Studiu privind activitatea de transport a mărfurilor și pasagerilor pe teritoriul României [306707]

Studiu privind activitatea de transport a mărfurilor și pasagerilor pe teritoriul României

Autor: Lapovita Vlad Alexandru

Grupa:1954 S.R.T.I.M.

Coordonatorul științific: Șef.Lucr.Dr.Ing. Stelian Țârulescu

2017

Introducere

Pentru a [anonimizat] “ Transportul actual si cel din viitor in Romania”, urmarim sa atingem urmatoarele puncte:

– Inventariere a modurilor de transport și tipurile de transport utilizat in România;

– listarea pentru fiecare mod de infrastructura de transport;

-indicatori statistici pentru fiecare tip de transport;

-eficiența energetică în transport și strategiile pentru fiecare mod de transport furnizate pentru 2020;

-date pentru prelucrare.

Capitolul 1. [anonimizat] a [anonimizat] o anumita porțiune a drumului, transportat la rândul său de un alt mijloc de transport. Operații de încărcare / descărcare și pregătire / [anonimizat], care fac parte din circulatie.

[anonimizat] / sau persoanele care efectuează o taxă, prin tarifarea unui tarif sau prestarea altor servicii.

Transportul rutier al propriilor sale bunuri și / [anonimizat]-profit de către o persoană fizică sau juridică.

[anonimizat]-o localitate și în limitele asociațiilor de dezvoltare intercomunitară.

Judet-[anonimizat], fără a depăși județul în cauză.

[anonimizat] – Reprezintă drumul care a avut loc între sfârșitul traseului de început și de sfârșit al traseului situat pe teritoriul a [anonimizat].

[anonimizat] o operație de transport rutier care se efectuează între două sau mai multe locuri pe teritoriul țarii fără a depăși frontierele de acelasi stat.

[anonimizat] a două state cu sau fără tranzitarea unuia sau mai multor state.

[anonimizat] / sau dimensiunea depășită.

[anonimizat], [anonimizat] / sau mărfurilor sau pentru prestarea de servicii sau sarcini.

Vehicul – Reprezintă orice propulsie a [anonimizat].

[anonimizat] a fi tractat de un vehicul.

Semi-remorci- [anonimizat] a fi cuplat la un tractor sau o axa de remorcare astfel încât axa de pliere a tractorului exercită remorcare, o forta verticala semnificativa.

Tractorul- [anonimizat]ipal pentru tractarea remorcilor / semi-remorcilor sau echipamentelor.

Servicii de transport efectuate prin reglementare – Să furnizeze servicii de transport al pasagerilor la intervale specificate de-a lungul rutelor organizate, călătorii fiind îmbarcați și debarcati la puncte de oprire[*].

1.[*](extract pentru transportul pe drum OG 27/2011 bibliografie) [*];

1.1.16 Transportul efectuat prin servicii regulate speciale – sunt servicii regulate, indiferent de cine sunt organizate, care oferă categorii de transport, cu exceptia altor persoane specificate cum ar fi:

Tabelul numărul 1.1Classification servicii regulate speciale;

1.1.17 transportul efectuat de servicii din când în când – sunt servicii care nu sunt încadrate în definiția serviciilor regulate, inclusiv serviciile regulate speciale și a căror caracteristică principală este ca transporta grupuri de persoane stabilite la inițiativa clientului sau de transportator.

1.2. Clasificarea transportului rutier și al activităților conexe transportului rutier.

Tabelul numărul 1.2. Clasificarea drumurilor și activitățile legate de transport rutier;

2. [*] (extras din OMTI 980/2011 transportului pe drum bibliografie) [*];

1.2.1 Situația prezentă de transport in România

România joaca un rol important in transport; Prin care detine o pozitie cheie la granita de est a Uniunii Europene care este o zona de tranzit, ambele senuri, est-vest (Contacte Asia prin Marea Neagra) și nord-sud (de la Marea Baltica, Mediterana). In România sunt următoarele sisteme de transport: mărfuri și călători. Aceste sisteme de transport includ următoarele moduri de transport:

Tabelul numărul 1.2.2 Clasificarea modurilor de transport;

3. [*] (extras din www.mt.ro bibliografie) [*];

1.2.2 Sectorul rutier

Transportul rutier este principalul mod de transport atât pentru călătorii precum si pentru transportul de marfuri. Rețeaua rutieră a României este clasificat în cinci categorii:

Tabelul numărul 1.2.3 Clasificarea drumurilor;

Drumuri Naționale apartin proprietatii publice a statului și cuprind drumurile naționale care asigură legătura între capitale de judete legăturile dintre acestea și țările învecinate și includ: autostrăzile; drumuri expres; Drumurile europene (E); Drumurile principale și drumurile secundare; autostrăzile și drumurile naționale reprezintă aproximativ 20% din întreaga rețea rutieră.

Tabelul numărul 1.2.4 Lungimea rețelei naționale după tipuri de drumuri;

Graficul numărul 1.2.4. Rețeaua națională de drumuri clasificată după tahometru;

Graficul numărul 1.2.4.b Rețeaua națională de drumuri clasificată după proporție;

Figura numărul 1.1 Harta rețelei de drumuri din România;

Calitatea drumurilor poate fi influențată de topografia materialului si experimentat pe segmentele de drum. Proporția rețelei rutiere este considerată calitate bună, medie și slabă în funcție de tipul componentei introduse în tabelul următor. Aceste cifre sunt disponibile numai pentru drumuri.

Tabelul numărul 1.2.5* Rețele de drumuri naționale în funcție de tip de componența;

Graficul numărul 1.2.5 Tipurile de drumuri in funcție de starea rețelei;

4. [*] (extras din Statistica CNADNR SA ) [*];

Modul de transport rutier este cel mai bine utilizat pentru bunurile de transport din România (57% din piață în termeni de tonaj și 48% în termeni de tone-kilometru în 2010). Transportul pe distanțe lungi se realizează cu vehicule articulate cu o greutate totală admisibilă de 40 de tone, în timp ce multe livrări locale sunt realizate cu camioane rigide. Există aproximativ 12.000 de operatori care depășesc doar un singur vehicul. Există doar 60 de operatori mari care transportă peste 100 de vehicule grele de transport de mărfuri.

Transportul rutier de marfă pe piața internă a înregistrat o cotă de piață de 94% din tonele mărfurilor încărcate, dintre care 1% iscabotaj. Creșterea procentuală a traficului de pasageri este deținută de autobuze. Modelele de transport de distribuție modală, numărul de autoturisme și autobuze sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul numărul 1.2.6 Distribuția de transfer modal al numărului de pasageri;

Graficul numărul 1.2.5 Distribuția de transfer modal al numărului de pasageri;

1.2.3 Clasificarea mărfurilor periculoase

Conform Acordului European ADR au fost stabilite nouă clase de substanțe periculoase.

Bunurile periculoase sunt bunuri care, prin natura lor, pot deteriora alte bunuri la bord, pot produce daune vehiculului în sine, pot pune în pericol viața sau sănătatea creatorului influența stabilitatea mediului. În scopul standardizării metodelor de ambalare, manipulare, transport, manipulare etc. A fost elaborat prin codul IMDG care clasifică mărfurile periculoase după cum urmează:

Tabelul numărul 1.2.7 Clasificarea mărfurilor periculoase conform acordului ADR.

5. [*] (extras pentru Acordul European ADR bibliografie) [*];

1.3 Sectorul feroviar

Infrastructura feroviară a României este administrată de CFR SA fiind parte a Ministerului Transporturilor (MT) printr-o concesie de 49 de ani, din 1998. Lungimea totală a rețelei feroviare este de 10.818 km

Tabelul numărul 1.3.1 Statistici privind structurile de cale ferată

Graficul numărul 1.3.1 Lungimea rețelei feroviare;

Graficul numărul 1.3.1 b Numărul de elemente din rețeaua feroviară;

Un procent semnificativ (72%) din rețeaua feroviară este format din linia simplă – media UE27 este de 59%. Rețeaua este electrificată în 37%, față de media UE27 de 52%.

Aproximativ 40% din rețea este electrificată, iar aproximativ 60% nu este electrificată. Serviciile de transport feroviar de pasageri sunt administrate de către compania de stat CFR Călători. Sa înregistrat o creștere a activității operatorilor de transport feroviar din sectorul privat care transportă pasageri, în special pe liniile denumite acum "inter-operabile".

Toate serviciile de transport de pasageri sunt împărțite în trei categorii în funcție de tipul de servicii, acestea fiind: Intercity, Interregional și Regional. Această clasificare a serviciilor se bazează pe distanța și numărul de opriri. De asemenea, aceste tipuri de servicii sunt diferențiate și prin tipurile de material rulant utilizate (trenuri de trenuri și locomotive).

Figura numărul 1.3 Harta rețelei feroviare in România

Transportul feroviar de mărfuri are o cotă de piață foarte mare comparativ cu alte state membre ale UE. Cota transportului a fost de 19% în 2011. Cu toate acestea, tonajul transportat utilizând rețeaua feroviară din România este în declin. Acest lucru se datorează, în special, încetinirii creșterii economice și faptului că multe sectoare industriale tradiționale din România se confruntă cu o perioadă de declin, ceea ce a contribuit la reducerea volumelor de transport.

Situația infrastructurii de transport feroviar care a necesitat reabilitarea lucrării este prezentată în tabelul următor. Pe unele trasee de cale ferată, se iau măsuri determinate în sensul restricționării limitei de viteză. Până în 2011 au fost executate lucrări de întreținere pentru un total de 900 km.

Tabelul numărul 1.3.2 Situația in care este nevoie de reabilitare a infrastructurii feroviare;

Graficul numărul 1.3.2 Situația in care este nevoie de reabilitare a infrastructurii feroviare;

6. [*] (extras pentru Statistica AFR-Roman RailwayAuthority bibliografie) [*];

1.4 Sectorul naval (porturi și rutele maritime)

Noua la suta din totalul de mărfuri este transportat pe Dunare. România este responsabilă pentru menținerea acestor sectoare Dunare: de la km 375 km până la gura de la Marea Neagră și sectorului de la km 610 de granita cu Serbia. Sectorul între km 610 km și 375 km este administrat și întreținut de Bulgaria. Cel mai important sector navigabil din Romania este sectorul Dunare – Marea Neagra, iar Dunarea este cel mai mare fluviu care leaga portul maritim in România – Portul Constanta.

Figura numărul 1.4.1 Hartă cu porturile și căile navigabile interne de pe teritoriul României;

Infrastructura maritimă si fluvială este administrată de către organizațiile următoare :

Tabelul numărul 1.4.1 Organizațiile care gestionează infrastructura maritimă;

Începând cu anul 2007, volumul de mărfuri a crescut constant pentru extern, de la an la an. Traficul intern a fost redus la jumătate în 2009, apoi a crescut în 2010, ajungând la o valoare de doar 70% din tonajul mediu anual înregistrat înainte de 2009.

În România există numeroase porturi fluviale, cele mai multe fiind situate pe Dunăre,Pe există un total de 30 de porturi fluviale, dintre care în prezent în jur de 10 exploatează foarte puține mărfuri.

Tabelul numărul 1.4.2 Porturile fluviale din România;

Aproximativ 8.000 de tone de mărfuri au fost transportate pe fluviul Dunărea și din porturile României. În ultimii ani, nu s-au operat cantități considerabile de mărfuri în magazinele InportsBechet, Călărași, DrencovaGruia, GuraVaii, Moldova NouaTisovita.

Râul Dunărea este considerat de ONU ca o navigație pe apă, a cărui adâncime minimă ar trebui să fie de 2,5 m, deși este de preferință o adâncime de 2,8 m. Dunărea are șapte sectoare în care apa cade în mod regulat sub 2,5 m, ceea ce face imposibilă navigarea în scăderea apei pentru 38 de zile în Septembrie și Octombrie.

a).

B).Figura numărul 1.4.2 Infrastructură, inclusiv macarale și transport din portul Galați;Imaginea arata tragerea unei barje in portul Constanța;

6. [*] (extras pentru Institutul National de ANR-Autoritatile Navale Romane-bibliografie) [*];

1.5 Sectorul aerian;

În România există aeroporturi în orașele București, Constanța, Iași, Bacău, Sibiu, Timișoara, Cluj Napoca, Arad, Oradea, SatuMare, Baia Mare, Târgu Mureș, Craiova, Tulcea, Tuzla, Suceava. Între toate acestea, 13 sunt operațiuni regulate de zbor.

Principalul aeroport din România este Aeroportul Internațional Henri Coanda. În 2011, un total de 1,1 milioane de persoane au folosit servicii de transport aerian în România (zboruri interne). Deși Aeroportul Aurel Vlaicu din București este închis traficului aerian comercial, acesta continuă să opereze în companii private.

Figura numărul 1.5.1 Infrastructura transportului aerian;

Pe harta de mai sus, roșu reprezintă principalele aeroporturi internaționale, aeroporturile regionale reprezentând culoarea verde, iar negru care reprezintă dimensiunea regională mai mică. Această distribuție se face în funcție de conexiunile pe care fiecare aeroport le are cu numărul de persoane care utilizează serviciile oferite de fiecare dintre acestea într-un an.

În România, există opt transportatori aerieni, inclusiv și singura companie aeriană de stat – TAROM (care în mod normal funcționează și lucrează sub denumirea: Tarom de Transport Aerian Român). TAROM este cea mai veche companie de avioane din România, condusă în proporție de 95% de Ministerul Transporturilor. TAROM desfășoară 54 de destinații în 26 de țări (Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord) și 12 curse de destinații interne.

Tabelul numărul 1.5.1 Operatori de aeronave situați in România;

Aeroporturile din Suceava, Bacau și Iași au îmbunătățit programele planificate, deoarece unele piste erau prea scurte pentru avioanele moderne pentru a se circula pe ele. Terminalele de infrastructură din unele aeroporturi sunt, de asemenea, învechite, cu o capacitate redusă de a găzdui pasagerii în comparație cu aeroporturile moderne. Construcția unui nou aeroport planificat pentru Brașov (Brașov -Ghimbav) a fost recent amânată din motive necunoscute.

În ceea ce privește călătoriile internaționale, trasee mai frecvente sunt în Italia, Spania și Germania. Companiile aeriene cooperează cu mai multe aeroporturi pe teritoriul acestor țări, precum și cu alte regiuni din Europa de Vest; Pe lângă acestea, cele mai performante sunt călătoriilee oferite de către: Egipt, Emiratele Arabe Unite și Israel.

În ceea ce privește mărfurile de transport aerian, este menționat că în 2011 au transportat peste 28.000 de tone de marfă, 76% reprezentand procentul din București.

Tabelul numărul 1.5.2 Aeroporturile Locale din România;

7. [*] (extras din AAR- Autoritatile Aviatiei Romane- bibliografie) [*];

1.6 Transportul intermodal de marfuris

Transportul intermodal de mărfuri este operațiunea prin care mărfurile sunt mutate într-un container sau într-o unitate de transport prin cel puțin două moduri de transport utilizate succesiv fără unitate de transport intermodală pentru a schimba modalitățile de transport.

Ceea ce diferențiază transportul multimodal este transportul unitar intermodal În transportul intermodal rămâne același pe toată durata călătoriei cu transportul.. Pentru transport multimodal folosesc mai mult de un vehicul pentru călătorii.

Tabelul numărul 1.6.1. Distribuția modala al transportului de marfa.

Graficul numărul 1.6.1. Distribuția modala al transportului de marfa;

Constanța este în prezent cel mai mare port container din Marea Neagră și este amplasată strategic la "gura" Canalului Dunărea care vasează mărfuri către Europa Centrală și de Est. Comerțul cu containere ilustrează efectul pe care îl are recesiunea și potențialii concurenți. În 2007, portul Constanța a fost manipulat1,41 milioane de TEU înainte de recesiunea care afectează economia, producând astfel o scădere a volumului de mărfuri exploatate la mai puțin de jumătate, în 2010, la 557.000 TEU, cu o ușoară îmbunătățire a acestei tendințe scăzând volumul în 2011 , A crescut la 663.000, ceea ce înseamnă doar 47% din totalul înregistrat în 2007.

Portul are 55 de site-uri ITV (vehicule de transfer interne / vehicule pentru transfer intern) pentru mutarea containerelor în zona terminalului. Portul operează timp de 364 de zile pe an, 24 de ore pe zi două schimburi de câte 12 ore fiecare, dar, la fel ca majoritatea porturilor, a încărcat perioade în timpul unei zile / săptămână. Utilizarea transportului intermodal de mărfuri a atins sau a atins maxim în 2007, când au fost operate 912.509 containere (1.41m TEU) port Constanța.

Constanța este locul de plecare și destinație pentru circa 80% din transportul feroviar intermodal în România. Informațiile existente arată că în 2011 au fost transportate la Constanța port 6500 de tone de containere.

8. [*] (extras din www.mt.ro bibliografie) [*];

1.7 Combustibili utilizați în transport

România are o gamă diversificată (dar în cantități mici) a resurselor pentru energia primară, cum ar fi sursele fosile și minerale: petrol brut, gaze naturale, cărbune, minereu de uraniu, dar și un potențial ridicat și important pentru resursele regenerabile. O diagramă care prezintă poziția României în Europa cu privire la cantitatea de energie produsă este prezentată mai jos. Producția de energie se referă la forme de energie primară – petrol (țiței, lichide de gaze naturale și petrol provenind din surse neconvenționale), gaze naturale, combustibili solizi (cărbune, lignit și alți combustibili derivați) și combustibili regenerabili și deșeuri Energie electrică primară, toate convertite în echivalent petrol. În acest sens, România înregistrează mai bine decât țările învecinate, dar este mult mai scăzută decât țările vest-europene și are un procent ridicat de utilizare a surselor regenerabile de combustibil și a deșeurilor

Graficul numărul 1.7.1 Poziționarea României in Europa in funcție de cantitatea de energie produsă;

Potrivit presedintelui Administratiei Fondului de Mediu, România are un mare potențial de a produce energie verde din biomasa (65%), energia eoliană (17%),energiei solare (12%), micro-centrale hidroelectrice (4%), geotermala (2%).

Graficul numărul 1.7.2 Productia de energie in România;

1.7.1 Consumul de combustibil convențional

Pentru moment, cel mai mare procent de energie consumată de carburant în jurul lumii este de combustibili fosili (petrol, ulei, carbune si gaze naturale produse). Franta a reusit sa isi pastreze de consumul de carburant fosil sub 50%, dar Grecia, Marea Britanie, Croatia si Italia au depasit 80%. România are un consum de aproximativ 80% , dat fiind reglementările europene și problemele globale aceaste probleme trebuie schimbate în viitor din apropiat.

Graficul numărul 1.7.3 Consumul de combustibili fosili;

Consumul anual de combustibili fosili pentru industria auto este de 5.2 mil tone și tendința este de a reduce aceasta suma mai mult și mai mult. În general, motorina este mult mai folosită decat benzina, nu doar in România, ci intreaga Europa, cu excepția Greciei care încă mai consumă mai multă benzină. In România, aproape 75% din combustibil fosil utilizat pentru mașini cu propulsie este diesel si numai 25% este benzina.

Graficul numărul 1.7.4 Consumul de benzină per cap de locuitor;

Graficul numărul 1.7.5 Consumul pe benzina Diesel per cap de locuitor;

1.7.3 Energia alternativă

Energia Eco începe să fie utilizată într-un procent mai mare decât în ​​anul precedent. În Franța, utilizarea energiei alternative a depășit deja 45%. Energia Eco este o energie non-carbohidrat care nu produce dioxid de carbon când este generată. Acesta include, printre altele, energia hidroelectrică și energia nucleară, geotermală și solară. România are un potențial ridicat de a produce energie verde din surse diversificate și, în prezent, utilizează 13% energie alternativă și nucleară. Tendința, în ceea ce privește energia alternativă în România, este de a crește producția de energie din surse noi sau neexploatate prin investiții naționale și europene.

Graficul numărul 1.7.6 Energia alternativă și nucleară (% din totalul de energie);

9. [*] (extras din Institutul National de Carburant din România bibliografie) [*];

Capitolul 2. Statistici pentru transporturile efectuate in România

2.1 Statistici pentru metrou

Tabelul numărul 2.1 Statistici pentru metrou;

10. [*] (extras din Institutul National de autoritatea metropolitana roman bibliografie) [*];

Graficul numărul 2.1 statistici pentru metrou;

[1. Oferta jobului/Km; 2. Pasageri transportati (mii de pasageri); pasageri(mi de pasageri/Km) ]

2.2 Statistici privind sectorul rutier

Tabelul numărul 2.2.1 Statistici privind sectorul rutier;

Graficul numărul 2.2.1 Statistici privind sectorul rutier;

[Drumuri publice (km); autostrazi;Drumuri europene; Lungimea drumurilor modernizate;lungimea drumurilor cu trafic iluminat; lungimea drumulrilor pavate(km); -acestea fiind masurate in Km]

Tabelul numărul 2.2.2 Statistici privind sectorul rutier;

Graficul numărul 2.2.2 Statistici privind sectorul rutier;

[ Lungimea drumurilor rurale; mopede si motociclete inregistrate in circulatie; autobuze si microbuze inregistrate in circulatie; autoturisme inregistrate in circulatie; autovehicule destinate trnsporturilor perisabile inregistrate in trafic; autovehicule cu regim special inregistrate in trafic; tractoare; remorci si semiromorci inregistrate, acestea exprimandu-se in bucati (buc)]

Tabelul numărul 2.2.3 Statistici privind sectorul rutier;

Graficul numărul 2.2.3 Statistici privind sectorul rutier;

[Accidente rutiere (numar); numarul peersoanelor ranite; decesuri; raniti]

Tabelul numărul 2.2.4 Statistici privind sectorul rutier;

Graficul numărul 2.2.4 Statistici referitoare la drumuri;

[Transport de bunuri: National, international, transit]

Tabelul numărul 2.2.5 Statistici privind sectorul rutier;

Graficul numărul 2.2.5 Statistici privind sectorul rutier;

[Marfuri in regim de transport national; international; transit]

Tabelul numărul 2.2.6 Statistici privind sectorul rutier;

Graficul numărul 2.2.6 Statistici privind sectorul rutier;

[Pasageri transportati: national; international]

Tabelul numărul 2.2.7 Statistici privind sectorul rutier;

Graficul numărul 2.2.7 Statistici privind sectorul rutier;

[Pasageri in timpul transportului: national; international; media distantei percurse de pasageri exprimata in Km]

11. [*] (extras www.arr.ro bibliografie) [*];

12. [*] (extras www.rarom.ro bibliografie) [*];

13. [*] (extras www.cnadnr.ro bibliografie) [*];

14. [*] (extras www.politia.ro bibliografie[*]);

** Datele statistice de serie nu sunt comparabile cu anii anteriori,din 2011 în numărul de accidente includedand accidente de lumină și de numărul de oameni raniti sunt incluse alsoslightly raniti.

2.3 Statistici privind sectorul feroviar

Tabelul numărul 2.3.1 Statistici privind sectorul feroviar;

Graficul numărul 2.3.1 Statistici privind sectorul feroviar;

[Bunuri transportate: national; international, transit]

Tabelul numărul 2.3.2 Statistici privind sectorul feroviar;

Graficul numărul 2.3.2 Statistici privind sectorul feroviar;

[Durata operatiei de-a lungul cursei de transport; tariful marfii transportate tona/km: national, international, transit ]

Tabelul numărul 2.3.3 Statistici privind sectorul feroviar;

Graficul numărul 2.3.3 Statistici privind sectorul feroviar;

[Pasageri transportati (mi de pasageri): national, international, transit]

Tabelul numărul 2.3.4 Statistici privind sectorul feroviar;

Graficul numărul 2.3.4 Statistici privind sectorul feroviar;

[Pasageri (mii de pasageri /km) transportati: national, international, transit]

Tabelul numărul 2.3.5 Statistici privind sectorul feroviar;

Graficul numărul 2.3.5 Statistici privind sectorul feroviar;

[Distanta medie parcursa de pasageri in transport (Km); durata transportului feroviar (mii de trenuri/km); durata transportului cu locomotive (mii de km); durata transportului cu drezine (mii de km)]

Tabelul numărul 2.3.6 Statistici privind sectorul feroviar;

Graficul numărul 2.3.6 Statistici privind sectorul feroviar;

[Lungimea totala a cailor ferate (km); lungimea totala a gabaritului; lungimea totala a ecartamentului redus(km); lungimea totala a ecartamentului larg]

Tabelul numărul 2.3.7 Statistici privind sectorul feroviar;

Graficul numărul 2.3.7 Statistici privind sectorul feroviar;

[lungimea liniilor ferate miniere (km), lungimea liniilor ferate cu ecartament standard (km); lungimea liniilor ferate cu ecartament largit ]

Tabelul numărul 2.3.8 Statistici privind sectorul feroviar;

Graficul numărul 2.3.8 Statistici privind sectorul feroviar;

[Locomotive in stoc (bucati); masini si unitati electrice in inventor (bucati); vagoane de marfa pe stoc (bucati); comtainere in inventor (buctai); cusete in stoc (bucati)]

* Datele sunt disponibile în fiecare an

** din 2012 numărul de recipiente nu sunt cardiace.

15. [*] (extras pentru Statistica AFR-Roman Autoritatea feroviare bibliografie) [*];

2.4 Statistici privind sectorul naval

Tabelul numărul 2.4.1 Statistici privind sectorul naval;

Graficul numărul 2.4.1 Statistici privind sectorul naval;

[Lungimea vacului navigabil Vidraru; Bicaz; lungimea canalului alb Poarta Midia; lungimea deltei Dunarii; lungimea bratelor Dunarii; Lungimea Dunarii pe teritoriul Romaniei]

Tabelul numărul 2.4.2 Statistici privind sectorul naval;

Graficul numărul 2.4.2 Statistici privind sectorul naval;

[Vasele de pasageri inregistrate; remorchere si bacuri (bucati); Vasele Cargo fara propulsie; Vasele tehnice si servicii (bucati)]

Tabelul numărul 2.4.3 Statistici privind sectorul naval;

Graficul numărul 2.4.3 Statistici privind sectorul naval;

[Bunuri transportate: national, international, transit, alte transporturi internationale]

Tabelul numărul 2.4.4 Statistici privind sectorul naval;

Graficul numărul 2.4.4 Statistici privind sectorul naval;

[Persoane transportate; national si international]

Tabelul numărul 2.4.5 Statistici privind sectorul naval;

Graficul numărul 2.4.5 Statistici privind sectorul naval;

[Pasageri (mii de pasageri/km): national si international]

Tabelul numărul 2.4.6 Statistici privind sectorul naval;

Graficul numărul 2.4.6 Statistici privind sectorul naval;

[Media distantei de transport a pasagerilor (km); bunuri incarcate/descarcateinporturile romane; bunuri incarcate, bunuri descarcate; transit]

Tabelul numărul Statistici privind sectorul naval;

Graficul numărul Statistici privind sectorul naval;

[Bunuri transportate pe caile navigabile; numarul total de vase care tranziteaza pe caile navale (bucati), vapoare]

* Datele sunt disponibile în fiecare an

2.5 Statistici privind transportul maritim

Tabelul numărul 2.5.1 Statistici privind transportul maritim;

Graficul numărul 2.5.1 Statistici privind transportul maritim;

[Transportatoare de marfuri; transportatoare de pasageri; Vase pescaresti; vase pentru activitati offshore; remorchere]

Tabelul numărul 2.5.2 Statistici privind transportul maritim;

Graficul numărul 2.5.2 Statistici privind transportul maritim

;[Alte vase de speciale, tehnice si de srvisare, transport de bunuri , national, international si alte transporturi internationale]

Tabelul numărul 2.5.3 Statistici privind transportul maritim;

Graficul numărul 2.5.3 Statistici privind transportul maritim;

[Persoane transportate; international; bunuri incarcare si descarcate in porturile romanesti; incarcare, descarcare; transit ]

* Datele sunt disponibile în fiecare an

** conform legislatiei europene, indicatorul -destinației mărfurilor – nu mai caută

16. [*] (extras din Institutul National de ANR-Autoritatii Navale Romane bibliografie) [*];

2.6 Statistici privind transportul aerian

Tabelul numărul 2.6.1 Statistici privind transportul aerian

Graficul numărul 2.6.1 Statistici privind transportul aerian

[ Aeronave civile pt transport persoane si mixte; aeronave pentru transporturi de bunuri, aeronave utilitare, aeronave de scoala, aeronave sportive, aeronave cu scopuri speciale, elicoptere]

Tabelul numărul 2.6.2 Statistici privind transportul aerian

Graficul numărul 2.6.2 Statistici privind transportul aerian

[Bunuri transportate: international si national]

Tabelul numărul 2.6.3 Statistici privind transportul aerian

Graficul numărul 2.6.3 Statistici privind transportul aerian

[Transport de pasageri ; servicii de calatorii; calatorii internationale]

Tabelul numărul 2.6.4 Statistici privind transportul aerian

Graficul numărul 2.6.4 Statistici privind transportul aerian;

[Bunuri incarcate/ descarcatein aeroporturile romanesti; incarcare; golire]

Tabelul numărul 2.6.5 Statistici privind transportul aerian

Graficul numărul 2.6.5 Statistici privind transportul aerian

[Pasageri care se imbarca si debarca in aeroporturile romanesti; imbarcare ; debarcare]

Tabelul numărul 2.6.6 Statistici privind transportul aerian

Graficul numărul 2.6.6 Statistici privind transportul aerian

[Deplasari aeronautice (numar)]

* Datele sunt disponibile în fiecare an

** conform legislatiei europene, indicatori de mărfuri și de pasageri pe tot parcursul – nu mai exercite.

17. [*] (extras din Statistica ARR-aviatiei romanesti competenta bibliografie) [*];

Capitolul 3.1 Strategii de dezvoltare și referință pentru transportul din România

Tabelul numărul 3.1.1 Distribuția de transfer modal al numărului de excursii facute de pasageri pentru 2020;

Graficul numărul 3.1.1 Distribuția de transfer modal al numărului de excursii facute de pasageri pentru 2020;

[ Tipul de transport :automobile; autouze; feroviar; aerian]

Tabelul numărul 3.1.2 Distribuția de transfer modal pentru numărul de pasageri/ km: 2011-2020;

Graficul numărul 3.1.2 Distribuția de transfer modal pentru numărul de pasageri/ km: 2011-2020;

18. [*] (extras pentru master plan pentru dezvoltarea durabilă în transport in România bibliografie) [*];

Tabelul 3.3 arată că tone de marfa efectuate pe km ar fi reduse dupa aplicarea strategiei, deși numărul total de tone transportate trebuie sa ramana același. Acest tip funtioneaza din cauza cailor navigabile interioare,ce reprezinta o naveta mai scurta și acest lucru duce la o reducere a numărului total de tone transportate pe km.

Tabelul numărul 3.1.3 Distribuția de transfer modal pentru marfa transportată(tone/km) Strategii și referințe pentru 2020;

Graficul numărul 3.1.3 Distribuția de transfer modal pentru marfa transportată(tone/km) Strategii și referințe pentru 2020;

19. [*] (extras pentru master plan pentru dezvoltarea durabilă în transportul rutier in România bibliografie) [*];

3.2. Transportul feroviar de pasageri

Între bază și 2020 au fost propuse de proiectul de cale ferată,mai multe proiecte de cale ferată care au fost incluse în 2020 packagetransport feroviare proiecte. Aceste proiecte au fost aprobate de CFR SAand CFR și include următoarele îmbunătățiri:

– reabilitarea sectoarelor de Nord restul de zece-T4;

– reabilitarea cort sud-T4 (Arad – Calafat);

– Modernizarea de statii de cale ferată (etapa 5);

– punerea în aplicare a unei noi link șine între Vâlcele și RamnicuValcea.

Figura 3.2.1 Modernizarea cailor ferate din România;

Figura 3.2.2 Harta de modernizare și dezvoltare a infrastructurii feroviare în mediul urban și interurban pentru 2020;

– Foaia de 147: linia tronsonului Predeal-Brașov = 24% reducere în timpul călătoriei;

– foaia 148: Brașov-Simeria linie = 45% reducere în timpul călătoriei;

-Foaie 151: 614 linie-Gurasada și Gurasada-Simeria = 52% reducere a călătoriei;

Ca și în scenariul de bază proiecte applycomplete de reducere a călătoriei și serviciile Intercity services Interregional Obținând mai puține beneficii în numărul de opriri suplimentare

“TEN-sud coridor reabilitarea T4”, care include tracklinking Arad – Timisoara – Craiova – Calafat și va fi proiectat în cumar fi pentru a permite trenurilor pentru a călători la o viteză de până la AECOM. Versiune preliminara a Master Plan pe termen mediu si lung de 59160km / h. Reducerea de lungimea rutei de deplasarea pe aceste sectoare isapplied ca în cazul de pe coridorul de la nord de zece-T4, următoarele reductionsof călătoriei (servicii regionale a realizat o reducere a duratei oftravel mai puțin):

– foaia 153: Timisoara-Arad locuiesc cam-linie Caransebeș = 38% reducere a călătoriei;

– foaia 154: Caransebeș linie-DrobetaTurnuSeverin-Craiova = 38% reducere a călătoriei;

– Foaia de 155: Linia Craiova-Calafat = 73% reducere a călătoriei.

3.3 Modernizarea de statii de cale ferată – (in 2020)

Tabelul numărul 3.3.1. Proiecte de modernizare a statiilor de cale ferată in 2020;

Este de presupus că serviciile de transport pentru pasagerii ce folosesc aceasta rută vor avea ocazia de a servi cinci posturi de intermediar:

Tabelul numărul 3.3.2 Stațiile intermediare pentru transportul de pasageri;

Tabelul numărul 3.3.3 Indicatori pentru trenuri * km;

Indicatorul grafic de numarul 3.1.3 Indicatori pentru trenuri * km;

[Numar de trenuri; Km parcursi de tren; la distanta medie ]

În tabelul de mai jos prezintă 3.3.4 defalcarea serviciilor de pasageri: regional, inter-regional și InterCity.Compared cu anul de bază scenariu, procentul defalcarea eachsub percentageInter-regionale crește prin deplasare trainsmode de transport rămâne în mare măsură același, deși

Tabelul numărul 3.3.4.a Nevoia de călătorie feroviară de către călători (media zilnica in 2020);

Graficul numărul 3.3.4.a Nevoia de călătorie feroviară de către călători (media zilnica in 2020);

Tabelul numărul 3.3.4.b Nevoia de călătorie feroviară de către călători (media zilnica in 2020);

Graficul numărul 3.3.4.b Nevoia de călătorie feroviară de către călători (media zilnica in 2020);

Tabelul numărul 3.3.4.c Nevoia pasagerilor de a calatori cu transportul feroviar (media zilnica in 2020);

Graficul numărul 3.3.4.c Nevoia pasagerilor de a calatori cu transportul feroviar (media zilnica in 2020);

Următoarea este asumat sarcina medie pe tren,divizată de servicii: Regional, Interregional si interurbane.

Tabelul numărul 3.3.5 Media prevăzută pentru gradul de incarcare a fiecărui tren;

Graficul numărul 3.3.5 Media prevăzută pentru gradul de incarcare a fiecărui tren;

[Scenarii de executat in anul 2020; Scenarii referitoare la anul 2020; scenariul bazic din 2011; Variatii]

Impactul lucrarilor de reabilitare este prezentat cu claritate in schema de mai jos, unde este indicat o crestere globala a rutelor de transport de pasageri recordedrail reabilitat, mai ales pe routeBucharest – Timisoara, Craiova viata. De asemenea, nu a fost coridorul de creștere între Arad si Brașov la nord va fi deasemenea reabilitat.

Figura 3.3.1 Tabloul diferențelor: Ce s-ar intampla daca s-ar produce schimbari- Scenariu 2020 – scenariul de bază de2020;

Deși este de așteptat ca o parte din această creștere a cererii să fie deturnată de la alte moduri de transport, o ușoară reducere a utilizării transportului pe coridoarele lor feroviare paralel cu cele reabilitate. Acest lucru indică faptul că, pentru unii utilizatori ai transportului feroviar, folosirea rutei reabilitate reprezintă un avantaj în ceea ce privește durata călătoriei. Un exemplu în acest sens ar fi ruta Cluj – Arad, Oradea, prin care o ușoară scădere în termeni de utilizare. Traseul alternativ, dar reabilitat de sector (prin Simeria) înregistrează o creștere a numărului de utilizatori.

Totuși, impactul asupra rețelei feroviare este destul de mic, ceea ce este evidențiat în rezultatele Modelului Național de Transport, care a prezentat toate cerințele de transport pentru căile ferate de călători în scenariul de bază în 2020 și 2020.

Figura 3.3.2 Rutele de transport feroviar calatori pentru scenariul de referinta in 2020;

Figura 3.3.3 Rutele de transport feroviar calatori pentru scenariul de schimbare in 2020;

3.4 Imagine generala al sectorului rutier

Figura 3.4.1 Modernizarea infrastructurii rutiere;

In dezvoltarea cu scenariu a modelului 2020 face ceva programele naționale de transport au inclus următoarele drum:

• extinde 4 lane leagă poarta 7, noul pod peste canal și porțile 8 și 9portul Constanta;

• extinde 4 lane leagă poarta 10 și 10 bis din portul Constanta;

• flanșa de la nord de Bucuresti, km 0 – km +000 52 770;

• flanșade la sud de Bucuresti, Km 52 + 770 – km 100 + 765;

• Bypass CampulungMoldovenesc;

• Autostrada Comarnic-Brașov;

• Highway Craiova – Pitești;

• Bypass Radautilor;

• Bypass Sighisoara;

• Bypass VatraDornei;

• Autostrada Sibiu – Pitești.

Următorul tabel arată impactul acestor schimbări celmai numărul de kilometri de rețea pentru fiecare tip de drum.

Tabelul numărul 3.4.1 Lungimea rețelei rutiere: Scenariu pentru referinta și schimbare 2020;

Graficul numărul 3.4.1 Lungimea rețelei rutiere: Scenariu pentru referinta și schimbare 2020;

Deoarece linia de bază model se referă la proiectare situatiei pentru anul 2020 cresterea aplicate pentru cererea de deplasare în procesul de modelare. Tabelul de mai jos prezinta matricea de călătorie pentru anul de bază 2011 scenariu și pentru 2020 scenariul de referinta.

Tabelul numărul 3.4.2 Matrice cu totalitatea calatoriilor;

Graficul numărul 3.4.2 Matrice cu totalitatea calatoriilor;

Acest lucru implică faptul că nivelul general al cererii de transport rutier, a rămas în mare măsură neschimbate.

Tabelele de mai jos prezintă modificările inmodel proiectate pentru vehiculul de km, vehicul de ore si media speedtravel cu masina.

20. [*] (extras pentru master plan pentru dezvoltarea durabilă în transportul rutier in România bibliografie) [*];

3.5 Transportul de pasageri (Sector rutier)

Tabelul numărul 3.5.1 Vehicule * km (mașini);

Numărul de grafice 3.5.1 Vehicule * km (mașini);

[Categorii de drumuri: autostrazi; drumuri nationale; drumuri judetene; drumuri locale]

Tabelul numărul 3.5.2 Vehicule* oră(autoturisme);

Graficul numărul 3.5.2 Vehicule* oră(autoturisme);

Tabelul numărul 3.5.3 Viteza medie (mașini);

Graficul numărul 3.5.3 Viteza medie (mașini);

21. [*] (extras pentru master plan pentru dezvoltarea durabilă în transportul rutier in România bibliografie) [*];

3.6 Transportul de marfă (Sector rutier)

Tabelele prezentate mai jos afiseaza modelul în termeni de vehicul în km, vehicul ca procent de ore si media de viteza pentru transportul de marfa.

Tabelul numărul 3.6.1 Vehicule * km (camioane);

Numărul de grafice 3.6.1 Vehicule * km (camioane);

Tabelul numărul 3.6.2 Vehicule* oră (camioane);

Graficul numărul 3.6.2 Vehicule * oră (camioane);

Tabelul numărul 3.6.3 Viteza medie (camioane);

Graficul numărul 3.6.3 Viteza medie (camioane);

Creșterea vitezei de transport este inferioară, și impactul pe autostrada de rețea este destul de consistenta în termeni de km, de vehicul și vehicul de ore.

22. [*] (extras pentru master plan pentru dezvoltarea durabilă în transportul rutier in România bibliografie) [*];

3.7 Transportul de marfuri si pasageri (Sectorul rutier)

Tabelele prezentate mai jos sunt schimbate de contractarii de model în termeni de vehicul în km și raportul de viteză medie vehicul-ora pentru toate vehiculele (cu excepția autobuzelor).

Tabelul numărul 3.7.1 Vehicule * km (Toate vehiculele);

Numărul de grafice 3.7.1 Vehicule * km (Toate vehiculele);

Tabelul numărul 3.7.2 Vehicule * oră (Toate vehiculele);

Graficul numărul 3.7.2 Vehicule * oră (Toate vehiculele);

Tabelul numărul 3.7.3 Viteza medie (Toate vehiculele);

Graficul numărul 3.7.3 Viteza medie (Toate vehiculele);

23. [*] (extras pentru master plan pentru dezvoltarea durabilă în transportul rutier in România bibliografie) [*];

3.8 Transportul feroviar pentru marfuri

Scenariu pe baza viabilitatii economice pentru referinta și schimbare indică o ușoară reducere a tonajului de bunuri destinate cu trenul la scenariul de referinta 2020. Aceasta se intampla datorită impactului măsurilor asociate cu alte moduri de transport, cum ar fi îmbunătățiri pentru transportul rutier sau naval.

Cu toate acestea, volumul mărfurilor transportate pe calea ferată este mult mai mare decât în ​​scenariul de bază și transportul feroviar de marfă a fost îmbunătățit scenariul pentru referinta și schimbare prin îmbunătățirea rețelei feroviare.

Tabelul numarul 3.8.1.a Transportul feroviar pentru marfuri:Scenariu pentru referinta și schimbare 2020;(Rate anuale)

Scenariu pentru referinta și schimbare 2020;

Graficul numărul 3.8.1. Transportul feroviar pentru marfuri:Scenariu pentru referinta și schimbare 2020;(Rate anuale) [Containerizate; neontainerizate]

Tabelul numărul 3.8.1.b Transportul feroviar pentru marfuri:Scenariu pentru referinta și schimbare 2020;(Rate anuale)

Graficul numărul 3.8.1.b Transportul feroviar pentru marfuri: Scenariu pentru referinta și schimbare 2020;(Rate anuale)

3.9 Transportul intermodal

Tabelul numărul 3.9.1 Transportul intermodal Scenariu pentru referinta și schimbare 2020;(Rate anuale)

Graficul numărul 3.9. Transportul intermodal Scenariu pentru referinta și schimbare 2020;(Rate anuale)

Tabelul 3.9.1 arată că în scenariul pentru referinta și schimbare 2020 se înregistrează o creștere semnificativă a volumului de mărfuri (atât în ​​vrac, cât și în recipiente) operat în terminalele termo-modale. Această piele poate fi atribuită introducerii și modernizării terminalelor intermodale București, Iași și Portul Galati, care sunt toate planurile de planificare pentru a plaja în 2020. În comparație cu scenariul de bază rata de dezvoltare crește mai mult.

Rezultatele modelului arată că transportul intermodal și transportul feroviar de marfă vor juca un rol important în transportul rutier în România în 2020 vor fi făcute investiții propuse.

Capitolul.4 Analiza si concluzii

Sectorul rutier

– transportul este cea mai rapidă distanță scurtă;

– facilitarea întreținerii are un cost ridicat al transportului rutier;

O mai mare eficiență poate fi obținută prin aplicarea următoarelor remedii:

-construcția drumurilor de mare capacitate (autostrăzi, autostrăzi, drumuri naționale europene etc.):

– reabilitarea drumurilor existente;

– implementarea sistemelor inteligente de transport pe mijloacele de transport folosite;

– pregătire profesională, care concurează în domeniul siguranței rutiere.

Sectorul Feroviar

este cel mai sigur transport pe termen scurt și lung;

– viteza este redusă din cauza acestei realizări; timpul de transport este mare;

– Este un transport ieftin;

– transportul feroviar are un cost ridicat;

Eficiența transportului feroviar poate fi îmbunătățită prin realizarea următoarelor aspecte:

– reabilitarea căilor ferate de mare capacitate (Brașov-București, București-Constanța, Arad-Reghin);

– transbordarea transportului feroviar de mărfuri să fie reabilitate instalațiile existente;

– construirea și reabilitarea stațiilor de cale ferată;

Sectorul Naval

cel mai ieftin transport pe distante lungi;

– acest mod de transport este cel mai ieftin de întreținut;

– timpul de călătorie este cel mai lung.

Eficiența transportului maritim poate fi îmbunătățită prin realizarea următoarelor aspecte:

– creșterea flotei;

– implementarea sistemelor inteligente pentru navele fluviale și maritime;

– Reabilitarea portului Constanța și porturile existente Portul Constanța reabilitarea porturilor și porturile existente.

Sectorul Aerian

Este cel mai scump transport pe distante lungi;

– este cel mai rapid mod de transport de la cele existente;

– cu siguranță nu oferă nici o încărcătură și niciun pasager;

– transportul intermodal reprezintă baza pentru realizarea acestui mod de transport;

Eficiența transportului aerian poate fi îmbunătățită prin realizarea următoarelor:

– pregătirea și îmbunătățirea personalului, cu siguranță concurează în aer;

– creșterea flotei aeriene cu "școala" specifică;

– implementarea activă a sistemelor inteligente în aeronavele grele de aeronave, dar și pentru călători;

– reabilitarea infrastructurii aeriene (clădiri, piste, turnuri de control etc.).

Toate tipurile de transporturi din România reprezintă cel mai modern și dezvoltat domeniu pentru pasageri și mărfuri.

Transportul în România reprezintă cvadripolul economiei statului.

Bibliografie

1. [*](extract for OG 27/2011 Transportation on road bibliography) [*];

2. [*] (extract from OMTI 980/2011 Transportation on road bibliography) [*];

3. [*] (extract from www.mt.ro bibliography) [*];

4. [*] (extract for Statistics Institute CNADNR SA bibliography) [*];

5. [*] (extract for European ADR agreement bibliography) [*];

6. [*] (extract for Statistics Institute AFR-Românian Railway Authority bibliography) [*];

7. [*] (extract for Statistics Institute ANR-Românian Naval Authority bibliography) [*];

8. [*] (extract for AAR-Românian Aviation Authority bibliography) [*];

9. [*] (extract for www.mt.robibliography) [*];

10. [*] (extract for Fuel statistics institute in România bibliography) [*];

11. [*] (extract for statistics institute Românian metropolitan authority bibliography) [*];

12. [*] (extract www.arr.ro bibliography) [*];

13. [*] (extract www.rarom.ro bibliography) [*];

14. [*] (extract www.cnadnr.ro bibliography) [*];

15. [*] (extract www.politia.ro bibliography) [*];

16. [*] (extract for Statistics Institute AFR-Românian Railway Authority bibliography) [*];

17. [*] (extract for Statistics Institute ANR-Românian Naval Authority bibliography) [*];

18. [*] (extract for Statistics Institute AAR-Românian Aviation Authority bibliography) [*];

19. [*] (extract for master plan for sustainable development in road transport in România bibliography) [*];

20. [*] (extract for master plan for sustainable development in road transport in România bibliography) [*];

21. [*] (extract for master plan for sustainable development in transport road in România bibliography) [*];

22. [*] (extract for master plan for sustainable development in transport road in România bibliography) [*];

23. [*] (extract for master plan for sustainable development in transport road in România bibliography) [*].