Studiu privind contabi litatea capitalurilor la [605278]

Titlu: Studiu privind contabi litatea capitalurilor la
entităț ile patrimoniale

Cuprins
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………….. 2
CAPITOLUL I ASPECTE TEORETICE PRIVIND
CONTABILITATEA CAPITALURILOR ȊN ROMȂNIA ………………………… 4
1.1. Semnificația expresiei ,,contabilitatea capitalurilor" …………………… 4
1.2. Structura capitalului ………………………….. ………………………….. ………. 6
1.3. Contabilitatea capitalului ………………………….. ………………………….. 11
1.3.1. Evaluarea în contabilitate a capitalului …………………………. 11
1.3.2. Documente utilizate ………………………….. ………………………. 12
1.3.3. Conturi utilizate ………………………….. ………………………….. .. 13
1.3.4. Organizarea contabilității capitalurilor …………………………. 16
1.3.5. Particularități ale capitalului la instituții publice ……………. 16

II. Studiu de caz privind contabilitatea capitalurilor la…
2.1. Prezentarea…
2.2. Organizarea și conducerea contabilităț ii capitalurilor la…
2.3. Monografia contabilă cu documentele utilizate;
2.4. Analiza capitalurilor în perioada 2014 -2016
III. Studiu comparativ privind contabilit atea capitalurilor din Romania ș i
…

INTRODUCERE
Motto: ,, Contabilitatea este una din cele mai sublime crea ții ale
spiritului omenesc pe care fiecare bun gospodar ar trebui s ă o foloseasc ă în
gospod ăria sa. ” GOETH E
Pornind de la acest motto deducem importanța contabilității și
necestitatea cunoașterii ei astfel încât să poată fi aplicată în orice domeniu de
activitate pentru o desfășurare armonioasă a activităților acesteia care să ducă
la îndeplinirea obiectivelor și scopurilor fixate. Ea ne ajută să aplicăm
anumite norme, principii, reguli, procedee cu ajutorul cărora să ținem
evidența, să realizăm analiza, ca lcul, iar la final să desfășurăm controlul din
perspectivă valorică a existenței și transformării tuturor elementelor utilizate
în desfășurarea activității respective.
Contabilitatea în general este o sursă primară de informație brută, care
vine în ajutoru l conducerii în luarea decizi ilor critice, cu impact asupra
entității, oferind astfel posibilitatea de a aduce modificări în cadrul entității,
necesare în dezvoltarea și extinderea acesteia, fiind corelate cu relațiile
existe nte între întreprindere și mediul ei economic și social.
În această lucrare abordez problematica contabilității capitalurilor. Ȋn
vederea întocmirii lucrării de licență am ales, în primul rând, această temă
pentru aprofundarea cunoștințelor legate de capitaluri , iar în al doilea râ nd,
deoarece capitalurile au o importanță deosebită în cadrul unei entități
patrimoniale, un element fără de care enitatea nu ar putea exista. Capitalul în
cadrul unei societăți reprezintă o componentă indispensabilă datorită faptului
că prin intermediul a cestuia se constituie efectiv societatea, urmând ca mai
apoi să intervină modificări de valoare ale capitalului, adaptate în funcție de
situația reală a enității. De asemenea, o condiție necesară în desfășurarea
oricărei activități economice este existența și utilizarea de mijloace
economice, iar sursa lor de proveniență o constituie capitalul.
Prin intermediul lucrării, mi -am propus să realizez o incursiune în
domeniul vast al contabilității, reliefând în special principalele aspect e
teoretice și practice legate de contabilitatea capitalurilor în cadrul entităților
patrimoniale. Lucrarea este desfășurată pe trei capitole, primul subliniind
aspectele teoretice referitoare la contabilitatea capitalurilor, cel de -al doilea va
prezenta problemele practice ale t emei în cauză, iar ultimul capitol vine cu o
comparație între sistemul contabil asupra capitalurilor în România cu cel
utilizat în Slovacia.
Obiectivul principal al elaborării acestei lucrări reprezintă delimitarea
unor concepte referitoare la contabilitat ea capitalurilor și a operațiunilor
economico -financiare ce au loc în legătură cu aceasta din perspectivă
contabilă. Datorită faptului că este un domeniu de interes atât la nivel privat
cât și la nivel public, voi evidenția concepte care să confere un cad ru
informativ referitor la această problematică și să ofere detaliile necesare în

ceea ce privește contabilitatea capitalurilor la ambele niveluri, respectiv în
cadrul societăților comerciale, dar și la nivelul instituțiilor publice.
În ceea ce privește p artea teoretică a acestei lucrări, evidențiez diferite
noțiuni conceptuale referitoare la definirea capitalurilor, urmată de
prezentarea structurii acestora, ca mai apoi să ilustrez reflectarea operațiunilor
legate de capital în contabilitate prin reprezen tarea metodelor de evaluare a
capitalului, a documentelor și conturilor utilizate, prec um și a organizării
contabilităț ii capitalurilor.

CAPITOLUL I ASPECTE TEORETICE PRIVIND
CONTABILITATEA CAPITALURILOR ȊN ROMȂNIA
1.1. Semnificația expresiei ,,contabilitatea capitalurilor"
Voi explica semnificația acestei expresii prin definirea fiecărui concept
în parte și anume ,,contabilitate” și ,,capital” , creând astfel cadrul necesar
pentru înțelegerea a ceea ce înseamnă ,,contabil itatea capitalurilor”.
Contabilitatea reprezintă, conform Dicționarului explicative al limbii
române ,, ansamblul operațiilor de înregistrare, pe baza unor norme și reguli
speciale, a mișcării fondurilor și materialelor într -o unitate economică ”.1
Conform cadrului legislativ în vigoare și anume a Legii Contabilității
numărul 82 din 1991, ,, contabilitatea este o activitate specializată în
măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor,
datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rez ultatelor obținute ”2 din
activitatea persoanelor fizice și juridice. Ea trebuie să asigure ,, înregistrarea
cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor
cu privire la poziția financiară, performanța financiară și alte infor mații
referitoare la activitatea desfășurată, atât pentru cerințele interne ale
acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii
financiari și comerciali, clienții, instituțiile publice și alți utilizatori ”.3
Contabilitatea financiară, numită și generală, are ca obiect ,, înregistrarea
tuturor operațiilor care afectează patrimoniu l întreprinderii spre a determina
rezultatul financiar al acestuia ”.4
Altfel spus, contabilitatea constă în totalitatea operațiilor de înregistrare
cronologică și sistematică a activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, a
tuturor informațiilor care să ofere o imagine fidelă a rezultatelor obținute de
către persoanele fizice sau juridice, atât în ceea ce privește relațiile și cerințele
interne, cât și cele cu diferiți clienți, creditori, investitori sau instituții, cu
scopul de a determina rezultatul financiar al entității.
Ȋn ceea ce privește cea de -a doua noțiune, capitalul, putem afirma că, d e-
a lungul timpului, această noțiune a fost abordată su b diferite forme. Adam
Smith deosebește capitalul național de capitalul individual în lucrarea sa
,,Avuția națiunilor”. Capitalul individual era reprezentat de totalitatea
bunurilor și lichidităților deținute de o persoană care îi aduceau profit.

1 Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II -a revizuită și adăugită) ,
București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009;
2 Legea contabilității nr. 82 din 24.12.1991 modificată și actualizată , Capitolul I, art.
2, alin. (1);
3 Ibidem;
4 I. P. Pântea, A. Pop, Contabilitatea financiară a întreprinderii, Cluj-Napoca,
Editura Dacia, 2004, p. 10.

Capitalul național în schimb, era format din suma capitalurilor individuale, la
care se adaugă rezervele de consum.
Cu ajutorul unor criterii, Adam Smith a facut o distincție între cele două
tipuri de capital: ,, pentru ca un bun să devină capital individual acesta trebuie
să aducă profit; este capital național numai dacă el este capabil să creeze
bunuri material”.5
Spre deosebire de Adam Smith, economiștii contemporani, consideră că
,,izvorul de creare a capitalului nu este doar propria muncă, prin economiile
degajate, ci și resursele împrumutate”.6
Un sens larg atribuit noțiunii de capital este acela că reprezintă
,,totalitatea resurselor materiale a cumulate și reproductibile, care prin
asociere cu alți factori de producție participă la crearea bunurilor mater iale
în scopul obținerii de profit ”.7
Capitalurile reprezintă , conform Dicționarul ui explicativ al limbii
române ,,totalitatea bunurilor economice deținute de o persoană sau de un
grup de persoane, care sunt utilizate în scopul producerii de bunuri și serv icii
destinate vânzării și obținerii de profit ”.8
Conform dicționarului economic , capitalul poate fi definit ca ,,ansamblu
de bunuri posedate în bani și în natură sau totalitatea resurselor bănești
investite într -o afacere, existente la ora actual ă”.9
Conform Ordinului Ministrului Finanțelor Publice 1802/2014 pentru
aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate , entitățile adoptă
conceptul financiar de capital la elaborar ea situațiilor financiare ca fiind
sinonim cu ,,activele nete sau cu capitalurile proprii ale entității ”.10
O condiție necesară în desfășurarea oricărei activități economice este
existența și utilizarea de mijloace economice (fie sub formă bănească, fie sub
formă fizică -materială), iar sursa lor de proveniență o constituie capitalul.
Dintr -o altă perspectivă, capitalurile entităților patrimoniale sunt regăsite
sub forma surselor de finanțare, cum sunt bunurile economice posedate at ât în
bani, cât și în natur ă, pe o perioadă mai mare de un an, având caracter stabil,
permanent și aflate la dispoziția societății patrimoniale, dar includ și acele
cheltuieli care nu au legătură cu activitatea curentă a societății economice.

5 B. M. Străoanu, Primii pași în contabilitatea financiară, București, Editura Pro
Universitaria, 2015, p. 49;
6 D. Bucătaru , Finanțele întreprinder ii, Iași, Editura Junimea, 2009, p.61;
7 B. M. Străoanu, op. cit., p. 49;
8 Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II -a revizuită și adăugită) ,
București, Editura Univer s Enciclopedic Gold, 2009;
9 http://www.conta.ro/dictionar_cauta.php , accesat la data de 04. 05. 2017;
10 OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financi are anuale consolidate, MO
963/30.12.2014, cu modifică rile și completările ulterioare, Capitolul IV, pct. 409.

Cu alte cuvinte, capitalurile sunt pă rți componente ale pasivului patrimonial
care are menirea de a finanța activul patrimonial pe o perioadă lungă de timp.
Astfel, prin prezentarea celor două concepte de mai sus, semnificația
expresiei ,,contabilitatea capitalurilor” se referă la ansamblul o perațiilor de
înregistrare, pe baza unor norme și reguli a echivalentului valoric al resurselor
materiale, bunurilor economice, regăsite sub formă bănească, dar și sub forma
fizică -materială, investite de către titularii de patrimoniu (acționari și asociaț i)
și destinate să finanțeze activul patrimonial într -o manieră durabilă, spre a
determina astfel rezultatul financiar al enității patrimoniale.
1.2. Structura capitalului
Structura capitalurilor reprezintă cantitatea și modul în care sursele
interne și extern e de finanțare participă la constituirea capitalurilor investite în
întreprindere.
Multe dintre întreprinderi apelează și la resurse împrumutate pe lângă
fondurile proprii. La înființarea întreprinderii aportul în natură și/sau în
numerar al celor ce inves tesc reprezintă sursa inițială de finanțare, alte active
și disponibilități bănești putând fi atrase ulterior de către întreprindere.11
În contabilitate, în raport cu modul de constituire financiară și
destinațiile pe care le dobândesc, capitalurile pot fi grupate pe urmatoarele
categorii:
– Capitaluri proprii;
– Capitaluri împrumutate ;
– Provizioane .
Capitalurile proprii reprezintă ,, dreptul acționarilor asupra activelor
unei enități, du pă deducerea tuturor datoriilor ”12. Capitalurile proprii
cuprind:

Fig. nr. 1 Structura capitalurilor proprii

11 M. Ristea, Contabilitatea financiară a întreprinderii, București, Editura
Universitară, 2005, p.71;
12 OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, M O
963/30.12.2014, cu modifică rile și completările ulterioare, Capitolul IV, pct. 408. Aporturi de
capitalPrime de
capitalRezerve
Rezultatul
reportatRezultatul
exercițiului
financiarRezerve din
reevaluareRezerve din
conversie

În raport cu sursele de constituire, capitalurile proprii pot lua forma:
1) Aportului de capital, sau altfel spus, capitalul social. El reprezintă
valoarea nominală a acțiunilor sau părților sociale, respectiv valoarea
aportului în natură și/sau în numerar subscrisă de acționari sau asociați
la constituirea entității patrimoniale. Se găsește sub forma:

Capitalul social ,,ca sursă inițială de finanțare a societății, se constituie
odată cu înființarea acesteia”.13 Procesul de constituire a entității
patrimoniale, implică parcurgerea a două etape:
– ,,Etapa de subscriere, în care asociații sau acționarii se angajează
(promit) prin ,,Contractul de societate”, ,,Statut”, sau ,,Declarația de
subscripție”, în funcție de tipul societății, că vor aporta capital social
în natură și/sau în numerar, într -un anumit cuantum la societatea nou
constituită;
– Vărsarea sau eliberarea capitalului social, respectiv transformarea
promisiunii efectuate în etapa de subscriere, în bunuri și/sau valori
aduse efectiv de asociați sau acționari în gestiunea entității nou
constituite ”.14
Capitalul social, în funcție de situația reală a enității p atrimoniale, este
adaptat prin modificări de valoare, fie prin diminuarea capitalului, fie prin
creșterea acestuia.
,,Atât societățile comerciale, cât și entitățile de interes public întocmesc
situația modificărilor capitalului propriu și o prezintă dre pt parte integrantă
a situațiilor lor financiare, pentru fiecare perioadă pentru care sunt
prezentate situațiile financiare anuale .
,,Principalele operațiuni care se înregistrează în contabilitate cu privire
la majorarea capitalului sunt: 15
Fig. nr. 2 Operațiuni de majorare a capitalului ;

13 M. Ristea, op.cit., p.78.
14 N. Balteș, A. T. Ciuhureanu, Contabilitate financiară, Sibiu, Editura Universității
,,Luci an Blaga” din Sibiu, 2015, p.11.
15 OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, MO
963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare, Capitolul IV, pct. 409. Majorarea
capitaluluisubscrierea și
emisiunea de noi
acțiuni
încorporarea
rezervelor Capitalului subscris
nevărsat
Capitalului subscris vărsat

,,Principalele metode utilizate pentru majorarea capitalului unei
întreprinderi sunt:
 aporturi noi în numerar și în natură ;
 încorporarea rezervelor, a diferențelor din reevaluarea
patrimoniului sau alte resurse determinate;
 convertirea creanțelor, inclusiv a obligațiunilor în acțiuni;
 fuziune si absorbție”.16
O societate poate recurge la diminuarea capitalului social atunci când
înregistrează pierderi importante și durabile sau când capitalul societății este
supradimensionat în raport cu activitatea economică a enității.
,,Operațiunile care se înregistrează în contabilitate cu privire la
micșorarea capitalului sunt, în principal, următoarele:17

Fig. nr. 3 Modalități de micșorare a capitalului social

,,În toate cazurile de modificare a capitalului social, aceasta se
efectuează în baza hotărârii adunării generale a acționarilor, cu resp ectarea
legislației în vigoare”.18
2) Primelor de capital , acestea reprezentând surplusul de aport
neîncorporat în capitalul soc ial și sunt formate din:

Fig. nr. 4 Prime de capital

 ,,Prima de emisiune se determină ca diferență între prețul de emisiune
de noi acțiuni sau părți sociale și valoarea nominală a acestora.

16 M. Onorfei, op. cit. , p.117;
17 OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile fi nanciare anuale consolidate, MO
963/30.12.2014, cu modificările și comp letările ulterioare, Capitolul IV, pct. 409;
18 Ibidem. reducerea
numărului de acțiuni
sau diminuarea
valorii nominale a
acestora retragerea unor
acționari
răscumpărarea
acțiunilor proprii și
anularea acestora acoperirea
pierderilor din anii
precedenți
Prime de
emisiunePrime de
fuziunePrime de
aportPrime de
conversie

 Prima de fuziune se determină ca diferență între valoarea aportului
rezultat din fuziune și valoarea cu care a crescut capitalul social al
societății absorbante.
 Prima de aport se calculează ca diferență între valoarea bunurilor
aportate și valoarea nomin ală a capitalului social cu care au fost
remunerate aceste aporturi.
 Prima de conversie a obligațiunilor în acțiuni se calculează ca
diferență între valoarea nominală a obligațiunilor corespunzătoare
împrumuturilor obligatare și valoarea acțiunilor emise potrivit
prevederilor contractuale, atunci când valoarea obligațiunilor
depășește valoarea acțiunilor corespunzătoare”.19
3) Rezervelor din reevaluare , respectiv plusurile sau minusurile
rezultate din reeva luarea imobilizărilor corporale;
4) Rezervelor , acestea î ntărind baza materială a entității, oferindu -i
posibilitatea de a face față unor circumstanțe nefavorabile și a
eventualelor pierderi. După modul de constituire și utilizare, rezervele
sunt clasificate astfel:20
 Rezerve legale ;
 Rezerve statutare sau contractuale;
 Alte rezerve.
5) Rezervelor din conversie , reprezentând diferențe de curs valutar
apărute în urma conversiei;
6) Rezultatului reportat , respectiv profitul nerepartizat sau pierderea
neacoperită din exercițiile precedente. Profitul a cărui repartiza re a
fost amânată de către adunarea generală a acționarilor sau asociaților,
urmează a fi repartizat pe destinații în exercițiile următoare. Pierderea
reportată va fi acoperită în exercițiile financiare viitoare;
7) Rezultatului exercițiului financiar , care d in punct de vedere
financiar -contabil, reprezintă diferența între veniturile și cheltuielile
realizate în cursul exercițiului financiar curent, respectiv profitul, când
veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, sau pierderea, când
cheltuielile sunt mai mari decât veniturile.21
Capitalurile împrumutate se referă la împrumuturi pe termen mediu și
lung, care au termene de rambursare mai mari de un an și sunt purtătoare de
dobânzi. Astfel, entității economice îi revine obligația față de terții creditori22
,,de a rambursa la scadență sumele imprumutate și de a plăti dobânzile
aferente, conform acordului de voință liber exprimat de părți prin contractul

19 Ibidem;
20N. Balteș, A. Ciuhureanu, op. cit., p.8;
21 I. P. Pântea, A. Pop, op. cit. , p. 60;
22N. Balteș, A. Ciuhureanu, op. cit., , p.8.

încheiat”. Capitalul împrumutat este format din următoarele împrumuturi și
datorii:

Fig. nr. 5 Structura capitalurilor împrumutate

1) Împrumuruile din emisiuni de obligațiuni reprezintă23
contravaloarea obligațiunilor emise prin subscripție publică, potrivit
legii.
2) Creditele bancare pe termen lung sunt sume împrumutate de către
bănci societăților comerciale și au termen de exigibilitate de peste un
an.
3) Datoriile care privesc imobilizările financiare reprezintă datorii ale
enității față de societăți comerciale care se pot angaja în susținerea
financiară a societătilor comerciale în capitalul cărora au participații.
4) Dobânzile aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate sunt
acele dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni,
creditelor bancare pe termen lung, datoriilor care pri vesc imobilizările
financiare, dar și cele aferente altor împrumuturi și datorii asimilate.
5) Alte împrumuturi și datorii asimilate pot fi de exemplu garanțiile
primate, depozitele și alte datorii asimilate.
Provizioanele sunt surse proprii create prin constituirea de cheltuieli,
aflate la dispoziția enității și au ca scop acoperirea unor posibile pierderi cu
valoare incertă, generate de incertitudine și risc. 24
Principalele riscuri și cheltuieli reprezentând provizoane, sunt:

Fig. nr. 6 Provizioa ne

23I. P. Pântea, A. Pop , op. cit. , p. 69;
24 B. M. Străoanu, op. cit ., p.116. ÎMPRUMUTURI DIN EMISIUNI DE OBLIGAȚIUNI
CREDITE BANCARE PE TERMEN LUNG
DATORII CE PRIVESC IMOBILIZĂRILE FINANCIARE
DOBÂNZI AFERENTE ÎMPRUMUTURILOR ȘI DATORIILOR
ASIMILATE
ALTE ÎMPRUMUTURI ȘI DATORII ASIMILATE
litigii, amenzi,
penalități,
despăgubiri, dauneimpoziteacțiunile de
restructurarepensii și
obligații
similare
cheltuieli legate de activitatea de service în
perioada de garanție și alte cheltuieli privind
garanția acordată clienților dezafectare imobilizări
corporale și alte acțiuni
similare legate de acesteaalte
provizioane

1.3. Contabilitatea cap italului
1.3.1. Evaluarea î n contabilitate a capitalului

Capitalul social, în funcție de tipul societății comerciale, se împarte în25
părți egale , numite părți sociale în cazul societăților de persoane (societăți în
nume colectiv, societăți cu răspundere limitată, societăți în comandită simplă)
și sunt repartizate asociațiilor ca proprietari, putând fi transferate altor
proprietari prin acte de vânzare -cumpărare.
Sunt n umite acțiuni acele părți egale ale capitalului social la societățile
de capital (societăti pe acțiuni, societăți în comandită pe acțiuni). Ȋn acest caz,
acțiunile pot circula între proprietari prin acte de vânzare -cumpărare și pot fi
cotate pe piața bursi eră și extrabursieră .
Evaluarea acțiunilor și a părților sociale se po ate face la valorile:
 ,,Valoarea nominală: este dată de reportul dintre valoarea capitalului
social și numărul de titluri emise (acțiuni sau părți sociale )”.26
La constituirea societăților, părților sociale și acțiunilor li se atribuie
valoarea nominală care este specificata în actul constitutiv.
Capitalul social = Număr de acțiuni/ Părți sociale х Valoarea
nominală
 Valoarea de piață: reprezintă valoarea de vânzare -cumpărare a
acțiunilor sau părților sociale, care este stabilită prin negociere la
bursa de valori, pe baza raportului numit cotație, adică raportul dintre
cerere și ofertă; este prețul pentru o acțiune pe care investitorul este
dispus să î l plătească pe piața liberă.
 ,,Prețul de emisiune: este prețul pe care persoanele ce subscriu
acțiunile sau părțile sociale trebuie să îl plătească. Acesta poate fi
mai mic, egal sau mai mare decât valoarea nominală.
 Valoare financiară: reprezintă raportu l dintre dividendul distribuit
pe acțiune și rata medie a dobânzii pe piață.
 Valoarea de randament: este valoarea corespunzătoare profitului net
pe o acțiune care se poate capitaliza în cursul exercițiului financiar la
o rată medie a dobânzii. Venitul titl urilor este egal cu dividendele plus
profitul încorporat în rezerve.
 Valoarea contabilă sau bilanțieră: se calculează ca un raport între
activul net contabil și numărul de titluri.
Activ net contabil = active total -datorii -active fictive
Activele fictive sunt formate din cheltuieli de constituire, active de
regularizare”.27

25 N. Balteș, A. Ciuhureanu, op. cit., p.10;
26 I. P. Pântea, G. Badea , op. cit., p.29;
27 Ibidem, p.30.

1.3.2. Documente utilizate

Documentele justificative sunt acte scrise în care se consemnează letric
și cifric tranzacțiile, evenimentele și alte operații economice, în momentul și
de regulă la locul efectuării lor, cu scopul de a servi ca dovadă a înfăptuirii lor
și ca suport de înregistrare în contabilitate .
Un sistem de documente judicios organizat și care să răspundă
obiectivelor vizate de contabilitatea capitalurilor va fi capabil să asigure
exactitatea și operativitatea în sistemul de informare .28
Principalele documente cu caracter operativ utilizate pentru evidența
capitalului social sunt:

Fig. nr. 7 Tipuri de documente privind evidența capitalului social

,,Actul constitutiv este documentul prin care se stabilește modul de
organizare și funcționare a societății comerciale, cuprinzând informații
privind: denumirea și sediul societății, forma juridică, obiectul de activitate,
capitalul social subscris, structur a acestuia și modalitățile de constituire,
organelle de conducere și administrare, dizolvarea și lichidarea societății .
Registrul asociaților (acționarilor) ține evidența nominal ă a capitalului
social pe fiecare asociat (acționar), cuprinzând numărul de pă rți sociale
(acțiuni) subscrise și valoarea nominală a acestora, vărsămintele efectuate,
mențiuni privind vânzarea sau cumpărarea de părți sociale (acțiuni)”.29
Vărsarea capitalului social subscris se reflect ă în următoarele tipuri de
documente care diferă în funcție de felul aporturilor:

Fig. nr. 8 Tipuri de documente privind vărsarea capitalului social

28 V. Munteanu, coordonator, Contabilitatea financiară a întreprinderilor –
armonizată cu Directivele contabile europene și cu Standardele internaționale
de contabilitate , București, Editura Luminalex, 2003, p. 79;
29 I. P. Pântea, G. Badea, op. cit. , p.29. Actul constitutiv
Registrul asociaților
Documente
Aport în
numerar
chitanțăfoaie de
varsământAport în
natură
proces verbal
de predare –
preluare

,,Ȋn cazul aporturilor în bani:
 Chitanță – pentru depunerea aportului sub formă de numerar la
casierie;
 Foaie de varsământ – pentru depunerile aportului direct în contul de
disponibil la bancă.
Ȋn cazul aporturilor în bunuri:
 Proces verbal de predare -preluare – în care se precizează
caracteristicile și valoarea bunurilor aduse ca aport, evaluate de
către o comisie sau de către un expert evaluator ”.30
1.3.3. Conturi utilizate

Existența ș i mișcările capitalurilor sunt evidențiate în contabilitate prin
intermediul conturilor aflate în clasa 1 a planului de conturi general, în care se
regăsesc următoarele grupe de conturi:
Grupa 10 ,,Capital și rezerve” – cuprinde patru conturi de gradul I:
– 101 ,,Capital”;
– 104 ,,Prime de capital”;
– 105 ,,Rezerve din reevaluare”;
– 106 ,,Rezerve”.

Fig. nr. 9 Funcțiunea conturilor din grupa 10

Soldul con turilor din grupa 10 reprezintă ,,capitalul subscris,
vărsat/nevărsat, primele de capital netransferate la capital sau la rezerve,
rezerva din reevaluarea imobilizărilor corporale existente în evidența entităț ii
și nu în ultimul rând rezervele existente ș i neutilizate”.31

30 Ibidem;
31 OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, MO
963/30.12.2014, cu modifică rile și completările ulterioare, Capitolul 16, p. 94. Debit Conturi din grupa 10 Credit
101-primele decapital încorporate încapitalul
social, respectiv rezervele destinate majorării
capitalului ;
456-capitalul retras deacționari/asociați, precum
și decontarea capitalurilor proprii către
acționari/asociați, în cazul operațiunilor de
reorganizare ;
117-pierderile contabile ale exercițiilor
precedente, care reduc capitalul social respectiv
acoperirea acestora, capitalizarea surplusului din
reevaluare, prin transferul direct încapitalul
propriu, precum șiprofitul netrealizat înexercițiile
anterioare, repartizat larezerve .117-profitul contabil realizat în exercițiile
financiare precedente, respectiv rezervele utilizate
pentru acoperirea pierderilor contabile înregistrate
înexercițiile precedente ;
456-capitalul subscris de acționari/asociați,
capitalul majorat prin subscrierea sau emisiunea de
noiacțiuni/părți sociale ;
104-primele decapital, încorporate încapitalul
social șiprimele decapital transferate larezerve ;
211,212,213,214,215,216,217-creșterea față
de valoarea contabilă netă, rezultată din
reevaluarea imobilizărilor corporale .

Grupa 11 ,,Rezultatul reportat” – cuprinde c ontul bifuncțional 117
,,Rezultatul reportat” , care este un cont bifuncțional.

Fig. nr. 10 Funcțiunea contului 117

,,Soldul debitor al contului 117 reprezintă pierderea neacoperită, iar
soldul creditor, profitul nerepartizat”.32
Grupa 12 ,,Rezultatul exercițiului financiar” – are în componența sa:
– Contul bifuncțional 121 ,,Profit sau pierdere”;
– Contul de active 129 ,,Repartizarea profitului”.

Fig. nr. 11 Funcțiunea conturilor din grupa 12

,,Soldul conturilor din grupa 12 reprezintă profitul realizat sau
pierderea realizată, respectiv profitul repartizat, aferent exerciț iului financiar
încheiat”.33

32 Ibidem, p. 96;
33 Ibidem. Debit ,,Rezultatul reportat” Credit
101-profitul contabil realizat în exercițiile
financiare precedente, utilizat casursă demajorare
acapitalului social ;
106,117,446,457-profitul net realizat în
exercițiile financiare precedente și care se
repartizează înexercițiile financiare următoare pe
destinațiile aprobate de adunarea generală a
acționarilor/asociaților, potrivit legii;
121-pierderile contabile realizate înexercițiul
financiar încheiat,transferate la începutul
exercițiului financiar următor asupra rezultatului
reportat .121-profitul net realizat înexercițiul
financiar încheiat, evidențiat laînceputul
exercițiului financiar următor înrezultatul
reportat ;
117-pierderile contabile înregistrate în
exercițiile financiare precedente, acoperite
dinrezultatul reportat reprezentând profit ;
106-pierderile contabile ale exercițiilor
financiare precedente,acoperite din
rezerve .
Debit Conturi din grupa 12 Credit
601 la698-lasfârșitul perioadei, soldul debitor al
conturilor decheltuieli ;
106-rezervele constituite, potrivit legii, dinprofitul
realizat înexercițiul financiar curent ;
129-profitul net realizat înexercițiul financiar
încheiat, care afost repartizat larezerve conform
prevederilor legale ;
117-profitul net realizat în exercițiul financiar
încheiat, evidențiat la începutul exercițiului
financiar următor în rezultatul reportat.701 la786-lasfârșitul perioadei, soldul
creditor alconturilor dinclasa 7;
121-profitul net realizat în exercițiul
financiar încheiat, care afost repartizat la
rezerve conform prevederilor legale ;
117-pierderile contabile realizate în
exercițiul financiar încheiat, transferate la
începutul exercițiului financiar următor
asupra rezultatului reportat .

Grupa 15 ,,Provizioane” – cuprinde contul de pasiv, sintetic de gradul I,
151 ,,Provizioane”, iar în funcție de natura acestora, se desfășoară pe diferite
conturi sintetice de gradul II.

Fig. nr. 12 Funcțiunea contului 151

,,Soldul contului 151 reprezintă provizioanele constituite”.34
Grupa 16 ,,Ȋmprumuturi și datorii asimilate” – în componența sa regăsim
conturile:
– 161 ,, Împrumuturi din emisiuni de obligaț iuni”;
– 162 ,, Credite bancare pe termen lung ”;
– 166 ,,Datorii care privesc imobiliză rile financiare ”;
– 167 ,,Alte împrumuturi ș i datorii asimilate”;
– 168 ,, Dobânzi aferente împrumuturilor ș i datoriilor asimilate”;
– 169 ,, Prime privind rambursarea obligaț iunilor ”.

Fig. nr. 13 Funcțiunea conturilor din grupa 16

,,Soldul conturilor din grupa 16 reprezintă împrumuturile din emisiuni
de obligațiuni nerambursate, creditele bancare pe termen lung nerambursate,
sumele primite și nerestituite ”.35

34 Ibidem, p. 97 ;
35 Ibidem, p. 98; Debit ,,Provizioane” Credit
781-sumele reprezentând diminuarea sau
anularea provizioanelor .681-valoarea provizioanelor constituite pe
seama cheltuielilor legale ;
686-valoarea actualizării provizioanelor .
Debit Conturi din grupa 16 Credit
512-suma împrumuturilor dinemisiuni de
obligațiuni rambursate, acreditelor pe
termen lung rambursate, sumele de
încasat/încasate reprezentând alte
împrumuturi șidatorii asimilate, respective
suma dobânzilor plătite aferente acestora ;
765-diferențele favorabile decurs valutar a
împrumuturilor dinemisiuni deobligațiuni în
valută, acreditelor, adatoriilor, a
împrumuturilor șidatoriilor asimilate, în
valută, respectiv adobânzilor datorate în
valută .461,512-suma împrumuturilor deprimit/primite
din emisiuni de obligațiuni, suma creditelor pe
termen lung primite șisumele încasate de la
entitățile afiliate, respectiv entitățile asociate și
entitățile controlate încomun ;
665-diferențele nefavorabile decurs valutar a
împrumuturilor dinemisiuni deobligațiuni învalută,
acreditelor, datoriilor, împrumuturilor șidatoriilor
asimilate respectiv adobânzilor datorate învalută ;
666-valoarea dobânzilor datorate, aferente
împrumuturilor șidatoriilor asimilate .

1.3.4. Organizarea contabilităț ii capitalurilor

Conform Legii contabilit ății nr.82/ 1991, modificată și actualizată,
ordonatorul de credite, administratorul sau o altă persoană cu obligație în
gestionarea unei entități, răspunde pentru conducerea și organizarea
contabilității.
Contabilul -sef, directorul economic sau altă persoană împuter nicită,
fiecare deținând studii economice superioare, conduce și organizează
contabilitatea, de regulă, în compartimente distincte.
De asemenea, contabilitatea poate fi condusă și organizată în baza unor
contracte de prestări servicii. Acestea vor fi înche iate cu persoane fizice sau
juridice autorizate, membre ale Corpului Experților Contabili și Contabililor
Autorizați din România .36
,,Persoanele care răspund de organizarea și conducerea contabilității
trebuie să asigure, potrivit legii:
 Condițiile necesare pentru organizarea și conducerea corectă și la zi a
contabilității;
 Organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și pasiv;
 Respectarea regulilor de întocmire a situațiilor financiare și depunerea
la termen a acestora la organele în drept;
 Organizarea contabilității de gestiune adaptate la specificul instituției
publice”.37
La instituțiile publice se aplică norme de organizare a contabilității,
elaborate în conformitate cu Standardele Internaționale de Contabilitate
pentru Sectorul Public (IP SAS).
Ȋncepând cu anul 2006, instituțiile publice sunt obligate să țină
contabilitatea în partidă dublă, noul tip de contabilitate bazându -se pe
contabilitatea de angajamente .38
1.3.5. Particularităț i ale capitalului la instituț ii publice

Instituțiile publice sunt organisme prin intermediul cărora statul își
organizează și desfășoară activitățile .
La fel ca și în cazul societăților comerciale, contabilitatea capitalurilor la
instituțiile publice este organizată pe următoarele categorii:
– Contabilitatea capitalurilor proprii;
– Contabilitatea provizioanelor;

36 Legea contabilității nr. 82 din 24.12.1991 modificată și actualizată , Capitolul II,
art. 10, alin. (1), (2), (3);
37 Valentin Pîrvuț, Contabilitatea instituțiilor publice, Editura Academiei Forțelor
Terestre, Sibiu, 2016, p.8 ;
38 Alberta Gisberto, Ileana Nișulescu, Cleopatra Șendroiu, Contabilitatea instituțiilor
publice , Editura ASE, București, 2012, p.15 .

– Contabilitatea împrumuturilor și datoriilor asimilate.
Capitalurile proprii ale instituțiilor publice se impart în:39

Fig. nr. 14 Capitalurile proprii ale instituțiilor publice

1. Fondurile proprii
,,Fondurile unei instituții publice includ: fondul bunurilor care
alcătuiesc domeniul public al statului, fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul privat al statului, fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public
al unităților adminis trativ -teritoriale, fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul privat al unităților administrativteritoriale, fondul activelor fixe
necorporale, fonduri în afara bugetelor locale, etc.”.40
Ȋn limitele și în condițiile legii, atât statul cât și unitățile admi nistrativ –
teritoriale exercită posesia, dispoziția și folosința asupra bunurilor ce intră în
compoziția domeniului public.
,,Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și
imprescriptibile, dar pot fi date, după caz, în administrarea regii lor autonome
și instituțiilor publice.
Dreptul de proprietate publică încetează, dacă bunul a pierit ori a fost
trecut în domeniul privat”.41
Contabilitatea fondurilor instituțiilor publice se ține cu ajutorul
conturilor de pasiv din clasa 1 ,,Conturi de capitaluri” și grupa 1 0 ,,Capital,
rezerve, fonduri”.
2. Rezultatul patrimonial
,,Rezultatul patrimonial se stabilește la sfârșitul perioadei (lunar, sau cel
mult la întocmirea situațiilor financiare) prin închiderea conturilor de
venituri și finanțări și a conturilor de cheltuieli (contul 121). La începutul

39 A. Gisberto, I. Nișul escu, C. Șendroiu, op. cit., p.35;
40 OMFP 1917/2005 pentru aprobarea Normelor me todologice privind org anizarea și
conducerea contabilității instituț iilor publice, P lanul de conturi pentru instituțiile publice și
instrucț iunile de aplicare a acestuia ;
41 V. Pîrvuț, Contabilitatea instituțiilor publice ,op. cit., p.26, 27; Fondurile proprii
Rezultatul patrimonial
Rezultatul reportat
Rezerve din reevaluare

exercițiului, soldul contulu i de rezultat patrimonial de la sfârșitul anului se
transfe ră asupra rezultatului reportat”.42
3. Rezultatul reportat
,,Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exercițiilor
financiare anterioare (contul 117)”.43
Contabilitatea rezultatului în cad rul instituțiilor publice se ține cu
ajutorul conturilor din grupele 11 și 12, cu următoarele conturi
corespunzătoare:
– 121 ,,Rezultatul patrimonial”;
– 117 ,,Rezultatul reportat”.
4. Rezerve din reevaluare
Din cauza utilizării activelor fixe pe perioade mai lun gi de timp, acestea
trebuie reevaluate în vederea aducerii lor la valoarea actuală.
,,Dacă rezultatul reevaluării este o creștere a valorii contabile nete,
aceasta se tratează astfel:
– ca o creștere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor
proprii, dacă nu a existat o descreștere anterio ară, recunoscută ca o
cheltuială aferentă acelui activ (contul 105);
– ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea recunoscută
anterior la acel activ.
Dacă rezultatul reevaluării este o descrește re a valorii contabile nete,
aceasta se tratează astfel:
– ca o scădere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor
proprii, cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve și valoarea
descreșterii; eventuala diferența rămasă neacoperită din rez ervele din
reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială (contul 105);
– ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreșterii, dacă în rezerva din
reevaluare nu este înregistrata o suma aferentă acelui activ”.44
Contabilitatea diferențelor apărute în urma reevaluării activelor se
realizează prin intermediul contului 105 ,,Rezerve din reevaluare”, cont de
pasiv și detaliat pe sintetice de gradul II .
Provizioanele reprezintă structuri contabile care apar în situațiile
financiare în urma aplicării în contabilitate a principiului prudenței.
,,Instituțiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt:
-litigiile, amenzile și penalitățile, despăgubirile, daunele și alte datorii
incerte;
-cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanție și
alte cheltuieli privind garanția acordată clienților;

42 OMFP 1917/2005 pentru aprobarea Nor melor me todologice privind organizarea și
conducerea contabilității instituț iilor publice, P lanul de conturi pentru instituțiile publice și
instrucț iunile de aplicare a acestuia .
43 Ibidem ;
44 V. Pîrvuț, Contabilitatea instituțiilor publice , op. cit., p.29.

-alte provizioane;
Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:
-o instituție a re o obligație curentă generată de un eveniment anterior;
-este probabil ca o ieșire de resurse să fie necesară pentru a onora
obligația respectiva;
-poate fi realizata o estimare credibilă a valorii obligației.
Provizioanele nu pot avea drept scop corectarea valorii activelor, fiind
utilizate numai pentru scopul pentru care au fost inițial recunoscute ”.45
Contul sintetic de gradul I prin intermediul căruia evidențiem în
contabilitate provizioanele este contul 151 ,,Provizioane”, detaliat pe conturi
sintetice de gradul II.
,,Împrumuturile și datoriile asimilate reprezintă sume ce trebuie plătite
într-o perioadă mai mare de un an, conform acordului de împrumut.
Contabilitatea împrumuturilor și datoriilor asimilate acestora se ține pe
următoarele catego rii:
 împrumuturi din emisiunea de obligațiuni;
 împrumuturi interne și externe contractate de autoritățil e
administrației publice locale;
 împrumuturi interne și externe contractate de stat;
 alte î mprumuturi și datorii asimilate;
 dobânzile aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate.
Datoria publică reprezintă datoria publică guvernamentală la care se
adaugă datoria publică locală ”.46

45 A. Gisberto, I. Nișulescu, C. Șendroiu, op. cit., p.53;
46 Ibidem, p.54.