Studiu Privind Contabilitatea Capitalurilor Proprii la Societatea S.c. Mesar S.r.l

LUCRARE DE LICENȚĂ

STUDIU PRIVIND CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII

Studiu de caz: S.C. MESAR S.R.L.

Cuprins

INTRODUCERE

CAP. 1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII

1.1. Definiția și recunoașterea capitalurilor proprii

1.2. Structuri ale capitalurilor proprii

1.3. Sistemul de conturi care asigură instrumentarea contabilă a capitalurilor proprii

1.4. Situația modificărilor capitalurilor proprii

CAP. 2 PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE MESAR S.R.L.

2.1. Repere prinvind constituirea și obiectul de activitate al societății Mesar S.R.L

2.2. Aprecierea poziției financiare și a performanțelor entității Mesar S.R.L.

2.2.1. Analiza informațiilor contabile publicate în documentul bilanț

2.2.2. Analiza informațiilor contabile publicate în documentul contul de profit și pierdere

CAP. 3 STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII LA SOCIETATEA MESAR S.R.L.

3.1. Considerații privind organizarea contabilității capitalurilor proprii la societatea Mesar S.R.L.

3.2. Instrumentarea contabilă a capitalurilor proprii la societatea Mesar S.R.L.

3.3. Întocmirea situației modificărilor capitalurilor proprii la societatea Mesar S.R.L

3.4. Influența dinamicii capitalurilor proprii asupra principalilor indicatori economico-financiari

3.5. Aplicație informatică pentru determinarea capacității capitalurilor proprii de a influența noile investiții ale unei societăți comerciale

CAP. 4 CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

Lista tabelelor și a figurilor

LISTA TABELELOR

Tabelul 1.1. Caracteristicile principale ale societăților comerciale

Tabelul 2.1. Principalii parteneri comerciali ai societății Mesar S.R.L.

Tabelul 2.2. Structura personalului angajat la societatea Mesar S.R.L.

Tabelul 2.3. Situația poziției financiare la S.C. Mesar S.R.L., perioada 2011-2013

Tabelul 2.4. Situația veniturilor și cheltuielilor la S.C. Mesar S.R.L., perioada 2011-2013

Tabelul 3.1. Structura capitalurilor proprii la societatea Mesar S.R.L.

Tabelul 3.2. Declarație privind impozitul pe profit

Tabelul 3.3. Reevaluarea gaterului

Tabelul 3.4. Declarație privind impozitul pe profit

Tabelul 3.5. Situația modificărilor capitalurilor proprii la societatea Mesar S.R.L., 31 decembrie 2013

Tabelul 3.6. Calculul fondului de rulment la societatea Mesar S.R.L.

Tabelul 3.7. Calculul ratei rentabilității financiare la societatea Mesar S.R.L.

Tabelul 3.8. Calculul ratei rentabilității financiare utilizând modelul factorial

Tabelul 3.9. Calculul ratelor de finanțare influențate direct de capitalurile proprii

Tabelul 3.10. Calculul ratelor de structură a capitalurilor proprii

LISTA FIGURILOR

Figura 2.1. Structura și evoluția personalului societății Mesar S.R.L.

Figura 2.2. Organigrama societății Mesar S.R.L.

Figura 2.3. Evoluția activelor, a datoriilor și a capitalurilor proprii

Figura 2.4. Evoluția rezultatului net și a rezultatului din exploatare în perioada analizată

Figura 3.1. Soldurile finale ale conturilor 105, 2131 și 2813

Figura 3.2. Contul de profit sau pierdere

Figura 3.3. Evoluția ratei fondului de rulment și a ratei fondului de rulment propriu

Figura 3.4. Evoluția ratei autonomiei financiare globale și a ratei autonomiei financiare la termen

Figura 3.5. Scopurile aplicației informatice

Figura 3.6. Calificatorii aplicației informatice

Figura 3.7. Introducerea unei variabile în aplicație

Figura 3.8. Introducerea unei formule la nivelul unei reguli

Figura 3.9. Introducerea unei reguli

Figura 3.10. Efectuarea validării aplicației informatice

Figura 3.11. Introducerea tipului investiției

Figura 3.12. Introducerea sursei de finanțare

Figura 3.13. Introducerea tipului resurselor

Figura 3.14. Introducerea felului independenței financiare

Figura 3.15. Gradul de îndatorare a societății

Figura 3.16. Rezultatele finale

Introducere

Lucrarea de față se intitulează, Studiu privind contabilitatea capitalurilor proprii la societatea comercială Mesar S.R.L. și urmărește familiarizarea cititorului cu principalele concepte implicate de contabilitatea capitalurilor proprii.

Principalul obiectiv al studiului nostru este reprezentat de dorința de a realiza o sinteză a principalelor lucrări de specialitate și a conținutului reglementărilor contabile în vigoare, pentru definirea conceptelor legate de contabilitatea capitalurilor proprii.

Pentru atingerea acestui deziderat, am structurat lucrarea în patru capitole, după cum urmează:

Capitolul 1 Aspecte teoretice privind contabilitatea capitalurilor proprii;

Capitolul 2 Prezentarea societății comerciale Mesar S.R.L.;

Capitolul 3 Studiu de caz privind contabilitatea capitalurilor proprii la societatea Mesar S.R.L.;

Capitolul 4 Concluzii și propuneri.

Studiul va urmări în cadrul primului capitol, intitulat Aspecte teoretice privind contabilitatea capitalurilor proprii, delimitarea conceptelor capitalurilor proprii, conform Cadrului general IASB, acestea fiind reprezentate de capitalul financiar, capitalul fizic, menținerea capitalului financiar și menținerea capitalului fizic.

La nivel național se observă tendința implementării conceptului de capital financiar, din dorința menținerii puterii de cumpărare a capitalului investit.

De asemenea, studiul tratează și componentele capitalurilor proprii, reflectate la nivel internațional prin norma contabilă IAS 1, Prezentarea situațiilor financiare, acestea fiind preluate și la nivel național și prezentate în cadrul O.M.F.P. nr. 3.055/2009, Reglementări contabile conforme cu directivele europene.

La nivelul acestui capitol se va prezenta și sistemul de conturi care asigură instrumentarea contabilă a capitalurilor proprii, dar și formatul și conținutul raportului standardizat, situația modificărilor capitalurilor proprii.

Capitolul al doilea va conține câteva informații privind constituirea societății comerciale Mesar S.R.L., identificatorii entității, forma juridică a acesteia și domeniul de activitate, respectiv exploatarea forestieră, redată simbolic prin codul CAEN 0220.

De asemenea, vom reflecta principalii parteneri de afaceri ai companiei și vom detalia informațiile referitoare la structura personalului și dinamica acestuia în perioada 2011-2013.

În cadrul acestui capitol, vom analiza și comenta principalele posturi din bilanțul și contul de profit și pierdere, întocmite de societatea Mesar S.R.L., în perioada 2011-2013.

Vom investiga structura și evoluția activelor, a datoriilor, a capitalurilor proprii, a veniturilor și cheltuielilor, precum și a rezultatelor companiei, în perioada analizată, respectiv 2011-2013.

Lucrarea va reflecta în cadrul capitolului al treilea, Studiu de caz privind contabilitatea capitalurilor proprii la societatea Mesar S.R.L., structura capitalurilor proprii pe parcursul perioadei 2011-2013, prezentând principalele documente care asigură evidența capitalurilor proprii în cadrul companiei.

La nivelul capitolului al treilea, vom prezenta principalele operațiuni care au determinat modificări în structura capitalurilor proprii ale entității economice Mesar S.R.L., în perioada 2001-2014. Astfel, vor fi reflectate operațiuni precum: constituirea capitalului social, majorarea acestuia prin aporturi în natură sau în numerar și prin operațiuni interne, reducerea capitalului social prin rambursări către asociați, reevaluarea utilajelor, determinarea rezultatului exercițiului financiar și repartizarea acestuia pe destinații.

Vom întocmi declarația privind impozitul pe profit, dar și raportul standardizat, situația modificărilor capitalurilor proprii, în împrejurările în care, societatea Mesar S.R.L. nu depășește limitele a două dintre criteriile de mărime publicate în cadrul O.M.F.P. nr. 3.055/2009, alegând să întocmească numai facultativ acest raport.

În cadrul capitolului vom studia și comenta influența pe care o exercită structura capitalurilor proprii asupra principalilor indicatori economico-financiari, din rândul cărora amintim: fondul de rulment, rata rentabilității financiare, rata stabilității financiare, rata autonomiei financiare globale, rata solvabilității patrimoniale și durata unei rotații a capitalurilor proprii.

Pentru sprijinirea deciziilor de realizare de noi investiții, se va elabora o aplicație informatică, care va studia situația în care se găsește societatea care aplică pentru noile investiții, generând recomandări și consultații, în scopul adoptării celor mai potrivite decizii, pentru sporirea productivității și a performanțelor companiei.

În această situație, se va crea un sistem expert cu ajutorul unui editor denumit Exsys Professional Editor, care va prelua toate datele necesare creării aplicației informatice.

Capitolul al patrulea, Concluzii și propuneri, va cuprinde principalele constatări survenite cu ocazia efectuării studiului și va reflecta câteva propuneri.

Cap. 1 Aspecte teoretice privind contabilitatea capitalurilor proprii

1.1. Definiția și recunoașterea capitalurilor proprii

În acest capitol al lucrării, ne propunem să prezentăm principalele aspecte teoretice pe care se fundamentează contabilitatea capitalurilor proprii.

Pentru început, vom pleca de la premisa conform căreia, orice manager trebuie să aleagă varianta oportună pentru asigurarea creșterii valorii entității economice, și nu doar a creșterii avuției acționarilor/asociaților, în împrejurarea în care, valoarea unei societăți este redată de suma dintre datorii și capitaluri proprii. De aceea, un manager de succes, alege acea structură a capitalului, care maximizează valoarea companiei și aduce cele mai multe beneficii proprietarilor ei.

Noțiunea de capital se regăsește delimitată ca o resursă stabilă de finanțare a valorilor economice ale unei entități. Astfel, reprezentând stabilitatea la nivelul firmei, trebuie specificat faptul că această resursă se află la dispoziția entității pe o perioadă mai mare de un an, de unde derivă și conceptul de capital permanent sau capital angajat, în accepțiunea anglo-saxonă.

Capitalul permanent se definește ca fiind format din resursele atrase de entitatea economică de la acționari sau creditori pe termen lung și include capitalurile proprii și capitalurile împrumutate pe termen mediu și lung.

Capitalurile împrumutate însumează totalitatea surselor financiare utilizate de entitatea economică, dar care nu sunt proprietatea acesteia, ele aparținând terților (bănci, creditori, furnizori). Ca o deosebire de capitalurile proprii, trebuie precizat faptul că, în momentul atragerii acestor resurse este stabilit un termen limită la care acestea devin scadente, precum și o contraprestație (sub forma unei sume de bani) la care entitatea este obligată în schimbul utilizării lor.

După proveniență, capitalurile împrumutate pe termen mediu și lung se regăsesc sub forma:

creditelor bancare pe termen mediu și lung;

împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni;

leasingului.

Creditele bancare pe termen mediu și lung sunt reprezentate de sumele acordate de către băncile comerciale sau alte instituții specializate (bănci de afaceri sau de investiții), pentru finanțarea unor investiții.

Împrumuturile din emisiunea de obligațiuni sunt o modalitate de atragere a economiilor publice, fiind disponibile și pentru entitățile mici și mijlocii asociate, și care sunt necotate la bursă.

Leasingul este un acord prin care finanțatorul cedează beneficiarului, în schimbul unei plăți sau a unei serii de plăți, dreptul de a utiliza un bun pe o perioadă determinată de timp.

Tot în sfera finanțării unei societăți, se include și operațiunea de fuziune, conform căreia, una sau mai multe entități economice își reunesc patrimoniul și decid desfășurarea comună a activităților lor.

Cealaltă componentă a capitalului permanent este reprezentată de capitalurile proprii sau activul net, acestea reprezentând interesul rezidual în activele unei entități, care rămâne după deducerea datoriilor. Se observă, din formularea “interes rezidual”, că datoriile sunt privilegiate, de aceea aceststație (sub forma unei sume de bani) la care entitatea este obligată în schimbul utilizării lor.

După proveniență, capitalurile împrumutate pe termen mediu și lung se regăsesc sub forma:

creditelor bancare pe termen mediu și lung;

împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni;

leasingului.

Creditele bancare pe termen mediu și lung sunt reprezentate de sumele acordate de către băncile comerciale sau alte instituții specializate (bănci de afaceri sau de investiții), pentru finanțarea unor investiții.

Împrumuturile din emisiunea de obligațiuni sunt o modalitate de atragere a economiilor publice, fiind disponibile și pentru entitățile mici și mijlocii asociate, și care sunt necotate la bursă.

Leasingul este un acord prin care finanțatorul cedează beneficiarului, în schimbul unei plăți sau a unei serii de plăți, dreptul de a utiliza un bun pe o perioadă determinată de timp.

Tot în sfera finanțării unei societăți, se include și operațiunea de fuziune, conform căreia, una sau mai multe entități economice își reunesc patrimoniul și decid desfășurarea comună a activităților lor.

Cealaltă componentă a capitalului permanent este reprezentată de capitalurile proprii sau activul net, acestea reprezentând interesul rezidual în activele unei entități, care rămâne după deducerea datoriilor. Se observă, din formularea “interes rezidual”, că datoriile sunt privilegiate, de aceea acestea sunt plasate în bilanț, înaintea capitalurilor proprii.

Capitalurile proprii se structurează în două categorii, și anume:

capital propriu nominalizat, regăsit sub forma capitalului social înregistrat distinct în contabilitate pe baza actelor de constituire și a documentelor justificative privind vărsămintele de capital;

capital propriu nenominalizat, determinat de capitalul acumulat de entitatea economică, ca urmare a desfășurării activității potrivit domeniului ales și la nivelul acestuia se includ: primele de capital, rezervele, rezultatul exercițiului financiar și rezultatul reportat.

La nivelul Cadrului general IASB sunt delimitate conceptele capitalurilor proprii, după cum urmează: capitalul financiar, capitalul fizic, menținerea capitalului financiar și menținerea capitalului fizic.

În elaborarea situațiilor financiare, entitatea economică utilizează conceptul care răspunde cel mai bine cerințelor utilizatorilor situațiilor sale financiare.

Conform Cadrului general IASB, conceptul de capital financiar, adică cel al banilor investiți sau al puterii de cumpărare, definește capitalul ca fiind identic cu capitalurile proprii sau cu activele nete ale entității economice.

Capitalul financiar constituie “un concept propriu opticii financiare și patrimoniale. Capitalul este sinonim cu activele nete sau capitalul propriu al întreprinderii”. În ceea ce privește capitalul fizic, acesta “se concretizează în puterea de reproducție a capitalului în așa fel încât să-și asigure înlocuirea imobilizărilor și a activului circulant de exploatare (stocuri + creanțe de exploatare în principal sub forma creanțelor asupra clienților).”

Implementarea conceptului financiar de capital impune ca acesta să fie măsurat în unități monetare constante sau în unități de putere de cumpărare constante.

Dacă se recurge la măsurarea capitalului în unități monetare constante, atunci o creștere a prețului unui activ constituie profit. În schimb, dacă se va aborda măsurarea în unități de putere de cumpărare constante, profitul se va obține doar dacă creșterea valorii activelor depășește creșterea nivelului general al prețurilor.

În practică, se implementează conceptul financiar al capitalului în situația în care se dorește menținerea capitalului nominal investit sau a puterii de cumpărare a acestuia sau se recurge la implementarea conceptului fizic al capitalului, dacă utilizatorii situațiilor financiare sunt preocupați îndeosebi de capacitatea de exploatare a entității.

Dacă se ține cont de capacitatea de producție a entității, implementându-se în acest caz conceptul de capital fizic, atunci capitalul se va măsura în unități fizice, iar toate schimbările care afectează activele și datoriile societății vor fi interpretate ca ajustări necesare menținerii capitalului.

Conceptele de menținere a capitalului au ca scop întreținerea capacității de finanțare a capitalului, astfel existând un concept de menținere a capitalului financiar, cât și un concept de menținere a capitalului fizic.

În cazul implementării conceptului de menținere a capitalului financiar, entitatea economică obține profit numai în situația în care, valoarea financiară sau monetară a capitalului propriu la sfârșitul perioadei o depășește pe cea de la începutul perioadei. Valoarea financiară sau monetară se măsoară în unități monetare constante sau unități monetare putere de cumpărare.

În ceea ce privește menținerea capitalului fizic, entitatea economică va obține profit doar în cazul în care capitalul fizic de la sfârșitul perioadei îl depășește pe cel de la începutul perioadei, dar numai după excluderea tuturor distribuțiilor către proprietari și a contribuțiilor de la aceștia, în cursul perioadei. Valoarea capitalului fizic se măsoară în acest caz în costuri curente.

Diferența dintre cele două concepte de menținere a capitalului este dată de tratamentul efectelor variației prețurilor activelor și datoriilor entității. Concluzia este că o entitate și-a menținut capitalul dacă la sfârșitul perioadei acesta și-a păstrat valoarea pe care o avea la începutul acesteia. Dacă se observă la începutul perioadei o diferență în plus față de valoarea inițială a capitalului, aceasta este considerată profit.

1.2. Structuri ale capitalurilor proprii

În contabilitatea din România, conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009, Reglementări contabile conforme cu directivele europene, structurile de capitaluri proprii sunt reprezentate de:

capitalul social;

primele de capital;

rezervele din reevaluare;

rezerve;

acțiunile proprii;

rezultatul reportat;

rezultatul exercițiului financiar;

câștigurile sau pierderile generate de instrumentele de capitaluri proprii.

La nivel internațional, prin IAS 1, Prezentarea situațiilor financiare, sunt reflectate componentele capitalurilor proprii, reprezentate, de asemenea, de primele de capital, diferitele categorii de rezerve, acțiunile proprii, rezultatul reportat, rezultatul perioadei și veniturile și cheltuielile, recunoscute direct în capitalurile proprii.

Capitalul social

Capitalul social reprezintă punctul de pornire în constituirea unei societăți comerciale.

Capitalul social se definește ca o componentă a capitalurilor proprii și exprimă valoarea totală a aporturilor subscrise și depuse de acționari sau asociați.

De aici pornim înspre a defini noțiunea de societate comercială, care potrivit legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, apare ca o asociere de persoane fizice sau juridice pentru desfășurarea de activități economice, astfel: “în vederea desfășurării de activități cu scop lucrativ, persoanele fizice și persoanele juridice se pot asocia și pot constitui societăți comerciale, cu respectarea dispozițiilor prezentei legi.”

Conform legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, se deosebesc mai multe tipuri de societăți comerciale, după cum urmează:

societăți în nume colectiv;

societăți în comandită simplă;

societăți pe acțiuni;

societăți în comandită pe acțiuni;

societăți cu răspundere limitată.

Prin legea societăților comerciale nr. 31/1990, republicată, sunt prezentate cerințele de constituire a societăților în funcție de tipul fiecăreia și actele întocmite pentru fiecare caz în parte.

Constituirea unei societăți comerciale se realizează printr-un contract de societate, prin care asociații convin să depună în contul entității economice bunuri în numerar sau în natură. Contractul de societate se materializează într-un statut.

Caracteristicile societăților comerciale reprezentate de mărimea minimă a capitalului social, modul de divizare a acestuia, precum și valoarea nominală minimă a cotelor de participare, acțiunilor sau părților sociale, dar și numărul de proprietari și responsabilitatea fiecăruia sunt sintetizate în tabelul 1.1.

Tabelul 1.1. Caracteristicile principale ale societăților comerciale

(Sursa: Legea societăților comerciale nr. 31/1990, republicată, art. 10-14)

Revenind la capitalul social, observăm că acesta se divide, în funcție de natura juridică și economico-financiară, în acțiuni sau părți sociale, respectiv cote de participare.

Acțiunea reprezintă acea fracțiune a capitalului societăților în comandită pe acțiuni și a societăților pe acțiuni, care în cadrul aceleiași entități este un titlu de valoare, cu aceeași valoare nominală. Acțiunile se împart în două categorii: acțiuni la purtător și acțiuni nominative.

Acțiunile la purtător prezintă calitatea că pot circula, în timp ce circulația acțiunilor nominative este supusă unor formalități de înregistrare în registrul acționarilor.

Acțiunile cuprind mai multe elemente, astfel: denumirea și durata societății, data contractului de societate, numărul de înregistrare a societății în Registrul Comerțului, capitalul social, numărul acțiunilor și numărul de ordine, valoarea nominală a acțiunilor și a vărsămintelor efectuate, avantajele acordate fondatorilor.

Părțile sociale sau cotele de participare reprezintă fracțiuni ale capitalului social al societăților comerciale, altele decât cele pe acțiuni. Se regăsesc sub forma unui certificat eliberat fiecărui asociat, care cuprinde: denumirea societății și capitalul social, numărul și valoarea unitară a părților sociale și numele titularului acestora.

Capitalurile, la fel ca în cazul activelor unei entități economice, se evaluează pe parcursul unui exercițiu financiar luând în considerare mai multe modalități de exprimare a valorii acestora, după cum urmează:

valoarea nominală;

valoarea de piață;

valoarea de rentabilitate;

valoarea contabilă sau patrimonială.

În general, capitalul social se evaluează la valoarea nominală, adică valoarea părților sociale sau acțiunilor în care acesta este concretizat, adică cea înscrisă pe titlurile de valoare. Se determină pe baza relației:

Valoarea nominală =

Valoarea de piață constituie o valoare de vânzare-cumpărare a acțiunilor stabilită prin negocierea la bursa de valori.

Valoarea de rentabilitate este reprezentată de o valoare estimată și calculată pe baza profitabilității societății comerciale și se regăsește sub forma valorii financiare și a valorii de randament.

Valoarea financiară exprimă capitalul financiar care s-ar fructifica prin deținerea unei acțiuni, comparabil cu rata medie a dobânzii de pe piața monetară, calculându-se astfel:

Valoarea financiară =

Valoarea de randament este reprezentată de valoarea corespunzătoare profitului net pe o acțiune care se poate capitaliza în cursul unui exercițiu financiar la o rată medie a dobânzii de piață.

Valoarea de randament =

Valoarea contabilă sau patrimonială se regăsește sub forma valorii matematice contabile sau valorii matematice intrinsece.

Valoarea matematică contabilă se determină ca raport între activul net contabil (capitaluri proprii) și numărul de titluri.

Valoarea matematică contabilă =

Valoarea matematică intrinsecă se determină ca raport între activul net intrinsec și numărul de titluri.

Activ net intrinsec = Activ net contabil + Provizioane – Capital subscris nevărsat

Valoarea matematică intrinsecă =

De asemenea, facem precizarea că pe parcursul exercițiului financiar pot avea loc fluctuații ale valorii capitalului social, reprezentate atât de majorări, cât și de reduceri de capital, operații pe care le prezentăm sintetic în cele ce urmează.

Necesitatea de majorare a capitalului social poate surveni în momentul în care entitatea întâmpină dificultăți financiare, dar și atunci când entitatea economică este prosperă și vrea să-și extindă activitatea. Astfel că, societatea va avea nevoie de resurse bănești sau materiale pe care preferă să le procure prin majorarea capitalului social.

Majorarea capitalului social se poate realiza astfel:

majorarea capitalului prin noi aporturi în natură sau numerar, adică procurarea de noi resurse pentru finanțarea investițiilor sau pentru întărirea situației financiare;

majorarea capitalului prin operațiuni interne, adică încorporarea unor elemente care aparțin capitalurilor proprii: rezerve, dar nu rezerve legale, prime de capital sau profit;

majorarea capitalului prin conversia unor datorii ale societății, în acțiuni, dar numai cu acordul creditorului, care devine astfel acționar sau asociat;

majorarea capitalului prin dubla creștere simultană.

Majorarea capitalului social prin noi aporturi în numerar constă în emisiunea de noi acțiuni/părți sociale la un preț ce include valoarea nominală și un surplus de valoare, acesta fiind denumit preț de emisiune, diferența dintre acestea luând forma primei de emisiune.

Creșterea capitalului prin aporturi în numerar se poate realiza prin creșterea valorii nominale a acțiunilor existente sau prin emiterea de noi acțiuni.

În primul caz, se evită creșterea numărului inițial de acțiuni și modificarea echilibrului dintre acționari, în timp ce în a doua situație, i se impune societății să-și stabilească prețul de emisiune, care se va încadra în intervalul: valoarea matematică contabilă a acțiunilor medii (limita maximă) și valoarea nominală (limita minimă).

În situația în care, prețul de emisiune al noilor acțiuni este mai mic decât valoarea matematică contabilă a vechilor acțiuni, are loc fenomenul de diluție a capitalului social, moment în care, se înregistrează o pierdere pentru vechii acționari care nu au participat la subscrierea noilor acțiuni, în astfel de condiții, recurgându-se la diferite metode de protecție.

Protecția vechilor acționari se realizează prin intermediul drepturilor de subscriere (DS), acestea fiind recunoscute acționarilor vechi, proporțional cu numărul acțiunilor deținute, așa încât, fiecare acțiune veche va avea atașat un drept de subscriere, acesta fiind determinat conform relației:

1 DS = Valoarea matematică contabilă a unei acțiuni înainte de emisiune – Valoarea

matematică contabilă a unei acțiuni după emisiune

De asemenea, se poate recurge la majorarea capitalului social prin aporturi în natură, situație în care, valoarea bunurilor aportate va fi determinată de un expert independent. Apoi urmează a se stabili numărul de acțiuni ce le revin acționarilor care au contribuit cu aporturi în natură.

În cazul aporturilor în natură, nu se pune problema protecției vechilor acționari, deoarece acțiunile se emit la un preț de emisiune apropiat de valoarea contabilă a titlurilor.

Diferența între prețul de emisiune și valoarea nominală a noilor acțiuni este reprezentată de prima de aport.

Capitalul social poate fi majorat și prin operațiuni interne, respectiv încorporarea celorlalte componente ale capitalurilor proprii exceptând rezervele legale, respectiv: toate celelalte categorii de rezerve, primele de capital, rezultatul curent și rezultatul reportat.

În această situație, pentru încorporarea celorlalte elemente ale capitalurilor proprii în capitalul social se recurge la aplicarea a două tratamente financiare.

În primul caz, se modifică valoarea nominală a acțiunilor cu menționarea numărului titlurilor existente, iar în cealaltă situație, se emit noi acțiuni care se repartizează gratuit vechilor acționari, dar cu menținerea valorii nominale vechi a titlurilor.

În cazul emisiunii de noi acțiuni destinate solicitanților externi, protecția vechilor acționari se realizează cu ajutorul drepturilor de atribuire (DA), acordate gratuit vechilor acționari, fiind determinate ca diferență între valoarea contabilă stabilită înainte și după emisiunea noilor acțiuni, utilizându-se relația:

1 DA = Valoarea contabilă a unei acțiuni înainte de emisiune – Valoarea

contabilă a unei acțiuni după emisiune

Majorarea capitalului social prin conversia unor datorii în acțiuni are scopul de a consolida finanțarea entității, contribuind la prelungirea exigibilității unor datorii curente sau pe termen lung, în obligații cu scadență nedeterminată.

Cazul cel mai frecvent de conversie a datoriilor în acțiuni este cel al conversiei obligațiunilor în acțiuni.

Această conversie are ca referință dorința obligatarilor de a deveni acționari, fiind interesați în transformarea obligațiunilor, în titluri cu venit variabil (dividende). Acțiunile emise vor avea în această situație o valoare apropiată de cea a obligațiunilor.

Diferența dintre valoarea nominală a obligațiunilor convertite și valoarea acțiunilor emise este reprezentată de prima de conversie a obligațiunilor în acțiuni.

Creșterea capitalului prin dubla creștere simultană se realizează prin capitalizarea rezervelor, primelor de capital sau diferențelor din reevaluare și prin aporturi în numerar.

Se poate realiza prin creșteri simultane, situație în care, drepturile de subscriere și cele de atribuire sunt rezervate în mod exclusiv vechilor acționari, sau prin creșteri succesive, caz în care, drepturile de subscriere și cele de atribuire aparțin vechilor acționari din timpul primei creșteri.

La nivelul capitalului social se pot înregistra și reduceri ale acestuia realizate prin următoarele modalități:

acoperirea pierderilor din exercițiile financiare anterioare; realizată numai în momentul în care se constată că pierderile sunt prea mari pentru a putea fi absorbite de rezervele și profiturile din exercițiile financiare următoare;

dobândirea propriilor acțiuni, urmată de anularea lor;

rambursarea către asociați.

Reducerea capitalului social prin acoperirea pierderilor din exercițiile financiare anterioare se realizează în situația în care pierderile acumulate sunt semnificative pentru a putea fi absorbite de profiturile din exercițiile financiare următoare, rezerve, dar și de contribuțiile asociațiilor.

O societate recurge la răscumpărarea propriilor acțiuni pentru a le anula, dacă a dobândit acțiuni proprii fără respectarea prevederilor legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, fără a avea posibilitatea să le înstrăineze în cel mult 1 an de la data dobândirii sau în scopul regularizării cursului acțiunilor proprii pe piața bursieră.

Reducerea capitalului social prin rambursarea către asociați se realizează în situația în care capitalul este supraproporționat pentru activitatea entității sau când se decide vânzarea unei părți din activul entității care nu este necesară în activitatea acesteia.

Astfel se va recurge la reducerea numărului de acțiuni și menținerea valorii nominale sau la micșorarea valorii nominale și menținerea numărului de acțiuni.

Primele de capital

O altă structură a capitalurilor proprii se regăsește sub forma primelor de capital, acestea reprezentând suplimentul de aport neîncorporat în capitalul social, constituite ca un mijloc de protecție a vechilor acționari cu ocazia capitalizării externe a entității economice.

Primele de capital cuprind:

prima de emisiune se determină ca diferență între prețul de emisiune al noilor acțiuni și valoarea nominală a acestora;

prima de fuziune se determină ca diferență între valoarea aportului rezultat din fuziune și valoarea cu care a crescut capitalul social al societății absorbante;

prima de aport se determină tot ca diferență între valoarea bunurilor aportate și valoarea nominală a capitalului social cu care au fost remunerate aceste aporturi;

prima de conversie a obligațiunilor în acțiuni se determină ca diferență între valoarea nominală a obligațiunilor și valoarea acțiunilor emise.

Rezervele din reevaluare

În continuare, atenția ne va fi îndreptată asupra rezervelor din reevaluare reprezentate de plusurile sau minusurile de valoare rezultate în urma reevaluării imobilizărilor corporale.

Reevaluările imobilizărilor corporale trebuie realizate cu regularitate pentru a se evita situația în care valoarea contabilă netă, diferă în mod substanțial de valoarea justă.

Valoarea contabilă netă reprezintă valoarea determinată ca diferență între valoarea de intrare a activului și valoarea amortizării cumulate și/sau valoarea eventualelor ajustări pentru deprecierea activului imobilizat.

Valoarea justă reprezintă valoarea actuală a activului imobilizat stabilită în urma evaluării acestuia de către profesioniști calificați în evaluare.

În cazul reevaluării imobilizărilor corporale se aplică următorul raționament:

dacă rezultatul reevaluării este o creștere față de valoarea contabilă netă, atunci aceasta este privită, fie ca o creștere a rezervei din reevaluare dacă nu a existat anterior o descreștere recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ, fie ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea, recunoscută anterior la acel activ;

dacă rezultatul reevaluării este o descreștere a valorii contabile nete, atunci aceasta este privită ca o cheltuială, când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ sau poate fi privită ca o scădere a rezervei din reevaluare cu minimul dintre valoarea acelei rezerve și valoarea descreșterii, iar eventuala diferență rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială.

Rezervele

Conform O.M.F.P nr. 3.055/2009, Reglementări contabile conforme cu directivele europene, sunt reflectate mai multe categorii de rezerve, după cum urmează:

rezerve legale, constituite anual în procent de 5% din profitul brut obținut de entitatea economică până când acestea ating cota de 20% din capitalul social. Nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social și nici pentru acoperirea pierderilor;

rezerve statutare sau contractuale, constituite din profitul net al societății comerciale conform actelor constitutive. Se utilizează pentru acoperirea pierderilor, finanțarea investițiilor sau pentru majorarea capitalului social;

rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare, constituite pe măsura amortizării activelor reevaluate sau în momentul vânzării sau casării acestora;

alte rezerve, constituite facultativ din profitul net al societății în baza hotărârii adunării generale a asociaților. Aceste rezerve se utilizează pentru acoperirea pierderilor sau majorarea capitalului social.

Acțiunile proprii

Capitalurile proprii mai încorporează în structura lor și acțiunile proprii. Acțiunile proprii reprezintă capitalurile proprii retrase de pe piață care afectează capacitatea capitalului de creare de beneficii economice viitoare. Au ca scop reflectarea capitalului real al entităților.

Răscumpărarea acțiunilor proprii în vederea anulării lor generează reducerea capitalului social.

Rezultatul reportat

În cadrul capitalurilor proprii se înscrie și rezultatul reportat, adică profitul obținut și nerepartizat, respectiv pierderea neacoperită din exercițiile financiare precedente.

Potrivit O.M.F.P. nr. 3.055/2009, Reglementări contabile conforme cu directivele europene, rezervele legale se constituie în proporție de 5% din profitul brut al exercițiului financiar curent, urmând ca profitul contabil rămas să fie preluat la începutul exercițiului financiar următor în creditul contului de rezultat reportat, de unde va fi repartizat.

Repartizarea se realizează pe destinațiile hotărâte de adunarea generală a acționarilor/asociaților, respectând prevederile legale.

În cazul în care, se înregistrează o pierdere contabilă reportată, atunci aceasta se va acoperi din profitul brut al exercițiilor financiare următoare și cel reportat, din rezerve, prime de capital sau din capitalul social, cu respectarea normelor legale în vigoare.

Rezultatul exercițiului financiar

Rezultatul exercițiului financiar se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile unui exercițiu, putând fi favorabilă, regăsită sub forma profitului, sau nefavorabilă, regăsită sub forma pierderii.

În practică, se discută despre rezultatul contabil și rezultatul fiscal, apelându-se la următoarele relații pentru determinarea acestora:

Potrivit legii contabilității nr. 82/1991, republicată, rezultatul contabil se determină cumulat de la începutul exercițiului financiar, prin închiderea conturilor de venituri și cheltuieli, fapt realizat, de regulă, la sfârșitul exercițiului.

Rezultatul fiscal se diferențiază de cel contabil, prin faptul că, se stabilește pe baza valorii contabile a activelor și pasivelor înscrise în bilanț și are la bază elementele asimilate veniturilor și cheltuielilor, înregistrate direct în contul de rezultat reportat.

Veniturile neimpozabile sunt reprezentate de: dividendele primite de la o persoană juridică română, diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare, veniturile din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi sau penalități de întârziere și alte venituri neimpozabile.

Cheltuielile nedeductibile sunt: cheltuielile cu impozitul pe profit datorat, amenzile și penalitățile, acordate potrivit legii, cheltuielile de sponsorizare, care se scad din impozitul pe profit în limita a 3‰ din cifra de faceri și 20% din impozitul pe profit datorat.

Dacă ne aflăm în situația în care societatea înregistrează pierdere contabilă, atunci aceasta se acoperă din profitul exercițiului financiar și cel reportat, din rezerve, prime de capital și capital social potrivit hotărârii AGA, cu respectarea prevederilor legale.

În situația în care rezultă profit contabil, repartizarea acestuia se va realiza conform prevederilor prezentate în cadrul O.M.F.P. nr. 3.055/2009, și anume, la începutul exercițiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale sau în urma înregistrării rezervelor, profitul contabil rămas după această repartizare, se preia la începutul exercițiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situațiile financiare anuale, în contul de rezultat reportat, urmând să fie repartizat la destinațiile hotărâte de adunarea generală a acționarilor sau asociațiilor.

Câștigurile sau pierderile generate de instrumentele de capitaluri proprii

În cadrul capitalurilor proprii se mai înscriu și câștigurile sau pierderile legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entității. Acestea nu vor fi recunoscute în contul de profit și pierdere, dar se vor reflecta distinct în bilanț, respectiv în situația modificărilor capitalurilor proprii.

Câștigurile legate de instrumentele de capitaluri proprii se calculează ca diferență între prețul de vânzare al instrumentelor de capitaluri proprii și valoarea lor de răscumpărare sau valoarea nominală a instrumentelor anulate și valoarea lor de răscumpărare. Acestea au caracter corectiv, astfel că, sunt adăugate la valoarea totală a capitalurilor proprii.

Pierderile legate de instrumentele de capitaluri proprii se calculează ca diferență între valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii și prețul lor de vânzare sau valoarea de răscumpărare a instrumentelor anulate și valoarea lor nominală. Având caracter corectiv, acestea sunt reflectate în cadrul capitalurilor proprii cu semn negativ.

1.3. Sistemul de conturi care asigură instrumentarea contabilă a capitalurilor proprii

Pentru organizarea și conducerea contabilității sintetice a capitalurilor proprii, prin Planul de Conturi General s-a rezervat clasa de conturi 1, Conturi de capitaluri, care cuprinde următoarele grupe de conturi:

grupa 10 – Capital și rezerve;

grupa 11 – Rezultatul reportat;

grupa 12 – Rezultatul exercițiului financiar;

grupa 14 – Câștiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii.

Contul care reflectă constituirea și modificarea capitalului social este contul 101 “Capital”, cu funcție contabilă de pasiv. Cu ajutorul acestui cont se va ține evidența capitalului subscris vărsat și nevărsat, în natură și/sau în numerar, de către acționarii sau asociații unei entități. De asemenea, acest cont va reflecta operațiunile de majorare sau reducere a capitalului social. Acest cont se dezvoltă în conturi sintetice de gradul II, și anume: 1011 “Capital subscris nevărsat”, respectiv 1012 “Capital subscris vărsat”.

Contabilitatea primelor legate de capital se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I 104 “Prime de capital”, cu funcție contabilă de pasiv. Acesta reflectă valoarea primelor de capital rezultate cu ocazia majorării capitalului, constituind în același timp și un mijloc de protecție a vechilor acționari. Contul 104 se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II : 1041 “Prime de emisiune”, 1042 “Prime de fuziune/divizare”, 1043 “Prime de aport” și contul 1044 “Prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni”.

Contul cu ajutorul căruia se reflectă rezervele din reevaluare de la nivelul capitalurilor proprii este contul 105 “Rezerve din reevaluare”, cu funcție contabilă de pasiv. Rezervele din reevaluare sunt regăsite în contabilitate în momentul în care, la nivelul activelor imobilizate se înregistrează reevaluări succesive. Astfel, la nivelul contului vor fi reflectate atât creșteri, cât și descreșteri ale valorii de intrare a activului respectiv.

Contabilitatea rezervelor se va ține cu ajutorul contului 106 “Rezerve”, cu funcție contabilă de pasiv, acestea fiind constituite și utilizate în conformitate cu legea societăților comerciale. La nivelul acestui cont va fi reflectată cota parte din profitul net al exercițiului curent repartizat la rezerve, dar și din profitul net al exercițiilor anterioare, surplusul din reevaluare, primele de capital transferate la rezerve, precum și câștigurile din vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii. Categoriile de rezerve sunt reprezentate de conturile: 1061 “Rezerve legale”, 1063 “Rezerve statutare sau contractuale”, 1065 “Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”, 1067 “Rezerve din diferențe de curs valutar în relație cu investiția netă într-o entitate străină” și 1068 “Alte rezerve”.

Potrivit O.M.F.P. nr. 3.055/2009, Reglementări contabile conforme cu directivele europene, în situațiile financiare anuale consolidate se regăsesc rezervele din conversie, acestea reprezentând în principal diferențele de curs valutar ce apar în cazul investițiilor unei entități într-o altă societate externă.

Pentru contabilizarea acestor diferențe de curs s-a instituit contul bifuncțional 107 “Rezerve din conversie”.

Pentru a reflecta interesele care nu controlează de la nivelul unei entități economice se va utiliza contul bifuncțional 108 “Interese care nu controlează”, rezultate cu ocazia consolidării filialelor prin metoda integrării globale. Se dezvoltă în următoarele conturi operaționale de gradul II: 1081 “Interese care nu controlează-rezultatul exercițiului financiar” și 1082 “Interese care nu controlează-alte capitaluri proprii”.

Contabilitatea acțiunilor proprii, răscumpărate potrivit legii, se realizează cu ajutorul contului 109 “Acțiuni proprii”, cu funcție contabilă de activ. Acțiunile proprii sunt capitaluri proprii retrase de pe piață cu scopul de distribuire de acțiuni către personal, tezaurizare acțiuni proprii sau închiderea societății deschise. Acest cont se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de gradul II: 1091 “Acțiuni proprii deținute pe termen scurt” și 1092 “Acțiuni proprii deținute pe termen lung”.

Contul bifuncțional 117 “Rezultat reportat” prezintă profitul nerepartizat, reflectat prin soldul final creditor, respectiv pierderea neacoperită, din exercițiile financiare precedente, evidențiată prin soldul final debitor al contului. Există situații când AGA nu a repartizat integral profitul sau nu s-au acoperit pierderile anterioare, aceste sume urmând a fi reportate în exercițiile financiare următoare. Contul se detaliază pe următoarele sintetice de gradul II: 1171 “Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită”, 1172 “Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puțin IAS , 1174 “Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile” și 1176 “Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice Europene”.

Evidența profitului sau pierderii realizate în exercițiul financiar curent se realizează cu ajutorul contului bifuncțional 121 “Profit sau pierdere”. Astfel, soldul final creditor al contului reflectă profitul net, obținut preluând rulajele finale creditoare ale conturilor de venituri și pierderile contabile realizate în exercițiul financiar încheiat, evidențiate la începutul exercițiului financiar următor în rezultatul reportat, iar soldul final debitor semnifică pierderea realizată, obținută prin preluarea rulajelor finale debitoare ale conturilor de cheltuieli și a profitului net realizat în exercițiul financiar încheiat, repartizat la rezerve, sau cel evidențiat la începutul exercițiului financiar următor în rezultatul reportat.

De asemenea, repartizarea profitului realizat în exercițiul curent se va realiza prin contul, cu funcție contabilă de activ, 129 “Repartizarea profitului”.

Câștigurile legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii sunt reflectate prin contul 141 “Câștiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”, cu funcție contabilă de pasiv. Acestea se determină ca diferență între prețul de vânzare/valoarea nominală a intrumentelor de capitaluri și valoarea lor de răscumpărare.

Pierderile legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii vor fi regăsite prin contul 149, cu funcție contabilă de activ. Pierderile se determină ca diferență între valoarea de răscumpărare și prețul de vânzare/valoarea nominală a intrumentelor de capitaluri proprii.

1.4. Situația modificărilor capitalurilor proprii

Situația modificărilor capitalurilor proprii reprezintă raportul financiar la nivelul căruia se prezintă modificările capitalului propriu, reflectă schimbările de structură și mărime produse în capitalul entității pe parcursul aceleiași perioade, precum și influențele financiare ale unor operațiuni precum: investiții ale proprietarilor, venituri din operațiunile entității prin încorporarea rezervelor, primelor, profitului și/sau creștere/micșorare prin ambele metode.

Potrivit IAS 1, Prezentarea situațiilor financiare, situația modificărilor capitalurilor proprii cuprinde: profitul sau pierderea perioadei; cheltuielile, veniturile, pierderile și câștigurile care au influențat direct modificările de la nivelul capitalurilor proprii; totalul veniturilor și cheltuielilor perioadei, prezentând separat sumele care se atribuie acționarilor și interesele minoritare; iar potrivit IAS 8 Politici contabile, modificări în estimări contabile, erori se vor prezenta și efectele produse de schimbarea politicilor contabile și aplicarea corecțiilor erorilor.

Această situație informează utilizatorii de informații contabile cu privire la evoluția capitalurilor proprii și a cheltuielilor și veniturilor, pierderilor și câștigurilor care nu au fost imputate rezultatului, ci au fost afectate direct asupra capitalurilor proprii.

În contabilitatea din România, conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009, Reglementări contabile conforme cu directivele europene, elementele cuprinse în situația modificărilor capitalurilor proprii sunt menționate după cum urmează: capitalul subscris; patrimoniul regiei; primele de capital; rezervele din reevaluare; rezervele legale; rezervele statutare sau contractuale; rezervele reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare; alte rezerve; acțiunile proprii; câștigurile, dar și pierderile legate de instrumente de capitaluri proprii; rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită (Sold C/Sold D); rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puțin IAS 29 (Sold C/Sold D); rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (Sold C/Sold D); rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE (Sold C/Sold D); profitul sau pierderea exercițiului financiar (Sold C/Sold D); repartizarea profitului și în final, total capitaluri proprii.

În capitolul următor al lucrării vom prezenta societatea comercială Mesar S.R.L..

Cap. 2 Prezentarea societății comerciale mesar s.r.l.

2.1. Repere prinvind constituirea și obiectul de activitate

al societății Mesar S.R.L.

În cele ce urmează, ne propunem să prezentăm entitatea economică la nivelul căreia se va efectua studiul de caz, care va fi dezvoltat în capitolul următor al lucrării.

Actul constitutiv al societății Mesar S.R.L. cuprinde datele de identificare ale entității, dintre care amintim: denumirea societății, sediul social, forma juridică, codul fiscal, numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului, capitalul social și obiectul de activitate.

Denumirea societății este S.C. Mesar S.R.L., aceasta având sediul social amplasat în județul Brașov, localitatea Făgăraș, strada Teiului, bloc 64, scara C, apartamentul numărul 18.

Forma juridică a entității economice Mesar S.R.L. este societatea cu răspundere limitată, ale cărei obligații sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociații, în număr limitat, vor răspunde numai cu cota lor socială, iar părțile sociale nu sunt transmisibile altor persoane, și nici reprezentate prin titluri de valoare negociabile.

Durata de funcționare a societății este nelimitată, cu începere de la data înmatriculării la Oficiul Registrului Comerțului, respectiv 5 iunie 2001.

Identificatorii entității sunt reprezentați de numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului, J08/691/2001, și de codul fiscal, RO13945847.

Conducerea societății Mesar S.R.L. este asigurată de asociatul unic, Mesarosiu Ioan-Nicolae, care deține și ponderea semnificativă în capitalul social al entității.

Capitalul social este în cuantum de 200 lei, fiind reprezentat de 20 de părți sociale, deținute exclusiv de asociatul unic. Pe parcursul perioadei de desfășurare a activității, în ceea ce privește dinamica capitalului social, trebuie specificat faptul că nu au avut loc majorări sau reduceri ale capitalului. De asemenea, societatea Mesar S.R.L. este o societate închisă, neavând valorile mobiliare admise spre tranzacționare pe o piață reglementată.

Obiectul de activitate al societății este, conform codului CAEN 0220, exploatarea forestieră.

Exploatarea forestieră constă în doborârea, curățarea și scoaterea lemnului din pădure pe platforme speciale, utilizându-se diferite utilaje și mașini, precum: motoferăstraie, funiculare, harvestere, fordaruri și tractoare forestiere.

Societatea Mesar S.R.L. garantează, prin folosirea echipamentelor de top, rezultate foarte bune asupra produselor oferite, respectând normele de mediu și regulile ecologice.

În cadrul activității, societatea Mesar S.R.L. va parcurge următoarele etape în prelucrarea lemnului, precum: exploatare, transport, depozitare și vânzare, acestea fiind grupate în următoarele faze, după cum urmează: doborâre și curățare, scoatere și apropiere și în cele din urmă, depozitarea.

Entitatea economică Mesar S.R.L. își desfășoară activitatea bazându-se în principal pe politica de producție, în cadrul căreia se exploatează pădurile în vederea obținerii lemnului de cea mai bună calitate, dar și pe politica comercială, care constă în desfășurarea activității cu profesionalism, asigurând clienților produse de cea mai bună calitate.

În ceea ce privește principalii furnizori și clienți ai firmei, trebuie specificat faptul că societatea își desfășoară activitatea prin relații doar cu parteneri comerciali interni, așa cum reiese din următorul tabel.

Tabelul 2.1. Principalii parteneri comerciali ai societății Mesar S.R.L.

(Sursa: Balanța de verificare analitică pentru conturile 401 Furnizori și 4111 Clienți)

În cadrul tabelului 2.1., am prezentat cotele relative de piață, ale companiilor din domeniul exploatărilor forestiere, ale căror sedii sociale se află în județul Brașov, acestea fiind prezentate în ordine descrescătoare.

Liderul pe piață era reprezentat, la sfârșitul anului 2013, de societatea Alabastru S.R.L., a cărei cifră de afaceri atingea valoarea de 12.702.391 lei.

Societatea Mesar S.R.L. se situa în anul 2013, în rândul entităților, ale căror cote relative de piață aveau valori reduse, respectiv cota relativă de piață a societății era 23,68%.

Dintre partenerii comerciali ai entității Mesar S.R.L. amintim principalele companii cu care societatea desfășoară afaceri în mod special, și anume: furnizorii Ocolul Silvic Pădurile Șincii, Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului și Lemn Invest S.R.L., și clienții Ronesans S.R.L., Wiw Prod S.R.L. și Bechi Forest S.A.

În continuare, vom reprezenta și comenta dinamica salariaților de la nivelul societății Mesar S.R.L.

Tabelul 2.2. Structura personalului angajat la societatea Mesar S.R.L.

(Sursa: Registrul de evidență a salariaților la societatea Mesar S.R.L., perioada 2011-2013)

Dinamica salariaților de la nivelul societății Mesar S.R.L. este marcată de mici fluctuații ale personalului.

Pe baza informațiilor furnizate în tabelul 2.2., la nivelul personalului administrativ, s-a observat că în anul 2011, acesta deținea ponderea de 9,7% în totalul salariaților societății, urmând ca în anul 2012, ponderea acestuia să se reducă, ajungând la 8,8%, deoarece entitatea a angajat numai personal operativ, în vederea sporirii productivității muncii.

În anul 2013, comparativ cu 2012, a sporit numărul personalului administrativ, cu un salariat, având ponderea de 11,4%.

Figura 2.1. Structura și evoluția personalului societății Mesar S.R.L.

Așa cum putem observa în figura 2.1., în ceea ce privește personalul operativ, acesta deținea în anul 2011, ponderea semnificativă în totalul angajaților firmei, respectiv 90,3%, iar în anul următor, numărul salariaților operativi a crescut cu 3 angajați, având ponderea de 91,17%.

În anul 2013, s-a observat din nou o creștere a numărului de salariați operativi, cu un salariat, ceea ce a condus la o pondere în totalul angajațiilor, de 88,6%.

Societatea Mesar S.R.L. și-a propus o eficientizare a producției, de aceea a recurs la angajarea de personal operativ, resursa umană fiind reprezentată prin intermediul organigramei entității, și anume, figura 2.2.

Figura 2.2. Organigrama societății Mesar S.R.L.

Potrivit organigramei societății Mesar S.R.L. se observă faptul că aceasta nu dispune de un departament financiar-contabil, de aceea contabilitatea companiei este externalizată, în baza unui contract de prestări servicii, încheiat cu societatea Ritmic Contexpert S.R.L..

În concluzie, conform criteriilor de mărime publicate în O.M.F.P nr. 3.055/2009, Reglementări contabile conforme cu directivele europene, respectiv cifra de afaceri netă 7.300.000 euro, total active 3.650.000 euro și număr mediu de salariați 50, se observă că societatea Mesar S.R.L. nu îndeplinește niciunul din criterii și de aceea situațiile financiare pe care le va întocmi sunt următoarele: bilanț prescurtat, contul de profit și pierdere și notele explicative.

2.2. Aprecierea poziției financiare și a performanțelor entității Mesar S.R.L.

2.2.1. Analiza informațiilor contabile publicate în documentul bilanț

Bilanțul reprezintă documentul contabil de sinteză, obligatoriu de întocmit de către entitățile economice, care cuprinde informații contabile destinate utilizatorilor, acesta reprezentând o situație a poziției financiare, determinată cu ajutorul conceptelor de active, datorii și capitaluri proprii.

Poziția financiară este reprezentată de resursele economice deținute de entitate la un moment dat, de structura financiară a activelor, a datoriilor și a capitalurilor proprii și de capacitatea entității de a se adapta la schimbările mediului din cadrul domeniului de activitate. De asemenea, poziția financiară este reflectată prin intermediul corelației dintre active, datorii și capitaluri proprii:

Capitaluri proprii = Total active – Total datorii

În cele ce urmează, ne propunem să prezentăm sintetic informațiile contabile publicate de societatea Mesar S.R.L. în documentul bilanț întocmit în perioada 2011-2013.

Tabelul 2.3. Situația poziției financiare la S.C. Mesar S.R.L., perioada 2011-2013

(Sursa: Bilanțul întocmit de societatea Mesar S.R.L. în perioada 2011-2013)

În continuare, vom analiza dinamica principalilor indicatori care descriu poziția financiară a companiei Mesar S.R.L., în perioada 2011-2013.

După cum putem observa din informațiile referitoare la societatea Mesar S.R.L., prezentate în tabelul 2.3., dar și în figura 2.3., în anul 2011, activele totale au atins valoarea de 1.736.183 lei, urmând ca în anul următor, acestea să crească cu valoarea de 226.479 lei, respectiv 13,04%, această evoluție favorabilă continuând și în anul 2013, când valoarea activelor totale s-a majorat cu 73.256 lei, respectiv cu 3,73%.

Figura 2.3. Evoluția activelor, a datoriilor și a capitalurilor proprii

În perioada analizată, se constată că în cadrul activelor totale, ponderea cea mai însemnată era deținută de activele circulante, și anume, 57,14% în anul 2011, 58,91%, anul următor, 56,78% în anul 2013, în timp ce activele imobilizate prezentau ponderea de 42,86% în anul 2011, 41,09% în următorul an, respectiv 43,22% în anul 2013.

La nivelul activelor imobilizate, se observă o evoluție favorabilă pe parcursul celor trei ani de analiză, astfel că, în anul 2012 comparativ cu anul anterior, valoarea acestora a crescut cu 62.362 lei, respectiv cu 8,38%, urmând ca în anul 2013, activele imobilizate să înregistreze o creștere de 73.587 lei, respectiv de 9,13%.

Potrivit informațiilor prezentate în tabelul 2.3., în cadrul activelor imobilizate ale entității Mesar S.R.L., imobilizările necorporale nu au înregistrat fluctuații pe parcursul celor trei ani, fiind constante, la valoarea de 617 lei, reprezentând ponderea de 0,08% în totalul activelor imobilizate, în timp ce imobilizările corporale dețineau o pondere semnificativă de 99,92% în total active imobilizate în 2011, la valoarea de 743.436 lei, urmând ca în anul 2012, valoarea acestora să crească cu 12.362 lei, respectiv cu 1,66% și să atingă valoarea de 755.798 lei, respectiv ponderea de 93,72% în total active imobilizate.

În anul 2013, imobilizările corporale, dețin ponderea de 97,57% în totalul activelor imobilizate, și au avut o evoluție pozitivă, valoarea lor majorându-se cu 102.784 lei, respectiv cu 13,6%.

Imobilizările financiare au înregistrat în anul 2012, valoarea de 50.000 de lei, respectiv ponderea de 6,2% în totalul activelor imobilizate, înregistrând anul următor, o scădere față de anul anterior, valoarea lor reducându-se cu 29.197 lei, respectiv cu 58,4%, și reprezentând 2,36% în totalul activelor imobilizate.

Activele circulante au înregistrat pe parcursul perioadei analizate, atât majorări, cât și reduceri ale valorii acestora, situație redată cu ajutorul informațiilor prezentate în tabelul 2.3., astfel că, în anul 2012, valoarea lor a crescut cu 164.116 lei, respectiv cu 16,54%, iar în 2013, se constată o ușoară scădere, cu 330 lei, respectiv 0,03%, față de anul anterior.

La nivelul activelor circulante ale societății analizate, Mesar S.R.L., creanțele au înregistrat o evoluție favorabilă pentru entitate, astfel că, pornind de la o valoare semnificativă de 811.983 lei în anul 2011, respectiv 81,84% în totalul activelor circulante, să se reducă cu 114.910 lei, respectiv 14,15% în anul 2012, când dețineau ponderea de 60,29% în totalul activelor circulante.

Valoarea creanțelor continuă să influențeze pozitiv societatea în anul 2013, când s-a redus cu 468.472 lei, respectiv cu 67,2%, moment în care reprezentau 19,78% în totalul activelor circulante.

Stocurile reprezentau în anul 2011, 8,78% în totalul activelor circulante, urmând ca în următorii doi ani, să influențeze negativ entitatea Mesar S.R.L., deoarece, în anul 2012 au înregistrat o creștere în valoare de 311.710 lei, reprezentând 34,49% în totalul activelor circulante, situație nefavorabilă pentru societate din punct de vedere al majorării cheltuielilor înregistrate cu depozitarea acestora.

În anul 2013, conform datelor prezentate în tabelul 2.3., stocurile au acumulat, din nou, o creștere cu 428.521 lei, față de anul anterior, având ponderea de 71,57% în totalul activelor circulante.

Disponibilul din casă și conturile bancare avea ponderea în anul 2011, de 9,38% în totalul activelor circulante, urmând ca în anul 2012, acesta să urmeze o evoluție nefavorabilă, micșorându-se cu 32.684 lei, respectiv cu 35,13%, reprezentând astfel, 5,22% în totalul activelor circulante.

În anul următor, disponibilul în lei a înregistrat o evoluție pozitivă pentru societatea Mesar S.R.L., crescând cu 39.621 lei, respectiv cu 65,64% și reprezentând 8,65% în totalul activelor circulante.

Evoluția datoriilor totale ale entității Mesar S.R.L. pe parcursul perioadei analizate comportă atât creșteri ale valorilor, cât și reduceri, așa încât, potrivit figurii 2.3., în anul 2012 comparativ cu 2011, acestea au crescut cu 107.597 lei, respectiv cu 9,4%, urmând ca în anul următor, să scadă cu valoarea de 39.271 lei, respectiv cu 3,13%.

Potrivit informațiilor furnizate de tabelul 2.3., ponderea semnificativă în totalul datoriilor era deținută de datoriile care trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an, respectiv 93,72% în anul 2011, urmând ca în anul următor să înregistreze o reducere cu 117.035 lei, respectiv cu 10,9% , atingând ponderea de 76,33% în total datorii, iar în anul 2013, acestea crescând cu 185.469 lei, respectiv cu 19,4%, dețineau ponderea de 94,08% în totalul datoriilor societății.

În ceea ce privește datoriile de plătit într-o perioadă mai mare de un an, în anul 2011, acestea înregistrau valoarea de 71.968 lei, deținând ponderea de 6,28% în totalul datoriilor, urmând ca în anul 2012, valoarea acestora să crească cu 224.632 lei, deținând ponderea de 23,67%, în timp ce, în anul 2013, ponderea lor să scadă la 5,92% în total datorii, valoarea datoriilor mai mari de un an reducându-se față de 2012, cu 224.740 lei, respectiv cu 75,77%.

La nivelul tabelului 2.3., observăm că în anul 2011, societatea Mesar S.R.L., a înregistrat un fond de rulment negativ, în valoare de 81.583 lei, care reprezintă pentru companie un dezechilibru financiar, întrucât datoriile temporare depășesc în valoare activele circulante ale entității, situație care exprimă incapacitatea companiei de finanțare proprie a investițiilor.

De asemenea, se observă o îmbunătățire a situației companiei în anul 2012, moment în care, fondul de rulment al entității Mesar S.R.L., avea valoarea de 199.568 lei, înregistrând o creștere semnificativă față de anul anterior, generând o situație favorabilă pentru societate, aceasta aflându-se într-un echilibru financiar, reușind să-și finanțeze investițiile.

În anul 2013, fondul de rulment înregistrează o scădere dramatică, cu 185.799 lei, fapt deloc favorabil pentru societate, aceasta îndreptându-se spre starea de dezechilibru financiar.

După cum putem observa din informațiile furnizate prin intermediul tabelului 2.3., activele capitalizate prin intermediul capitalurilor permanente prezintă în anul 2011 valoarea de 662.470 lei, urmând o evoluție pozitivă în anul 2012, valoarea acestora crescând cu 343.513 lei, de unde rezultă faptul că societatea a realizat investiții pentru sporirea productivității. Dar, un an mai târziu, în 2013, se observă o scădere a activelor capitalizate, cu valoarea de 112.212 lei.

Societatea Mesar S.R.L. nu a înregistrat pe parcursul celor trei ani de analiză, nici provizioane, dar nici venituri în avans.

În ceea ce privește capitalurile proprii, acestea prezentau o evoluție favorabilă pe parcursul celor trei ani analizați, așa cum putem observa și prin intermediul figurii 2.3., astfel că, de la valoarea de 590.502 lei pe care o înregistrau în anul 2011, au crescut anul următor cu 118.881 lei, respectiv cu 20,13%, iar în anul 2013, valoarea lor a crescut din nou, cu 112.528 lei, respectiv cu 15,86%.

Pe parcursul perioadei, capitalul social al societății a rămas constant la valoarea de 200 lei, reprezentând 0,03% în totalul capitalurilor proprii.

Din informațiile furnizate de tabelul 2.3., societatea Mesar S.R.L. nu a înregistrat prime de capital și rezerve din reevaluare, ceea ce înseamnă că aceasta nu a dispus majorarea capitalului social, dar nici reevaluarea imobilizărilor corporale. De asemenea, se observă faptul că entitatea nu prezintă rezultat reportat din exercițiile financiare anterioare.

O pondere importantă în cadrul capitalurilor proprii, o dețin rezervele legale, care în perioada 2011-2013 au reprezentat 99,97% în totalul capitalurilor proprii, înregistrând creșteri de valoare, în 2012, cu 118.881 lei, respectiv cu 20,14%, iar în 2013, cu 112.528 lei, respectiv cu 15,87%.

Din informațiile cuprinse în tabelul 2.3., se observă că entitatea economică Mesar S.R.L. a obținut în anul 2011 un profit în valoare de 48.148 lei, care înregistrează o creștere dramatică un an mai târziu, cu 83.166 lei, pentru ca, în următorul an, societatea să obțină un profit puțin diminuat față de anul anterior, cu valoarea de 18.785 lei.

Profitul obținut de societate pe parcursul celor trei ani, se repartizează integral la nivelul rezervelor legale.

2.2.2. Analiza informațiilor contabile publicate în documentul contul de profit și pierdere

Contul de profit și pierdere reprezintă documentul contabil de sinteză cu ajutorul căruia se determină performanța activității unei entități, la un moment dat, în baza conceptelor de venituri și cheltuieli.

Performanța reprezintă capacitatea entității economice de a genera, la sfârșitul exercițiului financiar, un rezultat favorabil. Acest fapt se explică prin prisma raporturilor de echilibru dintre cheltuieli și venituri, conform relației:

Cheltuieli ± Rezultat = Venituri

În continuare, vom prezenta sintetic informațiile publicate de societatea Mesar S.R.L. în documentul contul de profit și pierdere întocmit în perioada 2011-2013.

Tabelul 2.4. Situația veniturilor și cheltuielilor la S.C. Mesar S.R.L., perioada 2011-2013

(Sursa: Contul de profit și pierdere întocmit de S.C. Mesar S.R.L. în perioada 2011-2013)

În cadrul analizei informațiilor publicate în contul de profit și pierdere, întocmit de societatea Mesar S.R.L., în perioada 2011-2013, vom aprecia evoluția principalilor indicatori ai performanței.

Cifra de afaceri netă indică o evoluție pozitivă a vânzărilor societății Mesar S.R.L. în perioada analizată, 2011-2013.

Așa cum putem observa din informațiile prezentate în tabelul 2.4., în anul 2011, cifra de afaceri netă prezenta o valoare semnificativă de 2.986.882 lei, urmând ca în anul 2012, valoarea acesteia să crească cu 20.550 lei, respectiv cu 0,7%, iar un an mai târziu, în 2013, cifra de afaceri netă să urmeze același trend crescător, înregistrând o creștere a valorii, cu 1.037.452 lei, respectiv cu 34,5%.

Performanțele societății Mesar S.R.L. mai sunt reflectate și de rata rentabilității comerciale, a cărei valoare în anul 2011, era de 3,5%, urmând ca în anul 2012, aceasta să atingă cota de 6,2%, iar în anul 2013, valoarea ei să atingă din nou cota de 3,5%. Aceste valori reduse ale ratei rentabilității comerciale evidențiază faptul că entitatea economică implică cheltuieli generale riguroase care au ca rezultat, economisirea resurselor destinate stocării produselor sau transportului acestora.

În cadrul veniturilor societății Mesar S.R.L., s-au remarcat ca pondere semnificativă în totalul veniturilor, veniturile din exploatare, a căror valoare de 3.218.711 în anul 2011, a scăzut în anul 2012 cu 124.711 lei, respectiv cu 3,9%, pentru ca în anul 2013, veniturile din exploatare să crească cu valoarea de 881.967 lei, și anume, cu 28,5%.

Din informațiile furnizate în tabelul 2.4., se observă că veniturile financiare înregistrează valori nesemnificative, dar care urmează un trend crescător, pornind în anul 2011, de la valoarea de 1.517 lei, urmând ca în anul 2012, acestea să crească cu 1.754 lei și să atingă în anul 2013, nivelul de 8.374 lei, crescând față de anul anterior cu 5.103 lei.

Veniturile totale, nu numai că prezintă valori importante, dar acestea indică și o situație pozitivă a entității economice, astfel că, în anul 2011, au înregistrat valoarea de 3.220.228 lei, anul viitor, urmând ca valoarea lor să se reducă cu 122.957 lei, respectiv cu 3,8% și în anul 2013, veniturile să crească cu 887.070 lei, și anume, cu 28,6%, ceea ce exprimă o eficientizare a modului în care societatea își gestionează în principal vânzările generatoare de venituri.

La nivelul cheltuielilor societății Mesar S.R.L., se observă din infomațiile prezentate la nivelul tabelului 2.4., că ponderea semnificativă în totalul acestora, este deținută de cheltuielile din exploatare.

Cheltuielile din exploatare dețineau în anul 2011, valoarea de 3.114.474 lei, care, anul următor, s-a micșorat cu 205.741 lei, respectiv cu 6,6%, influențând pozitiv productivitatea companiei, iar în anul 2013, valoarea cheltuielilor din exploatare a crescut cu 925.782 lei, și anume, cu 31,8%.

Cheltuielile financiare prezentau o evoluție favorabilă pentru societatea Mesar S.R.L., nivelul lor, micșorându-se de la an la an, astfel: în anul 2011, aveau valoarea de 46.950 lei, anul următor, s-au redus cu 19.045 lei, respectiv cu 36,5%, iar în anul 2013, au ajuns la nivelul de 15.915 lei, micșorându-se, comparativ cu anul anterior, cu valoarea de 11.990 lei, și anume, cu 43%.

În ceea ce privește cheltuielile totale, regăsite în tabelul 2.4., în anul 2011, aveau valoarea de 3.161.424 lei, pentru ca, în anul 2012, nivelul acestora să se micșoreze cu 224.786 lei, respectiv cu 7,11%, reflectând o influență pozitivă asupra performanțelor societății, dar în anul 2013, valoarea acestora s-a majorat cu 913.792 lei, respectiv cu 31,11%, având o influență negativă asupra performanțelor societății.

Figura 2.4. Evoluția rezultatului net și a rezultatului din exploatare în

perioada analizată

În cadrul analizei rezultatelor societății Mesar S.R.L., așa cum se observă din informațiile furnizate de figura 2.4., rezultatul din exploatare prezenta cele mai importante valori pe parcursul perioadei 2011-2013, așa încât, în anul 2011, rezultatul din exploatare atingea nivelul de 104.237 lei, urmând să crească în anul 2012, cu valoarea de 81.030 lei, respectiv cu 77,7%, însă, în anul 2013, rezultatul din exploatare s-a micșorat cu 43.815 lei, respectiv cu 23,65%.

În ceea ce privește rezultatul financiar, cheltuielile financiare au avut o influență negativă asupra acestuia, determinând numai rezultate negative în perioada 2011-2013: 45.433 lei în anul 2011, 24.634 lei în anul 2012 și 7.541 lei în anul 2013, care vor duce la micșorarea rezultatului brut al societății și implicit a rezultatului net.

La nivelul tabelului 2.4., se observă că societatea Mesar S.R.L., nu a înregistrat rezultat extraordinar pe parcursul perioadei analizate.

În ceea ce privește rezultatul curent și cel brut, trebuie specificat faptul că acestea prezintă valori identice pe parcursul perioadei de analiză, de aceea, în anul 2011, dețineau valoarea de 58.804 lei, valorile lor crescând anul următor, în 2012, cu 101.829 lei, urmând ca în anul 2013, valoarea acestora să se reducă cu 26.722 lei, respectiv cu 16,64%.

Rezultatul net prezintă pe parcursul perioadei analizate, așa cum reiese din figura 2.4., valori semnificative, determinate în principal de politica adoptată de companie pentru maximizarea randamentului generat de utilizarea eficientă a forței de muncă și a fondurilor fixe. Astfel că, în anul 2011, rezultatul net prezenta valoarea de 48.148 lei, care a crescut, un an mai târziu, cu 83.166 lei, pentru ca, în anul 2013, să se reducă cu 18.785 lei, respectiv cu 14,3%.

Prin urmare, societatea Mesar S.R.L., este performantă pe parcursul celor trei ani analizați, obținând profit, după cum urmează: 48.148 lei în anul 2011, 131.314 lei în anul 2012 și 112.529 lei în anul 2013.

În capitolul următor al lucrării, vom realiza un studiu de caz privind instrumentarea contabilă și analiza capitalurilor proprii, la societatea Mesar S.R.L..

Cap. 3 studiu de caz privind contabilitatea capitalurilor proprii la societatea MESAR S.R.L.

3.1. Considerații privind organizarea contabilității capitalurilor proprii la societatea Mesar S.R.L.

În cadrul acestui paragraf al lucrării, ne propunem să analizăm îndeaproape variația capitalurilor proprii la societatea Mesar S.R.L., vom prezenta și principalele documente care asigură evidența capitalurilor proprii în cadrul entității analizate și vom exemplifica modul de calcul al rezultatului net.

Analizând, pe rând, fiecare componentă a capitalurilor proprii, am observat din datele furnizate de tabelul 3.1. că, pe parcursul perioadei 2011-2013, capitalul social al entității economice Mesar S.R.L., în cuantum de 200 de lei, reprezentat de 20 de părți sociale, nu a înregistrat modificări, respectiv majorări sau reduceri.

Tabelul 3.1. Structura capitalurilor proprii la societatea Mesar S.R.L.

(Sursa: Bilanțul întocmit de societatea Mesar S.R.L. în perioada 2011-2013)

De asemenea, se constată că societatea nu dispune de prime de capital și nici de rezerve din reevaluare, așa cum rezultă din informațiile prezentate în tabelul 3.1., de unde tragem concluzia că societatea nu a realizat, până în prezent, reevaluarea imobilizărilor corporale deținute.

Însă, se poate observa faptul că, rezervele legale ale societății, constituite anual în proporție de 5% din profitul brut al exercițiului financiar, prezintă valori semnificative, respectiv în anul 2011, rezervele legale atingeau valoarea de 590.302 lei, prezentând un trend crescător pe parcursul perioadei analizate. Astfel, în anul 2012, valoarea rezervelor legale a crescut cu 118.881 lei, respectiv cu 20,14%, de unde reiese indirect, faptul că societatea Mesar S.R.L., a fost performantă, obținând un rezultat favorabil și constituind rezerve legale. Un an mai târziu, în 2013, valoarea rezervelor legale a crescut cu 112.528 lei, respectiv cu 15,87%.

Societatea Mesar S.R.L. nu a dispus de acțiuni proprii pe parcursul perioadei analizate, și, în consecință, nu se înregistrează câștiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii.

În ceea ce privește rezultatul reportat, ținem să precizăm faptul că, în perioada 2011-2013, entitatea economică Mesar S.R.L., nu a înregistrat nici rezultat favorabil, dar nici rezultat negativ, reportat din exercițiile financiare anterioare.

Compania a fost performantă pe parcursul perioadei analizate, înregistrând în anul 2011, un rezultat favorabil în valoare totală de 48.148 lei, urmând ca în anul următor, rezultatul exercițiului financiar să înregistreze o creștere semnificativă, respectiv valoarea sa a crescut cu 83.166 lei, fapt determinat de creșterea eficienței și a eficacității cu care compania își desfășoară activitatea, oferind produse de calitate, la mare căutare în domeniul în care activează.

Un an mai târziu, în 2013, societatea Mesar S.R.L. nu a reușit să fie la fel de performantă ca în anul 2012, generând un profit, a cărui valoare s-a redus cu 18.785 lei față de anul anterior, atingând valoarea de 112.529 lei, fapt generat de creșterea concurenței în domeniul exploatărilor forestiere, în Țara Făgărașului.

Societatea recurge la repartizarea integrală la nivelul rezervelor legale, a profitului obținut pe parcursul celor trei ani analizați.

În ansamblu, din datele prezentate în tabelul 3.1., se poate observa faptul că societatea Mesar S.R.L. a înregistrat o evoluție favorabilă la nivelul capitalurilor proprii, astfel că, pornind în anul 2011, de la valoarea totală de 590.502 lei, evoluând pozitiv, ajung, un an mai târziu, să prezinte valoarea de 709.383 lei, înregistrând o creștere cu 118.881 lei față de anul anterior și își continuă evoluția pozitivă până la sfârșitul anului, moment în care valoarea lor a crescut cu 112.528 lei, atingând nivelul de 821.911 lei.

În cele ce urmează, vom prezenta principalele documente utilizate de entitatea economică Mesar S.R.L., pentru a ține evidența capitalurilor proprii.

Pentru început, evidența capitalurilor proprii se poate realiza și cu ajutorul documentelor în baza cărora s-a înființat societatea Mesar S.R.L..

Astfel, mărimea inițială a capitalului este evidențiată în actul constitutiv, la nivelul căruia se stabilește și modul în care societatea Mesar S.R.L. este organizată.

De asemenea, valoarea noilor aporturi în numerar sau în natură este cuprinsă în documente precum:

foaia de vărsământ – fiind utilizată de entitatea economică Mesar S.R.L. pentru depunerea aportului în numerar, direct în contul de disponibil;

chitanța – este utilizată tot pentru depunerea aportului în numerar;

procesul verbal de predare-primire – utilizat cu precădere pentru a ține evidența aporturilor în natură;

nota contabilă – utilizată pentru a ține evidența operațiunilor interne privind transferurile între structurile capitalurilor proprii.

De asemenea, deși entitatea economică Mesar S.R.L. are un singur asociat, respectiv asociatul unic Mesarosiu Ioan-Nicolae, evidența nominală a capitalului social se realizează cu ajutorul registrului asociaților, care mai cuprinde și numărul părților sociale subscrise, incluzând valoarea nominală a acestora, dar și vărsămintele efectuate.

În continuare, vom exemplifica modul în care societatea Mesar S.R.L. realizează trecerea de la rezultatul brut al exercițiului financiar, la rezultatul net, la 31 decembrie 2013.

Pentru început, se întocmește declarația privind impozitul pe profit în lei, prezentată sub forma tabelului 3.2., după cum urmează:

Tabelul 3.2. Declarație privind impozitul pe profit

(Sursa: Declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat din luna decembrie 2013, întocmită de societatea Mesar S.R.L.)

Începem prin a specifica faptul că valoarea cheltuielilor cu sponsorizarea este de 12.251 lei, care se deduc din calculul impozitului pe profit în limita a 20% din impozitul pe profit datorat (21.382 lei) și 3‰ din cifra de afaceri netă (4.044.884 lei).

Știind faptul că, în urma calculelor se determină limitele de deductibilitate astfel: 20% × 21.382 lei = 4.276 lei și 3‰ × 4.044.884 lei = 12.135 lei, se va compara valoarea totală a cheltuielilor cu sponsorizarea, respectiv 12.251 lei și se va ajunge la concluzia că din cuantumul acestora, se vor deduce 116 lei.

Cheltuielile de protocol sunt în valoare de 2.671 lei și vor fi deduse din baza de calcul a cheltuielilor de protocol.

Baza de calcul = Total venituri – Total cheltuieli + Cheltuiala de protocol – Venituri neimpozabile = 3.975.967 lei – 3.834.515 lei + 2.671 lei – 540 lei = 143.583 lei

Limita de deductibilitate este: 2% × Baza de calcul = 2% × 143.583 lei = 2.621 lei

Astfel, cheltuielile care depășesc limita de deductibilitate, 2.621 lei, sunt considerate nedeductibile, respectiv 50 de lei.

Așa cum putem observa din informațiile prezentate mai sus, se observă faptul că, atât veniturile neimpozabile, în cuantum de 540 lei, cât și cheltuielile nedeductibile, în valoare de 266 lei, descriu o influență semnificativă asupra rezultatului brut, deoarece scutesc de la impozitare, anumite cheltuieli și venituri, care dacă nu ar fi luate în considerare, ar conduce la calculul unui impozit pe profit, mult peste nivelul determinat neluând în calcul cheltuielile nedeductibile și veniturile neimpozabile.

Astfel, prin aplicarea raționamentului mai sus prezentat, se ajunge la rezultatul net de la sfârșitul anului 2013, în valoare de 112.529 lei, care potrivit hotărârilor conducerii societății Mesar S.R.L., se repartizează integral la rezervele legale, în cursul exercițiului financiar următor, respectiv 2014.

3.2. Instrumentarea contabilă a capitalurilor proprii la societatea Mesar S.R.L.

După cum am observat în capitolul anterior al lucrării, compania a fost înființată în luna iunie, în anul 2001, având ca obiect de activitate, exploatările forestiere.

Societatea nu dispune de un compartiment financiar-contabil propriu, pentru că a recurs la externalizarea contabilității, printr-un contract de prestări servicii, încheiat cu societatea comercială Ritmic Contexpert S.R.L..

În cele ce urmează, vom prezenta principalele operațiuni care au determinat modificări în structura capitalurilor proprii la societatea Mesar S.R.L., în perioada 2001-2014.

1). Ca o primă operațiune, vom reflecta constituirea capitalului social al societății comerciale Mesar S.R.L., pentru care, asociatul unic Mesarosiu Ioan-Nicolae, a adus ca aport, numerar în valoare de 200 de lei, depus în contul curent de la bancă, în data de 06.06.2001.

Înregistrarea subscrierii capitalului social

Înregistrarea aportului efectiv în numerar, conform foii de vărsământ

Înregistrarea regularizării conturilor de capitaluri

2). De asemenea, în aceeași zi, se înregistrează și aportul în natură, reprezentat de instalații tehnice, necesare funcționării gaterului, în valoare de 3.000 lei, un autoturism Dacia, valoare de aport 13.000 lei și un gater, a cărui valoare de aport era de 45.000 lei.

Înregistrarea subscrierii la capitalul social

Înregistrarea aportului efectiv în natură, conform procesului verbal de predare-primire

Înregistrarea regularizării conturilor de capitaluri

3). Societatea Mesar S.R.L., deține un gater pe care îl reevaluează la 31.12.2005. Acesta a fost achiziționat în urmă cu 4 ani la valoarea de 120.000 lei, valorând 110.400 lei la data reevaluării. Durata normală de funcționare a utilajului este de 10 ani.

Valoarea de intrare 120.000 lei

Amortizarea = × 120.000 lei = 60.000 lei

Indicele de actualizare determinat conform prevederilor Institutului Național de Statistică era la data de 31.XII.2005, de 184%.

În cadrul tabelului 3.3., vom exemplifica modul de calcul al reevaluării gaterului.

Tabelul 3.3. Reevaluarea gaterului

Înregistrarea surplusului din reevaluare

Înregistrarea surplusului de amortizare obținută în urma reevaluării

Figura 3.1. Soldurile finale ale conturilor 105, 2131 și 2813

4). Să ne imaginăm că entitatea economică Mesar S.R.L. este o societate pe acțiuni, care la data de 12.01.2007, decide majorarea capitalului social prin emisiunea de noi acțiuni, respectiv 500 titluri, a căror valoare nominală este de 5 lei/titlu, prețul de emisiune fiind de 5,2 lei/titlu. Capitalurile proprii ale societății sunt în cuantum de 70.000 lei, respectiv 10.000 de titluri.

Număr de titluri existente = 10.000 titluri

Număr de titluri emise = 500 titluri

Valoare nominală = 5 lei/titlu

Preț de emisiune = 5,2 lei/titlu

Prima de emisiune = (Preț de emisiune – Valoare nominală) Nr. acțiuni emise = (5,2–5) 500 = 100 lei

Valoarea titlurilor nou emise (la valoarea nominală) = 5 lei/titlu 500 titluri = 2.500 lei

Înregistrarea subscrierii capitalului social

Înregistrarea vărsării capitalului social la preț de emisiune

Înregistrarea regularizării conturilor de capitaluri

Înregistrarea încorporării primei de emisiune în capitalul social

Dreptul de subscriere (DS) = Valoarea matematică contabilă a unei acțiuni înainte de emisiune () – Valoarea matematică contabilă a unei acțiuni după emisiune ()

= = = 7 lei/titlu

= = = = 6,91 lei

1 DS = – = 7 – 6,91 = 0,09 lei

5). La data de 15.03.2008, asociatul unic aduce ca aport, un autoturism marca Ford Focus, evaluat la valoarea de 35.000 lei, acesta constituind aport în natură, valoarea de emisiune reținută la subscriere pentru un titlu este de 5,6 lei, iar valoarea nominală a titlului, este de 5 lei. Numărul noilor titluri este de 6.250 titluri.

Număr de titluri emise, corespunzătoare aportului în natură = 6.250 titluri

Valoare nominală = 5 lei/titlu

Valoare de emisiune = 5,6 lei/titlu

Prima de aport = (Valoarea de emisiune – Valoarea nominală) Nr. de titluri corespunzătoare aportului în natură = (5,6 – 5) 6.250 = 3.750 lei

Înregistrarea subscrierii capitalului social

Înregistrarea vărsării capitalului social la preț de emisiune

Înregistrarea regularizării conturilor de capitaluri

Înregistrarea încorporării primei de aport în capitalul social

6). Societatea Mesar S.R.L. decide în data de 20.10.2008, diminuarea capitalului social cu 10%, prin retragerea unui asociat, căruia i se va rambursa partea din capitalul social, cu care a contribuit, ținând cont că asociatul deține 100 de titluri, a căror valoare nominală este de 5 lei/titlu.

Înregistrarea obligației de rambursare a capitalului

Înregistrarea reducerii obligației față de acționar

7). Societatea decide la data de 12.02.2009, răscumpărarea celor 300 titluri de pe piața de capital, și anularea a 50% dintre acestea, valoarea nominală a unui titlu fiind de 5 lei/titlu, iar prețul de răscumpărare fiind de 6,2 lei/titlu. Un procent de 25% dintre titluri, vor fi vândute la prețul de 7 lei/titlu, iar restul, deținute pe termen lung.

Înregistrarea răscumpărării propriilor titluri

Înregistrarea anulării a 50% de titluri, fapt ce generează o pierdere legată de răscumpărarea titlurilor, acestea fiind achiziționate cu 6,2 lei/titlu, respectiv cu 1,2 lei/titlu în plus față de valoarea nominală de 5 lei/titlu

Înregistrarea vânzării a 25% de titluri, fapt ce generează un venit, deoarece titlurile sunt vândute la un preț de 7 lei/titlu, respectiv 2 lei/titlu în plus față de valoarea nominală de 5 lei/titlu

Înregistrarea retratării restului titlurilor, prin transferul acestora la acțiuni proprii deținute pe termen lung

8). Societatea Mesar S.R.L. dispune constituirea la data de 13.02.2009, a rezervelor statutare din profitul obținut în cursul exercițiului anterior, în valoare de 112.529 lei, în proporție de 15% din rezultat. De asemenea, cu această ocazie, vor mai fi constituite și alte rezerve, în proporție de 23%.

Înregistrarea constituirii rezervelor

9). La data de 02.04.2010, societatea decide majorarea capitalului social, prin încorporarea sumei de 1.300 lei, provenind din rezerve, astfel că, în acest sens, se emit 200 de titluri gratuite, la valoarea de 6,5 lei/titlu, aceasta constituind și valoarea contabilă a unui titlu înainte de majorarea capitalului social. Numărul total al titlurilor este de 1.000 de titluri.

Înregistrarea majorării capitalului social prin încorporarea rezervelor

Număr de titluri existente = 1.000 titluri

Număr de titluri emise = 200 titluri

Dreptul de atribuire (DA) = Valoarea contabilă a unui titlu înainte de majorarea capitalului () – Valoarea contabilă a unui titlu după majorarea capitalului ()

= 6,5 lei/titlu

Valoarea de ansamblu a titlurilor înainte de emisiune = 1.000 titluri 6,5 lei/titlu = 6.500 lei

Numărul de titluri actual = 1.000 titluri + 200 titluri = 1.200 titluri

= = = 5,4 lei/titlu

DA = – = 6,5 – 5,4 = 1,1 lei

10). La sfârșitul anului 2010, societatea Mesar S.R.L. înregistrează o pierdere semnificativă, în valoare de 9.880 lei, pe care decide să o acopere un an mai târziu, în data de 12.01.2011, din capitalul social, astfel având loc o diminuare a valorii acestuia.

Înregistrarea diminuării capitalului social prin acoperirea pierderii de 9.880 lei

11). Societatea Mesar S.R.L. obține în anul 2011 un profit în valoare de 100.000 lei, și decide ca în anul 2012, la data de 16 iunie, să-l repartizeze integral, astfel: 20% la dividendele care vor fi acordate asociatului unic și 80% la alte rezerve.

Înregistrarea repartizării profitului

12). La sfârșitul exercițiului financiar 2013 societatea Mesar S.R.L. realizează închiderea conturilor de venituri și cheltuieli, având în vedere faptul că entitatea a înregistrat: venituri aferente costurilor stocurilor de produse RC = 28.649 lei, venituri din vânzarea produselor finite RC = 185.353 lei, venituri din vânzarea produselor reziduale RC = 9.782 lei, venituri din lucrări executate și servicii prestate RC = 82.808 lei.

În ceea ce privește cheltuielile, societatea a înregistrat: cheltuieli cu materiile prime RD = 17.817 lei, cheltuieli cu combustibilul RD = 3.057 lei, cheltuieli cu piesele de schimb RD = 1.842 lei, cheltuieli privind energia și apa RD = 1.066 lei, cheltuieli cu întreținerea și reparațiile RD = 285 lei, cheltuieli cu salariile personalului RD = 34.247 lei, cheltuieli cu tichetele de masă RD = 600 lei, cheltuieli cu contribuția unității la asigurările sociale RD = 6.288 lei, cheltuieli cu contribuția unității pentru ajutorul de șomaj RD = 147 lei, cheltuieli cu contribuția unității la asigurările sociale de sănătate RD = 1.525 lei, contribuția unității pentru accidente de muncă și boli profesionale RD = 87 lei, cheltuieli cu dobânzile RD = 1.062 lei, cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor RD = 20.032 lei și cheltuieli cu amenzile și penalitățile RD = 300 lei.

Înregistrarea închiderii conturilor de cheltuieli prin debitul contului 121

Înregistrarea închiderii conturilor de venituri prin creditul contului 121

Figura 3.2. Contul de profit sau pierdere

În urma închiderii conturilor de venituri și cheltuieli, se observă conform figurii 3.2., că rezultă un profit brut în valoare de 218.237 lei.

Tabelul 3.4. Declarație privind impozitul pe profit

Așa cum se observă din informațiile furnizate de tabelul 3.4., societatea Mesar S.R.L. a înregistrat, în calitate de cheltuieli nedeductibile, numai cheltuielile cu amenzile și penalitățile în valoare de 300 lei, iar pentru calculul profitului impozabil se aplică următoarea relație:

Profit impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale + Cheltuieli nedeductibile

Societatea Mesar S.R.L. are de achitat la bugetul statului, un impozit pe profit în valoare de 34.796 lei.

13). De asemenea, la sfârșitul exercițiului financiar se înregistrează cheltuielile cu impozitul pe profit datorat, care, ulterior se vor închide prin debitul contului de Profit sau pierdere.

14). Societatea decide ca, din profitul obținut în 2013, 50% să fie repartizat la rezervele legale.

Profitul net = Profitul brut – Impozitul pe profit datorat = 217.175 lei – 34.796 lei = 182.379 lei

Înregistrarea repartizării profitului la rezerve

15). La 01.01.2014, societatea Mesar S.R.L. înregistrează închiderea conturilor 121 Profit sau pierdere și 129 Repartizarea profitului.

Înregistrarea închiderii contului de profit sau pierdere

Înregistrarea închiderii contului de repartizare a profitului

3.3. Întocmirea situației modificărilor capitalurilor proprii la societatea Mesar S.R.L.

În cele ce urmează, vom prezenta conținutul situației modificărilor capitalurilor proprii la societatea Mesar S.R.L..

Încă de la început, precizăm faptul că societatea Mesar S.R.L. nu depășește două dintre criteriile de mărime publicate în O.M.F.P. nr. 3.055/2009, Reglementări contabile conforme cu directivele europene, respectiv: cifra de afaceri netă 7.300.000 euro, total active 3.650.000 euro și număr mediu de salariați 50, și de aceea entitatea economică va întocmi doar bilanțul prescurtat, contul de profit și pierdere și notele explicative, iar facultativ, poate întocmi și situația modificărilor capitalurilor proprii.

Situația modificărilor capitalurilor proprii reprezintă raportul financiar la nivelul căruia se prezintă modificările capitalurilor proprii, reflectă schimbările de structură și mărime produse în capitalul entității pe parcursul aceleiași perioade, precum și influențele financiare ale unor operațiuni precum: investiții ale proprietarilor, venituri din operațiunile entității prin încorporarea rezervelor, primelor, profitului și/sau creștere/micșorare prin ambele metode.

Tabelul 3.5. Situația modificărilor capitalurilor proprii la societatea Mesar S.R.L.,

31 decembrie 2013 -lei-

(Sursa: Bilanțul întocmit de societatea Mesar S.R.L. în anul 2013)

După cum putem observa din informațiile prezentate în tabelul 3.5., societatea Mesar S.R.L. dispunea la sfârșitul anului 2013, de un capital social în valoare de 200 de lei, a cărui structură a rămas stabilă, neprezentând în anul anterior fluctuații ale valorii.

Se observă că entitatea nu dispunea de prime de capital, atât în anul 2012, cât și un an mai târziu.

De asemenea, societatea Mesar S.R.L. a constituit, dintre toate categoriile de rezerve, numai rezerve legale, care la sfârșitul anului 2012, erau în cuantum de 709.183 lei, înregistrând, în anul 2013, o creștere în valoare de 112.528 lei, respectiv de 15,87%.

Societatea nu dispunea în anul 2013 de acțiuni proprii și în consecință, nu s-au înregistrat nici câștiguri generate de instrumentele de capitaluri proprii, și nici pierderi.

În ceea ce privește rezultatul reportat al entității, trebuie să precizăm faptul că, atât la sfârșitul anului 2012, cât și în anul 2013, compania nu a înregistrat pierderi neacoperite din anii precedenți sau profit obținut și nerepartizat, acesta fiind repartizat în totalitate, la sfârșitul fiecărui an.

În cadrul tabelului 3.5., se observă faptul că societatea a obținut un profit semnificativ în anul 2012, pentru ca, un an mai târziu, compania Mesar S.R.L., să înregistreze un profit mai redus decât în anul anterior, cu valoarea de 18.785 lei, respectiv cu 14,3%, iar valoarea profitului în aceste condiții, era de 112.529 lei.

În final, societatea Mesar S.R.L., a înregistrat la sfârșitul anului 2012, capitaluri proprii în valoare de 709.383 lei, pentru ca, în anul următor, valoarea acestora să se mărească cu 112.528 lei și să atingă, la sfârșitul anului, nivelul de 821.911 lei.

3.4. Influența dinamicii capitalurilor proprii asupra principalilor indicatori economico-financiari

După cum am putut observa în capitolele anterioare, capitalurile proprii reprezintă valoarea drepturilor pe care proprietarii le dețin asupra entității economice, cu toate că angajamentele de remunerare și de rambursare luate de aceasta față de proprietarii săi sunt, în general, nesigure.

În această ipoteză, proprietarii nu beneficiază de nicio garanție că își vor recupera, în curând, fondurile investite, iar în ceea ce privește remunerarea capitalurilor investite, există riscul obținerii de rezultate slabe, ceea ce conduce la imposibilitatea distribuirii de dividende.

În cele ce urmează, vom prezenta principalii indicatori economico-financiari, în a căror componență intră capitalurile proprii, fiind influențați de variația acestora.

Primul indicator economico-financiar influențat de variația capitalurilor proprii, este reprezentat de fondul de rulment, definit ca o marjă de securitate financiară, cu ajutorul căreia, societatea face față fără dificultate, diverselor riscuri pe termen scurt.

Noțiunea de fond de rulment, constă în capacitatea companiei de finanțare a imobilizărilor și a activelor circulante.

Fondul de rulment se regăsește sub două forme: fondul de rulment net/permanent (FR) și fondul de rulment propriu (FR propriu), determinate conform relațiilor:

FR = Capitaluri permanente – Imobilizări nete

FR propriu = Capitaluri proprii – Imobilizări nete

Tabelul 3.6. Calculul fondului de rulment la societatea Mesar S.R.L.

(Sursa: Bilanțul întocmit de societatea Mesar S.R.L. în perioada 2012-2013)

Așa cum putem observa din informațiile prezentate în tabelul 3.6., fondul de rulment asigura în anul 2012, o securitate relativă pentru societatea Mesar S.R.L., urmând ca un an mai târziu, în 2013, valoarea acestuia să înregistreze o scădere drastică, de la valoarea de 199.568 lei la 13.769 lei, cu 185.799 lei, respectiv cu 93,10%. Chiar dacă, valoarea capitalurilor împrumutate s-a micșorat în anul 2013 față de 2012, deși această situație este favorabilă pentru societate, marja de securitate financiară evidențiază faptul că în cazul unor riscuri imprevizibile, entitatea nu ar putea rezista.

În continuare, vom prezenta ceilalți indicatori economico-financiari sub formă de rată, care sunt direct influențați de variația capitalurilor proprii.

Rata rentabilității financiare (Rf) exprimă capacitatea companiei de a genera profit net, prin capitalurile proprii angajate în activitatea sa, reflectând scopul proprietarilor unei entități, și anume, acela de remunerare a investiției de capital realizată anterior, fiind determinată cu ajutorul relației:

Rf =

Tabelul 3.7. Calculul ratei rentabilității financiare la societatea Mesar S.R.L.

(Sursa: Bilanțul și contul de profit și pierdere, întocmite de societatea Mesar S.R.L. în perioada 2012-2013)

Din informațiile prezentate anterior, în cadrul tabelului 3.7., se observă că în anul 2012, rentabilitatea financiară înregistra un nivel de 18,51%, urmând ca un an mai târziu, aceasta să înregistreze o scădere cu 4,81 puncte procentuale, atingând nivelul de 13,70%, situație determinată în principal de scăderea valorii rezultatului net al anului 2013 comparativ cu anul anterior, și de creșterea valorii capitalurilor proprii, așa cum se poate observa în tabelul 3.7.

Se observă că, deși valoarea capitalurilor proprii a crescut semnificativ în anul 2013, rezultatul net a prezentat o scădere cu 18.785 lei, de aceea se ajunge la concluzia potrivit căreia, capitalurile proprii angajate în activitatea entității economice, nu au avut capacitatea să genereze un profit net, mult mai crescut, față de anul anterior.

De asemenea, rentabilitatea financiară poate fi descompusă în componente, după cum urmează:

Rf =

unde:

– rata marjei nete de acumulare (factor cantitativ)

– rotația activului total prin cifra de afaceri (factor calitativ)

– rata globală de îndatorare (factor calitativ)

Tabelul 3.8. Calculul ratei rentabilității financiare utilizând modelul factorial

(Sursa: Bilanțul și contul de profit și pierdere, întocmite de societatea Mesar S.R.L.)

După cum putem observa din informațiile referitoare la societatea Mesar S.R.L., prezentate în tabelul 3.8., se obțin aceleași rezultate și în cazul aplicării modelului factorial, respectiv, rata rentabilității financiare, în coeficienți, atinge valoarea de 0,1851, prezentând o variație negativă un an mai târziu, reducându-se cu 0,0481, deținând valoarea de 0,1370.

De asemenea, rentabilitatea financiară manifestă o dependență față de rentabilitatea economică și de factorul de îndatorare, situație redată în relația:

Rentabilitatea financiară = Rentabilitatea economică Impactul îndatorării

Astfel că, luând în considerare influența factorului de îndatorare asupra rentabilității financiare, se poate stabili un criteriu de optimizare a structurii capitalurilor, cu scopul minimizării costului de procurare a acestora, a creșterii rentabilității financiare și a evidențierii efectului îndatorării. Acest efect reprezintă efectul de levier, deoarece împrumuturile constituie o pârghie financiară care influențează nivelul rentabilității capitalurilor proprii.

Dacă levierul este pozitiv, creșterea îndatorării societății generează un efect favorabil asupra rentabilității financiare, în timp ce, în situația în care levierul este negativ, creșterea îndatorării societății are un efect nefavorabil asupra rentabilității financiare.

Un alt indicator economico-financiar influențat direct de variația capitalurilor proprii, este inclus în cadrul ratelor echilibrului financiar, fiind reprezentat de rata de finanțare a imobilizărilor sau rata fondului de rulment ().

Această rată evidențiază condițiile de finanțare a imobilizărilor, fiind determinată cu ajutorul relației:

=

De asemenea, se poate determina și o rată care reflectă capacitatea proprie de finanțare a imobilizărilor, respectiv rata fondului de rulment propriu sau rata de finanțare a capitalurilor proprii (), conform relației:

=

În cadrul ratelor echilibrului financiar se mai înscrie și rata solvabilității pe termen lung (), care exprimă gradul în care societatea face față datoriilor totale, fiind determinată conform formulei:

=

Tabelul 3.9. Calculul ratelor de finanțare influențate direct de capitalurile proprii

(Sursa: Bilanțul întocmit de societatea Mesar S.R.L. în perioada 2012-2013)

Așa cum putem observa din informațiile prezentate în cadrul tabelului 3.9. și a figurii 3.3., în anul 2012, prin rata fondului de rulment, a cărei valoare era de 1,2475, societatea Mesar S.R.L. își asigura o finanțare a imobilizărilor din resurse durabile, pentru ca un an mai târziu, situația să se înrăutățească, în același timp cu scăderea ratei cu 0,2319, respectiv cu 18,6%.

Figura 3.3. Evoluția ratei fondului de rulment

și a ratei fondului de rulment propriu

În ceea ce privește, rata fondului de rulment propriu, așa cum putem observa din informațiile redate cu ajutorul figurii 3.3., societatea Mesar S.R.L. își asigura în anul 2012, o finanțare semnificativă din resurse proprii a imobilizărilor, iar un an mai târziu, compania înregistra o mai bună gestionare a resurselor proprii, deoarece, aceasta și-a consolidat finanțarea imobilizărilor din surse proprii, fapt sugerat de creșterea ratei fondului de rulment propriu cu 0,0543, respectiv cu 6,17%.

Societatea Mesar S.R.L. dovedește faptul că are capacitatea de a-și achita obligațiile bănești față de terți, la timp, deoarece, atât în anul 2012, rata solvabilității pe termen lung a depășit pragul de 1,5, măsurând 1,5660, cât și în anul 2013, rata prezenta o ușoară creștere față de anul anterior, și anume, cu 0,111, respectiv cu 7,1%.

În continuare, vom prezenta ratele de structură ale pasivului, dar și ratele de îndatorare, care sunt influențate direct de variația capitalurilor proprii.

Un prim indicator este reprezentat de rata stabilității financiare (), care reflectă ponderea surselor deținute de societate pe o perioadă mai mare de 1 an, în totalul surselor de acoperire a activelor economice, fiind determinată aplicând formula:

=

Rata autonomiei financiare globale () reprezintă ponderea din patrimoniul societății, finanțată din resurse proprii, care se calculează aplicând relația:

=

Un alt indicator, este reprezentat de rata autonomiei financiare la termen (), care prezintă gradul de independență financiară a entității, pe termen lung. Pentru calculul ei se aplică formula:

=

Rata de îndatorare la termen () permite aprecierea capacității de îndatorare a unei entități economice, fiind determinată cu ajutorul relației:

=

Rata solvabilității patrimoniale () se utilizează în studiile de bonitate efectuate de bănci în cazul solicitării creditelor, fiind calculată aplicând relația:

=

În cele ce urmează, ne propunem să prezentăm și indicatorii vitezei de rotație a capitalurilor proprii.

Primul indicator este reprezentat de numărul de rotații ale capitalurilor proprii (), a cărui valoare ridicată exprimă o mai bună valorificare a capitalurilor proprii, fiind determinat cu ajutorul relației:

=

Următorul indicator corespunde duratei unei rotații a capitalurilor proprii (), cu ajutorul căruia se evidențiază timpul necesar efectuării unei rotații a capitalurilor proprii. Se aplică următoarea relație:

= 360

În continuare, vom aplica relațiile mai sus enunțate pe valorile extrase din bilanțul și contul de profit și pierdere, întocmite de societatea Mesar S.R.L. în perioada 2012-2013.

Tabelul 3.10. Calculul ratelor de structură a capitalurilor proprii

(Sursa: Bilanțul și contul de profit și pierdere, întocmite de societatea Mesar S.R.L. în perioada 2012-2013)

Din informațiile prezentate mai sus, în cadrul tabelului 3.10., se poate observa faptul că societatea Mesar S.R.L. nu-și asigura o bună finanțare a resurselor cu caracter stabil, deoarece rata stabilității financiare se situa în anul 2012 la nivelul de 51,26%, urmând ca un an mai târziu, aceasta să prezinte o evoluție negativă, ajungând la 43,9%, în condițiile în care, se recomandă ca această rată să depășească nivelul de 70%.

Figura 3.4. Evoluția ratei autonomiei financiare globale

și a ratei autonomiei financiare la termen

În ceea ce privește ponderea capitalurilor proprii în total pasiv, entitatea Mesar S.R.L. prezintă o bună gestionare a resurselor de care dispune, deoarece în anul 2012, rata autonomiei financiare globale atingea nivelul de 36,14%, urmând o evoluție pozitivă și în anul 2013, fapt reflectat în figura 3.4., când a crescut cu 4,23 puncte procentuale și a atins nivelul de 40,37%, în situația în care se recomandă ca această rată să depășească nivelul de 33%.

În anul 2012, așa cum putem observa din informațiile redate în tabelul 3.10. și în cadrul figurii 3.4., compania se finanța în mod special pe baza capitalurilor proprii și nu a celor împrumutate, situație reprezentată de valoarea ratei autonomiei financiare la termen, respectiv 70,52%, aceasta urmând un trend crescător, pentru ca, un an mai târziu, în 2013, să atingă nivelul de 91,96%, în condițiile în care valoarea optimă a ratei trebuie să depășească 50%. Putem spune că entitatea nu recurge la capitalurile împrumutate pentru finanțarea investițiilor.

Societatea Mesar S.R.L. poate recurge, fără probleme, la sursele împrumutate de la terți, pentru finanțarea investițiilor, deoarece, rata de îndatorare la termen, a cărei valoare în 2012 era de 41,81%, aceasta urmând un trend descrescător în anul 2013, atingând nivelul de 8,74%, evidențiază faptul că entitatea se finanțează în mod special din surse proprii, iar recomandarea ca valoarea ratei să fie inferioară pragului de 100%, este îndeplinită.

Rata solvabilității patrimoniale prezintă un trend crescător în perioada 2012-2013, plecând de la valoarea de 70,52% și atingând nivelul de 91,96%, sugerând faptul că societatea își gestionează investițiile apelând la sursele proprii, reprezentate de capitalurile proprii și de capacitatea acestora de a acoperi datoriile totale ale entității.

Numărul de rotații ale capitalurilor proprii se situează în anul 2012 la nivelul de 4,2395, urmând ca în anul 2013, să înregistreze o ușoară creștere cu 0,6818, atingând valoarea de 4,9213, ceea ce denotă o mai bună valorificare a capitalurilor proprii, un an mai târziu.

Scăderea duratei unei rotații a capitalurilor proprii, de la aproximativ 85 de zile în anul 2012, la 73 de zile, un an mai târziu, indică o mai bună gestionare a resurselor proprii ale societății Mesar S.R.L., reprezentate de capitalurile proprii ale acesteia.

3.5. Aplicație informatică pentru determinarea capacității capitalurilor proprii de a influența noile investiții ale unei societăți comerciale

Pe parcursul desfășurării activității unei companii, intervine necesitatea de finanțare a activității, atât din surse proprii, cât și din surse externe, moment în care, se pune problema dacă societatea care urmează să beneficieze de noile investiții, își permite să-și onoreze la termen toate obligațiile, garantându-și performanțele, prin oglindirea în mărimea și structura capitalurilor proprii.

În cele ce urmează, ne propunem să realizăm o aplicație informatică, care va sprijini decizia oricărui manager, cu privire la circumstanțele în care poate recurge la o nouă investiție.

În această ipoteză, am optat pentru crearea unui sistem expert cu ajutorul unui editor denumit Exsys Professional Editor, care va prelua toate datele necesare creării aplicației informatice care oferă sprijin în adoptarea deciziilor de realizare de noi investiții.

Aplicația se bazează pe raționamentul unui expert în domeniu, asigurând suportul pentru adoptarea celei mai bune decizii.

Sistemele expert încorporează cunoștințele experților dintr-un domeniu de activitate și le folosesc în adoptarea deciziilor și elaborarea de recomandări sau consultații.

Aceste sisteme furnizează soluții optime pentru probleme specifice unui anumit domeniu de activitate, fiind sisteme complexe, ce utilizează elemente hardware, software și gândirea unui expert.

Aplicația informatică elaborată va studia dacă o companie este capabilă să își finanțeze noile investiții, decizia fiind fundamentată în funcție de capacitatea capitalurilor proprii deținute, de a garanta angajamentele societății, pe termen scurt sau lung.

În elaborarea aplicației, s-a ales ca program informatic necesar generării sistemului expert, Exsys Professional Editor și am pornit de la stabilirea scopurilor (Choices), la care utilizatorul dorește să ajungă, având în vedere anumiți calificatori (Qualifiers).

Stabilirea scopurilor se rezumă la a defini parțial situația în care se regăsește compania, referitoare la capitalurile proprii, și dacă aceasta își poate permite adoptarea și aplicarea unei noi decizii de investiții.

Figura 3.5. Scopurile aplicației informatice

Scopurile sunt reflectate în figura 3.5., fiind reprezentate de:

1). capitalurile proprii asigură în totalitate finanțarea noilor investiții, fără a recurge la surse împrumutate, de aceea, se recomandă realizarea unei noi investiții, mediul fiind propice;

2). capitalurile proprii nu asigură stabilitatea societății și implicit, finanțarea noilor investiții, de aceea, nu se recomandă realizarea de noi investiții, mediul fiind incert;

3). capitalurile proprii asigură finanțarea noilor investiții, dar se poate recurge și la surse împrumutate, de aceea, se recomandă realizarea noilor investiții, mediul fiind favorabil;

4). capitalurile proprii nu asigură finanțarea noilor investiții, iar societatea nu poate recurge nici la surse împrumutate, de aceea, nu se recomandă realizarea de noi investiții;

5). capitalurile proprii nu oferă garanția că o nouă investiție va avea succes, de aceea, decizia de realizare de noi investiții, nu va întâmpina un mediu propice, astfel că, nu se recomandă realizarea unei noi investiții;

6). capitalurile proprii nu asigură în totalitate finanțarea noilor investiții, și de aceea, societatea ar trebui să recurgă și la surse împrumutate, dar numai în situația în care entitatea ar opta pentru realizarea noilor investiții;

7). capitalurile proprii ar putea asigura temporar finanțarea noilor investiții;

8). capitalurile proprii nu pot asigura finanțarea noilor investiții fără a recurge și la sursele împrumutate, iar numai în acest caz se pot realiza noi investiții;

9). capitalurile proprii împreună cu sursele împrumutate nu pot asigura finanțarea noilor investiții, de aceea, o astfel de decizie nu se recomandă.

În continuare, vom defini calificatorii, care sunt reprezentați în figura 3.6., după cum urmează:

1). primul calificator este reprezentat de felul investiției, care poate fi strategică sau de exploatare;

2). al doilea calificator se regăsește sub forma finanțării, care poate proveni din surse proprii sau externe;

3). finanțarea se poate realiza din resurse financiare sau materiale, acesta fiind un alt calificator;

4). independența financiară a societății poate fi semnificativă sau nesemnificativă;

5). gradul de îndatorare pe termen lung poate fi redus sau crescut.

Figura 3.6. Calificatorii aplicației informatice

Următorul pas în realizarea aplicației este reprezentat de introducerea eventualelor variabile, în baza cărora se vor adopta viitoarele decizii cu privire la efectuarea noilor investiții.

Aplicația folosește numai variabile numerice, respectiv:

AIB – Active imobilizate brute

DATL – Datorii pe termen lung

DT – Datorii totale

KP – Capitaluri permanente

KPR – Capitaluri proprii

Modul în care se realizează introducerea variabilelor în cadrul aplicației și stabilirea tipului acesteia, este redat cu ajutorul figurii 3.7.

Figura 3.7. Introducerea unei variabile în aplicație

Aplicația elaborată funcționează și prin utilizarea formulelor, care în această situație, iau forma ratelor analizei economico-financiare, respectiv rata fondului de rulment net, rata fondului de rulment propriu, coeficientul total de îndatorare, rata independenței financiare și rata datoriilor financiare.

Desigur, aceste rate nu sunt introduse în aplicație în forma lor matematică, ci sunt prelucrate și introduse sub următoarea formă:

1). [KPR] / [AIB] (Rata fondului de rulment propriu)

2). [KPR] / [AIB] > 1

3). [KPR] / [AIB] < 1

4). [DT] / [KPR] (Coeficientul total de îndatorare)

5). [DT] / [KPR] < 1

6). [DT] / [KPR] > 1

7). [KPR] / [KP] (Rata independenței financiare)

8). [KPR] / [KP] > 0,5

9). [KPR] / [KP] < 0,5

10). [DATL] / [KP] (Rata datoriilor financiare)

11). [DATL] / [KP] < 0.5

12). [DATL] / [KP] > 0.5

Introducerea formulelor se realizează în momentul editării regulilor, situație reflectată în figura 3.8.

Figura 3.8. Introducerea unei formule la nivelul unei reguli

Următorul pas în constituirea aplicației se referă la introducerea regulilor, care vor determina adoptarea celei mai bune decizii pentru sporirea productivității societății.

În acest caz se va recurge la utilizarea structurii alternative, regăsită sub forma:

IF <condiție>

THEN <acțiune_1>

ELSE <acțiune_2>

NOTE <comentariu>

REFERENCE <comentariu>

NAME <nume>

În final, o regulă este reflectată la nivelul aplicației conform figurii 3.9.

Figura 3.9. Introducerea unei reguli

În continuare, vom prezenta câteva reguli, pe baza cărora se vor adopta eventualele decizii de efectuare de investiții.

Regula 1

IF (Investiția strategică and Finanțarea proprie and Resurse financiare and Independența financiară a societății semnificativă or Gradul de îndatorare pe termen lung redus and [KPR]/[AIB]>1 and [KPR]/[KP]>0.5 and [DATL]/[KP]<0.5)

THEN “Capitalurile proprii asigură în totalitate finanțarea noilor investiții, fără a recurge la surse împrumutate, de aceea, se recomandă realizarea unei noi investiții, mediul fiind propice.-Confidence=10/10”

ELSE “Capitalurile proprii nu asigură în totalitate finanțarea noilor investiții, și de aceea, societatea ar trebui să recurgă și la surse împrumutate, dar numai în situația în care entitatea ar opta pentru realizarea noilor investiții.-Confidence=7/10”

Regula 2

IF (Investiția strategică and Finanțarea proprie and Resurse financiare and Independența financiară a societății nesemnificativă or Gradul de îndatorare pe termen lung crescut and [KPR]/[KP]<0.5 and [DATL]/[KP]>0.5)

THEN “Capitalurile proprii nu asigură stabilitatea societății și implicit, finanțarea noilor investiții, de aceea, nu se recomandă realizarea de noi investiții, mediul fiind incert.-Confidence=10/10”

ELSE “Capitalurile proprii nu pot asigura finanțarea noilor investiții fără a recurge și la sursele împrumutate, iar numai în acest caz se pot realiza noi investiții.-Confidence=7/10”

Regula 3

IF (Investiția strategică and Finanțarea proprie and Resurse materiale and Independența financiară a societății semnificativă or Gradul de îndatorare pe termen lung redus and [KPR]/[AIB]>1 and [KPR]/[KP]>0.5 and [DATL]/[KP]<0.5)

THEN “Capitalurile proprii asigură în totalitate finanțarea noilor investiții, fără a recurge la surse împrumutate, de aceea, se recomandă realizarea unei noi investiții, mediul fiind propice.-Confidence=10/10”

ELSE “Capitalurile proprii nu pot asigura finanțarea noilor investiții fără a recurge și la sursele împrumutate, iar numai în acest caz se pot realiza noi investiții.-Confidence=7/10”

În continuare se va efectua validarea aplicației, iar aceasta se va prezenta sub forma unui arbore liniar sau ramificat, după cum se poate observa și în figura 3.10.

Figura 3.10. Efectuarea validării aplicației informatice

După ce am parcurs și acest pas, urmează rularea programului, dar numai conform cu regulile mai sus prezentate, acestea fiind situații reale, aplicația nereturnând valori adevărate pentru un set de date ireal.

Rularea propriu-zisă a aplicației se realizează prin introducerea pe rând a valorilor dorite pentru fiecare calificator în parte.

Figura 3.11. Introducerea tipului investiției

După ce am optat pentru felul investiției pe care dorim să o realizăm, așa cum se poate observa în figura 3.11., vom introduce în continuare sursa de finanțare, cum reiese din figura 3.12.

Figura 3.12. Introducerea sursei de finanțare

În continuare se introduce felul resurselor din care se va realiza noua investiție, cum reiese din figura 3.13.

Figura 3.13. Introducerea tipului resurselor

Independența financiară și gradul de îndatorare a societății se introduc conform figurii 3.14., respectiv 3.15.

Figura 3.14. Introducerea felului independenței financiare

Figura 3.15. Gradul de îndatorare a societății

Toate aceste activități sunt urmate de afișarea recomandării, ca rezultat final al rulării aplicației, fapt redat cu ajutorul figurii 3.16.

Figura 3.16. Rezultatele finale

În concluzie, prin rularea aplicației, se poate determina momentul propice realizării unei noi investiții, dar și modul în care capitalurile proprii afectează noile decizii de investiții.

În capitolul următor al lucrării, vom prezenta principalele concluzii ale studiului, mizând și pe elaborarea unor propuneri pentru eficientizarea activității societății Mesar S.R.L.

CAP. 4 concluzii și propuneri

Lucrarea intitulată Studiu privind contabilitatea capitalurilor proprii la societatea comercială Mesar S.R.L. a urmărit definirea atât a capitalurilor proprii, cât și a structurilor care le compun, într-o manieră facilă, fiind adaptabilă oricărui cititor.

Principalul obiectiv al studiului nostru a fost reprezentat de dorința de a realiza o sinteză a principalelor lucrări de specialitate și a conținutului reglementărilor contabile în vigoare, pentru definirea conceptelor legate de contabilitatea capitalurilor proprii.

Pentru atingerea scopului enunțat, am structurat lucrarea în patru capitole, după cum urmează:

Capitolul 1 Aspecte teoretice privind contabilitatea capitalurilor proprii;

Capitolul 2 Prezentarea societății comerciale Mesar S.R.L.;

Capitolul 3 Studiu de caz privind contabilitatea capitalurilor proprii la societatea Mesar S.R.L.;

Capitolul 4 Concluzii și propuneri.

La nivelul primului capitol al studiului, denumit Aspecte teoretice privind contabilitatea capitalurilor proprii, am realizat o scurtă prezentare a principalelor surse de finanțare la care o societate poate recurge cu scopul realizării noilor investiții, și anume: creditele bancare pe termen lung, împrumuturile din emisiunea de acțiuni, leasingul și operațiunea de fuziune.

De asemenea, ne-am familiarizat cu principalele concepte ale capitalurilor proprii, definite la nivel internațional prin Cadrul conceptual IASB, fiind reprezentate de conceptul capitalului financiar și al capitalului fizic, conceptul de menținere a capitalului financiar și de menținere a capitalului fizic.

La nivel național, se observă tendința companiilor de a recurge la implementarea conceptului de capital financiar, conform căruia, utilizatorii situațiilor financiare sunt interesați de menținerea puterii de cumpărare a capitalului investit.

Capitolul se oprește și asupra definirii componentelor capitalurilor proprii, acestea fiind prezentate la nivel internațional prin norma contabilă IAS 1, Prezentarea situațiilor financiare, ajungând să fie preluate și la nivel național în cadrul O.M.F.P. nr. 3.055/2009, Reglementări contabile conforme cu directivele europene.

Structurile capitalurilor proprii sunt reprezentate de: capitalul social, primele de capital, rezervele din reevaluare, rezerve, acțiunile proprii, rezultatul reportat, rezultatul exercițiului financiar și câștigurile sau pierderile legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii.

Observăm faptul că structura de capital social reprezintă valoarea totală a aporturilor subscrise și depuse de acționari sau asociați, fiind supus modificărilor, reprezentate de majorări sau reduceri ale capitalului social.

Majorările se pot realiza prin: noi aporturi în natură sau în numerar, operațiuni interne, conversia unor datorii în acțiuni sau dubla creștere simultană, în timp ce reducerile constau în rambursările către asociați, acoperirea pierderilor din exercițiile financiare anterioare și dobândirea propriilor acțiuni, urmată de anularea lor.

Capitalul social este supus pe parcursul exercițiului financiar, procesului de evaluare, luându-se în considerare, mai multe modalități de exprimare a valorii acestuia, respectiv: valoarea nominală, valoarea de piață, valoarea de rentabilitate și valoarea contabilă sau patrimonială.

Primele de capital reprezintă suplimentul de aport neîncorporat în capital, luând forma primelor de emisiune, de fuziune, de aport sau de conversie a obligațiunilor în acțiuni.

Rezervele din reevaluare sunt reprezentate de plusurile sau minusurile rezultate în urma procesului de reevaluare.

Rezervele se regăsesc sub forma rezervelor legale, statutare sau contractuale, a rezervelor reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare și a altor rezerve.

Acțiunile proprii reprezintă capitalurile proprii retrase de pe piață, care afectează capacitatea capitalului de creare de beneficii economice viitoare.

Rezultatul reportat se regăsește sub forma profitului obținut și nerepartizat sau a pierderii neacoperite din exercițiile financiare anterioare.

În literatura de specialitate și în practică, rezultatul exercițiului financiar este privit ca luând două forme: rezultat contabil și rezultat fiscal.

Câștigurile și pierderile generate de instrumentele de capitaluri proprii, se regăsesc în bilanț, la nivelul capitalurilor proprii, având rol corectiv.

La nivelul capitolului a fost prezentat și sistemul de conturi care asigură instrumentarea contabilă a capitalurilor proprii, precum și formatul și conținutul raportului, situația modificărilor capitalurilor proprii, model preluat la nivel național, din norma contabilă IAS 1 și reflectat în conținutul O.M.F.P. nr. 3.055/2009.

Capitolul al doilea al studiului, intitulat Prezentarea societății comerciale Mesar S.R.L., a tratat principalele aspecte care definesc compania, respectiv, forma juridică, identificatorii entității, structura capitalului social și domeniul de activitate.

Societatea Mesar S.R.L. a fost înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului la data de 5 iunie 2001, în baza numărului de înregistrare J08/691/2001 și a codului fiscal RO13945847, având ca domeniu de activitate exploatarea forestieră, conform codului CAEN 0220.

Au fost evidențiați principalii parteneri comerciali ai societății Mesar S.R.L., împreună cu cotele relative de piață aferente fiecăruia, compania analizată având o cotă relativă de piață nesemnificativă, în valoare de 23,68%.

De asemenea, am realizat o analiză a dinamicii personalului angajat, în perioada 2011-2013, de unde a reieșit faptul că ponderea semnificativă a fost reținută de personalul operativ.

În continuare, am realizat analiza poziției financiare și a performanțelor societății Mesar S.R.L., în perioada 2011-2013.

Din analiza bilanțului s-a observat, în ceea ce privește capitalurile proprii, că acestea au prezentat un trend crescător pe parcursul celor trei ani, după cum urmează: 590.502 lei în anul 2011, 709.383 lei în anul 2012 și 821.911 lei în anul 2013, situație observată și la nivelul activelor totale ale societății, respectiv 1.736.183 lei în primul an, 1.962.662 lei anul următor și 2.035.918 lei în anul 2013.

Datoriile atingeau în anul 2011, nivelul de 1.145.681 lei, crescând un an mai târziu, în anul 2012, și anume 1.253.278 lei, observându-se o reducere a acestora în anul 2013, când valoarea lor era de 1.214.007 lei.

În ceea ce privește analiza contului de profit și pierdere, s-a observat faptul că în perioada analizată, societatea Mesar S.R.L. a fost performantă, obținând profit, respectiv: 48.148 lei în anul 2011, 131.314 lei în anul 2012 și 112.529 lei în anul 2013.

Capitolul al treilea, Studiu privind contabilitatea capitalurilor proprii la societatea Mesar S.R.L., a tratat în cadrul primului paragraf, situația capitalurilor proprii ale companiei, în perioada 2011-2013, de unde a reieșit faptul că societatea deține un capital social în valoare de 200 lei, reprezentat de 20 de părți sociale.

Primele de capital nu au înregistrat valori în perioada analizată, ceea ce înseamnă faptul că entitatea Mesar S.R.L. nu a realizat majorarea capitalului social.

Aceeași situație s-a observat și în cazul rezervelor din reevaluare, al acțiunilor proprii, al rezultatului reportat și al câștigurilor și pierderilor generate de instrumentele de capitaluri proprii, structuri care nu au înregistrat valori în perioada 2011-2013.

Rezervele legale prezentau valori semnificative și o evoluție favorabilă în perioada 2011-2013, respectiv: în anul 2011 aveau valoarea de 590.302 lei, anul următor atingeau valoarea de 709.183 lei, iar în anul 2013, au înregistrat o valoare de 821.711 lei.

La nivelul paragrafului au fost reflectate principalele documente care asigură evidența capitalurilor proprii la nivelul societății Mesar S.R.L., respectiv: actul constitutiv, foaia de vărsământ, chitanța, procesul verbal de predare-primire și nota contabilă.

Capitolul al treilea a prezentat principalele operațiuni care au determinat modificări în structura capitalurilor proprii la societatea Mesar S.R.L., în perioada 2001-2014.

Astfel, au fost reflectate operațiuni precum: constituirea capitalului social, majorarea capitalului social prin aporturi în natură, reprezentate de utilaje și autoturisme, majorarea prin emisiuni de noi titluri sau operațiuni interne, reevaluarea activelor imobilizate, calculul rezultatului exercițiului și repartizarea profitului pe destinații.

De asemenea, s-a întocmit declarația privind impozitul pe profit, ținând cont de cheltuielile nedeductibile și veniturile neimpozabile, înregistrate de societate prin desfășurarea activității.

Societatea Mesar S.R.L. nu depășește două dintre criteriile de mărime publicate în O.M.F.P. nr. 3.055/2009, de aceea va întocmi doar bilanțul prescurtat, contul de profit și pierdere și notele explicative, iar numai facultativ, situația modificărilor capitalurilor proprii, astfel, la nivelul acestui capitol am întocmit și raportul standardizat, situația modificărilor capitalurilor proprii.

Capitolul al treilea a mai tratat și influența exercitată de variația structurii capitalurilor proprii asupra principalilor indicatori economico-financiari, cum sunt: fondul de rulment, rata rentabilității financiare, rata fondului de rulment, rata solvabilității pe termen lung, rata autonomiei financiare globale, rata de îndatorare la termen și durata unei rotații a capitalurilor proprii.

S-a observat faptul că societatea Mesar S.R.L. prezintă o bună gestionare a resurselor de care dispune, finanțându-și noile investiții în mod special pe baza capitalurilor proprii, nerecurgând în mod expres la sursele împrumutate.

La nivelul capitolului a fost prezentat modul de realizare a aplicației informatice care, în funcție de situația capitalurilor proprii ale unei companii, oferă recomandări pentru realizarea noilor investiții, modelul aplicației, fiind implementat în editorul Exsys Professional Editor.

Pentru eficientizarea activității și sporirea productivității muncii, la nivelul societății analizate se propune efectuarea de noi investiții pentru înlocuirea mijloacelor fixe direct productive.

Prin urmare, am atins prin intermediul studiului principalul obiectiv stabilit, respectiv definirea completă a problematicii capitalurilor proprii în cadrul societății Mesar S.R.L.

Bibliografie

Baba, M.C., Rapoarte financiar-contabile utilizate în analiza și deciziile manageriale, Ed. Universității Transilvania din Brașov, 2011

Baba, M.C., Contabilitatea financiară a entitățiilor economice: repere teoretice și implicații practice, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2012

Baba, M.C., Contabilitate și fiscalitate între național și internațional, Ed. Lux Libris, Brașov, 2008

Bodea, G., Pântea, I. P., Contabilitatea financiară românească conformă cu Directivele Europene, ed. a II-a, Ed. Intelcredo, Deva, 2007

Dincă, M.S., Gestiunea financiară a firmei, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2011

Dincă, G., Dincă, M.S., Finanțe și gestiune financiară, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2010

Dragomirescu, S.E., Bazele contabilității: curs universitar, Ed. Alma-Mater, Bacău, 2012

Drumea, C., Analiza economico-financiară a firmei, curs pentru învățământ la distanță anul III, semerstrul II, 2008-2009, Reprografia Universității Transilvania, Brașov, 2008

Feleagă, L., Feleagă, N., Contabilitate financiară. O abordare europeană și internațională, Vol. I, Ed. Economică, București, 2007

Hristea, A.M., Analiza economică și financiară a activității întreprinderii: de la intuiție la știință, Vol. II, Ed. Economică, București, 2013

Ialomițianu, G., Fiscalitate. Teorii și tehnici fiscale, Ed. Infomarket, Brașov, 2008

International Accounting Standards Board, Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRSs), Londra, 2007

Lazăr, C., et. al., Finanțe: finanțe publice, finanțele întreprinderii, Ed Universității Petrol-Gaze din Ploiești, 2007

Lixăndroiu, R., Analiza și proiectarea sistemelor informatice: suport de curs și suport de laborator pentru învățământ la distanță, Universitatea Transilvania, Brașov, 2011

Matiș, D., Pop, A., Contabilitate financiară, ed. a III-a, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2010

Matiș, D., et. al., Bazele contabilității pentru viitori economiști, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2005

Pătrașcu, L., Bazele contabilității, Ed. Universității Transilvania, Brașov, 2010

Păvăloaia, W. et. al., Analiza economico-financiară: concepte și studii de caz, Ed. Economică, București, 2010

Petre, G., et. al., Politici contabile în condițiile aplicării Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările și completările ulterioare, ed. a II-a, Ed. Monitorul Oficial, București, 2011

Preda, M., Sisteme expert de gestiune: Curs pentru învățământ la distanță, Universitatea din Petroșani, Petroșani, 2005

Ristea, M., et. al., Contabilitatea societăților comerciale, Vol. I, Ed. Universitară, București, 2009

Ristea, M. (coordonator), Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. Universitară, București, 2005

Ristea, M., Dumitru, C.G., Bazele contabilității: noțiuni de bază, probleme rezolvate, teste grilă și monografie, ed. a II-a, Ed. Universitară, 2006

Ristea, M., Dumitru, C.G. Prudență și agresivitate în tratamentele contabile, Ed. Tribuna Economică, București, 2008

Rus, I., Bazele contabilității, Ed. Economică, București, 2005

Trifan, A., Boian, N., Contabilitate financiară și managerială, curs postuniversitar de masterat, Ed. Infomarket, Brașov, 2008

Vintilă, G., Gestiunea financiară a întreprinderii, ed. a V-a, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2010

Muntean M., Fuziunile transfrontaliere ale societăților pe acțiuni, Revista Tribuna Economică, Nr. 21, Mai 2009, București

Vulpoi M., Problema structurii capitalului și teoria plăcintei, Revista Tribuna Economică, Nr. 22, Iunie 2009, București

Registrul de evidență a salariaților permanenți ai societății Mesar S.R.L. în perioada 2011-2013

Actul constitutiv al societății Mesar S.R.L.

Situațiile financiare întocmite de societatea Mesar S.R.L. în perioada 2011-2013

Balanța de verificare analitică pentru conturile 401 Furnizori și 4111 Clienți, întocmită de societatea Mesar S.R.L. la 31 Decembrie 2013

Declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat din luna decembrie 2013, întocmită de societatea Mesar S.R.L.

Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată

Legea contabilității nr. 82/1991, republicată

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, republicată

O.M.F.P. nr. 3.055/2009 privind Reglementări contabile conforme cu directivele europene