Studiu Privind Calitatea Produselor Ecologice Comercializate In Romania

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………………………………..2

Capitolul 1. Produsele ecologice. Caracterizare generală……………………………..3

1.1. Scurt istoric al produselor ecologice…………………………………………………………3

1.2. Efectele produselor ecologice asupra sănătății oamenilor …………………………..5

1.3. Legislația în vigoare privind produsele ecologice………………………………………7

Capitolul 2. Studiu privind sortimentul produselor alimentare ecologice comercializate în România………………………………………………………………………….11

2.1. Piața produselor ecologice la nivel mondial………………………………………………11

2.2. Studiu privind sortimentul produselor alimentare ecologice importate și comercializate în România ……………………………………………………………………………13

2.3. Studiu privind sortimentul produselor alimentare ecologice obținute și comercializate în România …………………………………………………………………………………………………23

Capitolul 3. Studiu privind calitatea produselor alimentare ecologice comercializate în România…………………………………………………………………………………………………32

3.1. Piața produselor ecologice în România……………………………………………………..32

3.2. Studiu privind calitatea produselor alimentare ecologice importate și comercializate în România…………………………………………………………………………………………………..34

3.3. Studiu privind calitatea produselor alimentare ecologice obținute și comercializate în România ……………………………………………………………………………………………………..38

Concluzii …………………………………………………………………………………………………….42

Bibliografie………………………………………………………………………………………………….46

INTRODUCERE

Prezent zi de zi în toate etapele formării și dezvoltării personalității umane, produsul alimentar ocupă un loc primordial între factorii de viață ai omului, îndeplinind funcții specifice, distinctive față de funcțiile produsului nealimentar.

Orice produs prezintă caracteristici de calitate măsurabile prin metoda de examinare organoleptică sau prin determinări fizico-chimice de laborator.

Calitatea unui produs reprezintă ansamblul de caracteristici ale produsului care îi conferă acestuia capabilitatea de a acoperi toate cerințele și dorințele clienților. Un produs va fi „de calitate” în măsura în care se vor realiza toate caracteristicile și ipostazele de calitate ale acestuia.

Calitatea mărfii este extrem de importantă, dar este probabil și cel mai greu de construit dintre toate atributele acesteia.

Când consumatorii aleg o marfă, aceștia își motivează decizia, pe de o parte, pe baza poziției și imaginii globale a mărfii iar, pe de altă parte, pe baza percepției comparative a acestora față de mărfurile concurente.

Calitatea și consumatorul au devenit cele mai importante obiective ale managementului secolului 21. În prezent, prin calitate se înțelege mai mult decât noțiunea tradițională a calității produselor și serviciilor întâlnită în anii precedenți.

În capitolul 1 s-a prezentat un scurt istoric despre produsele ecologice, despre efectele produselor ecologice asupra sanatatii oamenilor si despre legislatia in vigoare privind produsele ecologice.

În capitolul 2 s-a analizat sortimentul produselor alimentare ecologice comercializate în România, produsele alimentare ecologice importate și comercializate în România sunt: bomboanele, turta dulce, cerealele, ciocolata, dar si produsele alimentare ecologice obținute și comercializate în România: fursecuri, napolitane, cornuri si paini.

În Capitolul 3 s-a realizat un studiu privind calitatea produselor ecologice importate si comercializate in România, produse precum: cafea, ciocolata, pate de ficat, salam de porc si un al doilea studiu privind calitatea produselor ecologice obtinute si comercialitate in Romania:rulada de ciocolata, dulceata de visine, inghetata cu cacao, compot de ananas.

Capitolul 1.

Produsele ecologice. Caracterizare generală

1.1. Scurt istoric al produselor ecologice

Deși primele tratate, primii pași în direcția elaborării unui plan pentru agricultura ecologică s-au făcut deja în prima jumătate a secolului al XX-lea, denumirea de produs bio s-a consacrat în cea de a doua jumătate a secolului care scad în special începând cu anii 90, odată cu elaborarea unui cadru legislativ detaliat.

Produsele ecologice sunt produsele obținute în cadrul sistemului de agricultură ecologică, conform reglementărilor Directivei CE 2092/1991, fără utilizarea produselor chimice de sinteză (ca fertilizanți, amelioratori ai solului, ingrediente pentru prepararea furajelor sau ingrediente pentru prepararea alimentelor).

Produsele ecologice acoperă o gamă largă de alimente, de la fructe, legume, carne, până la băuturi si produse lactate.

Cererea de bunuri si servicii ecologice este în permanență creștere în perioada actuala. Această cerere condiționează comportamentul consumatorilor și al producătorilor, își exercită influența și asupra cadrului legislativ.

În ultimii ani se manifestă, în rândurile consumatorilor, un interes din ce în ce mai mare pentru produsele agricole și alimentare de calitate. În categoria produselor “de calitate” pot fi incluse si produsele rezultate în urma practicării unui tip de agricultură denumit “agricultura ecologică”.

Un important avantaj al agriculturii românesti, aproape de neexploatat, este potențialul de producție ecologică. România reprezintă un potențial agricol care nu poate fi neglijat, iar marea șansă a țării noastre este faptul că în ultimii ani nu s-au folosit îngrășăminte chimice și pesticide în exces, ceea ce constituie un avantaj evident în momentul conversiei spre agricultura ecologică.

Piața europeană a produselor ecologice este în plină expansiune, iar integrarea României în UE este o șansă ce nu trebuie ratată de către producătorii autohtoni.

Până în anii ’80, piața pentru produse ecologice era doar o „ nișă ”. Numai mici magazine specializate pe produse naturiste vindeau produse unei clientele speciale.

După catastrofele ecologice precum Cernobîl sau catastrofele petroliere, occidentalii s-au orientat spre hrana ecologică. Ca urmare, Europa este astăzi o piață de desfacere cu un potențial foarte mare. România se află incă la inceput în ceea ce privește agricultura ecologică si, în plus, prăbușirea industriei îngrășămintelor poate oferi șansa de a rămâne un mare producător de alimente ecologice.

Deși alimentele ecologice sunt cu 20-40% mai scumpe decât cele tradiționale, consumul acestora este în creștere și pe piața românească. Cota de piață a produselor ecologice pe piața românească va ajunge la circa 2 %, în următorii cinci ani, România înregistrând în prezent tendințe mai mari de dezvoltare în acest sector decât restul țărilor europene.

Agricultura biologică utilizează metode specifice, cum sunt: fertilizarea solului cu îngrășăminte organice; acoperirea solului (pentru asigurarea protecției împotriva uscării lui); folosirea de îngrășăminte naturale minerale (fosfați, praf de rocă, calciu provenit din var, îngrășăminte din alge marine); rotația culturilor, pentru evitarea deteriorării solului; arături ușoare și nu foarte adânci; înlăturarea paraziților prin mijloace biologice.

Alimentele biologice sunt produse exclusiv naturale, obținute fără utilizarea de îngrășăminte chimice și pesticide, ce respectă integral procesele biologice și ecologice, și în consecință, sunt certificate de un organ agreat pentru a purta eticheta „bio”, care atestă că au fost obținute conform standardelor recunoscute pentru agricultura biologică.

În SUA au fost introduse standarde privind producția și manipularea produselor agricole biologice, aplicabile întregului lanț logistic, de la fermier până la consumator.

Aceste standarde sunt aplicabile și operațiunilor intermediare. Conform standardelor respective sunt determinate patru categorii de produse biologice:

–       100% biologice, desemnând produsele care nu conțin decât ingrediente produse biologic;

–       biologice, însemnând produsele ce conțin 95% din ingrediente produse biologic (raportat la masa produsului);

–       preparate cu ingrediente biologice, semnificând produsele ce conțin mai mult de 70% ingrediente biologice, dar maxim trei componente produse biologic pot fi specificate pe eticheta principală a ambalajului;

–       produse transformate conținând mai puțin de 70% ingrediente produse biologic, iar termenul „biologic” nu mai poate fi înscris pe eticheta principala a ambalajului, dar în lista de ingrediente de pe ambalaj se pot specifica componentele care sunt produse biologic.

Produsele ecologice cultivate cu preponderență sunt cerealele, plantele oleaginoase, fructele de padure, legumele si fructele.

În cazul produselor procesate, în România se constată creșterea produselor procesate din lapte (258% în anul 2013, față de 2014), precum și dublarea producției de miere ecologică, respectiv 610 tone în anul 2014.

Deși producția totală de produse ecologice este în creștere, comercianții de acest tip de produse sunt încă nemulțumiți de producția României. Ei se văd nevoiți să importe aceste produse, deși acest lucru implică costuri mai ridicate, în special din cauza taxelor vamale.

România nu înregistrează exporturi semnificative în ceea ce privește produsele ecologice, însă acest sector poate cunoaște o înviorare importanta, cu atât mai mult cu cât Comisia Europeana a cerut României să dezvolte agricultura ecologică, oferind chiar și fonduri în acest scop, prin intermediul programului Fermierul.

Un produs alimentar ecologic, bio, organic, este un produs in compoziția căruia se folosesc ingrediente care provin din agricultura ecologică în proporție de minim 95% (conform legislației europene).

Un produs ecologic alimentar are următoarele caracteristici:

nu conține aditivi alimentari de sinteză (aditivi alimentari, pentru îmbunătățirea gustului, mirosului, culorii);

nu conține conservanți decât cei permiși de legislația ecologică în vigoare;

ingredientele nu provin din organisme modificate genetic (OMG);

ingredientele din compoziția lui nu provin de pe soluri tratate cu pesticide sau îngrășăminte chimice (sau cu erbicide, stimulatori sau alte tratamente chimice care ar putea să impurifice produsul ecologic);

produsele nu sunt supuse procesului de iradiere ionizantă;

în cazul produselor animale, acestea provin de la animale netratate cu antibiotice sau hormoni de creștere.

1.2. Efectele produselor ecologice asupra sănătății oamenilor

Un produs bio nu este un produs dietetic. Este un aliment ce provine dintr-un mod de cultura specifică, în timp ce un aliment dietetic are o compoziție diferită și corespunde unui obiectiv nutrițional indicat pe etichetă.

Ouăle, carnea, cerealele, fructele, legumele ecologice sunt diferite din punct de vedere nutrițional față de produsele obișnuite. Diferența constă în caracteristicile senzoriale, ceea ce face ca oamenii să le consume cu mare plăcere.

Mențiunea ecologic este opusă elementelor sintetice, produsele alimentare bio fiind produse printr-o agricultură naturală, fără îngrășăminte sau pesticide chimice de sinteză.

Fructele și legumele cultivate ecologic sunt mai sigure din punct de vedere al consumului. Deși este dificil de silit legătura dintre tipul de agricultură și efectele sale asupra sănătății oamenilor, specialiștii au efectuat numeroase studii prin care au demonstrat că produsele ecologice au mai multe beneficii.

Folosirea pesticidelor este strict interzisă în cultivarea produselor bio. În ceea ce privește contaminarea cu metale grele, aceasta depinde de tipul de sol pe care cresc .

Teoretic, produsele obișnuite conțin nitrați, care în doze mari devin elemente cancerigene sau pot produce probleme sangvine.

Agricultura ecologică aplică și principiul neutilizării produselor modificate genetic. Carnea atestată ca fiind bio garantează că animalul nu a fost hrănit cu vegetale modificate genetic.

Una dintre principalele diferențe între o cultură agricolă clasică și una ecologică constă în tipul de îngrășământ utilizat. Astfel, îngrășămintele utilizate pentru bio sunt produse naturale, pe când în celălalt caz sunt îngrășăminte chimice, într-adevăr mai eficiente. Asta pentru că aduc o mai mare cantitate de azot, element indispensabil pentru fabricarea proteinelor. Astfel, cele hrănite cu chimicale vor fi mai bogate în proteine, dar acestea sunt de slabă calitate, având carente în aminoacizi esențiali, substanțe vitale pentru organismul oamenilor. Așadar, este mai bine să se consume produse ecologice cu proteine mai puține, dar de o calitate superioară.

Mai multe studii s-au axat pe bogătia în vitamine, minerale și oligoelemente ale fructelor, legumelor și produselor de origine animală obținute în regim ecologic.

Pentru om, testele au fost efectuate pe consumatori care au trebuit să guste produsele neștiind proveniența lor. Astfel s-a constat că diferențele de gust sunt semnificative pentru produsele lactate, morcovi, dovlecei, roșii și fructe, consumatorii preferindu-le categoric pe cele ecologice.

În Europa există un cadru legislativ și instituțional strict prin care se verifică în principal modul de producție și producătorii.

România este printre țările europene codașe în ceea ce privește dezvoltarea agriculturii ecologice. În Franta, 1% din suprafața agricolă utilă este consacrată agriculturii ecologice, Germania și Italia înregistrează fiecare 2% suprafața agricolă cultivată ecologic, Finlanda – 4%, iar Suedia și Austria – 9 % fiecare.

Când consumatorul alege produse ecologice nu este doar în avantajul lui, ci speră în același timp că astfel contribuie la protejarea mediului înconjurator. Formele de exploatare agricolă ecologică nu poluează natura, iar oamenii care traiesc într-un mediu nepoluat sunt mai sănătoși.

În fiecare an, în lume sunt folosite mai mult de trei milioane de tone de pesticide, ceea ce nu se întâmplă în cazul agriculturii ecologice.

Productivitatea obținută în culturile ecologice este mai mica, dar studiile arată că randamentul este mai mare, deoarece producerea unei anumite cantități de legume sau fructe cere mai puțină energie și aport nutriți.

1.3. Legislația în vigoare privind produsele ecologice

1) Hotărârea Guvernului nr. 131/2013 pentru stabilirea măsurilor și sancțiunilor necesare în vederea respectării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91.

Având în vedere prevederile art. 23 și 27 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 189 din 20 iulie 2007, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere prevederile art. 91 alin. (3) din Regulamentul (CE) 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice în ceea ce privește producția ecologică, etichetarea și controlul, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 250 din 18 septembrie 2008, cu modificările și completările ulterioare, în baza art. 1 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produse alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 165 din 30 aprilie 2004, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată.

Prezenta hotărâre creează cadrul instituțional pentru stabilirea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor în sectorul de agricultură ecologică, având în vedere prevederile Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare

Regulamentul (CE) nr. 834/2007, și ale Regulamentului (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice în ceea ce privește producția ecologică, etichetarea și controlul, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 889/2008.

2) ORDIN nr. 181 din 22 iulie 2011 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 65/2010 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecție și certificare, de aprobare a organismelor de inspecție și certificare și de supraveghere a activității organismelor de control.

Văzând Referatul de aprobare al Direcției generale politici în sectorul vegetal nr. 71.816

din 4 iulie 2011, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de

abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 și ale Regulamentului (CE) nr. 889/2008 al Comisiei din 5 septembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice în ceea ce privește producția ecologică, etichetarea și controlul, în baza art. 2 alin. (4) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobată prin Legea nr. 38/2001, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările și completările ulterioare, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

3) ORDIN nr. 147 din 16 iunie 2011 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 17/2011 privind aprobarea reducerilor și excluderilor aplicabile cererilor de plată a ajutorului specific pentru îmbunătățirea calității produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică.

Văzând Referatul de aprobare al Direcției generale politici în sectorul vegetal nr. 71.478 din 9 iunie 2011, având în vedere prevederile Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.122/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol, în temeiul prevederilor art. 14 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătățirea calității produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și a unor structuri aflate

în subordinea acestuia, cu modificările și completările ulterioare, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

4) ORDIN nr. 17 din 20 ianuarie 2011 privind aprobarea reducerilor și excluderilor aplicabile cererilor de plată a ajutorului specific pentru îmbunătățirea calității produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică.

Având în vedere prevederile Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.122/2009 din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol, în temeiul prevederilor art. 14 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 759/2010 privindacordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătățirea calității produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică, cu modificările și completările ulterioare, în baza prevederilor Referatului de aprobare al Direcției generale politici agricole nr. 69.084 din 7 ianuarie 2011, În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările și completările ulterioare, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

5) ORDIN nr. 6 din 11 ianuarie 2011 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 65/2010 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecție și certificare, de aprobare a organismelor de inspecție și certificare și de supraveghere a activității organismelor de control.

Având în vedere prevederile art. 17 alin. (1) și (2) și ale art. 30 alin. (9) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările ulterioare, ale art. 7, art. 9 alin. (1) lit. g), art. 20 alin. (1) lit. k), art. 24 alin. (3), art. 30 alin. (1) lit. b) și ale art. 45 alin. (5) din Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările ulterioare, și ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare.

CAPITOLUL 2.

STUDIU PRIVIND SORTIMENTUL PRODUSELOR ALIMENTARE ECOLOGICE COMERCIALIZATE ÎN ROMÂNIA

2.1. Piața produselor ecologice la nivel mondial

Piața mondială a produselor ecologice s-a ridicat în 2014 la 70 miliarde USD, în condițiile în care suprafețele cultivate în sistem ecologic s-au dublat în ultimii 10 ani. Cei mai mari producători sunt SUA, Germania și Franța, în timp ce elvețienii sunt cei mai mari consumatori, potrivit unui raport realizat de Federația Internațională a Mișcărilor din Agricultura Ecologică (IFOAM).

În figura 1 se prezintă proporția continentelor în funcție de producția de produse ecologice.

Sursa׃ http://www.agriculturadurabila.ro/manual.pdf

Figura 1. Producția de produse ecologice în procente.

În ceea ce privește numărul de ferme ecologice (organice, biologice), în lume sunt aproximativ 500 000 de ferme certificate ca fiind ecologice (organice, biologice) din care 37,7% în Europa, 30,9% în America Latină, 15,4% în Africa, 13,3% în Asia, 2,3% în America de Nord și 0,5% în Oceania.

De asemenea, cea mai mare piață de produse agroalimentare ecologice se află în America de Nord (51%) și Europa (46%).

În comparație cu piața agroalimentară convențională, comerțul cu produse agricole și alimente ecologice este însă nesemnificativ (0,4 -3,5 % din totalul vânzărilor).

În ultimul deceniu numărul țărilor care au pus la dispoziție date privind practicarea agriculturii ecologice certificate a crescut de la 86 de state înregistrate în anul 2000 la 162 de state în prezent. Studiul IFOAM arată că, la nivel global sunt 37,2 milioane de hectare de teren cultivate ecologic, de două ori mai mult față de anul 1999 când erau înregistrate doar 11 milioane

de hectare.

Piața mondială de produse ecologice număra în 2014 aproximativ 1,8 milioane de producători, cu 200.000 mai mult față de 2012, cei mai multi regăsindu-se în India (574.591), Uganda (188.625) și Mexic (169.570).

Practic, comerțul mondial cu produse ecologice este dominat în proporție de 65% de trei țări. Acest lucru este datorat șde numărul mare al populatiei de pe cele două continente și nivelul peste mediu al puterii de cumpărare al locuitorilor săi.

Proportia se schimbă atunci când vorbim despre consumul de produse ecologice pe cap de locuitor. Dacă în Statele Unite consumul este de 9 USD/cap de locuitor, locuitorii care cumpără cele mai multe produse ecologice sunt cei din Elvetia (250 USD/cap de locuitor), Danemarca (226 USD/cap de locuitor) și Luxemburg (186 USD/cap de locuitor).

România are o istorie relativ nouă pe piața produselor ecologice, dar creșterea de operatori înscriși în sistem este una spectaculoasă. Numărul acestora a crescut de la 2000 de operatori în 2008 la aproape 26.000 în 2013, acest lucru fiind posibil și datorită subvențiilor acordate de statul român.

Exporturile de produse ecologice la nive mondial au fost în anul 2013 în valoare de 200 milioane de euro, iar piața de consum este estimată la 80 milioane de euro. În ceea ce privește consumul pe cap de locuitor, acesta este cel mai mic din Europa, cu 1,2 euro/cap de locuitor. În 2014, doar 2% din suprafața agricolă din România era cultivată în sistem ecologic certificat.

În România, la nivelul pieței analizate, consumatorii de produse ecologice nu sunt încă suficient de educați în mod conștient în vederea alegerii acestor categorii de produse, confundând de multe ori produsele alimentare ecologice cu produsele comercializate prin intermediul rețelelor tradiționale (piețe de profil) sau al producătorilor din mediul rural, fără a ține cont de procesul de certificare sau de modul de etichetare specific reglementat pentru acestă categorie de mărfuri.

Se poate identifica cu toate acestea o tendință în creștere atât la nivelul ofertei, cât și la nivelul cererii inclusiv în cadrul pieței din România, tendință care poate să fie în timp dezvoltată în direcția unei alimentații bazate pe produse „sănătoase și sigure”, pe o categorie de produse care să respecte normele de calitate ecologică.

Perspectivele pentru agricultura ecologică în România sunt cert pozitive, deoarece cererea este ridicată la export (concretizată și prin faptul că cea mai mare parte a producției este destinată exportului ceea ce conferă fermierilor și investitorilor posibilități de câștig însemnate), costul forței de muncă, al terenurilor și al capitalului este încă mai mic decât în țările de origine a potențialilor investitori, iar piața românească este o piață relativ tânără, cu multe posibilități de exploatare.

2.2. Studiu privind sortimentul produselor alimentare ecologice importate și comercializate în România

În cadrul acestui subcapitol se vor analiza bomboanele, turta dulce, cerealele si ciocolata din perspectiva sortimentului aferent produselor ecologice și obișnuite.

I) Bomboanele

Bomboanele, denumite “produse de laborator“, sunt produse zaharoase care se caracterizeaza printr-o consistenta moale și o valoare alimentară ridicată, datorită adaosurilor de alte materiale, ca fructe confiate, pudră de cacao,cafea , albusuri de ou etc.

Termenul “bomboană” înglobează actualmente numeroase caracteristici: grad de duritate tare, elastică sau moale, textură – fină sau granulată etc.

Deși, la baza, bomboanele nu sunt altceva decât zahăr dizolvat în apă cu câteva arome și coloranți adăugați, totuși ceva le diferențiază. Principalul mijloc prin care se obțin diverse sortimente de bomboane este ajustarea temperaturii la care sunt preparate: temperaturile ridicate produc o bomboană tare, temperaturile medii sunt caracteristice fabricației bomboanelor moi, iar temperaturile scăzute sunt caracteristice bomboanelor gumate.

Datorită valorii nutritive ridicate și costului relativ mic, dar mai ales însușirilor senzoriale deosebite, bomboanele au devenit în ultimul timp un aliment de larg consum. Cu aspect atrăgător, cu gust și arome plăcute bomboanele sunt consumate cu plăcere la orice vârstă, dar îndeosebi de copii.

Bomboanele stimulează digestie (secreția de sucuri gastrice), iar prin conținutul mare de zahăr asigură asimilarea lor în scurt timp în organism. Prin puterea calorică ridicată (380 – 400 kcal/kg), măresc capacitatea de lucru a întregului organism.

Bomboanele se pot clasifica în funcție de rețetă și tehnologia de fabricare în bomboane neglasate, bomboane glasate cu glazură de cofetărie cu corpul din fondantă, bomboane glasate cu glazură de ciocolată cu corpul din pralină.

În tabelul 1 se prezintă sortimentul de bomboane ecologice și obișnuite

Tabelul 1

Sortimentul bomboanelor ecologice în comparație cu bomboanele obișnuite

Sursă׃ Supermarketurile׃ Billa, Mega Image, Penny, Carrefour, Lidl, Selgros.

Bomboanele bio de import au un sortiment destul de larg în magazinele din România, provenind de la producători din Republica Moldova (Bucuria) și Ungaria (Caramello).

Din tabelul 1 se observă că în comparație cu bomboanele ecologice, bomboanele obișnuite, comercializate în România au un sortiment mai diversificat.

În tabelul 2 se prezintă diferența dintre prețul de vânzare al bomboanelor ecologice și cel al bomboanelor obișnuite.

Tabelul 2

Diferența dintre prețul de vânzare al bomboanelor obișnuite și prețul de vânzare al bomboanelor ecologice

Sursă׃ Supermarketurile׃ Billa, Mega Image, Penny, Carrefour, Lidl, Selgros.

Din tabelul nr. 2 se observă că prețul de vânzare al bomboanelor bio este cuprins între 9,8 si 21 lei față de cel al bomboanelor obișnuite al căror preț de vânzare este de 4,5 si 11,2 lei. Bomboanele ecologice sunt comercializate în România în ambalaje cu masa netă de 80-1000g, pe când cele convenționale în ambalaje cu masa netă cuprinsă între 50-1000g.

În cazul bomboanelor cu mentă ecologice, prețul de vânzare al acestora este de trei ori mai mare decât al celor obișnuite, în timp ce in cazul bomboanelor cu cafea ecologice este cu doar 1,65 ori mai mare decât al celor obișnuite.

II) Turta dulce este un produs făinos care se prezintă într-o gamă sortimentală largă în funcție de felul modelării și de natura finisării.

Diferențierea sortimentală se realizează pe mai multe căi prin modelarea și coacerea aluatului se obțin:

– bucăți mici de turtă dulce, de modele variate în funcție de formatul care s-a dat prin decupare; blaturi de turtă dulce de formate paralelipidedice și de dimensiuni mari (10 – 20 cm pe lățime și lungime);

– turta dulce umplută se obține prin aplicarea de cremă printre mai multe staturi de blat sau prin secționarea pe orizontală a bucăților mici de turtă dulce și ungerea pe suprafața de tăiere cu un strat de cremă;

– turta dulce glazurată provine de obicei din turta dulce simplă care se glazurează pe suprafață cu un sirop care dă produselor un aspect marmorat, dar se utilizează și glazurarea în fondant sau în ciocolată;

Clasificarea turtei dulci în funcție de compoziția aluatului se face astfel:

– turtă dulce obișnuită, glazurată cu sirop de zahăr;

– turtă dulce superioară, la care se folosește circa 20% miere;

– turtă dulce specială, grupă la care se introduce peste 20% miere.

Materiile prime folosite sunt: făina, apa, substanțele folosite pentru afânare chimică, materiile zaharoase, grăsimile; laptele, ouăle, substanțele aromate și colorante care se utilizează pentru prepararea aluatului, a cremelor și a semifabricatelor pentru glazurare.

În tabelul 3 se prezintă sortimentul de turtă dulce ecologică și turtă dulce obișnuită.

Tabelul 3

Sortimentul turtelor ecologice în comparație cu turtele obișnuite

Sursă׃ Supermarketurile׃ Billa, Mega Image, Penny, Carrefour, Lidl, Selgros.

Turtele bio de import au un sortiment destul de larg în magazinele din România, provenind de la producători din Germania (Opez, Kinkartz) și Italia (Paolaro, Cantucci).

Din tabelul 3 se observă că în comparație cu turtele ecologice, turtele obișnuite, comercializate în România au un sortiment mai diversificat.

În tabelul 4 se prezintă diferența dintre prețul de vânzare al turtelor ecologice și cel al turtelor obișnuite.

Tabelul. 4

Diferența dintre prețul de vânzare al turtelor obișnuite și prețul de vânzare al turtelor ecologice

Sursă׃ Supermarketurile׃ Billa, Mega Image, Penny, Carrefour, Lidl, Selgros.

Din tabelul 4 se observă că prețul de vânzare al turtelor bio este cuprins între 5,6 si 10 lei față de cel al turtelor convenționale al căror preț de vânzare este de 2,8 si 6.

Turtele ecologice comercializate sunt în România în ambalaje cu masa netă de 250-1000g, pe când cele convenționale în ambalaje cu masa netă cuprinsă între 100-1000g.

În cazul turtelor cu glazură de ciocolată, prețul de vânzare al acestora este de doua ori și jumătate mai mare decât al celor obișnuite, în timp ce în cazul turtelor cu cremă de ciocolată ecologice este cu doar 1,1 ori mai mare decât al celor obișnuite.

III) Cerealele sunt produse vegetale din familia graminee care au ca fruct mai multe cariopse reunite pe un spic sau în știulete.

Au constituit din totdeauna baza alimentației umane datorită prețului scăzut, păstrarea ușoară și îndelungată, potențialului tehnologic ridicat, însușirilor senzoriale deosebite, conținutului ridicat de glucide sub formă de amidon, proteine vegetale și procentului scăzut de substanțe neasimilabile (celuloză și lignină).

Conținutul lor în substanțe nutritive variază în limite restrânse de la o specie la alta, iar repartiția în interiorul bobului este foarte diferită.

În general cerealele nu se consumă ca atare, ci sunt supuse în prealabil la diferite prelucrări industriale în urma cărora se obțin crupe, gris, făină, fulgi, produse expandate.

Atât cerealele, cât și derivatele acestora sunt alimente sărace în apă (10-16%), fiind bogate în glucide, reprezentate în proporție de 60-80%, prin amidon și 1-6% prin alte glucide asimilabile; acoperă 70-80% din nevoia organismului în aceste substanțe nutritive și 30-50% din trebuințele energetice.

Deși proteinele necesare sunt în clasa a II-a sau a III-a, ele se gasesc în cantități importante (7-16%) și furnizează cca.50% din necesarul zilnic.

Sunt bine reprezentate în cereale vitaminele grupului B, în special vitaminele B1 și B6.

De asemenea se găsește și vitamina E, foarte bogat în aceasta fiind uleiul din germeni de cereale.

Mai conțin și o serie de elemente minerale, mai importante fiind fosforul (200-400mg%), potasiu (100-350mg%, magneziu (50-160mg%) și unele oligoelemente (cupru, mangan, zinc etc).

În tabelul 5 se prezintă sortimentul cerealelor ecologice și al cerealelor obișnuite.

Tabelul 5

Sortimentul cerealelor ecologice în comparație cu cerealele obișnuite

Sursă׃ Supermarketurile׃ Billa, Mega Image, Penny, Carrefour, Lidl, Selgros.

Cerealele bio de import au un sortiment destul de larg în magazinele din România, provenind de la producători din Germania (Prifan, Hipp) și Italia (Rommac, Triti Bell).

Din tabelul 5 se observă că în comparație cu cerealele ecologice, cerealele obișnuite, comercializate în România au un sortiment mai diversificat.

În tabelul 6 se prezintă diferența dintre prețul de vânzare al cerealelor ecologice și cel al cerealelor obișnuite.

Tabelul 6

Diferența dintre prețul de vânzare al cerealelor obișnuite și prețul de vânzare al cerealelor ecologice

Sursă׃ Supermarketurile׃ Billa, Mega Image, Penny, Carrefour, Lidl, Selgros.

Din tabelul nr. 6 se observă că prețul de vânzare al cerealelor bio este cuprins între 9 si 14,5 lei față de cel al cerealelor convenționale al căror preț de vânzare este de 5,5 si 8,6. Cerealele ecologice comercializate sunt în România în ambalaje cu masa netă de 500-1000g, pe când cele convenționale în ambalaje cu masa netă cuprinsă între 250-1000g.

În cazul cerealelor cu bucăți de ciocolată, prețul de vânzare al acestora este de trei ori mai mare decât al celor obișnuite, în timp ce în cazul cerealelor cu musli ecologice este cu doar 1,27 ori mai mare decât al celor obișnuite.

IV) Ciocolata este un produs zaharos, susceptibil de a se topi în gură, cu aromă și gust fin. Aceste calități – grad de dispersie, onctuozitate și miros – sunt rezultatul unor procese fizice și biochimice care au loc în timpul prelucrării principalelor materii prime: masă de cacao , unt de cacao, unele adaosuri (lapte, sâmburi grași, aromatizanți etc.)

După compoziție ciocolata se clasifică în :

-simplă : obișnuită, dulce, fără zahăr, cuvertură sau în granule;

-în amestec omogen : obișnuită cu lapte, cuvertură cu lapte, granule cu lapte, cuvertură cu lapte smântânit, ciocolată cu smântână.

După modul de formare a învelișurilor pentru ciocolatele cu umplutură acestea pot fii :
-specialități de ciocolată fabricată prin turnare : tablete, batoane, bomboane fine de ciocolată;
-specialități de ciocolată fabricate prin acoperire: bomboane de ciocolată , cu cremă, bomboane extrafine;
-specialități de ciocolată prin amestecare : cu expandate de cereale.

După compoziția umpluturilor acestea pot fi :

-umpluturi din cremă: fondant simplu, ciocolată, sâmburi grași, cu zahăr, jeleuri, fructe confiate sau conservate;

-Umpluturi lichide: sirop cu alcool, băuturi alcoolice, sucuri de fructe;

-Umpluturi spumoase;

-Umpluturi de tip nuga sau caramele;

-Umpluturi din vafe sau cacao.

În tabelul 7 se prezintă sortimentul ciocolatei ecologice în comparație cu ciocolata obișnuită.

Tabelul 7

Sortimentul ciocolatei ecologice în comparație cu ciocolata obișnuită

Sursă׃ Supermarketurile׃ Billa, Mega Image, Penny, Carrefour, Lidl, Selgros.

Ciocolata bio de import are un sortiment destul de larg în magazinele din România, provenind de la producători din Germania (Schobo Biene, Rapunzel) și Elveția (Animation, Mulu).

Din tabelul 7 se observă că în comparație cu ciocolatelor ecologice, ciocolatele obișnuite, comercializate în România au un sortiment mai diversificat.

În tabelul 8 se prezintă diferența dintre prețul de vânzare al ciocolatelor ecologice și cel al celor obișnuite.

Tabelul 8

Diferența dintre prețul de vânzare al ciocolatelor obișnuite și prețul de vânzare al ciocolatelor ecologice

Sursă׃ Supermarketurile׃ Billa, Mega Image, Penny, Carrefour, Lidl, Selgros.

Din tabelul nr. 8 se observă că prețul de vânnzare al ciocolatelor bio este cuprins între 6,1 si 10,6 lei față de cel al ciocolatelor convenționale al căror preț de vânzare este de 4,1 si 8,7. Ciocolatele ecologice sunt comercializate în România în ambalaje cu masa netă de 80-250g, pe când cele convenționale în ambalaje cu masa netă cuprinsă între 80-125g.

În cazul ciocolatelor cu alune ecologice, prețul de vânzare al acestora este de două ori mai mare decât al celor obișnuite, în timp ce in cazul ciocolatelor cu cacao ecologice este cu doar 1,16 ori mai mare decât al celor obișnuite.

2.3. Studiu privind sortimentul produselor alimentare ecologice obținute și comercializate în românia

În cadrul acestui subcapitol se vor analiza fursecurile, cornurile și napolitanele din perspectiva sortimentelor de produse obișnite si ecologice.

I) Fursecurile sunt produse de cofetărie care după preparare se pot păstra un timp relativ îndelungat fără să-și piardă valoarea gustativă și nutritivă. Sortimentele de fursecuri se caracterizează printr-o mare varietate de forme și dimensiuni a căror suprafață este colorată diferit în funcție de materiile prime folosite la fabricarea lor și de diferitele adaosuri.

În funcție de rețetele și procesele tehnologice folosite, fursecurile dulci au gusturi diferite.

Gustul trebuie să fie caracteristic sortimentului respectiv, dulce sau plăcut condimentat, iar consistența fragedă. De asemenea, prin utilizarea diferitelor adaosuri (nuci, migdale, alune, fistic, fructe confiate, marmelade fine, marțipan, nuga, cafea, ciocolată, diferite siropuri, rom, lichioruri superioare etc.) se pot obține fursecuri cu gusturi foarte variate.

Glasarea parțială sau totală cu diferite fondante sau în ciocolată cuvertură contribuie, de asemenea, la obținerea unor produse gustoase și aspectuoase.

O altă clasificarea a fursecurilor se face în umplute și neumplute. Fursecurile neumplute se păstrează până la 30 zile în încăperi curate și aerisite, la temperatura de 10 – 12ºC și umiditatea relativă a aerului de 65 – 70%. Fursecurile umplute se păstrează un timp mai scurt decât cele neumplute, în aceleași condiții de temperatură și umiditate.

Clasificarea fursecurilor se mai face după aluatul de bază, compoziție, ingredientele și procesele tehnologice folosite la prepararea lor. După natura aluatului sau a compoziției de bază se clasifică în:

– aluat fraged – poate fi frământat sau amestecat;

– compoziție bătută.

În tabelul 9 se prezintă sortimentul fursecurilor ecologice in comparație cu fursecurile obișnuite.

Tabelul 9

Sortimentul fursecurilor ecologice în comparație cu fursecurile obișnuite

Sursă׃ Supermarketurile׃ Billa, Mega Image, Penny, Carrefour, Lidl, Selgros.

Din tabelul 9 se observă că în comparație cu fursecurilor ecologice, fursecurilor obișnuite, obținute și comercializate în România au un sortiment mai diversificat.

În tabelul 10 se prezintă diferența dintre prețul de vânzare al fursecurilor ecologice și cel al fursecurilor obișnuite.

Tabelul 10

Diferența dintre prețul de vânzare al fursecurilor obișnuite și prețul de vânzare al fursecurilor ecologice

Sursă׃ Supermarketurile׃ Billa, Mega Image, Penny, Carrefour, Lidl, Selgros.

Din tabelul nr. 10 se observă că prețul de vânzare al fursecurilor bio este cuprins între 9,8 si 14,3 lei față de cel al fursecurilor convenționale al căror preț de vânzare este de 4,2 si 7,4. Fursecurile ecologice sunt comercializate în România în ambalaje cu masa netă de 100-2000g, pe când cele convenționale în ambalaje cu masa netă cuprinsă între 50-1000g.

În cazul fursecurilor cu cacao ecologice, prețul de vânzare al acestora este de trei ori mai mare decât al celor obișnuite, în timp ce în cazul fursecurilor cu nuci și rom ecologice este cu doar 1,66 ori mai mare decât al celor obișnuite.

II) Napolitanele fac parte din categoria dulciurilor cu tradiție. Ele există încă de pe vremea egiptenilor, care coceau un fel de pâine subțire, ca o napolitană, în nisipul fierbinte. Cu timpul, brutarii s-au întrecut să creeze napolitane cu forme și arome tot mai variate.

Primele napolitane erau coapte între plăci de metal care aveau imprimate figura unui bărbat care a devenit sfântul patron al Boemiei. De-a lungul secolelor, brutarii locali au încercat să creeze arome și designuri cât mai variate, aceste napolitane devenind cele mai populare daruri între cei bogați și faimoși.

Astăzi, napolitana este o prăjitură dulce, crocantă, foarte subțire, după care se dau în vânt nu doar cei micuți, dar și cei maturi. Totuși, napolitana a fost și rămâne deliciul copiilor.

Napolitanele reprezintă gama sortimentală cu cea mai mare pondere în producția devafe; ele se fabrică din foi de vafe care se ung cu cremă și se suprapun în mai multestraturi.

În tabelul 11 se prezintă sortimentul napolitanelor ecologice în comparație cu napolitanelor obișnuite.

Tabelul 11

Sortimentul napolitanelor ecologice în comparație cu napolitanelor obișnuite

Sursă׃ Supermarketurile׃ Billa, Mega Image, Penny, Carrefour, Lidl, Selgros.

Napolitanele bio au un sortiment destul de larg în magazinele din România.

Din tabelul 11 se observă că în comparație cu produsele ecologice, cele obișnuite, obținute și comercializate în România au un sortiment mai diversificat.

În tabelul 12 se prezintă diferența dintre prețul de vânzare al napolitanelor ecologice și cel al napolitanelor obișnuite.

Tabelul 12

Diferența dintre prețul de vânzare al napolitanelor obișnuite și prețul de vânzare al napolitanelor ecologice

Sursă׃ Supermarketurile׃ Billa, Mega Image, Penny, Carrefour, Lidl, Selgros.

Din tabelul 12 se observă că prețul de vânzare al napolitanelor bio este cuprins între 5,4 si 7,2 lei față de cel al napolitanelor convenționale al căror preț de vânzare este de 2,5 si 3,7. Napolitanele ecologice sunt comercializate în România în ambalaje cu masa netă de 100-2000g, pe când cele convenționale în ambalaje cu masa netă cuprinsă între 50-1000g.

În cazul napolitanelor cu alune ecologice, prețul de vânzare al acestora este de două ori mai mare decât al celor obișnuite, în timp ce in cazul napolitanelor cu cremă de frișcă și cacao ecologice este cu doar 1,45 ori mai mare decât al celor obișnuite.

III) Cornurile sunt produse de panificație care fac parte din grupa produselor simple de franzelărie. Industria panificației și produselor făinoase ocupă un loc însemnat în cadrul producției bunurilor de consum. Cornurile se obțin prin coacerea unui aluat format din făină, drojdie, sare, apă – ca materii prime – și alte materii, cum ar fi grăsimi, zahăr, lapte, ouă – ca materii auxiliare.

Procesul tehnologic cuprinde un ansamblu de faze și operații, datorită cărora se obține aluatul, din care prin coacere, rezultă produsele destinate consumului. Prepararea, prelucrarea și coacerea aluatului reprezintă fazele de bază ale obținerii cornurilor.

În tabelul 13 se prezintă Sortimentul cornurilor ecologice în comparație cu cornurilor obișnuite.

Tabelul 13

Sortimentul cornurilor ecologice în comparație cu cornurilor obișnuite

Sursă׃ Supermarketurile׃ Billa, Mega Image, Penny, Carrefour, Lidl, Selgros.

Cornurile bio au un sortiment destul de larg în magazinele din România.

Din tabelul 13 se observă că în comparație cu produsele ecologice, cele obișnuite, obținute și comercializate în România au un sortiment mai diversificat.

În tabelul 14 se prezintă diferența dintre prețul de vânzare al cornurilor ecologice și cel al cornurilor obișnuite.

Tabelul 14

Diferența dintre prețul de vânzare al cornurilor obișnuite și prețul de vânzare al cornurilor ecologice

Sursă׃ Supermarketurile׃ Billa, Mega Image, Penny, Carrefour, Lidl, Selgros.

Din tabelul 14 se observă că prețul de vânzare al cornurilor bio este cuprins între 2 si 3 lei față de cel al cornurilor convenționale al căror preț de vânzare este de 1 și 1,9 lei. Cornurile ecologice comercializate în România în ambalaje cu masa netă de 50-250g, pe când cele convenționale în ambalaje cu masa netă cuprinsă între 25-100g.

În cazul cornurilor cu vanilie și vișine ecologice, prețul de vânzare acestora este de două ori mai mare decât al celor obișnuite.

IV) Pâinea este un aliment de bază produs prin coacerea aluatului obținut din făină amestecată cu apă și drojdie, adăugându-se de la caz la caz diferiți ingredienți în funcție de categoria pâinii obținute.

Aceste categorii de pâine diferă după regiune; astfel în Germania este consumată mai mult pâinea neagră, pâinea obținută din orz, pe când în Franța bagheta, pâinea albă, franzela este mai apreciată.

Pâinea este un produs copt în cuptor, alcătuit din aluat, drojdie și alte ingrediente care dau pâinii un gust și aromă mai plăcută, sau care împiedică în timpul procesului de coacere să se formeze o crustă prea tare la suprafața pâinii.

Cerealele măcinate folosite mai frecvent la producerea făinii pentru pâine sunt grâul și orzul.

În tabelul 15 se prezintă sortimentul pâinilor ecologice în comparație cu cele obișnuite.

Tabelul 15

Sortimentul pâinilor ecologice în comparație cu cele obișnuite

Sursă׃ Supermarketurile׃ Billa, Mega Image, Penny, Carrefour, Lidl, Selgros.

Din tabelul 15 se observă că în comparație cu produsele ecologice, cele obișnuite, obținute și comercializate în România au un sortiment mai diversificat.

În tabelul 16 se prezintă diferența dintre prețul de vânzare al pâinii ecologice și cel al pâinii obișnuite.

Tabelul 16

Diferența dintre prețul de vânzare al pâinilor obișnuite și prețul de vânzare al pâinilor ecologice

Sursă׃ Supermarketurile׃ Billa, Mega Image, Penny, Carrefour, Lidl, Selgros.

Din tabelul 16 se observă că prețul de vânzare al pâinilor bio este cuprins între 1,9 si 3,2 lei față de cel al pâinilor convenționale al căror preț de vânzare este de 1,2 și 1,8 lei. Pâinile ecologice comercializate în România în ambalaje cu masa netă de 100-500g, pe când cele convenționale în ambalaje cu masa netă cuprinsă între 100-300g.

În cazul pâinilor cu secară ecologice, prețul de vânzare al acestora este de două ori mai mare decât al celor obișnuite, în timp ce în cazul pâinilor negre ecologice este cu doar 1,58 ori mai mare decât al celor obișnuite.

CAPITOLUL 3.

STUDIU PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE ECOLOGICE COMERCIALIZATE ÎN ROMÂNIA

3.1. Piața produselor ecologice în România

Agricultura ecologică este un sector dinamic în România care a cunoscut în ultimii ani o evoluție ascendentă, atât în sectorul vegetal, cât și în sectorul de producție animalieră.

Piața bio din România este generată în primul rând de ofertă, deoarece prezența produselor pe piața trezește de fapt, interesul consumatorilor.

Problema cea mai mare a pieței românești de produse ecologice este că nu există procesatori. Alimentele bio sunt mai scumpe decât cele convenționale, datorită următorilor factori:

– ingredientele utilizate în producția produselor sunt mult mai scumpe

– ingredientele necesare sunt mai greu de procurat

– producția durează mult timp și necesită personal specializa;׃

– producția trebuie să respecte anumite standarde prestabilite pentru a primi certificarea.

Cele mai vândute produse bio sunt laptele, ouăle, iaurtul, fructele, legumele, dar și produsele din carne. Alimentele biologice au un termen de valabilitate mai mic decât alimentele obișnuite, deoarece nu conțin aditivii alimentari de sinteză (conservanții, coloranții, agenții de îngroșare etc.) .

Conservații chimici sunt înlocuiți cu conservanți naturali, acidul lactic, de exemplu. Lipsa conservanților face ca salamul, laptele fermentat biologic să se altereze mai rapid.

Produsele lactate ecologice inclusiv laptele, untul, iaurtul si brânzeturile sunt obținute din cel mai bun lapte de la animalele crescute în sistemul de agricultură ecologică.

Cerealele precum grâul, secara, orzul, ovăzul și orezul contribuie în mare măsură la dieta europeană. Cerealele ecologice constituie adeseori ingredienții de bază pentru alte alimente sau băuturi ecologice procesate care pot fi la rândul lor identificate după siglele sau etichetele specifice modului de producție ecologic.

În anul 2013, România a exportat pe piețele din Germania, Italia, Grecia, Elveția, Olanda și Franța 80.000 de tone de produse ecologice, ceea ce înseamnă aproape jumătate din producția internă. România a exportat cereale, fructe de pădure si ciuperci, produse procesate din lapte și miere de albine.

Țările europene sunt principalele piețe de export ale României pentru produsele ecologice. Germania, Austria și Belgia sunt printre țările care importă masiv materie primă obținută în sistemul ecologic autohton, dar și principalele furnizoare de produse bio procesate pentru piața românească.

Deși românii au început să consume mai multe produse ecologice, nivelul anul de creștere este de 20%-30%, însă ele nu reprezintă nici 1% din vânzările cumulate din retailul românesc.

Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană potrivită metabolismului uman, în deplină corelație cu conservarea și dezvoltarea mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de produse agricole și alimentare proaspete și autentice, prin procese create să respecte natura și sistemele acesteia.

Una din condițiile esențiale pentru dezvoltarea agriculturii ecologice o reprezintă promovarea conceptului de agricultură ecologică în vederea conștientizării consumatorilor de avantajele consumului de produse ecologice, astfel încât aceștia să ofere un preț mai mare pentru produse a căror calitate este garantată de un sistem de inspecție și certificare.

3.2. Studiu privind calitatea produselor ecologice importate si comercializate in România

În acest subcapitol se va realiza o analiză privind calitatea cafelei, ciocolatei, pateului de ficat, salamului de porc obișnuite în comparație cu cele ecologice.

Cafeaua

În tabelul 17 se prezintă compoziția chimică a cafelei obișnuite si a cafelei ecologice

Tabelul 17

Compozitia chimica a cafelei obisnuite și a cafelei ecologice

Sursa׃ Prelucrare dupa etichetă cafelelei obișnuite Jacobs și a cafelei ecologice Naturalia

Din tabelul 17 se observă o diferență evidentă între compoziția chimică a acestor două produse care apare prin prezența aditivilor alimentari de tipul potențiatorilor de aromă, a acizilor nicotici, aminati, organici, claragenici, a compușilor sulfurici, a substanțelor grase, a acidului cafetanic, a dextrinei și a celulozei. În plus apar la cafeaua ecologică , acidul clorogenic, polifenoli și acidul cafeic.

Ciocolata

În tabelul nr. 18 se prezintă compoziția chimică a ciocolatei obișnuite și a ciocolatei ecologice

Tabelul 18

Compoziția chimică a ciocolatei obișnuite și a ciocolatei ecologice

Sursa׃ Prelucrare după etichetele ciocolatei obișnuite Kandia și a ciocolatei ecologice Ritter Sport

Din tabelul 18 există o diferență între cele două tipuri de ciocolate, în compoziția ciocolatei obișnuite sunt prezenți îndulcitori (sorbitol), conservanți (acid sorbic), acidifianți (acid lactic), coloranți (acid carminic), invertază, antioxidanți (lecitina din soia, acid citric) și poligliceroli.

În compoziția chimică a ciocolatei ecologice evidențiem și zaharul din trestie de zahăr care este utilizat în detrimentul celui obișnuit ca în cazul ciocolatei convenționale.

Pateul de ficat

În tabelul nr. 19 se prezintă compoziția chimică a pateului obișnuit din ficat de porc si a pateului ecologic din ficat de porc

Tabelul 19

Compoziția chimică a pateului obișnuit din ficat de porc și a pateului ecologic din ficat de porc

Sursa׃ Prelucrare după etichetele pateului obișnuit Bucegi și a pateului ecologic Zimmermann

Din tabelul 19 se observă o diferență aparută din cauza existenței în compoziția pateurilor obișnuite din ficat de porc a stabilizatorilor (caragenan,  polifosfați, guma de guar), a potențiatorului de aromă (glutamat monosodic), a colorantului( carmin), a ascobatului de sodiu, a lactozei, a grâului, a legumelor deshidratate, a siropului de glucoză, a slăninei, a proteinei vegetale din soia și a amidonului de grâu.

În compoziția chimică pateului ecologic din ficat de porc evidențiem și sarea de mare care este utilizată în detrimentul celei obișnuite ca in cazul pateului din ficat de porc conventional.

Salamul de porc

În tabelul 20 se prezintă compoziția chimică a salamului obisnuit și a salamului ecologic

Tabelul 20

Compoziția chimică a salamului obișnuit și a salamului ecologic

Sursa׃ Prelucrare după etichetele salamurilor obișnuite Campofrio și ecologice Salam de Sibiu

Din tabelul 20 se observă o diferența privind compoziția salamului de porc, existând agenți de îngrosare (caragenan), antioxidanți, amidon, stabilizatori (fosfați), arome, fibre alimentare, proteină din soia nemodificată genetic, slănina, șorici și carne de pui dezosată mecanic.

În compoziția chimică a salamului de porc ecologic evidențiem și sarea de mare de care este utilizată în detrimentul celei obișnuite ca în cazul salamului de porc convențional.

3.3. Studiu privind calitatea produselor ecologice obtinute si comercialitate in România

În acest subcapitol se va realiza o analiză privind calitatea ruladei de ciocolată, duceții de vișine, înghețatei cu cacao și a compotului de ananas obișnuite în comparație cu cele ecologice.

Rulada de ciocolată

În tabelul 21 se prezintă compoziția chimică a ruladei obișnuite și a ruladei ecologice

Tabelul 21

Compoziția chimică a ruladei obișnuite și a ruladei ecologice

Sursa׃ Prelucrare după etichetele ruladelor obișnuite Măgura și ecologice Rolinni d’Oro

Din tabelul 21 observăm o diferență între ruladele obișnuite și cele ecologice, diferența aparută din cauza agentului de umezire, a îndulcitorului (sorbitol), siropului de glucoză, a aromelor, a emulsificatorilor mono și digliceride ale acizilor grasi, a poliglicerolilor, a esterilor ai acizilor grași, a agentului de creștere (difosfat de sodiu), a uleiurilor vegetale (palmier hidrogenat), a siropului de glucoză, a siropului de zahăr invertit, a prafului de frișcă și sorbatului de potasiu.

În compoziția chimică a ruladei ecologice evidențiem și zahărul din trestie de zahăr de care este utilizat în detrimentul celui obișnuit ca în cazul ruladei convenționale.

Dulceața de vișine

În tabelul 22 se prezintă compoziția chimică a dulceții obișnuite și a dulceții ecologice

Tabelul 22

Compozitia chimica a dulcetii obisnuite si a dulcetii ecologice

Sursa׃ Prelucrare după etichetele dulceții obișnuite Orhei Vit și ecologice Arovit

În tabelul 22 se observă o diferență între dulceața obișnuită și dulceața ecologică, aparută din cauza conservantului (acid sorbic), a salicilului și a acidifiantului (acid citric).

Înghețată cu cacao

În tabelul 23 se prezintă compoziția chimică a înghețatei obișnuite și a înghețatei ecologice

Tabelul 23

Compoziția chimică a înghețatei obișnuite și a înghețatei ecologice

Sursa׃ Prelucrare după etichetele înghețatei obișnuite Stracciotella și ecologice Biovegan

În tabelul 23 apare o diferență între înghețată obișnuită și înghețată ecologică din cauza existenței grăsimilor vegetale nehidrogenate (ulei de cocos), a siropului de glucoză, a dextrozei, a înlocuitorului de lapte praf, a zerului praf, a emulsifianților mono și digliceride ale acizilor grași, a stabilizatorilor (făină de carruba, guma de guar) și a aromei de ciocolată.

Compot de ananas

În tabelul 24 se prezintă compoziția chimică a compotului obișnuit și a compotului ecologic

Tabelul 24

Compoziția chimică a compotului obișnuit și a compotului ecologic

Sursa׃ Prelucrare după etichetele compoturilor obișnuite Giana și ecologice Mageland

În tabelul 24 se obține o diferență evidentă între compoziția chimică a acestor două produse, diferența aparută din cauza zaharurilor (zaharoză, fructoză), a amidonului, a celulozei, a stabilizatorilor (substanțe pectice) și a antioxidantilor (acid malic, acid tartric, acid citric).

CONCLUZII

Trăim într-un secol în care mișcarea înseamnă totul. În orice domeniu este utilizată mișcarea, sub forme total diferite, dar cu aceelași scop: îmbunătățirea calității.

Dar este demonstrat faptul că, în timp, practicile alimentare s-au schimbat, ele diferind foarte mult de cele ale strămoșilor noștri, deci este posibil și probabil ca noile moduri de alimentație, care includ hrana neconvențională, să fie asimilate de diverse populații și generalizate.

Din rezultatele obținute se poate observa faptul că bomboanele bio de import au un sortiment destul de larg în magazinele din România, provenind de la producători din Republica Moldova (Bucuria) și Ungaria (Caramello).

Se observă că prețul de vânzare al bomboanelor bio este cuprins între 9,8 si 21 lei față de cel al bomboanelor obișnuite al căror preț de vânzare este de 4,5 si 11,2 lei. Bomboanele ecologice sunt comercializate în România în ambalaje cu masa netă de 80-1000g, pe când cele convenționale în ambalaje cu masa netă cuprinsă între 50-1000g.

În cazul bomboanelor cu mentă ecologice, prețul de vânzare al acestora este de trei ori mai mare decât al celor obișnuite, în timp ce in cazul bomboanelor cu cafea ecologice este cu doar 1,65 ori mai mare decât al celor obișnuite.

Din a doua analiză se observă că turtele bio de import au un sortiment destul de larg în magazinele din România, provenind de la producători din Germania (Opez, Kinkartz) și Italia (Paolaro, Cantucci).

Prețul de vânzare al turtelor bio este cuprins între 5,6 si 10 lei față de cel al turtelor convenționale al căror preț de vânzare este de 2,8 si 6. Turtele ecologice comercializate sunt în România în ambalaje cu masa netă de 250-1000g, pe când cele convenționale în ambalaje cu masa netă cuprinsă între 100-1000g.

În cazul turtelor cu glazură de ciocolată, prețul de vânzare al acestora este de două ori și jumătate mai mare decât al celor obișnuite, în timp ce în cazul turtelor cu cremă de ciocolată ecologice este cu doar 1,1 ori mai mare decât al celor obișnuite.

Din rezultatele obținute din a treia analiză se constată că cerealele bio de import au un sortiment destul de larg în magazinele din România, provenind de la producători din Germania (Prifan, Hipp) și Italia (Rommac, Triti Bell).

Prețul de vânzare al cerealelor bio este cuprins între 9 si 14,5 lei față de cel al cerealelor convenționale al căror preț de vânzare este de 5,5 si 8,6. Cerealele ecologice comercializate sunt în România în ambalaje cu masa netă de 500-1000g, pe când cele convenționale în ambalaje cu masa netă cuprinsă între 250-1000g.

În cazul cerealelor cu bucăți de ciocolată, prețul de vânzare al acestora este de trei ori mai mare decât al celor obișnuite, în timp ce în cazul cerealelor cu musli ecologice este cu doar 1,27 ori mai mare decât al celor obișnuite.

Din analiza a patra a rezultat că ciocolata bio de import are un sortiment destul de larg în magazinele din România, provenind de la producători din Germania (Schobo Biene, Rapunzel) și Elveția (Animation, Mulu).

Prețul de vânzare al ciocolatelor bio este cuprins între 6,1 si 10,6 lei față de cel al ciocolatelor convenționale al căror preț de vânzare este de 4,1 si 8,7. Ciocolatele ecologice sunt comercializate în România în ambalaje cu masa netă de 80-250g, pe când cele convenționale în ambalaje cu masa netă cuprinsă între 80-125g.

În cazul ciocolatelor cu alune ecologice, prețul de vânzare al acestora este de două ori mai mare decât al celor obișnuite, în timp ce in cazul ciocolatelor cu cacao ecologice este cu doar 1,16 ori mai mare decât al celor obișnuite.

Din rezultate obținute reiese că în comparație cu fursecurilor ecologice, fursecurilor obișnuite, obținute și comercializate în România au un sortiment mai diversificat.

Prețul de vânzare al fursecurilor bio este cuprins între 9,8 si 14,3 lei față de cel al fursecurilor convenționale al căror preț de vânzare este de 4,2 si 7,4. Fursecurile ecologice sunt comercializate în România în ambalaje cu masa netă de 100-2000g, pe când cele convenționale în ambalaje cu masa netă cuprinsă între 50-1000g.

În cazul fursecurilor cu cacao ecologice, prețul de vânzare al acestora este de trei ori mai mare decât al celor obișnuite, în timp ce în cazul fursecurilor cu nuci și rom ecologice este cu doar 1,66 ori mai mare decât al celor obișnuite.

Din a șasea analiză a rezultat că napolitanele bio au un sortiment destul de larg în magazinele din România și în comparație cu produsele ecologice, cele obișnuite, obținute și comercializate în România au un sortiment mai diversificat.

Prețul de vânzare al napolitanelor bio este cuprins între 5,4 si 7,2 lei față de cel al napolitanelor convenționale al căror preț de vânzare este de 2,5 si 3,7. Napolitanele ecologice sunt comercializate în România în ambalaje cu masa netă de 100-2000g, pe când cele convenționale în ambalaje cu masa netă cuprinsă între 50-1000g.

În cazul napolitanelor cu alune ecologice, prețul de vânzare al acestora este de două ori mai mare decât al celor obișnuite, în timp ce in cazul napolitanelor cu cremă de frișcă și cacao ecologice este cu doar 1,45 ori mai mare decât al celor obișnuite.

Din analizele realizate se observă că în comparație cu produsele ecologice, cele obișnuite, obținute și comercializate în România au un sortiment mai diversificat.

Prețul de vânzare al cornurilor bio este cuprins între 2 si 3 lei față de cel al cornurilor convenționale al căror preț de vânzare este de 1 și 1,9 lei. Cornurile ecologice comercializate în România în ambalaje cu masa netă de 50-250g, pe când cele convenționale în ambalaje cu masa netă cuprinsă între 25-100g.

În cazul cornurilor cu vanilie și vișine ecologice, prețul de vânzare acestora este de două ori mai mare decât al celor obișnuite.

Din analiza a șaptea reiese că în comparație cu produsele ecologice, cele obișnuite, obținute și comercializate în România au un sortiment mai diversificat.

Prețul de vânzare al pâinilor bio este cuprins între 1,9 si 3,2 lei față de cel al pâinilor convenționale al căror preț de vânzare este de 1,2 și 1,8 lei. Pâinile ecologice comercializate în România în ambalaje cu masa netă de 100-500g, pe când cele convenționale în ambalaje cu masa netă cuprinsă între 100-300g.

În cazul pâinilor cu secară ecologice, prețul de vânzare al acestora este de două ori mai mare decât al celor obișnuite, în timp ce în cazul pâinilor negre ecologice este cu doar 1,58 ori mai mare decât al celor obișnuite.

Din rezultatele obținute în capitolul treci se observă o diferență evidentă între compoziția chimică a cafelei ecologice și a cafelei obișnuite care apare prin prezența aditivilor alimentari de tipul potențiatorilor de aromă, a acizilor nicotici, aminati, organici, claragenici, a compușilor sulfurici, a substanțelor grase, a acidului cafetanic, a dextrinei și a celulozei. În plus apar la cafeaua ecologică , acidul clorogenic, polifenoli și acidul cafeic.

De asemenea se observă o diferență între cele două tipuri de ciocolate, ecologică și obișnuită, în compoziția ciocolatei obișnuite sunt prezenți îndulcitori (sorbitol), conservanți (acid sorbic), acidifianți (acid lactic), coloranți (acid carminic), invertază, antioxidanți (lecitina din soia, acid citric) și poligliceroli.

În compoziția chimică a ciocolatei ecologice evidențiem și zaharul din trestie de zahăr care este utilizat în detrimentul celui obișnuit ca în cazul ciocolatei convenționale.

O diferență apare și în cazul pateurilor, din cauza existenței în compoziția pateurilor obișnuite din ficat de porc a stabilizatorilor (caragenan,  polifosfați, guma de guar), a potențiatorului de aromă (glutamat monosodic), a colorantului( carmin), a ascobatului de sodiu, a lactozei, a grâului, a legumelor deshidratate, a siropului de glucoză, a slăninei, a proteinei vegetale din soia și a amidonului de grâu.

În compoziția chimică pateului ecologic din ficat de porc evidențiem și sarea de mare care este utilizată în detrimentul celei obișnuite ca in cazul pateului din ficat de porc conventional.

Din rezultatele obținute se observă o diferență privind compoziția salamului de porc, existând agenți de îngrosare (caragenan), antioxidanți, amidon, stabilizatori (fosfați), arome, fibre alimentare, proteină din soia nemodificată genetic, slănina, șorici și carne de pui dezosată mecanic.

În compoziția chimică a salamului de porc ecologic evidențiem și sarea de mare de care este utilizată în detrimentul celei obișnuite ca în cazul salamului de porc convențional.

Se observă de asemenea o diferență între ruladele obișnuite și cele ecologice, diferența aparută din cauza agentului de umezire, a îndulcitorului (sorbitol), siropului de glucoză, a aromelor, a emulsificatorilor mono și digliceride ale acizilor grasi, a poliglicerolilor, a esterilor ai acizilor grași, a agentului de creștere (difosfat de sodiu), a uleiurilor vegetale (palmier hidrogenat), a siropului de glucoză, a siropului de zahăr invertit, a prafului de frișcă și sorbatului de potasiu.

În compoziția chimică a ruladei ecologice evidențiem și zahărul din trestie de zahăr de care este utilizat în detrimentul celui obișnuit ca în cazul ruladei convenționale.

Există de asemenea o diferență evidentă între dulceața obișnuită și dulceața ecologică, aparută din cauza conservantului (acid sorbic), a salicilului și a acidifiantului (acid citric).

O diferență majoră apare și între înghețată obișnuită și înghețată ecologică din cauza existenței grăsimilor vegetale nehidrogenate (ulei de cocos), a siropului de glucoză, a dextrozei, a înlocuitorului de lapte praf, a zerului praf, a emulsifianților mono și digliceride ale acizilor grași, a stabilizatorilor (făină de carruba, guma de guar) și a aromei de ciocolată.

La ultimele produse analizate se constată o diferență evidentă între compoziția chimică a acestor două produse, diferența aparută din cauza zaharurilor (zaharoză, fructoză), a amidonului, a celulozei, a stabilizatorilor (substanțe pectice) și a antioxidantilor (acid malic, acid tartric, acid citric).

BIBLIOGRAFIE

Agapescu, F., Evaluarea satisfacției clientului – procedură, în Tribuna Calității, nr.10, Octombrie, 2009;

Diaconescu, I., Merceologie alimentară, Editura Eficient, București, 1998;

Falniță, E., Merceologie aimentară, Vol. I și II, Editura Mirton, Timișoara, 1998;

Pamfilie, R, Merceologia și expertiza produselor alimentare, Editura Oscar Print, București, 1997;

Cătoiu, I., Teodorescu, N., Comportamentul consumatorului. Abordare instrumentală, Editura Uranus, București, 2008;

Zamfir, C., Indicatori și surse de variație a calității vieții, Editura Academiei, București, 2007;

Bologa, N., Burda, A. – Merceologie alimentară, Editura Universitară, București, 2006;

***http://www.anpc.gov.ro/

***http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/food/f86000_ro.htm

***http://www.ecomunitate.ro/

***http://gastronomie.ele.ro

***http://www.insse.ro/cms/file%5CStatistici%5Ccomunicate%5CcomCprod_vie_09.pdf