Studiu privind analiza poluării aerului cu particule în suspensie cu ajutorul unui sistem geo-informațional [302427]

UNIVERSITATEA ‘’VALAHIA’’ DIN TÂRGOVIȘTE

FACULTATEA DE INGINERIA MEDIULUI ȘI ȘTIINȚA ALIMENTELOR

STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT

DOMENIUL: INGINERIA MEDIULUI

PROGRAMUL DE STUDII: SISTEME DE CONTROL ȘI

EVALUARE A [anonimizat]:

CONF. DR. ING. DUNEA DANIEL

PROF. DR. ING. IORDACHE ȘTEFANIA

ABSOLVENT: [anonimizat]. IONCIU V. ALEXANDRA

TÂRGOVIȘTE

-2016-

Cuprins

I. Introducere

Problema privind mediul:

[anonimizat] a [anonimizat] a ecosistemelor.

Predicțiile cele mai noi cu privire la tendințele de poluare a aerului (OECD, 2014), [anonimizat], calitatea defectuoasă a aerului din cauza populației în creștere din zonele urbane și a [anonimizat].

Fig. 1 Particulele în suspensie și dimensiunea lor (www.tsi.com)

Prezența particulelor în suspensie (PM) [anonimizat], emisiilor din surse antropice ([anonimizat], arderea combustibililor fosili), dar și emisiilor din surse naturale ([anonimizat], emisii de compuși organici volatili etc.) localizate în zonele urbane cu densități mari de populație.

[anonimizat], județul Prahova.

Metodologie

cu ajutorul analizoarelor din cadrul stațiilor din municipiul studiat s-a analizat concentrația de poluanți din aer

s-au folosit datele achiziționate de stațiile automate de monitorizare: particule în suspensie fracțiunea PM2.5;

studiul statistic al dispersiei poluanților s-a [anonimizat] (www.rokidair.ro);

ca metode de analiză statistică s-au utilizat: analiza descriptivă și analiza comparativă.

[anonimizat] s-a realizat cu ajutorul stațiilor RNMCA (www.calitateaer.ro)

prezentarea componentelor și modului de utilizare a [anonimizat].

II. [anonimizat]

2.1. Efectele poluării aerului asupra mediului

Există o serie de poluanți ai aerului cu efecte negative atât asupra mediului cât și asupra stării de sănătate a omului. [anonimizat]: [anonimizat], metalele grele și hidrocarburile. [anonimizat]. [anonimizat] a peroxiacetilnitraților, etc. Sursele mobile împrăștie poluanții la distanțe mari. Fac parte din aceasta categorie: vântul, apa, mijloacele de transport și animalele (păsări, pești, insecte) sunt considerate de unii autori surse mobile de poluare, iar de alții doar vectori de propagare a poluării. Împrăștierea sau dispersia poluanților este influențată de temperatură, mișcările aerului și mișcarea de rotație a Pământului. Dispersia poluanților în plan orizontal este diferită pentru poluanții proveniți din surse fixe și pentru cei proveniți din surse mobile.

Dispersia poluanților este în funcție de starea lor de agregare și de dimensiunea lor: particulele solide mari vor cădea imediat lângă sursă, cele mai mici din ce în ce mai departe, particulele lichide se vor dispersa la distanțe mari, iar cele gazoase la distanțe și mai mari poluând o arie mult mai mare. Dacă există mai multe surse de poluare apropiate, zona dintre ele suferă impurificarea cu poluanți proveniți de la toate sursele, rezultând o poluare intensificată. Pe lângă sursele multiple de poluare, intensificarea poluării se poate realiza și din cauza reliefului sau altor obiecte care împiedică dispersarea, precum și a fenomenelor meteo favorabile poluării (lipsa curenților de aer, ceața, inversia termică). Un alt efect, mult mai periculos al prezenței concomitente a mai multor poluanți, este efectul sinergic. Acesta face ca unii poluanți, deși fiind sub limitele admise, să producă, în prezența altora, efecte nocive amplificate, echivalente cu efectele produse de concentrații peste limitele admise. De exemplu, SOX și NOx în prezența hidrocarburilor prezintă efect sinergic. Un alt exemplu este NO2 în prezența pulberilor în suspensie, a SO2 în prezența fluorurilor sau a pulberilor în suspensie, HCl în prezența aerosolilor de acid azotic și acid sulfuric, etc. Poluanții aerului determină efecte directe sau imediate și efecte indirecte sau pe termen lung. În continuare sunt prezentate câteva din cele mai importante probleme datorate poluanților aerului.

Monitorizarea calității aerului

Orice sistem complet de supraveghere a calității aerului și a mediului în general trebuie să fie structurat pe patru componente, urmărind lanțul cauzal al poluanților „producere – transfer – calitate aer – efecte”. În cazul aerului și al apei considerați și ca vectori de transfer ai poluării componenta de transfer a sistemului de monitoring are o importanță crescută. Se observă că structurarea sistemelor de monitoring corespunde abordării de tip PRESIUNE – STARE – RĂSPUNS.

Monitorizarea emisiilor și a surselor

Cunoașterea emisiilor este prima etapă în evaluarea calității aerului. Monitorizarea emisiilor este un instrument necesar de control și de implementare a cerințelor specifice reglementărilor în vigoare. De asemenea este un mijloc absolut necesar de informare asupra contribuției pe care o au diferite surse de poluare, permițând astfel stabilirea priorităților cu privire la reducerea poluării. Într-un cuvânt monitorizarea emisiilor definește cauza poluării.

În acest sens trebuiesc urmărite 2 aspecte:

volumul noxelor evacuate;

conținutul noxelor (compoziția lor chimică).

Măsurarea volumelor de noxe evacuate se poate determina empiric sau se face cu ajutorul contoarelor volumetrice. Determinarea conținutului de noxe al substanțelor emise depinde de starea fizică în care se găsesc aceste noxe. Specificul metodelor de măsurare depinde dacă poluanții sunt solizi (pulberi sedimentabile sau în suspensie), lichizi (vapori ale diferitelor substanțe) sau gazoși (gaze).

Pulberile sedimentabile reprezintă particule solide cu dimensiuni micrometrice care sunt antrenați în mișcare ascensională de curenții ascendenți ai sursei de poluare (coșul de evacuare) sau de cei ai atmosferei, dar care în condiții de calm atmosferic se depun la sol.

Poluanții lichizi sunt prezenți sub formă de particule fine sau vapori ai acizilor sulfuric, clorhidric, azotic etc.

Poluanții gazoși cei mai importanți sunt: oxizii de azot; monoxidul și dioxidul de carbon; amoniacul; oxizii de sulf; fluorurile; clorurile etc.

Pulberile în suspensie sunt poluanți de natură solidă de dimensiuni mai mici dar a căror greutate specifică le permite să plutească în aer.

Metode utilizate pentru monitorizarea emisiilor

Pentru monitorizarea emisiilor în aer sunt utilizate, în principal, patru metode, fiecare cu avantaje, dezavantaje și limite de utilizare:

Metoda de măsurare directă: continuă și discontinuă;

Determinare prin corelații;

Determinare prin bilanț;

Determinare pe baza unor factori caracteristici de emisie.

2.2. Sistemul de monitorizare a calității aerului în România

În România, potrivit prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, Sistemul Național de Evaluare și Gestionare Integrată a Calității Aerului (SNEGICA) are ca atribuții:

asigurarea și evaluarea calității aerului din zonele de pe întreg teritoriul țării;

delimitarea și clasificarea ariilor din zone și aglomerarări în regimuri de gestionare și de evaluare a calității aerului

investigând emisiile de poluanți din atmosferă se realizează inventarul național

planurile de acțiune, cele de calitate a aerului cât și de menținere a acesteia, se asigură prin elaborarea și punerea în aplicare pe termen scurt

pun la dispoziția organismelor europene și internaționale informațiile necesare realizării rapoartelor

informează publicul în ceea ce privește situația calității aerului înconjurător

Cele 142 de stații de monitorizare a calității aerului care fac parte din rețeaua națională de monitorizare a aerului (RNMCA) sunt amplasate potrivit criteriilor stabilite de directivele europene, în vederea protejării vegetației și ecosistemelor pentru evaluarea diferitelor tipuri de surse de emisii poluante cât și sănătății populației.

Astfel, stațiile de clasifică în:

Stație de tip “trafic”

Stație de tip “industrial”

Stație de tip “urban”

Stație de tip “suburban”

Stație de tip “stații de fond rural și regional”

Stație de tip “EMEP”

Stațiile sunt dotate cu analizoare automate ce măsoară continuu concentrațiile în aerul ambiental ale poluanților: oxizi de azot (NO2, NOx), monoxid de carbon (CO), dioxid de sulf (SO2), ozon (O3), benzen (C6H6), particule în suspensie (PM10 și PM2,5) din aerosoli. Acestora li se adaugă echipamente de laborator utilizate pentru măsurarea concentrațiilor de metale grele, plumb (Pb), cadmiu (Cd), arsen (As), nichel (Ni), din particule în suspensie și din depuneri. De asemenea se monitorizează și parametrii meteo (direcția și viteza vântului, presiune, temperatură, radiația solară, umiditate relativă, precipitații).

RNMCA este compusă din 41 de centre locale – acestea achiziționează și transmit către publicul larg, prin intermediul panourilor de informare, datele furnizate de statii, apoi, după validarea lor le transmit spre certificare LNRCA (Laboratorul Național de Referință pentru Calitatea Aerului) din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.

În momentul actual RNMCA prestează măsurtori continue pentru următorii factori:

– monoxid de carbon (CO);

– dioxid de sulf (SO2);

– oxizi de azot (NOx);

– plumb (Pb);

– particule în suspensie (PM10 și PM2.5);

– benzen (C6H6).

Pentru un randament eficace, calitatea aerului în oricare din stație este pusă în evidență prin indici de calitate sugestivi, stabiliți pe baza unor valori ai concentrațiilor principalilor poluanți atmosferici măsurați. Atât poluanții monitorizați, valorile limită, metodele de măsurare, pragurile de alertă și de informare cât și criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt determinare de către legislația națională privind protecția atmosferei și sunt conforme cu cerintele prevăzute de legile europene.

O stație de monitorizare furnizează date de calitatea aerului care sunt reprezentative pentru o anumită arie în jurul stației. Aria de reprezentativitate este reprezentată ca aria în care concentrația nu diferă de concentrația măsurată la stație mai mult decât cu o cantitate specifică (+/- 20%)

2.3. Stațiile de monitorizare a aerului din orașul Ploiești, județul Prahova

Odată cu apariția omului, poluarea mediului înconjurător s-a diversificat ajungând în zilele noastre una dintre cele mai importante preocupări ale statelor și guvernelor, ale specialiștilor din domeniile tehnicii și științei, implicit ale intregii populații de pe Pământ.

Din acest punct de vedere, una din cele mai importante activități desfășurate de instituțiile publice se referă la protecția mediului înconjurător care reprezintă totodată o continuă preocupare a organizațiilor nonguvernamentale.

Protecția mediului nu mai poate fi trecută cu vederea, este tot mai reală, această problemă fiind confirmată de către organizațiile de specialitate, oamenii de știință, dar aceste avertismente pot fi detașate și din datele care confirmă progresul calității factorilor de mediu la nivel global.

Unul dintre cele mai dezvoltate județe ale României este județul Prahova, având o capacitate economică majoră dată de tradiția și experiența de durată în majoritatea sectoarelor de producție dar și de resursele locale.

În funcție de dinamica indicatorilor de calitate a aerului și ascensiunea acestora în timp se poate caracteriza calitatea aerului în județul Prahova.

Pentru indicatorii monitorizați care se referă la calitatea aerului, în Uniunea Europeană există anumite valori limită, și s-a stabilit faptul că, pentru a reduce concentrațiile de emisii trebuie luate măsuri pentru a nu pune în pericol sănătatea populației.

Pentru a monitoriza starea de calitate a aerului din județ, s-a preocupat Agenția pentru Protecția Mediului Prahova cu ajutorul analizelor efectuate cu aparatura din dotarea laboratoarelor de analize fizico-chimice, cât și cu ajutorul celor șase stații automate de monitorizare a calității aerului răspandite pe teritoriul județului, dar s-a ținut și seama de măsurătorile din laboratoarele agenților economici poluatori importanți.

La baza elaborării acestui program integrat de gestionare a calității aerului în aglomerarea Ploiești au stat măsurările realizate de către Agenția pentru Protecția Mediului Prahova.

Ca rezolvare a măsurilor îndeplinite în municipiul Ploiești s-au evidențiat depășiri ale valorilor limită pentru indicatorul SO2, NO2 , PM10 și O3. Pentru acești indicatori, s-au analizat cauzele acestor depășiri dar și posibilitățile de stabilire a valorilor limită prevăzute în legislație, dat fiind programul actual integrat de gestionare a calității aerului.

În următoarea perioadă, APM Prahova, va monitoriza calitatea aerului pe toată raza județului în special în municipiul Ploiești, dat fiind faptul că orașul este un mare producător de emisii poluante rezultate din trafic, industrie și alte surse difuze de combustie, dar și un consumator major de resurse având în vedere numărul mare de persoane.

În ceea ce privește calitatea aerului și măsurile de îmbunătățire a acestuia, s-au analizat și s-a luat în considerare contribuția potențialilor poluatori, ca urmare a măsurilor de reducere în cazul depășirii valorilor limită, precum și de reducere a prezenței noxelor din atmosferă, conform principiului proporționalității.

Măsurile propuse în cadrul acestui program vizează în special reducerea poluării cauzată de activitățile economice, autovehicule, creșterea suprafețelor de spații verzi, controlul șantierelor de construcții, precum și realizarea proiectelor de infrastructură la nivelul județului. Programul de gestionare a calității aerului este un document public1.

Deasemenea, prin fixarea unei întâlniri între cei delegați titularului activității din cadrul Comisiei Tehnie și public, programul integrat de gestionare se va conforma discuției publice.

În urma dezbaterii se va încheia un proces-verbal care va cuprinde discuțiile și concluziile întâlnirii. În afara orelor de program (data și locul dezbaterii publice se va stabili ulterior) Comisia Tehnică va organiza dezbaterea publică în locul cel mai convenabil pentru public.

Conform cerințelor Uniunii Europene, pentru executarea unei rețele de monitorizare a calității aerului, alături de alte mari aglomerări din țară, a fost aleasă și aglomerarea Ploiești, atât municipiul, cât și comunele limitrofe.

Rețeaua constă în șase stații de monitorizare on-line a calității aerului în Aglomerarea Ploiești. Aceste stații automate de monitorizare a calității aerului funcționează, începând cu luna noiembrie anul 2007.1

În urma unui vast studiu cu cu privire la evaluarea în prealabil a calității aerului și a dispersiei atmosferice la nivel local, s-a stabilit, prin respectarea reglementărilor în vigoare, așezarea stațiilor automate de monitorizare.

Programul integrat de gestionare a calității aerului în aglomerarea Ploiești, vizează Municipiul Ploiești și a fost întocmit din cauza depășirilor valorilor limită pentru indicatorii PM10 ,NO2, SO2 și O3.

Pe bază de protocol, APM Prahova, cooperează cu autorități a căror mandatari fac parte din Comisia Tehnică, în scopul monitorizării și impunerii unor măsuri determinate prin programul de gestionare a calității aerului, precum și implementarea acestora.

Rețeaua de monitorizare a calității aerului este alcătuită din șase stații automate de monitorizare a calității aerului, care permit, monitorizarea on-line a poluanților următori: NOx, SO2, CO, compuși organici volatili, pulberi în suspensie PM10, O3, cu ajutorul aparaturii cu care au fost dotate.

Informații generale cu privire la stații

STATIE DE TRAFIC

Tabel 1

Poluanții măsurați: NO, CO, NO2, NOX, SO2, o-m-p-xilen Benzen, Toluen, , etilbenzen, PM10 (on-line prin metoda gravimetrică și metoda nefelometrică).

Alte informații relevante:

direcția predominantă a vântului este NE,

distanța până la cele mai apropiate obstacole este de 10m,

înălțimea celor mai apropiate obstacole (blocuri in cazul de fata) este de 25m.

Mediul înconjurător local/morfologia peisajului

Sursele de emisie din apropierea stațiilor

instalații de ardere neindustriale (Centralele termice de apartament din blocurile din zonă)

trafic rutier intens

Caracterizarea traficului:

Străzi canion: cu volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi)

Altele: Stația de trafic se află la cca 100 m de o intersecție mare (str. Gheorghe Grigore Cantacuzino și Șoseaua Vestului)

Informații cu privire la tehnicile de măsurare

Fig. 2 Echipament necesar

Caracteristici de prelevare:

localizarea punctului de prelevare: Municipiul Ploiesti str. Gheorghe Grigore Cantacuzino, langa sediul APM Prahova

timpul de prelevare: 24 h din 24 h

lungimea liniei de prelevare: 2 m

înălțimea punctului de prelevare: 3 m

Calibrare:

tip: manual și automat

frecvența: zilnic, lunar sau de câte ori este necesar.

metoda: calibrare cu tub de permeație și calibrare cu gaz de referință,.

B. STATIE DE TRAFIC

Tabel 2

Poluanții măsurați: NO, NO2, SO2, CO, NOX, Benzen, Toluen, etilbenzen, o-m-p-xilen, PM10 (on-line prin metoda gravimetrică și metoda nefelometrică).

Alte informații relevante:

distanța până la cele mai apropiate obstacole 10 m

direcția predominantă a vântului NE,

înălțimea celor mai apropiate obstacole blocuri 25 m.

Mediul înconjurător local/morfologia peisajului

Sursele de emisie din apropierea stațiilor

instalații de ardere neindustriale (Centralele termice de apartament din blocurile din zonă)

trafic rutier intens

Caracterizarea traficului

Străzi canion: cu volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi)

Informații cu privire la tehnicile de măsurare

Fig. 3 Echipament necesar

Caracteristici de prelevare:

localizarea punctului de prelevare: Municipiul Ploiești, str. Bulevardul București

înălțimea punctului de prelevare: 3 m

lungimea liniei de prelevare: 2 m

timpul de prelevare: 24 h din 24 h

Calibrare:

tip: manual și automat

metoda: calibrare cu gaz de referință, calibrare cu tub de permeație

frecvența: zilnic, lunar sau de câte ori este necesar.

C. STAȚIA DE FOND URBAN

Tabel 3

Organisme sau programe cărora le sunt raportate datele : ANPM București

Denumirea și adresa instituției tehnice responsabile cu întreținerea stației: S.C. ORION EUROPE S.R.L. BUCURESTI

Poluanții măsurați: NO, NO2, SO2, NOX, toluen, benzen, etilbenzen, o-m-p xilen, PM10 on-line.

Alte informații relevante:

direcția predominantă a vântului este NE,

distanța până la cel mai apropiat obstacol (clădire) 10 m

înălțimea celor mai apropiate obstacole 20 m.

Mediul înconjurător local/morfologia peisajului

Sursele de emisie din apropierea stațiilor

trafic rutier

instalații de ardere neindustriale

arderi în industria de prelucrare

procese de producție

utilizarea solvenților

alte surse mobile

Caracterizarea traficului

Străzi înguste: volum moderat de trafic (intre 2.000 și 10.000 vehicule/zi)

Altele: stația se află la 30 m distanță față de o importantă arteră de circulație și este înconjurată pe patru părți de străzi mici aflate la distanțe cuprinse între 50 și 300 m.

Informații cu privire la tehnicile de măsurare

Fig. 4 Echipament necesar

Caracteristici de prelevare

timpul de prelevare: 24 h din 24 h

localizarea punctului de prelevare: Municipiul Ploiești, Piața Victoriei

lungimea liniei de prelevare: 2 m

înălțimea punctului de prelevare: 3 m

Calibrare:

tip: automat și manual

frecvența: zilnic, lunar și de câte ori este necesar

metoda: calibrare cu tub de permeație, calibrare cu gaz de referință

D. STAȚIA DE FOND SUBURBAN

Tabel 4

Poluanții măsurați: O3, NO, NO2, SO2, NOx, CO, PM10 on-line,

Alte informații relevante:

direcția predominantă a vântului este NE,

înălțimea celor mai apropiate obstacole 10 m

distanța până la cele mai apropiate obstacole case 10 m,

Mediul local/morfologia peisajului

Sursele de emisie din apropierea stațiilor

agricultura

arderi în industria de transformare și pentru producerea de energie electrică și termică

trafic rutier

procese de producție

instalații de ardere neindustriale

arderi în industria de prelucrare

prelucrarea si distribuția combustibililor fosili

tratarea și eliminarea deșeurilor

utilizarea solvenților

alte surse mobile

Caracterizarea traficului

Străzi largi: volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi)

Altele: intersecție la 250 m, stație de distribuție carburanți la 250m. Stația se află lângă o arteră importantă de circulație.

Informații cu privire la tehnicile de măsurare

Fig. 5 Echipament necesar

Caracteristici de prelevare:

localizarea punctului de prelevare: Comuna Blejoi, in curtea Primăriei Blejoi

lungimea liniei de prelevare: 2 m

timpul de prelevare: 24 h din 24 h

înălțimea punctului de prelevare: 3 m

Calibrare:

tip: automat și manual

metoda: calibrare cu tub de permeație, calibrare cu gaz de referință

frecvența: zilnic, lunar sau de câte ori este necesar

E. STAȚIA DE TIP INDUSTRIAL 2

Tabel 5

Alte informații relevante: direcția predominantă a vântului NE distanța până la cele mai apropiate obstacole (case) 10 m, înălțimea celor mai apropiate obstacole (case) 8 m.

Mediul local/morfologia peisajului

Sursele de emisie din apropierea stațiilor

arderi în industria de prelucrare

trafic rutier

arderi în industria de transformare și pentru producerea de energie electrică și termică

procese de producție

instalații de ardere neindustriale

prelucrarea si distribuția combustibililor fosili

alte surse mobile

Caracterizarea traficului

Străzi largi: volum moderat de trafic (intre 2.000 și 10.000 vehicule/zi)

Altele: stația se află lângă o intersecție mică 5 m.

Informații cu privire la tehnicile de măsurare

Caracteristici de prelevare:

localizarea punctului de prelevare: Comuna Brazi, str. Teilor, lângă primărie

lungimea liniei de prelevare: 2 m

înălțimea punctului de prelevare: 3 m

timpul de prelevare: 24 h din 24 h

Calibrare:

tip: automat și manual

metoda: calibrare cu tub de permeație, calibrare cu gaz de referință

frecvența: zilnic, lunar sau de câte ori este cazul.

Fig. 6 Echipament necesar

F. STAȚIA DE TIP INDUSTRIAL 1

Tabel 6

Poluanții măsurați: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Benzen, Toluen, o-m-p-xilen, Etilbenzen, PM10 metoda gravimetrică, O3.

Alte informații relevante: direcția predominantă a vântului NE distanța până la cele mai apropiate obstacole (case) 10 m, înălțimea celor mai apropiate obstacole (case) 8 m.

Mediul local/morfologia peisajului

Sursele de emisie din apropierea stațiilor

prelucrarea si distribuția combustibililor fosili

instalații de ardere neindustriale

arderi în industria de prelucrare

procese de producție

trafic rutier

alte surse mobile

Caracterizarea traficului

Străzi largi: volum moderat de trafic (intre 2.000 și 10.000 vehicule/zi)

Altele: stația se află la 30 m de o statie de carburanti și la 100 m de o intersecție moderată

Informații cu privire la tehnicile de măsurare

Fig. 7 Echipament necesar

Caracteristici de prelevare:

localizarea punctului de prelevare: Municipiul Ploiesti, str. Mihai Bravu, langa benzinaria Lukoil, in zona platformei industriale SC Petrotel Lukoil

înălțimea punctului de prelevare: 3 m

lungimea liniei de prelevare: 2 m

timpul de prelevare: 24 h din 24 h

Calibrare:

tip: manual și automat

metoda: calibrare cu gaz de referință și calibrare cu tub de permeație,

frecvența: zilnic, lunar sau de câte ori este cazul.

Fig. 8 Amplasarea stațiilor de monitorizare a calității aerului din Municipiul Ploiești

Stabilirea programului de măsuri pentru indicatorii PM10 ,NO2, SO2 si O3 în aglomerarea Ploiești s-a făcut luând în considerare: industria (zonele industriale din Județul Prahova), activitățile de construcții, traficul (circulația rutieră intensă din Ploiești) precum și alte surse.

2.4. Caracteristicile indicatorilor monitorizați

Pulberile PM10

Pulberile PM10 – sunt acele particule care au un diametru mai mic de 10 µm, acestea pătrund prin căile respiratorii și prin gură, apoi în plămani, unde, în funcție de mărimea lor, sunt purtate până la alveolele pulmonare sau bronhiile principale. PM10 au efecte asupra sănătății umane, provocând afecțiuni ale circulației cât și ale căilor respiratorii.

Particulele cu diametrul de la 5-10 (PM10) la 2,5-5 (PM2.5) au un risc mai mare de a pătrunde în alveolele pulmonare provocând intoxicații și inflamații. Particulele peste 10 µm (suspensiile) prezintă o stabilitate mai mică și se depun mult mai ușor. Acestea nu patrund în alveolele pulmonare, puterea de difuzie este mai mică, deci nu prezintă riscuri. Influențează negativ fotosinteza la plante, adică scad luminozitatea, obturează ostiolele, dereglând respirația.

Efecte asupra plantelor: – creștere redusă; – frunzele se răsucesc; – masa biologică scade; modifică pH-ul solului. Întâlnind un obstacol vertical, praful este reținut, atunci aerul ocolește acel obstacol. În realitate este antrenată și o cantitate redusă de particule solide.

Pulberile de 0.1 – 10 µm prezintă un diametru mediu și au o stabilitate mai mare, acestea se depun în timp îndelungat, la distanțe mai mare (2 – 10 km) cum este cenușa sau negrul de fum. Puterea de difuzie este mai mare, acestea ajung în alveolele pulmonare devenind toxice pentru viețuitoare. Pulberile cele mai periculoase sunt cele de 0.2- 2 µm, acestea se separă greu din aer. Pulberile aflate sub 0.1 µm se depun foarte greu și se difuzează foarte ușor. Acestea nu sunt nocive pentru om și depunerea se realizează dupa lovirea și aglomerarea lor.

Referitor la efectele asupra sănătății, pulberile prezintă o toxicitate diferită în funcție de dimensiunea lor dar și a carateristicile lor fizice si chimie.

Pulberile acțiionează asupra organismului uman în funcție de concentrația în aer, timpul de expunere, natura substanței și solubilitatea în apă.

Clasificarea pulberilor în funcție de natura toxică:

pulberi corozive sau iritante: oxizii de arsen, varul, cromații, etc.;

alergenice: cânepa, bumbacul, bicromații, lemnul

cancerigene: compuși cu arsen, cu crom, materialele radioactive;

cu acțiune toxică generală: Pb, Be, Mn, V, As, etc.;

În funcție de viteza aerului, mărimea și concentrația lor în aer, de durata de trecere și de natura acestora, pulberile inspirate se depun neregulat și neuniform pe căile respiratorii.

Pulberile care nu sunt hidroscopice sunt reținute în cantitate mai mică decât cele de natură higroscopică. Imediat la expirație sau după cateva ore, o parte din pulberile inspirate sunt eliminate. Pătrunderea în plămâni este nulă pentru particulele de 10 μm, ce sunt reținute de la început și 100 % pentru particulele ≤ 1μm. Particulele care difuzează cel mai ușor sunt cele sub 0,5μm.

Pneumoconioza reprezintă îmbolnăvirea cuparticule de fum sau de praf. Insecticidele și pesticidele au o capacitate de poluare pe distanțe mai mari de 30 km față de locul de aplicare, acestea fiind deplasate de curenții de aer verticali și orizontali, ceea ce demonstrează simptomele diferite de fitotoxicitate apărute la depărtare.

Surse naturale sunt caracterizate prin eroziunea rocilor și dispersia polenului.

Surse antropice provin din activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice.

Traficul rutier contribuie prin pulberile produse de pneurile mașinilor la oprirea acestora și datorită arderilor incomplete.

Oxizii de azot NOx

La o temperatură a mediului ambiental, oxizii de azot, sunt prezenți sub formă gazoasă. Monoxidul de azot este inodor si incolor, iar dioxidul de azot prezintă o culoare brun roșcată și are un miros înecăcios.

Sursele de proveniență ale oxozilor de azot pot fi atât naturale cât și antropice.

Sursa naturală principală este cauzată de acțiunea bacterilor la nivelul solului

Sursele antropice provin de la evacuările gazelor de eșapament de la motoarele vehiculelor dar și de la încălzirea rezidențială

Având în vedere faptul că au un grad de toxicitate mai puternic față de monoxidul de carbon, oxizii de azot nu produc iritații, în schimb distrug alveolele pulmonare. Dioxidul de azot este de patru ori mai toxic decât monoxidul. Produc necroze foliare în cazul plantelor atunci când se depășește concentrația de 10 ppm, în timp ce animalele și omul prezintă o sensibilitate a organismului în ceea ce privește agresivitatea germenilor microbieni. Contribuie la reducerea vizibilității pe șoselele aglomerate, prin formare de smog.

Ca și efecte asupra sănătății, oxizii de azot sunt un amestec de gaze cu efect iritant pentru mucoasă care afectează aparatul respirator și diminuează capacitatea respiratorie (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de patru ori mai mare decât cel al oxidului de azot)

Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide și favorizează acumularea nitraților la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.

Dioxidul de sulf

La concentrații mai mari de 5 ppm, ființele umane pot fi afectate grav din cauza dioxidului de sulf, și pot suferi grave afecțiuni respiratorii, iar dioxidul de sulf amestecat cu negrul de fum poate da naștere la tuberculoză, anemii și sporește sensibilitatea la factorii patogeni. De asemenea, și flora este afectată prin reducerea fotosintezei, deprecierea clorofilei, micșorarea ratei de creștere a vegetației. La nivel gloal, deteriorarea unor suprafețe mari ocupate de păduri, din cauza acidifierii solului sau a ploilor acide sunt efectele majore ale poluării cu dioxid de sulf.

Dioxidul de sulf prezintă efecte nocive sub acțiunea lui specifică de agent oxidant, și prin capacitatea de a reacționa cu apa, astfel rezultând acidul sulfuros sau în atmosferă oxidând la trioxid de sulf. Deasemenea, acidul sulfuric reprezintă reacția dintre trioxidul de sulf și apă. Atunci când este umiditate în aer sau în timp ce este ceață, gradul de transformare ajunge la valoarea de 15,7 %.

Dioxidul de sulf prezintă o acțiune nocivă, fiind potențată cu praf, prin sinergism cu același poluant, negru de fum, fiind cumulativă în timp, manifestându-se cronic cât și acut, iar consecințele acestuia fiind localizate sau generalizate.

Dioxidul de sulf are efecte asupra animalelor și asupra omului manifestându-se prin iritații, tulburări genetice, deces, acestea având ca prototip studiul ori pe animale de experiență sau voluntari, ori din cauza unor accidente. La efectele dioxidului de sulf asupra omului și mamiferelor contribuie și ceața, fumul, calmul atmoseferei și inversia termică.

Într-o proporție de la 60 la 99% dioxidul de sulf este reținut în căile respiratorii unde și dăunează din cauza solubilității în apă, adsorbția pe particulele mici declanșând răspândirea în adâncul aparatului respirator, astfel efectul asupra funcției pulmonare fiind multiplicat.

În funcție de concentrația dioxidului de sulf, de condițiile exterioare, de vârstă (copii și bătrânii sunt mult mai sensibili), de prezența altor boli (cardiovasculare), de condițiile de muncă și locuit, de existența unei stări personale favorizante (fumatul, alcoolismul), efectele se manifestă prin spasm faringian, constricții bronhiale (la nivelul canalelor alveolare și în bronhiolele terminale), leziuni ale parenchimului pulmonar, creșterea colinesterazei serice și a aspartat-aminotransferazei, creșterea numărului celulelor calciforme, pneumonie proliferantă, tuse, edem pulmonar, și în final chiar decesul .

Efectele dioxidului de sulf depind și de starea de sănătate a persoanelor expuse. Astfel, un subiect sănătos nu resimte nici un efect la o concentrație mai mică de 5 ppm, dar astmaticii au probleme de constricție a bronhiilor pornind de la o concentrație de 1 ppm.

Cercetările recente au arătat că dioxidul de sulf poate fi încriminat de apariția cancerului pulmonar, prin accelerarea formării radicalilor liberi în organism.

In aprecierea efectelor dioxidului de sulf asupra copiilor trebuie ținut cont nu numai de fragilitatea organismului lor ci și de faptul că, datorită taliei lor reduse, aceștia absorb de 2 – 3 ori mai mult aer poluat decât adulții.

Pentru prevenirea îmbolnăvirilor datorate dioxidului de sulf, valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane este de 125μg/mc aer , valoare care să nu fie depășită de peste 3 ori într-un an calendaristic, iar concentrația maximă admisibilă a SO2 în atmosfera zonei de muncă a fost limitată la 10mg/mc/15 min și 5 mg/mc/8 ore

Ozonul O3

Ozonul (O3) are molecula formată din trei atomi și este forma alotropică a oxigenului. Importanța ozonului este aceea de a proteja Terra de razele ultraviolete ale soarelui. Cu trecerea timpului, viața de pe Terra s-a adaptat la un nivel de radiații UV. Cantități mari de radiație poate avea efecte distrugătoare asupra lumii vii.

Ce este stratul de ozon? – este aceea regiune a atmosferei ce se regăsește de la 19 până la 48 km altitudine cu o concentrație maximă de ozon până la 10 ppm are loc aici. În concluzie acesta se formează prin acțiunea razelor solare asupra oxigenului. Această acțiune se petrece de câteva milioane de ani, dar acești compuși naturali de azot din atmosferă au menținut o concentrație optimă de ozon. La nivel terestru, ozonul este distrugător, acesta atacă celulele plantelor prin inhibiția fotosintezei și intensifică procesele nocive ale smogului.

Ozonul troposferic se poate forma în atmosferă:

natural în urma descărcarilor electrice și sub acțiunea razelor solare;

artificial ca urmare a reacțiilor unor substanțe nocive provenite din sursele de poluare terestră;

În orașele industrializate, ozonul format în partea inferioară a troposferei reprezintă principalul poluant.

Pe cale fotochimică, ozonul stă la baza formării smogului și prezintă implicații grave asupra stării de sănătate a oamenilor, acesta fiind printre cei mai agresivi poluanți cu acțiuni asupra aparatului respirator (dificultate la respirație, astm și reducerea funcțiilor plămânilor), reduce rezistența la infecții, iritații ale ochilor, provoacă congestii nazale, dar nu are efecte dăunătoare asupra oamenilor cât si a plantelor prin afectarea mecanismului de fotosinteză, de dezvoltare și formare a frunzelor.

Așadar, ozonul este componentul principal al smogului fotochimic. În zonele urbale, când sunt ambuteiaje, concentrația atmosferică de oxizi de azot și hidrocarburi crește rapid pe măsură ce aceste substanțe sunt eliminate de autoturisme.

Totodată, cantitatea de dioxid de azot din atmosferă scade datorită luminii solare care determină descompunerea sa în oxid de azot și atomi de oxigen. Ozonul se formează prin atomii de oxigen care reacționează cu oxigenul molecular. În mijlocul zilei, concentrația de ozon atinge pragul maxim, iar cea de oxid de azot pragul minim. Prin această combinație se produce un nor de culoare gălbuie care este toxic și este cunoscut drept smog fotochimic.

2.5. Componentele Sistemului AIR-AWARE

AIR-AWARE este un sistem pilot de prognoză si monitorizare a calității aerului care evaluează impactul asupra stării de sănătate a populației și avertizarea factorilor responsabili, în corelare cu planurile de dezvoltare urbanistică pe termen scurt, mediu și lung.

Având o bază complexă a informației deterministe georeferențiate, sistemul AIR-AWARE reprezintă un instrument extrem de util care va permite factorilor responsabili determinarea, prevenirea si diminuarea pericolului de degradare cronică și accidentală a calității aerului, atât în beneficiul populației cât și al mediului.

Sistemul AIR-AWARE aduce la un loc principalele autorități locale și naționale din domeniul monitorizării și prognozei calității aerului, diminuarea impactului, făcând uz de asemenea de cooperarea strategică internațională europeană în domeniu. Mai mult, acesta include o instituție relevantă capabilă să amplifice perspectiva către o viziune nouă asupra mediului, cum ar fi aceea referitoare la preocuparea pentru bioindicatori.

Fig. 9 Interfața sistemului AIR-AWARE

Subsistemul de monitorizare a calității aerului la nivelul solului – sistemul de stații fixe de monitorizare este format din 8 stații automate ce monitorizează următorii poluanți: NO2, SO2, O3, particule (PM10 și PM2.5), Pb, C6H6, CO. Datele sunt colectate în mod continuu încă din anul 2004 și pot fi integrate în cadrul oricărei rețele Europene a calității aerului. Sistemul este format din 3 panouri informative externe și respectiv 5 interne pentru informarea populației. Sistemul de monitorizare pentru imisii este completat de măsurătorile mobile efectuate cu ajutorul unui autolaborator specializat. Inventarul emisiilor este construit și actualizat periodic de către APM-B pe baza datelor transmise de către societățile asociate în cadrul proiectului, responsabile pentru emisiile industriale, centrale termice si alte surse. Inventarul emisiilor provenite din trafic este construit de către Registrul Auto Român (colaborator în cadrul proiectului) și actualizat prin campanii de măsurători periodice.

Subsistemul de monitorizare spațială 3D a calității aerului/poluării aerului – utilizat in cadrul proiectului analizorul de gaz DOAS (care scanează atmosfera orizontal pentru diferite înălțimi) precum si analizorul mobil pentru prelevarea de mostre din atmosferă de la nivelul solului urcând până la altitudine, in diferite locații. Sistemul de monitorizare 3D este necesar pentru determinări precise ale stadiului actual al calității aerului și pentru calibrarea modelelor și validarea rezultatelor, precum și pentru îmbunătățirea continuă a modelelor de prognoză a calității aerului. Utilizând măsurătorile spațiale cu ajutorul echipamentului LIDAR/DIAL, permit extinderea măsurătorilor pentru aerosoli și pentru parametrii atmosferici specifici în cadrul întregii troposfere inferioare (<5 km), care permite modelarea prognozei 3-dimensional cu un grad ridicat de acuratețe, precum și un complex informațional spațial 3D al contaminării aerului ambiental, în timp real.

Subsistemul de modelare atmosferică și prognoză a calității aerului – implică modelarea proceselor chimice, de transport și dispersie a norului poluant pentru o stare prognozată (3D) complexă a atmosferei libere și a stratului limită planetar; subsistemul are scopul de a descrie evoluția insulei de poluant 3-dimensionale pentru diferite anticipații temporale, de la câteva ore până la 2 zile, cunoscând emisiile din intervalul de timp prognozat și parametrii surselor. La scară mai mare, traiectoriile prognozate furnizează estimări ale comportamentului climatologic privind transportul poluantului care traversează suprafața urbană și periurbană a orașului, pornind de la sursele de emisie. Datele existente și prognoza „insulei de poluant” vor fi utilizate în cadrul celor două fluxuri informaționale: fluxul de decizie rapidă și fluxul decizional pe termen lung.

Subsistemul distribuit pentru suport decizional. Situat la nivelul a patru parteneri: APM-B, ASP-B, CPUM-B și IB-AR; fiecare dintre cele patru nuclee ale sub-sistemului trebuie dimensionate pe direcțiile specifice de luare a deciziilor. Acesta constă în funcții de analiză special construite în infrastructura OpenGIS. Fiecare funcție este specifică locației și tipului de poluare și furnizează suport pentru tipul acțiunilor ce trebuie parcurse în fluxul rapid sau în fluxul lent.

Subsistemul ce realizează integrarea în OpenGIS a ansamblului datelor implicate în subsistemul pentru suport decizional în flux rapid și lent. Acesta implică integrarea on-line, în OpenGIS pe info-straturi specifice a datelor: de monitorizare a calității aerului (spațiale și la nivelul solului), a datelor stării actuale și de prognoză a calității aerului, și de impact al prognozei distribuției și transportului poluanților asupra: bioindicatorilor, indicatorilor de sănătate a populației și de mortalitate cât și asupra indicatorilor de planificare urbană și de calitate a microclimatului. Această bază de date actuale (alimentată în flux continuu) este în conexiune cu baza fixă Open-GIS a indicilor statistici de morbiditate și mortalitate umană și de bioindicatori pentru interogări pentru analiză, și alimentare prin acces la distanță via Internet. Serverul de date GIS poate fi interogat și accesat pe baza unui orar, permițând utilizatorilor să aibă acces periodic la date.

Fig. 10 Componentele sistemului de prognoză și monitorizare a calității aerului – AIR-AWARE

III. Contribuții aplicative și teoretice la soluționarea temei

3.1 Material și metode

3.1.1. Infrastructura de monitorizare și sistemul de analiză a datelor

Monitorizarea calității aerului în Municipiul Ploiești a fost realizată cu ajutorul unui sistem automat, care este format din 6 stații:

Stațiile de monitorizare a calității aerului din Aglomerarea Ploiești au urmatoarele caracteristici:

Stațiile PH-1 (APM sediu) și PH-5 (B-dul București) sunt stațiile din municipiu ce monitorizează impactul traficului asupra mediului înconjurător. Poluanții monitorizați sunt cei ce rezultă din activității de transport, cum ar fi NO, NO2, CO, NOx, SO2, PM10, metale (din PM10), Benzen, Etilbenzen, Toluen, p – xilen, și O-xilen.

Stația PH-2 (Pța Victoriei) este clasificată ca tip de stație de fond urban, a fost amplasată în zonă rezidențială, la distanță de surse de emisii locale. Poluanți monitorizați: PM10, NO, NO2, NOx, CO, O3, metale (din PM10), Toluen, Etilbenzen, p – xilen, Benzen, O-xilen, SO2.

Stația PH-3 (Primăria Blejoi) este o stație de fond suburban, care evaluează influența "așezărilor urmane" asupra calității aerului. Dintre poluanții monitorizați se enumeră: SO2, CO, Benzen, Etilbenzen, O3, NO, NO2, NOx, PM10, metale (din PM10), Toluen, O-xilen, p – xilen.

Stațiile PH- 4 (Primăria Brazi) și PH – 6 (M. Bravu) sunt stații care evidențiază influența emisiilor din zona industrială asupra nivelului de poluare. Poluanți monitorizați sunt Toluen, Benzen, Etilbenzen, CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, O-xilen, p – xilen (PH-4), respectiv CO, NO, NOx, NO2, O3, SO2, metale (din PM10), PM10 (PH-6).

3.1.2. Structura de date

Monitorizarea factorilor meteorologici s-a efectuat pe termen lung, corespunzător perioadei cuprinse între anii 1961 și 2013 folosindu-se valori medii zilnice extrase cu ajutorul sistemului ROKIDAIR.

Poluanții au fost măsurați de stațiile automate din Ploiești, iar prelucrarea s-a realizat cu sistemul geoinformațional ROKIDAIR, dezvoltat de Universitatea Valahia din Târgoviște în parteneriat cu NILU Norvegia, Universitatea Politehnica București și Universitatea Petrol-Gaze Ploiești în cadrul proiectului de cercetare EEA Grants 20 SEE/30.06.2014 (www.rokidair.ro).

Fig. 11 Interfața de autentificare a sistemului geoinformațional ROKIDAIR

Fig. 12 Spațiul de lucru al sistemului geoinformațional ROKIDAIR

Se vizualizează în platforma Rokidair atât stațiile de monitorizare din municipiul Ploiești cât și alte date specifice cum ar fi zonele poluate sau zonele funcționale. În spațiul de lucru se poate selecta stația care monitorizează, perioada de analiză a datelor dar și tipul de poluant.

Fig. 13 Poziția stației automate PH-6 din Ploiești vizualizată în sistemul geoinformațional ROKIDAIR (www.rokidair.ro); se observă și straturile tematice clădiri, respectiv străzi în fundal

Fig. 14 Vizualizarea codurilor de culoare aferente intervalelor de concentrații a particulelor în suspensie cu dimensiunea mai mică de 2.5 µm- PM2.5, în sistemul geoinformațional ROKIDAIR (www.rokidair.ro)

Se observă în această figura și efectele asupra sănătății asociate acestor coduri.

Marcat în culoarea verde se definește un grad de poluare normal având o calitate satisfăcătoare și un risc redus sau nul de poluare.

În ceea ce privește nivelul moderat de poluare, calitatea aerului este acceptabilă și cu toate acestea pot apărea probleme de sănătate la un număr mic de persoane.

Cu cât pragul de valori crește (evidențiat prin culorile portocaliu, roz și mov) cu atat poluarea aerului atinge un prag nesănătos iar impactul asupra sănătății va fi puternic ajungându-se astfel la condiții negative care pot pune în pericol întreaga populație.

Nivelul maxim de poluare este reprezentat prin culoarea vișiniu, valorile depășind 250,5 µg/m3, ceea ce denotă un risc maxim, iar populația poate avea efecte grave de sănătate.

Pragurile de valori au fost preluate din standardul U.S. EPA 2013

Fig. 15 Vizualizarea seriei cronologice a concentrații de particule în suspensie cu dimensiunea mai mică de 2.5 µm – PM2.5 înregistrate la stația automată PH 2 în cursul anului 2015, în sistemul geoinformațional ROKIDAIR (www.rokidair.ro)

Fig. 16 Exemplu de modelare a concentrațiilor de particule în suspensie cu dimensiunea mai mică de 2.5 µm – PM2.5 în cursul unei zile cu ajutorul interpolării de tip kriging, în sistemul geoinformațional ROKIDAIR (www.rokidair.ro)

În figura aceasta se observă un sistem de modelare cu izolinii de concentrație unde valoarea maximă se atinge în partea de sud a municipiului datorate traficului intens și a influenței Lukoil situată în apropiere (dreapta imagine)

Pentru fiecare parametru s-au utilizat valorile disponibile zilnice existente în baza de date.

Datele meteo monitorizate au fost:

– nebulozitatea (înnorare);

– radiația solară;

– precipitații;

– umiditatea relativă a aerului;

– presiunea atmosferică;

– temperatura minimă;

– temperatura maximă;

– temperatura medie;

– temperatura solului.

Prelucrarea datelor s-a efectuat prin utilizarea funcțiilor de analiză statistică descriptivă:

Average pentru calcularea mediei;

STDEV pentru calcularea abaterii mediei;

Mode pentru calcularea modulului;

Median pentru calcularea medianei;

Min pentru aflarea valorii minime;

Max pentru aflarea valorii maxime;

Count pentru aflarea numărului de valori colectate;

Countif pentru a afla câte valori sunt mai mari decât 0;

Count – Countif pentru aflarea valorilor de 0.

Fig. 17 Output furnizat de sistemul ROKIDAIR prezentând evoluția multianuală a concentrațiilor de particule în suspensie în Ploiești în perioada 2010-2015 (www.rokidair.ro)

IV. Concluzii

Problematica studiului particulelor PM2.5 este foarte complexă și are numeroase necunoscute datorate în principal multitudinii de surse din care provin în mod direct, dar și transformărilor fizico-chimice care au loc în atmosferă, având ca rezultat formarea particulelor PM2.5 secundare

Concentrațiile medii anuale ale fracțiunii PM2.5, au variat între cca. 15 și 25 μg m-3, iar indicatorul mediu de expunere al populației a fost 18 μg m-3

Se poate afirma că poluarea cu PM2.5 reprezintă o problemă importantă la nivelul țărilor din Uniunea Europeană, deoarece s-a demonstrat că expunerea prelungită într-un mediu încărcat cu particule în suspensie (PM), poate conduce la efecte negative semnificative asupra sănătății, iar până în prezent nu există dovezi certe pentru a stabili un nivel sigur de expunere.

Un sistem geoinformațional optim dezvoltat poate supraveghea eficient nivelurile de poluare cu particule în diferite zone ale unui oraș și de asemenea, poate furniza informații utile locuitorilor din aceste zone

V. Bibliografie

Agenția Națională de Protecția Mediului Prahova: www.anpmph.ro

Airbase: www.airbase.ro

Consiliul Județean Prahova, www.cjph.ro

Constantin Munteanu, Mioara Dumitrașcu, Romeo-Alexandru Iliuță. – Ecologie și protecția calității mediului, Editura Balneară, 2011

Dunea D., 2013. Monitorizarea factorilor de mediu – Note de curs

Dunea D., 2015. Controlul și prevenirea poluării atmosferice – Note de curs

Dunea D., Iordache S., Radulescu C., Pohoata A., Dulama I.D., A Multidimensional Approach to the Influence of Wind on the Variations of Particulate Matter and Associated Heavy Metals in Ploiesti City, Romania, Romanian Journal of Physics, http://www.nipne.ro/rjp/accpaps/054-Dunea__53BCA0.pdf, 2016.

Dunea D., Iordache Ș., Alexandrescu D.C., Dincă N., Screening the Weekdays/Weekend patterns of air pollutant concentrations recorded in southeastern Romania, Environmental Engineering and Management Journal, 14(12), pp. 3105-3115, 2014 – ISI WoS.

Dunea D., Oprea M., Lungu E., 2008. Comparing statistical and neural network approaches for urban air pollution time series analysis, Proceedings of the 27th IASTED International conference on “Modelling, Identification and Control” (ed. L. Bruzzone), Acta Press, 93-98 European Environment Agency: www.eea.com

http://apmph.anpm.ro/-/program-integrat-de-gestionare-a-calitatii-aerului-2010

http://ec.europa.eu/environment/life/project/Projects/files/laymanReport/LIFE05_ENV_RO_000106_LAYMAN.pdf

AIR-AWARE

AIR-AWARE

https://www.google.ro/#q=cjph%2Cro%2Fupload%2Fhotarari%2F+2158.doc

Iordache Ș., Dunea D. (Editori), 2014, Metode de evaluare a efectelor poluării aerului cu particule în suspensie asupra sănătății copiilor, Ed. Matrix Rom, București, ISBN 978-606-25-0121-1, 476 pag.

Iordache Ș., Dunea D., 2011. Exploring air quality data from an automated monitoring system in an urban-industrial area, Annals Food Science and Technology, 12, Issue 1, 84-91

Iordache Ș., Dunea D., 2012. Sisteme avansate de monitorizare a mediului – Târgoviște: Valahia University Press, ISBN 978-606-603-032-8.

Oprea M., Dunea D., 2010. SBC-MEDIU: a multi-expert system for environmental diagnosis, Environmental Engineering and Management Journal, February 2010, Vol.9, No.2, 205-213

Oprea M., Nichita C., Dunea D., 2008. Aplicații ale inteligenței artificiale în protecția mediului, Editura Universității Petrol-Gaze din Ploiești, ISBN 978-973-719-236-3, 127 pagini.

Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului aglomerarea Ploiești, propunere de program supusă procedurii de consultare a publicului 10.05.2010

Radu Mihaiescu, Monitoringul Integrat al Mediului, Cluj-Napoca, 2014

Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității : www.calitateaer.ro

Sistemul geoinformațional ROKIDAIR – www.rokidair.ro

United States Environmental Protection Agency (EPA): www.epa.gov

World Health Organization (WHO): www.who.org