Studiu Privind Acordarea Creditelor pe Termen Lung. Raiffeisen Bank

Cuprins

1. Introducere………………………………………………………………………………….. 2

2. Literatura de specialitate…………………………………………………………………… 4

2.1. Rolul creditarii. Principii de creditare. Forme ale creditului………………………..………. 4

2.2. Dobanda. Rata dobanzii. Factori care determina nivelul dobanzii…………………………. 12

3. Studiu de caz si rezultate…………………………………………………………………. 15

3.1. Situatia generala a sistemului bancar din Romania……………………………………..…. 15

3.2. Banca Raiffeisen Bank…………………………………………………………………….. 18

3.2.1. Locul bancii Raiffeisen in sistemul bancar din Romania………………………….. 18

3.2.2. Creditele pe termen lung acordate de banca Raiffeisen…………………………… 21

3.3. Studiu de caz privind acordarea creditelor pe termen lung de catre Raiffeisen Bank……… 27

3.3.1 Acordarea unui credit de nevoi personale pe termen lung pentru o persoana fizica………… 27

3.3.2 Acordarea unui credit de investitii pe termen lung pentru o persoana juridica…………… 34

Concluzii și propuneri…………………………………………………………………………. 47

Bibliografie……………………………………………………………………………………… 50

b#%l!^+a?

Introducere

Economia de piață presupune în mod necesar existența unui sistem bancar care să asigure mobilizarea tuturor disponibilităților monetare ale economiei și orientarea lor temporară în desfășurarea de activități economice eficiente.

Băncile sunt întreprinderi particulare, societăți în nume colectiv, societăți anonime sau ale statului care concentrează capitalurile disponibile din economie și le pun la dispoziția agenților economici, inclusiv statului sub formă de credite. Ca instituții specializate, ele se ocupă de organizarea și realizarea împrumuturilor, obiectul lor de activitate fiind în principal gestionarea acestora, iar scopul final, obținerea profitului bancar.

Prin activitatea desfășurată de bănci, de colectare de resurse financiare concomitent cu plasarea acestora spre unitățile care resimt nevoi temporare suplimentare, acestea îndeplinesc un rol important de intermediere bancară. În acest sens, creditul devine instrument activ în stimularea dezvoltării economiei, prin intermediul lui încurajându-se acțiunea anumitor fenomene, în funcție de obiectivele urmărite a se realiza. b#%l!^+a?

Creditul este indispensabil economiei, de aceea modul de acordare a acestuia are o importanță majoră, aici intervenind funcția băncii de analist financiar pentru a orienta resursele spre cele mai eficiente plasamente.

Decizia de a aborda un domeniu atât de vast și intens analizat a izvorât din dorința de a surprinde într-un mod cât mai relevant valențele actuale ale activității de creditare, în concordanță cu inovațiile apărute în domeniu și cu realitățile mediului economic, ale cărui caracteristici influențează semnificativ elementele procedurale legate de creditare.

Cercetarea desfășurată în vederea realizării studiului de față mi-a atras atenția asupra unor elemente cheie legate de credit, pe care o bancă trebuie să le analizeze atent în procesul decizional privind organizarea și managementul activității de creditare. Pot fi astfel generate atât credite performante, cat și, datorită gestiunii greșite a riscului, credite problemă sau neperformante.

A pătrunde în esența fenomenului creditării, așa cum se manifestă el în economia actuală, reprezintă o adevărată provocare dar și mare responsabilitate, având în vedere abordarea sa intensă și uneori controversată, eșuând astfel încercarea de a încadra acest fenomen în anumite tipare.

Lucrarea de față își propune să realizeze o abordare cât mai realistă a sistemului bancar b#%l!^+a?românesc actual, prin prisma analizei creditului, care rămâne astăzi cel mai important produs bancar, cu o pondere mare în activul bilanțier, de calitatea portofoliului de credite depinzând, în ultimă instanță, stabilitatea băncilor și eficiența activității acestora.

b#%l!^+a?

Literatura de specialitate

b#%l!^+a?

Rolul creditarii. Principii de creditare. Forme ale creditului

Implicarea creditului, în proporție ridicată la finanțarea economiei și impactul său asupra creșterii economice și asigurării echilibrului monetar, dublate de evoluția continuă a acestuia în decursul timpului de la forme simple la categorii complexe, au determinat intense abordări ale fenomenului creditării și uneori controverse în privința delimitării conținutului creditului și definirii acestuia.

Creditul reprezintă „orice angajament de punere la dispoziție sau acordarea unei sume de bani ori prelungirea scadenței unei datorii, în schimbul obligației debitorului la rambursarea sumei respective, precum și la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de această sumă sau orice angajament de achiziționare a unui titlu care încorporează o creanță ori a altui drept la încasarea unei sume de bani”.

Creditul mai poate fi definit ca o operațiune prin care se ia în stăpânire imediată resurse b#%l!^+a?monetare, în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, însoțit de plata unei dobânzi ce remunerează pe împrumutor.

Creditul permite disponibilizarea de fonduri lichide pentru investiții sau activități curente. Fondurile disponibile, constând în economii pentru diferite perioade de timp, precum și fondurile rezultate din vânzarea de acțiuni și obligațiuni, pot fi folosite pentru acordarea de împrumuturi în economia unei țări. Creditul reprezintă, astfel unul din motoarele principale ale întregului mecanism economico – social și se concretizează în schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare. Utilizarea rațională a creditului sporește puterea productivă și asigură un volum mare al producției. El a apărut pe baza dezvoltării producției de mărfuri, corelată cu intensificarea schimburilor (vânzarea pe credit), din necesitatea stingerii obligațiilor dintre diferiți agenți economici, proces căruia moneda lichidă nu-i putea face față.

În acest context, un rol deosebit îl au băncile, persoane juridice autorizate să desfășoare in principal activități de atragere de depozite și de acordare de credite în sume și în cont propriu. În această calitate de intermediari în relația economii – investiții, băncile mobilizează economiile monetare disponibile și distribuie credite pe termen mediu și lung beneficiarilor (pentru investiții, ipotecă, comerț exterior, consum, etc.). b#%l!^+a?

Creditul bancar cuprinde o sferă largă de raporturi, angajând modalități diferite, pe b#%l!^+a?termen scurt, pe termen mediu și lung, privind operațiunile bazate pe înscrisuri sau fără, garantate sau negarantate, în fiecare caz în parte sau în cadrul unui acord general.

Deși există numeroase surse de împrumut în economia actuală, sunt preferate în continuare băncile în scopul creditării. Abilitatea acestora de a acoperi nevoile de finanțare a mediului de afaceri, a guvernului și a consumatorilor, este vitală pentru prosperitatea economiei. Acordând împrumuturi și creditând activitatea diferiților agenți economici, băncile sunt direct responsabile de crearea monedei, influențând direct oferta națională de monedă.

Interesul crescut al literaturii de specialitate față de fenomenul creditării au determinat existența mai multor accepțiuni ale acestuia. Studiile reprezentative în domeniu consideră creditul ca desemnând:

„operațiunea prin care o persoană fizică sau juridică (debitor) obține fonduri sau bunuri de la o altă persoană fizică sau juridică (creditor), asumându-și obligația de a le restitui sau de a le plăti la termen (scadență)”.

„Suma de bani acordată de creditor unei persoane (debitor) cu obligația de a fi restituită la un termen scadent”.

„Relația bănească între o persoană fizică sau juridică numită creditor care acordă altei persoane numită debitor un împrumut în bani sau care vinde mărfuri/servicii pe datorie, în general cu o dobândă stabilită în funcție de riscul pe care și-l asumă creditorul sau de reputația debitorului.”

„Operațiunile de finanțare care pun în legătură directă un organism financiar (bancă sau altă instituție financiară) și un debitor.”

„Operațiunea prin care sa iau în stăpânire imediată resurse în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, în mod normal însoțite de plata unei dobânzi ce remunerează pe împrumutător.”

Într-un mod simplificat, „forma specială de mișcare a valorilor: vânzare de mărfuri cu plata amânată sau cu transferare de monedă cu titlul de împrumut”. b#%l!^+a?

Concomitent cu evoluția societății și cu dezvoltarea economică, se îmbogățește și conținutul conceptului de credit, acesta interferând cu cele de capital, bani, finanțe, într-o formă extinsă creditul fiind considerat ca reprezentând circulația capitalului de împrumut.

Sistematizând ampla abordare a creditului, se pot sintetiza, din numeroasele definiții și accepțiuni atribuite acestuia, trei direcții de analiză a conceptului de credit, așa cum este relevat și în lucrarea „Monedă și credit”, coordonată de domnii Prof. Dr. Vasile Turliuc și Prof. Dr.Vasile Cocriș :

Creditul ca încredere. Această concepție subliniază importanța încrederii în desfășurarea relațiilor de credit, încadrându-l astfel într-o categorie subiectivă, psihologică. O condiție esențială pentru manifestarea relațiilor de credit o reprezintă existența încrederii pe care creditorul trebuie sa o aibă față de moralitatea debitorului, fiind în același timp convins de bonitatea acestuia, de capacitatea sa financiară de a face plata la scadență, de solvabilitatea debitorului.

Creditul ca schimb. Unii specialiști consideră creditul ca fiind o formă particulară a schimbului ce prezintă acea particularitate că un interval de timp apreciabil separă efectuarea b#%l!^+a?prestațiunii de efectuarea contraprestațiunii. Aceasta teză este însă una controversată deoarece se argumentează, în literatura de specialitate, deosebirea dintre credit și alte forme ale schimbului prin aceea că scopul creditului nu este înlocuirea unei valori de întrebuințare printr-o altă valoare de întrebuințare, ci mărimea valorii.

Creditul ca expresie a relațiilor de redistribuire. Conform acestei concepții, creditul este considerat o componentă a relațiilor de repartiție, o formă particulară a acestor relații cu caracter temporar, însa, spre deosebire de relațiile de redistribuire din domeniul fiscal – bugetar, cărora le sunt proprii redistribuirile valorice cu caracter definitiv.

Deși este bine reprezentat de relațiile de repartiție, cele trei coordonate de definire a creditului – încredere, formă specifică a schimbului, formă particulară a relațiilor de redistribuire – se corelează între ele și doar analizate împreună configurează relațiile de credit în ansamblul lor.

În concluzie, din multitudinea de abordări ale conceptului de credit, se poate afirma ca acesta este expresia relațiilor de redistribuire a resurselor bănești latente din economie, b#%l!^+a?aparținând atât agenților nefinanciari cât și celor financiari, prin înlocuirea monedei temporar pasive cu moneda activă, ca și prin consolidarea și amplificarea disponibilităților de capital bănesc și creșterea masei monetare aflate în circulație. b#%l!^+a?

Pentru o mai bună cunoaștere și pentru o analiză mai atentă, în literatura de specialitate s-au conturat mai multe criterii după care poate structurat creditul. Deși au fost formulate mai multe criterii de delimitare, cele mai importante ar fi: natura economică și participanți, destinația dată creditului, persoana creditorului, tipul debitorului, termenul la care trebuie rambursat, fermitatea scadenței, modul de stingere a obligațiilor de plată, natura garanțiilor ce servesc ca acoperire, natura ratei dobânzii, calitatea creditelor.

Raporturile de credit sunt multiple și variate de aceea se impune existența acestor de structurare a acestora. Dintre toate se detașează delimitarea creditului după natura sa economică și participanți. Se disting, în acest sens, următoarele forme ale creditului: creditul comercial, obligatar (public), bancar, ipotecar, de consum.

Creditul comercial a constituit prima formă a relațiilor de credit iar în prezent deține olor de capital bănesc și creșterea masei monetare aflate în circulație. b#%l!^+a?

Pentru o mai bună cunoaștere și pentru o analiză mai atentă, în literatura de specialitate s-au conturat mai multe criterii după care poate structurat creditul. Deși au fost formulate mai multe criterii de delimitare, cele mai importante ar fi: natura economică și participanți, destinația dată creditului, persoana creditorului, tipul debitorului, termenul la care trebuie rambursat, fermitatea scadenței, modul de stingere a obligațiilor de plată, natura garanțiilor ce servesc ca acoperire, natura ratei dobânzii, calitatea creditelor.

Raporturile de credit sunt multiple și variate de aceea se impune existența acestor de structurare a acestora. Dintre toate se detașează delimitarea creditului după natura sa economică și participanți. Se disting, în acest sens, următoarele forme ale creditului: creditul comercial, obligatar (public), bancar, ipotecar, de consum.

Creditul comercial a constituit prima formă a relațiilor de credit iar în prezent deține o pondere importantă a resurselor financiare ale întreprinderilor. El se manifestă sub forma amânării plăților la vânzarea mărfurilor. Datorită creditului comercial, întreprinzătorii își pot desfășura activitatea de producție și desfacere fără a aștepta până când cumpărătorii vor dispune de mijloacele de plată necesare.

Creditul obligatar (public) reprezintă un segment al relațiilor de credit în care partenerii sunt instituțiile statale sau întreprinderile economice în calitate de debitori, care emit obligațiuni în această calitate și creditorii, subscriși și deținători ai acestor obligațiuni, care-și angajează astfel capitalurile, în vederea obținerii unui venit sigur sub formă de dobânzi. În economiile moderne, mărimea procentuală a datoriei publice este cea care reflectă dimensiunile creditului public. Deficitele bugetare provocate de diverși factori dintre care nivelul ridicat al cheltuielilor neproductive au determinat o creștere fără precedent a datoriei publice, care odată angajată, prin practicarea unor dobânzi ridicate suportate prin anuități, duce la o creștere a cheltuielilor bugetare și la o accentuare a fiscalității. b#%l!^+a?

Creditul bancar este operațiunea prin care cel împrumutat (debitorul) obține resurse (bani) în schimbul unei promisiuni – angajament de rambursare viitoare, însoțite de plata unei dobânzi ce remunerează banca.

Într-un sens restrâns, creditul bancar este forma de credit acordat de bănci persoanelor juridice sau fizice, în diferite scopuri, considerate realizabile de către bănci. Într-o alta accepțiune, creditul bancar este considerat acel împrumut acordat de o bancă unui client pentru acoperirea unor nevoi de finanțare, cu titlu rambursabil și condiționat de plata unei dobânzi.

Într-o viziune mai amplă, creditul bancar reprezintă acordarea de împrumuturi din sistemul bancar printr-o serie de mijloace: avansuri bancare, scontarea cambiilor sau cumpărarea de titluri de valoare.

Creditul ipotecar este destinat activității imobiliare și de bazează, în principiu, pe proprietatea privată. Acesta reprezintă una din cele mai importante categorii de credit în cadrul economiei de piață și presupune o convenție între creditor și împrumutat ce prevede, în esență:

Proprietatea ce servește ca garanție a rambursării împrumutului;

Condițiile de remunerare și scadențele de rambursare;

Penalitățile în caz de rambursare anticipată, parțială sau completă, sau de b#%l!^+a?nerambursare la termenele stipulate în contractul de împrumut;

Circumstanțele în care debitorul poate pierde respectiva proprietate, prin nerespectarea condițiilor de împrumut.

Creditul de consum reprezintă creditul acordat persoanelor individuale, pe termen scurt și mediu, pentru acoperirea costului bunurilor și serviciilor procurate din comerț, sau pentru recreditarea creanțelor contractate în acest scop. Între creditul de consum și creditul bancar se manifestă raporturi de determinare. Pentru a dezvolta vânzarea de mărfuri cu plata în rate, agenții din rețeaua de comercializare și servicii recurg la creditul bancar.

Acest tip de credit suportă o serie de elemente caracteristice și anume:

Se acordă în cadrul unei convenții stabilite între părți; b#% a?

Permite consumatorului să efectueze cumpărăturile sau să obțină împrumuturi, fie direct, asupra creditorului, fie indirect, prin intermediul cărților de credit;

Consumatorul are posibilitatea de a efectua plăți, fie în totalitate pentru creditul în curs, fie prin plăți parțiale periodice.

În economia românească actuală se constată o creștere spectaculoasă a creditului de consum. Împrumuturile fără avans, fără giranți, sau doar pe bază de buletin par să determine b#%l!^+a?această evoluție explozivă a acestui tip de credite. Persoanele care îl contractează sunt atrase de beneficiile imediate ale ofertelor de cumpărare pe credit, dar mai târziu se dovedesc a fi incapabile de a rambursa la timp sumele datorate, crescând astfel numărul creditelor neperformante.

Literatura de specialitate ia în considerare și alte criterii de delimitare a tipurilor de credit. Acestea pot fi structurate astfel:

După destinația dată creditului, se disting:

Creditele productive destinate finanțării activității de producție:

Creditele neproductive ce au ca destinație consumul individual.

Luând în considerare tipul debitorului, există:

Credite acordate persoanelor fizice;

Credite acordate persoanelor juridice;

Credite acordate altor bănci;

Credite acordate statului.

După termenul la care trebuie rambursate, creditele pot fi:

Credite cu termen, care trebuie rambursate la o dată stabilită. Acestea pot fi credite pe termen scurt, cu scadență la 1 an, credite pe termen mediu, între 1 și 5 ani si credite pe termen lung ce depășesc 5 ani;

Credite fără termen, în cazul cărora nu se stipulează în contract data lichidării obligației de credit. Acesta este cazul creditelor de cont curent, ce presupun relații continue și curente.

Fermitatea scadenței determină existența următoarelor tipuri de credite: b?

Credite denunțabile, ce intervin atunci când creditorul își rezervă dreptul de a cere debitorului să plătească suma datorată înaintea termenului de scadență fixat, pe baza unui preaviz;

Credite nedenunțabile, reprezentative pentru situația în care creditorul nu-și rezervă dreptul de a cere restituirea anticipată a împrumutului acordat.

După modul de stingere a obligațiilor de plată, se disting:

Credite amortizabile, de regulă cele pe termen mediu sau lung, la care suma din credit ce trebuie restituită periodic poartă numele de amortizare sau amortisment, această amortizare a creditului realizându-se în cadrul anuităților ce includ și dobânda;

Credite neamortizabile, de regulă cele mici sau pe termen scurt, pentru care condițiile de rambursare pot fi stabilite în sensul unei achitări globale sau a unei plăți eșalonate, altfel decât anual.

În ceea ce privește natura garanțiilor ce servesc ca acoperire, creditul poate fi:

Credit real, acordat pe baza unor garanții materiale certe, ce acoperă întreaga valoare e creditului, protejând creditorul de risc;

Credit personal, ce are la bază încrederea de care se bucură debitorul, reputația lui de a-și îndeplini prompt obligația însă și situația sa materială.

Conform naturii ratei dobânzii, există:

Credite cu rată a dobânzii formată în mod liber pe piață, rată stabilită de organismele care distribuie creditul, fie în funcție de evoluția dorită de autoritățile monetare, fie în mod individual de instituțiile de credit, în funcție de rata de bază publicată de Asociația Băncilor;

Credite bancare cu rata dobânzii privilegiată, ce vizează acordarea unor credite cu b#%l!^+a?dobânzi reduse, stimulative, unor sectoare economice considerate prioritare, practicându-se o politică de credite selective. Acțiunea asupra ratei dobânzii este fie directă (prime, bonificații la rata dobânzii distribuite de stat), fie indirectă (exonerarea de rezerve obligatorii sau excluderea de la normele de plafonare a creditelor.)

În funcție de respectarea termenelor de rambursare se poate determina și calitatea portofoliului de credite astfel: b#%la

Credite performante (cu risc redus), reprezentate de acele credite în curs de execuție, a căror durată de acordare nu este expirată, iar debitorii și-au achitat, la data convenită în contract, toate datoriile față de bancă conform contractului de credit;

Credite în observație, ce au fost acordate clienților cu rezultate economico – financiare foarte bune, dar care în perioade scurte de timp întâmpină dificultăți în rambursarea ratelor scadente și a dobânzilor aferente;

Credite sub standard, reprezentate de acele plasamente ce afișează deficiențe și riscuri clare, ce periclitează lichiditatea datoriei, fiind insuficient protejate de capacitatea de plată a beneficiarului de împrumut;

Credite cu risc major – sunt acele credite pentru care rambursarea pe baza condițiilor b#%l!^+a?și garanțiilor existente este foarte incertă, fiind practic protejate într-o mică măsură de valoarea realizabilă a garanției lor;

Credite clasificate drept pierderi, la care obligațiile contractuale de plată ale debitorului nu au fost onorate, aceste credite ne mai putând fi restituite băncii.

Delimitarea creditelor acordate în funcție de respectarea termenelor de rambursare stabilite prin contract și de calitatea portofoliului de credite poate fi sintetizată astfel:

Tabelul 2.1 Reprezentare sinoptică a calității portofoliului de credite

Sursa: C. Basno, N. Dardac, Management bancar, Editura Economică București, 2002

Această clasificare a creditelor în funcție de calitățile și potențialul economico – financiar al debitorului are urmări semnificative În ceea ce privește regimul dobânzilor și al provizioanelor ce reprezintă costuri suplimentare pentru bănci, cu un sistem specific de evidențiere și acoperire. b#%l!^+a?

Dobanda. Rata dobanzii. Factori care determina nivelul dobanzii

Una din principalele componente ale sistemului financiar bancar, cu adânci implicații în economia de piața este dobânda. Dacă in succesiunea logica, creditul deține o poziție primară, dobânda constituie o condiție fundamentală a oportunității și eficienței lui.

Dobânda trebuie privită deopotrivă în ipostaza de efect și în cea de cauză, cu multitudinea de funcții ce i se atribuie în prefacerile monetare și financiar – economice.

Dobânda este ,,prețul plătit pentru utilizarea banilor și capitalului împrumutat pentru o anumită perioadă de timp". Ea reprezintă prețul banilor. Mărimea ei depinde de creditul avansat, perioada de timp cât a fost folosit acest capital și de nivelul ratei dobânzii.

Teoria dobânzii a constituit una din problemele cele mai discutate de filozofi, sociologi și economiști. S-au confruntat, din cele mai vechi timpuri, pe un câmp de luptă și în termeni b#%l!^+a?economici, dar, în fapt, ca răbufniri ale disputelor fiziologice și religioase.

Astfel, dobânda era considerată ca ceva contrar eticii, în ciuda faptului că realitatea relațiilor economice afirma permanent prezența acestui “accident” economic în cadrul procesului de creditare. Opoziția teologilor, profeților și a filozofilor s-a manifestat din timpurile cele mai vechi și a durat secole. Abia la Calvin se întâlnește o adevărată justificare a dobânzii și o superficială analiză a acestui fenomen.

Când știința economică a început a lua formă, de a se structura eliberată de diatribele filozofilor și dogmatismul teologilor, între problemele analizate în primul rând de economiștii care se afirmau, a fost acest fenomen pe care relațiile capitalismului modern îl relevau constant. Din acest moment multe școli au intenționat să construiască o teorie a dobânzii. ” Dobânda este în mod firesc atașată conceptului de capital și elementelor timp și risc”.

Astfel, diversitatea de interese și complexitatea implicațiilor dobânzii au condus la apariția mai multor teorii referitoare la dobândă:

1 teoria productivității și a utilizării capitalului, care pornește de la capacitatea productivă sau “forța productivă” a capitalului;

2 teorii privind costul formării capitalului suportat de deținătorii datorită renunțării utilizării prezente a bunurilor și profitului;

3 teoriile rarității capitalului;

4 teoria riscului pierderii totale sau parțiale a capitalului împrumutat. b#%l!^+a?

5 teoria dobânzii ca impozit al profitului;

6 teoria lui Irwing Fisher care leagă rolul dobânzii reale de productivitatea marginală a capitalului;

7 teoria lui Wicksell care leagă rata dobânzii de cererea și oferta de capital și productivitatea marginală a capitalului;

8 teoria lui Keynes sau a preferinței pentru lichiditate pusă în evidență de cererea de monedă din motiv speculative.

„O contribuție importantă la analiza dobânzii și a semnificației economice a acesteia au avut-o și reprezentanții Școlii austriece, dintre care Bohm-Baerek se remarcă prin lucrarea „Dobânda și Capitalul: un parcurs critic al teoriri economice”. Ideea de bază susținută de acesta poate fi formulată astfel: „dobânda este o calitate firească a capitalului, se formează fără epuizarea capitalului inițial, și se produce independent de activitatea personală a capitalului având o durată eternă de constituire”.

Stabilirea unui anumit nivel al dobânzilor este un act de mare răspundere pentru colectivul care ia deciziile in domeniu, decizii care condiționează buna funcționare a băncii, evoluția veniturilor și cheltuielilor și, în final, profitul realizat.

Din punct de vedere al băncii comerciale, dobânda este principalul venit din care trebuie să-și acopere cheltuielile, inclusiv dobânda plătită deponenților creditori și să obțină profit. Creditorul are prin dobândă o sursă de venituri, iar tendința acestuia este de a o maximiza. Debitorul împrumutat percepe dobânda ca pe o povară și tinde să o minimizeze. Pentru băncile comerciale, dobânda este o pârghie de realizare a politicii monetare ale acestora.

Rata dobânzii exprimă nivelul prețului la care poate fi dobândit împrumutul acceptat de solicitant. În mod concret, rata dobânzii se determină ca un raport procentual între marimea dobânzii totale și capitalul împrumutat.

Dobânda reprezintă o formă deosebit de importantă a veniturilor specifice economiei de piața. Rata dobânzii reprezintă o sursă de venit pentru cei care acordă credite și un cost pentru b#%l!^+a?cei care apelează la credite, fiind deseori principalul instrument al Băncii Naționale a României pentru controlarea masei monetare și pentru lupta contra inflației sau recesiunii.

Evoluția ratei dobânzii pe piața monetară este influențată de numeroși factori, dintre care o importanță deosebită o au raportul dintre cererea și oferta de fonduri bănești (pe termen scurt), nivelul prezent și anticipat al ratei inflației, politica monetară promovată de banca centrală (restrictivă sau relaxată), emisiunile de obligațiuni de stat (în contul datoriei publice).

Cererea de capital variază invers proporțional cu nivelul ratei dobânzii. Cu cât rata dobânzii va fi mai redusă, cu atât mai mare va fi volumul creditelor pe care le vor contracta populația sau agenții economici.

Ponderea relativ redusă a veniturilor din serviciile prestate de către băncile comerciale românești fac ca veniturile din dobânzi să alimenteze cea mai mare parte din veniturile băncii. Corespunzător și cheltuielile cu dobânzile plătite dețin ponderea cea mai mare în cheltuielile totale. Această pondere mare a dobânzilor atât în venituri cât și în cheltuieli reprezintă un motiv în plus pentru managerii unei bănci de a acorda o foarte mare atenție acestui aspect.

Nivelul dobânzilor active ,,trebuie să fie rezonabil pentru a putea fi suportat de către cei ce iau cu împrumut de la bancă, după cum nivelul dobânzilor pasive aferente operațiunilor de atragere a fondurilor trebuie sa fie atractive pentru cei ce dau cu împrumut băncii". Aceste două b#%l!^+a?activități privite la un loc determină natura de intermediar financiar a unei bănci. Nu se poate vorbi de plasamente fară resurse, după cum resursele pot fi inutile dacă nu există posibilitatea de a le fructifica.

La baza profitului unei bănci nu se află nivelul nominal al dobânzilor, ci marja rezultată (spread), ca diferență între dobânzile medii active încasate și dobânzile medii pasive plătite. Marja dobânzii este destinată atât acoperirii cheltuielilor băncii cât și realizării unui profit.

Studiu de caz si rezultate

Situatia generala a sistemului bancar din Romania

Până în anul 1990, sistemul bancar din România oferea un număr limitat de servicii și produse bancare, era un sistem relativ rigid în care Banca Națională a României, pe de o parte, b#%l!^+a?combina funcțiile unei bănci centrale cu unele dintre funcțiile unei bănci comerciale în domeniul industriei, comerțului și prestărilor de servicii, iar pe de altă parte, avea rolul de a implementa?planul central și de a controla administrativ alocarea fondurilor în economie. Alături de Banca Națională a României, sistemul mai cuprindea patru bănci specializate în vederea finanțării anumitor sectoare economice: investiții – Banca de Investiții, comerț exterior – Banca Română de Comerț Exterior, agricultură – Banca Agricolă, economiile și creditarea populației – Casa de economii și Consemnațiuni: C.E.C.

Încă din 1990 România a fost martora multor schimbări, iar trecerea la o economie de piață a determinat creșterea continuă a numărului de agenți economici privați; astfel a început procesul de organizare a unui sistem bancar modern, de tip occidental, proces la care a contribuit într-o proporție substanțială Banca Națională a României. Acest proces, a vizat, în principiu două direcții esențiale:

modificări și adaptări ale reglementărilor legislative, în concordanță cu bunele practici și cu standardele europene în domeniu;

construcții instituționale noi, prin care sistemul monobancar specific economiei cu planificare centralizată a fost întocmit cu un sistem organizat pe două niveluri:

BNR și-a asumat responsabilitatea de a conduce politica monetară și de a exercita toate celelalte funcțiile specifice unei bănci centrale;

băncile specializate au fost transformate în bănci comerciale.

În perioada 1990 – 2009 s-a derulat un amplu proces de evoluție cantitativă și calitativă a întregului sistem bancar. Legislația bancară adoptată inițial în 1991, a stimulat, într-o primă fază, apariția unui sistem bancar novator, favorabil tranziției la economia de piață. Un număr mare de bănci au apărut și au dispărut, ca parte a procesului de selecție în cursul căruia multe dintre instituțiile de credit înființate nu au putut face față cerințelor ulterioare ale pieței. Sistemul a pornit la drum cu bănci comerciale cu capital de stat, provenite din transformarea băncilor existente la începutul lui 1990. Ulterior, el s-a dezvoltat prin înființarea mai multor bănci cu capital privat și prin integrarea sucursalelor unor bănci străine. b#%l!^+a?

Sistemul bancar românesc, în structura actuală de organizare, în cel de-al XX-lea an de funcționare, se prezintă ca un segment consolidat, stabil în ansamblul său, cu un nivel al capitalizării, solvabilității și lichidității conform cu cerințele prudențiale, în pofida creditării accelerate de pe parcursul ultimilor ani și a adâncirii implicațiilor crizei internaționale. Putem afirma că aceasta este consecința unui proces continuu de dezvoltare, restructurare și corelare cu standardele internaționale în domeniu, în contextul preponderentei capitalului privat străin.

Reglementările bancare au parcurs un lung proces de îmbunătățire, de adaptare la exigențele diferitelor etape de dezvoltare economică, ele constituind una din condițiile esențiale pentru existența unui sistem bancar sănătos și solid.

Ținând cont de integrarea țării noastre în Uniunea Europeană, începând cu anul 2008 cadrul de raportări a fost armonizat cu cadrul standard recomandat de Comitetului Supraveghetorilor Bancari Europeni (Committe of European Banking Supervisors – C.E.B.S), pentru realizarea unei singure raportări financiare recunoscute la nivel european în scopuri de supraveghere – FINREP (Financial Reporting) și prudențiale – COREP (Common Reporting). Totodată, aceste raportări au fost configurate și integrate în sistemul electronic de raportări al Băncii Naționale a României. În ceea ce privește cadrul instituțional, înființarea Fondului de Garantare a Depozitelor (1996), a Centralei Incidentelor de Plăți (1997), a Centralei Riscurilor b#%l!^+a?Bancare (2000) și a Biroului de Credit (2004), au fost pașii care au condus gradual la creșterea încrederii în sistem, la semnalarea în timp util a unor situații de risc. Funcționarea în bune condiții a acestor instituții a fost facilitată de modernizarea continuă a actelor normative aferente și a modului lor de acțiune.

Pentru reprezentarea și apărarea intereselor profesionale ale instituțiilor de credit s-a înființat, în anul 1991 Asociația Română a Băncilor (ARB), persoană juridică, constituită ca asociație cu scop nelucrativ, cu atribuții în organizarea și asigurarea dialogului între instituțiile de credit, promovarea principiilor politicii bancare în domeniile de interes general ale membrilor și studierea problemelor de interes pentru instituțiile de credit. Pentru buna desfășurare a activității în sistemul bancar românesc au fost constituite diferite instituții și structuri specializate care contribuie la asigurarea stabilității sistemului financiar-bancar din România și la creșterea încrederii publicului în acesta.

Ca și în alte țări în tranziție, băncile rămân în continuare cei mai importanți intermediari financiari în România.

În sistemul bancar românesc activează 40 de bănci, dintre care: 24 cu capital majoritar privat străin, 4 cu capital majoritar privat românesc, 2 bănci cu capital integral sau majoritar de stat și 9 sucursale ale băncilor străine; acestora li se adaugă și o organizație cooperatistă de credit b#%l!^+a? (Tabel 3.1.).

Tabel 3.1. Indicatori structurali ai sistemului bancar românesc

Sursa: BNR

Gradul de conectare a sistemului bancar românesc cu sistemul bancar european se menține la un nivel ridicat, ponderea capitalului străin fiind semnificativă (81 la sută din activele sistemului bancar în luna iulie 2014), similar celorlalte state din Europa Centrală și de Est.

Din perspectiva numărului de unități teritoriale și a numărului de instituții de credit la 100 000 de locuitori, sistemul bancar din România continuă să se situeze sub media europeană.

3.2. Banca Raiffeisen Bank

3.2.1. Locul bancii Raiffeisen in sistemul bancar din Romania

b#%l!^+a?

Raiffeisen – un nume, o emblemă, un set de principii. Numele grupului este numele celui care a creat și dezvoltat sistemul uniunilor de credit în Germania, concept preluat apoi cu succes în Austria; Friedrich Wilhelm Raiffeisen (1817 – 1888), primar al unor orașe germane. În 1886 sunt înființate primele două bănci Raiffeisen după modelul german al uniunilor de credit, caracterizat prin apropierea față de clienț și integrarea în comunitatea locală. Principiile călăuzitoare ale lui F.W. Raiffeisen erau: „Împreună suntem mai puternici” și „Nu aștepta să te ajute alții – ajută-te singur”.

Structura actuală a grupului Raiffeisen, organizată pe trei nivele, reflectă modul în care acesta s-a format și dezvoltat pe parcursul istoriei sale: primul nivel este Raiffeisen Bank, instituția centrală; al doilea este reprezentat de băncile regionale care operează în cele două provincii ale Austriei; al treilea nivel, baza structurii grupului, este format din cele 680 de bănci locale din Austria.

La sfârșitul anilor ’90, Raiffeisen Bank a luat decizia strategică de a se extinde în țările Europei Centrale și de Est. Începând cu deschiderea unei sucursale în Ungaria în 1987, rețeaua bancară a RZB s-a extins spectaculos în regiune, ajungând astăzi să acopere 13 tări și să cuprindă 550 de unități cu peste 12500 de salariați.

Prin intermediul băncilor pe care le dețin, Raiffeisen Bank operează în următoarele țări din regiune: Bulgaria, Bosnia Herțegovina, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Lituania, b#%l!^+a?Polonia, România, Rusia, Slovenia, Yugoslavia, Ucraina.

În afară de Europa Centrală și de Est, Raiffeisen Bank furnizează servicii financiare și pe alte piețe ale lumii: în Uniunea Europeană, Raiffeisen Bank este prezentă printr-o sucursală la Londra, precum și prin reprezentanțele din Bruxelles, Paris, Milano. În zona mediteraneană, Raiffeisen Bank deține subsidiară în Malta.

În Asia, Raiffeisen Bank are sucursale la Beijing și Singapore, precum și reprezentanțe la Seul, Hong Kong, Bombay și Teheran.

Piața nord-americană este deservită de o companie financiară și o reprezentanță, ambele situate la New York.

Raiffeisen Bank este membru al grupului bancar european UNICO, acesta are în total 65 de milioane de clienți, 40.000 de unități bancare și 425.000 de salariați.

În România, Raiffeisen Bank a deschis o reprezentanță în 1994, transformată în 1998 într-o subsidiară: Raiffeisenbank (România).

În 2001, Raiffeisen Bank a decis să preia Banca Agricolă; aceasta a fost cea mai mare achiziție pe care grupul a facut-o, ceea ce dovedește angajamentul pe termen. Astfel consortiul a preluat pachetul de 98% din actiunile bancii, redenumita Raiffeisen Banca Agricola, care in iunie 2002, a fuzionat cu Raiffeisen Bank Romania.

Raiffeisen Bank Romania a rezultat prin fuziunea, incheiata in iunie 2002 a celor doua entitati detinute de Raiffesen Zentralbank Oesterreich AG (RZB) in Romania – Raiffeisenbank b#%l!^+a? (Romania), infiintata in 1998 ca subsidiara a Grupului RZB si Banca Agricola, achizitionata in 2001.

Dupa privatizare, Raiffeisen Bank a reusit o schimbare radicala. In 2004 banca a obtinut un profit net de 28.3milioane euro, de sase ori mai mare decat in anul 2003(4.6 milioane euro).

Activele totale s-au dublat fata de 2003, depasind 2000 milioane euro. In 2005, banca a continuat sa implementeze un plan de investitii semnificativ, destinat in principal infrastructurii si sistemelor IT&C, modernizarii retelei de unitati si extinderii retelor de ATM si POS. Banca are peste 1.8 milioane de clienti. b#%l!^+a?

Raiffeisen Bank efectuează operațiuni bancare și financiare în țară și străinătate, pentru contul său propriu, al clienților băncii – persoane fizice sau juridice – în numele unor instituții sau în colaborare cu acestea, precum și orice alte activități permise de reglementările legale în vigoare.

Raiffeisen Bank își desfășoară activitatea prin sucursalele, filialele, agențiile și o b#%l!^+a?reprezentanță. În acest scop banca:

a) atrage fonduri bănești, în lei și în valută, din țară și din străinătate, în depozite la vedere sau la termen;

b) păstrează disponibilitățile bănești ale clienților și efectuează operațiuni de încasări și plăți, în lei și în valută, în numerar sau fără numerar, prin conturile deschise de clienți la această bancă;

c) contractează credite, în lei și în valută, în țară și în străinătate;

d) acordă în condițiile stabilite de lege, credite pe termen scurt, în lei și în valută, pe bază de garanții, cu rambursare de până la 12 luni pentru activități de aprovizionare, producție, desfacere, prestări de servicii, sprijinirea temporară a agenților economici.

Pentru realizarea de investiții, banca acordă, în condițiile stabilite de lege, pe bază de garanții, credite pe termen mediu, cu rambursare de până la 5 ani și pe termen lung, cu rambursare de până la 25 ani; asigură servicii bancare de expertiză a proiectelor și de analiză a ofertelor depuse de executanți;

e) operațiuni cu cecuri poștale, în și din conturile deschise persoanelor fizice și operațiuni cu cecuri poștale internaționale;

f) cumpără și vinde valută străină; efectuează operațiuni de schimb valutar;

g) emite și confirmă scrisori de garanție, avaluri, cauțiuni și efectuează operațiuni cu acestea, în țară și în străinătate;

h) efectuează operațiuni cu acreditive, încasări, ordine de plată și alte instrumente de încasări și plăți; b#%l!^+a?

i) emite efecte de comerț în lei și în valută, acceptă efecte de comerț emise asupra sa și girează efecte de comerț emise de terți, emite cecuri bancare proprii;

j) efectuează operațiuni de scontare a efectelor de comerț și rescontare a portofoliului, în lei și valută;

k) efectuează operațiuni de vânzare – cumpărare și alte operații cu titluri emise de stat, precum și cu acțiuni, obligațiuni și hârtii de valoare, pe cont propriu sau pe terți, în țară și în străinătate, potrivit legii;

l) încheie aranjamente de corespondent cu bănci și instituții financiare străine și convenții privind activități financiar – bancare și financiare în țară și în străinătate;

m) participă cu capital la agenții economici din țară și din străinătate;

n) participă ca membru, în organisme financiar – bancare internaționale la operațiuni financiare și bancare în cadrul unor acorduri, convenții și înțelegeri încheiate de autoritățile române pe plan intern și internațional, participă la reuniuni internaționale cu caracter financiar, bancar sau monetar;

o) cumpără imobile și alte bunuri imobiliare pentru uzul propriu sau al personalului băncii și poate dobândi imobile prin executarea creanțelor băncii, care vor fi vândute la prima ocazie favorabilă;

p) efectuează orice alte activități bancare și financiare permise de reglementările legale în vigoare.

Banca acordă credite prin negocieri cu solicitantul, în funcție de bonitatea acestuia. Ea b#%l!^+a?este în drept să solicite, la acordarea creditelor, garanții asiguratorii cum sunt: bunurile ce se procură din creditul acordat, gajul imobiliar, înscrisuri de valoare și alte efecte de comerț, ipoteca constituită asupra bunurilor imobile în proprietatea debitorului și garanților, scrisori de garanție bancară, cesiuni și alte active.

După cum se poate observa, o bună parte din activitatea acestei bănci se încadrează în preceptele generale ale activității băncilor comerciale. Ea contribuie la aplicarea politicii monetare și financiare a statului nostru și, respectiv, a asigurării unor corelații cerute de efortul întreprins în instaurarea echilibrului monetar, a formării unei mase monetare echilibrate și nu în ultimul rând, la preîntâmpinarea acelor factori generatori de distorsiuni inflaționiste.

Baza de clienți a băncii este constituită în principal din agenți economici mici și mijlocii, persoane fizice, precum și mari întreprinderi viabile române și străine.

Raiffeisen Bank este o banca universala, oferind o gama completa de produse si servicii de cea mai buna calitate persoanelor fizice, IMM-urilor si corporatiilor medii si mari prin multiple canale de distributie: unitati bancare (527 in intreaga tara), retele de ATM si EPOS ,phone-banking (Raiffeisen Direct) si mobile banking (myBanking). Banca are peste doua milionae de clienti de retail dintre care peste 100.000 IMM si 6.800 corporatii mari si medii.

De asemenea, Raiffeisen Bank este un jucator important pe piata cardurilor – a lansat primul card de credit co-branded, primul card de credit cu cip si ofera clientilor sai toata gama de carduri: de debit si de credit, pentru persoane fizice si juridice, in lei sau in valuta, cu utilizare nationala sau internationala, de tip Visa sau Mastercard. 

3.2.2. Creditele pe termen lung acordate de banca Raiffeisen

3.2.2.a. Creditele pe termen lung acordate persoanelor fizice

Creditele acordate persoanelor fizice au o procedură relativ simplă de analiză, b#%l!^+a?bazată pe estimarea siguranței veniturilor curente, de natură preponderent salarială și pe  încadrarea obligațiilor de plată aferente împrumutului solicitat într-un cuantum de venituri prevăzut de normele bancare sau de reglementările interne.

În portofoliul de produse de creditare Raiffeisen Bank pentru persoane fizice sunt incluse: creditul imobiliar Casa ta, creditul ipotecar – Proiecte ANL, creditul pentru nevoi personale nenominalizate Flexicredit și Flexicredit Plus, creditul auto Mașina Ta și creditul pentru bunuri de consum. Sintetic, aceste tipuri de credite pot fi încadrate în două mari categorii: credit imobiliar pentru achiziția, construcția sau modernizarea de imobile, cu ipotecă asupra obiectului–destinație a creditului și credit de consum.

Condițiile cerute pentru solicitantii – persoane fizice, a unui credit pe termen lung sunt:

Cetățenie română;

Domiciliu stabil în același județ cu sucursala băncii la care a depus cererea de credit (în cazul în care domiciliul se dovedește prin viza de flotant aplicată pe Cartea de Identitate, aceasta trebuie să fie valabilă la data depunerii cererii) b#%l!^+a?

Vârsta: minim 21 ani; maxim (62-N) ani pentru femei și (65-N) ani pentru bărbați, unde N-perioada de acordare a creditului;

Venituri și vechime:

Solicitantul-angajat trebuie să fie angajat pe o prioadă nedeterminată sau determinată cel puțin egală cu perioada de acordare a creditului b#%l!^+a?

Vechimea la actualul loc de muncă – minim 6 luni; în cazul unei vechimi de mai puțin de 6 luni, vechimea la locul anterior de muncă să fi fost de minim 1 an, iar perioada dintre cele 2 locuri de muncă să nu fi fost mai mare de 30 de zile calendaristice, indiferent de motive;

În cazul în care solicitantul este persoană fizică ce desfășoară activități independente în baza unor legi speciale, el trebuie să aibă minim 2 ani de desfășurare a activității;

Limita minimă a veniturilor pe familie – 100 EUR;

Limita expunerii pe familie – 10 000 EUR (echivalent în RON) pentru credite în RON; 5 000 EUR pentru credite în EUR;

Clienții care solicită un credit cu valoare mai mare de 3 000 EUR (echivalent în RON) va trebui să aibă un venit pe familie mai mare de 250 EUR (echivalent în RON).

Pentru limitarea expunerii băncii pentru fiecare client este necesară respectarea următoarei condiții: pentru acordarea unui credit cu valoare mai mare de 5 000 se cesionează în favoarea băncii veniturile și creanțele realizate/ce vor fi realizate de către solicitant pe durata de valabilitate a contractului.

Documente necesare:

cu privire la identitatea sa: act de identitate, original și copie Copia certificatului de căsătorie (dacă este cazul)

care atestă realizarea de venituri: b#%l!^+a?

a) pentru persoanele care realizează venituri în calitate de salariați: adeverința de salariu tip (pentru debitor și co-debitor, semnată și ștampilată de către angajator);

b) pentru persoanele care realizează venituri în calitate de persoane fizice autorizate sau exercită o profesie liberală în baza unor legi speciale: autorizarea valabilă emisă de către forul care guvernează tipul respectiv de activitate profesională, deciziile de impunere pe ultimii doi ani, copie (certificată conform cu originalul) a Registrului de Încasări și Plăți pentru ultimele 3 luni;

c) pentru persoanele care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor:?documentele de proprietate asupra imobilului, contractele de închiriere, înregistrate la Administrația Financiară.

d) pentru persoanele care realizează venituri în calitate de pensionari: ultimul talon de pensie, decizia de pensionare, decizia comisiei medicale (numai în cazul pensiilor de invaliditate);

e) pentru persoanele care realizează venituri din cesiunea drepturilor de autor: contractul încheiat;

f) pentru persoanele care realizează venituri din participarea la capitalul societăților comerciale (dividende):

bilanțul contabil și contul de profit și pierdere întocmite la sfârșitul exercițiului financiar, depuse la organul fiscal competent (cu viza Administrației Financiare) pentru ultimii 3 ani consecutivi de activitate ai societății comerciale;

hotărârile AGA privind repartizarea profitului în dividende pentru ultimele 3 exerciții financiare consecutive încheiate;

balanțele de verificare la 31.12 pentru ultimele 3 exerciții financiare consecutive încheiate, ultima balanță de verificare lunară pentru anul în curs (aferent datei cererii de credit) nu mai veche de 2 luni față de data cererii de credit, însoțită de declarația lunară privind impozitul pe profit pentru aceeași lună; b#%l!^+a?

certificat constatator eliberat de ONRC pentru societatea comercială distribuitoare de dividende, care trebuie emis cu maxim 30 zile calendaristice înaintea datei depunerii cererii de credit de către solicitant și care trebuie să conțină cel puțin următoarele informații despre: datele de identificare ale societății comerciale, perioada de valabilitate a sediului, capitalul social, asociați, administratori, domeniu de activitate, înscrieri și comunicări la Registrul Comerțului;

actul de constituire și eventualele acte adiționale ulterioare la acesta, care se referă la modificarea acționariatului pe ultimii 3 ani consecutivi pentru societatea comercială distribuitoare de dividende;

contractele de credit ale societății comerciale cu instituțiile finanțatoare sau adresa scrisă din partea instituțiilor financiare ale societății comerciale, în care să se precizeze dacă respectivele facilități implică interdicții pentru distribuirea de dividende către acționari/asociați;

cu privire la angajamentele de plată din declarația pe propria răspundere (rate credite bancare, rate leasing, rate credit carduri, descoprit de cont, rate cumpărare de bunuri în rate, C.A.R., pensii alimentare, chirii, extase de cont, dovada ultimei rambursări) pentru membrii familiei (solicitant și soțul/soția acestuia) și, dacă este cazul, co-debitor;

De asemenea, solicitantul trebuie sa completeze și să semneze Acordul de Consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare.

Centrala Riscurilor Bancare (CRB) reprezintă o structură specializată în colectarea, b#%l!^+a?stocarea și centralizarea informațiilor privind expunerea fiecărei instituții de credit din sistemul bancar românesc față de acei debitori care au beneficiat de credite și/sau angajamente al căror nivel cumulat depășește suma limită de raportare sau restanțele mai mari de 30 zile, indiferent de suma, înregistrate în restituirea creditelor de către persoanele fizice față de care instituțiile de credit înregistrează o expunere mai mică de 20 000 RON, precum și a informațiilor referitoare la fraudele cu carduri produse de către posesori.

După întocmirea documentației de credit, persoana delegată de Banca Națională a României pentru consultarea bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare (căreia i se acordă un nume de utilizator și un cod unic de acces), verifică situația creditelor contractate de solicitant și emite 5 Procese-verbale cu privire la Istoricul Sintetic și Istoricul Analitic al creditelor contractate și încheiate și/sau active și de valoare mai mică de 20 000 RON, Riscul Global Sintetic și Riscul Global Analitic al creditelor active și de valoare mai mare de 20 000 RON, precum și o evidență privind Fraudele cu carduri.

În cazul în care, în urma consultării CRB, s-a constatat că:

solicitantul este înregistrat cu credite pe care nu le-a declarat, ori

solicitantul este înregistrat cu credite pe care le-a declarat, dar cu o restanță mai veche de 60 de zile în ultimele 6 luni sau cu o restanță mai veche de 90 de zile în ultimele 12 luni,

– cererea de credit va fi respinsă și solicitantul va fi înscris în Lista Neagră a băncii. b#%l!^+a?

Se iau in considerare doar restanțele cu valori mai mari de 10 RON.

Banca va calcula pentru solicitantul de credit un punctaj care reflectă gardul de risc al acestuia. În funcție de punctajul obținut de client, banca poate limita valoarea maximă a creditului (limita creditului este stabilită și calculată automat de aplicația LoanApp).

Ponderea tuturor ratelor la creditele de consum în venitul total net al solicitantului/familiei poate fi de cel mult 30% din venitul net lunar al solicitantululi/familiei.

Gradul de îndatorare a solicitantului, reprezentat de ponderea angajamentelor totale de plată lunare (rata la creditul solicitat + alte contracte de credite, contracte de leasing, contracte de cumpărare de bunuri în rate), nu poate depăși 40% din venitul net lunar al solicitantului/familiei.

3.2.2.b. Creditele pe termen lung acordate persoanelor juridice

Creditele pentru persoanelor juridice sunt acordate pe baza analizei economico-financiară a activității solicitantului de credit constituie o primă etapă de identificare a capacitățiide rambursare, privită din punct de vedere istoric.

Raiffeisen Bank include în oferta sa de produse și servicii bancare și produse de creditare adresate agenților economici. Acestea se ajustează cerințelor acestora în ceea ce priveste: scopul finanțării, durata finanțării și valuta – fiecare produs de finanțare este disponibil în LEI sau în valută (EURO, USD).

Pentru identificarea capacității de rambursare a solicitantului unui credit pe termen lung se vor avea în vederea, trei paliere de evaluare și anume:

Analiza bilanțului contabil – presupune existența unei serii de raportări financiare întinse pe minim trei ani, de preferință auditate și a balanțelor de verificare din ultima sau ultimele luni, în vederea obținerii unor situații comparative și a sesizării tendințelor de evoluție a indicatorilor relevanți. b#%l!^+a?

2. Analiza profitabilității – se realizează pe baza contului de profit și pierdere, care permite detalierea veniturilor, cheltuielilor, în general a rezultatelor aferente celor trei fluxuri economice de bază:

3. Analiza bonității solicitanților de credite se bazează tot pe informații din situațiile financiare, la care se adaugă date privind investițiile în curs de realizare. Bonitatea reprezintă performanța financiară a agenților economici și se determină prin calcularea unor indicatori financiari pe baza datelor din formulele contabile.

Formularele anuale și semestriale din care se extrag datele pentru determinarea bonității trebuie să fie vizate de Direcția ngenerală a finanțelor publice și controlul financiar de stat județene, respectiv a municipiului București.

În funcție de punctajul obținut, fiecare agent economic cu personalitate juridică va fi încadrat într-una din următoarele grupe de bonitate astfel:

Tabel 2. Grupe de bonitate si interpretarea încadrării:

Sursa : Adaptare proprie dupa: https://www.raiffeisen.ro/

Decizia de creditare este o opțiune unilaterală a băncii, bazată pe evaluarea multicriterială a clientului-solicitant în funcție de o serie de parametri stabiliți de legislația în vigoare, de reglementările băncii centrale și, în ultimă instanță, de normele interne în materie.

Credit-scoring-ul, utilizat mai ales în creditarea persoanelor fizice, reprezintă un instrument de evaluare automată, utilizat atât în aprecierea a cererilor de creditare, cât și a riscului ce poate apărea în derularea creditelor în curs. Evaluarea și notarea creditului reprezintă un raport detaliat asupra utilizării fiecărui credit personal. Credit-scoring-ul se bazează pe date și statistici reale și este, de obicei, mult mai de încredere decât alte metode b#%l!^+a?subiective de judecată.

În concluzie activitatea de acordare a unui credit pe termen lung, presupune parcurgerea următoarele etape:

Negocierea creditului

Întocmirea documentației de credit

Analiza și evaluarea performanțelor agentului economic

Analiza afacerii finanțate

Analiza garanțiilor propuse și constituirea legală a acestora

Întocmirea referatului cu rezulatele analizei efectuate

Aprobarea creditului.

3.3. Studiu de caz privind acordarea creditelor pe termen lung de catre Raiffeisen Bank

3.3.1 Acordarea unui credit de nevoi personale pe termen lung pentru o persoana fizica

Prima Casă este un program de sprijin pentru achiziția unei locuințe de către persoane fizice care nu dețin la data solicitării creditului în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul sau soția nici o locuință sau care deține cel mult o unitate locativă, dobîndită in afara programului Prima Casă, în suprafață utilă < 50 mp. Creditele acordate prin acest program sunt garantate de catre FNGCIMM.

Creditul imobiliar acordat in cadrul programului guvernamental Prima Casa de catre Raiffeisen Bank se numeste Prima Ta Casa, si prezinta urmatoarele avantaje:

Avans minim: doar 5%, raportat la pretul de achizitie pentru imobile a caror valoare este sub 60.000 Euro sau 3.000 Euro + diferenta intre pretul imobilului si 60.000 Euro, pentru imobile a caror valoare depaseste 60.000 Euro. b#%l!^+a?

Marja de dobanda de doar 2,2% pentru clientii ce isi primesc salariul in cont la Raiffeisen Bank;

0% comision de acordare si 0% comision de rambursare anticipata.

Acceptarea unei game largi de venituri (salarii, pensii, venituri din chirii, venituri din activitati independente etc.). 

Caracteristici și criterii de eligibilitate stabilite de banca in concordant cu prevederile OUG nr. 60/2009 sunt:

se pot achizitiona imobile finalizate, intabulate in Cartea Funciara.

la data solicitarii creditului, clientul fie nu detine in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul ori sotia nicio locuinta, indiferent de modul si de momentul in care a fost dobandita, fie detine in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul sau sotia cel mult o locuinta dobandita prin orice alt mod decat prin Programul guvernamental in suprafata utila mai mica de 50 mp; dovada indeplinirii acestui criteriu se face cu declaratia pe propria raspundere a beneficiarului, data in forma autentica.

valoarea creditului: pana la 57.000 de Euro (echivalentul in Lei) sau maxim 66.500 Euro (echivalentul in Lei) pentru pentru locuintele noi, construite în baza autorizațiilor de construire eliberate după data de 22 februarie 2010

perioada de creditare: intre 3 si 30 de ani, varsta solicitantului: intre 21 si 70 ani (la terminarea creditului). b#%l!^+a?

constituirea unui depozit colateral corespunzator a 3 rate de dobanda.

ipoteca legala constituita in favoarea statului roman si a bancii asupra imobilului achizitionat prin credit.

asigurare obligatorie a imobilului cesionata in favoarea statului roman si a bancii.

asigurare de viata optionala la costuri preferentiale cu partenerul bancii. 

Studiul de caz avut în vedere prezintă modul de analiză, aprobare și acordare a unui credit Prima Ta Casa pe termen de 15 ani (180 luni) pentru achiziționarea unui imobil – apartament compus din 2 camere, credit în sumă de 139500 LEI, acordat de către Raiffeisen Bank, solicitantul fiind persoana fizică S. Al.

În scopul obținerii creditului ipotecar solicitat pentru achiziționarea unui apartament cu 2 camere de către S. Al., aceasta întocmește un dosar ce cuprinde următoarele documente:

cerere de creditare tip;

copia actului de identitate;

adeverință de salariu de la locul de muncă la care este angajat ca economist cu contract de muncă pe o perioadă nedeterminată la S.C. “XXXXX” S.A, completată fără ștersături, modificări și cu o singură culoare (anexa tip);

copia xerox a cărții de muncă;

declarația pe proprie răspundere, conform legii, privind valoarea angajamentelor de b#%l!^+a?plată existente la data solicitării creditului (contracte de credit, contracte de leasing, contracte de cumpărare a unor bunuri de folosință îndelungată) și în legătură cu eventualele litigii cu terțe persoane;

copia actului de proprietate asupra imobilului ce face obiectul vanzării;

declarația pe proprie răspundere a vanzătorului că imobilul respectiv ne este revendicat și că nu există litigii în legătură cu acesta.

În vederea acordării creditului, banca prin ofițerul de credit a realizat o serie de analize și evaluări în ceea ce-l privește pe posibilul împrumutat S. Al.

Se constată astfel, că solicitanta se încadrează în categoria persoanelor care pot beneficia de credit pentru achiziția imobilului, îndeplinind condițiile legale (este o persoană fizică majoră, cu cetățenia romană și domiciliază în România) precum și cele prevăzute de normele interne de creditare ale Raiffeisen Bank.

Ofițerul de credite al Raiffeisen Bank întocmește bugetul de venituri și cheltuieli al solicitantului S. Al.: b#%l!^+a?

Tabelul 3.2. Bugetul de venituri și cheltuieli

Se constată astfel, că există un excedent de aproximativ 47% din care se poate acoperi rata de credit și dobânda aferentă.

Ofițerul de credit a efectuat analiza situației clientului conform celor 13 criterii cuprinse în sistemul Credit Scoring, după cum urmează:

Tabelul 3.3. Scoring de apreciere a persoanei fizice S. Al.

Solicitant: S. Al. Nr. cerere: 01/04/2015

Suma solicitată: 139500 LEI Rata lunară: 1010.33 LEI

Din acest document reiese faptul că solicitantul S. Al. în varstă de 23 de ani este licențiat la Academiei de Studii Economice – Facultatea de Finanțe, este divorțat cu 1 copil minor, este proprietar unui apartament situat în XXXXXXX, adresă la care domiciliază de peste 5 ani.

Locul de muncă al solicitantului este același de peste 8 ani, fiind încadrat cu contract pe o perioadă nedeterminată ca economist la societatea “XXXXXX” S.A.

Din adeverința de salariu eliberată de unitatea angajatoare reiese că solicitantul are un salariu net lunar în sumă de 3.215 lei, acesta reprezentând venit cert cu caracter de permanență, iar în conformitate cu adeverința de salariu nefiind grevat de nici un fel de alte rețineri. Conform normelor de creditare ale Raiffeisen Bank, rata maximă lunară admisă nu va putea depăși 35% din acest venit.

Prin intermediul Centralei Riscurilor Bancare și a Centralei Incidentelor de Plăți se verifică posibilele datorii pe care le poate avea solicitantul, constatându-se că nu există alte angajamente. b#%l!^+a?

Datorită faptului că scoringul indică un punctaj total de 30 puncte ceea ce depășește 16 puncte (condiție minimă pentru contractarea unui credit) cererea este propusă spre aprobare.

Ratingul de credit fiind de 30 puncte, acesta este încadrat în categoria B ( II ), cu prioritate la încheierea contractului de credit.

În aceste condiții ofițerul de credite întocmește un referat privind cererea de credit a solicitantului S. Al., propunând aprobarea împrumutului în valoare de 139500 LEI.

Referat privind acordarea unui credit Prima Ta Casa în sumă de 139500 LEI pentru achiziționarea unui imobil solicitat de dnu-l. S. Al.

Solicitant:

S. AL. legitimat prin C.I., seria XXX, nr.XXXXX.

Adresa: XXXXXXXXX.

economist.

unitatea: S.C. XXXXXX S.A.

salariul net: 3.215 lei.

2. Suma creditului solicitat: 139.500 LEI

3. Avans: 7.385 LEI

4. Obiectul creditului: cumpărarea apartamentului din XXXXXXX, compus din 2 (două) b#%l!^+a?camere și dependințe în valoare totală de 147.700 LEI conform antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. XXXX la Biroul Notarilor Publici XXXX”

5. Termen de rambursare: 180 luni (180 rate lunare).

6. Dobânda curentă: 3.69 %.

7. Surse proprii: avansul în sumă de 7.385 LEI a fost achitat vânzătorilor conform antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. XXXX la Biroul Notarilor Publici XXXX.

Avansul de 7.385 LEI reprezintă 5% din prețul tranzacției specificat în antecontractul de vanzare-cumpărare.

8. Rata totală de rambursare: 1010.33 LEI

9. Încadrarea în condițiile de creditare:

volumul total al cheltuielilor din Bugetul de Venituri și Cheltuieli al familiei reprezintă cel mult 65% din volumul total al veniturilor – DA;

rata totală de rambursat: 1010.33 LEI este cel mult egală cu 35% din veniturile nete lunare ale solicitanților – DA;

10. Analiza capacității de rambursare a creditului:

– Rata lunară de credit poate fi achitată de împrumutat din veniturile proprii, respectiv rezultând un excedent de 47% adică 1.515 lei

– Rambursarea creditului se va face prin debitarea contului curent al împrumutatului cu b#%l!^+a?rata lunară în valoare de 1010.33 LEI pe baza de notă contabilă.

– Pentru persoana fizică S. Al. identificată prin C.I., seria XX, nr. XXX, s-a consultat baza de date a CRB în ziua de 04.04.2005 și a rezultat că nu figurează cu alte debite.

11. Garanții asiguratorii:

veniturile obținute de împrumutatul S. Al.

ipoteca de rang I.

cesiune de creanță asupra drepturilor de încasat din următorul contract de asigurare.

12. Propuneri:

Fața de cele prezentate propun acordarea aprobării creditului solicitat de:

valoare credit: 139.500 LEI;

termen de creditare: 15 ani (180 rate);

rata lunară totală de rambursat: 1010.33 LEI;

dobânda: 3,69%;

garanții:

*veniturile obținute de împrumutat

*ipoteca de rang I;

*cesiune de creanță.

13. Competența de aprobare: Comitetul Director al Băncii Comerciale Romane.

Pe baza cererii de credit, a documentației anexate la această de către solicitant, a referatului privind cererea de credit întocmit de ofițerul de credit Raiffeisen Bank și avându-se în vedere capacitatea solicitantei de a genera lichidități se va hotărî acordarea sau respingerea creditului ipotecar.

În cazul solicitantei S. Al., constatându-se că au fost îndeplinite condițiile și procedurile de analiză și aprobare a împrumuturilor, precum și de acordare efectivă se hotărăște aprobarea creditului în valoare de 139.500 LEI, pe termen de 180 luni, cu o rată a dobânzii de 3,69%; rata lunară fiind calculată la 1010.33 LEI;.

Se încheie astfel contractul de credit iar tragerile din credit urmează a se face imediat b#%l!^+a?după ce solicitantul a intabulat în Cartea Funciară contractul de ipotecă.

Rambursarea creditului ipotecar și plata dobanzii aferente calculată la soldul creditului urmează a se face într-o perioadă de 180 de luni care se calculează de la data primei trageri din credit conform graficului de rambursare, prin tranșe lunare egale. Rambursarea se va realiza în euro prin alimentarea contului curent deschis la Raiffeisen Bank.

Pe baza cererii de credit, a documentației anexate la cererea de credit de către solicitant și a referatului privind cererea de credit întocmit de ofițerul de credit, se hotărăște acordarea sau respingerea creditului pentru achiziție imobilului.

În termen de 10 zile de la aprobarea cererii de credit solicitantului i se trimite oferta privind condițiile de creditare, ofertă ce a fost acceptată și semnată și astfel sunt îndeplinite toate condițiile pentru încheierea contractului de credit ipotecar.

În aceeași zi cu încheierea contractului de ipotecă solicitantul S. Al. încheie și polița de asigurare a imobilului.

3.3.2 Acordarea unui credit de investitii pe termen lung pentru o persoana juridica

In continuare voi analiza acordarea Creditului de investitii, credit acordat de Raiffeisen Bank.

Creditul de investitii este un produs de finantare care poate ajuta planurile de dezvoltare a b#%l!^+a?companiei tale, prin posibilitatea de a achizitiona bunuri, imobile, autoturisme, echipamente, etc.

Caracteristicile creditului sunt:

Suma minima: 3.000 EUR (sau echiv. RON);

Perioada de rambursare: maxim 120 luni;

Modalitate de rambursare: rate lunare sau trimestriale ;

Perioada de gratie: maxim 6 luni;

Avans: minim 20% din valoarea investitiei cu / fara TVA;

Valuta: RON, EUR;

Garantii: ipoteca, gaj pe masini si echipamente, bunurile achizitionate;

Documentatie solicitata: ultimul bilant anual si ultima balanta de verificare.

Beneficiile acestui credit sunt:

Usor de gestionat: se poate garanta cu obiectul investitiei;

Flexibilitate: perioada maxima de rambursare: 120 luni;

Sustinerea afacerii: dezvoltarea bazei materiale a companiei si cresterea valorii patrimoniului imobiliar 

Scurtă prezentare a firmei creditate

Societatea comercială XXXXXXX S.R.L., are sediul social în xxxxxxx. Societatea este b#%l!^+a?înregistrată la Registrul Comerțului cu numărul Jxxxxxxxxx.

Societatea este persoană juridică română, desfășurându-și activitatea potrivit legislației din România ca societate comercială cu răspundere limitată cu asociat unic.

Societatea răspunde pentru obligatiile sale sociale față de terți cu întregul patrimoniu iar asociatul unic este obligat numai la plata părților sociale și răspunde numai în limita capitalului vărsat.

Domeniul principal de activitate: COD CAEN 463 – Comerț cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului. Activitatea principală este comerțul cu ridicata cu cafea, ceai, cacao și condimente (inclusiv import-export).

Societatea desfășoară o producție permanentă de asimilare de produse mai necesare diferitelor ramuri ale economiei naționale în vederea reducerii importurilor și în același timp pentru satisfacerea tuturor cerințelor impuse de beneficiarii interni și externi. Societatea are un asociat unic, xxxxxxxx.

Performanțele firmei

Situația economico – financiară reprezintă o anumită stare a capitalului din punct de vedere al existenței, componentei materiale și a rezultatelor obținute. Reprezintă o premisă în același timp o consecință a desfășurării proceselor care formează obiectul de activitate al firmei, constituie cadrul financiar al acesteia, respectiv fluxurile de numerar pe care le implică și le degajă.

Analiza se bazează în principal pe bilanț și pe contul de profit și pierdere, care constituie documentele oficiale de gestiune a fiecărei firme.

Situația analizei economico – financiară a firmei, poate fi redat în următoarele etape:

Delimitarea obiectului analizei, care presupune constatarea anumitelor fapte, fenomene, rezultate.

Determinarea elementelor, factorilor și cauzelor fenomenului studiat.

Descompunerea în elemente presupune o analiză structurală. Factorii se urmăresc în mod succesiv, trecând de la cei cu acțiune directă la cei cu acțiune indirectă, și așa mai departe, până la stabilizarea cauzelor finale.

Analiza economico – financiară are ca obiectiv dinamica acestuia precum și a raporturilor dintre diferite elemente patrimoniale și a schimbărilor intervenite în situația mijloacelor și a surselor determinate de activitatea desfășurată în timpul exercițiului. În acest scop se utilizează bilanțul firmei.

Situația bilanțieră la SC XXXXXXX SRL:

Situația contului de profit și pierdere la SC XXXXXXX SRL

Obiectul creditării

SC XXXXXXX SRL, societate comercială cu sediul în xxxxxx, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. Jxxxxxx, Cod Unic de Înregistrare ROxxxxxx, legal reprezentată prin xxxxxxx, în calitate de Asociat, conform Hotărârii AGA din data de 01.04.2015, solicită un credit de 100.000 EUR pentru dezvoltarea bazei materiale, achiziție automobile.

Creditul solicitat pentru realizarea investiției:

Valoarea creditului 100.000 EUR

Perioada de acordare: 120 luni

Modalitatea de rambursare: rate egale lunare sau trimestriale

Perioada de grație: 12 luni

Garanții: ipoteca, gaj pe mașini și echipamente, bunurile achiziționate

Avans: minimum 30 % din valoarea investiției cu TVA inclusă.

Documentația de creditare

În cazul creditelor pe termen mediu și lung, documentația este întocmită mai riguros, întrucât angajează banca și agentul economic pe o perioadă mai lungă și deci pot interveni mai multe perturbări ale procesului micro și macro economic.

Documentația de creditare este compusă din:

Cererea de credite;

Ultimul bilanț contabil ;

Balanța de verificare pe luna precedentă ;

Bugetul de venituri și cheltuieli pe anul în curs;

Situația împrumuturilor și disponibilităților la alte bănci sau alți creditori și debitori ;

Hotărârea A.G.A. de împuternicire a reprezentanților societății pentru contractarea de credite ;

Copie dupa statutul societății și certificatul de înmatriculare în Registrul Comerțului ;

Devizul general pe lucrări și devizele pe obiecte ;

Autorizația de construcții cu avizul Ministerului Mediului ;

Studiul de fezabilitate (care să cuprindă o analiză completă a investiției);

Fisa de date (completată de bancă), pentru cunoașterea în timp a activității și rezultatelor agentului economic ;

Contractul de credite.

Analiza documentației de credite este de maximă importanță pentru că pe baza ei se evaluează și se acordă creditul. Această analiză cuprinde:

1. Analiză formală, aceasta cuprinde verificarea documentelor, avizelor și aprobărilor cât și corelația dintre principalii indicatori. Tot în această etapă este cuprinsă și discuția pe care ofițerul de credite o are cu reprezentantul agentului economic și în care urmărește cu deosebire existența factorului de risc. Analiza formală mai presupune și o vizită de documentare la sediul agentului econimic, dacă aceasta este un client nou al băncii.

2. Analiza tehnică a proiectului de investiții, se face pe baza întregii documentații. Se urmărește:

dimensionarea obiectivului în raport cu limita minimă de la care o investiție devine fezabilă;

soluțiile constructive adoptate de proiectant și oportunitatea lor ;

costul antecalculat (estimativ) al proiectului ; acesta trebuie să cuprindă toate cheltuielile, inclusiv capitalul circulant pentru prima dotare ;

dacă există condiții de începere și realizare a lucrărilor (inclusiv surse și posibilități de asigurare a materialelor și utilajelor) ;

existența fondurilor proprii cu care agentul economic participă la investiție ;

asigurarea punerii în funcțiune la termen ;

dacă tehnologia aleasă asigură realizarea parametrilor proiectați ;

dacă există piețe de desfacere a producției realizate (se precizează șI modalitățI de desfacere, prețuri, date despre concurență ) ;

garanțiile să corespundă volumului creditor și dobânzilor aferente.

3. Analiza financiară, are un rol hotărâtor în stabilirea capacității de rambursare a creditelor acordate unui agent economic.

Banca va urmări la analiza proiectelor de investiții creditate :

veniturile totale anuale pe toată perioada de funcționare a proiectului în prețuri constante ;

cheltuielile totale anuale (de producție, investiții și exploatare) pe toată durata de funcționare a proiectului în prețuri constante ;

fluxul de numerar (cash-flow) adică diferența dintre veniturile și cheluielile totale pe perioada de funcționare a proiectului și dobânzile aferente ; se determină pe total proiect, cât și pentru stabilirea ratei interne de rentabilitate și a ratei economice de rentabilitate ;

rată internă de rentabilitate să fie mai mare decât dobânda reală ce trebuie rambursată băncii;

influența unor factori de risc (calcul de senzitivitate) asupra veniturilor și cheltuielilor (creșterea prețurilor, modificarea cursului valutar, prelungirea duratei de execuție a obiectivului creditat) ; dacă riscul devine mai mare, creditarea se respinge;

4. Analiza economică a obiectivului, are în vedere rentabilitatea obiectivului economic la nivelul economiei naționale. Concluziile rezultate în urma analizei documentației prezentate de agentul economic solicitant vor fi sistematizate în „referatul de credite”.

Analiza bonității solicitantului de credite

Evaluarea împrumuturilor solicitate de agenții economici are în vedere posibilitățile de rambursare și garanțiile depuse de client și acceptate de bancă. De asemenea, se ține seama de procentele maxime de creditare fixate de fiecare bancă comercială. Pentru analiza financiară a obiectivelor de investiții creditate, banca ține seama de nivelul a unor anumiți indicatori.

1. Indicatori de lichiditate reprezintă capacitatea agentului economic de a satisface obligațiile de plată pe termen scurt cu elementele circulante din activul bilanțului.

active curente

Rata curentă =

pasive curente

Lichiditatea patrimonială reprezintă capacitatea societății de a-și acoperii obligațiile de plată cu scadență imediată prin mijlaoce bănești proprii sau prin elemente patrimoniale de activ care se pot transforma într-un timp scurt în mijloace bănești. Nivelul optim al indicatorului este atunci când acesta este mai mare de 1.

In 2014 lichiditatea este de 141 % față de anul 2013 de 109 % ceea ce înseamnă că societatea dispune de o lichiditate în desfășurarea în bune condiții a activității sale

Rata lichidității la SC XXXXXXX SRL are un nivel bun, având o tendință ascendetă, indicând o atitudine liniștitoare pentru creditor, datorită valorilor sale supraunitare și a evoluției ascendente, societatea XXXXXXX SRL creându-și anual resurse pe termen lung și oferind în orice moment siguranța pentru a contracta noi credite.

2. Solvabilitatea este capacitatea agentului economic de a-și achita toate datoriile prin valorificarea activelor sale:

active totale

S =

datorii totale

Solvabilitatea patrimonială exprimă capacitatea societății de a angaja alte datorii în plus față de cele existente și se exprimă prin raportul dintre activul bilațier și pasivul bilanțier. O solvabilitate patrimonială bună este atunci când indicatorul este mai mare de raportul 2:1.

Solvabilitatea la SC XXXXXXX SRL este bună deoarece este mai mare decât raportul 2:1.

3. Gradul de îndatorare reflectă cât din capitalul propriu este afectat de datoriile totale fiind influențat numai de elementele din pasivul bilnațului. Gradul de îndatorare necesită cel mai ridicat volum de capital propriu.

Indicatorul în perioada analizată se apropie din ce în ce mai mult de nivelul maxim (0– 30 %), de la 65% in 2007 la 47% in 2008.

4. Rentabilitatea generală reprezintă capacitatea agentului economic de a obține profit din activitatea proprie.

Rentabilitatea generală este un indicator de sinteză reflectând eficiența activității și se exprimă ca raport între profitul net și cheltuieli totale ( x 100 ). Un nivel bun al rentabilității este când indicatorul este mai mare de 10 %. Întrucât rata rentabilității crește, crește și bonitatea societății XXXXXXX SRL și capacitatea acesteia de a-și onora datoriile față de Raiffeisen Bank.

Creșterea continuă a ratei rentabilității generale din 2007 de la 8,91 și în 2008 la 21,57 determină și creșterea capacității SC. XXXXXXX SRL de a-și onora datoriile față de bancă.

Studiul de fezabilitate, document de bază al dosarului de credite

Studiul de fezabilitate joacă de fapt, rolul de cadru general al proiectului de investiții.

I. Sinteza agentului economic și date de identificare

1. Date de identificare

SC XXXXXXX SRL, societate comercială cu sediul în xxxxxxxx, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. xxxxxxx, Cod Unic de Înregistrare ROxxxxxxx, legal reprezentată prin xxxxxxx, în calitate de Asociat.

Domeniul principal îl reprezintă comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului, iar activitatea principala, comerțul cu ridicata cu cafea, ceai, cacao și condimente.

Scurtă descriere a documentației

Prin prezenta documentație s-a studiat și cercetat strategia societății XXXXXXX SRL de retehnologizare și modernizare a activității economice și s-au analizat rezultatele tehnico-economice, în condițiile acordării unui credit pe termen lung în valoare de 100.000 EUR printr-un credit pe termen lung de la Raiffeisen Bank.

Creditul este solicitat pentru modernizarea și retehnologizarea societății comerciale și anume, pentru achiziționarea unui automobil.

Valoarea creditului solicitat pentru retehnologizare este de 100.000 EUR cu o dobândă de 12%.

3. Prezentarea aspectelor rezultate din capitolele de analiză.

3.1. Piețele de desfacere.

Pe piața interna societatea comercială XXXXXXX SRL este un comerciant de cafea, ceai, cacao și condimente.

Pe piața externă, atât prin calitatea produselor cât și prin prețul atractiv practicat, societatea reușește să câștige un segment semnificativ din piața externă de specialitate și prin aceasta să încheie contracte cu clienți de marcă din Spania, Italia, Ungaria, Turcia și Israel aceștia devenind clienți ai acestei societății.

3.2. Principalele acțiuni viitoare necesare eficienței economice ale agentului economic XXXXXXX SRL

Pentru creșterea eficienței economice se impun următoarele acțiuni principale:

creșterea calitativă a produselor în condițiile unei concurențe competitive actuală și viitoare;

diversificarea gamei sortimentale;

dezvoltarea activității promoționale și extinderea serviciului de marketing;

eficientizarea activității economico-financiare;

creșterea productivității muncii;

3.3. Modul de organizare și tipul de management practicat

Organizarea societății XXXXXXX SRL este funcțională și corespunde specificului activității productive desfășurate.

Echipa managerială, formată din 3 persoane cu experiență și vechime în societate, practică 2 metode de conducere:

prin obiective, fiind o metodă specifică condițiilor economiei de piață ce permite stabilirea obiectivelor firmei cu mai mult realism, creșterea motivației salariaților și a responsabilității acestora față de realizarea obiectivelor propuse;

prin bugete, care este o metodă complementară conducerii prin obiective permițând programarea costurilor, asigurarea resurselor necesare desfășurării activității. Această metodă de conducere furnizează managerilor informații privind cheltuielile, cantitățile, prețurile și profitul.

Strategia managerială de dezvoltare a XXXXXXX SRL pentru asigurarea derulării în condiții optime și de eficiență a procesului tehnologic de producție prevede:

modernizarea sistemelor informaționale;

intensificarea activității departamentului de marketing prin promovarea și derularea unor programe de comercializare, care să mențină cota de piață a firmei într-un trend crescător atât pe piața internă cât și pe piața externă.

corelarea politicii de preț cu politica de produs prin corelarea activității de marketing, prețuri, costuri și proiectare.

reducerea costurilor și eficienizarea activității economico-financiare.

3.5. Cuantificarea efortului financiar necesar (surse de finanțare)

3.6. Condiții de rambursare și dobânda

Creditul a fost solicitat pe data de 1 aprilie 2015 conform contractului de credit nr.xxxxx încheiat între XXXXXXX SRL și RAIFFEISEN BANK.

Perioada pe care este acordat creditul este de 10 ani, societatea beneficiind de o perioadă de gratie de 12 luni.

Rambursarea creditului se va face în 10 rate semestriale începând cu data de 3 mai 2015.

Dobânda aferentă creditului în valoare de 100.000 EUR se va calcula de la data începerii utilizării creditului până la data rambursării integrale. Calculul se va efectua la numărul exact de zile de folosire a creditului raportat la un an calendaristic de 360 zile.

Pentru plata cu întârziere a oricăror sume (rate, dobânzi, comisioane), SC XXXXXXX SRL va plăti la RAIFFEISEN BANK o dobândă majorată ce se va capitaliza lunar și care este stabilită conform contractului de credit, la 3 puncte dobândă RAIFFEISEN BANK peste dobânda menționată.

La dobânda de bază se adaugă o marjă de risc-client al cărei cuantum variază în funcție de o serie de criterii și parametrii economico-financiari ce caracterizează fiecare client, după cum urmează:

Clienților cu un punctaj între 6 și 8 puncte scoring li-se adaugă la dobânda de bază 2 puncte procentuale marjă de risc.

Clienților cu un punctaj între 9 și 11 puncte scoring li-se adaugă la dobânda de bază 1 punct procentual marjă de risc .

SC XXXXXXX SRL solicitând un credit pe termen lung în EUR va avea o dobândă de bază de 10% la care se adaugă conform calculului scoring o marjă de risc client de 2%. Dobânda la care SC XXXXXXX SRL beneficiază de credit este de 12%.

Împrumutul se rambursează în rate de capital egale lunare. De menționat este faptul că rambursarea îi conferă lejeritate în amortizarea investiției.

Dacă, în cazul scadenței unei rate, conform graficului de rambusare, sau în cazul scadentei finale, în contul curent al împrumutatului nu există sumele necesare achitării datoriilor către Bancă, Banca are dreptul, de a debita la data respectivă, fără notificare sau altă formalitate prealabilă, orice alt cont de disponibilități sau de depozit (chiar neajuns la termen), deschis pe numele împrumutatului, cu suma necesară efectuării plății sumelor neachitate de acesta, sume scadente conform Contractului (principal, dobânzi, comisioane, prime de asigurare și orice alte sume datorate).

Banca este mandatată de împrumutat prin Contract să efectueze, dacă este cazul, și schimbul valutar în numele și pentru acesta, utilizând propriile conotații și completând, în numele și pe seama acestuia, documentele aferente acestei operațiuni. Eventualele diferențe de curs valutar vor fi suportate de împrumutat.

Efectuarea platilor ratelor se vor face de catre utilizator la datele scadente mentionate, la curs al B.N.R. + 1,5 % pentru ziua scadentei, in caz de intarziere la plata urmand a se factura penalitati conform clauzelor contractuale.

Concluzii și propuneri

Băncile românești au un rol major fiind principalul finanțator al economiei naționale. De altfel, se cunoaște că principalul factor de creștere economică este reprezentat de creditul bancar, având în vedere că fondurile proprii sunt insuficiente mai ales în perioada de tranziție.

Una din formele de creditare este și cea pe termen lung, acest credit se utilizează în principal pe o durată de creditare mai mare de 5 ani.

Obiectul principal al acestor credite îl constituie modernizările, reutilizările dar și unele achiziționă de utilaje, mijloace de transport, probe tehnologice, animale și plantații.

În lucrarea de față am realizat o cercetare la RAIFFEISEN BANK care acordă mare atenție acestui tip de credit (media anuală a ultimilor ani este 237,39 mld lei credite pe termen lung).

Activitatea de creditare a RAIFFEISEN BANK a pus accent pe creditarea pe termen lung așa cum s-a văzut din tabelele prezentate în lucrare.

Prima Casă este un program al guvernului României, lansat la data de 20 mai 2009, destinat sprijinirii persoanelor care achiziționează pentru prima dată o locuință și nu au beneficiat în trecut de credit ipotecar.

Creditul Prima Casa  presupune mai intai parcurgerea etapelor specifice solicitarii si obtinerii unui credit standard. Astfel, puteti merge la Banca pentru a afla care este lista exacta a documentelor necesare dosarului de credit si daca, la o prima vedere (prescoring) va incadrati sau nu pentru suma dorita.

Pe scurt intreagul proces arata in felul urmator:

Prezentarea documentatiei complete pentru creditul « Prima Casa »

Aprobarea creditului in conformitate cu Normele interne ale Bancii si transmiterea dosarului la FNGCIMM in vederea obtinerii garantiei

Analiza dosarului de credit de catre FNGCIMM si comunicarea deciziei de acordare a garantiei

Incheierea si cesionarea in favoarea statului a politei de asigurare extinsa pentru toate riscurile a imobilului finantat prin credit

Incheierea contractului de garantare, a contractului de ipoteca (in favoarea Statului roman, reprezentat de Ministerul Finantelor Publice) si a contractului de credit

Punerea la dispozitie a creditului

Prezentarea extrasului de Carte Funciara, cu ipoteca inscrisa in favoarea Statului roman, reprezentat de Ministerul Finantelor Publice

Incepand cu anul 2013, programul Prima Casa se desfasoara doar in lei. Aceasta dupa ce in Monitorul Oficial din august 2013 a fost publicata HG nr. 565/2013 care prevede ca "garantiile se vor acorda si se vor plati numai in moneda nationala".

Raiffeisen Bank acorda, incepand din 2010 credite in programul Prima Casa, plafonul maxim alocat fiind diferit de la an la an. Clientii care isi incaseaza salariile intr-un cont curent deschis la banca beneficiaza de dobanzi mai mici, preferentiale, inclusiv la acest tip de credit. 

Creditele Prima Casa de la Raiffeisen Bank se acorda in lei, pe o perioada de maxim 30 de ani. Dobanda este 4,03% pentru cei cu conturi salarii. Avansul minim acceptat este de 5%, iar valoarea maxima care poate fi acordata este de 57.000 euro sau 66.500 euro pentru imobile cu autorizatie de construire emisa dupa 22 februarie 2010. 

Studiul de caz l-am realizat si pe exemplul societății SC XXXXXXX SRL care este o societate care se caracterizează prin următoarele:

este societate cu raspundere limitată, forma de proprietate fiind privată;

pe plan extern societatea are relații cu firme de marcă din Germania, Spania, Italia, Turcia, și Ungaria (67% din producție este destinată exportului);

firma se caracterizează prin următorii indicatori de bonitate: lichiditate 141%, solvabilitate 311%, rentabilitate 21,57%.

Am pus accentul pe raporturile de creditare dintre RAIFFEISEN BANK și SC XXXXXXX SRL. Studiu de caz se referă la creditarea pe termen lung având ca obiect al creditării modernizarea și retehnologizarea societății XXXXXXX SRL, acest credit fiind acordat pe o perioadă de 10 ani, la o valoare de 100.000 EUR .

Banca RAIFFEISEN BANK aplică riguros principiul prudenției bancare, adică pretinde o analiză financiară și o evaluare a creditului care să țină seama de bonitatea clientului așa cum este prezentată în metodologia Băncii Mondiale.

Rata lichidității la SC XXXXXXX SRL a avut un nivel bun pe perioada de analiză (2007-2008), având o tendință ascendentă, indicând o atitudine liniștitoare pentru creditor ( RAIFFEISEN BANK ), datorită valorilor sale supraunitare și a evoluției ascendente, societatea XXXXXXX SRL creându-si anual resurse pe termen lung și oferind în orice moment siguranța pentru a contracta noi credite.

Subliniez faptul că acest credit în valută și pe lângă indicatorii obișnuiți se impune și determinarea cursului de revenire net actualizat cu ajutorul testului Bruno care trebuie să fie mai mic decât cel oficial.

Față de studiul efectuat consider că este necesar să subliniez următoarele aspecte:

firma ce solicită creditul înregistrează o bonitate crescută ,ceea ce o face atractivă în privința acordării de credite cu un risc de nerambursare scăzut;

având în vedere că SC XXXXXXX SRL este un comerciant de cafea, ceai, cacao și condimente, acesta se bucură de o largă apreciere internă cât și externă datorită prețurilor competitive în raport cu cele ale concurenților externi;

RAIFFEISEN BANK este deschisa colaborării cu clientul, acordând acestuia consultanță pentru utilizarea cât mai eficientă a creditului solicitat;

Cu toate că situația activității de creditare la nivelul RAIFFEISEN BANK cât și în general în întreg sistemul bancar romanesc este relativ bună, consider că încă se mai poate perfecționa ,de aceea în final fac următoarele precizări:

o problemă importantă ce ar trebui soluționată este reducerea birocrației și a volumului necesar de documente pentru acordarea unui credit ;

reducerea costurilor firmei, pentru că în mod corespunzător ar crește și profitul iar o parte a acestuia ar putea fi trecut în fondurile de rezervă;

o scădere a costurilor cu 2% ar duce la o creștere cu 11% a fondurilor destinate investițiilor în cazul societății XXXXXXX SRL;

un pas important în eficientizarea activității de creditare ar fi perfecționarea documentației necesare obținerii unui credit sub raportul asigurării garanțiilor de rambursare, aceasta problema putând fi soluționată prin punerea accentului pe garanțiile personale ale solicitantului cât și pe imaginea acestuia. Datorită imaginii favorabile pe care SC XXXXXXX SRL și-a creat-o atât pe piața internă cât și pe cea externă, în cazul luării în calcul ca garanții de rambursare a imaginii și a cotei de piață deținute, volumul garanțiilor financiare (depozitul bancar, gajul și cesiunea de creanță) ar înregistra o pondere mult mai scăzută, acest lucru făcând ca XXXXXXX SRL să înregistreze o mai largă autonomie în privința utilizării fondurilor proprii puse la dispoziția RAIFFEISEN BANK sub forma garanțiilor bancare.

Bibliografie

Aurel O. Berea, Emilia C. Stoica, (2003), Creditul bancar – coordonate actuale și perspective, Editura Expert,

Brendea C., (2001), Riscul și performanța creditului bancar în România, Editura Didactică și Pedagogică,

C. Basno, C. Floricel, (1994), Monedă, credit, bănci, Editura Didactică și Pedagogică,

C. Basno, N. Dardac, Constantin Floricel, (2001), Monedă Credit Bănci, Didactică și Pedagogică,

C. Basno, N. Dardac, (2002), Management bancar, Editura Economică,

C. Kirițescu, E. Dobrescu, (1998), Băncile – Mica Enciclopedie, Editura Expert,

C. Niță, M. Popescu, (1999), Dicționar de marketing și afaceri, Editura Economică,

E. Dobre, (2003), Monedă Credit Bănci, Editura Ex Ponto, Constanța,

F. Tecușan, (2003), Monedă și credit între teorie și practică, Editura Mirton, Timișoara,

Gh. Manolescu, (1997), Moneda și ipostazele ei, Editura Economică,

N. Dardac, T. Barbu, (2005), Monedă, Bănci și politici monetare, Didactică și Pedagogică,

N. Dobrotă coord., (1999), Dicționar de Economie, Editura Economică,

Pișleag A., (2002), Diagnosticul financiar al întreprinderi, Editura Matrix ROM,

R. Moldoveanu, (2009), Eficiența Investițiilor în Resursele Umane din Domeniul Bancar, Teza de doctorat, ASE,

S. Cerna, (2000), Moneda și teoria monetară, Editura Mirton, Timișoara,

V. Dedu, (1996), Gestiune bancară, Editura Didactică și Pedagogică,

V. Lăzărescu, (1998), Băncile comerciale în economia de piață din România, Editura Agora, Bacău,

V. Turliuc, V. Cocriș ș. a. , (2005), Monedă și credit, Editura Economică,

http://www.raiffeisen.ro/despre-raiffeisen-bank

Bibliografie

Aurel O. Berea, Emilia C. Stoica, (2003), Creditul bancar – coordonate actuale și perspective, Editura Expert,

Brendea C., (2001), Riscul și performanța creditului bancar în România, Editura Didactică și Pedagogică,

C. Basno, C. Floricel, (1994), Monedă, credit, bănci, Editura Didactică și Pedagogică,

C. Basno, N. Dardac, Constantin Floricel, (2001), Monedă Credit Bănci, Didactică și Pedagogică,

C. Basno, N. Dardac, (2002), Management bancar, Editura Economică,

C. Kirițescu, E. Dobrescu, (1998), Băncile – Mica Enciclopedie, Editura Expert,

C. Niță, M. Popescu, (1999), Dicționar de marketing și afaceri, Editura Economică,

E. Dobre, (2003), Monedă Credit Bănci, Editura Ex Ponto, Constanța,

F. Tecușan, (2003), Monedă și credit între teorie și practică, Editura Mirton, Timișoara,

Gh. Manolescu, (1997), Moneda și ipostazele ei, Editura Economică,

N. Dardac, T. Barbu, (2005), Monedă, Bănci și politici monetare, Didactică și Pedagogică,

N. Dobrotă coord., (1999), Dicționar de Economie, Editura Economică,

Pișleag A., (2002), Diagnosticul financiar al întreprinderi, Editura Matrix ROM,

R. Moldoveanu, (2009), Eficiența Investițiilor în Resursele Umane din Domeniul Bancar, Teza de doctorat, ASE,

S. Cerna, (2000), Moneda și teoria monetară, Editura Mirton, Timișoara,

V. Dedu, (1996), Gestiune bancară, Editura Didactică și Pedagogică,

V. Lăzărescu, (1998), Băncile comerciale în economia de piață din România, Editura Agora, Bacău,

V. Turliuc, V. Cocriș ș. a. , (2005), Monedă și credit, Editura Economică,

http://www.raiffeisen.ro/despre-raiffeisen-bank