din venituri din exploatare preluate din contul de profit și pierdere, cheltuielile din exploatare, astfel avem:
RE/2013 = 945.369 lei – 929.482 lei = 15.887 lei
RE/2014 = 1.188.690 lei – 1.145.690 lei = 43.000 lei
Rezultatul curent este rezultatul tuturor operațiilor curente ale entității, determinat de rezultatul exploatării curente și de rezultatul activității financiare. Astfel se permite aprecierea impactului politici financiare a entității asupra rentabilității.
(1.6)
RC/2013 = 15.887 + 39 – 0 = 15.926 lei
RC/2014 = 43.000 + 2 – 1042 = 41.960 lei
Rezultatul curent a crescut de 2,5 ori față de anul precedent.
Rezultatul extraordinar reprezintă rezultatul concretizat în profit sau pierdere, generat de operațiile de capital sau gestiune cu caracter extraordinar.
(1.7)
S.C CORAPEXIM S.R.L nu a înregistrat astfel de venituri și cheltuieli pe parcursul anilor 2013-2014.
Rezultatul net al exercițiului reprezintă rentabilitatea netă sau pierderile aferente activității entității, în mărimi absolute, după ce se deduc din venituri totale cheltuielile totale și impozitul pe profit.
(1.8)
RN/2013 = 15.926 lei – ( 2.514 + 1.778) lei = 11.634 lei (profitul net)
RN/ 2014 = 41.960 lei – 6.781 lei = 35.179 lei (profitul net)
La fel ca și rezultatul curent, și rezultatul net este mai mare în 2014 comparativ cu 2013.
Profitul net al exercițiului este supus deciziei de repartizare de către acționar.
Pentru analiza ratelelor de rentabilitate,cu ajutorul cărora se apreciază situația profitabilității, în mărimi relative, vom utiliza în continuare contul de profit și pierdere, bilanțul contabil și anexele sale. Principalele rate de rentabilitate sunt:
Rata rentabilității economice arată performanța economică a entității, respectiv modul în care aceasta utilizează ansamblul resurselor de capital aflate la dispoziția sa. Este importantă pentru toți aportorii de capital.
(1.9)
Re/2013 = (15.926 / 384.946) * 100 = 4.137%
Re/ 2014 = (41.960 / 419.325) * 100 = 10.007%
Se observă o creștere a acestei rate în anul 2014 comparativ cu 2013, adică resursele de
capital aflate la dispozitia entității au început a fi utilizate mai eficient decât în 2013.
Rata rentabilității financiare este important îndeosebi pentru acționari actuali și posibili, fiindcă reflectă eficiența aporturilor și a profiturilor reînvestite de acționari.
(1.10)
Rf/2013= (11.634 / 384.946) * 100 = 3.022%
Rf/2014 = (35.179 / 419.325) * 100 = 8.389%
Rata rentabilității comerciale exprimă eficiența politicii comerciale ale unei firme și ajută la realizarea de comparații fată de media sectorului de activitate, principalii concurenți , comparație în dinamică, timp la nivelul aceleiași entități.
(1.11)
Rc/2013 = (237.456 / 930.369) * 100 = 25.52%
Rc/2014 = ( 343.675 / 1.188.690) * 100 = 28.91%
Această rată pune în evidență strategia comercială a înreprinderii, astfel este înregistrată o creștere a acestei rate în anul 2014 comparativ cu 2013, însemnând că întreprinderea încearcă să își mențină marjele comerciale cu o politică de prețuri ridicată.
Rata rentabilității resurselor consumate arată eficiența consumului de resurse materiale, umane și financiare aferente vânzărilor. Este un important criteriu de evaluare a performanțelor
managmentului firmei.
(1.12)
Rrc/2013 = (237.456 / 692.913) * 100 = 34.27%
Rrc/2014 = (343.675 / 845.015) * 100 = 40.67%
Această rată a crescut în 2014 față de 2013, deci putem spune că managmentul firmei este bine definit.
Rata rentabilității capitalului avansat(ocupat) se calculează astfel:
(1.13)
Ra/2013 = (15.926 / (345.024 + 153.096)) * 100 = 3.20%
Ra/2014 = (41.960 / (362.185 + 254.332)) * 100 = 6.81%
Conform datelor obținute se observă o creștere a acestei rate în 2014 față de 2013, adică o creștere a profitului obținut.
În cadrul analizei situației patrimoniale și financiare ale entității se studiază activele întreprinderii, sursele financiare de acoperire a activelor economice, echilibrul financiar al firmei și eficiența utilizării mijloacelor patrimoniale de activ și pasiv.
Analizând bilanțul contabil am observat că ponderea în activul total o au activele imobilizate, acesta fiind de 69,26% în anul 2013 și 58,75% în anul 2014, reflectând gradul de investire a capitalului în întreprindere. Activele circulate deținând 30,74% în anul 2013 și 41,25% în anul 2014 din total active, aceasta reflectând activele cu caracter temporar. Ativele imobilizate ale firmei, constau doar din imobilizări corporale, pe când activele circulante constau din stocuri, creanțe și disponibilități bănești. Disponibilitățile bănești reprezintă elementul principal de caracterizare a unui agent economic, și în cazul societății comerciale CORAPEXIM S.R.L ponderea cea mai mare în total active circulante o au disponibilitățile bănești, deținând în anul 2013 – 80,98% și în anul 2014 – 88,24% din total active circulante, aceasta fiind gradul net de asigurare a întreprinderii cu disponibilități bănești.
Pentru analiza surselor financiare de acoperire a activelor economice voi utiliza următoarele rate:
Rata stabilității financiare reflectă ponderea surselor ce le are entitatea pentru o perioadă mai mare de un an, în totalul surselor de acoperire a mijloacelor economice.
(1.14)
Rsf/2013 = (( 384.946 + 0) / 498.120) * 100 = 77.28%
Rsf/2014 = ((419.325 + 0) / 616.473) * 100 = 68.02%
Rata stabilității financiare a scăzut în anul 2014, comparativ cu 2013 cu 9.26%, dar totusi putem spune că entitatea este stabilă din punct de vedere financiar, fiindcă se consideră normal dacă Rsf oscilează în jurul valorii 66%.
Rata autonomiei financiare arată cât din patrimoniul firmei este finanțat pe seama resurselor proprii.
(1.15)
Astefl cum S.C CORAPEXIM S.R.L nu are datorii mai mari de un an rata autonomiei financiare este egală cu rata stabilității financiare, și rezultă că întreprinderea dispune de o autonomie financiară ridicată.
Rata datoriilor pe termen scurt reflectă măsura în care resursele curente participă la formarea resurselor totale și la finanțarea activității.
(1.16)
Rds/2013 = (113.174 / 538.042) * 100 = 21.03%
Rds/ 2014 = (197.148 / 673.613) * 100 = 29.26%
Valoarea normală este în jurul valorii 33%, și nu poate depăși 50%.
Rata îndatorării măsoară ponderea datoriilor firmei în totalul surselor de finanțare. Este de două tipuri: globală și la termen.
(1.17)
Rîg/2013 = (113.174 / 538.042) * 100 = 21.03%
Rîg/2014 = (197.148 / 673.613) * 100 =29.26%
Valoarea – 66%, este considerată normală. Arată ponderea datoriilor totale față de terți în totalul surselor de finanțare. Navând datorii pe termen lung este egală cu rata datoriilor pe termen scurt.
(1.18)
Rît/2013= (113.174 / 384.946) * 100 = 29.4%
Rît/ 2014= (197.148 / 419.325) * 100 = 47%
Arată raportul în care se află datoriile pe termen lung față de capitalurile proprii.
Echilibrului financiar constă în armonizarea surselor financiare cu nevoile financiare ale întreprinderii. În acest sens sunt trei indicatori, și anume:
Fondul de rulment reprezintă partea din capitalul permanent utilizată pentru finanțarea activelor circulante, impusă de diferențele dintre sumele de încasat și sumele de plătit, precum și de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante în lichidități și durata medie în care datoriile pe termen scurt devin exigibile.
(1.19)
FR/2013 = 384.946 – 345.024 = 39.922 lei
FR/2014 = 419.325 – 362.185 = 57.140 lei
Se observă că fondul de rulment este pozitiv în ambii ani, adică resursele permanente, în cazul nostru capitaluri proprii (entitatea neavând datorii pe termen lung), asigură finanțarea activelor circulante. Astfel entitatea are un grad ridicat de autonomie în luarea deciziilor de investiții.
Necesarul de fond de rulment reprezintă diferența dintre nevoile temporare și sursele temporare, respectiv suma necesară finanțării decalajelor, care se produc în timp între fluxurile reale și fluxurile de trezorerie determinate în special de activitatea de exploatare. Acesta semnifică în esență activele circulante de natura stocurilor și a creanțelor nefinanțate pe seama obligațiilor pe termen scurt.
(1.20)
NFR/2013 = ( 26.897 + 2.231) – 113.174 = – 84.046 lei
NFR/2014 =(27.651 + 2.305) – 197.148 = – 167.192 lei
Un necesar de fond de rulment negativ, ca celui calculat mai sus pentru anii 2013-2014, arată ca sursele temporare pe care le deține entitatea nu sunt suficiente pentru nevoile temporare, datorită creșterii datoriilor fiscale și comerciale. Acesta reprezintă volumul de bani necesar pentru a funcționa firma în timpul de asteptare a încasărilor creanțelor sale.
Trezorăria netă se referă la ansamblul mijloacelor de finanțare sub formă de lichidități și la creditele pe termen scurt de care dispune un agent economic pentru a putea face fată plăților sale.
(1.21)
TN /2013= 39.922 – (- 84.046) = 123.968 lei
TN/2014 = 57.140 – (-167.192) = 224.332 lei
Expresia trezorăriei pozitive se regăsește sub forma disponibilităților bănești în conturi bancare și în casă.
Eficiența utilizării mijloacelor patrimoniale de activ și pasiv constă în analiza lichidității și solvabilității întreprinderii.
Lichiditatea măsoară aptitudinea întreprinderii de a face față obligațiilor pe termen scurt și reflectă capacitatea de a transforma rapid activele circulante în disponibilități. Astfel sunt trei rate de lichiditate patrimonială:
Lichiditatea generală
(1.22)
Lg/2013 = ( 153.096 / 113.174) * 100 = 135.27%
Lg/2014 = ( 254.288 / 197.148) * 100= 128.98%
Conform datelor, valorile înregistrate în acest indicator indică un nivel de lichiditate în creștere, datoriile curente fiind acoperite de activele curente.
Lichiditatea curentă exprimă capacitatea firmei de a-și onora datoriile pe termen scurt din creanțe, investiții financiare pe termen scurt și disponibilități bănești.
(1.23)
Lc/2013 = ((153.096 – 26.897) / 113.174) * 100 =111.51%
Lc/2014 = ((254.288 – 27.651) / 197.148) * 100 = 114.96%
Valorile obținute, adică Lc >100 arată că întreprinderea pe anii 2013-2014 a putut să își acopere datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități bănești.
Lichiditatea la vedere (imediată), numită și capacitatea de plată , reflectă capacitatea firmei de a achita datoriile curente, pe baza disponibilităților bănești și investițiilor pe termen scurt.
(1.24)
Li/2013 = ((123.968 + 0 ) / 113.174 = 109.54%
Li/2014 = (( 224.332 + 0) / 197.148 = 113.79%
Pentru entitatea analizată acest indicator are valori favorabile, ceea ce înseamnă ca are capacitatea să achite datoriile curente pe baza disponibilităților bănești.
Solvabilitatea constituie capacitatea întreprinderii de a face față scadențelor pe termen lung și mediu, depinde de mărimea datoriilor cu astfel de scadențe și de costul îndatorării (cheltuielile financiare). Astfel cum S.C CORAPEXIM S.R.L nu are împrumutate credite, voi calcula doar rata solvabilității generale, deoarece rata solvabilității patrimoniale se calculeazăde cele mai multe ori de bănci, atunci când entitatea solicită credite.
Rata solvabilității generale reflectă măsura în care activele totale ale întreprinderii pot acoperi datoriile totale ale firmei.
(1.25)
Rsg/2013 = (498.120 / 113.174) = 4,40
Rsg/2014 = (619.473 / 197.148) = 3,14
Un raport mai mare de 1,5 înregistrat în ambii ani arată că întreprinderea are capacitatea să își achite obligațiile bănești fată de terți.
CAPITOLUL II. ASPECTE GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA ȘI FISCALITATEA IMPOZITELOR ȘI A T.V.A-ULUI
2.1. Structura datoriilor și creanțelor fiscale
În urma desfășurării activității economice, entitățile au obligația de a calcula, înregistra și deconta impozite, taxe și contribuții cu bugetul statului și cu alte organisme publice.
Impozitele, taxele și contribuțiile față de bugetul statului fac parte din datorii fiscale iar, impozitele și taxele din punct de vedere al bugetului statului sunt creanțe fiscale. Creanțele față de stat se concretizează în subvenții de primit și vărsăminte virate în plus.
Datoriile fiscale se pot clasifica astfel:
2.2. Contabilitatea și fiscalitatea impozitului pe profit
2.2.1. Agenții economici plătitori de impozit pe profit
În România, la plata impozitului pe profit sunt obligate toate persoanele juridice, înafara celor care se încadrează în categoria microîntreprinderilor. Principalii contribuabili obligați la plata impozitului pe profit, sunt persoanele activitatea cărora e în România, și anume: juridice române; juridice străine ce își desfășoară activitatea printr-un sediu permanent sau mai multe; juridice străine și fizice nerezidente ce își desfășoară activitatea într-o asociere cu sau fără personalitate juridică; juridice străine ce obțin venituri în legătură cu proprietățile imobiliare sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare; fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile obținute în străinătate și România din asocieri fără personalitate juridică (impozitul datorat de persoana fizică se calculează, reține și se varsă de către persoana juridică română); juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene.
2.2.2. Entitățile scutite de plata impozitului pe profit
Contribuabilii scutiți de la plata impozitului pe profit sunt:
Trezorăria statului;
Instituțiile publice, pentru fondurile publice, cuprinzând și disponibilitățile realizate și utilizate cât și veniturile proprii;
Persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
Fundațiile române constituite ca urmare a unui legat;
Cultele religioase, pentru: venituri realizate din valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult, cât și venituri din producerea lor, venituri obținute din chirii și din alte activități economice, din despăgubiri în formă bănească, căpătate din urma măsurilor reparatorii, având condiția că ele să fie utilizate, în anul curent și în anii următori, pentru activități nonprofit ale cultelor religioase;
Instituțiile de învățământ particular acreditate și autorizate, pentru veniturile folosite, în anul curent sau în anii următori;
Asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari recunoscute ca acestea, pentru veniturile din activități economice destinate îmbunătățirii utilităților și a eficienței clădirii, pentru repararea și întreținerea proprietății comune;
Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
Fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii;
Banca Națională a României;
Fondul de garantare a pensiilor private, înființat potrivit legii;
Organizațiile nonprofit, sindicale și patronale nu plătesc impozit pe profit pentru:
cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor;
contribuțiile bănesti sau în natura ale membrilor și simpatizanților;
veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la competiții și demonstrații sportive;
donațiile și banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
dividentele și dobânzile obținute din plasarea disponibilităților rezultate din asemenea venituri;
veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
resursele obținute din finanțări nerambursabile și fonduri publice;
veniturile realizate din: serbări, tombole, evenimente de strângere de fonduri cu taxa de participare, utilizate în scop profesional sau social, potrivit statutului;
veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea persoanelor fără scop patrimonial, altele decât cele care sunt/au fost folosite într-o activitate economică;
veniturile obținute din publicitate și reclamă de utilitate publică;
sumele primite ca urmare a nerespectării condițiilor cu care s-a facut donația/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca acestea să fie utilizate în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului și obiectivelor acestora;
veniturile realizate din despăgubiri de la societățile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele utilizate în activitatea economică;
sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice;
Organizațiile nonprofit, sindicale și patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit și pentru veniturile din activități economice realizate, ce nu ating plafonul a 15.000 euro, echivalent în lei, înt-un an fiscal, cu condiția că acestea să se includă în 10% din veniturile totale scutite.
2.2.3. Cotele de impozitare și calcularea impozitului pe profit
Profitul este impozitat astfel:
la o cota standard, aplicată asupra profitului impozabil, care este de 16%
la o cota de 16 %, dar ce nu poate fi mai mică de 5% aplicată veniturilor realizate din activități de natura cluburilor și barurilor de noapte, cazinourilor, pariurilor sportive discotecilor.
“Profitul impozabil este calculat ca diferență dintre veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri, din perioada unui an fiscal, din care sunt scazute veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.”
Din punct de vedere fiscal cheltuielile ce sunt înregistrate în contabilitatea unui contribuabil la impozitul pe profit se clasifică astfel:
cheltuieli deductibile
cheltuieli cu deductibilitate limitată
cheltuieli nedeductibile integral
Se numesc cheltuieli deductibile, cheltuielile aferente obținerii de venituri impozabile.
Se numesc cheltuieli cu deductibilitate limitată acele care parțial sunt considerate aferente obținerii de venituri impozabile, deci deductibile și parțial considerate ca negenerând prin ocazionarea lor venituri impozabile, așadar nedeductibile.
Se numesc cheltuieli nedeductibile integral, cheltuielile ce nu pot fi deduse din venituri.
1. Cheltuielile deductibile
În această categorie de cheltuieli se includ:
cheltuielile cu achiziționarea ambalajelor;
cheltuielile efectuate pentru protecția muncii, prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;
cheltuielile cu contribuțiile pentru asigurarea de boli profesionale și accidente de muncă, respectiv cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;
cheltuielile de reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, serviciilor sau produselor, în baza unui contract scris;
contribuția la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;
cheltuielile de cazare și transport, efectuate în țară și străinătate, pentru salariați și administratori;
taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile obligatorii, reglementate de actele normative;
cheltuielile pentru perfecționarea și formarea profesională a personalului angajat;
cheltuielile pentru studiul pieței, marketing, promovarea pe piețele existente sau noi, participarea la expoziții și târguri , la misiuni de afaceri;
cheltuielile de cercetare-dezvoltare care nu sunt recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;
cheltuielile pentru perfecționarea sistemelor informatice, a managementului, obținerea atestării conform cu standardele de calitate;
cheltuielile pentru protejarea mediului și conservarea resurselor;
taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate camerelor de industrie și comerț, organizațiilor sindicale și patronale;
pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor neîncasate, atunci când debitorul este: în faliment, decedat, dizolvat sau înregistrează dificultăți financiare majore;
orice cheltuieli efectuate în scopul obținerii de venituri.
2.Cheltuieli cu deductibilitate limitată
Sunt considerate cheltuieli cu deductibilitate limitată următoarele:
cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile;
cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. Aici intră: ajutoarele pentru naștere, înmormântare, boli grave etc.;
cheltuieli cu perisabilitățile, în limitele stabilite de lege;
cheltuielile reprezentând tichetele de masă în limetele stabilite de lege;
cheltuielile cu provizioane și rezerve, în limita prevăzută la art. 22 din Codul Fiscal;
cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar, în limita art.23 din Codul Fiscal;
cheltuieli cu amortizarea, în limita prevăzută la art. 24 din Codul Fiscal;
cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;
cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, având limita a 250 euro, echivalent în lei, într-un an fiscal, pentru fiecare participant;
cheltuielile pentru întreținerea, repararea locuințelor de serviciu situate într-o localitate cu sediul social/sediile secundare, deductibile în limitele legii;
cheltuielile de întreținere și reparații, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcții de conducere, deductibile limitat la un singur autoturism.
3. Cheltuieli nedeductibile integral
Din această categorie fac parte:
cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat;
dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, penalitățile și confiscările, datorate autorităților române și străine, potrivit prevederilor legale;
cheltuielile privind bunurile de natura activelor corporale sau a stocurilor constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile. Excepție fac cele amortizabile și distruse în urma calamităților naturale, a altor cauze de forță majoră;
cheltuielile în favoarea acționarilor sau asociaților;
cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ;
cheltuielile înregistrate de societățile agricole, pentru dreptul de folosință al terenului agricol adus de membrii asociați, peste cota de distribuție din producția realizată din folosința acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;
cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepția celor prevăzute la art. 20 din Codul Fiscal;
cheltuielile cu contribuțiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;
cheltuielile cu serviciile de consultanță, management, asistență sau alte prestări de servicii, pentru care nu sunt încheiate contracte;
cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, și nu sunt aferente obiectului de activitate. Excepție sunt cele care privesc bunurile reprezentând garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității sale autorizate;
pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 22 din Codul Fiscal;
cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii;
cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv;
cheltuielile cu taxele și cotizațiile către organizațiile neguvernamentale sau asociațiile profesionale ce au legătură cu activitatea desfășurată de contribuabili și ce depășesc 4.000 euro anual, echivalent în lei;
cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, se înregistrează o descreștere a valorii acestora, în urma unei reevaluări;
50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate ce nu sunt utilizate doar pentru activitatea economică, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, aflate în proprietatea sau folosința contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situațiile în care vehiculele respective sunt utilizate: de agenții de vânzări și de achiziții; pentru transportul de persoane cu plată; pentru servicii de urgență, pază și protecție, curierat; utilizate ca mărfuri în scop comercial;
cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în acțiuni. Acestea sunt elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor dacă sunt impozitate;
cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție, potrivit legii.
Următoarele venituri sunt neimpozabile, la calculul profitului impozabil:
dividendele primite de la o persoană juridică română;
diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate în urma încorporării rezervelor, primelor de emisiune sau beneficiilor la persoanele juridice la care se dețin aceste titluri.
veniturile din anularea cheltuielilor, anularea sau reducerea provizioanelor, din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, din restituirea/anularea unor dobânzi și penalități de întârziere, pentru care nu s-au acordat deducere;
veniturile neimpozabile, prevăzute expres în memorandumuri;
veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română sau străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, cu condiția că la data vânzării/cesionării, contribuabilul deține minim 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are aceste titluri, pe o perioadă neîntreruptă de un an;
veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de contribuabili care aplică reglementările contabile conform cu Standardele internaționale de raportare financiară;
veniturile reprezentând modificarea valorii juste a activelor biologice/investițiilor imobiliare, obținute în urma evaluării ulterioare, la contribuabilii ce aplică reglementările contabile conform cu Standardele internaționale de raportare financiară.
veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau străine situate într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, cu condiția că la data începerii operațiunii de lichidare, contribuabilul deține minim 10% din capitalul social pe o perioadă neîntreruptă de 1 an.
După ce România a aderat la Uniunea Europeană se consideră neimpozabile și:
dividendele primite de societatea-mamă, persoană juridică română, de la o filială a sa situată într-un stat membru, dacă aceasta îndeplinește cumulativ condițiile: plătește impozit pe profit; deține minimum 10% din capitalul social al filialei ce distribuie dividendele; la data înregistrării venitului din dividende deține participația minimă (10%), pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin 1 an.
dividentele primite de sediile permanente din România, persoane juridice străine, din alte state membre, societăți-mamă, dacă persoana juridică străină îndeplinește cumulativ condițiile: este considerată a fi rezident al statului membru și nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene; plătește impozit pe profit sau un impozit similar acestuia; deține minim 10% din capitalul social al persoanei juridice situate într-un alt stat membru, ce distribuie dividendele; și la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din România, persoana juridică străină deține participația minimă (10%) pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin 1 an.
Pentru determinarea impozitului pe profit se parcurg mai multe etape de calcul, și anume:
Se determină rezultatul contabil (RC) aferent exercițiului încheiat:
(2.1)
unde: VT- venituri totale , iar CT- cheltuieli totale
Se determină totalul cheltuielilor nedeductibile(Chn) și totalul veniturilor neimpozabile(Vni)
(2.2)
Se determină rezultatul fiscal (RF) din exercițiului încheiat:
(2.3)
unde: Pf – pierderea fiscală din exercițiile precedente
Se determină impozitul pe profit (Ip) datorat aferent exercițiului încheiat:
(2.4)
unde : Kip – cota de impozit
Observație: În cazul societăților cu activitate de natura barurilor, cluburilor de noapte, cazinourilor, pariurilor sportive și discotecilor formula pentru impozitul pe profit datorat aferent exercițiului încheiat este următoarea:
Din impozitul pe profit datorat se scad următoarele sume:
Creditul fiscal: dacă o persoană juridică română obține venituri impozitate atât în România cât și într-un stat străin, atunci impozitul plătit către statul străin se deduce din impozitul pe profit;
Sumele aferente sponsorizării care se încadrează în următoarele limite:
Cel mult 20% din impozitul pe profit datorat;
Cel mult 3% din cifra de afaceri
Se face compararea impozitului pe profit datorat cu cel plătit în cursul anului pentru a regulariza impozitul, astfel rezultă două situații:
atunci când impozitul pe profit datorat este mai mare ca impozitul pe profit plătit rezultă impozit pe profit de plată;
atunci când impozitul pe profit datorat este mai mic ca impozitul pe profit plătit rezultă impozit pe profit de recuperat.
Diferențele de impozit rezultate în urma regularizării în contabilitate se înregistrează astfel (cu semnul + sau -):
Dacă din rezultatul contabil se scade impozitul pe profit se obține rezultatul contabil net, care este, de fapt , soldul contului 121’’Profit și pierdere’’.
2.2.4. Anul fiscal
Anul calendaristic este și anul fiscal. Pentru un contribuabil ce se înființează sau încetează să mai existe în perioada unui an fiscal, perioada pentru care este impozitat reprezintă perioada calendaristică în care contribuabilul a existat.
2.2.5. Declararea și plata impozitului pe profit
Calculul și declararea impozitului pe profit se realizează în două modalități, una fiind anual,
cealaltă trimestrial, însă plata se face trimestrial. În dependență de aceasta, sunt trei categorii de contribuabili.
Prima categorie calculează, declară și plătesc impozit pe profit trimestrial. Aceasta se efectuează până la data de 25 a primei luni următoare încheierii trimestrelor I-III. Aici se includ contribuabili ca: nou înființați în anul precedent; cei ce înregistrează pierdere fiscală la sfârșitul anului fiscal precedent; cei care s-au aflat în inactivitate temporară anul precedent; cei ce au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor în anul precedent; persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate în România și străinătate din asocieri fără personalitate juridică (impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se varsă de către persoana juridică română); și persoanele juridice străine, fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică.
A doua categorie de contribuabili se caracterizează prin faptul că calculează și declară impozit pe profit anual, dar plătesc în tranșe trimestriale. Din această categorie fac parte: organizațiile nonprofit; cei care obțin venituri majoritare din cultura cerealelor, pomicultură și viticultură, a plantelor tehnice și societăți comerciale bancare- persoane juridice române și sucursalele din România ale băncilor – persoane juridice străine.
A treia categorie de contribuabili se caracterizează prin faptul că calculează, declară și plătesc impozit pe profit trimestrial, dar pot opta pentru declararea impozitului pe profit anual. Aici se includ ceilalți contribuabili care nu se regăsesc în primele două categorii. Aceștia pot opta pentru declararea și plata impozitului pe profit anual, cu plăti anticipate, efectuate trimestrial. Opțiunea pentru sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit se face la începutul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea și este obligatorie pentru cel puțin 2 ani fiscali consecutivi.
Observatie: Entitățile care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual determină plățile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele prețurilor de consum, care se comunică prin ordin al ministrului finanțelor publice, până la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectueaza plățile anticipate.
Plățile anticipate trimestriale sunt înregistrate în contabilitate în felul următor:
Toți contribuabilii înafară de organizațiile nonprofit, cei ce obțin venituri majoritare din cultura cerealelor, pomicultură și viticultură, persoanele juridice care în cursul anului fiscal se dizolvă cu sau fară lichidare au obligația să depună până la data de 25 martie inclusiv a anului următor o declarație anuală (Declarația 101) de impozit pe profit.
2.2.6. Pierderi fiscale
Pierderea anuală, stabilită prin declarația de impozit pe profit, se recuperează în următorii 5 ani consecutivi, din profiturile impozabile. Cea realizată începând cu anul 2009 se recuperează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se face în ordinea înregistrării lor, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit. Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îsi încetează existența prin divizare sau fuziune nu se recuperează de către contribuabilii nou-înființați sau de către cei care preiau patrimoniul societății absorbite, după caz.
2.2.7. Conturi utilizate
Contabilitatea decontărilor privind impozitul pe profit se ține cu ajutorul contului sintetic de gradul I 441’’Impozitul pe profit/venit’’ ce se desfășoară pe două conturi sintetice de gradul II:
4411’’Impozitul pe profit’’
4418’’Impozitul pe venit’’
Contul 4411’’Impozitul pe profit’’ este :
după continutul economic cont de datorii fiscale
după funcția contabilă cont bifuncțional de pasiv
Contul ține evidența decontărilor cu bugetul statului și bugetele locale privind impozitul pe profit.
Se creditează cu:
impozitul pe profit datorat bugetului statului/bugetelor locale, prin debitul contului 691’’Cheltuieli cu impozitul pe profit’’;
impozitul pe profit aferent exercițiilor financiare anterioare, în cazul corectării erorilor contabile pe baza rezultatului reportat;
valoarea sumelor recuperate de la buget reprezentând impozitul pe profit, prin debitul contului 5121’’Conturi la bănci în lei’’;
Se debitează cu:
impozitul pe profit virat la bugetul de stat/ bugetele locale, prin creditul contului 5121’’Conturi la bănci in lei’’ sau creditul contului 5311’’Casa în lei’’;
sume reprezentând impozitul pe profit anulate, prin creditul contului 7588’’Alte venituri din exploatare’’;
Soldul contului poate fi creditor sau debitor. Soldul creditor al contului ne arată impozitul pe profit datorat, iar soldul debitor impozitul pe profit vărsat în plus.
2.3. Contabilitatea și fiscalitatea impozitului pe veniturile microîntreprinderii
2.3.1. Definiția microîntreprinderii
Este considerată microîntreprindere o persoană juridică română, care la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent îndeplinește următoarele condiții cumulativ:
nu desfășoară activități în domeniul bancar, asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital,
jocurilor de noroc; cu excepția celor ce desfășoară activități de intermediere în aceste domenii;
realizează venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80% din veniturile totale;
a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 65.000 euro;
capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și autoritățile locale;
nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.
2.3.2. Aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii
Entitățile române plătitoare de impozit pe profit sunt obligate la plata impozitului pe venituri începând cu anul fiscal următor, dacă îndeplinesc condițiile pentru încadrarea lor în categoria microîntreprinderii.
O persoană juridică română nou-înființată este obligată să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă la data înregistrării la registrul comerțului capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și autoritățile locale. Excepție face persoana juridică română nou-înființată care, din data înregistrării în registrul comerțului, dorește să desfășoare activități din domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, jocurilor de noroc și bancar. Dacă persoana juridică română nou-înființată are un capital social de cel puțin de 25.000 euro, echivalent în lei, și îl menține de la data înregistrării pentru întreaga perioadă de existență, poate solicita plata impozitului pe profit.
Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanță și management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta va plăti impozit pe profit. Calculul și plata impozitului pe profit se face începând cu trimestrul în care s-a depășit oricare dintre limitele prevăzute, luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal. Impozitul pe profit datorat reprezintă diferența dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului fiscal până la sfârșitul perioadei de raportare și impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în cursul anului respectiv.
2.3.3. Cota de impozitare și calcularea impozitului pe veniturile microîntreprinderii
Cota ce se aplică impozitului pe veniturile microîntreprinderii este de 3%. Ea este aplicată bazei de calcul a impozitului pe veniturile microîntreprinderii, care constă din veniturile obținute din
orice sursă din care se scad următoarele:
veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
veniturile din subvenții;
veniturile din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;
veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ;
veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
veniturile din diferențe de curs valutar;
veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanțelor și datoriilor în lei;
valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării.
Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă determinată se adaugă următoarele:
valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării;
în trimestrul IV, diferența favorabilă dintre veniturile din diferențe de curs valutar/veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanțelor și datoriilor în lei în funcție de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate inițial și cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului.
Observație: În cazul în care o microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de achiziție a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcțiune, potrivit legii.
2.3.4. Anul fiscal
Anul calendaristic este anul fiscal al unei microîntreprinderi. Pentru microîntreprinderile care se înființează sau încetează de a mai exista, anul fiscal reprezintă intervalul de timp din anul calendaristic în care persoana juridică a existat.
2.3.5. Declararea și plata impozitului pe veniturile microîntreprinderii
Persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit comunică organelor fiscale teritoriale aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se plătește impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Dacă una dintre condițiile impuse nu mai este îndeplinită, în cursul anului fiscal, microîntreprinderea trebuie să comunice organelor fiscale teritoriale ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor. Aceasta se face până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv.
Plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor este trimestrială. Aceasta se face până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. Până la acest termen microîntreprinderile trebuie să depună declarația de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
2.3.6. Conturi utilizate
Contabilitatea decontărilor privind impozitul pe veniturile microîntreprinderii, se ține ca și în cazul impozitului pe profit, cu ajutorul contului sintetic de gradul I 441’’Impozitul pe profit/venit’’ ce se desfășoară pe două conturi sintetice de gradul II:
4411’’Impozitul pe profit’’
4418’’Impozitul pe venit’’
Contul 4418’’Impozitul pe venit’’ este :
după continutul economic cont de datorii fiscale
după funcția contabilă cont bifuncțional
Contul ține evidența decontărilor cu bugetul statului și bugetele locale privind impozitul pe venit.
Se creditează cu:
impozitul pe venit datorat bugetului statului/bugetelor locale, prin debitul contului 698’’Cheltuieli cu impozitul pe venit’’;
impozitul pe venit aferent exercițiilor financiare anterioare, în cazul corectării erorilor contabile pe baza rezultatului reportat;
valoarea sumelor recuperate de la buget reprezentând impozitul pe venit, prin debitul contului 5121’’Conturi la bănci în lei’’;
Se debitează cu:
impozitul pe profit virat la bugetul de stat sau bugetele locale, prin creditul contului
5121’’Conturi la bănci in lei’’ sau creditul contului 5311’’Casa în lei’’;
sume reprezentând impozitul pe venit anulate sau scutite, prin creditul contului 7588’’Alte venituri din exploatare’’;
Soldul creditor al contului ne arată impozitul pe venit datorat, iar soldul debitor impozitul pe venit vărsat în plus.
2.4. Contabilitatea și fiscalitatea taxei pe valoarea adăugată
2.4.1. Noțiuni generale privind taxa pe valoarea adăugată
În România, TVA a fost introdusă la 1 iulie 1993 prin OG 3/1992 și înlocuită vechiul ICM (impozit pe circulația mărfurilor). Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect ce este datorat bugetului de stat, calculat pe valoarea adăugată realizată de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, dar suportată de consumatorii finali.
Persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA trebuie să plătească bugetului de stat diferența dintre suma taxei colectată de la clienții săi pentru vânzările de bunuri și servicii și taxa deductibilă achitată sau datorată de către persoana respectivă pentru achiziția de bunuri și servicii.
Taxa pe valoarea adăugată are următoarele caracteristici:
Caracter universal: se aplică asupra tuturor operațiunilor privind transferul de bunuri și prestări de servicii cu plată.
Neutralitate: aceeași cotă pentru toți agenții din interiorul unei tări. Aceeași cotă pentru produsele importate și pentru cele similare produse în țară.
Transparență: fiecare subiect impozabil are dreptul de a cunoaște TVA deductibilă, colectată și de plată sau de recuperate.
Destinație: TVA se aplică la destinație (unde se consumă produsul) și nu la origine (unde se realizează).
Inechitate fiscală: TVA este suportată doar de consumatorul final. Nu se ține seama de situația materială a consumatorului.
Impulsionează activitatea economico-financiară a agenților economici: pentru a recupera TVA plătită la achiziționarea bunurilor și serviciilor, producatorii trebuie sa devină cât mai repede vânzători.
2.4.2. Operațiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei
În sfera de aplicare a taxei se includ două tipuri de operațiuni: operațiuni impozabile și operațiuni neimpozabile.
Operațiuni neimpozabile
Nu sunt operațiuni impozabile următoarele:
bunurile pierdute sau distruse în urma unor calamități naturale, a unor cauze de forță majoră, precum și furturile dovedite legal prin hotărâre judecătorească definitivă;
bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum și activele corporale fixe casate, altele decât bunurile de capital;
perisabilitățile, în limitele prevăzute prin lege;
bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare interne sau externe;
acordarea gratuită de bunuri ca monstre în cadrul campaniilor promoționale, și alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzârilor;
acordarea de bunuri de mică valoare, gratuit, în cadrul acțiunilor de sponsorizare, de protocol/reprezentare, mecenat, în condițiile în care aceste cheltuieli se încadrează în
limitele plafonului de deductibilitate;
Operațiuni impozabile
Din punct de vedere al taxei, sunt operațiuni impozabile cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
Operațiunile sunt constituie sau asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;
locul de prestare a serviciilor sau livrare a bunurilor este România;
prestarea serviciilor sau livrarea bunurilor este realizată de o persoană impozabilă;
prestarea serviciilor sau livrarea bunurilor să rezulte din una dintre activitățile economice care cuprind activițățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor libere.
Excepție fac achizițiile intracomutare efectuate de o persoană impozabilă sau juridică neimpozabilă ce efectuează numai prestări de servicii sau livrări de bunuri pentru care taxa nu este
deductibilă, sau atunci când valoarea totală a acestora nu depășește pe parcursul anului calendaristic curent/anterior plafonul de 10.000 euro.
Sunt asimilate la această categorie și operațiunile:
preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile produse sau achiziționate pentru a fi puse la dispoziție altor persoane în mod gratuit, sau utilizate în scopuri ce nu țin de activitatea economică desfășurată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă parțial sau total ;
preluarea de către o persoană impozabilă de bunuri mobile corporale produse sau achiziționate, altele decât bunurile de capital, pentru a fi utilizate în scopul unor operațiuni ce nu dau drept integral de deducere, dacă taxa aferentă bunurilor respective a fost dedusă parțial sau total la data achiziției;
bunuri constatate lipsă din gestiune, cu excepția cauzelor de forță majoră;
distribuirea de bunuri din activele unei persoane impozabile către acționarii sau asociații săi, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă parțial sau total;
transferurile successive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare fiind considerat o livrare separată a bunului, chiar dacă bunul este transportat direct beneficiarului final;
plata în natură a dividentelor și salariilor;
Observație: În cazul unui contract de vânzare cu plată în rate, livrarea de bunuri reprezintă transferul fizic al bunului către cumpărător și nu transferul proprietății asupra acestor bunuri. Astfel, dacă se datorează TVA pentru o astfel de vânzare, TVA se aplică la întreaga valoare a contractului la data la care bunul este predat cumpărătorului.
La rândul lor, operațiunile impozabile se clasifică în următoarele categorii:
operațiuni taxabile;
operațiuni scutite de taxă cu drept de deducere;
operațiuni scutite de taxă fără drept de deducere;
importuri și achiziții intracomunitare;
operațiuni cu regim special de scutire;
Operațiunile taxabile sunt acele operațiuni pentru care sunt aplicate cotele de impozitare.
Cotele de taxă sunt de două tipuri, una fiind cota standard și cealaltă cota redusă.
Cota standard este de 24% și este aplicată bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile ce nu sunt scutite de taxă sau nu intră în categoria cotelor reduse.
Prima cotă redusă este de 9% și se aplică bazei de impozitare pentru prestările de servicii și livrările de bunuri următoare:
serviciile ce permit accesul la castele, case memoriale, muzee, monumente istorice,de arhitectură și arheologice, grădini botanice și zoologice, târguri, cinematografe, expoziții și evenimente culturale;
livrarea de manuale școlare, ziare, reviste, cărți, cu excepția celor destinate publicității;
livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepția celor dentare;
livrarea de produse ortopedice;
livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;
cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
livrarea de toate sortimentele de pâine și a următoarelor specialități de panificație: cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluțe și împletituri;
livrarea de făină albă și semialbă de grâu, , făină neagră de grâu și făină de secară;
livrarea de triticum spelta, grâu comun și meslin;
A doua cotă redusă este de 5 % și se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite (acesta include și amprenta la sol a locuinței). Prin locuință livrată ca parte a politicii sociale se înțelege livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite:
destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni și de pensionari, și utilizate drept case de copii și centre de reabilitare și recuperare pentru minori cu handicap;
către primării pentru a le atribui cu chirie subvenționată unor persoane/ familii cu situație economică ce nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închiriere;
livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește
suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de orice persoană
necăsătorită sau familie.
Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul vânzării pot fi locuite și dacă terenul pe care este construită locuința nu este mai mare ca suprafață de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a locuinței. Orice familie sau persoană necăsătorită poate achiziționa o singură locuință cu cota redusă de 5%.
Operațiunile scutite de taxă cu drept de deducere
Din categoria operațiunilor scutite de taxă cu drept de deducere fac parte operațiunile pentru care nu se datorează taxa, însă se permite deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziții. Deci aceste operațiuni sunt taxate cu TVA, însă cota aplicată este zero. Din această categorie fac parte:
livrările de bunuri transportate sau expediate în afara Comunității de către furnizor sau de altă persoană în contul său;
prestările de servicii, inclusiv transportul, legate direct de importul și exportul de bunuri și dacă valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate;
prestările de servicii și livrările de bunuri în favoarea oficiilor consulare și misiunilor diplomatice;
prestările de servicii și livrările de bunuri în favoarea organismelor internaționale, recunoscute de autoritățile publice din România, precum și a membrilor acestora, în limitele și condițiile stabilite de convențiile internaționale de instituire a acestor organisme;
livrările de bunuri netransportate în afara României și/sau prestările de servicii efectuate în România, destinate forțelor armate ale celorlalte state membre NATO, sau livrările de bunuri și/sau prestările de servicii către un alt stat membru decât România, destinate forțelor armate ale unui stat membru NATO, altul decât statul membru de destinație;
livrările de aur către Banca Națională a României;
livrările de bunuri către organismele recunoscute ce transportă sau expediază aceste bunuri în afara Comunității, ca parte a activităților caritabile, de instruire sau umanitare;
livrările intracomunitare de bunuri către o persoană ce îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autoritățile fiscale din alt stat membru, cu excepția: celor efectuate de o întreprindere mică, altele decât livrările intracomunitare de mijloace de transport noi, și celor care au fost supuse regimului special pentru bunurile second-hand, obiecte de colecție, opere de artă, antichități;
livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător ce nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA;
livrările intracomunitare de produse accizabile către o persoană impozabilă sau juridică neimpozabilă care nu îi comunică furnizorului codul valabil de înregistrare în scopuri de TVA, cu excepția: celor efectuate de o întreprindere mică, și celor supuse regimului special privind bunurile second-hand, obiecte de colecție, opere de artă, antichități;
lucrările efectuate asupra bunurilor mobile transportate în afara Comunității;
transportul internațional de persoane;
Operațiunile scutite de taxă fară drept de deducere
Operațiunile scutite de taxă fără drept de deducere sunt acele operațiuni pentru care nu se datorează taxa, dar nici nu se permite deducerea ei. Din această categorie fac parte următoarele operațiuni:
spitalizarea, îngrijirile medicale și operațiunile strâns legate de acestea, desfășurate de unități autorizate pentru astfel de activități, indiferent de forma de organizare;
prestările de servicii în cadrul profesiunii lor, efectuate de tehnicieni dentari și stomatologi, inclusiv livrarea de proteze dentare efectuate de ei;
prestările de îngrijire și supraveghere efectuate de personal paramedical și medical;
transportul persoanelor accidentate și al bolnavilor, în vehicule special amenajate pentru aceasta, de către entități autorizate în acest sens;
livrările de organe, lapte și sânge, de proveniență umană;
activități de învățământ;
prestările de servicii și livrări de bunuri realizate de căminele și cantinele organizate pe lângă instituțiile publice;
meditațiile acordate de cadre didactice;
livrările de bunuri și prestări de servicii legate de asistența și protecție socială, efectuate de entități cu caracter social sau instituțiile publice;
livrările de bunuri și prestările de servicii furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statutului, de organizații fără scop patrimonial, cu
condiția că această scutire nu cauzează distorsiuni de concurență;
prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate de organizații fără scop patrimonial;
prestările de servicii culturale și livrările de bunuri legate de acestea, efectuate de instituțiile publice/alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute de către Ministerul Culturii și Cultelor;
activitățile specifice posturilor publice de radio și televiziune, altele decât cele de natură comercială;
serviciile publice poștale, inclusiv livrarea de bunuri aferentă acestora;
prestările de servicii efectuate de grupuri independente de persoane cu caracter non-profit;
servicii de natură financiar-bancară: acordarea și negocierea de credite, tranzacții privind conturile de depozit/conturile curente, tranzacții privind acțiuni, părți sociale, obligațiuni garantate și alte instrumente financiare;
operațiunile de asigurare și reasigurare;
loterii, pariuri, jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate;
livrarea la valoarea nominală de timbre poștale,fiscale și alte timbre similare;
concesionarea, arendarea, închirierea și leasingul de bunuri imobile, acordarea unor drepturi reale asupra unui bun imobil, cu plată, pe o anumită perioadă. Excepții: operațiunile de cazare efectuate în cadrul sectorului hotelier, închirierea de spații pentru parcarea autovehiculelor, a seifurilor, a utilajelor și mașinilor fixate definitiv în bunuri imobile;
livrarea de construcții/părți de construcții și a terenurilor pe care sunt construite, precum și a oricăror altor terenuri. Excepție: livrarea de construcții și părți de construcții noi, sau de terenuri construibile;
Importuri și achiziții intracomunitare
Pentru urmatoarele operațiunile de import și achiziții intracomunitare nu se datorează taxă la autoritățile vamale, deci sunt scutite de taxă:
importul și achiziția intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice
situație scutită de taxă în interiorul țării;
importul de bunuri care îndeplinesc condițiile pentru scutire definitivă de taxe vamale;
importul, în regim diplomatic sau consular, al bunurilor scutite de taxe vamale;
importul de bunuri efectuat în România de organismele internaționale, recunoscute de autorițățile publice în România;
importul de bunuri efectuat în România de către forțele armate ale statelor străine membre NATO pentru uzul acestora sau a personalului civil însoțitor pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor;
reimportul de bunuri în România, dacă bunurile se află în aceeași stare în care se aflau la momentul exportului și dacă importul respectiv beneficiază de scutire de taxe vamale;
reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara Comunității, pentru a fi supuse unor reparații, transformări, adaptări, asamblări sau altor lucrări asupra bunurilor mobile corporale, cu condiția ca această scutire să fie limitată la valoarea bunurilor în momentul exportului acestora în afara Comunității;
importul de gaz , importul de energie electrică, importul de energie termică ori agent frigorific prin intermediul rețelelor de încălzire sau de răcire;
importul de aur efectuat de Banca Națională a României.
Unde este cazul se stabilesc documentele necesare pentru justificarea scutirii de taxă, respectiv procedura și condițiile de îndeplinit pentru aplicarea scutirii de taxă.
Operațiuni cu regim special de scutire
În această categorie se încadrează următoarele subcategorii:
Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici;
Regimul special pentru agențiile de turism;
Regimuri speciale pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități;
Regimul special pentru aurul de investiții;
Regimul special pentru serviciile electronice, de telecomunicații, de radiodifuziune sau televiziune prestate de către persoane impozabile nestabilite în Uniunea Europeană;
Regimul special pentru serviciile electronice, de telecomunicații, de radiodifuziune sau televiziune prestate de către persoane impozabile stabilite în Uniunea Europeană, dar într-un alt stat membru decât statul membru de consum;
2.4.3. Categorii de persoane impozabile
Persoana impozabilă este reprezentată prin orice persoană ce desfășoară activități economice, indiferent de scopul sau rezultatul acestora. Aceste activități fiind independente, neluând în calcul locul desfășurării. Astfel există mai multe tipuri de persoanele impozabile, și anume: impozabile integral, impozabile scutite, impozabile cu regim mixt, impozabile parțial și impozabile ocazional.
Persoanele ce efectuează operațiuni taxabile și scutite cu drept de deducere sunt numite persoane impozabile integral.
Persoanele impozabile scutite sunt cele care desfășoară doar operațiuni fară drept de deducere. Aici se includ societățile bancare, societăți de asigurări, instituții publice etc.
Persoanele impozabile cu regim mixt sunt reprezentate de persoanele ce efectuează două categorii de operațiuni: atât operațiuni impozabile cu drept de deducere, cât și operațiuni scutite fară drept de deducere.
Persoanele care realizează operațiuni pentru care nu au calitatea de persoană impozabilă și operațiuni pentru care au calitatea de persoană impozabilă fac parte din categoria persoanelor impozabile parțial.
Persoanele ce realizează ocazional operațiuni impozabile sunt numite persoane impozabile ocazional.
O ulitimă categorie de persoane este cea neimpozabilă, aceaștia nu realizează operațiuni impozabile, ca de exemplu angajații legați de angajator printr-un contract individual de muncă.
2.4.4. Înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de T.V.A
Conform prevederilor legale putem spune că sunt două categorii de persoane înregistrate în scopuri de TVA:
persoana impozabilă obișnuită ce este obligată la plata TVA în România pentru operațiunile taxabile curente ce au loc în România;
persoana care nu este înregistrată în scopuri de TVA, dar devine obligată la plata TVA pentru o achiziție intracomunitară efectuată în România, din motive că a optat pentru plata TVA pentru achiziții intracomunitare sau valoare totală a achizițiilor intracomunitare efectuate în România ce depășește plafonul de achiziții intracomunitare ( echivalent în lei a sumei de 10.000 Euro), într-un anumit an calendaristic.
Indiferent de categorie, codul de înregistrare de TVA atribuit persoanei impozabile este precedat de prefixul ‘’RO’’. Aceasta îi dă calitatea de persoană înregistrată în scopuri de TVA în România. Dacă persoana nu avea dreptul sau nu era obligată să ceară înregistrarea în scopuri de TVA, organele fiscale pot anula înregistrarea acesteia. Dacă valoarea achizițiilor intracomunitare a unei persoane înregistrate în scopuri de TVA nu a depășit plafonul de achiziții în anul curent sau anterior, aceasta poate solicita anularea înregistrării sale după expirarea anului calendaristic următor celui în care a fost înregistrat.
2.4.5. Faptul generator și exigibilitatea T.V.A
Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condițiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei. Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine îndreptățită, în baza legii, să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei.
Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, cu următoarele excepții:
pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignație, livrarea bunurilor se consideră că are loc la data livrării bunurilor de consignatar clienților săi;
pentru bunurile transmise pentru a fi testate sau verificate, livrarea bunurilor se consideră are loc la data când beneficiarul acceptă bunurile;
pentru stocurile la dispoziția clientului, livrarea bunurilor se consideră că este la data retragerii bunurilor de către acesta pentru a fi utilizate;
pentru livrările de bunuri corporale, inclusiv bunuri imobile, data livrării este data la care intervine transferul dreptuluide proprietate;
prestările de servicii care determină plăți succesive sau decontări, cum sunt serviciile de cercetare, construcții-montaj, expertiză, consultanță, și alte servicii similare, sunt considerate efectuate la data emiterii situații de lucrări, rapoarte de lucru, alte documente similare pe baza cărora se stabilesc serviciile efectuate;
în cazul prestărilor de servicii și livrărilor de bunuri care se efectuează continuu, cum sunt: livrările de gaze naturale, serviciile de telefonie, apă, energie electrică și altele asemenea, se consideră că livrarea/prestarea este efectuată la datele specificate în contract pentru plata lor sau la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăși un an;
în cazul operațiunilor de închiriere, concesionare, leasing, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficia, asupra unui bun imobil, serviciul se consideră efectuat la fiecare dată specificată în contract pentru efectuarea plății;
pentru prestările de servicii pentru care taxa este datorată de către beneficiarul serviciilor, care sunt prestate continuu pe o perioadă mai mare de un an și care nu determină decontări sau plăți în cursul acestei perioade, se consideră efectuate la expirarea fiecărui an calendaristic, atât timp cât prestarea de servicii nu a încetat;
Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator, cu exceptie:
la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;
la data la care se încasează avansul, pentru plățile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator;
la data extragerii numerarului, pentru prestările de servicii, livrările de bunuri realizate prin mașini automate de vânzare, de jocuri sau alte mașini similare;
În cazul unei livrări intracomunitare de bunuri, scutite de taxă, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii sau la emiterea autofacturii ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.
În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziția, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii sau autofacturii, ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.
În cazul importului de bunuri faptul generator și exigibilitatea taxei intervin:
dacă bunurile sunt supuse taxelor vamale, agricole sau altor taxe comunitare similare la data intervenirii faptul generator și exigibilitatea respectivelor taxe comunitare;
dacă bunurile nu sunt supuse taxelor comunitare – la data la care ar interveni faptul generator și exigibilitatea acestora, dacă acestea ar fi fost supuse unor astfel de taxe;
dacă la import, bunurile sunt plasate într-un regim vamal special – la data la care acestea
încetează a mai fi plasate într-un astfel de regim.
2.4.6. Baza de impozitare
“Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din tot ceea ce constituie contrapartida obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni.”
Baza de impozitare cuprinde următoarele:
impozitele și taxele, cu excepția taxei pe valoarea adăugată;
cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului.
Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:
remizele, rabaturile, sconturile, risturnele, și alte reduceri de preț, acordate de furnizori direct clienților la data exigibilității taxei;
sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă, penalizările și orice sume solicitate pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate;
dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăți cu întârziere;
valoarea ambalajelor ce circulă între furnizori de marfă și clienți, fără facturare;
sumele achitate și încasate de o persoană impozabilă în numele și în contul altei persoane și care apoi se decontează acesteia;
Baza de impozitare se reduce în următoarele cazuri:
desființării parțiale/totale a contractului pentru prestarea de servicii sau livrarea de bunuri, înainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost emise facturi în avans;
refuzurilor parțiale/totale privind calitatea, cantitatea ori prețurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, inclusiv în cazul desființării parțiale/totale a contractului;
când rabaturile, remizele, risturnele și celelalte reduceri de preț prevăzute sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
când contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului;
când cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.
Baza de impozitare cuprinde și accizele datorate sau achitate în România de persoana care efectuează achiziția intracomunitară a unui produs supus accizelor.
Pentru importul de bunuri, baza de impozitare este valoarea în vamă a bunurilor, la care se adaugă orice impozite, taxe, comisioane și alte taxe datorate în afara României și în România, cu excepția taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută.
2.4.7. Regimul deducerilor
“ Regimul deducerii TVA înseamnă în fapt dreptul de a deduce o taxă ce este atribuibil numai persoanelor impozabile la organele fiscale ca plătitor de TVA.” Dreptul de deducere ia naștere la momentul exigibilității taxei.
Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operațiuni:
operațiuni taxabile;
operațiuni rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operațiuni ar fi fost realizate în România;
operațiuni scutite de taxă;
transferul total sau parțial al activelor ocazionat de operațiuni de dizolvare și fuziune;
pentru achizițiile efectuate de o persoană impozabilă înainte de înregistrarea acesteia în scopuri de TVA;
pentru achizițiile efectuate în cadrul procedurii de executare silită de către o persoană impozabilă de la un contribuabil declarat inactiv, sau de la o persoană impozabilă în inactivitate temporară, înscrisă în registrul comerțului.
Nu sunt deductibile taxa aferentă sumelor achitate în numele și în contul altei persoane și care apoi se decontează acesteia, precum și sumelor încasate, care nu sunt incluse în baza de impozitare a livrărilor/prestărilor efectuate. La fel nu sunt deductibile nici taxa datorată sau achitată pentru achizițiile de băuturi alcoolice și produse din tutun, cu excepția că acestea sunt destinate revânzării sau utilizării pentru prestări de servicii.
Observație: Se limitează la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziției intracomunitare, importului, închirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate și a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate în proprietatea sau în folosința persoanei impozabile, în cazul în care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice. Aceasta nu se aplică vehiculelor rutiere motorizate cu o masă totală maximă autorizată ce depășește 3.500 kg sau de 9 scaune, și nu se aplică următoarelor categorii de vehicule rutiere utilizate pentru: servicii de urgență, pază și protecție, de curierat; utilizate de agenții de vânzări și de achiziții; transportul de persoane cu plată; prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru instruire de către școlile de șoferi; închiriere sau a căror folosință este transmisă în cadrul unui contract de leasing financiar ori operațional; utilizate ca mărfuri în scop comercial.
Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să satisfacă următoarele condiții:
să dețină o factură pentru TVA achitată sau datorată, aferentă bunurilor și serviciilor prestate
care i-au fost/ urmează să îi fie făcute;
să plătească TVA aferentă bunurilor livrate sau serviciilor prestate, care i-au fost/urmează să îi fie făcute în beneficiul său prin înregistrarea ca TVA colectată în decontul aferent perioadei fiscale în care ia naștere exigibilitatea taxei;
să dețină declarația vamală de import sau actul constatator emis de organele vamale pentru taxa achitată aferentă importului de bunuri și documentul de plată a taxei de către importator sau de către altă persoană în contul său;
taxa să fie aferentă unei achiziții intracomunitare de bunuri si să înregistreze ca TVA colectată în decontul aferent prioadei fiscale în care ia nastere exigibilitatea;
să dețină o autofactură emisă în statul membru din care bunurile au fost transportate ori expediate pentru taxa aferentă unei operații asimilate cu achiziția intracomunitară de bunuri și să înregistreze această taxă colectată în decontul aferent perioadei fiscal în care ia naștere exigibilitatea taxei.
Exercitarea dreptului de deducere a taxei aferente achizițiilor efectuate de către o persoană impozabilă cu regim mixt și parțial impozabilă se determină pe baza de prorată. Persoana parțial impozabilă nu are drept de deducere pentru achizițiile destinate activității pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă, doar pentru cele în care dispune de această.
Achizițiile destinate exclusiv realizării de operațiuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investiții destinate realizării de astfel de operațiuni, se înscriu într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestora se deduce integral.
Cele care nu dau drept de deducere și de investiții se înscriu într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări pentru aceste operațiuni, iar taxa deductibilă aferentă acestora nu se deduce.
Pentru care nu se cunoaște destinația, ori pentru care nu se poate determina proporția în care sunt sau vor fi utilizate pentru operațiuni care dau drept de deducere și care nu dau drept de deducere se evidențiază într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestor achiziții se deduce pe bază de prorata.
Prorata se calculează anual, pentru anul N se utilizează prorata din anul N-1 și la sfârșitul anului la determinarea proratei definitive pentru anul N se fac ajustări. Pentru calculul proratei se utilizează următoarea formulă:
(2.5)
Unde:
Olpdd- valoarea operațiilor de livrări de bunuri și prestări de servicii care dau drept de deducere
S- subvenții legate direct de prețul acestora;
Olpndd- valoarea operațiilor de livrări de bunuri/prestări de servicii care nu dau drept de deducere;
A sau S-alocațiile, subvențiile sau alte sume primite de la bugetul de stat/bugetele locale în scopul
finantării de activități scutite fără drept de deducere sau care nu intră în sfera de aplicare a TVA;
Prorata definitivă se determină procentual și se rotunjește până la cifra unităților imediat următoare. La decontul de taxă în care s-a efectuat ajustarea se anexează un document care prezintă metoda de calcul al proratei definitive.
La calculul proratei nu se includ: valoarea oricărei livrări de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabilă în activitatea sa economică, valoarea oricăror livrări de bunuri sau prestări de servicii către sine efectuate de persoana impozabilă, valoarea transferului de către o
persoană impozabilă de bunuri aparținând activității sale economice din România într-un alt stat membru, valoarea operațiunilor de natură financiar- bancară, precum și a operațiunilor imobiliare ( daca acestea sunt accesorii activității principale).
Persoanele impozabile trebuie să comunice organului fiscal competent, la începutul fiecărui an fiscal, cel mai târziu până la data de 25 ianuarie , prorata provizorie care va fi aplicată în anul respectiv, precum și modul de determinare a acesteia.
(2.6)
Diferența dintre TVA deductibilă și TVA de dedus care apare în cazul în care prorata este mai mică de 100% se înregistrează ca o cheltuială.
2.4.8. Rambursarea de T.V.A
Rambursarea taxei achitate de către persoane impozabile neînregistrate în scopuri de TVA în România, poate fi solicitată în următoarele situații:
cumpărătorul sau clientul este stabilit în afara Comunității;
operațiunile sunt în legătură directă cu bunurile exportate într-un stat din afara Comunității;
operațiunile efectuate de intermediari ce acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când aceștia intervin în derularea unor astfel de activități.
Rambursarea de TVA de către peroane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România poate fi solicitată atunci când soldul sumei negative a taxei în perioada de raportare este mai mare de 5000 de lei. Altfel, aceasta se raportează în ‘’Decontul de TVA’’ al perioadei fiscale următoare.
Dacă se dovedește că rambursarea a fost obținută prin fraudă sau altă modalitate incorectă, organele fiscale vor recupera sumele plătite în mod eronat și orice penalități și dobânzi aferente.
2.4.9. Ajustarea T.V.A
Ajustarea taxei deductibile se face astfel în următoarele cazuri:
Ajustarea taxei deductibile în cazul bunurilor de capital
Bunurile de capital sunt interpretate de activele corporale fixe, și de operațiunile de construcție, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, atât și în condițiile în care astfel de operațiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de închiriere, leasing sau al oricărui alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispoziția unei alte persoane, acestea având durată normală de utilizare egală sau mai mare de cinci ani.
Ajustarea taxei deductibile se efectuează atunci când bunul de capital:
este folosit de persoana impozabilă , pentru alte scopuri decât activitățile economice, înafara celor a căror achiziție face obiectul limitării la 50% a dreptului de deducere;
este folosit de persoana impozabilă pentru realizarea de operațiuni care nu dau drept de deducere a taxei, și care dau drept de deducere a taxei într-o măsură diferită față de deducerea inițială;
al cărui drept de deducere a fost limitat face obiectul oricărei operațiuni pentru care taxa este deductibilă;
își încetează existența, cu excepția pierderii, furtului sau distrugerii care au fost confirmate;
ajustarea taxei deductibile se efectuează și atunci când apar modificări ale elementelor folosite la calculul taxei deduse;
Taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital se ajustează pe o perioadă de 20 de ani, pentru construcția sau achiziția unui bun imobil și pe o perioadă de 5 ani pentru celelalte bunuri de capital.
Persoana impozabilă trebuie să păstreze o situație a bunurilor de capital care fac obiectul ajustării taxei deductibile, aceasta permite controlul taxei deductibile și al ajustărilor efectuate. Ea trebuie păstrată pe o perioadă care începe în momentul la care taxa aferentă achiziției bunului de capital devine exigibilă și se încheie la 5 ani după expirarea perioadei în care se poate solicita ajustarea deducerii.
Ajustarea taxei deductibile pentru servicii și alte bunuri
Ajustarea TVA pentru servicii și alte bunuri se face atunci când:
deducerea este mai mare/mică decât cea pe care persoana impozabilă trebuia să o opereze;
există modificări ale elementelor luate în considerare pentru determinarea sumei deductibile;
persoana impozabilă își pierde dreptul de deducere a taxei pentru bunurile mobile nelivrate și serviciile neutilizate în cazul modificărilor legislative, modificărilor ale obiectului de activitate;
este lipsă la bunurile din gestiune.
Deducerea inițială a taxei nu se ajustează în cazul bunurilor pierdute, furate, distruse care sunt demonstrate/confirmate de persoana impozabilă.
2.4.10. Măsuri de simplificare
Pentru aplicarea măsurilor de simplificare, o condiție obligatorie este ca furnizorul și beneficiarul să fie înregistrați în scopuri de TVA. Operațiunile pentru care se aplică aceste măsuri constau din livrări. Livrări de: deșeuri și rebuturi feroase și neferoase, de produse semifinite rezultate din prelucrarea acestora, reziduri și alte materiale reciclabile alcătuite din metale feroase și neferoase, deșeuri de materiale reciclabile și materiale reciclabile uzate constând în hârtie, carton, material textil, cabluri, cauciuc, plastic, livrarea de masă lemnoasă și materiale lemnoase, livrarea de cereale și plante tehnice (alac, grâu, secară, orz, boabe de soia, porumb, rapiță). Aici se include și: transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, livrarea de energie electrică către un comerciant persoană impozabilă, stabilit în România și transferul de certificate verzi.
Pe facturile emise pentru livrările de bunuri, prestările de servicii furnizorii nu vor înscrie taxa colectată aferentă, ci mențiunea ‘’taxare inversa’’, dar beneficiarii vor înscrie taxa aferentă, pe care o evidențiază ca taxă clectată și taxă deductibilă în decontul de taxă. Pentru aceste operațiuni nu se face plata taxei între furnizor și beneficiar.
2.4.11. Perioada fiscală
Luna calendaristică reprezintă perioada fiscală. Dar pentru persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifră de afeceri care nu a depășit plafonul de 100.000 euro-echivalent în lei, din operațiuni taxabile și/sau scutite cu drept de deducere, și/sau neimpozitabile în România dar care dau drept de deducere, cu excepția achiziției intracomunitare de bunuri, perioada fiscală este trimestrul calendaristic.
Persoana impozabilă care are obligația depunerii deconturilor trimestriale trebuie să depună, până la data de 25 ianuarie, o declarație unde să înscrie cifra de afaceri din anul precedent și faptul că nu a efectuat achiziții intracomunitare de bunuri în anul precedent. Declarația se depune la organele fiscale competente.
Persoana impozabilă ce utilizează ca perioadă fiscală trimestrul calendaristic și efectuează o achiziție intracomunitară de bunuri taxabilă în Româia, perioada fiscală i se modifică ca fiind luna calendaristică.
2.4.12. Registrul operatorilor intracomunitari
În cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală la 1 august 2010 a fost înființat Registrul operatorilor intracomunitari, care include toate persoanele impozabile și persoanele juridice neimpozabile ce efectuează operațiuni intracomunitare. Aceste persoane la data solicitării înregistrării de TVA, dacă știu că vor efectua operațiuni intracomunitare, trebuie să solicite organului fiscal competent înscrierea în Registrul operatorilor intracomunitari printr-o cerere de înregistrare . Prin înscrierea în Registru se va acorda persoanelor figurante un cod valabil de TVA pentru operațiuni intracomunitare.
2.4.13. Sistemul T.V.A la încasare
Următoarele categorii de persoane sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare:
persoana impozabilă care în anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifră de afaceri pentru anul respectiv este inferioară plafonului de 2.250.000 lei, și optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare;
persoanele impozabile, care au sediul activității economice în România, care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului și care optează pentru aplicarea acestui sistem începând cu data înregistrării în scopuri de TVA.
Nu sunt eligibile persoanele impozabile care fac parte dintr-un grup fiscal unic, cele care nu sunt stabilite în România și persoanele impozabile care în anul precedent sau anul în curs au depășit plafonul de 2.250.000 lei.
Persoana impozabilă ce optează pentru aplicarea acestui sistem este obligată să îl aplice cel puțin până la sfârșitul anului calendaristic în care a optat, cu excepția situației în care în cursul aceluiași an cifra de afaceri depășește plafonul de 2.250.000 lei, caz în care sistemul se aplică până la sfârșitul perioadei fiscale următoare celei în care plafonul a fost depășit.
Orice persoană impozabilă care a optat pentru acest sistem și nu depășește în cursul unui an plafonul de 2.250.000 lei poate renunța la el oricând în cursul anului, prin depunerea unei notificări la organul fiscal competent între data de 1 și 25 ale lunii. Aceata nu se poate face în primul an în care a optat pentru aplicarea sistemului.
Radierea persoanei respective din Registrul persoanelor care aplică sistemul TVA la încasare se operează de organele fiscale competente începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care a fost depusă notificarea.
Sistemul TVA la încasare include în sine respectarea anumitor reguli:
Reguli de bază a sistemului TVA la încasare
Principiul de bază al acestui sistem constă în: TVA devine deductibilă la data plății primate și colectată la data încasării facturii emise. Pentru determinarea taxei exigibile(colectate sau deductibile) se aplică procedeul sutei mărimi:
pentru cota standart: taxa exigibilă=suma încasată * 24/124
pentru cota redusă: taxa exigibilă=suma încasată * 9/109
pentru cota de 5%: taxa exigibilă=suma încasată * 5/105
Reguli privind persoanele care aplică sistemul TVA la încasare
TVA aferentă achizițiilor servicii și bunuri devine exigibilă (deductibilă) atunci când facturile respective sunt achitate;
TVA aferentă livrărilor de servicii și bunuri devine exigibilă (colectată) atunci când facturile
respective sunt încasate. Pe facturile emise se va înscrie mențiunea „TVA la încasare”;
Pentru facturile emise sau primite înainte de intrarea în sistemul TVA la încasare, taxa este exigibilă (colectată sau deductibilă) la data facturării chiar dacă încasarea-plata facturilor s-a făcut după intrarea în sistem.
Pentru facurile emise sau primite înainte de ieșirea din sistemul TVA la încasare, taxa este exigibilă (colectată sau deductibilă) la data încasării plății facturilor respective;
Pentru sumele încasate în numerar până în ziua emiterii facturii, TVA devine exigibilă (deductibilă sau colectată) atunci când au fost emise, aplicându-se regulile generale de exigibilitate. Pe aceste facturi se va înscrie mențiunea „TVA la încasare” numai pentru sumele rămase neachitate.
Reguli privind persoanele care nu aplică sistemul TVA la încasare
TVA aferentă achizițiilor de servicii și bunuri de la persoanele care aplică sistemul TVA la încasare devine exigibilă (deductibilă) atunci când facturile respective sunt achitate, nu în perioada emiterii.
TVA aferentă achizițiilor de servicii și bunuri de la persoanele care nu aplică sistemul TVA
la încasare devine exigibilă (deductibilă) în perioada emiterii facturilor.
TVA aferentă livrărilor de servicii și bunuri devine exigibilă (colectată) atunci când facturile respective sunt emise.
2.4.14. Documente utilizate
Înregistrarea taxei pe valoarea adăugată în contabilitatea întreprinderii se face pe baza urătoarelor documente justificative:
Declarația de înregistrare în scopuri de TVA/ Declarație de mențiuniaa altor persoane care efectuează achiziții intracomunitare- se întocmește în 2 exemplare de entitate.
Facturarea- este documentul ce se emite de către persoana impozabilă pentru fiecare beneficiar în cazul livrării de bunuri și prestării de servicii, în cazul vânzării la distanță și livrărilor intracomunitare, ce le efectuează, și pentru avansurile încasate, cu excepția operațiunilor scutite fără drept de deducere (nu are obligația), cel târziu până în a 15 zi a lunii următoare celei în care ia nastere faptul generator sau încasarea avansului. Aceasta trebuie să autofacureze fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii către sine. Elementele obliatorii a unei facturi le găsim în Codul Fiscal, art.155.
Autofacturarea- se realizează de către persoana impozabilă sau juridică neimpozabilă, obligată la plata taxei, atunci când nu deține factura emisă de furnizor până în a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator al taxei. La primirea facturii aceasta va înscrie pe factură o referire la autofacturare, iar pe autofactură, o referire la factură.
Decontul de taxă- este documentul ce se depune la organele fiscale, de către persoanele
înregistrate, până în data de 25 a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală, și cuprinde suma taxei deductibile pentru care ia naștere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare, suma taxei pentru care se exercită dreptul de deducere, suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naștere în perioada fiscală de raportare și suma taxei colectate care nu a fost înscrisă în decontul perioadei fiscale în care a luat naștere exigibilitatea taxei.
Decontul special de taxă- este documentul ce se depune de către persoanele neînregistrate și neobligate la aceasta, se depune la organele fiscale pentru achiziții intracomunitare de mijloace de transport noi, achiziții intracomunitare de produse accizabile etc. până la data de 25 a lunii următoare celei în care ia naștere exigibilitatea operațiunilor. Pentru mijloace de transport noi, decontul de taxă se depune până la înmatricularea acestuia în România.
Alte declarații-Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, a căror cifră de afaceri, realizată la finele unui an calendaristic, este mai mică de 220.000 de lei, trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale, până la data de 25 februarie a anului următor, următoarele informații: suma totală a livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii către persoane înregistrate în scopuri de TVA, precum și suma taxei aferente, respectiv către persoanele neînregistrate.
Persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA, a căror cifră de afaceri, realizată la finele unui an calendaristic, este mai mică de 220.000 de lei, trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale, până la data de 25 februarie a anului următor, următoarele informații: suma totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii către persoane înregistrate și neînregistrate în scopuri de TVA; suma totală și taxa aferentă achizițiilor de la persoane înregistrate și neînregistrate în scopuri de TVA.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care prestează servicii de transport
internațional, trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente, până în 25 februarie a anului următor, suma totală a veniturilor obținute din vânzarea biletelor pentru transportul rutier internațional de persoane cu locul de plecare din România.
Registrul bunurilor de capital- este utilizat pentru ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital. Aici se disting: data achiziționării, fabricării sau modernizării, valoarea bunui de capital,taxa deductibilă, taxa dedusă, precum și ajustările efectuate.
Declarație recapitulativă- se întocmește de persoanele impozabile și se depune la organele fiscale până în 25 a lunii următoare unei luni calendaristice, pentru menționarea livrările intracomunitare scutite de taxă, livrările de bunuri efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare, achizițiile intracomunitare de bunuri taxabile. Declarațiile se depun numai pentru perioadele când ia nastere exigibilitatea taxei. Informațiile privind conținutul declarației recapitulative le găsim în Codul Fiscal, art.156^4.
Jurnalele de TVA- jurnalul de cumpărări și vânzări descrise în capitolul anterior.
Cerere de rambursare- se întocmește atunci când contribuabilul are dreptul la restituirea TVA de la buget.
Cerere de compensare- se întocmește atunci când suma negativă a TVA se compensează cu taxele și impozitele datorate bugetului de stat.
Registrul non-transferurilor de bunuri- utilizat pentru a evidenția bunurile transportate în afara României, dar în UE de către persoana impozabilă, pentru operațiunile distincte cu excepția pentru care se aplică măsurile de simplificare.
Registrul bunurilor primite din alt stat membru- evidențiază bunurile ce au fost transportate sau importate în România din alt stat membru sau bunurile achiziționate din România de către persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în alt stat membru.
Corectarea informațiilor înscrise în facturi sau în alte documente care țin loc de factură se efectuează astfel, în cazul în care documentul:
nu a fost transmis către beneficiar, acesta se anulează și se emite un nou document;
a fost transmis beneficiarului, fie se emite un nou document care trebuie să cuprindă, atât, informațiile din documentul inițial, numărul și data documentului corectat, valorile cu semnul minus, cât și informațiile și valorile corecte, fie se emite un nou document cu informațiile și valorile corecte și concomitent se emite un document cu valorile cu semnul minus în care se înscriu numărul și data documentului corectat.
În cazul ajustării bazei de impozitare, furnizorii de bunuri și/sau prestatorii de servicii trebuie să emită facturi sau alte documente, cu valorile înscrise cu semnul minus, când baza de impozitare se reduce sau fără semnul minus, dacă aceasta se majorează, care vor fi transmise și beneficiarului.
2.4.15. Conturi utilizate
Contabilitatea sintetică a taxei pe valoarea adăugată se ține cu ajutorul contului 442” Taxa pe valoarea adaugată’’ . Cu ajutorul acestui cont se ține evidența decontărilor cu bugetul statului privind taxa pe valoarea adăugată pentru operațiunile efectuate pe teritoriul României. Este un cont bifuncțional și se desfășoară pe următoarele conturi de gradul II:
4423”TVA de plată”
4224”TVA de recuperat”
4226”TVA deductibilă”
4427”TVA colectată”
4428”TVA neexigibilă”
Contul 4423 "Taxa pe valoarea adăugată de plată" este:
după conținutul economic cont de datorii fiscale
după funcția contabilă cont de pasiv
Acest cont ține evidența taxei pe valoarea adăugată de plătit la bugetul statului.
Se creditează cu :
diferențele rezultate la finele perioadei între 4427 ”Taxa pe valoarea adăugată colectată” mai mare și 4426 “Taxa pe valoarea adăugată deductibilă” ;
Se debitează cu:
plățile efectuate către bugetul statului, reprezentând taxa pe valoarea adăugată, prin creditul contului 5121” Conturi la bănci în lei”;
sumele compensate cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat din perioada fiscală precedentă, prin creditul contului 4224”TVA de recuperat”;
sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată de plată, scutite sau anulate, prin creditul contului 7588” Alte venituri din exploatare”;
Soldul final creditor ne arată TVA ce trebuie plătit la bugetul.
Contul 4424 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat" este:
după conținutul economic cont de creanțe fiscale
după funcția contabilă cont de activ
Acest cont ține evidența taxei pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul statului.
Se debitează cu:
diferențele rezultate la sfârșitul perioadei între 4426 “Taxa pe valoarea adăugată deductibilă” mai mare și 4427 “Taxa pe valoarea adăugată colectată”
Se creditează cu:
taxa pe valoarea adăugată încasată de la bugetul statului, prin debitul contului 5121’’ Conturi la bănci în lei’’;
taxa pe valoarea adăugată de recuperat compensată în perioadele următoare, prin debitul contului 4423”TVA de plată”;
Soldul final debitor ne arată TVA-ul ce trebuie recuperat de la bugetul statului.
Contul 4426 "Taxa pe valoarea adăugată deductibilă" este:
după conținutul economic cont de creanțe fiscale
după funcția contabilă cont de activ
Acest cont ține evidența taxei pe valoarea adăugată aferente serviciilor și bunurilor achiziționate, înscrisă în facturi sau alte documente emise de furnizori.
Se debitează cu:
TVA-ul înscris în documentele legale emise de furnizori pentru bunurile livrate sau serviciile prestate;
sumele reprezentând ajustări ale taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente bunurilor de
capital și aferente bunurilor/serviciilor, altele decât bunurile de capital în favoarea persoanei impozabile;
TVA deductibilă evidențiat anterior ca fiind TVA neexigibilă;
Se creditează cu:
sumele compensate la sfârșitul perioadei din taxa pe valoarea adăugată colectată;
diferențele rezultate la sfârșitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare și taxa pe valoarea adăugată colectată;
taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibilă prin aplicarea prorate, prin debitul contului 635 “ Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”
regularizarea taxei pe valoarea adăugată aferente avansurilor sau a facturilor parțiale emise;
ajustarea bazei impozabile la beneficiar și sumele ce rezultă din corectarea facturilor sau a altor documente care țin loc de factură;
ajustarea taxei pe valoarea adăugată deductibile pentru achizițiile de bunuri și servicii, altele
decât bunurile de capital, în favoarea bugetului de stat;
ajustarea taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente bunurilor de capital în favoarea
bugetului de stat;
La sfârșitul perioadei, contul nu prezintă sold.
Contul 4427 "Taxa pe valoarea adăugată colectată" este:
după conținutul economic cont de datorii fiscale
după funcția contabilă cont de pasiv
Acest cont ține evidența taxei pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de bunuri, prestărilor de servicii și executărilor de lucrări.
Se creditează cu:
TVA colectată aferentă vânzărilor de bunuri și servicii către clienți;
TVA neexigibilă devenintă TVA colectată;
Se debitează cu:
TVA deductibilă mai mică ca TVA colectată, diferența fiind plătită la bugetul statului:
Diferența dintre TVA deductibilă mai mare și TVA colectată mai mică care reprezintă TVA de recuperat de la bugetul statului;
Soldul final este zero.
Contul 4428 "Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă" este:
după conținutul economic cont de creanțe pentru achiziționări de bunuri și servicii ce nu sunt însoțite de facturile furnizorilor, și cont de datorii pe termen scurt pentru vânzări de bunuri și servicii ce nu sunt însoțite de facturi.
după funcția contabilă cont bifuncțional (activ- creanțe, pasiv- datorii)
Acest cont ține evidența taxei pe valoarea adăugată aferente serviciilor și bunurilor pentru care nu s-au întocmit facturi.
Se debitează cu:
TVA aferentă mărfurilor vândute, donate, constatate lipsă la inventariere, distruse de calamități, depreciate, când evidența se ține la prețul cu amănuntul;
TVA neexigibilă devenită colectată la emiterea facturilor;
TVA aferentă cumpărăturilor de bunuri și servicii pentru care nu s-au primit facturi, prin creditul contului 408”Furnizori- facturi nesosite”;
Se creditează cu:
TVA aferentă mărfurilor intrate în gestiune sau constatate în plus la inventariere;
TVA neexigibilă devenită deductibilă la sosirea facturilor;
TVA aferentă achizițiilor de bunuri și servicii pentru care nu s-au întomit facturi;
Soldul debitor ne arată TVA neexigibilă aferent cumpărăturilor pentru care nu s-au întocmit facturi, iar soldul creditor ne arată TVA neexigibilă aferent vânzărilor de bunuri și servicii pentru care nu s-au întocmit facturi.
2.5. Contabilitatea și fiscalitatea datoriilor din alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
2.5.1. Noțiuni generale
Impozitele și taxele ce se include în categoria aceasta sunt: impozitul pe dividente, accizele, impozitele și taxele locale, taxele vamale, fondul special pentru promovarea și modernizarea turismului, pentru sănătatea publică, al drumurilor publice, fondul pentru mediu, vărsăminte pentru persoane cu handicap neîncadrate, alte fonduri speciale. Pentru a întelege mai bine ce reprezintă fiecare trebuie sa dăm niște noțiuni generale și anume:
Impozitul pe dividente: dividentele sunt remunerația capitalurilor puse la dispoziția societăților comerciale de către asociați sau acționari. Cota la care se calculează este de 16% asupra dividentului brut. Impozitul ce se reține trebuie plătit până la data de 25 a lunii următoare celei în care se plăteste dividentul bugetului de stat. Atunci când dividentele nu au fost plătite până la sârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare, impozitul pe dividente se plătește până la data de 25.01 a anului următor.
Accizele sunt taxe speciale de consum pentru anumite produse din import și autohtone ce se datorează bugetului de stat. Aici se include: alcool, bijuterii, cafea, parfumuri, autoturisme, produse din tutun etc. Calculul lor depinde de felul produselor ce alcătuiesc baza de impozitare prin aplicarea unei cote procentuale.
Impozitele și taxele locale reprezintă venituri ale bugetelor locale și include: impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport,taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor în domeniul contrucției, taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afisaj și reclamă,impozitul pe spectacole, taxa hotelieră etc.
Taxele vamale sunt sumele percepute pentru import, export și tranzitul de bunuri și valori de către stat. Se aplică asupra valorii în vamă prin cotă procentuală.
Fondul special pentru promovarea și modernizarea turismului se constituie din aplicarea unei cote de 3% asupra veniturilor din activitatea turistică.
Fondul special al drumurilor publice se constituie prin aplicarea unei cotei de 45% asupra
prețului cu ridicată la rafinărie pentru carburanții auto din producția interna și a valorii în vamă pentru cei importați.
Fondul special pentru sănătatea publică se constituie prin aplicarea cotei de 12% asupra încasărilor din producerea, vânzarea, acțiunilor de publicitate a produselor din tutun si alcool.
Vărsăminte pentru persoane cu handicap neîncadrate reprezintă sumele virate de către persoanele juridice publice/ private, autoritățile și instituțiile publice ce au cel puțin 50 de angajați și care nu angajează cel puțin 4 % din total angajați persoane cu handicap. Acestea optează pentru: să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, sau să achiziționeze produe sau servicii de la unități protejate autorizate, pe bază de parteneriat în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat în condițiile prevăzute în art.78 a Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Fondul pentru mediu se constitue din: contribuție de 3% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor feroase și neferoare, din valoarea de vânzare a masei lemnoase pe picior, din valoarea de vânzare a produselor obținute din prelucrarea lemului și din suma ce se plătește anual pentru gestionarea fondului de vânătoare; contribuție de 2% din valoarea substanțelor considerate periculoase pentru mediu comercializate de importatori și producători; taxele pentru emisiile de poluanți din atmosferă; o taxă de 1 leu/kg din greutatea ambalajelor aduse pe piața națională de importatorii și producătorii de bunuri ambalate și ambalaje de desfacere, și o taxă de 1 leu/kg anvelopă pentru anvelope noi sau uzate incasată de la importatori sau producători.
Alte fonduri speciale mai importante care sunt în vigoare sunt: fondul special pentru protejarea asiguraților, fondul național de solidariate, fondul cultural național, fondul cinematografic, fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar, fondul de conservare și regenerare a pădurilor.
2.5.2. Conturi utilizate
Contabilitatea datoriillor din alte impotite, taxe și vărsăminte asimilate se ține cu conturile:
446”Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate"
447 "Fonduri speciale ‐ taxe și vărsăminte asimilate"
448 "Alte datorii și creanțe cu bugetul statului"
Contul 446 "Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate" este:
după conținutul economic cont de datorii fiscale
după funcția contabilă cont de pasiv
Acesta ține evidența decontărilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale privind impozitele, taxele și vărsămintele asimilate, cum sunt: accizele, impozitul pe dividende, clădiri și terenuri etc.
Se creditează cu:
valoarea altor impozite, taxe și vărsăminte asimilate datorate bugetului statului sau bugetelor locale, prin debitul contului 635”Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”;
vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, prin debitul contului 117”Rezultatul reportat”;
impozitul pe dividende datorat, prin debitul contului 457”Dividente de plată”;
valoarea taxelor vamale pentru aprovizionările din import;
Se debitează cu:
plățile efectuate la bugetul de stat sau bugetele locale privind alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, prin creditul contului 512”Conturi curente la bănci”;
sume reprezentând alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, prescrise, scutite sau anulate, prin creditul contului 758”Alte venituri din exploatare”
Soldul creditor reprezintă sumele datorate bugetului statului sau bugetelor locale.
Contul 447 "Fonduri speciale ‐ taxe și vărsăminte asimilate" este:
după conținutul economic cont de datorii fiscale
după funcția contabilă cont de pasiv
Acesta ține evidența datoriilor și a vărsămintelor efectuate către alte organisme publice.
Se crediteză cu:
datoriile și vărsămintele de efectuat către alte organisme publice, prin debitul contului 635 ”Cheltuieli cu alte impozite taxe și vărsăminte asimilate”;
Se debitează cu:
plățile efectuate către organismele publice, prin creditului contului 512”Conturi curente la bănci”;
sumele prescrise, scutite sau anulate, prin creditul contului 758”Alte venituri din exploatare”;
Soldul creditor reprezintă alte datorii și vărsăminte asimilate datorate bugetului statului.
Contul 448 "Alte datorii și creanțe cu bugetul statului" este:
după conținutul economic cont de datorii și creanțe fiscale
după funcția contabilă cont bifuncțional ( pasiv-datorii, activ- creanțe)
Acesta ține evidența altor datorii și creanțe cu bugetul statului.
Se creditează cu:
valoarea despăgubirilor, amenzilor, penalităților datorate bugetului, prin debitul contului 658”Alte cheltuieli de exploatare”;
sume restituite de la buget, reprezentând vărsăminte efectuate în plus din impozite, taxe și alte creanțe, prin debitul contului 512”Conturi curente la bănci” ;
Se debitează cu:
sumele virate la bugetul statului reprezentând alte datorii cu bugetul statului, prin creditul contului 512”Conturi curente la bănci”;
sumele cuvenite entității, datorate de bugetul de stat, altele decât impozite și taxe și cele , prescrise, scutite sau anulate, prin creditul contului 758”Alte venituri din exploatare”;
Soldul poate fi creditor și debitor. Cel creditor reprezintă sumele datorate de entitate bugetului statului, iar cel debitor, sumele cuvenite de la bugetul de stat.
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA ȘI FISCALITATEA IMPOZITELOR ȘI A T.V.A LA S.C CORAPEXIM S.R.L
Analizând balanța de verificare pe anul 2013-2014, am constatat că S.C CORAPEXIM S.R.L plătește următoarele impozite: impozitul pe profit, TVA, impozitul pe veniturile de natura salariilor și impozite și taxe locale.
Impozit pe profit
Pentru stabilirea impozitului pe profit trebuie determinat:
Rezultatul impozabil ce se determină după următoarea formulă:
(3.1)
Rezultatul impozabil = 1.200.091,35 – 1.164.912,21 – 11.400 + 18.181 = 41.960 lei
Impozitul pe profit ce se determină după formula:
(3.2)
Ip = 16% * 41.960 = 6.781 lei
Observație: Pentru determinarea profitului, se scade din rezultatul impozabil impozitul pe profit. Profitul se regăsește în soldul creditor al contului 121” Profit sau pierdere”.
(3.3)
Profitul = 41.960 – 6781 = 35.179 lei
Operațiunile privind impozitul pe profit se reflectă în contabilitate astfel:
impozitul pe profit datorat bugetului de stat:
impozit pe profit virat la bugetul de stat:
Impozitele și taxele locale
S.C CORAPEXIM S.R.L contribuie la bugetul local al Municipiului Petroșani cu următoarele taxe și impozite locale: impozitul pe teren, impozit mijloc de transport TMT, impozit pe
clădiri, taxa de reclamă/publicitate, taxa salubrizare, taxa PSI persoane juridice.
Toate acestea reflectându-se în contabilitate cu ajutorul contului 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte”.
Reflectarea în contabilitate a impozitelor locale:
impozitele locale datorate bugetului local:
plata impozitelor locale datorate bugetului local:
TVA-ul
Baza de impozitare pentru taxa pe valoarea adăugată colectată și deductibilă se determină pe baza temeiului legal, și anume:
Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată în MO nr.927, actualizată prin OG 88/2013 și OG 28/2013;
Ordinul nr.1746/2008 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 300 “Decont de taxă pe valoarea adăugată’;
Decontul de taxă este întocmit pe baza: balanțelor de verificare, jurnalului de cumpărări și documentele ce stau la baza deducerii TVA-ului, jurnalul de vânzări și documentele ce stau la baza colectării TVA-ului.
În jurnalul de cumpărări al S.C CORAPEXIM S.R.L pentru perioada 01.02.15- 28.02.15, se înregistrează TVA deductibilă în valoare de 690,48 lei.
În juralul de vânzări al S.C CORAPEXIM S.R.L pentru perioada 01.02.15- 28.02.15, se înregistrează TVA colectată în valoare de 849,04 lei.
Conform balanței de verificare din această perioadă, se înregistrează venituri din vânzarea mărfii în valoare de 3.538 lei.
Înregistrări contabile în cursul lunii mai 2015 la S.C CORAPEXIM S.R.L:
Se înregistrează conform facturii din data de 03.02.15, contravaloarea mărfii:
Se înregistrează pe baza bonului fiscal din data de 03.02.15 obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri:
Se înregistrează obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri direct prin caserie, pe baza bonului fiscal din data de 03.02.15:
Se înregistrează obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri direct prin caserie, pe baza bonului fiscal din data de 04.02.15:
Se înregistrează pe baza bonului fiscal din data de 04.02.15 obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie:
Se înregistreză obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri direct prin caserie, pe baza bonului fiscal din data de 04.02.15:
Se înregistrează conform facturii din data de 05.02.15, contravaloarea mărfii:
Se înregistrează adaosul comercial:
Se înregistreză obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri direct prin caserie, pe baza
bonului fiscal din data de 05.02.15:
Se înregistrează pe baza bonului fiscal din data de 06.02.15 obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie:
Se înregistrează obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, pe baza bonului fiscal din data de 07.02.15, direct prin caserie:
Se înregistrează pe baza bonului fiscal din data de 07.02.15 obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie:
Se înregistrează obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, pe baza bonului fiscal din 08.02.15, direct prin caserie:
Se înregistrează obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, pe baza bonului fiscal din 08.02.15, direct prin caserie:
Se înregistrează pe baza bonului fiscal din data de 09.02.15 obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie:
Se înregistrează adaosul comercial:
Se înregistrează pe baza bonului fiscal din data de 10.02.15 obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie:
Se înregistrează pe baza bonului fiscal din data de 10.02.15 obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie:
Se înregistrează pe baza bonului fiscal din data de 11.02.15 obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie:
Se înregistrează pe baza bonului fiscal din data de 12.02.15 obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie:
Se înregistrează obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie, pe baza bonului fiscal din 16.02.15:
Se înregistrează obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie, pe baza bonului fiscal din 16.02.15:
Se înregistrează obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie, pe baza bonului fiscal din 17.02.15:
Se înregistrează obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie, pe baza bonului fiscal din 18.02.15:
Se înregistrează conform facturii din data de 19.02.15, contravaloarea mărfii:
Se înregistrează adaosul comercial:
Se înregistrează obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie, pe baza bonului fiscal din 19.02.15:
Se înregistrează obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie, pe baza bonului fiscal din 20.02.15:
Se înregistrează obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie, pe baza bonului fiscal din 20.02.15
Se înregistrează obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie, pe baza bonului fiscal din 21.02.15:
Se înregistrează pe baza bonului fiscal din 22.02.15, obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie:
Se înregistrează conform facturii din data de 22.02.15, contravaloarea mărfii:
Se înregistrează adaosul comercial:
Se înregistrează obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie, pe baza bonului fiscal din 24.02.15:
Se înregistrează obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie, pe baza bonului fiscal din 24.02.15:
Se înregistrează obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie, pe baza bonului fiscal din 26.02.15:
Se înregistrează obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie, pe baza bonului din 26.02.15:
Se înregistrează obținerea de venituri din vânzarea de mărfuri, direct prin caserie, pe baza bonului din 27.02.15:
Conform studiului de caz, TVA deductibilă este mai mică ca TVA colectată, de unde rezultă că avem TVA de plată:
Concluzii
Impozitele și taxele reprezintă componente din ce în ce mai importante ale vieții economice, cu ajutorul cărora statul capătă resusele finaciare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice, de care depinde îndeplinirea funcțiilor sale, adică reprezintă o modalitate de participare la constituirea fondurilor generale ale societății.
Ele sunt justificate prin faptul că orice societate ca să funcționeze, implică niște costuri, ce trebuie acoperite prin resurse eficiente. Apar ca o remunerație pentru serviciile asigurate de stat.
Impozitele și taxele sunt datorate conform dispozițiilor legale, sub formă bănească, se stabilește unitar și autoritar, are caracter obligatoriu și nerambursabil.
Conform unui raport întocmit de PricewaterhouseCoopers și Banca Mondială, România se plasează pe locul patru în lume după numărul de impozite plătite de companii. În cadrul sistemului fiscal român acestea plătesc 96 de impozite, în Belarus – 124, Uzbekistan – 118, și Ucraina – 99. România ocupă primul loc după numărul de impozite prelevate de la companii în cadrul Uniunii Europene.
Astfel, impozitele, taxele și contribuțiile față de bugetul statului fac parte din datorii fiscale iar, impozitele și taxele din punct de vedere al bugetului statului sunt creanțe fiscale. Datoriile fiscale se împart în două categorii: impozite directe – suportate direct de cei care plătesc, și impozite indirecte – cuprinse în prețurile bunurilor și serviciilor. Din categoria impozitelor directe fac parte: impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderii, impozitul pe venituri din salarii, impozitul pe dividente, impozite și taxe locale și fondurile speciale. Din categoria impozitelor indirecte fac parte: TVA, accize, taxe vamale, taxe pentru jocurile de noroc etc.
În cadrul lucrării am descris impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderii, taxa pe valoarea adăugată și succint impozitele ce apar în contabilitate sub denumirea datoriilor din alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate.
Astfel, profitul reprezintă valoarea pozitivă ca urmare a proceselor economice conjugate cu cerințele pieții, acceptată de întreprindere și stat, din motiv că pentru ambele reprezintă sursă esențială de fonduri necesară dezvoltării.
La plata impozitului pe profit, în România sunt obligate toate persoanele juridice, cu excepția celor care se încadrează în categoria microîntreprinderilor. Cota standard aplicată asupra profitului impozabil este de 16 % sau cota de 16% dar care nu poate fi mai mică de 5% aplicată veniturilor realizate din activități de natura barurilor/cluburilor de noapte, cazinourilor, pariurilor sportive. La stabilirea profitului impozabil se i-au în calcul cheltuielile nedeductibile, veniturile neimpozabile, si pierderile fiscale care se stabilesc conform Codului Fiscal. Anul fiscal fiind anul calendaristic. Contabilitatea decontărilor privind impozitul pe profit se ține cu ajutorul contului sintetic de gradul II 4411 “ Impozit pe profit”.
Pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor persoana juridică trebuie să îndeplinească la data de 31 decembrie a anului fiscal, cumulativ niște condiții descrise în cadrul lucrării, de exemplu cum ar fi: veniturile realizate să nu depășească echivalentul în lei a 65.000 euro, să nu desfășoare activități în domeniul bancar, al pieței de capital, al asigurărilor/reasigurărior dacă nu desfășoară activități de intermediere în aceste domenii, capitalul social să nu fie deținut de stat sau autorități locale etc. Dacă nu mai este îndeplinită una din condițiile de încadrare în această categorie, aceasta va comunica organelor fiscale și va trece la plata impozitului pe profit. Cota ce se aplică acestui impozit este de 3%, aplicată bazei de calcul. Plata impozitului se face trimestrial. Contabilitatea decontărilor privind impozitul pe veniturile microîntreprinderii se ține cu ajutorul contului sintetic de gradul II 4418“ Impozitul pe venit”.
Contribuabilii impozitului pe profit și impozitului pe veniturile microîntreprinderii mereu au încercat să sustragă nelegal o parte din baza impozabilă, aceasta contribuind la dezvoltarea economiei subterane, respectiv la creșterea evaziunii fiscale.
TVA a fost introdus de toate țările cu o economie pe piață avansată, în România a fost introdus în anul 1993 prin înlocuirea impozitului pe circulația mărfurilor. Este un impozit neutru, unic, cu plată fracționată și cuprinde toate fazele circuitului economic, respectiv serviciile și distribuția, până la vânzările către consumatori finali. Reprezintă o taxă generală de consum. Persoana impozabilă în scopuri de TVA trebuie să plătească bugetului de stat diferența dintre suma taxei colectată de la clienții săi pentru vânzările de bunuri și servicii și taxa deductibilă achitată sau datorată de către persoana respectivă pentru achiziția de bunuri și servicii. Rolul acesteia se reduce la cel de preceptor al taxei în contul Ministerului Finanțelor Publice. Cotele pentru TVA sunt de două tipuri, una fiind cota standart de 24% aplicată bazei de impozitare, și cealaltă cota redusă de 9% și 5% aplicată bazei de impozitare. Operațiunile incluse în bazele de impozitare se stabilesc conform Codului Fiscal. Perioada fiscală este luna calendaristică. Documentele utilizate pentru înregistrarea de TVA sunt descrise în cadrul lucrării, dintre care enumerăm: facturarea, autofacturarea, decontul de TVA, declarația recapitulativă, jurnalele de TVA etc. Contabilitatea sintetică a taxei pe valoarea adăugată se ține cu ajutorul contului 442” Taxa pe valoarea adaugată’’, care se desfășoară pe următoarele conturi de gradul II: 4423”TVA de plată”, 4224”TVA de recuperat”, 4226”TVA deductibilă”, 4427”TVA colectată” și 4428”TVA neexigibilă”.
TVA este un impozit important cu sursă de venituri la bugetul statului, fiind al doilea cu pondere dintre impozitele și taxele încasate la bugetul de stat, primul fiind impozitul pe salarii încasat prin stopaj la sursă. În cadrul impozitelor și taxelor indirecte deține primul loc ca mărime și volum în ansamblul veniturilor la bugetul de stat.
Celelalte impozite și taxe se întâlnesc în contabilitate sub denumirea de datorii din alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate. Contabilitatea acestora se ține cu ajutorul următoarelor conturi: 446”Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate", 447 "Fonduri speciale ‐ taxe și vărsăminte asimilate" și 448 "Alte datorii și creanțe cu bugetul statului".
Determinarea necorespunzătoare de către persoanele impozabile a impozitelor și taxelor, și obținerea nelegală a unor sume de bani de la organele fiscale, reprezintă infracțiune și se pedepsește cu închisoare, respectiv și pentru neachitarea la termen/plata neîntegrală a acestora se datorează majorări de penalități de întârziere, calculate conform legislației.
Societatea comercială asupra căreia am realizat lucrarea se numește CORAPEXIM S.R.L, înființată în data de 14.04.1992 la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, sub nr. de ordine J20/808/1992 și cod unic de înregistrare RO3188279, se încadrează în categoria contribuabililor ce plătesc impozit pe profit, având un profit pe anul 2013 de 11.634 lei și pe anul 2014 – 35.179 lei. Se observă o creștere considerabilă a profitului, aproape triplu, datorită cererii crescute pe piață și ofertei scăzute în domeniul de activitate a entității. Profitul ce il obține este format în pondere din venituri din exploatare, cele financiare având o semnificalie foarte mică. Impozitul pe profit fiind pe anul 2013 – 2.514 lei și pe 2014 – 6.781 lei. Este o societate comercială plătitoare de taxă pe valoare adăugată lunar, începând cu data de 11.07.1993. Pe lăngă aceste impozite, întreprinderea contribuie la bugetul local al Municipiului Petroșani prin plata impozitelor și taxelor locale, și anume: impozit pe teren, impozit pe mijloc de transport TMT, impozit pe clădiri, taxa de reclamă/publicitate, taxa salubrizare, taxa PSI persoane juridice.
Entitatea ocupă un loc important în sectorul său de activitate și pe piață, datorită cifrei de afeceri ce trece peste media cifrei de afaceri stabilite, aproape triplu în 2013 și de trei ori jumate în 2014.
Bibliografie
Mariana Man – Contabilitate financiară II, notițe de curs, 2013-2014
Dumitru Matiș – Bazele contabilității, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2010
Dumitru Matiș, Atanasiu Pop – Contabilitate financiară Ediția a III, Editura Casa cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2010
Alin Monea – Fiscalitate, Editura Universității din Petroșani, Petroșani, 2011
Mirela Monea – Analiza economico-financiară, Editura Universității din Petroșani, Petroșani, 2010
Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea – Contabilitate financiară, Editura Intelcredo, Deva, 2014
Vasile Răileanu, Adriana-Sofia Răileanu – Abordări contabile și fiscale privind impozitele și taxele, Editura Economică, București, 2009
*** Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind codul fiscal, ulitima actualizare:Legea nr.123 din 19 septembrie 2014
*** Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind codul fiscal, ulitima actualizare: Hotărârea guvernului nr.20 din 14 ianuarie 2015
*** OMFP nr.3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, MO nr. 766 bis din 10 noiembrie 2009
OMFP nr.1082/2014 – Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, MO nr. 963 din 30 decembrie 2014
*** www.contabilitateafirmei.manager.ro
*** www.insee.ro
Anexe
Anexa nr.1 – Factură fiscală
Anexa nr.2 – Monetar
Anexa nr.3 – Chitanță
Anexa nr.4 – Bon fiscal
Anexa nr.5 – Balanță de verificare
Anexa nr.6 – Bilanț contabil
Anexa nr.7 – Contul de profit și pierdere
Anexa nr.1
Anexa nr.2
Anexa nr.3
Anexa nr.4
Anexa nr.5
Anexa nr.6
Anexa nr.7
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu Privind Contabilitatea Si Fiscalitatea Impozitelor Si a Tva la O Societate Comerciala cu Activitate de Comert (ID: 147636)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.