Studiu Privind Asigurarea Protectiei Consumatorilor de Lapte Si Produse Lactate

Economie

Studiu Privind Asigurarea Protectiei Consumatorilor de Lapte Si Produse Lactate

Byadmin ianuarie 1, 2024

=== anexa ===

Anexa 1

CHESTIONAR PRIVIND ASIGURAREA PROTECȚIEI CONSUMATORILOR DE LAPTE ȘI PRODUSE LACTATE

Bună ziua! În vederea întocmirii lucrării de disertație, realizez un studiu privind asigurarea protecției consumatorilor de lapte și produse lactate în județul Iași.

Vă rog să-mi acordați 3 minute pentru completarea unui chestionar scurt. Răspunsurile dvs. sunt confidențiale.

(Vă rog să bifați sau să completați răspunsurile întrebărilor de mai jos).

Ce mărci de produse lactate folosiți în general? (Raspuns multiplu)

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Ce fel de produse lactate folosiți cel mai frecvent? (Răspuns unic)

[NUME_REDACTAT] lactate acide (gen iaurt, sana, Kefir, smântâna)

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]…………………………………………………………………………………….

Care este proveniența produselor lactate pe care le consumați? (Răspuns unic)

[NUME_REDACTAT]

Altele…………………………………………………………………………

În ce măsură aveți încredere în calitatea produselor lactate achiziționate din piețe?

În f.mare măsură

În mare măsură

Așa și așa

În mică măsură

În f.mică măsură

Cât de importante sunt pentru dvs. ambalajul și etichetarea în procesul de alegere a produsului lactat?

F. important

Deloc important

Citiți ingredientele trecute pe eticheta produselor lactate?

[NUME_REDACTAT]

Știți ce reprezintă ștampila rotundă/ovală trecută pe eticheta produselor lactate?

[NUME_REDACTAT]

Vi s-a întâmplat să apelați la OJPC ([NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT]) datorită unor nereguli întâlnite la produsele lactate achiziționate? Dacă da, din ce motive?. …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Vă uitați la termenul de valabilitate al produsului lactat la achiziționarea acestuia?

[NUME_REDACTAT]

Cât de des consumați produse lactate?

Zilnic d) O dată la 2-3 săptămâni

O dată la 2-3 zile e) Lunar

O dată pe săptămână f) Mai rar de o dată pe lună

În care dintre următoarele grupe de vârstă vă încadrați?

a) sub 18 ani d) 36-45 ani

b) 18-25 ani e) 46-55 ani

c) 26-35 ani f) 56-65 ani

12. Care este ocupația dumneavoastră actuală?

a) Student(ă) c) Șomer(ă)/Casnic(ă)

b) Salariat(ă)/liber profesionist(ă) d) Pensionar(ă)

13. Sexul dumneavoastră este:

a) Femeiesc b) Bărbătesc

14. Care este ultima formă de învățământ pe care ati absolvit-o?

Școala generală c) Facultate/ [NUME_REDACTAT] d) Studii postuniversitare

[NUME_REDACTAT] tabelelor și a figurilor

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

[NUME_REDACTAT] 1 Căi și mijloace de realizare a protecției consumatorilor

1.1 Structura legislativă pentru protecția consumatorilor

1.2 Aplicarea efectivă a legislației în domeniul protecției consumatorilor

PARTEA a II-a – CONTRIBUȚII PROPRII

Capitolul 2 Cercetări cu privire la asigurarea calității laptelui și produselor lactate în vederea asigurării protecției consumatorilor

Calitatea laptelui de consum și a produselor lactate la comercializare

Modul de informare al consumatorilor asupra elementelor de identificare și caracterizare ale produselor comercializate

2.3 Respectarea condițiilor de igienă la transportul, depozitarea și comercializarea laptelui și a produselor lactate

Capitolul 3 Sondaj de opinie privind comportamentul consumatorilor de lapte și produse lactate

3.1 Scopul cercetării

3.2 Obiectivele cercetării

3.3 Ipotezele cercetării

3.4 Metoda de cercetare

3.5 Prelucrarea și analiza datelor obținute

[NUME_REDACTAT] 1

[NUME_REDACTAT] tabelelor

Tabelul 2.1 Compoziția chimică a laptelui ……………………………………………..………….. 17

Tabelul 2.2 Condiții de depozitare a produselor lactate………………………………….………….25

Tabelul 3.1 Mărci de produse lactate preferate de către consumatori……………………………..31-32

Tabelul 3.2 Tipuri de produse lactate folosite cel mai frecvent……………………………..……….32

Tabelul 3.3 Proveniența produselor lactate consumate……………………………………………….33

Tabelul 3.4 Încrederea în calitatea produselor lactate achiziționate din piețe………………………..34

Tabelul 3.5 Importanța ambalajului și etichetării în procesul de alegere a produsului lactat………..34

Tabelul 3.6 Frecvența citirii ingredientelor trecute pe eticheta produselor lactate……………..……34

Tabelul 3.7 Frecvența cunoașterii importanței ștampilei rotunde/ovale trecută pe eticheta produselor lactate………………………………………………………………………………………..……….35

Tabelul 3.8 Frecvența respondenților care au apelat la OJPC……………………………….………35

Tabelul 3.9 Verificarea termenului de valabilitate al produsului lactat……………………….……..35

Tabelul 3.10 Frecvența consumului de produse lactate de către respondenți……………….……….36

Tabelul 3.11 Grupe de vârstă a consumatorilor de produse lactate………………………………….37

Tabelul 3.12 Ocupația respondenților………………………………………………………………..38

Tabelul 3.13 Sexul persoanelor intervievate………………………………………………………….38

Tabelul 3.14 Ultima formă de învățământ absolvită a persoanelor chestioante…………….……38-39

Lista figurilor

Fig. 2.1 Pasteurizator cu plăci ………………………………………………………………………. 19

Fig. 2.2 Tipuri de ștampile aflate pe ambalajele produselor lactate …………..……….……….….. 22

Fig. 2.3 Modalități de etichetare și reconstituire a laptelui praf…………………………………..…23

Fig. 2.4 Tancuri de depozitare a laptelui………………………………………………..…….……. 26

Fig. 2.5 Mijloace de transport folosite pentru produsele lactate………………………..………..26-27

Fig. 3.1 Mărci de produse lactate cele mai preferate de către consumatori………………………….31

Fig.3.2 Tipuri de produse lactate folosite cel mai frecvent………………………………………….32

Fig.3.3 Proveniența produselor lactate consumate………………………………………………..…33

Fig. 3.4 Încrederea în calitatea produselor lactate achiziționate din piețe……………………………33

Fig. 3.9 Verificarea termenului de valabilitate al produsului lactat…………………………………39

Fig. 3.10 Frecvența consumului de produse lactate …………………………………….……..…….37

Fig. 3.11 Grupe de vârstă a consumatorilor de produse lactate……………………………………..38

PARTEA I CONSIDERAȚII GENERALE

[NUME_REDACTAT] consumatorului reprezintă dreptul persoanei de a fi informat corect, complet și precis asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor, astfel încât decizia pe care o vor lua în legătură cu achiziționarea unui produs sau serviciu să corespundă cel mai bine nevoilor lor.

Conceptul de consumator trebuie înțeles și privit în interdependența sa cu semenii, având și dimensiune socială. În legislația din țara noastră, consumatorul este privit ca ”persoană fizică” ce dobândește, utilizează sau consumă ca destinatar final produse obținute de la agenții economici sau care beneficiază de servicii prestate de aceștia. (www.edirect.e-guvernare.ro)

Protecția cea mai bună și cea mai eficientă va fi cea realizată de către fiecare consumator în parte, prin cunoașterea legilor și solicitarea respectării lor. Mai mult decât atât, consumatorul are obligația de a se informa și de a reflecta asupra achiziționării produsului dorit.

Lactatele au un rol important în constituirea unei alimentații complexe, echilibrate și sănătoase și sunt alimentele care se pretează la cele mai multe falsificări. De aceea sectorul laptelui și al produselor lactate este unul dintre cele mai controversate filiere ale agriculturii, atât la nivelul [NUME_REDACTAT], cât mai ales la nivel național.

Dintre produsele agricole, laptele reprezintă cea mai sensibilă problemă a economiei naționale pentru că, în perioada ce a urmat după anul 1989, s-au făcut progrese minore, în ceea ce privește eficacitatea acestui sector.

Prezenta lucrare este structurată în trei capitole: primul, de analiză a legislației ce fundamentează drepturile consumatorilor din România, având mai mult un caracter teoretic, următorul fiind alocat modului în care consumatorii sunt informați asupra elementelor de identificare a produselor lactate comercializate, precum și măsura în care sunt respectate toate condițiile de transport, depozitare și comercializare a acestor produse. Lucrarea se încheie cu concluzii și propuneri pentru consumatori cu scopul evitării neregulilor ce ar putea surveni în consumul de lactate.

CAPITOLUL I

CĂI ȘI MIJLOACE DE REALIZARE A PROTECȚIEI CONSUMATORILOR

Conștientizarea oamenilor asupra calității lor de consumatori este un fenomen relativ recent.

Primul document în care au fost conturate drepturile fundamentale ale consumatorilor îl constituie ”Cartea drepturilor consumatorilor”, definită de președintele american [NUME_REDACTAT] în anul 1962.

Statul, prin mijloacele prevăzute de lege, protejează cetățenii în calitatea lor de consumatori, asigurând informarea completă despre caracteristicile esențiale ale produselor și serviciilor, apără și asigură drepturile și interesele legitime împotriva unor practici abuzive.

[NUME_REDACTAT], protecția consumatorilor se realizează de către următoarele organisme ale administrației publice, conform atribuțiilor și competențelor ce le revin potrivit legii:

Oficiul pentru [NUME_REDACTAT];

Inspectoratul de [NUME_REDACTAT];

Direcția farmaceutică pentru Controlul de Stat al Medicamentelor și [NUME_REDACTAT] din [NUME_REDACTAT] și Familiei;

[NUME_REDACTAT] Sanitar – Veterinară și [NUME_REDACTAT] alimentelor din [NUME_REDACTAT] și Alimentației;

Agenția pentru [NUME_REDACTAT] din cadrul [NUME_REDACTAT], Pădurilor și [NUME_REDACTAT];

[NUME_REDACTAT], organ în subordinea [NUME_REDACTAT];

[NUME_REDACTAT] al Poliției din [NUME_REDACTAT] Publice și Internelor;

[NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] Român;

[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT];

[NUME_REDACTAT] de Standardizare;

Corpul de Control al Primăriilor.

[NUME_REDACTAT] este autoritatea administrativă autonomă care are drept scop protejarea și stimularea concurenței pentru asigurarea unui mediu concurențial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor. ( www.edirect.e-guvernare.ro)

[NUME_REDACTAT] reprezintă federația mondială a grupurilor consumatorilor care, lucrând împreună cu membrii săi, acționează ca singură voce independentă și autorizată în sprijinul consumatorilor la nivel mondial.

Înglobând mai mult de 220 de organizații membre din 115 țări, [NUME_REDACTAT] acționează pentru edificarea unei mișcări internaționale puternice care să contribuie la protecția consumatorilor de pretutindeni.

SOLVIT este o rețea de soluționare a problemelor, în cadrul căreia statele membre ale UE conlucrează pentru a soluționa, fără utilizarea procedurilor legale, problemele survenite din cauza aplicării necorespunzătoare a legislației privind piața internă de către autoritățile publice. În fiecare stat membru al [NUME_REDACTAT] (precum și în Norvegia, Islanda și Lichtenstein) există un centru SOLVIT.

Astăzi, consumatorul, inclusiv cel român, știe că în raport cu agenții economici, fie ei producători sau distribuitori, legea îi conferă o serie de drepturi și îl apără împotriva oricărui abuz ce ar putea să-i pună în pericol viața sau sănătatea sau să-i lezeze interesele sale patrimoniale sau nepatrimoniale. (Blythe J.,1998)

Protecția consumatorilor are în vedere o gamă largă de aspecte, care, de fapt, se regăsesc în problemele cu care se confruntă consumatorul pe piață, probleme legate, în principal, de structura produselor destinate a-i asigura consumul, prețul la care își poate procura diversele produse și servicii și calitatea acestora, sistemul de informare prin care să se asigure transparența pieței, sistemul de comercializare a produselor și calitatea serviciilor comerciale. (Popescu M.,1991)

1.1 Structura legislativă pentru protecția consumatorului în [NUME_REDACTAT], prin mijloacele prevăzute de lege, protejează cetățenii în calitatea lor de consumatori, asigurând informarea completă despre caracteristicile esențiale ale produselor și serviciilor, apără și asigură drepturile și interesele legitime împotriva unor practici abuzive.

În fiecare țară, orice cetățean este un consumator. În același timp, în diferite țări, consumatorii sunt protejați în măsură diferită și pentru scopuri diferite. Acest lucru este definit de legislația și politicile unei țări privind protecția consumatorilor. În economia modernă, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor este în general normă de reglementare a pieței, în paralel cu reglementarea de concurs axată pe reglementarea directă a conduitei de afaceri pe piață. (Dona M., E. Stuart,2011)

[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] coordonează și realizează strategia și politica Guvernului în domeniul protecției consumatorilor, acționând pentru prevenirea și combaterea practicilor care dăunează sănătății, securității sau intereselor economice ale consumatorilor și evaluează efectele pe piață ale sistemelor de supraveghere a produselor și serviciilor destinate acestora.

Principalele drepturi ale consumatorilor prevăzute în textul [NUME_REDACTAT] nr. 21/1992 (cap. 1, art. 3) sunt:

a) de a fi protejați împotriva riscului de a achiziționa un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea să le prejudicieze viața, sănătatea sau securitatea ori să le afecteze drepturile și interesele legitime;

de a fi informați corect, complet și precis asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor, astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să corespundă cât mai bine nevoilor lor, precum și de a fi educați în calitatea lor de consumatori;

c) de a avea acces la piețe care să le asigure o gamă variată de produse și servicii de calitate;

d) de a fi despăgubiți pentru prejudiciile generate de calitatea necorespunzătoare a produselor și serviciilor, folosind în acest scop mijloacele prevăzute de lege;

e) de a se organiza în asociații pentru protecția consumatorilor, în scopul apărării intereselor lor.

Toate aceste cinci drepturi principale ale consumatorilor pot fi considerate chiar drepturile fundamentale ale consumatorilor, întrucât în jurul lor se structurează întreaga problematică a protecției consumatorilor, nu numai în România, ci și cea Europeană și mondială. Ele reprezintă aplicarea în fapt a ”[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] consumatorilor”, adoptată prin [NUME_REDACTAT] Generale a O.N.U. în anul 1985, dar și a strategiei U.E. cu privire la acest subiect. (Zamfir I,1997)

Informarea consumatorilor despre produsele și serviciile oferite se realizează, în mod obligatoriu, prin elemente de identificare și caracterizare ale acestora, care se înscriu în mod vizibil, lizibil, ușor de înțeles, într-o formă care să nu permită ștergerea și să nu fie inscripționate în locuri obscure, să nu fie întrerupte prin desen sau imagini, după caz, pe produs, etichetă, ambalaj de vânzare sau în cartea tehnică, contract, instrucțiunile de folosire ori altele asemenea, ce însoțesc produsul sau serviciul, în funcție de natura acestuia.

România a adoptat o legislație corespunzătoare reglementărilor comunitare, fiind în măsură să răspundă cerințelor [NUME_REDACTAT]. În acest sens, încă din primul articol, [NUME_REDACTAT] nr. 21 din 21 august 1992 privind protecția consumatorilor, devenită, prin adoptarea sa în Parlament, Legea nr. 11/1994, menționează faptul că ”statul, prin mijloacele prevăzute de lege, protejează cetățenii, în calitatea lor de consumatori, asigurând cadrul necesar accesului neîngrădit la produse și servicii, informării complete despre caracteristicile esențiale ale acestora, apărării și asigurării drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice împotriva unor practici abuzive, participării acestora la fundamentarea și luarea deciziilor ce îi interesează în calitate de consumatori”.

Din citatul redat rezultă că protecția consumatorilor în România presupune:

informarea consumatorilor asupra caracteristicilor esențiale ale produselor;

asigurarea și apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice împotriva unor practici abuzive;

participarea persoanelor fizice la fundamentarea și luarea deciziilor ce îi interesează în calitate de consumatori.

În temeiul Ordonanței nr. 21 din 1992 au fost adoptate și alte acte normative, care conferă și întregesc cadrul legislativ adecvat privind protecția consumatorilor, acte normative care reglementează activitatea de standardizare, activitatea de metrologie, calitatea mărfurilor, regulile igienico-sanitare și cele veterinare, activitatea de alimentație publică, comercializarea bunurilor și serviciilor de larg consum, concurența pe piața internă.

Acte normative cu caracter general

Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, cu modificările ulterioare;

HG nr. 947/2000 privind modalitatea de indicare a prețurilor produselor oferite consumatorilor spre vânzare, republicată;

H.G nr. 530/2001 pentru aprobarea Instrucțiunilor de metrologie legală IML 8-01

”Preambalarea unor produse în funcție de masă sau volum”, republicată;

OUG nr. 97/2001 privind reglementarea producției, circulației și comercializării alimentelor, republicată;

Ordonanța nr. 42/1995 privind producția de produse alimentare destinate comercializării, republicată;

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală;

Norma sanitară veterinară din 29 august 2002 privind condițiile de sănătate pentru producerea și comercializarea laptelui crud, a laptelui tratat termic și a produselor pe bază de lapte.

(legislatie.just.ro)

Legislația referitoare la etichetarea generală a alimentelor:

HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul 438/295/2002 pentru aprobarea normelor privind aditivii alimentari destinați utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman, cu modificările și completările ulterioare;

Regulamentul (CE) nr. 1332/2008 privind enzimele alimentare;

Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 privind aromele;

Legislația referitoare la laptele de consum, lapte conservat, unt

Regulamentul (CE) nr. 1153/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2597/97 de stabilire a unor norme suplimentare privind organizarea comună a pieței în sectorul laptelui și al produselor lactate în ceea ce privește laptele de consum;

Ordinul 230/457/76/2002 pentru aprobarea normei privind denumirile sub care se vinde și condițiile de calitate ale laptelui de consum (cu excepția prevederilor acoperite de R 1234/2007);

Ordinul nr. 521/832/321/2003 pentru aprobarea normei privind definirea, denumirile sub care se vând, etichetarea și condițiile de calitate ale anumitor sortimente de lapte conservat, parțial sau total deshidratat, destinate consumului uman, cu modificările ulterioare;

Legislația referitoare la Serviciile alimentare

[NUME_REDACTAT] nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, aprobată prin Legea nr. 650/2002, republicată cu modificările și completările ulterioare;

HG nr. 348/2004 privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele zone publice, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul nr. 72/2010 privind unele măsuri de informare a consumatorilor;

Ordinul nr. 1955/1995 pentru aprobarea normelor de igienă privind unitățile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor cu modificările ulterioare (Ordinul nr. 1033/2004);

[NUME_REDACTAT] Europeană, legislația privind protecția consumatorilor garantează că, toți consumatorii au dreptul de a fi tratați corect. Cartea drepturilor fundamentale și tratatele europene de la [NUME_REDACTAT] European garantează un nivel ridicat de protecție a consumatorilor în UE. Acesta este

și un obiectiv general definit în articolul 12 al Tratatului privind funcționarea UE. Astfel, legislația europeană garantează consumatorilor:

un tratament corect;

produse care întrunesc standardele acceptabile

dreptul la remediu în cazul în care ceva nu merge cum trebuie.

Și legislația UE din alte domenii trebuie să țină cont de protecția consumatorilor. În general, protecția consumatorilor este asigurată printr-un set divers de politici, cum ar fi siguranța alimentelor și a produselor sau protecția datelor. Legislația tratează în principal practicile comerciale neloiale și dreptul contractual al consumatorilor, cum ar fi publicitatea înșelătoare și termenele contractuale incorecte. (www.anpc.gov.ro)

1.2 Aplicarea efectivă a legislației în domeniul protecției consumatorilor

Legislația românească privind protecția consumatorilor conține prevederi privind răspunderea în cazul încălcării normelor referitoare la drepturile consumatorilor, precum și sancțiunile aferente unor asemenea încălcări. Din punct de vedere juridic, acțiunea de încălcare a drepturilor consumatorilor este, în principal, o acțiune civilă, fie delictuală, fie contractuală, cu precizarea că, în cvasitotalitatea actelor normative în materie, este prevăzută și răspunderea materială, contravențională sau penală, după caz. (Patriche D., 1998).

Astfel, guvernul va lua măsurile necesare pentru organizarea executării prevederilor prezentei ordonanțe, precum și pentru elaborarea de norme metodologice privind:

a) condițiile de realizare a expertizelor tehnice, în cazul unor vicii ascunse, pe categorii de produse și servicii;

b) modul de înlocuire, remediere sau restituire a contravalorii, pentru produsele sau serviciile care prezintă deficiențe;

c) măsuri de prevenire și limitare a prejudicierii consumatorilor, precum și condițiile în care acestea pot fi luate de către organele administrației publice prevăzute la art. 54;

d) conținutul și competența de aprobare a documentelor care atestă nivelul calitativ al produselor și serviciilor;

informarea și educarea în domeniul protecției consumatorilor;

condițiile în care asociațiile de consumatori, constituite potrivit art. 33, pot deveni parteneri sociali cu drept de reprezentare;

desfășurarea activității consiliilor consultative pentru protecția consumatorilor; (art 66 al OG nr 21/1992)

În cap. II al aceleiași OG nr. 21/1992, se interzice comercializarea de produse sau prestarea de servicii care, utilizate în condiții normale, pot pune în pericol viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor.

se interzic producerea, importul și comercializarea produselor falsificate sau contrafăcute;

produsele se comercializează numai în cadrul termenului de valabilitate/datei de minimă durabilitate pentru produsele nealimentare sau al datei-limită de consum pentru produsele alimentare/datei durabilității minimale stabilite de producător;

se interzice modificarea termenului de valabilitate/datei de minimă durabilitate sau a datei-limită de consum/datei durabilității minimale înscrise pe produs, pe etichetă, pe ambalaj sau, după caz, în documentele însoțitoare.

În art. VII al OG nr. 21/1992 se precizează că operatorii economici sunt obligați:

– să pună pe piață numai produse sigure și, dacă actele normative în vigoare prevăd, acestea să fie testate și/sau certificate;

să pună pe piață numai produse care respectă condițiile prescrise sau declarate;

să oprească livrările, respectiv să retragă de pe piață și/sau de la consumatori produsele la care organele abilitate ori specialiștii proprii au constatat neîndeplinirea caracteristicilor prescrise, declarate sau care ar putea afecta viața, sănătatea, securitatea ori interesul economic al consumatorilor, dacă această măsură constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformitățile respective;

– să asigure, atât pe durata de fabricație, cât și după scoaterea din programul de fabricație, pentru perioada cel puțin egală cu durata medie de utilizare, calculată de la data vânzării ultimelor produse, direct sau prin terți abilitați, piesele de schimb aferente și service-ul necesar produselor de folosință îndelungată;

– să folosească în activitatea de producție și depozitare spații corespunzătoare. (www.anpc-mm.ro)

Producătorul trebuie să informeze despre denumirea produsului, denumirea și/sau marca producătorului, cantitatea și, după caz, termenul de valabilitate/data de minimă durabilitate sau data-limită de consum/data durabilității minimale, durata medie de utilizare, principalele caracteristici tehnice și calitative, compoziția, aditivii folosiți, despre eventualele riscuri previzibile, modul de utilizare, manipulare, transport, depozitare, conservare sau păstrare, despre contraindicații. (www.legislatie.just.ro)

Toate informațiile privitoare la produsele și serviciile oferite consumatorilor, documentele însoțitoare, inclusiv cele referitoare la informațiile privind securitatea produsului și instrucțiunile de utilizare, precum și contractele, inclusiv cele preformulate, trebuie să fie scrise în limba română, indiferent de țara de origine a acestora, fără a exclude prezentarea acestora. Prețurile și tarifele trebuie indicate în mod vizibil și într-o formă neechivocă, ușor de citit.

Comercializarea produselor și prestarea serviciilor se fac în locuri și în spații autorizate, conform reglementărilor legale în vigoare. Sunt obligatorii afișarea, în mod vizibil, a denumirii unității, a codului unic de înregistrare la registrul comerțului, din care să rezulte obiectul/obiectele de activitate al/ale societății pentru care este autorizată să funcționeze, precum și afișarea și respectarea orarului de funcționare.

Potrivit prevederilor actului normativ analizat, constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate infracțiuni, următoarele fapte:

comercializarea produselor care au standarde românești obligatorii referitoare la protecția vieții, sănătății sau securității consumatorilor, fără ca acestea să fie certificate conform actelor normative în vigoare;

omiterea anunțării de către agenții economici a existenței pe piață a oricărui produs de care au cunoștință că a afectat sau poate afecta viața.sănătatea sau securitatea consumatorilor;

comercializarea produselor sau prestarea serviciilor fără elementele de identificare prevăzute de lege sau cu caracteristici calitative neconforme celor prevăzute;

prezentarea prin publicitate a altor valori ale parametrilor ce caracterizează produsele sau serviciile, decât cele efectiv realizate;

păstrarea, depozitarea sau transportul produselor destinate comercializării în condiții care nu asigură menținerea caracteristicilor calitative ale acestora, dacă, în acest fel, s-ar periclita viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor;

comercializarea produselor la care s-au constatat abateri de la caracteristicile tehnico-calitative prescrise, de natură a afecta viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor, pentru care organele de control abilitate au dispus oprirea comercializării lor;

folosirea practicilor abuzive la vânzarea produselor sau prestarea serviciilor;

Toate aceste fapte constituie contravenții, fiind sancționate cu amendă, excepție făcând ultima contravenție, în care există posibilitatea sancționării cu închisoare contravențională.(www.anpc.gov.ro)

În raport cu acestea au fost stabilite și principalele obiective strategice ale politicii de protecție a consumatorilor și anume:

1. Îmbunătățirea și dezvoltarea cadrului legislativ, care să asigure funcționarea sistemică a acestuia și încheierea procesului de armonizare cu legislația [NUME_REDACTAT].

1.1. Promovarea unui proiect de modificare și completare a Legii nr. 296/2004 – Legea privind Codul consumului, care să îmbine cele 8 legi și ordonante aflate astăzi în vigoare și să prevadă:

1.2. Monitorizarea activității legislative din domeniu și susținerea/promovarea, prin campanii specifice, a inițiativelor și proiectelor care să asigure funcționarea optimă a sistemului legislativ pentru protecția reală a drepturilor consumatorilor.

Dezvoltarea sistemului instituțional și îmbunătățirea funcționării acestuia prin :

Promovarea proiectului privind înființarea [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT],

prin modificarea și completarea corespunzătoare a Legii nr.21/1996 – Legea concurenței, ca autoritate administrativă autonomă, deci nu în subordinea Guvernului, abilitată să aplice și legea protecției consumatorilor, care va permite acțiunea sinergică a acelor două componente structurale, mărind eficiența activității de protecție a consumatorilor ;

2.2 Susținerea proiectului privind reorganizarea și funcționarea [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Produselor și Serviciilor și [NUME_REDACTAT].

2.3. Dezvoltarea relațiilor de colaborare cu instituțiile și organismele specifice din statele membre ale [NUME_REDACTAT], respectiv cu cele de la nivel european și internațional, care să ducă la integrarea în sistemul instituțional european și internațional.

3. Dezvoltarea mișcării consumatoriste, prin :

3.1. [NUME_REDACTAT] Național pentru Consum, ca organizație neguvernamentală, recunoscută prin lege ca având calitate publică, care să desfășoare activități ca : formarea de formatori ai asociațiilor de consumatori ; consultanța pentru înființarea de asociații și pentru îmbunătățirea activității acestora ; efectuarea de teste comparative, de studii și cercetări în domeniu ; informarea, consilierea și educarea consumatorilor, inclusiv prin editarea de publicații, similare cu cele din statele membre ale [NUME_REDACTAT];

3.2. Susținerea procesului de structurare a consumatorilor, pe orizontală și pe verticală, astfel încât să se înființeze asociații în toate județele și orașele țării, respectiv federații la nivelul tuturor județelor, precum și a unui organism, la nivel național, reprezentant legitim al acestora la nivel central.

Îmbunătățirea activității de informare, consiliere și educare a consumatorilor, prin :

Crearea unui sistem informatic cu privire la produsele și serviciile cu risc ridicat și imediat pentru viață, sănătatea și securitatea consumatorilor;

Realizarea unei activități sistematice de informare, consiliere și educare a consumatorilor, în colaborare cu structurile societății civile și cu instituțiile statului;

Promovarea proiectului privind introducerea educației consumatorilor în procesul de învățământ.

Efectuarea de studii, cercetări și teste comparative, care să fundamenteze activitatea de informare, consiliere și educare a consumatorilor.(www.protectia-consumatorilor.ro)

PARTEA a II-a CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL AL II-LEA

CERCETĂRI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA CALITĂȚII LAPTELUI ȘI PRODUSELOR LACTATE ÎN VEDEREA ASIGURĂRII

PROTECȚIEI CONSUMATORILOR

Importanța laptelui în alimentația umană

Considerat un ”univers alimentar”, laptele este un aliment complet și de neînlocuit, datorită multiplelor sale efecte benefice, cum ar fi: acțiune mineralizantă la tineri, antidecalcifiantă la adulți; protecție antitoxică la persoanele care lucrează în medii toxice etc.

Din punct de vedere nutritiv și biologic, fiecare componentă a laptelui își are rolul său bine definit în apărarea și menținerea stării de sănătate a organismului uman astfel:

fracțiunile proteice ale laptelui sunt reprezentate de cele albuminice și globulinice – 18% și de cazeină- 82%. Laptele asigură integral necesarul de proteine pentru copii de până la 6 ani și 50-60% pentru cei de până la 20 ani. În lapte se găsesc 20 aminoacizi, mare parte dintre ei fiind esențiali, astfel că la un consum zilnic de 250 ml lapte, se acoperă integral necesarul de leucină, izoleucină, lizină, treonină și valină și cca. 50% din cel de metionină, fenil-alanină și triptofan.

lipidele laptelui, au un nivel ridicat de digestibilitate, datorită punctului relativ scăzut de topire, dar și a conținutului în acizi grași cu număr mic de atomi de carbon;

lactoza, stă la baza formării acidului lactic, împiedicând dezvoltarea în intestin a microflorei saprofite de putrefacție. Acidul lactic favorizează trecerea calciului din lapte, în circuitul sangvin;

laptele este bogat în calciu și fosfor, un litru de lapte conținând necesarul de calciu pentru un copil de până la 10 ani, pentru o femeie gravidă, ca și pentru una care alăptează;

în lapte se găsesc cantități mari de vitamine A și B. La copii, un litru de lapte asigură necesarul integral de vitamine B și 40-80% din vitamina A, iar la adulți acoperă 30% din necesarul

pentru vitaminele amintite;

Valoarea energetică, cât și cea biologică a laptelui, sunt dependente de compoziția sa chimică și care, la rândul ei, variază de la o specie la alta. (tabelul 2.1)

Aceasta variază în funcție de specia animalului și de alți factori (rasă, specie).

Tabelul 2.1

Compoziția chimică a laptelui (după Usturoi M., 2007)

Componentele laptelui sunt exprimate în % (la sută)

2.1 Calitatea laptelui de consum și a produselor lactate la comercializare

Controlul igienic al produselor de origine animală are ca scop:

Prevenirea îmbolnăvirilor oamenilor cu produse animale insalubre, prin scoaterea lor din circuitul alimentar sau salubrizarea lor;

Prevenirea răspândirii bolilor infecto-contagioase și parazitare prin produse contaminate;

Verificarea respectării normelor și standardelor de stat privind calitatea produselor;

Supravegherea și controlul împiedicării producerii fraudelor, falsificărilor și a adăugirilor de substanțe nepermise în alimente. (Șindilar E., 1997)

Aprecierea prospețimii laptelui

Datorită compoziției sale, laptele constituie un mediu prielnic pentru grefarea și dezvoltarea diferitelor organisme.

Cea mai importantă modificare a laptelui după obținere este acidifierea, consecutiv transformării lactozei în acid lactic.

Imediat după muls, laptele este ușor acid, aciditate datorată însă prezenței acidului carbonic, fosfaților acizi și citraților, fiind vorba de o aciditate inițială. (Savu C., 2008)

Examenul calității laptelui urmărește două aspecte importante: integritatea laptelui și starea lui igienică.

Aprecierea igienică a laptelui.

Aceasta necesită investigații fizico-chimice și microbiologice. În cadrul investigațiilor fizico-chimice se înscriu: determinarea gradului de curățenie și acidității globale, identificarea substanțelor dezinfectante și neutralizante, determinarea antibioticelor, pesticidelor, azotaților și azotiților, determinarea clorurilor, aprecierea eficienței pasteurizării prin teste enzimatice, determinarea catalazei, determinarea indicelui clor-lactoză etc. Examenele microbiologice au ca obiective: aprecierea sau determinarea N.T.G pe ml lapte, determinarea cifrei E. coli, identificarea florei patogene, identificarea miceților și micotoxinelor în unele cazuri și determinarea încărcăturii laptelui cu bacterii sporulate.

Aprecierea stării igienice și integrității laptelui are importanță pentru evidențierea calității lui nutritive și calității lui igienice. Aceste două criterii sunt recomandate în multe țări ca etaloane care stabilesc prețul de livrare al laptelui.

Principalele operațiuni de pregătire a laptelui pentru consum sunt normalizarea și igienizarea.

Normalizarea este operația prin care laptele este adus la conținutul de grăsime dorit, prin adăugarea sau extragerea unei părți din grăsimea laptelui; de obicei, normalizarea se face prin cupajarea laptelui integral cu cel smântânit.

Igienizarea laptelui pentru distrugerea sau eliminarea microorganismelor se realizează cel mai frecvent prin pasteurizare, constând în încălzirea laptelui în instalații speciale la mai puțin de 1000C.

Procedeul are la bază principiul ridicării rapide a temperaturii, urmată de o răcire imediată. Ridicarea rapidă a temperaturii provoacă distrugerea în mare parte a microorganismelor, fără a modifica valoarea nutritivă și gustul specific al laptelui.

Pentru laptele integral destinat consumului uman, pasteurizarea este obligatorie, deoarece prin intermediul său se pot transmite boli infecțioase de la animale la om; de asemenea, chiar atunci când laptele provine de la animalele sănătoase, se poate infecta cu bacterii saprofite, patogene sau condiționat patogene datorită condițiilor de recoltare.

Condițiile care favorizează menținerea unui număr mare de germeni după pasteurizare:

gradul de contaminare mare al laptelui crud cu procent mare de termorezistenți;

activarea creșterii unor germeni prin avantaj de selecție după pasteurizare;

durata medie de depozitare a laptelui de la obținere până la prelucrare;

lanț frigorific întrerupt de-a lungul fluxului pasteurizare- consum.

Tipuri de pasteurizare: medie, înaltă, joasă.

Pasteurizarea medie – se mai numește și de scurtă durată, se face și la temperatura de 71-750C, 40 secunde în funcție de normele din diferite țări, de componenta florei laptelui crud sau de răcirea laptelui. Se poate folosi la pasteurizarea laptelui pentru brânzeturi în anumite condiții de tehnologie.

Pasteurizarea înaltă -se mai numește și instantanee, se face la 80-950C pentru laptele de consum. Pentru produsele lactate acide la 850C 30 de minute sau la 900C 2-3 minute.

Pasteurizarea joasă – se mai numește de lungă durată, se face la 63-65 0C timp de 30 de minute. Se folosește la laptele pentru brânzeturi.

Pasteurizarea se face cu ajutorul pasteurizatorului cu plăci (figura 2.1).

Fig. 2.1 Pasteurizator cu plăci (www.referatele.com)

1- Bazin de alimentare; 2- Pompă de lapte; 3-Pompă de apă caldă; 4- Dispozitiv de automatizare; 5-Cap de recirculare; I- Sector de răcire cu apă răcită; II,III- Schimbător de căldura; IV- Sector de

încălzire; V- Sector de menținere la cald.

Eficiența de pasteurizare

Prin eficiența reală de pasteurizare se înțelege independent de indicația corectă a temperaturii de pasteurizare la termometrul sau termograful aparatelor de pasteurizare, uciderea sigură a germenilor patogeni și reducerea în procent de 98,5-99,9% a numărului total de germeni inițiali.

Sortimentul de lapte pentru consum se diferențiază după conținutul de grăsime:

lapte integral (pasteurizat sau sterilizat) cu 3,6% grăsime;

lapte cu 3%, 2,5% sau 1,8% grăsime (lapte normalizat);

lapte smântânit care conține 0,1% grăsime. După calitate laptele poate fi:

normal – când este muls complet de la animalele sănătoase, bine îngrijite;

anormal – având compoziția chimică diferită de laptele normal și anumite defecte de culoare, miros, gust;

falsificat – prin extragerea grăsimii, prin adăugare de apă sau diferite substanțe;

În luna august a anului 2007 a avut loc un scandal legat de nivelul de dioxină aflat în câteva produse de la Danone. Compania a confirmat că utilizează preparatele de fructe ce conțin guar, substanță nocivă pentru oameni, însă a precizat că toate produsele, inclusiv iaurturile cu fructe, nu reprezintă riscuri pentru populație. Președintele ANSVSA a precizat că în urma interpretărilor efectuate asupra buletinelor de analiză, a reieșit un conținut de dioxină în guma de guar din iaurt de 0,33 picograme/gram, în timp ce limita maximă este de 3 picograme/gram, nepunând în pericol viața consumatorilor. (www.sfaturimedicale.ro)

În perioada 15 septembrie 2014 – 30 ianuarie 2015 comisarii [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] au verificat modul de aplicare al prevederilor legale privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat cu program normal și elevii din învătământul de stat primar și gimnazial, precum și al programului de încurajare a consumului de fructe în școli. Controlul a cuprins 1.452 acțiuni de verificare și control (938 școli, 482 grădinițe, 23 producători și 9 distribuitori). Astfel au fost oprite definitiv de la distributie 326 kg produse lactate. În jud. Maramureș laptele era depozitat necorespunzător; ambalaje sparte, cu conținutul scurs, miros înțepător (amendă 2.000 lei). În jud. Cluj, la distribuirea laptelui UHT 1,8%, în rețeaua școlară s-a constatat la o gradiniță cu program prelungit că distribuția se făcea bisăptămânal și nu zilnic cum prevedea caietul de sarcini. Distribuitorul a fost sancționat contravențional pentru nerespectarea graficelor de distribuție. (www.anpc.gov.ro)

2.2 Modul de informare al consumatorilor asupra elementelor de identificare și caracterizare ale produselor comercializate

Prin proiectul PHARE RO 2002/000-586.04.04 s-a creat, la nivelul A.N.P.C., un sistem informatic care să includă produsele cu risc ridicat și imediat pentru viața, sănătatea și securitatea consumatorilor.

Astfel, activitatea de educare a consumatorului antrenează în desfășurarea ei reprezentanți ai autorităților publice, reprezentanți ai consumatorilor, dar și agenți economici, iar modalitățile de realizare sunt multiple și diverse. (Legea 296/2004 privind Codul consumului, re-publicată în [NUME_REDACTAT] al României nr. 224 din 24 Martie 2008).

Normele generale de etichetare a produselor lactate sunt cuprinse în Hotărârea de Guvern nr.106/2002, reactualizată și adaptată conform [NUME_REDACTAT] de Etichetare. Conform acestora, etichetarea produselor lactate trebuie să respecte reglementările generale ale tuturor alimentelor, dar și cele specifice, pe grupe de produs.

„Etichetare” înseamnă mențiunile, indicațiile, mărcile de fabrică sau de comerț, imaginile sau semnele care se referă la un produs alimentar și care figurează pe orice ambalaj, document, anunț, etichetă, inel sau manșetă care însoțesc sau se referă la acest produs alimentar.

Norme generale – etichetele alimentelor trebuie să cuprindă în mod obligatoriu: denumirea sub care este vândut alimentul; lista ingredientelor; cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente; cantitatea netă pentru alimentele preambalate; data durabilității minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad înalt de perisabilitate, data limită de consum; condițiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesită indicații speciale; denumirea sau denumirea comercială și sediul producătorului, al ambalatorului sau al distribuitorului.

În plus, toate produsele lactate au aplicată pe etichetă sau pe cutie o ștampilă, care poate fi de formă rotundă sau ovală. Însemnul rotund semnifică faptul că acele produse nu pot fi comercializate în afara României, în timp ce lactatele ștanțate cu ștampila ovală îndeplinesc toate normele europene și sunt destinate comerțului intracomunitar. (www.fabricadelapte.ro)

Criteriile pe baza cărora se ștampilează produsele lactate țin de calitate, bunele practici de producție și de igienă, cunoașterea traseului produselor finite, instruirea personalului și, nu în ultimul rând, implementarea conceptului HACCP (analiza pericolelor și controlul punctelor critice). (www.realitatea.net)

Laptele de calitate UE (calitate A) presupune:
1. Numarul total de germeni ≤ 100 000 /ml
2. Celule somatice ≤ 400 000 /ml (www.napocanews.ro)

În fig. 2.2 sunt prezentate tipuri de ștampile ce se găsesc pe ambalajele produselor lactate.

Fig. 2.2 Tipuri de ștampile aflate pe ambalajele produselor lactate

(ww.ziarulring.ro)

Menționarea ingredientelor – prin ingredient se înțelege orice substanță, inclusiv aditivii, utilizată la producerea sau la prepararea unui aliment și care va fi conținută și de produsul finit ca atare sau într-o formă modificată. Atunci când un ingredient al unui aliment, la rândul său, este constituit din mai multe ingrediente, acestea sunt considerate ingrediente ale alimentului respectiv.

Câteva produse lactate ce se găsesc în magazine conține o substanță care afectează organismul uman. Caragenanul este un aditiv alimentar cu rol de îngroșare, gelifiant, emulgator și umectant cu efecte imunosupresore, produce iritații, colită, ajungându-se chiar la cancer de colon. ”Acest aditiv este foarte frecvent introdus în produse din lapte, smântână, iaurt, unele băuturi, produse de cofetarie și în altele", a declarat [NUME_REDACTAT], șef laborator la [NUME_REDACTAT] Veterinară și pentru [NUME_REDACTAT]. Astfel, singurul mod prin care ieșenii pot evita consumul acestor produse care conțin caragenan este citirea tuturor etichetelor care descriu toate substanțele folosite în compoziție.(www.bzi.ro)

Cantitatea – înscrierea cantității nete a alimentelor preambalate se face în unități de volum pentru produsele lichide și în unități de masă pentru celelalte produse, utilizându-se, după caz, litrul, centilitrul, mililitrul, kilogramul sau gramul. Prevederile referitoare la indicarea cantității nete se aplică și în cazul în care, prin acte normative specifice, se impune indicarea cantității nominale minime sau medii.

Norme specifice pe grupe de produs

Laptele de consum: conținutul de grăsime trebuie exprimat în procente, pentru fiecare tip de lapte de consum (lapte normalizat, lapte smântânit, lapte hiperproteic); procedeul de tratament termic (pasteurizare, sterilizare) trebuie menționat separat, fiind admise prescurtări de tipul “past.” sau “UHT”; pentru laptele pasteurizat se va menționa “A se păstra la temperatura de 2-40C”.

Sortimentele de lapte concentrat sau praf:

A) În cazul laptelui concentrat neîndulcit, al laptelui concentrat îndulcit, al laptelui normalizat concentrat neîndulcit, al laptelui normalizat concentrat îndulcit, al laptelui smântânit concentrate îndulcit și al laptelui smântânit concentrat neîndulcit se va menționa: Tratat la temperatură ultraînaltă (UHT)” sau “tratat la temperatura ultraînalta”, dacă acestea au fost supuse la un astfel de tratament și ambalate aseptic; conținutul de grăsime, exprimat în procente; conținutul de substanță uscată, exprimat în procente; recomandări privind modul de utilizare și condițiile de diluare.

B) În cazul sortimentelor de lapte praf, vor fi evidențiate: mențiunea “produs instant” – pentru produsele cu solubilitate instantanee; conținutul de grăsime exprimat în procente; conținutul de substanță uscată, exprimat în procente; recomandări privind metoda de reconstituire și diluare, precum și conținutul de grăsime al produsului astfel reconstituit.

În fig. 2.3 este prezentat modul de etichetare și reconstituire a laptelui praf

Fig. 2.3 Modalitate de etichetare și reconstituire a laptelui praf

Produse lactate acide (iaurt, smântănă, lapte bătut, kefir, sana): conținutul de grăsime, exprimat în procente pentru fiecare tip de produs.

Brânzeturi: Pentru diferitele tipuri de sortimente din această grupă, cum ar fi brânzeturile proaspete, maturate, topite, fermentate și aromatizate, pe etichetă trebuie trecut: conținutul de grăsime raportat la substanța uscată, exprimat în procente; procedeul de tratament termic la care au fost supuse materiile prime sau produsele finite (pasteurizare, topire, afumare); o mențiune precum “pe bază de lapte crud”, dacă s-a utilizat numai lapte crud pentru fabricare; în cazul brânzeturilor aromatizate, menționarea aromatizantului adăugat.

Unt: Pentru unt, vor fi trecute pe etichetă conținutul de grăsime, exprimat în procente; o mențiune specială, în cazul adaosului de sare. (www.europa.eu)

2.3 Respectarea condițiilor de igienă la transportul, depozitarea și comercializarea laptelui și a produselor lactate

În regulamentul (CE) Nr. 852/2004 sunt prevăzute condițiile referitoare la igiena produselor alimentare iar Ord. MAAP 389/2002 conține condițiile pentru producerea, depozitarea, transportul și valorificarea laptelui și a produselor pe bază de lapte.

Trasabilitatea produselor și ingredientelor alimentare de-a lungul lanțului alimentar este un element esențial pentru asigurarea siguranței alimentare. Regulamentul (CE) nr. 178/2002 conține norme menite să asigure trasabilitatea produselor și a ingredientelor alimentare și prevede o procedură de adoptare a normelor de aplicare a acestor principii în diversele sectoare specifice. (Reg (CE) Nr. 852/2004 privind igiena produselor alimentare )

Condiții pentru depozitare și transport

1. Pentru asigurarea valabilității produselor la care se referă norma sanitară veterinară, care nu pot fi depozitate la temperatura mediului ambiant, acestea se depozitează la temperaturile stabilite de către producător și specificate pe eticheta produsului. Laptele pasteurizat poate fi depozitat până la livrarea din unitatea de obținere și pe durata transportului la o temperatură maximă de +6 grade C.

În tabelul 2.2 sunt prezentate condițiile ce trebuie îndeplinite pentru depozitarea produselor lactate.

Tabelul 2.2

Condiții de depozitare a produselor lactate

Durata de păstrare din tabel se referă la produsele realizate prin tehnologii clasice; ea poate varia, conform recomandărilor producătorilor, în funcție de gradul de conservare a produselor și de tehnologiile utilizate de producători.

2. Tancurile, putineiele sau alte containere folosite la transportul laptelui pasteurizat trebuie să respecte toate condițiile de igienă și, în special, următoarele:

a) suprafețele lor interioare și oricare altă parte ce poate veni în contact cu laptele trebuie să fie confecționate din material neted, ușor de curățat, igienizat și dezinfectat, necorodabil și care nu transferă laptelui substanțe care să pericliteze sănătatea publică sau să confere acestuia caracteristici organoleptice anormale;

b) să fie proiectate astfel încât scurgerea laptelui să fie completă. Dacă sunt prevăzute cu robinete, acestea trebuie să fie ușor de demontat, curățat, igienizat și dezinfectat;

să fie curățate, igienizate și dezinfectate imediat după fiecare folosire și, dacă este necesar, înainte de reutilizare;

să fie ermetic închise și sigilate, înainte și pe toată durata transportului, cu un dispozitiv etanș de sigilare.

În fig. 2.4 sunt prezentate tancuri de depozitare a laptelui ce se folosesc în fabricile de lactate.

Fig. 2.4 Tancuri de depozitare a laptelui (www.aaz.ro și www.magazinul-fermierului.ro)

3. Mijloacele de transport, recipientele și containerele folosite la transportul laptelui pasteurizat trebuie să fie proiectate și echipate astfel încât temperatura necesară să fie menținută pe toată perioada transportului.

4. Mijloacele de transport folosite la transportul laptelui de băut tratat termic și al laptelui în containere mici sau în putineie trebuie să fie bine întreținute și să respecte condițiile de igienă. Acestea nu pot fi folosite la transportul altor produse care ar putea produce modificarea și deteriorarea caracteristicilor normale ale laptelui. Suprafețele lor interioare trebuie să fie netede și ușor de curățat, igienizat și dezinfectat. (www.jurisprudenta.com)

În fig. 2.5. sunt prezentate mijloace de transport pentru produsele lactate.

Fig. 2.5 Mijloace de transport folosite pentru produsele lactate

(www.geplast.ro și www.profitromania.ro)

brânzeturile se vor transporta în ambalaje care să asigure stabilitatea și integritatea produselor în timpul transportului;

untul se va transporta ambalat în hârtie neabsorbantă de grăsimi sau folii metalizate, în pachete, tuburi sau bloc, introduse în cartoane sau lăzi rezistente la transport;

laptele și produsele lactate se comercializează de către producătorii individuali pe propria răspundere, iar calitatea și salubritatea acestora vor fi controlate randomizat de către circumscripția sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor teritorială.

Producătorii individuali sunt obligați să posede carnete de sănătate pentru animalele de la care provine laptele. ( Popa G., 1981)

O problemă de actualitate și de mare frecvență este cea legată de comercializarea laptelui de vacă de la țărani. Nu de puține ori s-a demonstrat că aceștia vindeau laptele falsificat, prin adaos de apă sau care conținea urme de antibiotice de la animalele tratate. În anul 2012, unul dintre posturile române de televiziune relata un caz în care laptele vândut de la țărani în piață a fost dus la laboratorul Institutului de [NUME_REDACTAT] pentru testare, iar rezultatele au demonstrat că produsul conținea urme de tetraciclină dăunătoare pentru sănătatea consumatorilor. Oricum, laptele de la țărani este și va fi la mare căutare deoarece se spune că este mult mai sănătos plus că oamenii îl folosesc și ca materie primă pentru obținerea de brânză proaspătă de vaci sau alte subproduse.

În perioada 16 septembrie 2013 – 31 ianuarie 2014, comisarii [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] au verificat modul de aplicare al prevederilor legale privind acordarea de produse lactate iar în jud. Iași – întregul „lot 377” de lapte UHT (819 buc./163,8 litri), cu data durabilității minimale 15.04.2014 a fost oprit definitiv de la distribuția în unitățile de învățământ din luna decembrie 2013, ca urmare a constatării unor modificări organoleptice: gust acru, miros nespecific. Operatorul economic a fost sancționat contravențional cu amendă (www.protectia-consumatorilor.ro)

Reprezentanții ANPC sfătuiesc consumatorii să țină cont de următoarele aspecte atunci când aleg produse lactate:

– să acorde o atenție deosebită când cumpără lapte și produse din lapte asupra modului de prezentare a ambalajului; în cazul în care ambalajul este bombat rezultă că a început procesul de fermentare;

– să solicite vânzătorului, în cazul în care magazinul nu are asigurat sistemul de autoservire, să arate eticheta produsului pentru a analiza compoziția și, mai ales, încadrarea în data limită de consum;

– să refuze produsele pentru care au îndoieli privind calitatea și modul de informare prin etichetare;

– să refuze produsele care prezintă data durabilității minimale/data limită de consum modificată sau depășită;

– la cumpărarea produselor alimentare și, implicit a laptelui și produselor din lapte, să solicite și să păstreze bonul de casă pentru a putea proba în cazul în care, în mod justificat, doresc să reclame calitatea/siguranța unui produs;

– să nu cumpere lapte și produse din lapte din locuri neautorizate ; comerciantul respectiv nu are posibilitatea să asigure condițiile optime de transport, depozitare și comercializare și nu poate elibera bon de casă cu care să justifice tranzacția comercială riscând astfel să achiziționeze un produs neconform sau chiar nesigur care poate să afecteze sănătatea.

CAPITOLUL 3 SONDAJ DE OPINIE PRIVIND

COMPORTAMENTUL CONSUMATORILOR DE LAPTE ȘI PRODUSE LACTATE

3.1 Scopul cercetării

Studiul comportamentului de cumpărare pentru lapte și produse lactate în rândul populației din județul Iași cu vârsta între 18-65 ani.

3.2 Obiectivele cercetării

Pentru realizarea scopului propus s-a avut în vedere următoarele obiective:

1) Enunțarea mărcilor preferate de lapte și produse lactate;

2) Determinarea principalelor tipuri de lactate preferate de consumatori;

3) Aflarea provenienței produselor lactate consummate;

4) Încrederea în caliatea produselor lactate achiziționate din piețe;

5) Importanța ambalajului și etichetării în procesul de alegere a produsului lactat;

6) Prezentarea comportamentului respondenților cu privire la informare în ceea ce privește ingredientele trecute pe eticheta produselor lactate;

7) Studierea procentului în care respondenții știu să recunoască certificarea europeană sau națională a produselor;

8) Prezentarea frecvenței cazurilor în care consumatorii apelează la OJPC;

9) Verificarea termenului de valabilitate al produsului lactat de către cumpărători la achiziționare;

10) Frecvența consumului de produse lactate.

3.3 Ipotezele cercetării

Principalii competitori pe piața produselor lactate sunt: Zuzu, Napolact, Covalact, LaDorna, Danone;

Produsele lactate acide în special iaurturile se află printre primele preferințe ale consumatorilor români;

Oamenii preferă să cumpere produse lactate cel mai frecvent din supermarket-uri;

Ambalajul și etichetarea sunt foarte importante în alegerea produsului lactat.

Stabilirea colectivității investigate și a unității de sondaj

Ținând cont de coordonatele cercetării, s-a decis intervievarea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18-65 ani, care nu sunt vegetariene și consumă produse lactate. Persoanele investigate au în principal domiciliul în Iași, însă nu au fost excluse persoanele care se aflau întâmplător la locul desfășurării cercetării în teren, întrucât în chestionar nu există o întrebare referitoare la domiciliul respondentului.

Alegerea persoanelor care vor participa la cercetare se face în mod aleatoriu. Unitatea de sondaj este reprezentată de femei și bărbați care consumă produse lactate. La începutul chestionarului mai sunt aplicate întrebări de filtrare prin care sunt excluse persoanele care lucrează sau au rude în domenii și care le-ar putea influența răspunsurile. Rezultatele care au reieșit în urma prelucrării datelor sunt semnificative pentru crearea unei imagini a comportamentului consumatorului.

3.4 Metoda de cercetare

Metoda de cercetare folosită în acest caz va fi sondajul care presupune culegerea datelor și informațiilor direct de la consumatorii de produse lactate. Sondajul este unul clasic, personal, adresat față în față, astfel fiind unul nedisimulat, deoarece scopul acestuia este evident și poate fi sesizat cu ușurință de respondent, pe baza întrebărilor din chestionar. Interviul este structurat, ordinea întrebărilor fiind bine stabilită în cadrul chestionarului astfel încât acesta să fie logic și coerent, iar operatorul nu a avut voie să schimbe ordinea întrebărilor din chestionar.

În ceea ce privește durata cercetării, aceasta s-a desfășurat pe parcursul a 3 săptămâni, însumând 100 de chestionare completate.

Prin această metodă de cercetare a chestionarului se poate afla ce gândește consumatorul în momentul în care ia o decizie, de ce alege o anumită marcă, vârsta, ocupația, ce studii are etc. (chestionarul aplicat se regăsește la ANEXA 1).

3.5 Prelucrarea și analiza datelor obținute

Rezultatele înregistrate în urma răspunsurilor la chestionarul prezentat în ANEXA 1 . al Capitolului 3 sunt sintetizate în tabelele și graficele următoare:

În fig. 3.1 și tabelul 3.1 sunt prezentate mărcile de produse lactate preferate de către consumatori.

Fig. 3.1 Mărci de produse lactate preferate de către consumatori

Tabelul 3.1

Mărci de produse lactate preferate de către consumatori

În tabelul 3.2 și fig. 3.2 sunt redate tipurile de produse lactate folosite cel mai frecvent.

Tabelul 3.2

Tipuri de produse lactate folosite cel mai frecvent

Fig. 3.2 Tipuri de produse lactate folosite cel mai frecvent

În tabelul 3.3 și fig. 3.3 se scot în evidență proveniența produselor lactate.

Tabelul 3.3

Proveniența produselor lactate consumate

Fig. 3.3 Proveniența produselor lactate consumate

În fig. 3.4 și tabelul 3.4 sunt reprezentate încrederea în calitatea produselor lactate achiziționate din piețe.

Fig. 3.4 Încrederea în calitatea produselor lactate achiziționate din piețe

Tabelul 3.4

Încrederea în calitatea produselor lactate achiziționate din piețe

Importanța ambalajului și etichetării în procesul de alegere a produsului lactat este redată în tabelul 3.5 de mai jos.

Tabelul 3.5

Importanța ambalajului și etichetării în procesul de alegere a produsului lactat

În tabelul 3.6 este redată frecvența citirii de către respondenți a ingredientelor trecute pe eticheta produselor lactate.

Tabelul 3.6

Frecvența citirii ingredientelor trecute pe eticheta produselor lactate

Frecvența cunoașterii importanței ștampilei rotunde/ovale trecută pe eticheta produselor lactate în rândul consumatorilor este redată în tabelul ce urmează (tabelul 3.7).

Tabelul 3.7

Frecvența cunoașterii importanței ștampilei rotunde/ovale trecută pe eticheta produselor lactate

Frecvența respondenților care au apelat la OJPC datorită unor nereguli întâlnite la produsele lactate achiziționate este reprezentată în tabelul 3.8.

Tabelul 3.8

Frecvența respondenților care au apelat la OJPC

Verificarea termenului de valabilitate al produsului lactat de către cumpărători la achiziționarea produsului lactat este redată în tabelul 3.9 și fig. 3.9.

Tabelul 3.9

Verificarea termenului de valabilitate al produsului lactat

Fig. 3.9 Verificarea termenului de valabilitate al produsului lactat

Din tabelul 3.10 și fig. 3.10 reiese frecvența consumului de produse lactate de către respondenți.

Tabelul 3.10

Frecvența consumului de produse lactate

Fig. 3.10 Frecvența consumului de produse lactate

Grupele de vârstă a consumatorilor de produse lactate este reprezentată în tabelul 3.11 și fig. 3.11.

Tabelul 3.11

Grupe de vârstă a consumatorilor de produse lactate

Fig. 3.11 Grupe de vârstă a consumatorilor de produse lactate

Ocupația respondenților este redată în tabelul 3.12.

Tabelul 3.12

Ocupația respondenților

Sexul persoanelor intervievate este reprezentat mai jos (tabelul 3.13).

Tabelul 3.13

Sexul persoanelor intervievate

Ultima formă de învățământ absolvită reiese din tabelul ce urmează (tabelul 3.14).

Tabelul 3.14

Ultima formă de învățământ absolvită

Din tabelele și graficele de mai sus rezultă următoarele idei:

Cele mai apreciate mărci de produse lactate sunt Zuzu, Napolact, Covalact, LaDorna;

Produsele lactate folosite cel mai frecvent sunt produsele lactate acide, în special iaurturile (48%);

Produsele lactate consumate de către respondenți provin adesea din supermarket-uri (53%);

Consumatorii de produse lactate au o mare încredere în calitatea acestora achiziționate din piețe (32%);

Ambalajul și etichetarea sunt foarte importante pentru consumatori în procesul de alegere a produsului lactat (63%);

38% din persoanele chestionate au răspuns că citesc întotdeauna ingredientele trecute pe eticheta produselor lactate;

71% dintre respondenți nu știu ce reprezintă ștampila rotundă/ovală trecută pe eticheta produselor lactate;

Nici o persoană dintre cele intervievate nu a apelat la serviciile OJPC datorită unor nereguli întâlnite la produsele lactate achiziționate;

72% dintre consumatorii chestionați se uită întotdeauna la termenul de valabilitate al produsului lactat la achiziționarea acestuia;

Consumul de produse lactate o dată la 2-3 zile este răspunsul dat de 65% dintre persoanele care au răspuns sondajului;

Cele mai multe dintre personele chestionate au avut vârsta cuprinsă între 26-35 de ani iar cele mai multe au fost salariați/liberi profesioniști;

71% dintre respondenți au fost femei;

Ultima formă de învățământ absolvită a fost facultatea/colegiul în 48% din cazuri.

CONCLUZII

1. Consumatorii, inclusiv cei români, știu că în raport cu agenții economici, fie ei producători sau distribuitori, legea le conferă o serie de drepturi și îi apără împotriva oricărui abuz ce le-ar putea pune

în pericol viața sau sănătatea.

Este foarte important să se îmbunătățească activitatea de informare, consiliere și educare a consumatorilor, prin crearea unui sistem informatic cu privire la produsele și serviciile cu risc ridicat și imediat pentru viață, sănătatea și securitatea consumatorilor; realizarea unei activități sistematice de informare, consiliere și educare a consumatorilor, în colaborare cu structurile societății civile și cu instituțiile statului; promovarea proiectului privind introducerea educației consumatorilor în procesul de învățământ.

4. Lactatele au un rol important în constituirea unei alimentații sănătoase, complexe, echilibrate și sunt alimentele care se pretează la cele mai multe falsificări. Din acest motiv, sectorul laptelui și al produselor lactate este unul dintre cele mai controversate filiere ale agriculturii, atât la nivelul [NUME_REDACTAT], cât mai ales la nivel național.

5. Este foarte important pentru un consumator de produse lactate să cunoască dar și să se intereseze atunci când achiziționeză un produs lactat. Aceasta constă în citirea etichetei cu atenție, verificarea datei limită de consum.

6. Tot de pe ambalajul produsului, consumatorul mai poate fi informat cu date despre ingrediente, cum a fost obținut produsul respectiv, locul de fabricare, cantitatea netă, condiții optime de păstrare.

7. Cele mai consumate produse lactate preferate de către ieșeni sunt produsele lactate acide, acestea fiind achiziționate adesea din supermarket-uri. Frecvența consumului de produse lactate are loc o dată la 2-3 zile. Majoritatea consumatorilor verifică întotdeauna termenul de valabilitate al produsului la achiziționare.