Studiu Privind Contabilitatea Creditelor Acordate Persoanlor Fizice la Alpha Bank
Cuprins
CAPITOLUL 1. SISTEMUL BANCAR DIN ROMÂNIA
1.1.Structura sitemului bancar
1.1.1. Caracteristicile sistemului bancar românesc
1.1.2. Banca Națională a României.
1.1.3. Instituțiile de credit – element de bază a sistemului bancar românesc
1.2. Evaluarea instituțiilor bancare
1.3. Activitatea de supraveghere
CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA BANCARĂ
2.1. Organizarea contabilității în cadrul instituțiilor de credit
2.1.1. Considerații generale cu privire la organizarea contabilității instituțiilor de credit.
2.1.2.Planul de conturi pentru instituțiile de credit.
2.2. Contabilitatea creditelor
2.2.1. Tipologia creditelor acordate de instituțiile de credit
2.2.2. Contabilitatea creditelor acordate clientelei
2.2.3. Contabilitatea creanțelor restante
2.3. Etapele procesului de obținere a creditului pentru persoanele fizice
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA CREDITELOR PERSOANELOR FIZICE LA ALPHA BANK ROMÂNIA
3.1. Alpha Bank România
3.2.Studiu privind creditele oferite persoanelor fizice
3.2.1. Considerații generale
3.2.2. Tipuri de credit oferite de Alpha Bank
3.3. Acordarea creditelor persoanelor fizice la Aplha Bank
3.3.1. Documente solicitate la acordarea facilității de credit
3.3.2 Procedura de acordare a creditului și înregistrarea în contabilitate
CONCLUZII
Propuneri
Bibliografie
CAPITOLUL 1. SISTEMUL BANCAR DIN ROMÂNIA
Structura sitemului bancar
Sectorul bancar din România finanțează preponderent economia românească, asigurând aproximativ 92% din totalul finanțărilor acordate de sistemul financiar românesc. Sistemul bancar s-a dovedit a fi rezilient pe perioada crizei, continuând să acorde finanțare economiei României. Perspectivele de creștere econonomică generate de miza atragerii fondurilor europene, gradul de intermediere financiară și de bancarizare, de aproape 40% și respectiv 57%, fac din România o destinație atractivă pentru investitorii în sistemul bancar. Din perspectiva numărului de unități teritoriale, dar și a numărului de instituții de credit la 100 000 de locuitori, sistemul bancar din România continuă să se situeze sub media europeană.
1.1.1. Caracteristicile sistemului bancar românesc
Din totalul de 40 de bănci cu capital majoritar privat, 27 sunt cu capital străin, iar numărul sucursalelor băncilor străine s-a redus de la 10 la 9 în 2010. Băncile cu capital austriac dețin în activul agregat cea mai mare cotă de piață 38,8%, fiind urmate de cele cu capital grecesc 15,5%. Capitalul grecesc rămâne majoritar 30% în rândul băncilor cu capital străin. Din perspectiva numărului de unități teritoriale, dar și a numărului de instituții de credit la 100 000 de locuitori, sistemul bancar din România continuă să se situeze sub media europeană. Structura pasivelor instituțiilor de credit care operează în România:
Pasive interne 73%
Pasive externe 27%.
Primele cinci instituții financiare dețineau, la sfârșitul lui 2010, 54,5% din totalul portofoliului de titluri de stat din sectorul bancar și 55,4% din totalul depozitelor bancare, comparativ cu 43,6% și respectiv 52,6% la sfârșitul anului 2009.
Sistemul bancar românesc cuprinde 40 de instituții de credit clasificate astfel:
39 de bănci (2 cu capital majoritar de stat (Casa de Economii și Consemnațiuni – CEC și Banca de Export-Import a României – Eximbank), 3 cu capital majoritar românesc, 27 cu capital majoritar străin, 7 sucursale ale unor instituții de credit străine);
casă centrală a cooperativelor de credit (Creditcoop).
În ceea ce privește specializarea pe tipuri de operațiuni, situația este următoarea:
5 instituții de credit sunt specializate, după cum urmează: una în finanțarea operațiunilor de import-export (Eximbank), două în finanțarea creditelor pentru locuințe, una în finanțarea creditelor pentru mașini (Porche Bank), una în bancă de economii pentru populație (C.E.C);
1 instituție de credit este casa centrală a cooperativelor de credit;
celelalte 34 efectuează operațiuni bancare comerciale – corporate și retail.
Pe piața românească, operează, de asemenea, instituții financiare nebancare, precum fonduri de asistență mutuală, case de amanet, societăți de leasing financiar, societăți de credite pentru persoane fizice, societăți de micro-finanțare, societăți de credit ipotecar, societăți care oferă operațiuni de factoring, societăți specializate în finanțarea tranzacțiilor comerciale, și altele.
Așteptările mediului bancar privind situația economică generală, adoptarea de către BNR a unor reglementări destinate limitării creșterii creditării în valută și menținerea gradului ridicat de îndatorare a unor categorii de debitori au contribuit la restrângerea soldului creditului neguvernamental cu 3,5% comparativ cu sfârșitul anului 2011.
Figura nr. 1.1.
Profitabilitatea sistemului bancar Românesc
Creditele acordate de instituțiile de credit se cifrează la aproximativ 64 miliarde de euro, soldul creditului neguvernamental fiind de 51 miliarde de euro la finele lunii decembrie 2012.
Soldul depozitelor atrase de bănci este cifrat la 43 miliarde de euro. Băncile și-au schimbat orientarea de la expansiune rapidă către o strategie determinată de prudență procedând la adaptarea rețelei și a numărului de angajați. Numărul unităților bancare era de aproximativ 5.700 la finele lunii decembrie 2012, în timp ce numărul de angajați în sistem a fost ajustat la 61.700.
Creșterea șomajului, reducerea semnificativă a salariilor și restrângerea sau încetarea activității unor companii au contribuit la scăderea continuă a capacității de rambursare a creditelor cu consecințe directe asupra calității portofoliului de credite al băncilor ceea ce a condus la o creștere a volumului provizioanelor pe care instituțiile de credit au fost nevoite să le constituie.
Pierderea raportată la nivelul sistemului bancar a fost determinată de creșterea efortului de provizionare, în condițiile în care rata creditelor neperformante a ajuns la 18,2%, și reducerii veniturilor nete din dobânzi. Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane IFRS și filtre prudențiale corespunzătoare a fost de 86,3% la finele anului 2012. Având în vedere anticipațiile privind diminuarea cheltuielilor privind provizioanele aferente riscului de credit și procesul de restructurare prin care trec instituțiile de credit, premisele pentru anul 2013 vizează îmbunătățirea rezultatului la nivel de sector.
Angajamentul acționarilor instituțiilor de credit a asigurat menținerea adecvării capitalului la niveluri confortabile. Sistemul bancar românesc dispune în continuare de rezerve consistente de capital, indicatorul de solvabilitate plasându-se la 14,9%. Acest calcul include efectele filtrelor prudențiale.
Raportul de solvabilitate este superior pragului prudențial de 10% recomandat de Banca Națională României (BNR) la începutul perioadei la care s-au propagat efectele crizei mondiale. Potrivit estimărilor BNR, nivelul actual de capitalizare permite implementarea noilor cerințe de capital conform Basel III, în condițiile în care, cu o pondere de 92% la 31 decembrie 2012, fondurile proprii de nivel 1 dețin poziția dominantă în totalul fondurilor proprii aferente băncilor persoane juridice române. În perioada de criză, sectorul bancar românesc nu a avut nevoie de sprijin din fonduri publice.
1.1.2. Banca Națională a României.
Banca Națională a României (BNR), a fost înființată la 17 aprilie 1880 și este banca centrală a României, de asemenea fiind, din perspectivă cronologică, cea de-a 16-a bancă centrală din lume. Primul guvernator al Băncii Naționale a fost Ion I. Câmpineanu, însă adevăratul ctitor al instituției a fost Eugeniu Carada. Instituție publică independentă, cu sediul central în municipiul București, Banca Națională a României este unica instituție autorizată să emită însemne monetare, sub formă de bancnote și monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României.
Banca Națională a României este condusă de un Consiliu de administrație. Președintele Consiliului de administrație este Guvernatorul BNR. În îndeplinirea atribuțiilor sale, BNR beneficiază de suportul unei rețele teritoriale alcătuită din 4 sucursale regionale și 16 agenții, situate în zone cu un grad ridicat de bancarizare.
Banca Națională a României sprijină politica economică generală a statului, fără a prejudicia îndeplinirea obiectivului său fundamental. Moneda națională este leul, iar subdiviziunea acestuia este banul.
Începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Banca Națională a României a devenit membră a Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), iar Guvernatorul BNR, membru al Consiliului General al Băncii Centrale Europene (BCE).
Conform prevederilor Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, obiectivul fundamental al băncii centrale este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. dPPPP
Principalele atribuții ale băncii centrale care decurg din obiectivul fundamental sunt:
elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;
autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare;
emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;
administrarea rezervelor internaționale ale României.
În cadrul politicii monetare pe care o promovează, Banca Națională a României utilizează proceduri și instrumente specifice pentru operațiuni de piață monetară și de creditare a instituțiilor de credit, precum și mecanismul rezervelor minime obligatorii.
Fiind singura instituție autorizată să emită însemne monetare, Banca Națională a României are dreptul exclusiv de emisiune, în baza unui program de emisiune dimensionat în funcție de nevoile reale ale circulației bănești.
Banca centrală are competența exclusivă de autorizare și reglementare în domeniul bancar și este responsabilă cu supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, în scopul asigurării funcționării și viabilității sistemului bancar.
De asemenea, Banca Națională a României ține în evidențele sale contul curent general al Trezoreriei statului, deschis pe numele Ministerului Finanțelor Publice. Prin lege, este interzisă finanțarea directă a instituțiilor publice de către autoritatea monetară sau accesul privilegiat al acestora la resursele instituțiilor financiare.
Banca Națională a României elaborează și aplică politica de curs de schimb. În acest context,aceasta este abilitată să:
elaboreze balanța de plăți și alte lucrări privind poziția investițională internațională a țării;
stabilească cursurile de schimb pentru operațiunile proprii pe piața valutară, să calculeze și să publice cursurile medii pentru evidența statistică;
păstreze și să administreze rezervele internaționale ale statului.
Banca Națională a României este, de asemenea, autorizată, în condițiile legii, să efectueze următoarele operațiuni:
a) să cumpere, să vândă și să efectueze alte tranzacții cu lingouri și monede din aur și cu alte metale prețioase;
b) să cumpere, să vândă și să efectueze alte tranzacții cu valute;
c) să cumpere, să vândă și să efectueze alte tranzacții pe piața secundară cu bonuri de tezaur, obligațiuni și alte titluri emise sau garantate de guverne străine sau de organizații financiare interguvernamentale;
d) să cumpere, să vândă și să efectueze alte tranzacții cu valori mobiliare emise sau garantate de bănci centrale, de instituții financiare internaționale, de societăți bancare și nebancare;
e) să deschidă și să mențină conturi la alte bănci centrale și autorități monetare, societăți bancare și la instituții financiare internaționale;
f) să deschidă și să țină conturi și să efectueze operațiuni de corespondent pentru instituții financiare internaționale, bănci centrale și autorități monetare, socaceasta este abilitată să:
elaboreze balanța de plăți și alte lucrări privind poziția investițională internațională a țării;
stabilească cursurile de schimb pentru operațiunile proprii pe piața valutară, să calculeze și să publice cursurile medii pentru evidența statistică;
păstreze și să administreze rezervele internaționale ale statului.
Banca Națională a României este, de asemenea, autorizată, în condițiile legii, să efectueze următoarele operațiuni:
a) să cumpere, să vândă și să efectueze alte tranzacții cu lingouri și monede din aur și cu alte metale prețioase;
b) să cumpere, să vândă și să efectueze alte tranzacții cu valute;
c) să cumpere, să vândă și să efectueze alte tranzacții pe piața secundară cu bonuri de tezaur, obligațiuni și alte titluri emise sau garantate de guverne străine sau de organizații financiare interguvernamentale;
d) să cumpere, să vândă și să efectueze alte tranzacții cu valori mobiliare emise sau garantate de bănci centrale, de instituții financiare internaționale, de societăți bancare și nebancare;
e) să deschidă și să mențină conturi la alte bănci centrale și autorități monetare, societăți bancare și la instituții financiare internaționale;
f) să deschidă și să țină conturi și să efectueze operațiuni de corespondent pentru instituții financiare internaționale, bănci centrale și autorități monetare, societăți financiare și bancare, organizații financiare interguvernamentale din străinătate, precum și pentru guverne străine și agențiile lor.
Banca Națională a României are un rol intrinsec în menținerea stabilității financiare, date fiind responsabilitățile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară și prudențială. Atribuții subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atât prin reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor aflate sub autoritatea sa, cât și prin formularea și transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară și supravegherea funcționării în condiții optime a sistemelor de plăți și decontări de importanță sistemică. Totodată, este necesară identificarea riscurilor și vulnerabilităților întregului sistem financiar, în ansamblul său și pe componentele sale, deoarece monitorizarea stabilității financiare este preventivă. Apariția și dezvoltarea unor disfuncționalități, precum evaluarea incorectă a riscurilor și ineficiența alocării capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar și stabilitatea economică.
1.1.3. Instituțiile de credit – element de bază a sistemului bancar românesc
Instituțiile de credit pot desfășura, în limita autorizației acordate de Banca Națională a României și a prevederilor legale, următoarele activități:
atragere de depozite și de alte fonduri rambursabile;
acordare de credite, incluzând printre altele: credite de consum, credite ipotecare, factoring cu sau fără regres, finanțarea tranzacțiilor comerciale, inclusiv forfetare;
leasing financiar;
operațiuni de plăți;
emitere și administrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărți de credit, cecuri de călătorie și alte asemenea, inclusiv emitere de monedă electronică;
emitere de garanții și asumare de angajamente;
tranzacționare în cont propriu și/sau pe contul clienților, în condițiile legii, cu:
instrumente ale pieței monetare, cum ar fi: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit;
valută;
contracte futures și options financiare;
instrumente având la bază cursul de schimb și rata dobânzii;
valori mobiliare și alte instrumente financiare transferabile;
participare la emisiunea de valori mobiliare și alte instrumente financiare, prin subscrierea și plasamentul acestora ori prin plasament și prestarea de servicii legate de astfel de emisiuni;
servicii de consultanță cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri și alte aspecte legate de afaceri comerciale, servicii legate de fuziuni și achiziții și prestarea altor servicii de consultanță;
administrare de portofolii și consultanță legată de aceasta;
custodie și administrare de instrumente financiare;
intermediere pe piața interbancară;
prestare de servicii privind furnizarea de date și referințe în domeniul creditării;
închiriere de casete de siguranță;
operațiuni cu metale și pietre prețioase și obiecte confecționate din acestea;
dobândirea de participații la capitalul altor entități;
orice alte activități sau servicii, în măsura în care acestea se circumscriu domeniului financiar, cu respectarea prevederilor legale speciale care reglementează respectivele activități, dacă este cazul.
Instituțiile de credit pot desfășura și alte activități, permise potrivit autorizației acordate de Banca Națională a României, după cum urmează:
operațiuni ne-financiare în mandat sau de comision, în special pe contul altor entități din cadrul grupului din care face parte instituția de credit;
operațiuni de administrare a patrimoniului constând din bunuri mobile și/sau imobile aflate în proprietatea acestora, dar neafectate desfășurării activităților financiare;
prestarea de servicii clientelei proprii care, deși nu sunt conexe activității desfășurate, reprezintă o prelungire a operațiunilor bancare.
Instituțiile de credit nu pot desfășura alte activități în afara celor permise de OUG nr.99/2006. Astfel, instituțiile de credit nu se pot angaja în operațiuni cum ar fi:
gajarea propriilor acțiuni pe contul datoriilor băncii;
acordarea de credite garantate cu acțiuni, alte titluri de capital sau cu obligațiuni emise de instituția de credit însăși sau de o altă entitate aparținând grupului din care face parte instituția de credit;
Figura nr. 1.2.
Evolutia creditării în Romania 2007-2010
atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile, titluri sau alte valori, de la public, când instituția de credit se află în stare de insolvență.
Instituțiile de credit trebuie să-și organizeze întreaga activitate în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente și sănătoase, cu cerințele legii și ale reglementărilor emise în aplicarea acesteia. De asemenea, fiecare instituție de credit trebuie să dispună de proceduri administrative și contabile riguroase și de mecanisme adecvate de control intern pentru identificarea și înregistrarea tuturor expunerilor mari și a modificărilor ulterioare ale acestora și pentru monitorizarea acestor expuneri în conformitate cu politicile proprii privind expunerile. Fiecare instituție de credit este responsabilă pentru procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la profilul său de risc.
Banca Națională a României poate stabili prin reglementări și alte cerințe de natură prudențială, precum și nivelul de aplicare al acestora la instituțiile de credit. Aceste cerințe pot viza, fără a fi limitative, următoarele:
a) riscul de lichiditate;
b) operațiunile instituției de credit cu persoanele aflate în relații speciale cu aceasta;
c) externalizarea activităților instituției de credit;
d) calitatea activelor și provizioane;
e) modificările operate la nivelul instituției de credit față de condițiile care au stat la baza autorizării acesteia.
Instituțiile de credit trebuie să organizeze și să conducă contabilitatea în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, și să întocmească situații financiare anuale și, după caz, situații financiare anuale consolidate, care să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare, a fluxurilor de trezorerie și a celorlalte aspecte legate de activitatea desfășurată. Evidența contabilă și situațiile financiare ale unei instituții de credit trebuie să reflecte, de asemenea, operațiunile și situația financiară a sucursalelor și a filialelor, pe bază individuală și, respectiv, pe bază consolidată. Situațiile financiare anuale ale instituțiilor de credit și, după caz, situațiile financiare anuale consolidate trebuie să fie auditate de auditori financiari, în conformitate cu standarde și practice acceptate pe plan internațional.
Alte instituții care conlucrează la bunul mers al sistemului bancar românesc sunt:
Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar
Biroul de Credit
Agentia de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB)
Lista băncilor comerciale din România :
ALPHA BANK ROMÂNIA
Banca Româna de Credite și Investiții
Banca Comercială CARPATICA
Banca Comercială FEROVIARA
Banca Comercială Intesa Sanpaola România
Banca Comercială Română (BCR)
BCR Banca pentru Locuințe
Banca de Export-Import a României EXIMBANK
Banca Millennium
Banca Românească – Membra a Grupului National Bank of Greece
Banca Transilvania
BANCPOST
BANK LEUMI ROMANIA
BRD – Groupe Societe Generale
CEC Bank
Credit Agricole Bank Romania
CREDIT EUROPE BANK ( Romania)
GARANTI BANK
LIBRA BANK
MARFIN BANK ( ROMANIA)
MKB ROMEXTERRA Bank
OTP BANK ROMANIA
PIRAEUS BANK ROMANIA
PORSCHE BANK ROMANIA
ProCredit Bank
Raiffeisen Bank
Raiffeisen Banca pentru Locuințe
Romanian International Bank
UniCredit Țiriac Bank
VOLKSBANK ROMANIA
Anglo-Romanian Bank Limited, Anglia Londra – sucursala București
Banca Italo Romena SpA Italia Treviso – sucursala București
Bank of Cyprus plc Nicosia – sucursala România
BLOM Bank France S.A.Paris – sucursala România
Citibank Europe plc, Dublinv – sucursala România
FINICREDITO – INSTITUICAO FINANCEIRA DE CREDITO S.A. PORTUGAILA – sucursala România
ING Bank N.V., Amsterdam – sucursala București
BNP Paribas Fortis SA/NV – sucursala București
The Royal Bank of Scotland plc, Edinburgh – sucursala România
TBI BANK EAD Sofia – sucursala București.
1.2. Evaluarea instituțiilor bancare
Procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri este o componentă a cadrului de administrare a activității instituțiilor de credit care vizează ca structura de conducere a acestora să asigure:
identificarea, măsurarea, agregarea și monitorizarea în mod adecvat a riscurilor instituției de credit;
deținerea unui capital intern adecvat la profilul de risc al instituției de credit;
dezvoltarea unor sisteme solide de administrare a riscurilor.
Regulamentul BNR nr. 18/2009 privind cadrul de administrare a activității instituțiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri și condițiile de externalizare a activităților acestora în vigoare din septembrie 2009 cu termen de conformare deplină pentru instituțiile de credit 30 iunie 2010.
Până la conformarea deplină a instituțiilor de credit cu noile prevederi, rămân aplicabile și Normele BNR nr.17/2003 privind organizarea și controlul intern al activităților instituțiilor de credit și administrarea riscurilor semnificative, precum și organizarea și desfășurarea activității de audit intern a instituțiilor de credit.
În principal, se preiau elementele de bună practică prevăzute în documentele CEBS și cele ale Comitetului de la Basel.
Prevederi referitoare la administrarea riscurilor:
responsabilitățile structurii de conducere a instituției de credit:
procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri;
dispoziții legate de administrarea riscurilor;
simulări de criză – rolul structurii de conducere; simulări pe categorii de riscuri.
Procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri presupune:
Determinarea de cerințe de capital care să acopere inclusiv riscuri precum riscul
rezidual, riscul din securitizare, riscul de rată a dobânzii din activități în afara portofoliului de tranzacționare, riscul de concentrare, riscul de lichiditate, riscul reputațional, riscul strategic.
Finalitatea procesului: deținerea unui capital al cărui nivel să fie maximum dintre capitalul reglementat și capitalul determinat de instituția de credit în cadrul acestui proces.
Auditul trezoreriei cuprinde analiza conturilor privind lichiditățile în conturi bancare și casă, titlurile de plasament și creditele bancare pe termen scurt. Cu toate că, potrivit Standardelor Internaționalee de Contabilitate, creditele pe termen scurt nu sunt elemente de trezorerie ele trebuie luate în considerare de către auditor și practica demonstrează că aceștia le asimilează în continuare elementelor de trezorerie.
1.3. Activitatea de supraveghere
În scopul protejării intereselor deponenților și al asigurării stabilității și viabilității întregului sistem bancar, Banca Națională a României asigură supravegherea prudențială a instituțiilor de credit persoane juridice române, inclusiv a sucursalelor acestora înființate în alte state membre ori în state terțe, prin stabilirea unor norme și indicatori de prudență bancară și urmărirea respectării acestora și a altor cerințe prevăzute de lege și de reglementările aplicabile, atât la nivel individual, cât și la nivel consolidat sau sub-consolidat, după caz, în vederea prevenirii și limitării riscurilor specifice activității bancare.
Implementarea Basel II:
Implementarea efectivă a Basel II a început la 1 ianuarie 2008
Modul de determinare și raportare a cerințelor de capital la cele 32 instituții de credit (cele 10 sucursale nu raportează cerințe de capital către BNR):
Riscul de credit:
31 de instituții de credit aplică abordarea standard
instituție de credit aplică abordarea bazată pe modele interne de rating de bază
Riscul operațional:
29 de instituții de credit aplică abordarea de bază
2 instituții de credit aplică abordarea standard
instituție de credit aplică abordarea avansată
Riscul de piață:
32 de instituții de credit aplică abordarea standard
Figura nr. 1.3.
Structura cerințelor de capital pe sistem bancar
Managementul riscurilor în contextul actual:
Verificarea instrumentelor de avertizare timpurie utilizate de bănci (stress test, analize de scenarii alternative etc.)
Desfășurarea activității în cadrul colegiilor de supraveghetori:
Asigurarea convergenței practicilor de supraveghere la nivelul grupurilor bancare
Activitatea de supraveghere în cadrul Pilonului II implică o colaborare strânsă cu entitațile supravegheate.
– instituțiile de credit: implementarea procesului intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri (ICAAP)
revizuire anuală a acestui proces
parte integrantă a activității zilnice de management, a planificării strategice, a procesului de evaluare a performanțelor
– autoritatea de supraveghere: evaluarea ICAAP și a abordărilor din Pilonul I
Implementarea de către instituțiile de credit a ICAAP presupune, în principal, parcurgerea următoarelor etape:
Identificarea riscurilor
Evaluarea profilului de risc
Planificarea capitalului în raport cu înclinația de asumare a riscului
Monitorizarea adecvării capitalului și raportarea internă/externă
Administrarea riscurilor
Instituțiile de credit trebuie să transmită BNR normele interne privind:
cadrul de administrare a activității (guvernanța internă)
procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri
administrarea riscurilor semnificative
simulările de criză
statutul auditului intern
documentul privind statutul oficial al funcției de conformitate
documentele ce formalizează politica lor în domeniu externalizării activităților
procedurile de administrare a riscurilor asociate externalizării.
Acordul de capital Basel III introduce cerințe de capital cantitative și calitative extinse, noi cerințe de lichiditate, o revizuire a riscului de credit al contrapărții și un indicator de îndatorare pentru băncile din țările membre ale Comitetului de la Basel.
Cadrul juridic aferent pachetului Basel III care reglementează accesul la activitate, supravegherea și regulile prudențiale aplicabile instituțiilor de credit și firmelor de investiții a fost finalizat. Noile reglementări ar putea determina scăderea interesului instituțiilor de credit privind finanțarea, reprezentând o provocare inclusiv în ceea ce privește capacitatea industriei bancare de a realiza profit.
O provocare o reprezintă adaptarea grupurilor financiar bancare la cerințele de solvabilitate și lichiditate impuse de prevederile Basel III, care ar putea conduce la restrângerea expunerilor și schimbarea modelului de business. Potrivit estimărilor Băncii Naționale a României cuprinse în Raportul anual 2012, nivelul actual de capitalizare permite implementarea noilor cerințe de capital conform Basel III, în condițiile în care, cu o pondere de 92% la 31 decembrie 2012, fondurile proprii de nivel 1 dețin poziția dominantă în totalul fondurilor proprii aferente băncilor persoane juridice române.
Sistemul bancar românesc dispune în continuare de rezerve consistente de capital, indicatorul de solvabilitate plasându-se la 15% la nivelul lunii martie 2013. Acest calcul include efectele filtrelor prudențiale. Noile cerințe de lichiditate trebuie să fie revizuite în detaliu pentru a se evita orice consecințe neintenționate.
CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA BANCARĂ
2.1. Organizarea contabilității în cadrul instituțiilor de credit
În conformitate cu prevederile legale prin instituții de credit se înțelege: băncile persoane juridice române, sucursalele din România ale băncilor străine și organizațiile cooperativelor de credit.
Instituțiile de credit au obligația organizării și ținerii contabilității la sediile declarate de pe teritoriul României, potrivit art.1 și art.4 din Legea contabilității nr. 82/1992, republicată. Aceeași obligativitate o au și subunitățile din România ce aparțin unor societăți bancare cu sediul in străinătate.
2.1.1. Considerații generale cu privire la organizarea contabilității instituțiilor de credit
Planul de conturi și normele metodologice de utilizare a acestuia au fost aprobate prin Ordinul comun al Băncii Naționale a Romîniei și al Ministerului Finanțelor nr.344/1997 și nr.1418/1997, dispunându-se aplicarea acestora începând cu data de 1 ianuarie 1998. Acestea au fost armonizate cu Directivele Europene aplicabile instituțiilor de credit, prin Ordinul Băncii Naționale a României nr.5 din 22.12.2005, pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aplicabile instituțiilor de credite, modificat și completat prin Ordinul Băncii Naționale a României nr.24 din 21.12.2006, iar ulterior prin Ordin Nr.27 din 16 decembrie 2010 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Rapotare Financiară, aplicabile instituțiilor de credit și Ordinul Nr.26 din 13 decembrie 2010 peivind modificarea și completarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aplicabile instituțiilor de credit, instituțiilor financiare nebancare și Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar.
Instituțiile de credit, în calitate de unități patrimoniale, au obligația să asigure, următoarele:
întocmirea documentelor justificative pentru orice operațiune care afectează patrimoniul instituției de credit;
înregistrarea in contabilitate a operațiunilor patrimoniale;
inventarierea patrimoniului instituței de credit;
întocmirea bilanțului contabil;
controlul asupra operațiunilor patrimoniale efectuate;
furnizarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la situația patrimoniului și rezultatele obținute de instituția de credit.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit vizat, aprobat ori înregistrat in contabilitate. Înregistrarea operațiunilor patrimoniale în contabilitate se face cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justificative, după data de întocmire sau de intrare în unitate și sitematic, în conturi sintetice și analitice, cu ajutorul registrului jurnal și al cărții mari.
Inventarierea trebuie să cuprindă toatele elementele de activ și pasiv din patrimoniul instituțiilor de credit care se înscriu în registrul inventar. Sunt supuse de asemenea, inventarierii, bunurile aflate temporar în păstrare, custodie sau pentru alte scopuri în instituția de credit, aparținând altor persoane fizice sau juridice. Bunurile și valorile din domeniul public, date în administrare instituțiilor de credit se inventariază și se evidențiază în mod distinct în patrimoniul acestora.
Registrul-jurnal, registrul-inventar și cartea mare, împreună cu documentele justificative precum și bilanțul contabil, constituie documente contabile oficiale pentru exercitarea controlului asupra operațiunilor efectuate și pot fi admise ca probă în justiție.
Controlul asupra operațiunilor patrimoniale înregistrate în contabilitate se efectuează de către persoanele care conduc contabilitatea, care exercită controlul financiar preventiv și controlul financiar de gestiune, cenzori sau alte persoane împuternincite de instituția de credit. De asemenea, controlul asupra operațiunilor patrimoniale înregistrate în contabilitate se efectuează de către organele de control financiar și fiscal ale statului.
Documentele contabile oficiale se țin în limba română și în moneda națională.
Operațiunile privind investițiile de capital străin, operațiunile valutare curente, de cont financiar și de capital, de vânzare-cumpărare în cadrul pieței valutare, disponibilitățile în devize precum și alte operațiuni în devize, se înregistrează în contabilitate, atât în devize, cât și in lei, la cursul valutar de schimb în vigoare la data efectuării lor.
Contabilitatea instituțiilor de credit se conduce în partidă dublă și trebuie să asigure:
înregistrarea cronologică și sitematică a tuturor operațiunilor patrimoniale în funcție de natura lor, în mod simultan în debitul unor conturi și creditul altor conturi;
stabilirea totalului sumelor debitoare și creditoare precum și a soldului final al fiecărui cont;
întocmirea lunară a balanței de verificare care reflectă egalitatea în totalul sumelor debitoare și creditoare și totalul soldurilor debitoare și creditoare ale conturilor;
prezentarea situației patrimoniului și a rezultatelor obținute, respectiv a activelor și pasivelor prin bilanț, precum și a veniturilor, cheltuielilor și a beneficiilor sau pierderilor, prin contul de profit și pierdere.
2.1.2.Planul de conturi pentru instituțiile de credit
Acesta ține seama de cadrul general al planului de conturi pe economie și de specificul activității.
Pentru sectorul bancar au fost elaborate două planuri de activități, și anume:
planul de conturi al Băncii Naționale a României;
planul de conturi pentru societățile bancare.
Conturile sunt simbolizate în baza sistemului zecimal și sunt grupate astfel:
pe clase – corespund primei cifre din simbolul contului;
pe grupe – corespund primelor două cifre din simbolul contului;
pe conturi sintetice de gradul întâi – corespund primelor cifre din simbolul contului;
pe conturi sintetice de gradul doi – corespund primelor patru cifre din simbolul contului;
pe conturi sintetice de gradul trei – corespund celor cinci cifre din simbolul contului.
Conturile sintetice de gradul întâi nu sunt funcționale, fiind dezvoltate în conturi sintetice de gradul doi, iar unele din acestea sunt dezvoltate în conturi sintetice de gradul trei.
Planul de conturi pentru societățile bancare cuprinde următoarele clase de conturi:
Clasa 1 – „Operațiuni de trezorerie și operațiuni interbancare”
Clasa 2 – „Operațiuni cu clientela”
Clasa 3 – „Operațiuni cu titluri și operațiuni diverse”
Clasa 4 – „Active imobilizate”
Clasa 5 – „Capitaluri proprii, asimilate și provizioane”
Clasa 6 – „Cheltuieli”
Clasa 7 – „Venituri”
Clasa 9 – „Operațiuni în afara bilanțului”
Clasa 1 – „Operațiuni de trezorerie și operațiuni interbancare” cuprinde, cu unele excepții conturile utilizate doar în contabilitatea centralei instituțiilor de credit. Dintre excepții amintim grupa 10 „Casa și alte valori” precum și contul 111„Cont curent la Banca Națională a României” care ține evidența disponibilităților, în numerar sau în contul curent deschis la Banca Centrală, atât la nivelul instituțiilor de credit cât și la nivelul structurilor operaționale ( sucursale, agenții).
Conturile utilizate exclusiv in contabilitatea centralelor instituțiilor de credit reflecta operații bancare ale acestora, în special de creditare a altor instituții de credit, centralele, având relații cu clientela, persoane fizice sau juridice.
Dobânzile aferente creditelor, denumite și dobânzi active, calculate și neajunse la scadență, sunt înregistrate în conturi denumite „creanțe atașate”.
Dobânzile aferente împrumuturilor, denumite și dobânzi pasive, calculate și neajunse la scadență, sunt înregistrate în conturi denumite „datorii atașate”.
Clasa 2 – „Operațiuni cu clientela” cuprinde conturile utilizate de unitățile operative ale instituțiilor de credit destinate reflectării operațiunilor bancare cu clientela privind:
creditele acordate clientelei;
operațiunile privind valorile primite sau date în pensiune;
operațiuni de încasari și plăți in conturile curente ale clientelei;
operațiuni prinvind depozitele clientelei.
De asemenea în această clasa sunt cuprinse conturi de creanțe atașate creditelor și de datorii atașate împrumuturilor.
Pentru creanțele neâncasate la scadență sunt prevăzute conturi de creanțe restante și îndoielnice precum și pentru reflectarea provizioanelor specifice de risc de credit și de risc de dobândă.
Clasa 3 – „Operațiuni cu titluri și operațiuni diverse” cuprinde conturi care reflecta două categorii de operațiuni:
operațiuni cu titluri;
operațiuni privind gestiundea internă a instituției de credit.
Conturile care reflectă operațiunile privind gestiunea internă a instituției de credit sunt sistematizate pentru reflectarea decontarilor intrabancare; a decontarilor cu personalul, cu bugetul; asigurarile sociale, bugetul statului, fondurile speciale și cu alți debitori și creditori diverși. De asemenea în această clasă sunt cuprinse conturile care reflecta existența și mișcarea stocurilor.
Clasa 4 – „Valori imobilizate” cuprinde conturile destinate reflectarii imobilizărilor aflate in patrimoniul instituțiilor de credit, a amortizărilor și a operațiunilor de leasing și locație.
În cadrul contabilității instituțiilor de credit imobilizările sunt grupate potrivit criteriilor generale în imobilizări financiare, necorporale, corporale, în curs, conturi pentru reflectarea operațiunilor de leasing, locație simplă și operațiuni asimilate.
Clasa 5 –„Capitaluri proprii, asimilate și provizioane” cuprinde conturi care reflecta operațiunile privind capitalurile proprii, subvenții și fonduri publice alocate, provizioane reglementate și pentru riscuri și cheltuileli.
În această clasă sunt cuprinse conturi pentru reflectarea rezultatului exercițiului, profit sau pierdere, rezultatul reportat și repartizarea profitului.
Clasa 6 – „Cheltuieli” cuprinde conturi care reflectă cheltuieli efectuate de instituțiile de credit. Aceste conturi sunt structurate astfel încât să asigure înregistrarea în contabilitatea instituțiilor de credit a cheltuielilor, în funcție de specificul din acest domeniu de activitate. Ponderea covârșitoare în cadrul cheltuielilor instituțiilor de credit o reprezintă dobânzile aferente împrumuturilor contractate și a depozitelor atrase. Pentru fiecare tip de împrumut sau depozit este rezervat câte un cont de cheltuileli cu dobânzile.
Clasa 7 – „Venituri” cuprinde conturi care reflectă veniturile obținute de instituțiile de credit, prin desfășurarea activității specifice lor.
În cadrul veniturilor bancare ponderea cea mai mare o au veniturile din dobânzi. Pentru reflectarea acestora sunt prevazute conturi pentru „tipuri” de dobânzi respectiv: dobânzi la disponibilitățile aflate la Banca Națională a României, dobânzi la depozitele constituite la alte bănci; dobânzi la valorile primite în pensiune; dobânzi la operațiunile de cont, asimilate și alte creanțe; dobânzi la creditele acordate clientelei financiare și nefinanciare, alte dobânzi.
Clasa 9 – „Operațiuni în afara bilanțului”. Aceste conturi nu necesită reflectarea în partidă dublă, dar pentru uniformitate metodologică au fost stabilite reguli ca și pentru conturile patrimoniale în partida dublă, utilizându-se în acest scop contul bifuncțional 999„Contrapartida”.
Sunt prevăzute conturi pentru reflectarea angajamentelor de finanțare și de garanție; angajamentelor privind titlurile; operațiunilor în devize; angajamentelor diverse; creanțelor scoase din activ etc.
2.2. Contabilitatea creditelor
Creditele reprezintă creanțe deținute de bancă asupra clientelei, creanțe ce au apărut
din necesitatea satisfacerii nevoilor de finanțare ale persoanelor fizice și întreprinderilor. În economiile moderne creditul joacă un rol foarte important. El facilitează schimburile, stimulează producția, susține creșterea economică și are un rol și în creația monetară.
Operațiunea de creditare reprezintă actul prin care instituția de credit pune la dispoziție sau se obligă să pună la dispoziție clienților, fondurile solicitate sau își ia un angajament prin semnătură, de natura avalului cauțiunii sau garanției, în favoarea acestora.
Figura nr. 2.1.
Ponderea creditelor de consum în totalul soldurilor de credite acordate populației
Din operațiunile de creditare a clientelei, care reprezintă cele mai importante plasamente pe care le efectuează instituțiile de credit, acestea obțin venituri importante din dobânzi și comisioane.
2.2.1. Tipologia creditelor acordate de instituțiile de credit
Creditele pot fi clasificate după mai multe criterii, după cum urmează:
în funcție de durata acordării:
– pe termen scurt (pană la un an);
– pe termen mediu (de la 1 an la 5 ani);
– pe termen lung (peste 5 ani).
în funcție de natura activităților desfășurate de clienți beneficiari:
– credite acordate clientelei nefinanciare;
– credite acordate clientelei financiare.
în funcție de destinație sau scopul pentru care a fost acordat:
– credite comerciale;
– credite de trezorerie;
– credite de consum și vânzări în rate;
– credite pentru finanțarea operațiunilor de comerț exterior;
– credite pentru finanțarea stocurilor și pentru echipamente;
– credite pentru investiții imobiliare;
– alte credite acordate clientelei.
în funcție de forma sub care se acordă:
– avansuri în cont (cont curent autorizat să aibă sold debitor);
– credite acordate sub formă de lichidități;
– credite de plăți;
– cesiune de creanță.
în funcție de măsurile asiguratorii luate:
– credite cu garanție;
– credite fără garanție sau credite în alb
dupa situația economică și financiară a debitorului:
credite performante;
credite in observație;
credite substandard;
credite incerte;
credite cu risc major.
În conformitate cu prevederile O.U.G. nr.99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului (aprobată și modificată prin prevederile Legii nr.227/2007), băncile comerciale din România, persoane juridice române și sucursalele băncilor străine, acordă clienților credite în lei și valută atât persoanelor juridice (agenți economici), cât și persoanelor fizice solicitante.
Principalele categorii de credite acordate de bănci persoanelor fizice sunt:
1. Credite pe termen scurt:
a) pentru populație:
credite de trezorerie – punte (în lei) – acordate unui client, proprietar legal al unei locuințe, care solicită o finanțare temporară în scopul achiziționării altei proprietăți imobiliare, vânzând apoi locuința deținută anterior;
credite de trezorerie pentru plata unor tratamente medicale și a unor forme de școlarizare (în lei);
credite de trezorerie, nenominalizate (în lei) – maxim 6 salarii sau pensii nete lunare;
credite pentru petrecerea de sejur în străinătate (în valută);
credite pentru participarea la simpozioane și conferințe în străinătate (în valută);
credite pentru cumpărarea de produse tehnico-medicale pentru uz personal (în valută).
b) pentru persoane fizice autorizate:
– credite pentru achiziționarea de materii prime, materiale și mărfuri (în lei).
2. Credite pe termen mediu și lung:
pentru populație:
credite pentru cumpărarea de bunuri de echipament menajer (în lei);
credite pentru cumpărarea de materiale de construcții, obiecte și instalații sanitare (în lei);
credite pentru cumpărarea de autoturisme, motociclete și bărci cu motor noi;
credite pentru cumpărarea sau construirea de locuințe și/sau pentru cumpărarea de terenuri în intravilan (în lei);
credite ipotecare (în lei);
credite pentru amenajări și reparații de locuințe (în lei);
credite pentru plata unor forme de școlarizare în străinătate (în valută);
credite pentru plata unor tratamente medicale în străinătate (în valută);
credite pentru achiziționarea din import a unor bunuri de folosință îndelungată (în valută).
pentru persoane fizice autorizate:
credite pentru achiziționarea de inventar agricol mecanic (în lei);
credite pentru procurarea de animale de producție și reproducție, plantații pomicole și viticole (în lei);
credite pentru realizarea de investiții – autovehicule, spații, utilaje (în lei);
credite pentru achiziționarea din import de utilaje de strictă specialitate (în valută)
2.2.2. Contabilitatea creditelor acordate clientelei
Contabilitatea creditelor acordate clientelei, în funcție de scopul sau destinația pentru care au fost acordate se ține cu ajutorul urmatoarelor conturi:
202 „Credite de trezorerie”, asigură evidența creditelor acordate clientelei în general pe termen scurt, destinate asigurării nevoilor de trezorerie ale clientelei, persoane juridice și fizice, care completează sau înlocuiesc alte tipuri de finanțare mai speciale (utilizări din deschideri de credite permanente, credite pe bază de linii globale de exploatare, diferențe de rambursat legate de utilizarea cardurilor și alte credite de trezorerie).
Contul 202 „Credite de trezorerie” este dezvoltat în conturi sintetice de gradul al doilea pentru reflectarea creditelor acordate și a dobânzilor aferente,după cum urmează:
2021 „Credite de trezorerie”
2027 „Creanțe atașate”
20271„Creanțe atașate”
20272„Sume de amortizat”
La rândul său contul 2021 „Credite de trezorerie” este dezvoltat în conturi sintetice de gradul al treilea, pe tipuri de credite, după cum urmează:
20211 –„ Utilizări din deschideri de credite permanente”
20212 – „Credit global de exploatare”
20213 – „Diferențe de rambursat legate de utilizarea cardurilor”
20219 – „Alte credite de trezorerie”
203 „Credite de consum și vânzări în rate”, asigură evidența creditelor acordate clientelei după cum urmează:
creditele de consum sunt credite acordate persoanelor fizice, în vederea satisfacerii nevoilor personale ale solicitantului și familiei precum și pentru achiziționarea de bunuri, altele decât cele care reprezintă investiții imobiliare;
vânzările în rate reprezintă creditele acordate persoanelor juridice, destinate finanțării vânzării de bunuri în rate și care se rambursează prin vărsăminte periodice, cel mai adesea lunare sau trimestrial.
Contul 203 „Credite de consum și vânzări în rate” este dezvoltat în conturi sintetice de gradul al doilea pentru reflectarea creditelor acordate și a dobânzilor aferente,după cum urmează:
2031 „Credite de consum”
2032”Vânzări în rate”
2037 „Creanțe atașate și sume de amortizat”
20371„Creanțe atașate”
20372„Sume de amortizat”
La rândul său contul 2031 „Credite de consum” este dezvoltat în conturi sintetice de gradul al treilea după cum urmează:
20311”Credite de consum pentru nevoi personale”
20312”Credite de consum pentru achiziționarea de bunuri”
204„Credite pentru finanțarea operațiunilor de comerț exterior” este dezvoltat în conturi sintetice de gradul al doilea, pentru reflectarea creanțelor din credite și dobânzi dupa cum urmează:
2041„Credite pentru import”
2042„Credite pentru export”
2047„Creanțe atașate și sume de amortizat”
20471„Creanțe atașate”
20472„Sume de amortizat”
205„Credite pentru finanțarea stocurilor și pentru echipamente”, asigură evidența creditelor acordate clientelei , după cum urmează:
creditele pentru finanțarea stocurilor reprezintă creditele acordate clientelei pentru finanțarea operațiunilor având un caracter ciclic ( credite de campanie, de stocare de cereale, warante agricole, industriale, hoteliere, petroliere etc.);
creditele pentru echipament reprezintă creditele acordate , de regulă pe termen mediu sau lung, pentru finanțarea investițiilor productive efectuate de clienți (cumpărări de materiale, achiziții, construcții sau amenajări de imobilizări corporale de uz profesional, cu excepția investițiilor imobiliare, achiziții de imobilizări necorporale etc.). În această categorie se cuprind și creditele acordate agricultorilor pentru investiții productive, inclusiv creditele cu dobândă subvenționată de stat.
Contul 205„Credite pentru finanțarea stocurilor și pentru echipamente” este dezvoltat în conturi sintetice de gradul al doilea, pentru reflectarea creanțelor din credite și dobânzi, după cum urmează:
2051„Credite pentru finanțarea stocurilor”
2052„Credite pentru echipamente”
2057„Creanțe atașate și sume de amortizat”
20571„Creanțe atașate„
20572„Sume de amortizat”
206” Credite pentru investiții imobiliare” ține evidența creditelor acordate clientelei, destinate investițiilor imobiliare care au ca obiect:
dobândirea sau menținerea drepturilor de proprietate asupra unui teren sau a unei construcții, realizate sau care urmează să se realizeze;
amenajarea, reabilitarea, modernizarea, consolidarea sau extinderea unei construcții;
viabilizarea unui teren.
Contul 206”Credite pentru investiții imobiliare” este dezvoltat în conturi sintetice de gradul al doilea , pentru reflectarea creanțelor din credite și dobânzi, după cum urmează:
2061”Credite pentru investiții imobiliare”
2067”Creanțe atașate și sume de amortizat”
20671„Creanțe atașate”
20672„Sume de amortizat”
De asemenea, contul 2061”Credite pentru investiții imobiliare” este dezvoltat în conturi sintetice de gradul al treilea, pe tipuri de credite , după cum urmează:
20611”Credite ipotecare”
20619”Alte credite pentru investiții imobiliare”
209 „Alte credite acordate clientelei” ține evidența unor credite, de regulă pe termen mediu și lung, care nu pot fi încadrate în categoriile de credite anterioare.
De asemenea și acest cont este dezvoltat în conturi sintetice de gradul al doilea:
2091 „Alte credite acordate clientelei”
2097 „Creanțe atașate și sume de amortizat”
20971„Creanțe atașate”
20972„Sume de amortizat”
Conturile prezentate sunt conturi de activ în debit înregistrându-se creditele acordate iar în credit rambursarea acestora, trecerea în categoria creanțelor restante sau îndoielnice pentru cele nerambursate la scadență sau acoperirea pierderilor din credite cu sume utilizate din rezerva generală pentru riscul de credit.
În debitul conturilor de creanțe atașate se înregistrează dobânzile aferente creditor, calculate și neajunse la scadență, iar credit dobânzile încasate, dobânzile trecute în categoria creanțelor restante sau îndoielnice, acoperirea pierderilor din dobânzi cu sume utilizate din rezerva generală pentru riscul de credit.
Operațiuni economice cu privire la creditele acordate clientelei și reflectarea lor în contabilitate:
înregistrarea angajamentelor de acordate a creditelor:
903 „Angajamente în favoarea = 999 „Contrapartida”
clientelei”
-acordarea de credite clientelei, pe tipuri de credite:
% = 2511 „Conturi curente”
2021 „Credite de trezorerie”
2031 „Credite de consum”
2032”Vânzări în rate”
2041”Credite pentru import”
2042”Credite pentru export”
2051”Credite pentru finanțarea stocurilor”
2052”Credite pentru echipamente”
2061”Credite pentru investiții imobiliare”
2091 „Alte credite acordate clientelei”
și concomitent:
999”Contrapartida” = 903 „Angajamente în favoarea
clientelei”
Pentru creditele de trezorerie, consum și pentru investiții imobiliare, pentru reflectarea, pe tipuri și destinații, a creditelor acordate se utilizează conturi sintetice de gradul al treilea.
În funcție de modul de acordare a lichidităților, debitarea acestor conturi se poate face în corespondență cu următoarele conturi:
1111 „Cont curent la Banca Națională a României”
121 „Conturi de corespondent la instituții de credit (nostro)”
122 „Conturi de corespondent ale instituțiilor de credit (loro)”
– calcularea și înregistrarea dobânzilor aferente creditelor acordate clientelei, pe tipuri de credite:
20271 „Creanțe atașate” = 70213 „Dobânzi de la creditele de
trezorerie”
20371 „Creanțe atașate” = 70214 „Dobânzi de la creditele de consum
și vânzări în rate”
20471 „Creanțe atașate” = 70215 „Dobânzi de la creditele pentru
finanțarea operațiunilor de comerț exterior”
20571”Creanțe atașate” = 70216 „Dobânzi de la creditele pentru
finanțarea stocurilor și pentru echipamente”
20671„Creanțe atașate” = 70217„Dobânzi de la alte credite pentru
investiții imobiliare”
20971„Creanțe atașate” = 70218„Dobânzi de la alte credite acordate
clientelei”
-rambursarea creditelor și încasarea dobânzilor, plățile efectuându-se din conturile curente ale clientelei:
2511 „Conturi curente” = %
2021 „Credite de trezorerie”
2031 „Credite de consum”
2032”Vânzări în rate”
2041”Credite pentru import”
2042”Credite pentru export”
2051”Credite pentru finanțarea stocurilor”
2052”Credite pentru echipamente”
2061”Credite pentru investiții imobiliare”
2091 „Alte credite acordate clientelei”
2027 „Creanțe atașate”
2037 „Creanțe atașate”
2047 „Creanțe atașate”
2057 „Creanțe atașate”
2067 „Creanțe atașate”
2097 „Creanțe atașate”
– comisioane percepute de bancă pentru operațiunile de creditare:
2511 „Conturi curente” = 7029 „Comisioane”
– trecerea în categoria creanțelor restante a creditelor nerambursabile la scadență:
2811 „Creanțe restante” = %
2021”Credite de trezorerie”
2031 „Credite de consum”
2032”Vânzări în rate”
2041”Credite pentru import”
2042”Credite pentru export”
2051”Credite pentru finanțarea stocurilor”
2052”Credite pentru echipamente”
2061”Credite pentru investiții imobiliare”
2091 „Alte credite acordate clientelei”
– trecerea în categoria creanțelor restante a dobânzilor aferente creditelor acordate clientelei, neîncasate la scadență:
2811 „Creanțe restante nedepreciate”= %
20271 „Creanțe atașate”
20371 „Creanțe atașate”
20471 „Creanțe atașate” 20571 „Creanțe atașate”
20671 „Creanțe atașate”
20971 „Creanțe atașate”
– trecerea în categoria creanțelor depreciate a creditelor nerambursabile la scadență și trecute în litigiu:
2821 „Creanțe depreciate” = %
2021”Credite de trezorerie”
2031 „Credite de consum”
2032”Vânzări în rate”
2041”Credite pentru import”
2042”Credite pentru export”
2051”Credite pentru finanțarea stocurilor”
2052”Credite pentru echipamente”
2061”Credite pentru investiții imobiliare”
2091 „Alte credite acordate clientelei”
2.2.3. Contabilitatea creanțelor restante
Creditele și dobânzile aferente, nerambursate la scadență sunt trecute în categoria celor restante, depreciate sau nedepreciate.
Creanțele restante nedepreciate se constituie din creditele nerambursate la scadență precum și din dobânzile aferente neachitate, la care de regulă în funcție de numărul de zile de întârziere se calculează dobânzi penalizatoare.
Creanțele depreciate se constituie de asemenea din creditele și dobânzile nerambursate la termen, numărul de zile de întârziere fiind mai mare și care prezintă deci un grad de risc mai ridicat. În această situație de regulă, debitorul este acționat în justiție.
Pentru reflectarea în contabilitate a creanțelor restante se utilizează următoarele conturi :
281 “Creanțe restante nedepreciate”, reflectă creanțele restante provenite din credite nerambursate la termen, de către clientelă, dobânzile aferente precum și dobânzile penalizatoare. Se detaliază în următoarele conturi sintetice de gradul al doilea :
2811 “Creanțe restante nedepreciate”
2817 “Creanțe atașate și sume de amortizat”
28171 “Creanțe atașate”
28172 ”Sume de amortizat”
181 “Creanțe restante nedepreciate”, reflectă creanțele restante provenite din operațiuni interbancare.
Se detaliază în următoarele conturi sintetice de gradul al doilea :
1811 “Creanțe restante nedepreciate”
1817 “Creanțe atașate și sume de amortizat”
18171”Creanțe atașate”
18172”Sume de amortizat”
Sunt conturi de activ și se detaliază la rândul lor în analitice pe debitori.
Pentru reflectarea în contabilitate a creanțelor îndoielnice se utilizează următoarele conturi :
282 “Creanțe îndoielnice”, care reflectă creditele nerambursate și dobânzile aferente, și pentru care debitorul a fost acționat în justiție. Se detaliază în următoarele conturi de gradul al doilea :
2821 “Creanțe depreciate”
2827 “Creanțe atașate și sume de amortizat”
28271 “Creanțe atașate”
2827 ”Sume de amortizat”
182 “Creanțe depreciate” care reflectă creditele nerambursate și dobânzile aferente din operațiuni interbancare pentru care s-au inițiat precedurile de executare silită, detaliat la rândul său în conturi sintetice de gradul al doi și trei:
1821 “Creanțe depreciate”
1827 “Creanțe atașate și sume de amortizat”
18271”Creanțe atașate”
18272”Sume de amortizat”
Și aceste conturi de activ se detaliază în analitice, pe debitori .
Operațiuni economice și reflectarea în contabilitate :
trecerea în categoria creanțelor restante a unor credite acordate clientelei și nerambursate la scadență:
2811 “Creanțe restante nedepreciate” = %
2021 “Creanțe de trezorerie”
2031 “Credite de consum”
2041 – Credite pentru import
2042 – Credite pentru export
2051 – Credite pentru finanțarea
stocurilor
2052 – Credite pentru echipamente
2061 – Credite pentru investiții imobiliare
2091 “Alte credite acordate clientelei”
trecerea în categoria creanțelor în litigiu a creanțelor restante care prezintă dificultăți de recuperare:
2821 “Creanțe depreciate” = 2811 “Creanțe restante nedepreciate”
încasarea creanțelor restante sau depreciate:
% = 2811 “Creanțe restante nedepreciate”
2511 “Conturi curente” sau
1111 “Cont curent la BNR” 2821 “Creanțe depreciate”
trecerea în categoria creanțelor restante a dobânzilor aferente creditelor acordate clientelei și neîncasate la scadență:
2811 “Creanțe restante nedepreciate” = %
20271 “Creanțe atașate”
20371 “Creanțe atașate”
20471 “Creanțe atașate”
20571 “Creanțe atașate”
20671 “Creanțe atașate”
20971 “Creanțe atașate”
trecerea în categoria creanțelor restante a unui credit la termen acordat unei instituții de credit:
1811 “Creanțe restante nedepreciate” = 1412 “Credite la termen acordate instituțiilor de credit”
încasarea creditului la termen trecut în categoria creanțelor restante:
1111 „Cont curent la = 1811„Creanțe restante nedepreciate”
Banca Naționala a României”
trecerea în categoria creanțelor depreciate, după începerea procedurilor de executare silită:
1821„Creanțe depreciate” = 1811„Creanțe restante nedepreciate”
Economia Romaniei crește continuu de trei ani, însă această evoluție nu a determinat și o inversare a trendului de creștere a restanțelor la bănci, semn că expansiunea economică nu a produs înca efecte semnificative nici în rândul populației, nici în rândul companiilor.
Economia României crește continuu de trei ani, însă această evoluție nu a determinat și o inversare a trendului de creștere a restanțelor la bănci, semn că expansiunea economică nu a produs înca efecte semnificative nici în rândul populației, nici în rândul companiilor.
Potrivit datelor BNR publicate în 2014, soldul restanțelor la bănci înregistrate de persoanele fizice și juridice la sfarșitul lunii noiembrie 2013 a ajuns la 34 miliarde lei, în creștere cu 5,4 miliarde lei față de sfarșitul anului trecut. Pentru comparație, în primele 11 luni din 2012, restanțele la bănci au crescut cu 7,3 miliarde lei, iar in primele 11 luni din 2011, cu 5,7 miliarde lei.
În ce privește ponderea restanțelor în soldul total de credite, aceasta a ajuns la 15,4%: 15,84% pe segmentul creditelor în lei, respectiv 15,11% pe segmentul creditelor în valută:
Figura nr. 2.2.
Ponderea creditelor restante în totalul soldului de credite
În cazul populației, soldul restanțelor a crescut cu 1,85 mld. lei
Figura nr. 2.3.
Evoluția soldului restanțelor la bănci, Milioane lei
În octombrie 2013, ponderea restanțelor în totalul soldului de credite a ajuns la 17,8% pe segmentul persoanelor juridice, si la 11% pe segmentul persoanelor fizice, in creștere de la 14,2%, respectiv 9,1% în decembrie 2012.
Figura nr. 2.4.
Ponderea restanțelor în soldul de credite
Economia va continua să crească și în 2014, dar nu prea e posibil că soldul restanțelor la bănci va intra pe un trend de scadere mai devreme de 2015.
2.3. Etapele procesului de obținere a creditului pentru persoanele fizice
În cazul persoanelor fizice, prin metoda credit-scoring se analizează clientul în primul rând dupa veniturile și cheltuielile sale, dar și după o serie de criterii subiective:
condițiile de locuit
profesia și locul de muncă
starea civilă
numarul de copii, etc.
Dobânda încasată de bancă depinde în mod direct de marimea capitalului dat cu împrumut, de nivelul ratei dobâzii și de perioada creditării. Ea poate sa fie simplă sau compusă.
În practică există mai multe metode de rambursare a creditelor. Întocmirea unui grafic de rambursare (scadențar Anexa nr) presupune cunoașterea unei terminologii specifice.
Rata de principal – partea din capitalul împrumutat care se rambursează în fiecare perioadă.
Anuitate – suma de bani rambursată în fiecare perioadă. Această sumă conține atât principalul cât și dobânda aferentă perioadei.
Valoare rămasă de rambursat – Partea de capital rămasă de rambursat. Este egală cu diferența dintre valoarea rămasă de rambursat în perioada precedentă și rata de principal curentă.
Rambursarea creditelor se poate face prin trei modalități:
Rambursare in rate egale – presupune ca marimea ratei să fie constantă pe toată perioada de derulare a creditului. Pe masura rambursării dobânda plătită va fi din ce în ce mai mică.
Rambursare prin anuitați constante – face ca suma plătită băncii (rata + dobânda) să nu se modifice pe toată perioada de rambursare.
În primul rând este necesară deducerea unei formule analitice pentru calculul
anuității:
de unde : sau iar
și deci:
Dar sau
deci
unde:
A – anuitatea
Dt – dobânda la momentul t;
Rt – rata de principal la momentul;
VRt – valoarea rămasă de rambursat la momentul t;
r – rata dobânzii din contract;
n – numărul de ani. (2.1)
Observație: Dacă dobânda se plătește lunar formula devine:
unde:
A – anuitatea
r – rata dobânzii din contract
n – numărul de ani.
(2.2)
Rambursare totală la scadență sau “in fine” – când creditul se rambursează la final iar dobânda se platește periodic.
Garanțiile utilizate la creditare pot fi de bază sau complementare, reale sau personale. La garantare se are în vedere denumirea clară a garanției, anul de fabricație sau de construcție, valoarea contabilă, valoarea estimată de bancă, valoarea asigurată și data la care asigurarea expiră. Pot constituii garanție pentru credit:
depozitul bancar
garanția bancară
gajul fara deposedare
gajul cu deposedare
ipoteca
cesiunea de creanțe
În urma analizei debitorului, daca se consieră că acesta indeplinește condițiile de creditare, se negociază caracteristicile creditării referitoare la volumul creditului, termenul și modalitatea de rambursare, marimea ratelor, dobânda, garanțiile, după care Comitetul de risc și credit și Comitetul de Direcție urmează să aprobe creditul. În acest caz, convenția de credit reprezintă actul prin care parțile se angajează să respecte condițiile negociate.
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA CREDITELOR PERSOANELOR FIZICE LA ALPHA BANK ROMÂNIA
3.1. Alpha Bank România
În 1994, unul dintre cele mai importante grupuri financiare private elene – Alpha Bank Group, impreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și firmele elene Bauxite AEM Parnassos, Papastratos ABES și Greek Bottling Company (3E), puneau bazele Alpha Bank în România, sub denumirea de Banca București. Era prima investiție bancară străina intr-un mediu economic necristalizat, marcat de evoluții imprevizibile și de momente de declin economic. Pe acest fond, Grupul Alpha Bank venea cu experiența a peste 115 ani de servicii bancare și abilitatea de a gândi strategii noi, capabile sa funcționeze chiar și in momente dificile. La inceputul anului 2000, Banca București a fost redenumită Alpha Bank România pentru a sublinia apartenența la Grup, iar în anul 2005 Alpha Bank AE devine acționar majoritar. Avand în prezent peste 2500 de angajați, banca ofera o gamă largă de servicii și produse financiar-bancare, atât pentru persoane fizice cât și pentru sectorul corporate, printr-o rețea echilibrată de unități, situate în București și orașele mari din țară.
ALPHA BANK ROMÂNIA a înregistrat o dezvoltare puternică și performanțe foarte bune. Succesul se datorează în principal avantajelor competitive, dintre care se evidențiază doar câteva:
acționari puternici și implicați
capital puternic și un brand cu reputație internațională
inovație și creativitate
eficiență operațională
echipă de calitate
produse variate și flexibile ce se adresează atât persoanelor fizice cât și companiilor mici, mijlocii sau corporațiilor
un foarte bun Customer Service (răspuns rapid, flexibilitate, politețe)
Logo-ul iși are originea în istoria antică a Greciei, așa cum reiese de pe reversul unei medalii din insula Aegina, datând din 485 î.Ch.. Culorile sale, bleumarin și alb-pur, sunt de fapt culorile Greciei.
3.2.Studiu privind creditele oferite persoanelor fizice
Necesitatea dezvoltării activităților economice presupune un efort financiar suplimentar. Satisdacerea nevoilor de resurse financiare suplimentare se realizează prin atragerea capitalurilor disponibile pe piață, respectiv prin apelul la creditele bancare, la emisiunile de obligațiuni, la creditele contractate de la organisme financiare internaționale. Prin urmare , un studiu prinvind creditele oferite persoanelor fizice scoate în evidență toate etapele procesului de acordare.
3.2.1. Considerații generale
Dobânda – Dobânda practicată de Bancă poate fi fixă sau variabilă. Dobânda fixă – poate fi fixă pe toată perioada de creditare sau doar pe o anumită perioadă din durata creditului. Perioada de dobândă fixă, precum și cuantumul acesteia sunt menționate în Condițiile Speciale.
Dobânda, reprezentând o rată procentuală anuală, se calculează după urmatoarea formulă:
(3.3)
Dobânda variabilă – pentru creditul pus la dispoziție ( după expirarea de dobândă fixă din Condițiile Speciale rezultă că pe o anumită perioadă din durata creditului dobânda este fixă), Împrumutatul va plati Băncii o dobândă variabilă pe toată perioada de creditare, compusă din Dobânda de Referință plus Marja fixă. Rata Dobânzii de Referință aplicabilă creditului și cuantumul marjei sunt menționate în Condițiile Speciale la prezentul contract.
Dobânda, reprezentând o rată procentuală anuală, se calculează după urmatoarea formulă:
(3.4)
EURIBOR (European Intrebank Offered Rate) – Dobânda de referință pentru creditele acordate in EUR reprezintă rata dobânzii minime sau de bază comunicată de Banca Centrală Europeană pentru creditele acordate în euro de către o bancă de prim rang unei alte bănci de prim rang (fixată la ora 11 a.m., ora Bruxelles-ului), sursă Băncii fiind www.euribor.org. Indicele EURIBOR utilizat de ALPHA BANK ROMÂNIA SA pentru determinarea ratei dobânzii de referință, aferentă creditelor în EUR, va fi EURIBOR 3 luni, denumit „EURIBOR 3M”.
Rata dobânzii de referință se va actualiza de către Bancă, la 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie, respectiv 1octombrie, și se va determina în baza cotației EUROBOR 3M valabilă în ultima zi lucrătoare a lunii decembrie, martie, iunie, respectiv septembrie. Cotația EUROBOR 3M valabilă în ultima zi lucrătoare a lunii decembrie, martie, iunie, respectiv septembrie este cotația comunicată de Banca Centrală Europeană cu două zile înainte.
Dobânda de referință valabilă începând cu data semnării contractului de credit și până la prima actualizare este cotația EUROBOR 3M valabilă în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare celei în care a fost semnat contractul.
ROBOR – Dobânda de referință pentru creditele acordate în RON – reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele în lei. Aceasta se stabilește zilnic de Banca Națională a României, ca medie aritmetică a cotațiilor practice de 10 bănci selectate de banca centrală. Indicele ROBOR utilizat de ALPHA BANK ROMÂNIA SA pentru determinarea ratei dobânzii de referință , aferentă creditelor în lei, va fi ROBOR 3 luni, denumit „ROBOR 3M”.
Dobânda de referință se va actualiza de către bancă, la 1 ianuarie, 1 aprilie, 1 iulie, respectiv 1 octombrie, și se va determina în baza cotației ROBOR 3M valabilă în ultima zi lucrătoare a lunii decembrie, martie, iunie, respectiv septembrie. Cotația ROBOR 3M valabilă în ultima zi lucrătoare a lunii decembrie, martie, iunie, respectiv septembrie este cotația comunicată de Banca Națională a României cu o zi înainte.
Dobânda de referință valabilă începând cu data semnării contractului de credit și până la prima actualizare este cotația ROBOR 3M valabilă în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare celei în care a fost semnat prezentul contract.
Comision lunar de administrare credit – se percepe pentru monitorizarea/ înregistrarea/efectuarea de operațiuni de către bancă în scopul utilizării/rambursării creditului. Se aplică lunar, la soldul creditului rămas de rambursat și se adaugă la rata lunară.
Comision de analiză dosar – este perceput pentru analiza dosarului de credit și aprobarea facilității. Comisionul de analiză dosar trebuie platit de către client la momentul semnării prezentului contract. La solicitarea clientului, banca poate reține contravaloarea acestui comision din valoarea facilității.
Costul total al creditului include: dobânda platibilă de către client pe întreaga perioadă de creditare, luând în considerare rata dobânzii ăn vigoare la momentul semnării prezentului contract de credit, comisionul de analiză dosar, comisionul lunar de administrare credit plătibil de către împrumutat pe întreaga perioadă de creditare/ comisionul de administrare cont curent, cheltuieli legate de evaluarea garanțiilor și comisionul de utilizare al mijlocului de plată utilizat pentru transferarea sumei creditului în contul curent deschis în evidențele Alpha Bank.
Totodată, banca va include în costul total al creditului costurile cu asigurarea imobilului(lor) adus(e) în garanție, în măsura în care acestea sunt cunoscute de către bancă sau sunt comunicate de către client, acestea dispunând de libertate în privința alegerii furnizorilor prestator al serviciilor menționate mai sus.
În costul total al creditului sunt incluse numai cheltuielile/costurile aplicabile tipului de credit contractat de către client, în conformitate cu condițiile speciale și nu sunt incluse cheltuielile/ costurile care nu sunt conoscute și administrate de către bancă la momentul semnării contractului, respectiv, dar fără a se limita la acestea:
cheltuielile ocazionate cu constituirea și publicitatea garanțiilor.
Cuantumul costului total al creditului la data acordării creditului este prevăzut în condițiile speciale.
Valoarea totală platibilă decătreclient – reprezintă suma dintre valoarea totală a creditului și costul total al creditului. Valoarea totală platibilă de către client este prevăzută in condițiile speciale.
Comision unic – este perceput de către bancă pentru servicii prestate la cererea scrisă a clientului, de tipul modificării perioadei creditului, cu excepția cazului în care perioada se modifică ca urmare a rambursării anticipate, conversiei valutei creditului, schimbare codebitor. Comisionul este perceput la fiecare solicitare a clientului pentru prestarea respectivului serviciu. Valoarea comisionului unic este prevăzută în condițiile speciale. Prestarea serviciului solicitat este la liberă și unică apreciere a băncii. Cererea scrisă a clientului în forma aprobată de bancă va constitui act adițional la contractul de credit. Comisionul unic nu se percepe în cazul în care clientul solicită modificarea datei de scadență a ratelor și/ sau schimbarea garanțiilor, în condițiile în care clientul plătește tpate costurile aferente constituirii și evaluării noilor garanții.
Dobânda anuală efectivă DAE – reprezintă costul total al creditului pentru client, exprimat ca procent anual din valoarea totală a creditului.
DAE se calculează în momentul încheierii contractului de credit și poate varia în funcție de modificarea ratei dobânzii și/sau a celorlalte costuri care se pot modifica ulterior acordării creditului, conform prevederilor prezentului contract și legii.
Ipotezele luate în considerare la calculul DAE sunt :
prezentul contract rămâne valabil pe toată durata de credit
creditul se utilizează integral într-o singură transă
clientul îndeplinește obligațiile asumate la termenele și în condițiile stipulate în contract
rata dobânzii și celelalte costuri vor rămâne fixe în raport cu nevelul valabil la momentul semnării prezentului contract aplicându-se pe toată durata creditului.
3.2.2. Tipuri de credit oferite de Alpha Bank
Creditele oferite de Alpha Bank România clienților săi persoane fizice sunt:
Credite de investiții imobiliare „Credite pentru locuință și teren” având ca destinație dobândirea ori menținerea drepturilor de proprietate asupra unui teren și/sau construcții, realizate ori care urmează să se realizeze, precum și în scopul reabilitării, modernizării, consolidării sau extinderii unei construcții sau în scopul rambursării unui credit pentru investiții imobiliare contractat de la o altă instituție financiară.
Creditul „Alpha Housing” în lei acordat prin Programul Prima Casa oferă posibilitatea de a achiziționa o locuință finalizată (inclusiv o locuință construită prin programele ANL):
pe o perioadă de creditare cuprinsă între 10 și 30 de ani;
cu un avans minim de doar 5% din prețul locuinței;
valoarea creditului poate ajunge pâna la maxim 66.500 euro echivalent în lei;
fără comision de analiză dosar sau comision de administrare credit.
Condiții de acordare a creditului:
cetațean român, rezident, și la data solicitării creditului să nu dețină în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul/soția nicio locuință, indiferent de modul și de momentul în care a fost dobândită, fie să dețină in proprietate exclusivă sau împreună cu soțul/soția cel mult o locuință, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafață utilă mai mică de 50 m2;
salariat cu minimum 6 luni vechime la actualul loc de muncă și cel putin un an vechime totală neîntreruptă în muncă sau să practice o profesie liberală de cel puțin un an;
imobilul achiziționat trebuie să fie încadrat în clasa energetică A, B sau C conform certificatului de eficiență energetică;
pentru a fi protejat este nevoie să se asigure locuința achiziționată împotriva oricarui risc, iar polița de asigurare va fi cesionată în favoarea Statului Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice și in favoarea Alpha Bank România.
garanții:
ipotecă legală de rang I în favoarea Statului Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice și în favoarea Alpha Bank România; interdicția de înstrăinare timp de 5 ani de la data dobândirii și grevare cu alte sarcini pe toată perioada de creditare asupra imobilului achiziționat prin credit;
depozit colateral valabil pe toată perioada creditului pentru o valoare egală cu primele 3 rate de dobândă;
ipotecă pe contul curent deschis la ALPHA BANK ROMÂNIA.
„Alpha Housing Standard” oferă posibilitatea cumpărării, schimbării sau construirii unei locuințe , posibilitatea achiziționării unui teren sau reamenajării locuinței actuale.
Caracteristici:
Valoare finantată pâă la 100% din valoarea tranzacției, dar nu mai mult de
85% din valoarea de piată a imobilului adus in garanție pentru creditele în lei sau 75% din valoarea de piată a imobilului adus in garanție pentru creditele in euro.
marja contractuală, fixă pe toata perioada de creditare;
perioada de creditare de până la 35 ani;
utilizare indici publici (EURIBOR 3M/ROBOR 3M) în stabilirea și actualizarea ratei dobânzii; evoluția ratei dobânzii va fi strict dependentă de evoluția acestora;
Condiții de acordare a creditului:
cetățean român, rezident fiscal cu cel putin 21 de ani la data solicitării creditului și maxim 65 sau 70 de ani la data ultimei scadențe a creditului;
salariat, cu minimum 6 luni vechime la actualul loc de muncă și cel puțin un an vechime totală neîntreruptă în muncă sau poate practica o profesie liberală de cel puțin un an;
este necesară evaluarea imobilului achiziționat/adus in garanție; evaluarea se va realiza de către Bancă;
pentru protejare este nevoie asigurarea locuinței achiziționate împotriva oricărui risc, iar polița de asigurare va fi cesionată în favoarea Alpha Bank România.
Creditul ipotecar de refinanțare „Alpha Housing Refinance” oferă posibilitatea de a refinanța in condiții mai avantajoase un credit existent de investiții imobiliare, contractat de la o altă instituție financiară. Coordonatele ofertei de credit:
credit până la 200.000 euro;
0 % avans;
0 % comision de analiză dosar;
0 % comision pentru transferul banilor în vederea lichidării creditului;
perioadă de creditare până la 35 ani.
Condițiile de acordare sunt la fel ca și în cazul acordării creditului Alpha Housing Standard. Creditul mai dispune și de un șir de beneficii suplimentare pentru cazuri aparte.
„Ansambluri rezidențiale” oferă posibilitatea achiziționării unei case în cadrul proiectelor rezidențiale. Coordonatele ofertei de credit ipotecar:
Valoare credit: 5.000 euro – 200.000 euro;
Valută credit: euro sau lei;
Perioadă de creditare: maxim 35 ani;
Garanții: ipotecă pe imobilul finanțat sau pe un alt imobil; ipotecă pe contul curent deschis în evidențele Alpha Bank; ipotecă pe drepturile izvorâte din polița de asigurare a imobilului;
Valoare finantată : pana la 100% din valoarea tranzacției, dar nu mai mult de 85% din valoarea de piață a imobilului adus in garanție pentru creditele în lei sau 75% din valoarea de piata a imobilului adus in garanție pentru creditele în euro.
Se utilizează indici publici (EURIBOR 3M/ROBOR 3M) în stabilirea și actualizarea ratei dobânzii. Evoluția ratei dobânzii va fi strict dependentă de evoluția acestora. Condițiile de acordare sunt la fel ca și în cazul acordării creditului Alpha Housing Standard. Creditul mai dispune și de un șir de beneficii suplimentare pentru cazuri aparte.
Având în vedere regimul juridic ce reglementează cadrul de acordare a creditelor de investiții imobiliare, acestea se împart în:
credite ipotecare acordate cu garantarea cu ipotecă cel puțin asupra imobilului care face obiectul investiției imobiliare pentru finanțarea căreia se acordă creditul. Se acordă pe un termen minim de 10 ani;
credite imobiliare acordate cu garantarea cu ipotecă asupra unui imobil deja existent în proprietate. Se acordă pe un termen minim de 5 ani;
În ambele cazuri banii sunt virați direct în contul dealer-ului.
Tabelul nr. 3.1
Caracteristicile generale ale creditelor Ipotecar și Imobiliar
Credite de consum se împart în:
„Alpha Rapid” – credite de consum pentru nevoi personale acordate în vederea satisfacerii nevoilor personale ale clientului, pentru care banca nu solicită documente justificative privind utilizarea creditului:
Alpha Rapid fără garanție imobiliară:
între 500 și 10.000 euro (sau echivalent în lei);
perioada de rambursare până la 60 luni (5 ani)
răspuns în 24 de ore de la momentul depunerii documentelor
se poate include în valoarea creditului comisionul de analiză a dosarului sau orice alte costuri( taxă de înregistrare în arhiva electronică etc).
Alpha Rapid cu garanție imobiliară:
între 5.001 și 150.000 euro (sau echivalent în lei);
perioada de rambursare până la 60 luni (5 ani)
aprobare financiară în 3 zile lucrătoare.
Alpha Rapid cu depozit colateral:
între 5.001 și 150.000 euro (sau echivalent în lei);
aprobare în 24 de ore;
nu este necesară analiza veniturilor;
Condiții de acordare:
Cetățean român rezident în Romania;
vârstă minimă 21 de ani, sau maximă – 70 de ani la data ultimei scadențe a creditului;
salariat cu minimum 6 luni la actualul loc de muncă și cel puțin 1 an vechime totală în muncă sau 12 luni vechime neîntreruptă la actualul loc de muncă; pensionar sau profesie liberală cu experiență de minim 1 an;
număr de telefon fix de la domiciliu și locul actual de muncă;
documente justificative privind veniturile, inclusiv și cele provenite din alte surse decât salariile (pensii, drepturi de autor, chirii, dividende, venituri din profesii liberale etc);
în cazul creditului Alpha Rapid fără ipotecă imobiliară în euro – fideiusor;
se accepta până la 2 codebitori;
în cazul creditului Alpha Rapid garantat cu depozit colateral este necesară constituirea unui depozit colateral pentru garantarea creditului, cu respectarea condițiilor impuse de bancă și nu trebuie să prezinți documente privind veniturile.
„Alpha Auto” – credite de consum pentru achiziție autoturism acordate în vederea achiziționării unui autovehicul (nou). Este necesară achitarea unei sume în avans – minim 15 %, și comisionul de examinare a dosarului nu poate fi achitat din credit. Suma efectivă a banilor se virează direct dealer-ului.
Condiții de acordare:
gradul de îndatorare poate ajunge pana la 50%, în funcție de nivelul venitului lunar net al familiei solicitantului;
cetățean român, rezident fiscal în România;
salariat cu minimum 6 luni la actualul loc de muncă și cel puțin 1 an vechime totală în muncă sau 12 luni vechime neîntreruptă la actualul loc de muncă, pensionar sau cu o profesie liberală cu o experiență de cel puțin 1 an;
documente justificative privind veniturile, inclusiv și cele provenite din alte surse decât salariile (pensii, drepturi de autor, chirii, dividende, venituri din profesii liberale etc);
contractul de garanție reală mobiliară (gaj) pe autovehicul, încheiat cu banca;
polița de asigurare "Full CASCO" va fi încheiată la o valoare cel puțin egală cu cea a creditului pentru autovehiculul achiziționat și cesionată în favoarea băncii.
pentru creditele mai mari de 15.000 euro pe lângă garanțiile solicitate este necesară și ipoteca pe un imobil;
se acceptă până la 2 codebitori.
„Alpha All in 1” – credite de consum pentru refinanțare acordate în vederea lichidării creditelor de consum contractate anterior:
fără garanție imobiliară:
între 500 și 10.000 euro (sau echivalent în lei)
perioada de rambursare până la 7 ani (refinanțare credite contractate înainte de 31.10.2011) sau pâna la 5 ani ( refinanțare credite contractate dupa 31.10.2011)
cu garanție imobiliară:
credit între 5.001 și 150.000 euro (sau echivalent în lei)
pe o perioadă de rambursare de maxim 25 ani (refinanțare credite contractate înainte de 31.10.2011) sau pe o perioadă de rambursare de maxim 5 ani ( refinanțare credite contractate dupa 31.10.2011) .
Condiții de acordare:
cetățean român, rezident în România cu vârstă de cel puțin 21 de ani și maxim 70 de ani la data ultimei scadențe a creditului;
salariat, cu minimum 6 luni la actualul loc de muncă și cel putin 1 an vechime totală în muncă sau 12 luni vechime neîntreruptă la actualul loc de muncă, pensionar sau cu profesie liberală cu o experiență de cel putin 1 an;
minim 1 an istoric de creditare și un istoric bun de plată;
furnizarea numerelor de telefon fix de la domiciliul sau reședintă și de la locul actual de muncă pentru a fi contactat;
în cazul refinanțării cu garanție ipotecară este necesar asigurarea imobilului ipotecat împotriva riscului de incendiu și cutremur și cesionarea poliței în favoarea Băncii; de asemenea, se solicită evaluarea imobilului adus în garanție (evaluarea se va realiza de către bancă);
pentru Alpha All in 1 fără garanție imobiliară în euro, daca se refinanțează credite acordate după data de 31.10.2011 trebuie un fideiusor;
se acceptă până la 2 codebitori.
Facilități de credit acordate prin intermediul cardurilor AlphaCard:
facilități de descoperit de cont acordate prin intermediul cardurilor de debit AlphaCard
facilități de credit acordate prin intermediul cardurilor de credit AlphaCard
3.3. Acordarea creditelor persoanelor fizice la Aplha Bank
3.3.1. Documente solicitate la acordarea facilității de credit
Lista documentelor solicitate la acordarea unei facilități de credit
Cerere Alpha Sarary persoane fizice sau cerere privind acordarea unei facilități de credit sau cerere acordare facilitate descoperit cont/card credit-angajați ABR- Original
Formular de identificare și actualizare date persoane fizice – Original
Cea mai recentă factură de telefon fix înregistrată pe adresa de domiciliu – Original
Documente de identitate:
persoane fizice rezidente: carte de identitate / buletin de identitate – Copie
persoane fizice nerezidente: pașaport, permis de ședere – Copie
Factură pro-formă (pentru credite auto) – Copie
Documente solicitate în cazul veniturilor din salarii și altele asimilate:
adeverință de venit individuală/colectivă – Original
adeverință de venit angajator precedent – Original
Documente solicitate în cazul veniturilor din chirii:
titlul de proprietate al imobilului închiriat – Copie
contractul de închiriere înregistrat la Adm. Financiară – Copie
declarația specială privind veniturile realizate – Copie
decizia de impunere privizorie pe anul în curs – Copie
dovada achitării impozitelor – Copie
Tabelul nr. 3.2
Lista documentelor necesare în cazul creditelor de refinanțare
Lista documentelor aferente imobilului ipotecat
Documentația necesară pentru aprobarea creditului:
actele de proprietate asupra imobilului care urmează a fi achiziționat/adus în garanție
documentația cadastrală imobil
încheierea de intabulare a dreptului de proprietate asupra imobilului
Documentația necesară pentru semnarea contractului de credit și de ipotecă
extras de Carte Funciară de Autentificare care să prezinte situația juridică a imobilului
certificat fiscal care atestă ca nu mai sunt impozite neachitate ale imobilului finanțat
adeverință eliberată de asociația de proprietari prin care se face dovada achitării la zi a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari
certificat de performanță energetică
Documentația necesară în vederea efectuării tragerilor din credit
încheierea de intabulare a ipotecii asupra imobilului finanțat/adus în garanție
extras de Carte Funciară din care să rezulte ipoteca de rang I în favoarea băncii.
3.3.2 Procedura de acordare a creditului și înregistrarea în contabilitate
În cazul dorinței de contractare a unui credit pentru nevoi personale de la Alpha Bank Romania, persoana se prezintă la bancă pentru a vedea ofertele. Este obligatoriu ca persoana solicitantă sa fie cetățean român cu buletin de identitate, cu loc de muncă și venituri în Romania.
La instituția de credit, se introduc datele persoanei în aplicațiile specializate, prin care se urmărește dacă suma cerută ca credit se încadrează în posibilitatea acordării, reieșind din informațiile despre venit. Pentru aceasta este nevoie de Adeverință de venit pe ultimile 3 luni și anexa de calcul al salariului de la locul de muncă. Dacă nu se încadrează, persoana solicitantă are de ales între a minimiza suma creditului până la posibilitatea încadrării în condiții sau anularea procedurii. Dacă se încadrează – se continuă procedura de analiză a actelor. Se completează CEREREA PRIVIND ACORDAREA UNEI FACILITĂȚI DE CREDIT ( credit, card de credit, facilitate de descoperit de cont). Este constituită din:
Informații de identificare solicitant
Credit
Facilitate de descoperit de cont ( nu e cazul)
Card de credit (nu e cazul)
Profil financiar
Declarații și acorduri
Anexa la cererea privind acordarea unei facilități de credit,
ANEXA NR.1 LA CEREREA PRIVIND ACORDAREA UNEI FACILITĂȚI DE CREDIT ( referitoare la fideiusor) ce se constituie din:
Informații de identificare codebitori/ fideiusori
Profil financiar
Declarații și acorduri,
FORMULAR DE IDENTIFICARE ȘI ACTUALIZARE DATE PERSOANE FIZICE (pentru persoana care solicită creditul și fideiusor) constituit din:
Informații de identificare
Adresă
Situația profesională
Modalitate de notificare
Relații speciale cu Alpha Bank Romania („Banca”) și relații de grup
Declarații și acorduri
Promovarea produselor și serviciilor băncii.
Informațiile sunt expediate către Departamentul de analiză din Centrala Băncii Alpha Bank România, unde are loc analiza lor, după care se aprobă sau nu. Există situații în care, pentru aprobare se pot solicita documente suplimentare. În cazul respingerii cererii, persoana care a solicitat creditul, primește înștiințare prin sms despre refuz. În cazul acceptării – se stabilește cu persoana care solicită creditul o zi disponibilă pentru semnarea contractului și încasarea efectivă a banilor.
Credit de consum pentru nevoi personale (dosar de credit în Anexa nr.1)
Pentru stingerea unor obligații aferente unor credite contractate anterior de la instituțiile de credit ca BRD, BCR, CETELEM și RAIFFEISEN, domnul Baxan Maxim în data de 20.05.2014 solicită un credit de consum pentru nevoi personale „All in 1” fără garanție imobiliară cu destinația „refinanțare” în valoare de 44600 lei (aproximativ 1000 euro) de la Alpha Bank Romania. Pentru aceasta banca îi solicită o adeverință de venit pe ultimile 3 luni și anexa de calcul al salariului de la locul de muncă ( salariul brut, fond șomaj, sănătate, CAS, impozit etc.). Ca urmare are loc introducerea datelor personale în aplicația specializată cu scopul verificării posibilității de acordare a creditului. Potrivit condițiilor de acordare la acest tip de credit, dacă se refinanțează credite acordate după data de 31.10.2011 trebuie de prezentat un fideiusor ( în cazul de față soția – Baxan Natalia) care de asemenea trebuie să prezinte adeverință de venit pe ultimile 3 luni și anexa de calcul al salariului de la locul de muncă. Se completează Cererea privind acordarea unei facilități de credit cu toate datele necesare, și se semnează de către dn. Baxan Maxim pe fiecare pagină. De asemenea în cerere mai este prezentată o persoană de contact – Popescu Ion, cu relație de prieten între Baxan Maxim – solicitant de credit.
Plus la cererea de acordare a creditului se completează și formularul de identificare și actualizare a datelor dn. Baxan Maxim, la fel semnată fiecare pagină.
Respectiv, de către dna. Baxan Natalia se completează Anexa nr.1 la cererea privind acordarea creditului, semnată pe fiecare pagină și Formularul de identificare și actualizare a datelor. Toate actele sunt verificate și expediate către departamentul de analiză din Centrala Băncii. În termen de 3 zile lucrătoare s-a obținut aprobarea financiară. Domnul Baxan Maxim a fost contactat telefonic și s-a stabilit în comun acord pentru 25.05.2014 data semnării contractului.
În data de 25.05.2014 dn. Baxan Maxim se prezină la bancă pentru semnarea contractului și pentru tragerea creditului.
O dată cu acordarea creditului în data de 25.05.2014 în contabilitatea băncii are loc înregistrarea operațiunilor aferente:
Se înregistrează acordarea creditului în valoare de 44600 lei
20311„Credite de consum” = 2511„Conturi curente pentru nevoi personale” 44600 lei
Se înregistrează încasarea lunară a dobânzii și a părții aferente creditului :
în numerar prin casieria intituției de credit:
101 „Casa” = % 1045,13 lei
20311„Credite de consum pentru 771,16 lei
nevoi perosonale”
2037„Creanțe atașate” 117.87 lei
156,10 lei
În felul următor vor fi înregistrate toate dobânzile și părțile aferente creditului la data scadentă 25 a fiecarei luni, nivelul dobânzii și a comisionului de administrare a creditului scăzând cu fiecare lună începând cu luna a 2-a iar nivelul părților aferente creditului majorându-se neuniform, ultima înregistrare fiind la data de 25.04.2019 ultima înregistrare fiind :
101 „Casa” = % 892,06 lei
20311„Credite de consum pentru 883,40 lei
nevoi perosonale”
2037„Creanțe atașate” 5,57 lei
3,09 lei
Se folosește contul 101 „Casa” din motiv că în cererea privind acordarea creditului este solicitat ca tip de rambursare – la ghișeu în numerar.
De asemenea este posibilă și rambursarea creditului prin Serviciul Online Banking sau prin intermediul unui ordin de plata. În astfel de caz în contabilitatea bancii se poate înregistra alternativ încasarea lunară a dobânzii și a părții aferente creditului :
din contul curent al clientului
2511 „Conturi curente” = % 1045,13 lei
20311„Credite de consum pentru 771.16 lei
nevoi perosonale”
2037„Creanțe atașate” 117.87 lei
În felul următor vor fi înregistrate toate dobânzile și părțile aferente creditului la data scadentă 25 a fiecarei luni, nivelul dobânzii și a comisionului de administrare a creditului scăzând cu fiecare lună începând cu luna a 2-a iar nivelul părților aferente creditului majorându-se neuniform, ultima înregistrare fiind la data de 25.04.2019 :
2511 „Conturi curente” = % 892,06 lei
20311„Credite de consum pentru 883,40 lei
nevoi perosonale”
2037„Creanțe atașate” 5,57 lei
Suma totală a dobânzii aferente acestui credit este de 8741,74 lei.
În cazul în care domnul Baxan Maxim poate avea probleme financiare din care să rezulte întârzieri de plată, în contabilitatea băncii vor fi înregistrate urmatoarele operațiuni :
trecerea în categoria creanțelor restante nedepreciate a creditului de consum acordat clientelei și nerambursat la scadență:
2811„Creanțe restante nedepreciate” = 20311„Credite de consum” 640,54 lei
trecerea în categoria creanțelor restante nedepreciate a dobânzii aferente creditului de consum acordat clientelei și neîncasat la scadență:
2811„Creanțe restante nedepreciate” = 20371„Creanțe atașate” 248,49 lei
Înregistrările fiind efectuate dupa a 9-a lună de scadență.
trecerea în categoria creanțelor depreciate a creanțeor restante care nu au fost rambursate în termen de 90 de zile de la scadență:
2821,,Creanțe depreciate” = 2821,,Creanțe restante nedepreciate”
2. Credit pentru investiții imobiliare (dosar de credit în Anexa Nr.2)
Pentru contractarea unui credit în valoare de 80000 lei cu o perioadă de rambursare de 360 luni în vederea achiziționării unei locuințe, domnul Bordeian Igor se prezintă la Alpha Bank la data de 19.05.2014 insoțit de un co-debitor ( Bordeian Petru – în calitate de tată). Solicitantul creditului Bordeian Igor completează Cererea privind acordarea unei facilități de credit, tipul creditului – credit de investiții imobiliare „Prima Casă” iar co-debitorul Bordeian Petru completează Anexa nr.1 la Cererea privind acordarea facilității de credit. De asemenea ambii completează Formular de identificare și actualizare date persoane fizice. Fiecare pagină a oricarui document trebuie semnată. Toate actele sunt verificate și expediate către departamentul de analiză din Centrala Băncii. În termen de 3 zile lucrătoare s-a obținut aprobarea financiară. Domnul Bordeian Igor a fost contactat telefonic și s-a stabilit în comun acord pentru 25.05.2014 data semnării contractului.
În data de 25.05.2014 dn. Bordeian Igor se prezină la bancă pentru semnarea contractului și pentru tragerea creditului.
În acest în caz în contabilitatea băncii au loc înregistrari aferente creditului contractat:
Înregistrarea creditului ipotecar pentru achiziționare de locuință:
20611„ Credite ipotecare” = 101„Casa” 80.000 lei
Valoarea evaluată a imobilului constituie 85.000 lei , însă banca presupune aducerea în avans a unei rate de minim 5 % din valoarea bunului din partea solicitantului de credit. De asemenea are loc :
Înregistrarea încasarii lunare a dobânzii și a părții aferente creditului la data scadentă 25.05.2014 (prima încasare):
din contul curent al clientului
2511„ Conturi curente” = % 456,03 lei
20611„Credite ipotecare” 309,90 lei
2067 „Creanțe atașate” 146,13 lei
Pe toată perioada de rambursare se observă o descreștere neuniformă a valorii dobânzii și o creștere de asemenea neuniformă a valorii părții aferente creditului, comisionul de administrare a creditului fiind 0.
Ultima înregistrare fiind în data de 25.04.2044 :
2511„ Conturi curente” = % 453,53 lei
20611„Credite ipotecare” 451,40 lei
2067 „Creanțe atașate” 2,13 lei
În acest caz clientul a solicitat să primească extrasul de cont emis lunar de către bancă pentru cardul de credit pe care îl deține prin modalitatea electronică.
Suma totală a dobânzii aferente acestui credit este de 84168,30 lei. Este un preț destul de mare pentru acest serviciu, dar acesta rezultă din perioada mare de rambursare.
Rambursarea se efectuează din contul curent deoarece în Cererea de acordare a facilității de credit a fost specificat tipul de rambursare prin Serviciul Online Banking.
În cazul în care se specifica tipul rambursării la ghișeu, în numerar prin casieria instituției de credit, în contabilitatea băncii urma să aibă loc înregistrarea operațiunilor de încasare a dobânzii și a părții aferente creditului:
101 „Casa” = % 456,03 lei
20611„Credite ipotecare” 309,90 lei
2067 „Creanțe atașate” 146,13 lei
Pe toată perioada de rambursare se observă o descreștere neuniformă a valorii dobânzii și o creștere de asemenea neuniformă a valorii părții aferente creditului, comisionul de administrare a creditului fiind 0.
Ultima înregistrare fiind în data de 25.04.2044 :
101„Casa” = % 453,53 lei
20611„Credite ipotecare” 451,40 lei
2067 „Creanțe atașate” 2,13 lei
În acest caz, domnul Bordeian Igor primește după fiecare plată a părții aferente creditului și a dobânzii acestuia, un extras de cont.
CONCLUZII
În prezent, dorința contractării unui credit este în continuă creștere, pe măsura ce necesitatea de a procura anumite lucruri, de a învesti în oarecare afaceri sau a satisface oricare alte tipuri de nevoi personale este la fel una dintre cele mai esențiale. Obținerea unui împrumut de la bancă la prima vedere pare a fi benefică pentru solicitant, dar nu mai puțin banca e cointeresată în acordarea creditelor – operațiune din care își insușește o parte destul de considerabilă de profit. Majoritatea instituțiilor de credit din România leansează diferite campanii cu scopul atragerii de clienți noi prin rate a dobânzilor mici, prin comisioane reduse sau chiar nule cât și prin alte metode cunoscute sau personalizate. De asemenea banca are ca obiectiv pastrarea clienților existenți. Pentru aceasta, în caz de retenție se duc negocieri cu clienții prin care se urmărește convingerea lor prin modalități stabilite în politica bancară.
În urma studiului efectuat am observat că cele mai solicitate credite sunt creditele pentru nevoi personale din motiv că în această categorie se includ majoritatea destinațiilor acestor „bani”, urmate de creditele pentru investiții imobiliare cu scopul dobândirii ori menținerii drepturilor de proprietate asupra unei construcții precum și cu scopul reabilitării, modernizării, consolidării sau extinderii unei construcții sau rambursării unui credit pentru investiții imobiliare contractat de la o altă instituție financiară. Cele mai puțin solicitate credite sunt creditele de consum acordate în vederea achiziționării unui autovehicul nou din motiv că populația în România preferă achiziționarea autovehiculelor second-hand pentru care banca nu oferă facilități de credite.
O altă remarcă la această temă ar fi faptul ca băncile au oferte mai generoase pentru clienții fideli cu un istoric pozitiv. În posibilitatea apariției unor probleme de tip financiar, în cazul când clienții pot avea incapacități de plată, rambursare a creditelor și solicită reeșalonări, banca ia decizii pe baza calității clienților reieșind din istoricul său la banca respectivă. În acest context, pentru întârzieri mai mici de 90 de zile – banca stabilește comisioane mai reduse decât în cazul depășirii termenului de 90 de zile pentru care prevede perceperea unor comisioane majorate.
Propuneri
Ca propuneri pentru cei care au contractate credite sau pot fi viitori solicitanți ar fi indicată consultarea unui specialist în acest domeniu, care poate examina și porpune varianta optimă a fiecarui caz în parte, atât pe baza ofertelor mai multor bănci cât și condițiilor stabilite de ele. De asemenea o sugestie ar fi rambursarea anticipată totală a creditului din motiv că pentru lunile rămase care constituie perioada de rambursare nu se va mai plăti dobânda. Însă principala idee care cred că trebuie urmată îndeosebi de persoanele fizice este evitarea dorinței de a contracta un credit din motiv că însăși împrumutul deja constituie un dezechilibru negativ în raportul dintre cheltuieli și venituri.
Pentru instituțiile de credit propun simplificarea clasificărilor creditelor și ofertelor cel puțin pentru informare a clienților cât și reducerea duratei de analiză a dosarelor și însăși termenului de acordare.
Bibliografie
Răscolean I., Contabilitatea instituțiilor de credit, Editura Universitas, 2007
Isac C., Ivănuș L., Audit contabil și financiar, Focus Petroșani, 2003
Răscolean I., Contabilitate bancară, Litografia Universității, Petroșani, 2012
Drigă I., Produse și sevicii bancare, Universitatea din Petroșani, Petroșani, 2010
Georgescu F., sistemul Bancar în România – prezent și perspective, Finmedia, 2009
Alpha Bank România S.A., Intranet, Agenția Petroșani, 2014
Banca Națională a României, Ordonanță de urgență nr. 99 din 6.dec.2006 Monitorul Oficial, Partea I 1027, 27.decembrie 2006
*** – www.alphabank.ro
*** – www.arb.ro
*** – www.ase.ro
*** – www.biblioteca-digitala.ase.ro
*** – www.bnr.ro
*** – www.businessday.ro
*** – www.ligiagolosoiu.ro
*** – www.stiri-economice.ro
Bibliografie
Răscolean I., Contabilitatea instituțiilor de credit, Editura Universitas, 2007
Isac C., Ivănuș L., Audit contabil și financiar, Focus Petroșani, 2003
Răscolean I., Contabilitate bancară, Litografia Universității, Petroșani, 2012
Drigă I., Produse și sevicii bancare, Universitatea din Petroșani, Petroșani, 2010
Georgescu F., sistemul Bancar în România – prezent și perspective, Finmedia, 2009
Alpha Bank România S.A., Intranet, Agenția Petroșani, 2014
Banca Națională a României, Ordonanță de urgență nr. 99 din 6.dec.2006 Monitorul Oficial, Partea I 1027, 27.decembrie 2006
*** – www.alphabank.ro
*** – www.arb.ro
*** – www.ase.ro
*** – www.biblioteca-digitala.ase.ro
*** – www.bnr.ro
*** – www.businessday.ro
*** – www.ligiagolosoiu.ro
*** – www.stiri-economice.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu Privind Contabilitatea Creditelor Acordate Persoanlor Fizice la Alpha Bank (ID: 147630)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
