Studiu Privind Contabilitatea Financiara a Veniturilor, Cheltuielilor Si Rezultatului

Studiu privind contabilitatea financiară a veniturilor, cheltuielilor și rezultatului

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII COMERCIALE

SUN GARDEN ROMÂNIA

Scurt istoric

Formarea capitalului social

Gama de produse

Furnizorii

Clienții

Evoluția principalilor indicatori

CAPITOLUL II

ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITATII CHELTUIELILOR SI VENITURILOR LA S.C. SUN GARDEN ROMÂNIA S.R.L.

2.1. Aspecte teoretice privind organizarea contabilitatii cheltuielilor si veniturilor

2.1.1. Definirea și structura cheltuielilor

2.1.2. Definirea și structura veniturilor

2.1.3. Definirea și structura organizari contabilitatii

2.1.4. Aspecte fiscale privind organizari contabilitatii

2.2. Aspecte practice privind organizari contabilitatii

2.2.1. Operații contabile privind organizarea contabilitatii la S.C. SUN GARDEN ROMÂNIA S.R.L

2.2.2. Registrul Jurnal

2.2.3. Registrul Cartea Mare

2.2.4. Balanța de verificare

2.2.5. Bilanțul contabil

2.2.6. Contul de profit și pierdere

CAPITOLUL III

ANALIZA REZULTATELOR ȘI PERFORMANȚELOR

3.1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

3.1.1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune privind activitatea

3.1.2. Analiza soldurilor intermediare de gestiune privind rentabilitatea

3.2. Analiza capacității de autofinanțare (CAF

3.3. Analiza ratelor de rentabilitate

3.3.1. Analiza ratei comerciale

3.3.2. Analiza ratei resurselor consumate

3.3.3. Analiza ratei economice

3.3.4. Analiza ratei financiare

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Performanțele obținute de o întreprindere sunt informații prețioase pentru majoritatea utilizatorilor, fiind esențiale în economiile bazate pe investiții private. Furnizarea de informații despre rezultatele obținute de întreprindere în urma desfășurării activității sale pentru îndeplinirea obiectului său de activitate revine situațiilor financiare anuale ale întreprinderii.

Prin intermediul acestora sunt oferite informații unei sfere largi de utilizatori cum ar fi : investitorii, salariații, creditorii, furnizorii și alti creditori comerciali, clienții, conducătorii întreprinderilor respective, care vor lua decizii economice bazate pe analiza acestor informații.

Am ales acest subiect deoarece este deosebit de importantă aflarea situatiei financiare, performanțele și modificările poziției financiare a întreprinderii în luarea deciziilor.

Proiectul de licență cu titlul „Organizarea contabilitatii cheltuielilor si veniturilor pe exemplul unei societăți comerciale” este structurat pe patru capitole:

Capitolul I: Prezentarea generală S.C. SUN GARDEN ROMÂNIA S.R.L.

Capitolul II: Aspecte teoretice și practice privind organizarea contabilitatii cheltuielilor si veniturilor la S.C. SUN GARDEN ROMÂNIA S.R.L.

Capitolul III: Analiza rezultatelor și performanțelor la S.C. SUN GARDEN ROMÂNIA S.R.L.

Capitolul IV: Concluzii

Sper ca prin această lucrare am reușit să prezint eficacitatea cunoașterii situației financiare în cadrul unei întreprinderi.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A ,,SC SUN GARDEN

ROMÂNIA SRL”

SCURT ISTORIC:

S.C. Sun Garden România SRL a fost înființată în anul 2002 și își desfășoară activitatea în domeniul industriei ușoare.

S.C. Sun Garden România SRL a fost înregistrată inițial la Registrul Comerțului din București sub numărul J40/10061/2002. Ulterior, societatea își schimbă sediul social în județul Dâmbovița, înregistrându-se în Registrul Comerțului sub numărul J15/187/2003 și deținând în certificatul de înregistrare fiscală – codul unic de înregistrare 14936502.

Durata de funcționare a societății este nelimitată începând cu data înmatriculării în Registrul Comerțului.

Forma juridică: Societatea comercială astfel constituită este persoană juridică română, având statutul de societate comercială cu răspundere limitată, având asociat unic.

Asociatul unic: Societatea Sun Holding GmbH, persoană juridică germană, cu sediul social în , Neuenkirchen, Emsdettener, nr. 233.

Sediul social: oraș Pucioasa, cartier Pucioasa Sat, nr.161, județul Dâmbovița. Societatea nu are puncte de lucru/ sedii secundare/ sucursale/ subunități/ filiale.

Obiectul de activitate: 1392 – Fabricarea de articole confecționate din textile (cu excepția îmbrăcămintei și lenjeriei de corp).

1.2 FORMAREA CAPITALULUI SOCIAL

Capitalul social al SC Sun Garden România SRL este de 450.000lei, fiind compus din 1000 parți sociale. Valoarea unei părți sociale este de 450 lei.

1.3 GAMA DE PRODUSE

● perne pentru scaune de grădină ;

● umbrele de soare ;

● saltele ;

● perne pentru canapele ;

● decorațiuni interioare ;

● fețe de masă.

1.4 FURNIZORII FIRMEI

Furnizorii sunt agenții economici ce asigură resursele necesare de materii prime, material, echipamente și mașini. Firma trebuie să dispună de informații referitoare la dimensiunile și calitatea ofertei, prețurile practicate pentru o aprovizionare corespunzătoare. Principalii furnizori ai SC. SUN GARDEN ROMÂNIA sunt :

● SC Minet SA – minet

● SC Fortex International SRL – piese și accesorii pentru industria textilă

● Maco Textil Handels GmbH – bumbac

● Tabor SRL – poliester

● Elasta Ind – elastic

1.5 CLIENȚII FIRMEI

Clienții sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi comerciale sau agențiile guvernamental,care alcătuiesc cercul firmelor, instituțiilor și al persoanelor individuale, pentru care bunurile produse de întreprindere le sunt oferite spre consum. Constituie componenta cea mai importantă, deoarece ei alcătuiesc piața de desfacere a oricărei întreprinderi producătoare. Principalii clienți ai SC SUN GARDEN ROMÂNIA sunt:

● SC Dunex SRL

● SC Mobexpert SRL

● alte firme internaționale

1.6 EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI

Venituri

Veniturile Sun Garden Romania Srl sunt în continuă crestere incepand cu anul 2005. Din anul 2005 până în anul 2013, veniturile au crescut cu 19.504.937,00 RON, adică cu 864.580,54 %.
Cele mai mari venituri au fost obținute în anul 2012 – valoare: 19.507.193,00 RON.
Cele mai mici venituri au fost obținute în anul 2005 – valoare: 2.256,00 RON.
În bilanțul din anul 2012, veniturile realizate de Sun Garden Romania Srl, au crescut cu 1.412.645,00 RON, adică cu 7,81 %, față de anul precedent.

Grafic evoluție venituri

Cheltuieli

Sun Garden Romania Srl a avut valoarea cheltuielilor în crestere din anul 2005 până în anul 2012 cu excepția anului 2009, când acestea au avut o valoare de 9.389.221,00 RON. Din 2005 până în 2014 cheltuilelile au crescut cu 19.651.973,00 RON, adică cu 24.616,35 %.
Cele mai multe cheltuieli au fost realizate în anul 2014 – valoare: 19.731.806,00 RON.
Cele mai puține cheltuieli au fost realizate în anul 2005 – valoare: 79.833,00 RON.
În bilanțul din anul 2013 cheltuielile Sun Garden Romania Srl, au crescut cu 4.964.537,00 RON, adică cu 33,62 %, față de anul precedent.

Grafic evoluție cheltuieli

Profit/Pierdere

Sun Garden Romania Srl a obținut profit în anii 2006, 2007, 2008, 2009 și 2010.
Sun Garden Romania Srl a înregistrat pierderi în anii 2005, 2010 și 2014.

Grafic evoluție profit/pierdere

Datorii

Cifra de afaceri a Sun Garden Romania Srl este ascendentă cu scăderi în anii 2009, 2010 și 2014, iar valoarea acesteia a fost 16.709.609,00 RON – 2009, 12.653.631,00 RON – 2010, 12.340.827,00 RON – 2014. Din anul 2005 până în anul 2009 cifra de afaceri a crescut cu 11.510.389,00 RON, adică cu 1.386,06%.
Cea mai mare sumă datorată a fost în anul 2008 – datorie: 19.146.452,00 RON.
Cea mai mică sumă datorată a fost în anul 2005 – datorie: 830.438,00 RON.

Conform ultimului bilanț contabil (anul 2014) datoriile lui Sun Garden Romania Srl, au scăzut cu 509.813,00 RON, adică cu 4,13 %, față de anul precedent.

Grafic evoluție datorii

Angajați

Numarul de angajați al Sun Garden Romania Srl are o evoluție ascendentă cu scăderi în anii 2008 și 2010, când numărul mediu de angajați a fost de 451 , respectiv 588 . Din anul 2004 până în anul 2014 numărul de anagajați a crescut cu 654 , adică cu 3.442,11%.
Cei mai mulți angajați au fost în anul 2007 – număr persoane angajate: 736.
Cei mai puțini angajați au fost în anul 2005 – număr persoane angajate: 19.
Potrivit ultimului bilanț contabil (anul 2014) numărul angajaților Sun Garden Romania Srl, a crescut cu 17 persoane, adică cu 2,59 %, față de anul precedent.

Grafic evoluție salariați

Cifra de afaceri

Cifra de afaceri a Sun Garden Romania Srl este în continuă creștere începând cu anul 2003. Din anul 2006 până în anul 2014, cifra de afaceri a crescut cu 14.909.007,00 RON, adică cu 349,75 %.
Cea mai mare valoare a cifrei de afaceri a fost realizată în anul 2014 – valoare: 19.171.796,00 RON.

Cea mai mică valoare a cifrei de afaceri a fost realizată în anul 2006 – valoare: 4.262.789,00 RON.
În ultimul bilanț contabil (bilanțul din anul 2014) cifra de afaceri a Sun Garden Romania Srl, a crescut cu 1.885.153,00 RON, adică cu 10,91 %, față de anul precedent.

Grafic evoluție cifra de afaceri

CAPITOLUL II

ORGANIZAREA CONTABILITATII CHELTUIELILOR SI VENITURILOR

2.1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND REZULTATUL EXERCIȚIULUI

2.1.1 Definirea și structura cheltuielilor

Cheltuielile sunt diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile, sub formă de ieșiri sau de diminuări ale valorilor economice, sau de creare de datorii, care are ca efect diminuarea capitalurilor proprii sub alte forme decât distribuirile în beneficiul proprietarilor capitalului.

Cheltuielile și veniturile reprezentate prin contul de rezultate pot fi grupate după diverse criterii, dintre care de bază pot fi: cel al naturii și cel al destinației cheltuielilor și veniturilor.

În raport de natura lor, cheltuielile sunt grupate pe feluri de activități : de exploatare, financiară și extraordinară, iar în cadrul lor pe elemente primare în raport de felul resurselor utilizate.

Aceste cheltuieli delimitate pe feluri se grupează pe activități consumatoare de resurse și anume:

a) Cheltuieli din activitatea de exploatare, respectiv cheltuieli ocazionate de desfășurarea activității înscrise în obiectul firmei, legate de producție, prestări servicii și operații comerciale. Din această categorie fac parte:

cheltuieli cu materii prime se referă la cheltuieli cu consumul de materii prime;

cheltuieli cu materialele consumabile constau în cheltuieli cu materiale auxiliare, combustibili, piese de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje și alte materiale consumabile;

cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar care evidențiază valoarea uzurii obiectelor de inventar, inclusă pe cheltuieli, integral sau eșalonat pe durata mai multor exerciții în funcție de metoda utilizată de unitatea patrimonială;

cheltuieli privind materialele nestocate;

cheltuieli privind consumul de energie electrică și apă reflectă cheltuielile ocazionate de consumurile de energie și apă necesare desfășurării activității unității patrimoniale;

cheltuieli privind animalele și păsările reflectă cheltuielile cu animalele și păsările ieșite din unitate;

cheltuielile privind mărfurile cumpărate și ambalajele sunt constituite din prețul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare și alte servicii accesorii legate de achiziția mărfurilor;

cheltuielile cu lucrările și serviciile executate de terți (reparații, lucrări de întreținere);

cheltuieli cu chiriile, locațiile de gestiune și primele de asigurare;

cheltuieli cu studiile și cercetările evidențiază cheltuielile ocazionate de procurarea de studii și plata contractelor de cercetare, precum și contribuției unității patrimoniale la constituirea fondului special pentru cercetare dezvoltare;

cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate constau în cheltuielile de protocol, reclamă și publicitate suportate de către unitatea patrimonială;

cheltuieli cu deplasări, detașări, transferări, transportul de bunuri materiale și personal
cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar care evidențiază valoarea uzurii obiectelor de inventar, inclusă pe cheltuieli, integral sau eșalonat pe durata mai multor exerciții în funcție de metoda utilizată de unitatea patrimonială;

cheltuieli privind materialele nestocate;

cheltuieli privind consumul de energie electrică și apă reflectă cheltuielile ocazionate de consumurile de energie și apă necesare desfășurării activității unității patrimoniale;

cheltuieli privind animalele și păsările reflectă cheltuielile cu animalele și păsările ieșite din unitate;

cheltuielile privind mărfurile cumpărate și ambalajele sunt constituite din prețul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare și alte servicii accesorii legate de achiziția mărfurilor;

cheltuielile cu lucrările și serviciile executate de terți (reparații, lucrări de întreținere);

cheltuieli cu chiriile, locațiile de gestiune și primele de asigurare;

cheltuieli cu studiile și cercetările evidențiază cheltuielile ocazionate de procurarea de studii și plata contractelor de cercetare, precum și contribuției unității patrimoniale la constituirea fondului special pentru cercetare dezvoltare;

cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate constau în cheltuielile de protocol, reclamă și publicitate suportate de către unitatea patrimonială;

cheltuieli cu deplasări, detașări, transferări, transportul de bunuri materiale și personal evidențiază cheltuielile privind transportul de bunuri și de personal executate de către terți și suportate de către unitatea patrimonială;

cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații;

cheltuieli cu remunerațiile personalului reprezintă cheltuieli cu remunerațiile cuvenite personalului, în sumă brută cât și alte cheltuieli de personal suportate de unitatea patrimonială;

cheltuieli privind asigurările și protecția socială se referă la cheltuielile unității referitoare la contribuția la asigurările sociale și la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj.

cheltuieli cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate sunt cheltuieli cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate suportate de întreprindere indiferent de rezultatul exercițiului (impozitul pe clădiri, taxa asupra mijloacelor de transport, contribuția la fondurile speciale, etc.);

alte cheltuieli de exploatare includ cheltuieli cu protecția mediului, pierderile din creanțe, despăgubiri, amenzi, penalități, donații, sponsorizări, cheltuieli privind activele cedate, alte operații de capital și alte cheltuieli de exploatare;

b) Cheltuieli din activitatea financiară cuprind:

pierderi din creanțe legate de participații reprezintă pierderi din creanțe imobilizate ale întreprinderii;

cheltuieli privind investițiile financiare cedate

cheltuieli din diferențe de curs valutar, reprezentate din diferențele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma lichidării creanțelor și datoriilor în valută, diferențele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităților bancare în devize, disponibilităților în devize existente în casierie cât și existentul în conturile de acreditive în devize;

cheltuielile privind dobânzile, reprezintă dobânzile datorate sau plătite;

cheltuieli privind sconturile acordate reprezentate de sconturile acordate clienților, debitorilor sau băncilor și alte cheltuieli financiare;

alte cheltuieli financiare altele decât cele înregistrate în celelalte conturi din grupă.

c) Cheltuieli din operațiuni extraordinare, respectiv acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normală a unității patrimoniale cum sunt:

cheltuielile privind calamitățile și alte evenimente extraordinare.

Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare

Atât amortizările cât și provizioanele, dar și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare generează cheltuieli cu ocazia înregistrării constituirii sau majorării lor.

Delimitarea și înregistrarea distinctă a acestor cheltuieli, se realizează în funcție de natura acestora separat pentru activitatea de exploatare și separat pentru activitatea financiară. Delimitarea este absolut necesară deoarece informațiile din aceste conturi sunt luate în considerare la determinarea rezultatului exploatării și a rezultatului financiar.

cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere;

cheltuieli financiare privind amortizările și ajustările pentru pierdere de valoare.

Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite

În grupa 69 ,,Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite sunt cuprinse 2 conturi:

cheltuieli cu impozitul pe profit;

cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus, adică cheltuieli cu impozitul pe venit plătit de microîntreprinderi și a altor impozite.

Pentru reprezentarea cheltuielilor se pornește de la caracterul de proces al activităților consumatoare de resurse și producătoare de rezultate. Ocazionarea cheltuielilor se derulează în mai multe etape succesive sau simultane în timp. Astfel în cadrul procesului cheltuielilor se întâlnesc patru momente: angajarea, consumul ,plățile, imputarea.

Angajarea are loc în momentul în care se contractează obligația bănească generatoare de plăți sau consumatoare de resurse.

Consumul este specific utilizării efective sau “specificării” resurselor în scopul satisfacerii unor nevoi productive sau neproductive după caz.

Plățile constau în achitarea sumei de bani ca echivalente în cadrul relațiilor financiare.

Imputarea reprezintă momentul când cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra rezultatelor obținute.

Analiza de mai sus, cu privire la momentele ocazionării cheltuielilor, se regăsește și în contabilitatea financiară. Respectând principiul independenței exercițiilor, toate operațiile care determină cheltuieli sunt înregistrate în momentul generării sau angajării lor. Ea presupune individualizarea și reflectarea cheltuielilor în faza de angajare și consum.

În concordanță cu principiul rezultatului este necesar să se delimiteze momentul în care cheltuielile se consideră consumate și veniturile realizate, iar pe această bază imputarea costului atașat in vederea diminuării rezultatului net. În acest sens s-a creat principiul recunoașterii cheltuielilor consumate în momentul utilizării resurselor sau facturării de către client.

Generalizând se poate aprecia că în contabilitatea financiară se grupează în cheltuieli curente, cheltuieli înregistrate în avans, cheltuieli de repartizat, pe mai multe exerciții, cheltuieli de plată.

Cheltuieli înregistrate în avans și cele repartizate pe mai multe exerciții sunt, după caz, cheltuieli constatate sau angajate în mai multe exerciții sunt, după caz, cheltuieli constatate sau angajate în exercițiul „N”, dar recunoscute de rezultatul exercițiului „N+1” sau exercițiul „N+a, (a=1,..n)

În ceea ce privește cheltuielile de plată sunt consumurile constatate efectiv pentru care nu s-au primit până la închiderea exercițiului documente de constatare.

Principalele obiective ale contabilității cheltuielilor sunt:

fundamentarea cheltuielilor în bugetul de venituri și cheltuieli pe baza informațiilor din exercițiul anterior și a obiectivelor perioadei anterioare;

delimitarea riguroasă a cheltuielilor în timp, pentru a separa strict cheltuielile care aparțin exercițiului curent;

încadrarea cheltuielilor, după natura lor economică, pe grupe de cheltuieli și activități pentru a asigura comparabilitatea acestora cu veniturile obținute și stabilirea rezultatului financiar pe structura activităților care le-au generat.

Pentru atingerea acestor obiective, în organizarea contabilității cheltuielilor trebuie să se aibă în vedere următorii factori:

criteriile unitare de structurare și clasificare a cheltuielilor adoptate de „Regulamentul pentru aplicarea legii contabilității” și Planul general de conturi;

natura cheltuielilor, corespunzătoare specificului activității patrimoniale;

regimul juridic și financiar al impozitelor și taxelor care afectează cheltuielile;

corelația cheltuielilor și veniturilor cu contabilitatea de gestiune în cadrul căreia se calculează costurile și rentabilizarea pe fiecare produs, lucrare sau serviciu;

metoda de inventar adoptată în contabilizarea stocurilor.

2.1.2 Definirea și structura veniturilor

Veniturile sunt creșteri de avantaje economice în cursul perioadei contabile sub formă de creșteri de active sau diminuări de pasive, care au rezultat creșterea capitalurilor proprii sub alte forme decât creșterea provenită din contribuțiile proprietarilor capitalului. În categoria veniturilor se cuprind atât veniturile din activitatea curentă a întreprinderii cum ar fi: vânzări, onorarii, comisioane, dobânzi, dividende, redevențe și chirii cât și alte venituri și plusuri de valori. Veniturile și plusurile de valoare pot să fie sau nu generate de activitatea curentă a întreprinderii și în cadrul acestora sunt cuprinse veniturile obținute în urma cesiunii activelor pe termen lung, cele care provin din reevaluarea valorilor mobiliare cotate cât și cele care provin din reevaluarea activelor pe termen lung. În aceeași categorie se includ stocurile obținute de întreprindere de la furnizorii săi, câștigurile nete din cumpărarea/vânzarea de titluri de plasament și diferențele favorabile de curs valutar.

Veniturile sunt reprezentate de totalitatea operațiilor economice care afectează patrimoniul întreprinderii prin mărimea activului, dacă se fac încasări în numerar ori dacă se încasează în prealabil creanțele asupra clienților sau prin micșorarea unor elemente de pasiv reprezentate prin stingerea obligațiilor, prin furnizarea de bunuri și servicii unui creditor pentru a stinge obligația de rambursare a creditului de diminuarea provizioanelor, dacă acestea rămân fără obiect, integral sau parțial.

Organizarea contabilității veniturilor are în vedere gruparea acestora pe categorii de venituri, după natura lor, astfel:

a) Venituri din exploatare, care cuprind următoarele categorii:

venituri din vânzarea produselor finite, se evidențiază vânzarea produselor finite;

venituri din vânzarea semifabricatelor;

venituri din vânzarea produselor reziduale;

venituri din servicii prestate;

venituri din studii și cercetări;

venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii;

venituri din vânzarea mărfurilor;

venituri din activități diverse;

reduceri comerciale acordate care ține evidența reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă;

venituri aferente costului producției în curs de execuție;

venituri din producția de imobilizări corporale și necorporale reprezintă costul lucrărilor și cheltuielilor efectuate de unitatea patrimonială, pentru ea însăși, și înregistrate ca active imobilizate corporale și necorporale;

venituri din subvenții de exploatare reprezintă sume primite cu titlu gratuit (nepurtătoare de dobândă și nerambursabile) pentru finanțarea activității de exploatare, sume alocate din partea statului, colectivităților publice sau altor unități patrimoniale;

alte venituri din exploatare, precum: venituri din creanțe reactivate și debitori diverși, alte venituri din exploatare (venituri din despăgubiri, amenzi, penalități, donații primite, vânzarea activelor și alte operații de capital).

b) Veniturile financiare cuprind:

venituri din imobilizări financiare se ține evidența veniturilor din imobilizări financiare (titluri de participare, interese de participare);

venituri din investiții financiare pe termen scurt

venituri din creanțe imobilizate

venituri din investiții financiare cedate evidențiază veniturile rezultate din vânzarea investițiilor financiare.

venituri din diferențe de curs valutar reprezintă venituri obținute din diferențele favorabile de curs valutar, rezultate în urma lichidării împrumuturilor și datoriile în valută ale unității și din diferențele favorabile de curs valutar aferente disponibilităților bancare în devize, disponibilităților în devize existente în casierie, precum și existentului în conturile de acreditive în devize;

veniturile din dobânzi includ dobânzile primite pentru disponibilitățile din conturile bancare și pentru împrumuturile acordate;

venituri din sconturi obținute se referă la sconturile obținute de la furnizori și alți creditori;

alte venituri financiare, altele decât cele înregistrate în celelalte conturi din grupă.

c) Venituri extraordinare care cuprind următoarele:

venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și altele similare.

Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare

Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidențiază distinct, în funcție de natura acestora, astfel:

venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind exploatarea;

venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare.

Pentru reprezentarea veniturilor se pornește de la caracterul de proces al activității producătoare de rezultate. În cadrul procesului de crearea veniturilor se delimitează patru momente: producția, facturarea sau vânzarea pe credit, încasarea, încorporarea.

Producția este momentul creării rezultatului ca produs al activității consumatoare de resurse.

Facturarea sau vânzarea pe credit constă în transferarea dreptului de proprietate de la vânzător la client.

Încasarea reprezintă etapa în care rezultatul vândut se transformă în bani.

Încorporarea este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt înglobate în rezultate pentru a absorbi cheltuielile corespondente.

Analiza de mai sus, cu privire la momentele creării veniturilor, se regăsește și în contabilitatea financiară. Respectând principiul independenței exercițiilor, toate operațiile care determină venituri sunt înregistrate în momentul generării sau angajării lor. Ea presupune individualizarea și reflectarea veniturilor în momentul obținerii și a realizării lor.

În concordanță cu principiul rezultatului este necesar să se delimiteze momentul în care cheltuielile se consideră consumate și veniturile realizate, iar pe această bază imputarea costului atașat în vederea delimitării rezultatului net. În acest sens s-a creat principiul recunoașterii veniturilor realizate în momentul transferării dreptului de proprietate, deci a livrării sau facturării către client. Dacă veniturile nu sunt legate de vânzări sunt considerate realizate în momentul constatării lor. Pornind de la venitul realizat al exercițiului, în mod corespunzător se delimitează veniturile în: venituri curente, venituri înregistrate în avans, venituri de realizat.

Veniturile curente sunt constatate, înregistrate și încorporate în rezultatul exercițiului curent.

Veniturile înregistrate în avans sunt constatate în exercițiul ”N” dar încorporate în rezultatul exercițiului „N+1”.

Veniturile de realizat sunt venituri realizate efectiv în exercițiul „N” și încorporate în rezultatul aceluiași exercițiu, pentru care nu s-au întocmit documente de înregistrare.

Principalele obiective ale organizării veniturilor sunt :

evidența și controlul îndeplinirii planului de livrări, de produse și clienți, potrivit condițiilor stabilite prin contractele economice ca premisă fundamentală a realizării veniturilor;

fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli pe baza informațiilor din exercițiul anterior și programelor exercițiului curent;

urmărirea și controlul executării bugetului de venituri și cheltuieli în scopul realizării prevederilor acestuia;

delimitarea în timp a veniturilor, astfel încât să se separe riguros elementele care aparțin strict exercițiului curent conform principiului independenței exercițiilor;

încadrarea veniturilor pe grupe și activități pentru a asigura compatibilitatea și comparabilitatea cu cheltuielile ocazionate pentru obținerea veniturilor și stabilirea pe această bază a rezultatelor financiare pe structura activităților care le-au generat;

determinarea nivelului de realizare a acoperirii de niveluri a cheltuielilor de producție și desfacere;

calculul cifrei de afaceri, prin însumarea veniturilor realizate din livrări de bunuri, executare de lucrări și prestațiile de servicii și alte venituri din activitatea de exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri acordate clienților.

Organizarea contabilității veniturilor este influențată de o serie de factori și anume:

natura veniturilor corespunzător specificului activității unității patrimoniale. În condițiile economiei de piață sunt considerate venituri generate de activitatea de bază atât veniturile obținute din vânzarea produselor fabricate, lucrărilor executate și serviciilor prestate care fac obiectul principal de activitate al unui agent economic, cât și veniturile obținute din diferite activități anexe, legate indirect de profitul principal de activitate. Pe lângă aceste venituri din activitatea de exploatare, unitatea patrimonială mai realizează venituri din activitatea financiară, din operațiuni extraordinare și din provizioane.

regimul juridic și financiar al impozitelor și taxelor care afectează veniturile;

criteriile unitare structurare și clasificare a veniturilor adaptate de regulamentul pentru aplicarea legii contabilității și planul general de conturi.

prețurile și tarifele pentru vânzări și prestări de servicii utilizate pentru valorificarea bunurilor constituie un factor important al organizării, de care depind conturile care evidențiază elementele din structura acestuia și obligațiile ce trebuie decontate. În general, în relațiile dintre unitatea patrimonială producătoare și unitățile beneficiare se practică prețurile de vânzare, care exprimă echivalentul bănesc al sumelor încasate sau de încasat ca urmare a vânzării bunurilor.

2.1.3 Definirea și structura rezultatului exercițiului

Rezultatul exercițiului reprezintă, în contabilitate, diferența dintre venituri și cheltuieli, materializate în profit sau pierderi, motiv pentru care mai este denumit și Contul de profit și pierdere sau Contul de rezultate.

REZULTAT = VENITURI – CHELTUIELI

Formarea rezultatului în cascadă:

Rezultatul din exploatare = Total venituri din exploatare – Total cheltuieli din exploatare.

În continuare structura contului de profit și pierdere cuprinde : venituri financiare , grupate în : venituri din titluri și creanțe imobilizate, venituri din titluri de plasament, venituri din diferențe de curs valutar, alte venituri financiare sub formă de dobânzi sau sconturi obținute, venituri din anulări de provizioane pentru activitatea financiară și cheltuieli financiare care sunt alcătuite din : cheltuieli privind creanțele imobilizate, cheltuieli din titluri de plasament, cheltuieli din diferențe de curs valutar, alte cheltuieli financiare sub formă de dobânzi și sconturi acordate, cheltuieli cu amortizări pentru primele privind rambursarea obligațiunilor și cheltuieli cu constituirea de provizioane pentru activitatea financiară.

Cu ajutorul datelor de mai sus se pot calcula indicatorii :

Rezultatul financiar = Total venituri financiare – Total cheltuieli financiare

Rezultatul curent al exercițiului = Rezultatul din exploatare +/- Rezultatul financiar sau Total venituri din exploatare + Total venituri financiare – Total cheltuieli din exploatare – Total cheltuieli financiare.

Alte informații cuprinse în contul de profit și pierdere se referă la : venituri extraordinare , grupate în venituri din operațiuni de gestiune, venituri din operații de capital, venituri din anulări de provizioane pentru activitatea extraordinară, cât și cheltuieli extraordinare constând din cheltuieli din operații de gestiune, cheltuieli din operații de capital, cheltuieli cu amortizări extraordinare și constituirea de provizioane pentru activitatea extraordinară.

Pe baza lor se calculează :

Rezultatul extraordinar = Total venituri extraordinare – Total cheltuieli extraordinare.

Rezultatul brut al exercițiului = Rezultatul curent +/- Rezultatul extraordinar.

Impozitul pe profit = Rezultatul exercițiului x Cota de impozit pe profit (16%).

Rezultatul net = Rezultatul brut al exercițiului – Impozitul pe profit.

În general, rezultatul contabil înainte de impozitare se determină ca diferența între veniturile obținute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate și lucrărilor executate, din vanzarea bunurilor imobile, inclusiv din câștiguri din orice sursă și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestor venituri.

Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exercițiului se procedează la închiderea conturilor de venituri și cheltuieli, astfel:

-închiderea conturilor de cheltuieli pentru soldurile debitoare :

121 = cls . 6

“Profit și pierdere “ “ Conturi de cheltuieli “

-închiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare :

cls. 7 = 121

“Conturi de venituri “ “Profit și pierdere “

În urma acestei operațiuni profitul va fi reflectat prin soldul final creditor al contului 121 “Profit și pierdere “ și se supune impozitării, iar pierderea se reflectă prin soldul final debitor al aceluiași cont.

Profitul contabil brut determinat astfel, exprimă acel profit care nu a fost influențat de veniturile neimpozabile, cheltuielile nedeductibile, alte sume nedeductibile prevăzute prin lege, în vederea determinării profitului fiscal impozabil și a impozitului pe profit.

PROFIT BRUT = VENITURI TOTALE – CHELTUIELI TOTALE.

2.1.4 Aspecte fiscale privind rezultatul exercițiului

Conform reglementărilor legale, profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile obținute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate și lucrărilor executate, din vânzarea bunurilor imobile, inclusiv din caștiguri din orice sursă, și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile .

PROFIT PROFIT DEDUCERI CHELTUIELI

IMPOZABIL = B RUT – FISCALE + NEDEDUCTIBILE

Deducerile fiscale sau veniturile neimpozabile sunt acele venituri care sunt scutite de impozitare, care nu se iau în calcul la determinarea profitului impozabil și includ: dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană juridică română; diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creanțe la societatea la care se detin participațiile; veniturile rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile, precum și din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducerea sau a veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile; alte venituri neimpozabile, prevazute expres în acte normative speciale.

La calculul profitului impozabil sunt deductibile urmatoarele sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor și a provizioanelor : rezerva, în limita de 5 % din profitul contabil pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris și vărsat; provizioanele obligatorii constituite potrivit normelor Băncii Naționale a României de către bănci și cooperative de credit autorizate; rezervele tehnice calculate de către societățile de asigurare și reasigurare; cheltuielile de sponsorizare efectuate conform legii în limita a 5 % asupra diferenței dintre totalul veniturilor și totalul cheltuielilor , inclusiv accizele, mai puțin cheltuiala cu impozitul pe profit și cheltuielile cu sponsorizarea; perisabilitățile, în limitele prevazute în normele aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuieli prevăzute expres prin lege a fi scăzute din cheltuielile totale pentru a se afla cheltuielile deductibile ce se iau în calcul la determinarea profitului fiscal impozabil.

Sunt cheltuieli nedeductibile : cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cel reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau venit plătite în străinătate; amenzile, confiscările, majorările de întârziere și penalitățile de întârziere datorate către autoritățile române, potrivit prevederilor legale, altele decât cele prevăzute în contractele comerciale; suma cheltuielilor cu indemnizațiile de deplasare acordate salariaților, pentru deplasări în țară și în străinătate, care depașesc de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice; sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului; suma cheltuielilor sociale care depașesc limitele considerate deductibile, conform legii anuale a bugetului de stat; cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum și taxa pe valoare adăugată aferentă acestor cheltuieli; cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaților sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată la sursă; orice cheltuieli făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plați pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului la valoarea de piață; cheltuielile de cercetare – dezvoltare, de conducere și administrare înregistrate de un sediu permanent care aparține unei persoane fizice sau juridice străine, care nu s-au efectuat în România,care depașesc 10% din salariile impozabile ale salariaților sediului permanent în România; cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la baza un document justificativ, prin care sa se faca dovada efectuării operațiunii; cheltuielile înregistrate de societățile agricole, pentru dreptul de folosință al terenului agricol adus de membrii asociați peste cota de distribuție din producția realizată din folosința acestuia, prevăzute în contractul de societate sau asociere; cheltuielile înregistrate în contabilitate, determinate de diferențele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, ale titlurilor imobilizate ale activității de portofoliu, cu excepția celor determinate de vânzarea acestora; cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile; cheltuielile reprezentând tichetele de masa acordate de angajatori, daca nu sunt acordate în limita dispozițiilor legii anuale a bugetului de stat; cheltuielile privind contribuțiile plătite la fondurile speciale peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative, inclusiv contribuțiile la fondurile de pensii, altele decat cele obligatorii; cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator în numele angajatului cu excepția cheltuielilor cu primele de asigurare pentru accidente de muncă, boli profesionale și risc profesional; cheltuielile de protocol care depășesc limita de 2% aplicată asupra diferenței dintre totalul veniturilor și cheltuielilor, inclusiv accizele, mai puțin cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului; cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, prestări de servicii sau asistență, în situația în care nu sunt încheiate contracte în formă scrisă și pentru care beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizată; cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale și necorporale ale contribuabilului, precum și cele care nu sunt aferente obiectului de activitate pentru care este autorizat, cu excepția celor care privesc bunurile reprezentând garanția bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care contribuabilul este autorizat.

Profitul impozabil (fiscal) se supune impozitării cu cota de impozit pe profit care este de 16% , cu excepțiile prevazute de lege. Impozitul pe profit se calculează prin aplicarea cotei de impozit pe profit asupra profitului fiscal impozabil.

IMPOZITUL PE PROFIT = PROFITUL IMPOZABIL x COTA DE

IMPOZIT PROFIT ( 16 %)

Atât profitul impozabil cât și impozitul pe profit se calculează și se evidentiază lunar, cumulat de la inceputul anului.

Din profitul impozabil, scăzând impozitul pe profit se obtine profitul fiscal net.Pentru a se calcula profitul contabil net, adica profitul ce trebuie repartizat se scade din profitul contabil brut, impozitul pe profit determinat.

PROFIT NET = PROFIT BRUT – IMPOZIT PE PROFIT

ASPECTE PRACTICE PRIVIND REZULTATUL EXERCIȚIULUI

2.2.1 Operații contabile privind rezultatul exercițiului la S.C. SUN GARDEN ROMÂNIA SRL

În cursul lunii decembrie, anul 2013, S.C. SUN GARDEN ROMÂNIA SRL a efectuat următoarele operații economice:

1.În data de 02/12/2010, se înregistrează achiziția de bumbac și poliester, conform facturii fiscale, în valoare de 150 000 lei; TVA 24%.

2. În data de 04/12/2013, are loc consum de bumbac și poliester în valoare de 150 000 lei, conform bonului de consum.

3. În data de 04/12/2013, se înregistrează achiziția unei imprimante, pe bază de factură fiscală în sumă de 600 lei; TVA 24%.

4. În data de 05/12/2013, are loc darea în folosință a imprimantei, în sumă de 600 lei, conform bonului de consum.

5. În data de 07/12/2013, se înregistrează înlocuirea unei roți manuale la o mașină de cusut, în valoare de 180 lei.

6. În data de 08/12/2013, se înregistrează plați prin cont curent pentru furnizori.

7. În data de 10/12/2013, se obține în procesul de producție perne pentru canapele la costul de producție de 210 000 lei.

8. În data de 11/12/2013, se înregistrează primirea facturii pentru consumul de energie electrică, apă, gaze, în valoare de 8811 lei; TVA inclus.

Calcul TVA inclus: 9. În data de 12/12/2013 se achită prin cont curent factura de energie electrică în valoare de 8811 lei.

10. În data de 13/12/2013, are loc vânzarea de perne pentru canapele, conform facturii fiscale , în sumă de 270 000 lei; TVA 24 %.

11. În data de 13/12/2013, are loc descărcarea gestiunii de perne pentru canapele la prețul de producție de 210 000 lei.

12. În data de 14/12/2013 se achiziționează stofă în valoare de 15 000 lei.

13. În data de 15/12/2013 se plăteste furnizorul de stofă prin cont curent.

14. În data de 16/12/2013, are loc încasarea prin cont curent a contravalorii produselor finite vândute în sumă de 334800 lei.

15. În data de 17/12/2013, are loc vânzarea de stofă în valoare de 18750 lei;

TVA 24 %.

16. În data de 19/12/2013 se încasează în numerar contravaloarea stofei vândute.

17. În data de 20/12/2013 se descarcă gestiunea de stofa vândută la costul de achiziție de 15000 lei.

18. În data de 20/12/2013 se ridică din casierie suma de 37500 lei.

19. În data de 21/12/2013 se depune la bancă suma de 25 000 lei ridicată din casierie în urmă cu o zi.

20. În data de 22/12/2013 se înregistrează stat salarii în valoare de70500.

21. În data de 22/12/2013 se înregistrează reținerile din salariile personalului astfel: CAS 10,5% ; CASS 5,5% ; șomaj 0,5% .

22. În data de 22/12/2013 se înregistrează cheltuielile unității cu salariile personalului astfel: CAS 20,8% ; CASS 5,2% ; șomaj 0,5%.

– CAS:

– CASS :

-șomaj :

23. În data de 24/12/2013 se înregistreaza venituri din lucrări executate și servicii prestate în valoare de 12 500 lei.

24. În data de 31/12/2013 are loc regularizarea TVA-ului.

25. În data de 31/12/2013 se plătește o amendă în valoare de 1 500 lei.

26. În data de 31/12/2013 se închid conturile de venituri :

27. În data de 31/12/2013 se închid conturile de cheltuieli :

28. În data de 31/12/2013 se înregistrează impozitul pe profit.

Rezultatul contabil = 315 000 –270868,995= 44131,005 lei

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile

Rezultatul fiscal = 44131,005 + 1 500 = 45631,005 lei

Impozitul pe profit = 16% Rezultatul fiscal = 16% 45631,005 = 4867,3072 lei

Rezultatul net = Rezultatul contabil – Impozitul pe profit =

= 44131,005 – 4867,3072 = 36830,045 lei.

29. În data de 31/12/2013 are loc închiderea contului 691.

30. În data de 31/12/2013 are loc repartizarea sumei de 7500 de lei la rezerve legale.

În exercițiul financiar următor :

În luna ianuarie anul următor se repartizează profitul rămas.

În luna februarie AGA decide repartizarea rezultatului reportat la dividende.

2.2.2 REGISTRUL JURNAL la SC SUN GARDEN ROMÂNIA SRL

2.2.3 CARTEA MARE

2.2.4. BALANTA CONTABILA 31.12.2013

2.2.5. BILANTUL CONTABIL

la data de 31.12.2012

2.2.6. CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

La data de 31.12.2013

CAPITOUL III

ANALIZA REZULTATELOR ȘI PERFORMANȚELOR

LA S.C. SUN GARDEN ROMÂNIA S.R.L

Analiza reprezintă o metodă a cunoașterii bazată pe descompunerea unui obiect sau a unui fenomen în elementele sale componente precum și pe stabilirea factorilor care determină formarea și dezvoltarea subiectului supus analizei urmărindu-se stabilirea legalității interne a fenomenului studiat.

Situația financiară a întreprinderii se apreciază în urma analizei care vizează câteva aspecte, precum:

– analiza soldurilor intermediare de gestiune;

– analiza ratelor de rentabilitate;

– analiza capacității de autofinanțare (CAF).

3.1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Prin solduri intermediare de gestiune se înțeleg principalii indicatori economico- financiari stabiliți pe baza datelor din ,,Contul profit și pierdere” cu ajutorul cărora se caracterizează folosirea resurselor umane, materiale și financiare ale întreprinderii.

Soldurile intermediare ale gestiunii se prezintă într-un tablou care reprezintă o altă formă de prezentare a informațiilor prin ,,Contul de profit și pierdere”.

Unele solduri intermediare ale gestiunii reflectă indicatori economici, cum sunt: marja comercială, producția exercițiului, valoarea adăugată, excedentul brut din exploatare, iar restul soldurilor intermediare ale gestiunii reflectă indicatori financiari: rezultatul exploatării, rezultatul curent, rezultatul extraordinar, rezultatul brut și rezultatul net.

Pentru a întocmi tabloul soldurilor intermediare de gestiune se folosesc date din ,,Contul de profit și pierdere”

Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune

3.1.1. Analiza Soldurilor Intermediare de Gestiune privind activitatea

Analiza cifrei de afaceri (CA):

Cifra de afaceri reprezintă indicatorul fundamental al activității oricărei întreprinderi, fiind situat în fruntea indicatorilor de performanță în măsura în care condiționează mărimea profitului și ratei rentabilității.

∆CA = CA2012 – CA2011 = 28.757.694 – 25.929.964,5 = 2.827.729,5lei

Indicatorii dinamicii relative sunt:

a) Indicele de creștere a cifrei de afaceri (ICA) :

b) Ritmul de creștere al cifrei de afaceri (RCA):

RCA(%) = ICA(%) – 100 = 110,9 – 100 = 10,9 %

Din rezultatele obținute se remarcă o creștere a CA cu 10,9% ( 2.827.729,5 lei).

Analiza valorii adăugate (VA):

Producția exercițiului este indicatorul de bază utilizat în analiză pentru determinarea valorii adăugate. Activitatea întreprinderii în cursul exercițiului este reprezentată prin producția exercițiului pentru care aceasta a consumat prestații externe sub forma unor consumuri intermediare.

Analiza dinamicii VA:

∆VA = VA2012 – VA2011 = 20.361.463,5 – 19.404.297 = 957.166,5 lei

Indicatorii dinamicii relative sunt:

Indicele de creștere a valorii adăugate (IVA):

IVA(%)=

Ritmul de creștere al valorii adăugate (RVA):

RVA(%)= IVA(%) – 100 = 104,93 – 100 = 4,93%

Rata valorii adăugate reflectă capacitatea întreprinderii de a-și asigura anumite faze ale ciclului de exploatare și se determină astfel:

Rva=

Rva2011=s

Rva2012=

Analiza factorială a valorii adăugate implică luarea în considerare a următorilor factori cu acțiune direct:

Influența cifrei de afaceri asupra valorii adăugat

b)Influența ratei medii a valorii adăugate asupra valorii adăugate:

Analiza producției exercițiului:

Producția exercițiului (Pex) este indicatorul valoric care dimensionează întreaga activitate desfășurată de întreprindere în cursul unui exercițiu, fiind utilă și necesară în analiza volumului activității întreprinderilor cu ciclu lung, unde finalizarea produselor are o durată relativ mare (peste o lună)și în consecință producția neterminată (în curs de execuție) deține o pondere mare.

Exprimând nivelul real de activitate al întreprinderii, acest sold intermediar de gestiune se determină prin însumarea producției vândute (Pv) cu producția stocată (Ps)și cu producția imobilizată (Pi):

Pex = Pv + Ps + Pi

Modificarea producției exercițiului:

∆Pex= Pex2012 – Pex2011 = 28.828.327,5 – 25.952.998,5 = 2.875.329 lei

Factorii de influență sunt următorii:

∆Pex= ∆Pv + ∆Ps + ∆Pi ; unde:

∆Pv = Pv2012 – Pv2011 = 28.757.694 – 25.929.964,5 = 2.827.729,5 lei

∆Ps = Ps2012 – Ps2011= 68.847 – 20.667 = 48.180 lei

∆Pi = Pi2012– Pi2011 = 1786,5 – 2367 = – 580,5 lei

Prin însumare se verifică egalitatea:

∆Pex = ∆Pv + ∆Ps + ∆Pi = 2.827.729,5 + 48.180 – 580,5 = 2.875.329 lei

Abaterea relativă:

∆r = IPex – 100 = 111,07898 – 100 = 11,07898 %

Factorii de influență:

∆r = ∆rPv + ∆rPs + ∆rPi ; în care:

Prin însumare se verifică egalitatea:

∆r = ∆rPv + ∆rPs + ∆rPi = 10,89557 + 0,18564 – 0,00223 = 11,07898 %

Interpretare:

Creșterea producției exercițiului cu 1.916.886 lei a fost consecința creșterii producției vândute și a producției stocate, dar și a scăderii producției imobilizate.

3.1.2. Analiza Soldurilor Intermediare de Gestiune privind rentabilitatea

În continuarea Soldurilor Intermediare de Gestiune privind activitatea de exploatare se calculează în “cascadă” următoarele solduri intermediare de gestiune ce caracterizează rezultatele (rentabilitatea) întreprinderii:

Analiza excedentului brut de exploatare (EBE):

∆EBE = EBE2012 – EBE2011 = 3.572.563,5 – 6.047.458,5 = – 2.474.895 lei

Indicele EBE: IEBE(%) =

Ritmul EBE: REBE: REBE(%) = IEBE – 100 = 59,07 – 100 = – 40,92%

Interpretare: Excedentul brut de exploatare a scăzut în anul 2012 cu 40,92%, adică cu 2.474.895 lei.

Analiza rezultatului din exploatare (RE):

∆RE = RE2012 – RE2011 = 1.961.589 – 7.314..405 = -5.352.816 lei

Indicele RE: IRE(%) =

Ritmul RE: RRE(%) = IRE – 100 = 26,82 – 100 = – 73,18%

Interpretare: În anul 2012, rezultatul din exploatare a scăzut cu 73,18%, adică cu 5.352.816 lei.

Analiza rezultatului curent (RC):

∆RC = RC2012 – RC2011 = – 121.896 – 4.990.918,5 = – 5.112.814,5 lei

Indicele RC: IRC(%) =

Ritmul RC: RRC(%) = IRC – 100 = -2,44 – 100 = – 102,44%

Interpretare: Rezultatul curent a scăzut în anul 2012 cu 102,44%.

Analiza rezultatului brut (RB):

∆RB = RB2012 – RB2011 = – 336.919,5 – 4.990.918,5 = – 5.327.838 lei

Indicele RB: IRB(%) =

Ritmul RB: RRB(%) = IRB – 100 = -6,75 – 100 = – 106,75%

Interpretare: În anul 2012 rezultatul brut a scăzut cu 106,75%, adică cu 5.327.838 lei

Analiza rezultatului net (RN):

∆RN = RN2012 – RN 2011 = -347.922 – 4.763.742 = – 5.111.664 lei

Indicele RN: IRN(%) =

Ritmul RN: RRN(%) = IRN – 100 = -7,3 – 100 = -107,3%

Interpretare: Rezultatul net a scăzut în anul 2012 cu 107,3%, respectiv cu 5.111.664 lei.

3.2. Analiza capacității de autofinanțare (CAF)

Capacitatea de autofinanțare reprezintă un indicator monetar privind rezultatul exercițiului fianciar care rezultă din compararea veniturilor monetare cu cheltuielile monetare (inclusiv impozitul pe profit).

Capacitatea de autofinanțare se poate calcula prin metoda diferențelor sau prin metoda aditivă.

Metoda diferențelor: CAF reprezintă diferența dintre totalul veniturilor monetare și totalul cheltuielilor monetare.

CAF = Venituri monetare – Cheltuieli monetare

Metoda aditivă:

Rezultatul brut al exploatării

+ Alte venituri din exploatare

– Alte cheltuieli aferente exploatării

+ Venituri financiare (excepție veniturile din provizioane)

– Cheltuieli financiare (excepție cheltuielile cu amortizările și provizioanele)

+Venituri extraordinare

– Cheltuieli extraordinare

– Impozitul pe profit (inclusive alte cheltuieli cu impozite)

= CAF

Determinarea CAF prin metoda aditivă:

ICAF(%) =

RCAF(%) = ICAF(%) – 100 = 16,8856 – 100 = 83,1144%

Interpretare: Scăderea cu 83,11% a CAF este în primul rând rezultatul scăderii rezultatului brut al exploatării.

3.3. Analiza ratelor de rentabilitate

Rata de rentabilitate reprezintă un raport între un indicator de rezultate (profit sau pierdere) și un indicator care reflectă un flux de activitate (cifra de afaceri netă, resurse consumate) sau un „stoc“ (capital propriu, active totale). Principalele rate de rentabilitate operaționale în analiza financiară a firmei sunt: rata rentabilității comerciale, rata rentabilității resurselor consumate, rata rentabilității economice și rata rentabilității financiare.

3.3.1. Analiza ratei rentabilității comerciale:

Rata rentabilității comerciale exprimă eficiența activității comerciale a întreprinderii, asigurând legătura dintre profitul și cifra de afaceri netă. Rata rentabilității comerciale poate fi calculată astfel:

;

Interpretare: Rata rentabilității comerciale s-a redus cu 21,38%.

3.3.2. Analiza ratei rentabilității resurselor consumate:

Rata rentabilității resurselor consumate, denumită și rata rentabilității costurilor, reflectă corelația dintre profitul aferent cifrei de afaceri și costurile totale aferente vânzărilor.

Având în vedere raportarea la activitatea de exploatare, rata rentabilității resurselor consumate (Rrc) se poate calcula astfel:

;

Interpretare: În anul 2012, rata rentabilității resurselor consumate a scăzut cu 31,83%.

3.3.3. Analiza ratei rentabilității economice:

Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilității economice, pune în evidență performanțele utilizării activului total al unei întreprinderi, respectiv a capitalului

investit pentru obținerea acestor performanțe. Rata rentabilității economice se calculează astfel:

; ;

Interpretare: Se constată în anul 2012 că rata rentabilității economice s-a diminuat cu 19,95%.

3.3.4. Analiza ratei rentabilității financiare:

Rata rentabilității financiare exprimă eficiența utilizării capitalului propriu sau a capitalului permanent, fiind un indicator urmărit cu interes mai ales de acționari. O valoare ridicată incită investitorii să contribuie la capitalul firmei și atunci când se consider necesară contractarea de credite ajută firma să le obțină.

Rata rentabilității financiare se calculează prin luarea în considerare, ca indicator de stoc, fie a capitalului propriu, fie a capitalului permanent:

;

Interpretare: În anul 2012, rata rentabilității financiare a scăzut cu 68,84%.

CONCLUZII

Activitatea economico-financiară a agenților economici indiferent de forma de proprietate si ramura din care fac parte trebuie organizată si exercitată de așa natura, încât rezultatele muncii pe parcursul întregului exercițiu financiar să se încheie cu profit.

Profitul brut exprimă gradul de eficacitate a muncii depuse și reprezintă acea parte din veniturile realizate la finele unei perioade de raportare care depășește cheltuielile aferente acestor venituri.

Scopul final al activității unei unități economice este acoperirea integrala a cheltuielilor efectuate cu veniturile realizate și obținerea unui profit proporțional cu eforturile financiare și umane depuse, care să asigure dezvoltarea unității. În general profitul se creează în sfera producției aceea unde se fabrică efectiv bunurile materiale fie ele produse finite, piese de schimb, materii prime, mărfuri, utilaje, mașini și instalații de lucru, etc. și se realizează în sfera circulației prin activitatea de comercializare, odată cu livrarea și încasarea producției, mărfii vândute.

Veniturile și cheltuielile unui agent economic sunt elemente de analiză economico-financiară, iar profitul este un indicator sintetic care îndeplinește rolul de pârghie financiară, un instrument de conducere a activității economice atât pe parcursul exercițiului cât și pentru prognozarea activității viitoare.

Un indicator care derivă din profitul brut este impozitul pe profit care se determină pe baza legislației în vigoare și reprezintă o sursă importantă de venit la bugetul statului.

Revenind la cheltuieli nu putem trece cu vederea faptul că o mare importantă este structura și ponderea acestora în costurile totale ale activității, indicator care creează posibilitatea unui vast program de analiză. De acceea trebuie dimensionat cât mai just volumul de cheltuieli pe fiecare element precum și stabilirea direcțiilor de acționare în sensul pozitiv de a reduce continuu volumul cheltuielilor directe și indirecte în condițiile în care producția trebuie să crească de la un an la altul.

O importanță la fel de mare pentru existența și dezvoltarea unei întreprinderi o au veniturile cu condiția ca acestea să fie analizate din alt punct de vedere. Este necesar să aducem în discuție problema creșterii veniturilor la toate activitățile, exploatare, financiara și extraordinara ca o garanție sigură a obținerii unui volum la profitul brut și net corespunzător nevoilor de finanțare ale unității și stimulării materiale a personalului angajat pe seama dividendelor de plătit.

Pe parcursul exercițiului financiar având în vedere volumul cheltuielilor și al veniturilor lunare, se determină profitul brut, impozitul pe profit și profitul net care se evidențiază distinct cu ajutorul conturilor sintetice și a balanței de verificare precum și prin bilanțul contabil anual ce se întocmește în conformitate cu Legea contabilității.

Contabilitatea este sursa privilegiată de informații, pentru orice analiză strategică și financiară. Analiza financiară implică din partea celui care o realizează, cunoștințe solide de contabilitate, gestiune și analiză financiară. Tehnicile de analiză s-au plasat pe linia unei investigații mai detaliate a rezultatului, ceea ce a atras în perimetrul național indicatori ca: autofinanțarea, marja brută de autofinanțare, capacitatea de autofinanțare. La modul general se poate spune că bilanțul a devenit documentul care a permis o analiză a echilibrului financiar funcțional, iar contul de profit și pierdere, documentul care a facilitat analiza performanțelor întreprinderii, prin prisma soldurilor intermediare de gestiune.

În concluzie se poate spune că profitul și impozitul pe profit ca indicatori financiari asigură în mare parte necesarul de finanțare al agenților economici, constituie fonduri de stimulare și cointeresare a personalului angajat și reprezintă o sursă importantă pentru alimentarea cu venituri a bugetului de stat.

Cu toate acestea trebuie arătat că în actuala etapă de tranziție, metodologia de realizare, determinare și repartizare a profitului pe baza legislație în vigoare prezintă și unele neajunsuri, iar în anumite condiții pot constitui posibilitati de imbunătățire și creștere a acestui indicator sintetic.

În concluzie se poate spune că profitul impozabil și impozitul pe profit reprezintă o pârghie financiară, un instrument de conducere și control a activității agenților economici, iar pentru perfecționarea acestora este necesară stabilirea și introducerea în continuare a noi forme, metode și căi de îmbunătățire a muncii pe baza legislației adecvate.

BIBLIOGRAFIE

I. Mihai, F. Moisescu ,, Bazele contabilității” – Editura

Universitas Galatiensis, Galați, 2010

2. C. M. Voinea, V. State ,, Bazele contabilității de la principii la tehnici și metode” – Editura University Press, Târgoviște, 2008

3. Mariana Demean ,, Bazele contabilității – Editura Transversal, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Târgoviște, 2009

4.Luiza Ionescu ,, Analiză economico-financiară”- Editura

Bibliotheca, Târgoviște, 2007

5. V. State ,, Contabilitatea financiară a societăților comerciale. Elemente de teorie și aplicații practice” – Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2008

6. I. Rus ,, Bazele contabilității” – Editura Economică, București, 2010

7. M. Ristea, C. G. Dumitru ,, Bazele contabilității” – Editura Universitară, București, 2009

8. I. Luca, P. M. Petcu ,, Bazele contabilității” – Editura Național, București, 2009

9. Iacob Petru ,, Contabilitate financiară” – Editura Intelcredo

10. O. Călin, M. Ristea ,, Bazele contabilității”- Editura Genicod, București, 2004

*** OMFP 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

*** Codul fiscal 2013

BIBLIOGRAFIE

I. Mihai, F. Moisescu ,, Bazele contabilității” – Editura

Universitas Galatiensis, Galați, 2010

2. C. M. Voinea, V. State ,, Bazele contabilității de la principii la tehnici și metode” – Editura University Press, Târgoviște, 2008

3. Mariana Demean ,, Bazele contabilității – Editura Transversal, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Târgoviște, 2009

4.Luiza Ionescu ,, Analiză economico-financiară”- Editura

Bibliotheca, Târgoviște, 2007

5. V. State ,, Contabilitatea financiară a societăților comerciale. Elemente de teorie și aplicații practice” – Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2008

6. I. Rus ,, Bazele contabilității” – Editura Economică, București, 2010

7. M. Ristea, C. G. Dumitru ,, Bazele contabilității” – Editura Universitară, București, 2009

8. I. Luca, P. M. Petcu ,, Bazele contabilității” – Editura Național, București, 2009

9. Iacob Petru ,, Contabilitate financiară” – Editura Intelcredo

10. O. Călin, M. Ristea ,, Bazele contabilității”- Editura Genicod, București, 2004

*** OMFP 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

*** Codul fiscal 2013