Studiu Privind Contabilitatea Activelor de Natura Stocurilor

INTRODUCERE

Orice activitate economico-financiară, indiferent de natura sa, pentru a-și desfășura obiectul de activitate, trebuie să realizeze diferite consumuri, între care o pondere importantă o dețin valorile de natura stocurilor.

În structura activelor entității o categorie reprezentativă o constituie activele circulante ale acesteia care, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, sunt clasificate astfel în măsura în care fie trebuie să se realizeze într-o perioadă de timp de 12 luni de la data situațiilor financiare sau în timpul ciclului de exploatare, ceea ce implică schimbarea în numerar sau echivalente de numerar prin consum, vânzare sau încasare, fie sunt deja în formă de numerar ori echivalente de numerar.

Perioada de timp cuprinsă între momentul achiziționării activelor supuse procesării și convertirea acestora în numerar sau echivalente de numerar reprezintă ciclul de exploatare.

În categoria echivalentelor de numerar sunt incluse investițiile financiare pe termen scurt, datorită faptului ca acestea pot fi convertite rapid în numerar și, totodată riscul de schimbare a valorii este foarte mic.

”Stocurile constituie o componentă importantă a activelor circulante și includ totalitatea bunurilor si serviciilor destinate atât vânzării în starea în care au fost achiziționate sau după o prelucrare a lor, cât și consumului acestora sub formă de materii prime, materiale și alte elemente similare ce urmează a fi folosite în procesul de producție ori pentru prestarea de servicii sau aflate în curs de producție”.

O categorie importantă de stocuri o reprezintă mărfurile, care, în parcursul lor de la producătorii finali până la consumatori, determină o mulțime de operații economico-financiare ce se realizează cu ajutorul unui număr foarte de mare de entități, cu profiluri de activitate distincte.

În clasa mărfurilor, care au o organizare diferită, sunt incluse atât produsele pe care unitatea le achiziționează în scopul vânzării în starea în care au fost cumpărate, cât și produsele finite transmise de unitățile producătoare în magazinele proprii de prezentare și desfacere, cât și activele circulante materiale de natura materiilor prime, materialelor consumabile sau de natura obiectelor de inventar, ambalajelor ș.a. care sunt disponibile în patrimoniului unității și care sunt vândute terților în stadiul în care au fost cumpărate.

Această problematică a stocurilor are o importanță deosebită pentru o unitate economică în ceea ce priveste desfășurarea activității sale. Prin intermediul contabilității stocurilor este prezentată în mare parte activitatea unei firme, fie ea una de producție, comerț sau prestări servicii.

În cadrul contabilității stocurilor se poate remarca cantitatea de produse achiziționate de firmă, valoarea costului de achiziție al acestora cât și prețul la care sunt vândute pe piață.

Operațiile cunoscute de achiziții și livrări de bunuri și servicii dau sens funcției comerciale a unei unități și se realizează pe baza principiilor de cumpărări și vânzări definite de conducerea firmei.

În ceea ce privește entitățile economice care au ca principal obiect de activitate comerțul cu amănuntul numărul tranzacțiilor de cumpărări și vânzări este foarte mare în cursul unei luni, deoarece mărfurile reprezintă acele elemente de stocuri care se achiziționează în vederea revânzării fără a fi modificate, sau chiar dacă au fost, modificările nu sunt esențiale.

Desfășurarea tranzacțiilor de achiziții și livrării de mărfuri se realizează în principiu pornind de la prețul de vânzare din care se exclud reducerile comerciale acordate sau primite,adică prețul definitiv negociat între vânzător și cumpărător. Mărfurile la preț de vânzare cu amănuntul presupun o evaluare inițială la preț de vânzare, ajungându-se la valoarea prețului cu amănuntul prin aplicarea marjei brute.

Pentru a reflecta necesitatea contabilității activelor de natura stocurilor am elaborat lucrarea dată. Conținutul său se bazează pe activitatea și rezultatele firmei DRAVIO COMGEN SRL și este format din două capitole.

Ca atare, în primul capitol am făcut prezentarea generală a firmei DRAVIO COMGEN SRL. Am făcut un scurt istoric al firmei, am descris obiectul de activitate, produsele, serviciile oferite și activitățile desfășurate, principalii clienți și principalii furnizori. Am arătat evoluția indicatorilor economico-financiari în ultimii trei ani (venituri, cheltuieli, profit, număr de salariați, active totale, capitaluri proprii).

În al doilea capitol am evidențiat aspecte teoretice cu privire la activele de natura stocurilor la modul general, insistând mai mult asupra stocurilor care apar în contabilitatea firmei, și anume materiale de natura obiectelor de inventar, mărfuri și ambalaje. Am venit cu exemple din activitatea practică a firmei, punând accentul pe particularitățile care apar în cadrul SC DRAVIO COMGEN SRL.

Apoi sunt prezentate concluziile cu privire la activitatea financiară a firmei DRAVIO COMGEN SRL, urmate de bibliografie.

CAPITOLUL I – Prezentarea societății comerciale DRAVIO COMGEN SRL

Date generale

Denumirea societății : SC DRAVIO COMGEN SRL

Sediul sociale al firmei se află în comuna Galicea Mare, str.Calafatului, nr.1, judetul Dolj

Cod unic de înregistrare : RO 8187347

Numărul de ordine de la Registrul Comerțului : J16/119/08.03.1996

Reprezentant Legal : Drăghici Viorel

Scurt istoric

Societatea DRAVIO COMGEN SRL a fost înființată in anul 1996, având ca domeniu principal de activitate ”Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun” – 4711, iar ca obiect secundar firma a activat și codul CAEN 4719 – ”Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare” .

Durata de funcționare a societății este nelimitată în timp, cu începere de la data înmatriculării acesteia la Registrul Comerțului.

Sediul social al firmei se afla în comuna Galicea Mare, strada Calafatului, numărul 1, județul Dolj.

La momentul înființării firma figura cu un magazin nealimentar situat la adresa unde se află sediul social, și un magazin alimentar la adresa din strada Calafatului numarul 5.

În anii care au urmat societatea s-a extins, deschizând încă trei magazine, toate în comuna Galicea Mare, astfel, unul pe strada Calafatului, numărul 6 care funcționează în regim de bar, al doilea, situat pe strada Vasile Alecsandri, numărul 143, funcționând ca magazin alimentar și al treilea la adresa din Șoseaua Băileștiului, numărul 24, tot cu profil de magazin alimentar.

În anul 2008, firma achiziționează un spațiu comercial în localitatea Izvoare, județul Dolj, unde își deschide un nou magazin alimentar.

La data înființării, capitalul social al societății a fost în sumă de 200 lei, fiind divizat în 100 de părți sociale, fiecare parte socială având o valoare nominală de 1 leu. Întregul capital social a fost subscris si vărsat în numerar de către asociatul unic, Drăghici Viorel. În prezent, capitalul social subscris și vărsat al societății este în valoare de 231.200 lei, fiind împărțit într-un număr de 23.120 părți sociale, cu o valoare nominală de 10 lei/parte socială, aparținând în întregime asociatului unic. Capitalul social poate fi modificat prin decizia asociatului unic, cu respectarea normelor legale în materie.

Părțile sociale sunt titluri indivizibile și aparțin în întregime asociaților. Ele pot fi transmise în întregime între asociați,transmiterea părților sociale trebuie înscrisă în Registrul Comerțului și în Registrul de Asociați al Societății.

Reducerea capitalului social se poate face numai dupa trecerea a două luni din ziua în care hotărârea a fost publicată in Monitorul Oficial Partea a IV-a respectând minimul de capital social si arătând motivele pentru care se face reducerea si procedeul utilizat.

Capitalul social poate fi majorat, în baza deciziei asociatului unic prin aport în natură sau in numerar. Dacă majorarea capitalului social se face prin aport în natura, asociatul unic va dispune efectuarea unei expertize pentru evaluarea mobil sau imobil.Părțile sociale nou constituite vor fi subscrise în totalitatea lor, libere de orice sarcini.

Organele de conducere a SC DRAVIO COMGEN SRL sunt următoarele:Adunarea Generală a Asociaților; Administrator.

Adunarea Generală a Asociaților este organul de conducere al societății, care decide asupra tuturor activităților desfășurate pentru realizarea obiectului de activitate, având următoarele atribuții principale:

stabilește strategia economică și comercială a societății;

adoptă programul de activitate și bugetul de venituri și cheltuieli pe durata fiecărui exercițiu economico-financiar; 

aprobă bilanțul și stabilește repartizarea beneficiului net;

desemnează si îi revocă pe administratori;

decide urmărirea administratorilor pentru daunele pricinuite societății, desemnând și persoana însărcinată să o execute; 

hotărăște modificarea contractului de societate și a statutului;

decide în orice altă problemă care interesează societatea.

SC DRAVIO COMGEN SRL este administrată de către domnul Drăghici Viorel, în calitate de administrator al acestei societăți, conform contractului de societate. Administratorul are urmatoarele atribuții principale:

reprezintă societatea în relațiile cu terții, cu autoritățile și cu instanțele judecătorești;

încheie orice contract sau act în numele societății;

aprobă operațiunile de încasări si plăți;

stabilește necesarul de personal pentru desfășurarea activității;

angajează și concediază personalul;

negociază contractele de munca;

ține evidența registrelor cerute de lege;

ia măsuri pentru ținerea evidenței contabile;

ia măsuri pentru întocmirea bilanțului si contului de profit si pierdere;

rezolvă orice problemă pentru realizarea obiectului de activitate și conducerea curentă a societății.

Principalii furnizori ai societății sunt :

pentru gestiunea de la magazinul mixt : SC Butan Gas SRL, SC Aquila Part Prod Com SRL, SC Com Prodaliment SRL, SC Tunef SRL, SC Amageo SRL, SC Leozen Comprod SRL, SC Enelrin SRL, SC Madira SRL, SC Asemar SRL, SC Lucalex SRL, SC Kober SRL.

pentru gestiunea de la magazinele alimentare : SC Elit SRL, SC Legabris Prest SRL, SC Nevis SRL, SC Metro Cash & Carry SRL, SC J.T. International România SRL, SC British American Tabacco Trading România SRL, SC Philip Morris International România SRL, SC Marathon Distribution Group SRL, SC Total Distribution Group SRL.

 Principalii clienți ai firmei pentru magazinele alimentare și pentru magazinul mixt sunt în principal persoanele fizice din comună, dar și Consiliul Local Galicea Mare și Școala Generala Galicea Mare. În ceea ce privește activitatea pensiunea, aici printre clienți se numără atât persoanele fizice și jurice care tranzitează zona și au nevoie de cazare.

Exercițiul financiar al societății începe de la 1 ianuarie si se încheie la 31 decembrie a fiecarui an.

           Primul exercițiu începe la data constituirii societății.

           Evidența contabilă a societății se organizează și se conduce potrivit reglementărilor în vigoare.

           Profitul impozabil se stabilește ca diferență între suma totală a veniturilor si suma cheltuielilor efectuate, pentru realizarea acestor venituri.

          Din beneficiul societății se va prelua în fiecare an, cel puțin 5 % pentru formarea fondului de rezerva până ce acesta va atinge maximum a 5-a parte din capitalul social.

           După scăderea impozitului legal, rezultă profitul net cuvenit fondatorilor asociați, care se repartizează proporțional cu aportul la capital.

           Eventualele pierderi se repartizează la fel, proporțional între asociați.

           Plata dividendelor cuvenite asociaților se face de către societate, în condițiile legii, în cel mult două luni de la aprobarea bilanțului de către Adunarea Generală aAsociaților.

            În vederea unei corecte determinări a veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor financiare, se va conduce evidența contabilă în condițiile prevăzute de lege și regulamentele aprobate de Ministerul Finanțelor.

            Personalul societății este alcătuit din 16 salariați încadrați pe bază de contract individual de muncă cu respectarea prevederilor Codului Muncii și a Regulamentului de asigurări sociale ale personalului unităților de stat.

Salariile se stabilesc prin liberul acord al părților cu respectarea limitei minime prevăzută de lege.

Evoluția principalilor indicatori economico-financiari

Principalii indicatori la 31.12.2012

1.Indicatori de lichiditate:

Indicatorul lichidității curente (indicatorul capitalului circulant) = 0,21

Indicatorul lichidității imediate (indicatorul test acid) = 0,05

2.Indicatori de risc:

Indicatorul gradului de îndatorare = 0

Indicatorul privind acoperirea dobânzilor = 0

3.Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) :

Viteza de rotație a stocurilor = 4,92

Numărul de zile de stocare = 74,13

Viteza de rotație a debitelor-clienți = 10,17

Viteza de rotație a creditelor-furnizor = 213,55

Viteza de rotație a activelor imobilizate = 3,94

Viteza de rotație a activelor totale = 2,4

4.Indicatori de profitabilitate:

Rentabilitatea capitalului angajat = -0,03

Marja brută din vânzări = 0

La data de 31 decembrie 2012 firma SC DRAVIO COMGEN SRL a obținut următoarele rezultate:

Situația activelor și pasivelor la 31 decembrie 2012 se prezenta astfel:

Principalii indicatori la 31.12.2013

1.Indicatori de lichiditate:

Indicatorul lichidității curente (indicatorul capitalului circulant) = 0,3

Indicatorul lichidității imediate (indicatorul test acid) = 0,05

2.Indicatori de risc:

Indicatorul gradului de îndatorare = 0

Indicatorul privind acoperirea dobânzilor = 0

3.Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) :

Viteza de rotație a stocurilor = 6,39

Numărul de zile de stocare = 57,15

Viteza de rotație a debitelor-clienți = 8,2

Viteza de rotație a creditelor-furnizor = 185,61

Viteza de rotație a activelor imobilizate = 5,07

Viteza de rotație a activelor totale = 2,51

4.Indicatori de profitabilitate:

Rentabilitatea capitalului angajat = -0,02

Marja brută din vânzări = 0

La data de 31 decembrie 2013 firma SC DRAVIO COMGEN SRL a obținut următoarele rezultate:

Situația activelor și pasivelor la 31 decembrie 2013 se prezenta astfel:

Principalii indicatori la 31.12.2014

1.Indicatori de lichiditate:

Indicatorul lichidității curente (indicatorul capitalului circulant) = 0,51

Indicatorul lichidității imediate (indicatorul test acid) = 0,09

2.Indicatori de risc:

Indicatorul gradului de îndatorare = 0

Indicatorul privind acoperirea dobânzilor = 10,9

3.Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) :

Viteza de rotație a stocurilor = 6,24

Numărul de zile de stocare = 58,53

Viteza de rotație a debitelor-clienți = 5,49

Viteza de rotație a creditelor-furnizor = 130,01

Viteza de rotație a activelor imobilizate = 7,43

Viteza de rotație a activelor totale = 3,04

4.Indicatori de profitabilitate:

Rentabilitatea capitalului angajat = -0,64

Marja brută din vânzări = 2,98

La data de 31 decembrie 2014 firma SC DRAVIO COMGEN SRL a obținut următoarele rezultate:

Situația activelor și pasivelor la 31 decembrie 2014 se prezenta astfel:

CAPITOLUL II – Studiu privind contabilitatea activelor de natura stocurilor la SC DRAVIO COMGEN SRL

2.1 Aspecte generale

Realizarea obiectului de activitate al oricărei entități economice, necesită, pe lângă activele imobilizate, și o mare varietate de active circulante, unde se include orice element patrimonial care îndeplinește una dintre următoarele condiții:

este achiziționat sau fabricat pentru consum propriu sau în scopul comercializării și se prevede să fie efectuat în termen de 12 luni de la data bilanțului;

este reprezentat de sume care urmează să fie încasate aferente ciclului de exploatare;

este constituit din numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este limitată.

Stocurile constituie o parte importantă a activelor circulante și sunt obligatorii pentru desfășurarea activității economice a oricărei societăți. Acestea poartă numele de active circulante materiale și sunt compuse din ansamblul bunurilor și serviciilor destinate atât vânzării în starea în care au fost cumpărate sau după o modificare a lor, cât și consumului lor sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii.

Comisia Internaționala a Standardelor Contabile (I.A.S.C.), în norma de contabilitate IAS 2 „Stocurile” aplicată începând cu 1.01.1976 și revizuită în anul 1993 definește stocurile ca fiind un element de activ, iar costul de achiziție al acestora cuprinde prețul de cumpărare, taxele vamale și alte taxe nerecuperabile,precum și cheltuielile de transport-aprovizionare.

Pe baza prevederilor IAS 2 stocurile propriu-zise sunt ordonate și delimitate în contabilitatea financiară după mai multe criterii: fizic, destinația, faza ciclului de exploatare.

Cel mai semnificativ dintre aceste criterii este cel fizic, conform căruia stocurile au o structură complexă și cuprind următoarele categorii de elemente patrimoniale:

a. mărfuri;

b. materii prime;

c. materiale consumabile;

d. materiale de natura obiectelor de inventar;

e. produse;

f. animale și păsări;

g. ambalaje și

h. producția în curs de execuție.

a.Mărfurile sunt bunurile pe care unitatea le achiziționează pentru revânzare sau produsele transferate pentru vânzare în magazinele proprii.

b.Materiile prime sunt reprezentate de activele circulante materiale care ia parte direct la procesul de fabricație al produselor și se reflectă, în totalitate sau parțial, în produsul finit, fie în starea lor inițială, fie transformată.

c.Materialele consumabile sunt acele active circulante materiale care contribuie la procesul de fabricație sau de exploatare fără a se regăsi în produsul finit și sunt compuse din: materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje și alte materiale consumabile.

d.Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă o categorie diferită de elemente patrimoniale care au anumite particularități, aceste bunuri nu întrunesc condițiile legale referitor la valoare și durată pentru a fi considerate imobilizări corporale. Dintre acestea enumerăm: echipamentul de protecție, echipamentul de lucru, îmbrăcămintea specială, mecanismele, dispozitivele, aparatele de măsură și control, matrițele folosite la obținerea anumitor produse și alte obiecte similare.

e.Produsele reflectă o categorie oarecum deosebită, în cadrul căreia se disting:

– produsele finite propriu-zise, reprezentate de bunurile care au trecut prin toate fazele procesului de fabricație și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unității, putând fi stocate în vederea livrării sau expediate direct clienților;

– semifabricatele, sunt acele produse al căror ciclu de fabricație a fost încheiat într-o secție, transferându-se în procesul tehnologic al altei secții sau se livrează clienților;

– produsele reziduale, sunt reprezentate de valori de natura rebuturilor, materialelor recuperabile sau deșeurilor rezultate din procesul de producție.

f.Animalele și păsările constituie o altă grupă de elemente patrimoniale care sunt compuse din animalele născute și tineret de orice fel (viței, purcei, mânji și altele), crescute și utilizate pentru reproducție, animalele îngrășate pentru a fi valorificate, coloniile de albine, dar și animalele pentru producție (lână, lapte și blană).

g.Ambalajele fac referire atât la ambalajele refolosibile cumpărate sau produse, necesare vânzării produselor și care pentru anumite perioade de timp pot fi păstrate de clienți, aceștia având obligația de a le restitui în condițiile prevăzute în contracte, cât și la ambalajele asimilate materialelor de natura obiectelor de inventar, folosite doar în interiorul unității sau care circulă fără decontare, precum și la ambalajele și materialele pentru ambalat obținute în cadrul activității proprii în vederea livrăriii către clienți, motiv pentru care sunt considerate produse finite. Materialele de ambalat, care nu pot fi contabilizate ca ambalaje, sunt incluse în categoria stocurilor sub numele de “Alte materiale consumabile”.

Toate bunurile menționate anterior (lit. a–g) reprezintă componente ale patrimoniului entității, în care sunt incluse și bunurile aflate în custodie, spre prelucrare sau în consignație la terți și care se evidențiază diferit în contabilitate, pe categorii de stocuri.

În fiecare entitate economică se pot regăsi și stocuri care nu-i aparțin, cum sunt valorile materiale primite spre prelucrare, în custodie sau în consignație și care se evidențiază în contabilitate cu ajutorul conturilor extrabilanțiere.

h. Producția în curs de execuție face trimitere la bunurile care n-au parcurs toate fazele de prelucrare prevăzute în procesul tehnologic, precum și la bunurile care nu sunt supuse probelor și recepției tehnice sau care au nevoie de completări. În producția în curs de execuție sunt incluse, totodată, lucrările și serviciile, dar și studiile în curs de elaborare sau neterminate.

Grupele de bunuri prezentate anterior, incluzându-le pe cele aflate în custodie, spre prelucrare sau în consignație la terți reprezintă obiectul contabilității stocurilor și producției în curs de execuție în condițiile în care aparțin entității.

Obiectivele contabilității stocurilor și a producției în curs de execuție se referă în principiu la realizarea funcțiilor comerciale ale entității.

Principalele obiective ce revin contabilității în acest domeniu sunt:

Urmărirea și controlul realizării programului de aprovizionare. Prin organizarea evidenței pe grupe și feluri de stocuri, precum și a cheltuielilor de transport-aprovizionare pe feluri de cheltuieli, comparate permanent cu prevederile programelor, se asigura informații utile cu privire la stadiul aprovizionării.

Asigurarea integrității patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare și urmărirea permanentă a mișcării lor. Se asigură prin organizarea contabilității mijloacelor circulante materiale pe gestiuni, și în cadrul acestora pe feluri de stocuri, cantitativ și valoric, înregistrarea exactă și la timp a cuantumului mișcărilor și a diferențelor constatate la inventariere, sesizarea existenței stocurilor fără utilitate sau cu mișcare lentă, pentru luarea măsurilor necesare lichidării lor.

Urmărirea utilizării raționale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemenea mod de organizare care să permită respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din depozit, evidența economiilor sau a materialelor ne utilizate, precum și a materialelor recuperabile rezultate din prelucrarea în secțiile de fabricație.

Asigurarea delimitării cheltuielilor de transport-aprovizionare față de valoarea materialelor aprovizionate, impune organizarea contabilității astfel încât acestea să poată furniza informații cu privire la nivelul și structura cheltuielilor de transport aprovizionare.

Înregistrarea și controlul valorificării stocurilor de mărfuri și a celorlalte categorii de stocuri destinate a fi livrate terților.

Evidența și urmărirea stocurilor de produse în procesul obținerii și livrării la prețuri competitive.

Evaluarea realistă a stocurilor și determinarea influențelor asupra patrimoniului și rezultatelor, prin aplicarea corectă a regulilor de evaluare.

Promovarea principiului prudenței și principiului continuității activității la evaluarea și înregistrarea în contabilitate a stocurilor.

Realizarea acestor obiective este condiționată de studierea și luarea în considerare a factorilor specifici care influențează organizarea contabilității activelor circulante materiale printre care:

mărimea întreprinderii, ca factor care determină alegerea metodei de contabilitate sintetică a stocurilor, fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.

structura organizatorică și funcțională a gestiunilor de stocuri, determină circuitul documentelor primare și evidența analitică pe gestiuni. Modul de organizare a activității de aprovizionare și livrare, depozitare și mișcare a stocurilor de materiale constituie premise de bază a contabilității, întrucât operațiile specifice lor generează o mare diversitate de documente primare de a căror corectă întocmire și completare depinde gradul de exactitate a informațiilor furnizate.

caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale, în funcție de care se face clasificarea acestora; se stabilesc principalele categorii și conturile sintetice corespunzătoare lor; se elaborează nomenclatorul stocurilor și pe această bază se organizează evidenta operativă și contabilitatea analitică.

decalajul ce poate apărea, uneori, în vânzarea și livrarea stocurilor.

sursele de proveniență a activelor circulante materiale aprovizionate ( furnizori, din producție proprie, din prelucrare la terți ) influențează, în principal, conturile sintetice utilizate și prețurile de evaluare.

modul de evaluare a activelor circulante materiale influențează, în special, modul de înregistrare a acestora în contabilitatea sintetică, dar și alegerea metodelor de determinare a prețurilor de ieșire la stocurile intersarjabile.

sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influențează organizarea contabilității stocurilor în vederea calculării mărimii cantitative și valorice a intrărilor, ieșirilor și stocurilor, precum și a cheltuielilor efective de transport aprovizionare, în funcție de care se aleg metodele de contabilitate analitica a stocurilor.

Totodată în cadrul organizării contabilității activelor circulante materiale trebuie luați în considerare factori precum: documentele care însoțesc marfa la intrarea în gestiune; așezarea depozitelor; despărțirea mijloacelor circulante proprii de cele ale clienților; etapele aprovizionării, dar și metodele utilizate pentru efectuarea lucrărilor de evidență și calcul.

Deoarece firma DRAVIO COMGEN SRL funcționează pe codul CAEN 4711 – ” Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun” , principalele categorii de stocuri care se regăsesc în activitatea, implicit în contabilitatea firmei sunt cele de obiecte de inventar, mărfuri și ambalaje.

2.2 Contabilitatea materialelor de natura obiectelor de inventar

Contabilitatea materialelor de natura obiectelor de inventar se ține cu ajutorul contului 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”, care asigură totalitatea informațiilor necesare pentru supravegherea bunurilor ce sunt utilizate în mai multe cicluri ale procesului de exploatare ori în mai multe perioade de gestiune, fără a întruni cele trei condiții legale pentru a fi încadrate în categoria imobilizărilor corporale. Acestea pot afecta cheltuielile de exploatare fie în totalitate la momentul dării în folosință, fie în cote procentuale pe timpul folosirii lor, după cum decide conducerea societății.

Cu ajutorul acestui cont, se organizează evidența operativă și analitică, reflectând, pe de o parte materialele de natura obiectelor de inventar existente în depozit, iar pe de altă parte pe cele aflate în folosință, folosindu-se fișe de cont analitic pentru operații diverse. În ceea ce privește obiectele de inventar din depozit, evidența acestora este organizată similar cu cea a materiilor prime și materialelor consumabile, ținându-se cont de metoda inventarului permanent.

În cazul materialele de natura obiectelor de inventar aflate în folosință se ține evidența valorică pe locuri de activitate, iar în cadrul acestora cantitativ cu ajutorul fișelor de magazie, listelor de inventar deschise pe salariați, fișelor nominale, sistemului mărcilor ș.a.

Contul 303 – "Materiale de natura obiectelor de inventar" este un cont de activ.
In debitul contului 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" se inregistreaza:

– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar achiziționate (401,408,446,542);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite de la societățile din grup, alte societăți legate prin participații, unitate sau subunități (451, 452, 481, 482);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar aduse de la terți (351,401);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar reprezentând aport în natură la capitalul social (456);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar constatate plus de inventar și a celor primite cu titlu gratuit (603, 758);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar obținute din producție proprie (345).
În creditul contului 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" se înregistrează:
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar date in folosință (603,471);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar lipsă la inventar și pierderile din deprecieri (603);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar vândute ca atare (371);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar trimise la terți (351);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar livrate societăților din grup, alte societăți legate prin participații, unitate sau subunități (451, 452, 481, 482);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar donate și pierderile din calamități (658, 671);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar retrase din aportul la capitalul social (456).
Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar existente in stoc.

Firma achiziționează la data de 16.10.2014 stingătoare de la SC Presting SRL în valoare de 341 lei, inclusiv TVA conform facturii numărul 6191/16.10.2014. În baza facturii primite de la furnizor se întocmește nota de intrare-recepție și constatare diferențe în doua exemplare, iar în contabilitate se fac urmatoare înregistrari:

% = 401 341 lei .

303 Furnizori 275 lei

Materiale de natura obiectelor de inventar

4426 66 lei

TVA deductibilă

Firma dă în folosință stingătoarele chiar în luna respectiva, în baza bonului de consum întocmit, trecându-le integral pe cheltuieli:

603 = 303 275 lei

Cheltuieli privind materialele deMateriale de natura obiectelor de inventar

natura obiectelor de inventar

În luna noiembrie 2014 se achiziționează materiale de natura obiectelor de inventar furnizate de SC A.N.R. Trade SRL în valoare de 3.225,69 lei și TVA 24%, conform facturii numărul 4897/23.11.2014. Se întocmește nota de intrare-recepție și constatare diferențe în doua exemplare, iar în contabilitate se fac următoare înregistrări:

% = 401 3.999,86 lei .

303 Furnizori 3.225,69 lei

Materiale de natura obiectelor de inventar

4426 774,17 lei

TVA deductibilă

Materialele se dau în folosință în aceeași lună, în baza bonului de consum întocmit, trecându-le integral pe cheltuieli:

603 = 303 3.225,69 lei

Cheltuieli privind materialele de Materiale de natura obiectelor de inventar

natura obiectelor de inventar

Referitor la contabilitatea stocurilor de natura obiectelor de inventar, plusurile și minusurile constatate cu ocazia inventarierii se înregistrează utilizând metoda inventarului intermitent sau metoda inventarului permanent și a prețului standard.

Acestea reprezintă o categorie aparte de bunuri care în general nu regăsesc în magazii sau depozite ci în folosință la personalul firmei.

Materiale de natura obiectelor de inventar aflate la angajați apar înscrise în “Fișa de evidentă a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosință”, fișă care este un document completat pentru fiecare angajat în parte și pe care sunt înscrise toate materialele pe care acesta le are în primire.

Pentru inventarierea acestora posesorului i se va cere să prezinte comisiei fiecare obiect înscris în fișa respectivă, iar comisia va constata existența sau inexistența și totodată starea acestora.

In momentul inventarierii fișa va fi barata după ultima poziție si semnată de membrii comisiei de inventariere.

În situația în care există obiecte de inventar degradate, acestea vor fi înscrise pe liste separate.

2.3 Contabilitatea mărfurilor

Mărfurile fac referire la bunurile pe care societatea le achiziționează în vederea revânzării în aceeași stare, fără vreo prelucrare suplimentară. În grupa mărfurilor sunt incluse următoarele:

produse (semifabricate, produse finite etc.) transferate de societățile de producție în magazinele proprii de prezentare și desfacere;

active circulante materiale de natura materiilor prime, materialelor consumabile sau de natura obiectelor de inventar, ambalajelor care sunt disponibile în cadrul patrimoniului societății și care sunt vândute clienților așa cum au fost achiziționate.

Datorită faptului că reprezintă o componentă importantă a stocurilor, mărfurile în mișcarea de la producătorii finali până la consumatori , determină diverse operații economico-financiare care sunt realizate cu ajutorul mai multor societăți, care au diferite obiecte de activitate. Așadar, putem considera că există trei categorii importante de societăți cu profil comercial, una dintre ele fiind cea de comerț en detail sau cu amănuntul.

Entitățile comerciale cu profil en detail își realizează obiectul de activitate efectuând achiziții de bunuri, în general, de la societățile en gros, dar și de la producătorii și furnizorii interni, dar și vânzarea lor către populație, inclusiv prin entități de alimentație publică. Mărfurile sunt vândute așs cum au fost achiziționate sau după o modificare anterioară pentru a putea fi consumate în locații special amenajate (restaurante, bufete ș.a.).

Contabilitatea mărfurilor depinde, în mare măsură, de prețul de înregistrare care se folosește și care, în funcție de categoria în care se încadrează societatea economică poate reprezenta costul efectiv de achiziție, prețul cu amănuntul și cel en gros.

Diferența dintre prețul de vânzare și costul de achiziție o constituie adaosul comercial. Adaosul comercial sau marja comerciantului este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor societății comerciale și obținerea de profit.

Costul efectiv de achiziție se utilizează de către entitățile care comercializează un număr redus de tipuri de mărfuri, cu intrări și ieșiri relativ puține dar în cantități mari. Acestă metodă se bazează pe evaluarea mărfurilor și a operațiilor de intrări și ieșiri la prețul efectiv de achiziție care, în condițiile actuale este fluctuant, ceea ce duce la crearea anumitor probleme în legătură cu evaluarea ieșirilor din gestiune.

Prețul cu amănuntul este folosit doar în cazul mărfurilor, putând fi utilizat de orice societate comercială, en detail, en gros sau mixt. Astfel, acest preț este justificat în momentul în care exista o activitate de comerț cu articole și sortimente numeroase, cu un rulaj mare de marfă, precum și în situația organizării evidenței analitice după metoda global-valorică, ceea ce nu exclude posibilitatea utilizării lui și în cazul evidenței cantitativ-valorice pe sortimente de mărfuri.

Prețul analizat, datorită modificărilor cu caracter, oarecum, frecvent ale prețurilor de cumpărare, adaosurilor comerciale și altor cauze, se poate reduce sau majora, după caz, pe bază de inventar, atunci când este necesar. Această operație nu contravine prevederilor contabile în vigoare întrucât nu se afectează valoarea de intrare în patrimoniu la costul efectiv de achiziție.

Prețul cu amănuntul se stabilește de către entitate prin luarea în calcul a unui anumit adaos comercial, posibil de realizat, însă atunci când situația de pe piață se schimbă este normal să se majoreze sau diminueze adaosul comercial și, implicit, prețul de vânzare, pe bază de inventar de schimbare de prețuri, cu înregistrarea în contabilitate a diferențelor de preț calculate. Altfel spus, majorarea sau reducerea prețului cu amănuntul sau a celui de vânzare en gros până la nivelul costului de achiziție respectă regulile și principiile contabile, fiind un drept exclusiv al entității, care poate lua asemenea decizie atunci când apreciază că este necesar pentru valorificarea în condiții avantajoase a mărfurilor și pentru evitarea unor riscuri.

Se reține faptul că entitățile neplătitoare de TVA (cu cifra anuală de afaceri mai mică decât echivalentul în lei a 35.000 euro) prețul de vânzare cu amănuntul este alcătuit din costul de achiziție (care include și TVA facturată de furnizori) și adaosul comercial.

Prețul de vânzare cu amănuntul, exclusiv TVA, se reflectă în contul de mărfuri (371) și este format din costul efectiv de achiziție (prețul facturat de furnizor și cheltuielile de transport-aprovizionare) și adaosul comercial.

Prețul cu amănuntul sau de vânzare către populație, exclusiv TVA, se determină prin adăugarea la prețul de cumpărare (facturare) negociat cu furnizorul a adaosului comercial considerat de entitate ca fiind posibil de realizat.

La rândul său, prețul cu amănuntul total sau de vânzare către populație, inclusiv TVA, se calculează prin adăugarea la prețul cu amănuntul amintit anterior a cotei legale de TVA. Acest preț reprezintă prețul de înregistrare în contabilitate a mărfurilor de către entitățile care adoptă această variantă de evaluare.

Contabilitatea sintetică a mărfurilor la entitățile cu amănuntul se organizează prin folosirea inventarului permanent sau intermitent.

Metoda inventarului permanent presupune inregistrarea tuturor operatiilor de intrare și ieșire a mărfurilor în și din gestiunea unităților patrimoniale în contabilitatea sintetică, pe tot parcursul perioadei de gestiune.

            Folosirea acestei metode presupune înlocuirea fișelor de magazie cu raportul de gestiune în care se înregistrează zilnic intrările și ieșirile, pe baza documentelor justificative și se stabilește soldul la sfârșitul zilei. Raportul de gestiune se completează zilnic și stă la baza înregistrărilor în contabilitate.

            În condițiile aplicării metodelor inventarului permanent, fiecare intrare de mărfuri este înregistrată cantitativ și valoric în contul de mărfuri, la nivelul costului istoric care este costul de achiziție, sau la nivelul prețului stabilit în funcție de valoarea de utilitate, pentru mărfurile aduse ca aport, primite ca donații sau aduse cu titlu gratuit. Datorită faptului că toate ieșirile din stoc sunt contabilizate fizic și valoric, ceea ce permite o cunoaștere clară a mărimii stocurilor de mărfuri, în orice moment, atât valoric cât și cantitativ, este posibilă efectuarea inventarierii faptice a stocurilor.

            Specificul metodei inventarului permanent constă în următoarele:

– stocul final la sfârșitul exercițiului precedent devine stoc inițial la începutul exercițiului curent;

– în timpul exercițiului financiar contul de mărfuri se debitează cu toate intrările de mărfuri, evaluate la costurile de achiziție sau la valoarea actuală și se creditează cu ieșirile de mărfuri din gestiune;

– stocul final, stabilit după punerea de acord a datelor din contabilitate cu cele constatate la inventariere, se raportează, ca stoc inițial în exercițiul următor.

În cadrul metodei  inventarului permanent, contabilitatea analitică se  poate organiza după trei procedee: procedeul operativ-contabil, numit și procedeu pe solduri, procedeul cantitativ- valoric, si procedeul global- valoric.

Contabilitatea circulației mărfurilor atât en gros, cât și en detail se organizează cu ajutorul următoarelor conturi sintetice de gradul I:

Contul 371 -“Mărfuri” este un cont de activ. Cu ajutorul acestui cont se ține evidența existenței și mișcării stocurilor de mărfuri.

În cazul în care evidența mărfurilor se ține la preț de vânzare cu amănuntul, în debitul contului analizat sunt înscrise informații privind valoarea adaosului comercial și, respectiv, TVA neexigibilă aferentă mărfurilor intrate în gestiune (378, 4428).

În debitul contului 371 “Mărfuri” se înregistrează:

– valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor achiziționate (401, 408, 446, 327, 542);

– valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor achiziționate de la entități afiliate sau de la entități legate prininterese de participare (451, 453);

– valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor primite de la unitate sau subunități (481, 482);

– valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor reprezentând aportul în natură al acționarilor/asociaților (456);

– valoarea mărfurilor aduse de la terți (357, 401);

– valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor și păsărilor și ambalajelor, vândute ca atare (301, 302, 303, 361, 381);

– valoarea la preț de înregistrare a produselor finite transferate magazinelor proprii (345);

– valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor constatate plus la inventar și a celor primite cu titlu gratuit (607, 758);

– valoarea adaosului comercial și taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, în situația în care evidența mărfurilor se ține la preț cu amănuntul (378, 4428);

– valoarea terenurilor folosite pentru construirea de ansambluri de locuințe destinate vânzării, reclasificate ca mărfuri (211).

În creditul contului 371 “Mărfuri” se înregistrează:

– valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor ieșite din gestiune prin vânzare și lipsurile de inventar (607);

– valoarea adaosului comercial și a taxei pe valoarea adăugată neexigibilă aferentă mărfurilor ieșite din gestiune (378, 4428);

– valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor livrate unității sau subunităților (481, 482);

– valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor trimise la terți (357);

– valoarea donațiilor și pierderilor din calamități (658, 671);

– valoarea mărfurilor care fac obiectul participării în natură, potrivit legii, la capitalul social al altor entități, în schimbul dobândirii de participații în capitalul acestora (261, 263, 265).

Soldul contului 371 „Mărfuri” este debitor, reprezentând prețul de înregistrare (costul efectiv de achiziție, prețul prestabilit sau prețul de vânzare cu amănuntul sau en gros) aferent mărfurilor existente în patrimoniu la sfârșitul perioadei de gestiune.

Contul 378 – “Diferențe de preț la mărfuri” este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a mărfurilor.

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența adaosului comercial (marja comerciantului) aferent mărfurilor din unitățile comerciale.
În creditul contului 378 “Diferențe de preț la mărfuri” se înregistrează:
– valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune (371).
În debitul contului 378 “Diferențe de preț la mărfuri” se înregistrează:
– valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieșite din gestiune (371).
Soldul contului reprezintă valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în stoc la sfârșitul perioadei.

Contul 4428 – “Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă” face parte din grupa 44 “Bugetul statului, protecția socială și conturi asimilate” și este un cont bifuncțional.

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența taxei pe valoarea adăugată neexigibilă.

În creditul contului 4428 – “Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă” se înregistrează:
– taxa pe valoarea adăugată, aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii și executărilor de lucrări cu plata în rate (411);
– taxa pe valoarea adăugată aferentă marfurilor intrate în gestiune sau constatate în plus la inventariere, când evidența se ține la prețul cu amănuntul (371);
– taxa pe valoarea adăugată, aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii și executărilor de lucrări pentru care nu s-au întocmit facturi (418);
– taxa pe valoarea adăugată, aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate, precum și cea aferentă facturilor sosite, devenită astfel deductibilă (4426).

În debitul contului 4428 – “Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă” se înregistrează:
– taxa pe valoarea adăugată, aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate (401, 404);
– taxa pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor vândute, donate, constatate lipsă la inventariere, distruse de calamități sau depreciate, din unitățile comerciale cu amănuntul (371);
– taxa pe valoarea adăugată, aferentă vânzărilor de bunuri și servicii sau prestărilor de lucrări cu plata în rate, devenită exigibilă în cursul exercițiului (4427);
– taxa pe valoarea adăugată amânată la plată (446).

Soldul debitor al contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată neexigibilă aferentă cumpărărilor cu plata în rate sau cumpărărilor pentru care nu s-au primit facturi și care urmează să devină TVA deductibilă, iar soldul creditor reprezintă taxa pe valoarea adăugată neexigibilă aferentă mărfurilor din stoc evaluate la prețul de vânzare cu amănuntul, livrărilor cu plata în rate sau livrărilor pentru care nu s-au întocmit facturi și care urmează să devină TVA colectată.

În contabilitatea firmei DRAVIO COMGEN SRL mărfurile sunt structurate pe patru gestiuni: mixt, alimentar, bar și gestiunea produselor alimetare cu cotă de TVA 9% (pâine, făina, covrigi), gestiune care vine și o compune pe cea alimentară.

Se achiziționează marfă pentru magazinul mixt, pe baza facturii numărul 468 din 01.04.2015 primită de la furnizorul SC AMAGEO SRL în valoare de 1028,16 lei, TVA 24%. În baza facturii se întocmește nota de intrare recepție și constatare diferențe și se inregistrează în contabilitate intrarea de marfă.

intrarea în gestiune a mărfurilor la preț de vânzare cu amănuntul:

3711 = % 1.530,00 lei

Mărfuri mixt 401 1.028,16 lei

Furnizori

3781 205,71 lei

Diferențe de preț la mărfuri mixt

44281 296,13 lei

TVA neexigibila mixt

înregistrarea TVA facturată de către furnizor

4428A = 401 246,76 lei

TVA neexigibilă achiziții Furnizori

Începând cu 1 ianuarie 2013 firma aplică regimul TVA la încasare. Aplicarea sistemului TVA la încasare pentru persoanele impozabile a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu a depășit plafonul de 2.250.000 lei, este optională de la 1 ianuarie 2014, prevedere instituită prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 111/2013 pentru reglementarea unor măsuri fiscale și pentru modificarea unor acte normative.

Exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, în cazul persoanelor impozabile care optează în acest sens, denumite în continuare persoane care aplică sistemul TVA la încasare.

Sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare:

a) persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153, care au sediul activității economice în România conform art. 1251alin. (2) lit. a), a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu a depășit plafonul de 2.250.000 lei. Persoana impozabilă care în anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifră de afaceri pentru anul respectiv este inferioară plafonului de 2.250.000 lei, și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul următor celui în care nu a depășit plafonul, cu condiția ca la data exercitării opțiunii să nu fi depășit plafonul pentru anul în curs. Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii taxabile și/sau scutite de TVA, precum și a operațiunilor rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, conform art. 132 și 133, realizate în cursul anului calendaristic;

b) persoanele impozabile, care au sediul activității economice în România conform art. 1251alin. (2) lit. a), care se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 153 în cursul anului și care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare începând cu data înregistrării în scopuri de TVA.

Persoana impozabilă care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare este obligată să aplice sistemul respectiv cel puțin până la sfârșitul anului calendaristic în care a optat pentru aplicarea sistemului, cu excepția situației în care în cursul aceluiași an cifra de afaceri depășește plafonul de 2.250.000 lei, caz în care sistemul se aplică până la sfârșitul perioadei fiscale următoare celei în care plafonul a fost depășit. Dacă în primul an de aplicare a sistemului TVA la încasare persoana impozabilă nu depășește plafonul de 2.250.000 lei, poate aplica sistemul TVA la încasare până la sfârșitul perioadei fiscale următoare celei în care plafonul de 2.250.000 lei, calculat pentru fiecare an calendaristic în parte, a fost depășit pe parcursul unui an calendaristic. Orice persoană impozabilă care a optat pentru aplicarea sistemului TVA la încasare și care nu depășește în cursul unui an plafonul de 2.250.000 lei poate renunța la aplicarea sistemului respectiv oricând în cursul anului, prin depunerea unei notificări la organul fiscal competent între data de 1 și 25 ale lunii, cu excepția primului an în care a optat pentru aplicarea sistemului. Radierea persoanei respective din Registrul persoanelor care aplică sistemul TVA la încasare se operează de organele fiscale competente începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care a fost depusă notificarea.

(6) Persoanele impozabile care optează pentru aplicarea sistemul TVA la încasare aplică sistemul respectiv numai pentru operațiuni pentru care locul livrării, conform prevederilor art. 132, sau locul prestării, conform prevederilor art. 133, se consideră a fi în România, dar nu aplică sistemul respectiv pentru următoarele operațiuni care intră sub incidența regulilor generale privind exigibilitatea TVA:

a) livrările de bunuri/prestările de servicii pentru care beneficiarul este persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (2)–(6), art. 1523alin. (10) sau art. 160;

b) livrările de bunuri/prestările de servicii care sunt scutite de TVA;

c) operațiunile supuse regimurilor speciale prevăzute la art. 1521–1523;

d) livrările de bunuri/prestările de servicii pentru care beneficiarul este o persoană afiliată furnizorului/prestatorului potrivit art. 7 alin. (1) pct. 21.“

Dreptul de deducere a TVA aferente achizițiilor efectuate de o persoană impozabilă de la o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare conform prevederilor art. 1342alin. (3)–(8) este amânat până la data la care taxa aferentă bunurilor și serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului său.“

Persoana impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare și care depășește în cursul anului calendaristic curent plafonul de 2.250.000 lei are obligația să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare perioadei fiscale în care a depășit plafonul, o notificare din care să rezulte cifra de afaceri realizată, determinată potrivit prevederilor art. 1342alin. (3), în vederea schimbării sistemului aplicat potrivit prevederilor art. 1342alin. (5). În situația în care persoana impozabilă care depășește plafonul nu depune notificarea, aceasta va fi radiată din oficiu de organele fiscale competente, începând cu data înscrisă în decizia de radiere, din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare prevăzut la alin. (13). În perioada cuprinsă între data la care persoana impozabilă avea obligația de a nu mai aplica sistemul TVA la încasare și data radierii din oficiu de către organele fiscale competente din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare:

a) pentru livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate de persoana impozabilă se aplică regulile generale privind exigibilitatea taxei, prevăzute la art. 1342alin. (1) și (2), iar dreptul de deducere a TVA aferente achizițiilor efectuate de persoana impozabilă în perioada respectivă se exercită în conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1);

b) dreptul de deducere a TVA aferente achizițiilor efectuate de beneficiari care nu aplică sistemul TVA la încasare de la persoanele impozabile respective se exercită pe măsura plății în conformitate cu prevederile art. 145 alin. (11). De la data radierii din oficiu a furnizorului/prestatorului din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, beneficiarul deduce TVA pentru achizițiile realizate de la acesta în conformitate cu prevederile art. 145 alin. (1).

O altă particularitate o reprezintă taxarea inversă. Firma achiziționează cherestea de la SC LUCALEX SRL, pe baza facturii numărul 3529 din data de 16.04.2015. %. În baza acesteia se întocmește nota de intrare recepție și constatare diferențe și se inregistrează în contabilitate intrarea de marfă.

intrarea în gestiune a mărfurilor la preț de vânzare cu amănuntul:

3711 = % 3.708,00 lei

Mărfuri mixt 401 2.472,00 lei

Furnizori

3781 518,32 lei

Diferențe de preț la mărfuri mixt

44281 717,68 lei

TVA neexigibila mixt

înregistrarea taxării inverse

4426 = 4427 593,28 lei

TVA deductibila TVA colectată

Taxarea inversă este procedura aplicată de beneficiarul unei livrări de bunuri/prestări de servicii care, conform legii, devine persoană obligată la plata TVA pentru achiziția de bunuri/servicii efectuată, prin excepție de la regula generala conform căreia persoana obligată la plata TVA este furnizorul bunurilor/prestatorul serviciilor.

Prin excepție de la prevederile art. 150 alin. (1) din Codul Fiscal, în cazul operațiunilor taxabile persoana obligată la plata taxei este beneficiarul pentru operațiunile prevăzute la alin. (2). Condiția obligatorie pentru aplicarea taxării inverse este ca atât furnizorul, cât și beneficiarul să fie înregistrați în scopuri de TVA conform art. 153.

Operațiunile pentru care se aplică taxarea inversă sunt:

a) livrarea următoarelor categorii de bunuri:

1. livrarea de deșeuri feroase și neferoase, de rebuturi feroase și neferoase, inclusiv livrarea de produse semifinite rezultate din prelucrarea, fabricarea sau topirea acestora;

2. livrarea de reziduuri și alte materiale reciclabile alcătuite din metale feroase și neferoase, aliajele acestora, zgură, cenușă și reziduuri industriale ce conțin metale sau aliajele lor;

3. livrarea de deșeuri de materiale reciclabile și materiale reciclabile uzate constând în hârtie, carton, material textil, cabluri, cauciuc, plastic, cioburi de sticlă și sticlă;

4. livrarea materialelor prevăzute la pct. 1—3 după prelucrarea/transformarea acestora prin operațiuni de curățare, polizare, selecție, tăiere, fragmentare, presare sau turnare în lingouri, inclusiv a lingourilor de metale neferoase pentru obținerea cărora s-au adăugat alte elemente de aliere;

b) livrarea de masă lemnoasă și materiale lemnoase, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare.

c) livrarea de cereale și plante tehnice menționate în continuare, care figurează în nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun

d)  transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, astfel cum sunt definite la art. 3 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, transferabile în conformitate cu art. 12 din directivă, precum și transferul altor unități care pot fi utilizate de operatori în conformitate cu aceeași directivă;

e) livrarea de energie electrică către un comerciant persoană impozabilă, stabilit în România conform art. 125^1 alin. (2). Comerciantul persoană impozabilă reprezintă persoana impozabilă a cărei activitate principală, în ceea ce privește cumpărările de energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia și al cărei consum propriu de energie electrică este neglijabil. Prin consum propriu neglijabil de energie electrică se înțelege un consum de maximum 1% din energia electrică cumpărată în perioada ianuarie-noiembrie a fiecărui an calendaristic.

f) (în vigoare din 1 septembrie 2013) transferul de certificate verzi, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. h) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Pe facturile emise pentru aceste livrări, inclusiv pentru avansurile încasate, furnizorul nu înscrie taxa colectata aferentă, ci face o mențiune referitoare la faptul că s-a aplicat taxarea inversă, cf. art. 160.

Furnizorul va declara această livrare supusă taxării inverse in decontul de TVA la rândul 13.

Beneficiarul calculează TVA și o înscrie în factură și în jurnalul pentru cumpărări, preluând-o atât ca taxa colectată, cât și ca taxă deductibilă in decontul de taxă, la rândul 12 și 21. Beneficiarul va efectua înregistrarea contabilă: 4426 = 4427 cu suma taxei aferente.

Prin acest articol contabil, TVA este considerată dedusă, iar colectarea TVA la nivelul taxei deductibile este asimilată cu plata taxei către furnizor.

Taxarea inversă se aplica și în cazul operațiunilor externe, in principal prestări de servicii care au locul in Romania conform art. 133 (2) și achiziții intracomunitare de bunuri, in cazul cărora art. 150 și art. 151 prevăd că obligația de plată a TVA revine beneficiarului, pentru a evita ca furnizorul bunurilor/prestatorul serviciilor din străinatate să fie obligat să se înregistreze în scopuri de TVA in România pentru operațiuni ocazionale.

Procedura taxării inverse este similară celei de la intern, furnizorii emit facturi fără TVA, iar beneficiarii sunt obligați să calculeze TVA și să o evidențieze în contabilitate și în decontul de TVA atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă.

Condiția obligatorie pentru aplicarea taxării inverse este ca atât furnizorul, cât și beneficiarul să fie înregistrați în scopuri de TVA.

La magazinul alimentar se achiziționează marfă pe baza facturii numărul 23069 din data de 02.04.2015 de la SC MEGA LUNA SRL în valoare de 2282,52 lei inclusiv TVA 24%. Se întocmește nota de intrare recepție și constatare diferențe și se inregistrează în contabilitate intrarea de marfă.

intrarea în gestiune a mărfurilor la preț de vânzare cu amănuntul:

3712 = % 3.600,10 lei

Mărfuri alimentar 401 1.840,74 lei

Furnizori

3782 1.062,57 lei

Diferențe de preț la mărfuri alimentar

44282 696,79 lei

TVA neexigibilă alimentar

înregistrarea TVA facturată de furnizor:

4428A = 401 441,78 lei

TVA neexigibilă achiziții Furnizori

Se achiziționează pâine pe baza facturii nr. 38969487 din data de 07.04.2015 de la SC VEL PITAR SA în valoare de 28,25 lei, inclusiv TVA 9%. Aceste produse se vor înregistra în gestiunea produselor alimentare cu TVA 9%, compunând astfel gestiunea magazinului alimentar. Pe baza facturii se întocmește nota de intrare recepție și constatare diferențe și se înregistrează în contabilitate intrarea de marfă.

intrarea în gestiune a mărfurilor la preț de vânzare cu amănuntul:

3719 = % 3.6,00 lei

Mărfuri TVA 9% 401 25,92 lei

Furnizori

3789 7,11 lei

Diferențe de preț la mărfuri TVA 9%

44289 2,97 lei

TVA neexigibilă 9%

înregistrarea TVA facturată de furnizor:

4428A9 = 401 2,33 lei

TVA neexigibilă achiziții 9% Furnizori

Datorită volumului mare de marfă aprovizionată, firma primește și reduceri comerciale de la anumiți furnizori ai săi.

Reducerile comerciale acordate de furnizor și înscrise pe factura de achiziție ajustează în sensul reducerii costul de achiziție al bunurilor. Atunci când achiziția de produse  și primirea reducerii comerciale sunt tratate împreună, reducerile comerciale primite ulterior facturării ajustează, de asemenea, costul de achiziție al bunurilor.    

Reducerile comerciale primite ulterior facturării corectează costul stocurilor la care se referă, dacă acestea mai sunt în gestiune. Dacă stocurile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt în gestiune, acestea se evidențiază distinct în contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite"), pe seama conturilor de terți.     

Reducerile comerciale legate de prestările de servicii, primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidențiază distinct în contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite", respectiv contul 709 "Reduceri comerciale acordate"), pe seama conturilor de terți.     

În acest sens se înregistrează în contabilitate factura de reducere comercială numărul 2265181 din data de 01.04.2015 primită de la SC ELIT SRL în valoare de 310 lei, inclusiv TVA.

% = 401 -310 lei

609 Furnizori -250 lei

Reduceri comerciale primite

4428A -60 lei

TVA neexigibilă achiziții

Produsele astfel achiziționate sunt vândute de firmă către clienți, în principal persoane fizice din comună, dar și persoane juridice. Pentru a reflecta aceste operații, în contabilitate se utilizează conturile 4111, 707, 4427 și 5311

Contul 707 "Venituri din vânzarea mărfurilor" este un cont cu funcție de pasiv. Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor din vânzarea mărfurilor.
In creditul contului 707 "Venituri din vânzarea mărfurilor" se înregistrează:
-prețul de vânzare al mărfurilor, vândute clienților (411);
-prețul de vânzare al mărfurilor, pentru care nu s-au întocmit facturi (418);
-sumele încasate în numerar din vânzarea mărfurilor (531).
Contul 707 poate fi debitat, în cursul perioadei, cu veniturile realizate din operații de participație transferate coparticipanților.La sfârșitul perioadei, soldul contului 707 se transferă asupra contului de profit și pierdere (121).

Societatea vinde marfă în baza facturii numărul 174 din data de 02.04.2015 către Primăria Galicea Mare în valoare de 1881,26 lei, inclusiv TVA:

4111 = % 1.881,26 lei

Clienți 7071 1.517,15 lei

Venituri din vânzarea mărfurilor – mixt

4428L1 364,11 lei

TVA neexigibilă livrări mixt

Pe baza extrasului de cont de la Trezorerie se încasează factura:

5121.1 = 4111 1881,26 lei

Conturi curente la bănci – Trezorerie Clienți

Și concomitent se colectează TVA-ul facturat:

4428L1 = 44271 364,11 lei

TVA neexigibilă livrări mixt TVA colectată mixt

Firma de asemenea vinde marfa și către persoane fizice pe care o incasează cu numerar prin casa de marcat. Se inregistrează monetarul cu numărul 1604 din data de 20.04.2015 în valoare totală de 4.482,69 lei. Din această sumă 82 lei reprezintă vânzare de marfă cu TVA 9%, iar diferența de 4.400,69 lei produse cu TVA 24%. Din acest motiv în contabilitate se vor înregistra separat pentru a nu denatura descărcarea de gestiune și implicit pentru a avea o imagine cât mai clară a stocului de marfă pe fiecare gestiune în parte.

se înregistrează în contabilitate monetarul cu cotă de TVA 24% :

5311 = % 4.400,69 lei

Casa 7072 3.548,94 lei

Venituri din vânzarea mărfurilor-alimentar

44272 851,75 lei

TVA colectată alimentar

se înregistrează în contabilitate monetarul cu cotă de TVA 9% :

5311 = % 82,00 lei

Casa 7079 75,23 lei

Venituri din vânzarea mărfurilor-TVA 9% alimentar

44279 6,77 lei

TVA colectată 9% alimentar

În baza acestor operații de vânzare a mărfii trebuie să se descarce gestiunea de produsele vândute. În activitatea societătilor comerciale care au ca obiect de activitate comercializarea  mărfurilor, descărcarea gestiunii de mărfuri vândute presupune calcularea și repartizarea în mod corespunzător a adaosului comercial aferent mărfurilor vândute după relația de calcul:

K =

Coeficientul astfel obținut se înmulțește cu valoarea vânzărilor de marfă fără TVA (contul 707), cumulat de la începutul anului până la sfârșitul perioadei de referință, obținându-se adaosul comercial aferent vânzărilor, cumulat (RD 378 cumulat de la începutul anului până la sfârșitul perioadei de referință).
Din valoarea astfel obținută, se va scădea valoarea adaosului comercial aferent vânzărilor din perioada precedentă (RD 378 de la sfârșitul lunii precedente), rezultând valoarea adaosului comercial (RD 378) aferent vânzărilor din luna curentă.

Valoarea TVA-ului se stabilește aplicând 24% la valoarea vânzărilor de marfă fără TVA, cumulat de la începutul anului până la luna respectivă, din care se scade TVA aferent vânzărilor din perioada precedentă (RD 4428 de la sfârșitul lunii precedente), rezultând astfel valoarea TVA-ului colectat în lună care trebuie să fie egal cu RC 4427.

Prin diferență între valoarea mărfii vândute inclusiv TVA (RC 371 = RC 707* 124%), adaos comercial și TVA se stabilește cheltuiala cu mărfurile (RD 607 = RC 371-RD 378-RD 4428).

Descărcarea de gestiune pe total unitate se prezintă astfel:

% = 371 161.493,21 lei

378 Mărfuri 24.841,03 lei

Diferențe de preț la mărfuri

4428 30.944,45 lei

TVA neexigibilă

607 105.707,73 lei

Cheltuieli privind mărfurile

2.4 Contabilitatea ambalajelor

Ambalajele reprezintă o categorie distinctă de stocuri care asigură una dintre premisele importante pentru realizarea în condiții corespunzătoare a circulației propriu-zise a mărfurilor.

Datorită diverselor feluri, a dimensiunilor și modului de utilizare, al modului de finanțare și recuperare ambalajele pot fi clasificate după mai multe criterii.

În funcție de durată și valoare, acestea se împart în două mari categorii și anume: ambalaje de natura imobilizărilor corporale și ambalaje de natura stocurilor.

Datorită faptului că ambalajele de natura stocurilor sunt în număr mai mare, având mai multe destinații, se impune clasificarea lor, în funcție de conținutul și modul de reflectare în contabilitate, în trei subgrupe și anume: materiale de natura obiectelor de inventar, ambalaje de circulație sau de transport și materiale de ambalat.

Materiale de natura obiectelor de inventar aparțin inventarului permanent al entității, iar în contabilitate se evidențiază cu ajutorul contului corespunzător acestei categorii de elemente patrimoniale, utilizându-se un analitic distinct. Acestea circulă în activitatea comercială pe principiul restituirii integrale sau prin vânzare-cumpărare.

Ambalajele de circulație sau de transport ocupă cea mai mare parte din totalul ambalajelor și ia parte la mai multe circuite comerciale. Dintre acestea enumerăm: navete pentru lapte, băuturi răcoritoare și alcoolice, cutii pliante din mucava, sticle, borcane etc.

Ambalajele de transport sau de circulație, în funcție de modul în care sunt recuperate și valorificate, se împart în două subgrupe :

– ambalaje facturate distinct care circulă prin vânzare-cumpărare;

– ambalaje facturate distinct care circulă prin restituire directă.

Pentru contabilitatea ambalajelor de transport sau de circulație se folosesc următoarele conturi sintetice de gradul I: 381 – ”Ambalaje”, 388 – ”Diferențe de preț la ambalaje”, 398 – „Ajustări pentru deprecierea ambalajelor”

Folosirea costului efectiv de achiziție constă în evaluarea ambalajelor și, implicit, a operațiilor de intrări și ieșiri în/din gestiune la costul efectiv de intrare în patrimoniu, care, în perioada actuală, este fluctuant, ceea ce duce la apariția anumitor dificultăți la evaluarea ieșirilor din gestiune.

În ceea ce privește acceptarea costului amintit ca preț de înregistrare se justifică crearea și folosirea a două conturi analitice în cadrul contului 381 „Ambalaje”, unul pentru evidențierea prețului de facturare sau de achiziție, iar celălalt pentru cheltuielile de transport-aprovizionare, ambele având funcția contabilă de activ.

Referitor la contul analitic privind cheltuielile de transport – aprovizionare este de reținut faptul că la sfârșitul fiecărei luni, pentru ambalajele vândute și, de asemenea, ieșite din gestiune cu alte destinații, se repartizează cheltuielile colectate, calculându-se coeficientul mediu de repartizare, așa cum se procedează în cazul contului 308 „Diferențe de preț la materii prime și materiale” sau a celorlalte conturi de diferențe de preț.

Contul 398 „Ajustări pentru deprecierea ambalajelor”, având funcția contabilă de pasiv, înregistrează în credit, la sfârșitul anului, după efectuarea inventarierii patrimoniului, informații privind valoarea deprecierii ambalajelor existente în stoc, prin corespondență cu debitul contului 6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante”. În exercițiile următoare, contul 398 reflectă în debit informații privind anularea sau diminuarea ajustărilor respective pe măsura ieșirii din patrimoniu a ambalajelor pentru care s-au constituit ajustările sau în cazul în care deprecierea nu s-a produs sau a fost mai mică decât cea preconizată, creditându-se contul 7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante”.

Soldul contului analizat reprezintă valoarea ajustărilor constituite pentru deprecierea ambalajelor, existente la sfârșitul perioadei.

Totodată, se reține că entitățile cu volum redus de activitate, inclusiv stocuri mici de ambalaje, pot adopta metoda inventarului intermitent, situație în care contul 381 „Ambalaje” se utilizează numai la începutul și la sfârșitul fiecărei luni sau altei perioade de gestiune.

În prima zi a perioadei de referință se înregistrează în creditul contului valoarea totală a ambalajelor de transport sau de circulație existente în stoc la sfârșitul perioadei anterioare, prin debitul contului 608 „Cheltuieli privind ambalajele”.

În ultima zi a perioadei de referință se inregistrează în debitul contului valoarea, la prețul de înregistrare, aferentă ambalajelor de transport sau de circulație existente în stoc și stabilită pe bază de inventar, în corespondență cu creditul contului 608 „Cheltuieli privind ambalajele”. Această valoare reprezintă soldul final debitor al contului de ambalaje, sold care în prima zi a perioadei următoare se include în cheltuieli, așa cum s-a prezentat anterior.

În urma acestei ultime înregistrări contabile, în contul 608 „Cheltuieli privind ambalajele” se evidențiază doar valoarea ambalajelor care nu mai sunt din gestiune.

Toate ambalajele care se achiziționează în cursul perioadei de gestiune se înregistrează direct în debitul contului 608 „Cheltuieli privind ambalajele”, prin corespondență cu creditul conturilor 401 „Furnizori”, 542 „Avansuri de trezorerie” .

Referitor la metoda inventarului intermitent putem afirma că simplifică lucrările de contabilitate și reducere cheltuielile ocazionate de acestea, dar limitează posibilitățile de urmărire și control privind gestiunea de ambalaje, fapt pentru care entitățile manifestă o anumită reținere în legătură cu adoptarea acestei metode.

În acest sens se înregistrează ambalajele facturate de către SC ROMCIM IMPEX SRL în baza facturii numărul 700336 din data de 30.07.2014 în valoare de 764,99 lei.

% = 401 764,99 lei

381 Furnizori 616,93 lei

Ambalaje

4428A 148,06 lei

TVA neexigibila achiziții

În data de 20.09.2014 firma înregistrează stornarea ambalajelor primite în luna iulie conform facturii numărul 100217 primită de la SC ROMCIM IMPEX SRL:

% = 401 -764,99 lei

381 Furnizori -616,93 lei

Ambalaje

4428A -148,06 lei

TVA neexigibila achiziții

Operațiile economice privind categoria de ambalaje care circulă în regim de restituire se exemplifică utilizându-se metoda inventarului permanent și prețul standard sau prestabilit ca preț de evidență.

Aceste ambalaje sunt proprietatea furnizorului, nu sunt facturate clientului (ele fiind înscrise în avizul de însoțire a mărfii) și nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată.

Sistemul de restituire directă a ambalajelor se utilizează, de regulă, în situația în care între furnizor și client se efectuează operații frecvente de livrări de mărfuri cu ambalaje refolosibile. În organizarea contabilității acestora apar particularități care se explică prin următoarele:

– pentru asemenea livrări de ambalaje nu se constituie venituri;

– în contabilitatea furnizorului se utilizează contul 419 „Clienți-creditori”, care se creditează pentru ambalajele livrate și se debitează pentru cele restituite de client;

– în contabilitatea clientului nu se încarcă gestiunea de ambalaje, ci se folosește contul 409 „Furnizori-debitori”, care se debitează cu valoarea ambalajelor primite de la furnizor cu mărfuri și se creditează, ulterior, cu valoarea ambalajelor restituite acestei entități.

CONCLUZII

Am elaborat lucrarea de față pentru a reflecta necesitatea contabilității activelor de natura stocurilor bazându-mă pe activitatea și rezultatele firmei DRAVIO COMGEN SRL

Societatea DRAVIO COMGEN SRL a fost înființată in anul 1996, având ca domeniu principal de activitate ”Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun” – 4711, iar ca obiect secundar firma a activat și codul CAEN 4719 – ”Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare” .

La data înființării, capitalul social al societății a fost în sumă de 200 lei, fiind divizat în 100 de părți sociale, fiecare parte socială având o valoare nominală de 1 leu. Întregul capital social a fost subscris si vărsat în numerar de către asociatul unic, Drăghici Viorel. În prezent, capitalul social subscris și vărsat al societății este în valoare de 231.200 lei, fiind împărțit într-un număr de 23.120 părți sociale, cu o valoare nominală de 10 lei/parte socială, aparținând în întregime asociatului unic.

Firma are șase magazine în care își desfășoară activitatea.În prezent personalul societății este alcătuit dintr-un număr de 16 salariați încadrați pe bază de contract individual de muncă cu respectarea prevederilor Codului Muncii și a Regulamentului de asigurări sociale ale personalului unităților de stat.

Contabilitatea stocurilor este considerată una dintre cele mai importante secțiuni ale contabilității deoarece ea privește situația efectivă a producției,în urma ei putându-se stabili prețurile de vânzare astfel încât firma să poată obține profit.

Conducerea și controlul stocurilor de resurse materiale reprezintă, în economia de piață, o activitate căreia i se acordă o atenție deosebită datorită implicațiilor economico financiare

importante pe care le determină formarea și deținerea lor. Stocurile sunt cantități de resurse materiale care se acumulează în depozitele și magazinele unităților economice, într-un anumit volum și o anumită structură, pe o perioadă de timp determinată, cu un anumit scop. Stocurile sunt de fapt rezultatul activităților de aprovizionare și de desfacere, al activității comerciale, în general, care sunt dependente de natura și caracteristicile materialelor și produselor, de condițiile și modalitățile de furnizare și asigurare-transport, de strategiile care se elaborează pe această linie, în scopul îndeplinirii obiectivului de bază specific agenților economici.

Agenții economici își constituie stocuri de resurse materiale sau de produse pentru a asigura alimentarea continuă a subunităților de consum sau servirea clienților în vederea desfășurării normale a activității și realizării astfel a obiectivelor ce și le-au propus.

Problema stocurilor, atât ca activitate, cât și ca fenomen economic reprezintă temă de permanente reflectări, analize și răspunsuri la multe din intrebările cărora, fie literatura de specialitate, fie practica direct productivă, le-au dat de fiecare dată soluții mai mult sau mai puțin eficiente, cert insă este faptul că mai toți agenții economici încă se mai confruntă cu aspecte de genul: mărfuri în stoc fără mișcare, cu mișcare lentă sau alte stări de manifestare.

În principiu contabilitatea stocurilor se organizează pe feluri de bunuri materiale stocate sau pe grupe de stocuri si locuri de depozitare. Excepție face contabilitatea analitica a mărfurilor și ambalajelor, în unitățile de comerț cu amănuntul, care se ține global-valoric pe gestiuni (magazine de desfacere).

În unitățile comerciale cu amănuntul, dată fiind frecvența mare a actelor de vânzare și inexistența unei rețele de calculatoare la punctele de vânzare, nu este posibilă o contabilitate analitică cantitativ – valorică, pe sortimente de marfă. În consecință, in marea majoritate a cazurilor, se practică contabilitatea analitică global valorică pe gestiuni iar ca preț de înregistrare este folosit prețul de vânzare incluzând prețul de cumpărare și adaosul comercial ( marja comercială ), la care se mai adaugă și taxa pe valoare adaugată.

In aceste condiții, contabilitatea are datoria să calculeze și să înregistreze și diferența dintre prețul de vânzare și cel de cumpărare, adică adaosul comercial aferent mărfurilor intrate și rămase în stoc precum și taxa pe valoare adaugată inclusă în prețul de vânzare.

Obiectivele contabilității stocurilor sunt, în principal legate de realizarea funcțiilor comerciale ale întreprinderii.Realizarea acestor obiective este condiționată de studierea și luarea în considerare a factorilor specifici care influențează organizarea contabilității activelor circulante materiale printre care:

mărimea întreprinderii, ca factor care determină alegerea metodei de contabilitate sintetică a stocurilor, fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.

structura organizatorică și funcțională a gestiunilor de stocuri, determină circuitul documentelor primare și evidența analitică pe gestiuni. Modul de organizare a activității de aprovizionare și livrare, depozitare și mișcare a stocurilor de materiale constituie premise de bază ale contabilității, întrucât operațiile specifice lor generează o mare diversitate de documente primare de a căror corectă întocmire și completare depinde gradul de exactitate a informațiilor furnizate.

caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale, în funcție de care se face clasificarea acestora; se stabilesc principalele categorii și conturile sintetice corespunzătoare lor; se elaborează nomenclatorul stocurilor și pe această bază se organizează evidenta operativă și contabilitatea analitică.

decalajul ce poate apărea, uneori, în vânzarea și livrarea stocurilor.

sursele de proveniență a activelor circulante materiale aprovizionate ( furnizori, din producție proprie, din prelucrare la terți ) influențează, în principal, conturile sintetice utilizate și prețurile de evaluare.

modul de evaluare a activelor circulante materiale influențează, în special, modul de înregistrare a acestora în contabilitatea sintetică, dar și alegerea metodelor de determinare a prețurilor de ieșire la stocurile fungibile.

sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influențează organizarea contabilității stocurilor în vederea calculării mărimii cantitative și valorice a intrărilor, ieșirilor și stocurilor, precum și a cheltuielilor efective de transport aprovizionare, în funcție de care se aleg metodele de contabilitate analitica a stocurilor.

De asemenea la organizarea contabilității activelor circulante materiale trebuie considerați și alți factori, ca: documentele însoțitoare la intrarea stocurilor; amplasarea depozitelor; separarea mijloacelor circulante proprii de cele ce aparțin terților; fazele procesului de aprovizionare, precum și mijloacele folosite pentru executarea lucrărilor de evidență și calcul.

În urma studiului privind contabilitatea activelor de natura stocurilor la SC DRAVIO COMGEN SRL precum și în urma analizei indicatorilor economici ai acesteia putem concluziona că este o firmă cu un rulaj destul de mare al stocurilor de marfa dar și cu o cifră de afaceri relativ ridicată, fiind principala firmă de comerț cu amănuntul din localitate.

BIBLIOGRAFIE

Staicu C. – Contabilitate financiară, armonizată cu directivele europene, Editura CECCAR, București 2002

Staicu C. și colectiv – Contabilitate financiară, armonizată cu directivele europene, Editura Universitaria Craiova, 2003

Dragan, Cristian – Principii și politici europene privind contabilitatea financiară, Editura Universitaria, Craiova, 2012

Staicu C., Mihai M., Dragan C., Brabete V. – Contabilitate financiară, Editura Universitaria, Craiova, 2007

Constantin Staicu și colectiv – Contabilitatea entităților economice, Editura Universitaria, Craiova, 2009

IAS 2 – Stocurile

Epuran Mihail, Băbăiță Valeria – „Contabilitatea financiară în noul sistem contabil” Vol.1, Editura de Vest, Timișoara, 1996

Revista – Gestiunea si contabilitatea firmei,  nr. 5 / 2000

N. Feleaga, I. Ionascu – Tratat de contabilitate financiara, Vol.2,Bucuresti, Editura Economica, 1998

OUG 111/2013 – Reglementarea unor măsuri fiscale și pentru modificarea unor acte normative

Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul Fiscal – Ultima actualizare: Legea nr. 123 din 19 septembrie 2014

C. Staicu si colaboratorii – Contabilitatea intreprinderii, Vol.1, Reprografia Universitatii din Craiova, 1997

ORDIN   Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate