Studiu Monografic. Elemente Esentiale ale Tehnicilor Bancare Practicate de Bancile Comerciale Romanesti .docx

=== Studiu monografic. Elemente esentiale ale tehnicilor bancare practicate de bancile comerciale romanesti . ===

Studiu monografic

Elemente esențiale ale tehnicilor bancare practicate de băncile comerciale românești

Realizat la banca Raiffeisen

De către echipa:

Iași

2015-2016

Cuprins

Introducere 7

1.Caracteristicile economice ale pieței persoanelor fizice și a firmelor 7

2.Miza economică a relației cu clienții 8

CAPITOLUL 1: Organizarea sistemului bancar românesc 9

1.1.Diferite instituții de credit 9

1.2.Organisme profesionale și centrale 11

1.3.Autoritățile de control, de reglementare și consultare 13

Capitolul 2. Deschiderea și funcționarea contului bancar 14

1. Intrarea in relația client- bancă 14

1.1.Verificarea actului de identitate 15

1.2.Verificarea adresei 15

1.3 Verificarea capacității civile 15

1.4 Verificarea naționalității 15

1.5 Verificarea capacității bancare 15

2. Convenția de cont a persoanelor fizice 16

2.1 Condițiile de tarifare 16

2.2 Condițiile de utilizare 16

2.3 Angajamentele reciproce 17

3.Diferite tipuri de conturi pentru persoanele fizice și firme 17

3.1.Conturi pentru persoane fizice 17

3.2Contul profesional…………………………………………………………………………………..21

4. Dreptul la cont și dreptul la refuz al deschiderii contului bancar 22

5. Diferitele fișiere care trebuie consultate 22

5.1. Fișierul Conturilor Bancare și Asimiliate 22

5.2. Fișierul național al Incidentelor de rambursare a Creditelor către populație 22

5.3. Fișierul Central al Cecurilor 22

5.4. Fișierul Național al Cecurilor Neregulamentare 23

6. Procura 23

7. Tarifarea bancară 23

8.Popririle și sechestrele de cont 24

9. Incapacitățile 25

9.1. Majorii 25

9.2.Minorii 25

9.3.Majorii protejați 26

10. Închiderea contului 26

10.1. Închidere la inițiativa băncii 26

10.2.Închiderea la inițiativa clientului 27

10.3. Operațiuni de îndeplinit 27

10.4. Decesul clientului 28

10.5. Gratuitate 28

10.6.Prescriere 28

10.7.Notificare 28

Capitolul 3.Gestiunea instrumentelor de plată 29

1.Diferite instrumente de plată 29

1.1.Tipuri de cecuri 29

1.2. Mențiuni obligatorii 30

1.3.Termenele de prescriere 31

1.4.Cardul bancar 32

1.5. Autorizații de extrageri 35

1.6. Viramentul(rolul băncii și diverse tipuri de viramente) 36

1.7. Efectele de comerț 37

1.8. Plata fără contact( teleplata, telefonul mobil) 39

Plata contactless 39

1.9. Cifre cheie(date statistice privind plățile interbancare) 40

2.Incidentele de plată 40

2.1 Incidentele legate de cecuri 40

2.2. Incidentele legate de credite 41

3. Contestațiile 42

3.1 Contestațiile referitoare la cecuri 42

4. Terminalele de plăți electronice (POS) 43

4.1. Funcțiile unui POS 43

4.2. Contractul POS 43

5. Vânzarea la distanță 43

5.1. Mizele 44

5.2. Internetul 44

5.3. Platformele de call-center 44

5.4. Serviciul de call-back 45

6. Noua normă SEPA(Single Euro Payments Area – Zona Unică de Plăți Euro) 45

6.1. Viramentul SEPA 46

6.2. Extragerea SEPA 46

6.3. Pata prin card SEPA 46

4. Creditul pentru persoane fizice 47

1.1. Dobânzi(simple, compuse) 47

1.2. Rata(proporțională, actuarială) 48

1.3. Metode de rambursare(în avans, la scadență, scutire) 49

2. Creditul de consum 51

2.1. Reglementarea(destinații, contract de credit) 51

2.2.Cazuri particulare(creditul afectat, creditul permanent) 54

2.3. Diferite tipuri de credite de consum (descoperirea de cont,personal clasic,personal afectat, pentru studenți, permanent). 54

3. Abordarea și gestiunea riscului 56

4. Creditul imobiliar 58

4.1 Reglementarea (destinatari, publicitatea, contractul de credit, condițiile suspensive, rambursarea anticipată, cazuri de neplată ) 58

4.2 Împrumuturile sectorului reglementat (banca pentru locuințe) 58

5. Diferite moduri de achiziționare 60

5.1. Vânzarea în stare de finalizare viitoare (creditele pe bază de proiect) 60

5.2 Contractul de construire (alegerea constructorului, verificări de efectuat, condiții de revizuire a prețului, dovada garanției de rambursare, eșalonarea prețurilor, termenul de renunțare, semnarea contractului, finalizarea lucrărilor și plata soldului ) 60

6. Diferitele rate ale dobânzii(ale împrumutului) 60

6.1. Dobânda anuală efectivă 61

6.2. Rata dobânzii legală 61

6.3. Rata dobânzii cămătărească(calculul pragurilor de camătă, delictul) 61

6.4. EURIBOR 61

6.5. EONIA 62

6.6. ROBOR 62

7. Diferitele garanții la rambursarea creditelor 62

7.1. Garanțiile personale 62

7.2. Garanții reale 63

8. Asigurările împrumuturilor 64

8.1. Riscurile acoperite 64

8.2.Contract și parte interesată 64

8.3.Punerea în practică a garanției 65

9. Tratamentul supraîndatorării 65

9.1.Schema generală a dispozitivului de supraîndatorare 65

9.2.Rolul și funcționarea comisiilor de supraîndatorare 66

9.3.Rolul instanțelor judecătorești 68

9.4.Funcționarea procedurii de redresarea personală 69

Capitolul 5: Creditul pentru firme(IMM) 70

1.Creditele de investiții pe termen mediu sau lung 70

2. Împrumutul pentru înființarea întreprinderii 71

3. Leasing 72

4. Împrumuturile de exploatare 74

4.1.Creditele de trezorerie 74

4.2.Garanțiile 75

5. Finanțarea gestiunii clienților 76

5.1 Scontul comercial 76

5.2 Factoring 76

5.3 Comerțul internațional 77

Capitolul 6: Răspunderea băncii (secret bancar, dentologie, cod etică) 78

1. Neconformitatea 78

1.1.Obiective și rezultate 78

1.2. Consecințele riscului de neconformitate 79

1.3.Domenii acoperite de conformitate 79

2.Răspunderea civilă și penală a băncii 79

2.1. Elemente constitutive ale răspunderii civile 79

2.2. Condiții de aplicabilitate a răspunderii civile 80

2.3.Condiții de aplicabilitate a răspunderii penale 80

3. Deontologia 81

3.1. Principalele obligații 81

3.2. Loialitatea față de angajator 82

3.3. Respectarea legilor și regulamentelor și vigilența deosebită în ceea ce privește spălarea banilor 82

3.4. Concluzie 83

4. Secretul profesional 83

5.Lupta împotriva spălării banilor 85

5.1.Cele trei faze ale spălării banilor din venituri provenite din activități criminale 85

5.2. Obligațiile instituțiilor de credit 86

5.3 Organismele de control 87

Introducere

1.Caracteristicile economice ale pieței persoanelor fizice și a firmelor

Societățile bancare reprezintă instituțiile financiare care au ca obiect principal de activitatea atragerea de depozite și acordarea de credite. Acestea își desfășoară activitatea sub sticta supraveghere a Băncii Centrale și sunt reglementate corespunzător .

Băncile oferă pe piață o gamă largă de produse și servicii bancare, adresându-se clienților persoane fizice, dar și juridice.

În cazul clienților persoane fizice, băncile le oferă diferite produse și servicii cu ajutorul cărora le ușurează viața, le oferă diferite oportunități de a-și utiliza resursele, de a face investiții, de a economisi, de a-și depozita resursele într-un cont curent și de a face plăți de la domiciliu, dar și de a-și procura resurse, prin intermediul creditelor.

În cazul creditelor oferite persoanelor fizice, acestea au ca și destinație achiziționarea de locuințe, mijloace de transport, finanțarea unor evenimente neprevăzute dar și pentru refinanțarea altor credite.

În cazul clienților persoane juridice, băncile oferă alte tipuri de produse și servicii bancare. În acest caz se vorbește de valori mai mari, de oprtunități mai multe iar băncile se adaptează continuu. Acestea oferă credite cu destinația investițiilor în funcție de natura activităților, de piața pe care agentul economic își desfășoară activiatea, de scopul finanțării, de durata de finanțare dar și de moneda dorită. Depozitele sunt realizare pe termen mai lung, determinând și o dobândă mai ridicată.

Piața persoanelor fizice și juridice se află într-o continuă dezvoltare, apar evenimente neprevăzute, oamenii doresc mai mult, mai nou și mai bun, cu toții vor să le fie ușurată munca și viața. Pentru acestea băncile trebuie să fie atente și să apară pe piață cu noi produse și servicii adaptate clienților și activității lor.

2.Miza economică a relației cu clienții

Principalul aspect pe care trebuie să îl aibă în vedere o bancă în relația cu clienții este ca aceasta să satisfacă toate cerințele clienților. Punctul cheie al băncii este clientul, în jurul său se desfășoară toată activitatea sa. În lipsa clienților, băncile nu ar mai avea niciun rol. Băncile trebuie să facă un efort permanent pentru a-și îmbunătăți produsele și serviciile, iar relația dintre bancă și client trebuie să fie una de lungă durată. Satisfacerea nevoilor clienților trebuie să fie un obiectiv forte pentru întreg personalul băncii, incluzând și conducerea băncii.

Desfășurarea relației dintre bancă și clientelă în cele mai bune condiții reprezintă o bună cooperare, ca într-o echipă, o relație cât mai bună între salariații băncii și clienții. Pentru ca o bancă să prospere este necesar ca relațiile cu clienții să fie puternice, de lungă durată, atât din perspectiva economică cât și psihologică.

Clienții băncii își doresc o calitate cât mai bună a serviciilor și o gamă diversificată a produselor. Astfel, competiția se intensifică odată cu dezvoltarea continuă a economiei .

Obiectivul oricărei bănci este diversificarea gamei de produse și servicii bancare pe care le oferă. Acestea să fie prezentate pe piață cu succes pentru a obține o creștere, o dezvoltare și o putere în sectorul financiar-bancar.

Relația dintre client și bancă este foarte importantă și este necesar să fie menținută pentru a se asigura încrederea clienților și pentru a se dezvolta relații de lungă durată. Obținerea unor noi clienți este mult mai costisitoare decât menținerea celor existenți.

Relația dintre bancă și client trebuie să fie un proces continuu, solid pentru modul în care acționează bănca, aceasta pune clientul în centrul procupărilor sale, presupune o muncă în echipă, o bună cooperare și sisteme eficiente de comunicare.

Miza economică a relației dintre bancă și clienți este reprezentată de beneficiile pe care le obține întreaga economie din colaboarea continuă a acestora, de preferat de lungă durată, cu beneficii reciproce, cu investiții de mari dimensiuni. De aceea, într-o economie de piață, clientul este cel mai important și în jurul său se derulează întreaga activitate.

CAPITOLUL 1: Organizarea sistemului bancar românesc

Sistemul bancar reprezintă ansamblul instituțiilor, relațiilor financiar-bancare, infrastructurilor, normelor și metodelor ce interacționează în mod complex având drept scop mobilizarea sub forma depozitelor și distribuirea de credite, fonduri financiare, precum și de a oferi facilități diverșilor agenți economici, financiari sau nefinanciari, fiind incluse și persoanele fizice.

Acesta este format din organisme financiare ce îndeplinesc funcția principală de emisiune de monedă.

1.1.Diferite instituții de credit

În urma inițiativelor legislative din anul 1990, sistemul bancar românesc românesc a fost organizat pe două ramuri, care separă sarcinile băncii centrale de emisiune de cele ale băncilor de depozit sau comerciale.

Nivelul superior este reprezentat de Banca Națională a României(B.N.R.),banca centrală a țării, fiind de asemenea și instituția de emisiune a statului român. Funcția principală a acesteia este promovarea politicii monetare în economie. B.N.R se subordonează parlamentului țării. La nivelul al doilea al sistemului bancar sunt situate:

Băncile comerciale sau de depozit

Casa de Economii și Consemnațiuni(CEC), reprezentând o bancă de depozit a economiilor populației și a instituțiilor sindicale și obștești.

Principalele sarcini ale Băncii Naționale ale României:

Emiterea și aplicarea politicii monetare, precum și a politicii de curs de schimb

Aprobarea, reglementarea și observarea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și urmărirea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru garantarea stabilității financiare

Emiterea bancnotelor și monedelor utilizate drept mijloace legale de plată

Fixarea regimului valutar

Gestionarea rezervelor internaționale ale României

Instituția de credit este o entitate a cărei activitate presupune atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public și acordarea de credite în cont propriu sau care elaborează modalități de plată sub forma monedei electronice.

Tipuri de instituții de credit:

-banca comercială: atrage depozite de la populație și acordă credite.

-banca ipotecară: banca care emite obligațiuni ipotecare și acordă credite ipotecare

-banca de economisire: instituție de credit specializată în finanțarea pe termen lung a domeniului locative, a cărei activitate principală presupune economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ.

-institute emitente de monedă electronică.

Lista băncilor din România

BCR

BRD Groupe Societe Generale

Banca Transilvania

Raiffeisen Bank

CEC Bank

Volksbank

Unicredit Țiriac

Alpha Bank

ING Bank

Bancpost

Piraeus Bank

RBS România

Banca Italo Romena

Citibank România

Banca Românească

OTP Bank

GarantiBank România

Intesa Sanpaolo România

Carpatica

Marfin Bank România

MKB Romexterra

Eximbank

Anglo Romanian Bank

Millenium Bank

ATE Bank România

Bank Leumi România

Procredit Bank România

Libra Bank

Emporiki Bank România

Creditcoop

Banca Comercială Feroviară

1.2.Organisme profesionale și centrale

Conducerea

Conform Legii nr.312/2004, conducerea BNR este asigurată de un Consiliu de administrație, compus din 9 membri, aleși de Parlamentul României pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Dintre cei 9 membri, 4 aparțin direct structurii executive permanente a BNR: Guvernatorul și cei trei Viceguvernatori (dintre care unul este Prim-viceguvernator), ceilalți 5 membri nefiind salariați ai BNR. Actualul guvernator al BNR este Mugur Isărescu.

Organizarea

Centrala Riscurilor Bancare este un departament al BNR, care monitorizează împrumuturile de la bănci de peste 20.000 RON.

BNR se ocupă și cu menținerea Registrului Special al Băncii Naționale a României în care sunt înscrise instituțiile financiare nebancare din România.

Alte organisme naționale:

Institutul bancar român

Fondul Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar

Consiliul de Export

Comisia pentru Monitorizarea Mecanismelor și Instrumentelor de Susținere a Exportului

Consiliul Consultativ pentru Dezvoltarea IMM

Comitetul Național SEPA

Organizația Suport pentru Aderarea la schemele SEPA

Forumul Național SEPA

Programul Jeremiae

Comitetul de Monitorizare Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice”

Comisia de Agrementare a Sistemelor de Securitate Mecanică

Consiliul Economic și Social

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor 

Platforma de Dialog Permanent și Colaborare – Ministerul Justiției cu mediul de afaceri 

Consiliul Fiscal

Comitetul de Monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală

Grupul de lucru pentru Agricultură și Industrie Alimentară 

Comitetul Sectorial pentru Activități Financiare, Bancare, de Asigurări

Ministerul Fondurilor Europene – Comitetul Interinstituțional pentru Acordul de Parteneriat CIAP

1.3.Autoritățile de control, de reglementare și consultare

Ministerul Finanțelor Publice este autoritatea de maximă importanță, având rol de sinteză în cadrul desfășurării activității structurilor economice, financiare și fiscale din România, funcționând pe baza Legii nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor,cu schimbările și completările apărute ulterior în Legea nr. 500/2002 în ceea ce privește finanțele publice, punând în aplicare manevra și programul de guvernare în domeniul finanțelor publice.

Ministerul Finanțelor Publice acționează prin metode specifice pentru prevenirea și eliminarea evaziunii fiscale și corupției și realizează politica vamală a țării.

Organisme de control și reglementare interne

Adunarea Generală Extraordinară: adună toți acționarii și este ținută de fiecare dată când trebuie luate anumite hotărâri cu privire la subiecte precum modificarea statutului, majorarea de capital etc.

Consiliul de Administrație: stabiliește orientările Băncii și observă punerea lor în practică

Comitetul de Direcție

Principalele sarcini ale Comitetului de direcție privesc aprobarea:

-regulamentului intern de funcționare a băncilor analizate, cu excepția competențelor Comitetului de direcție, ale Comitetului de audit și ale Comitetului de remunerare

-regulilor și directivelor interne ale băncii și modificarea lor

-politicii de dobânzi utilizate pentru resursele și plasamentele băncii

-taxelor și comisioanelor în lei și valută

-politicilor anuale de credit

-metode de recuperare a creanțelor

Comitetul de Audit analizează, independent de conducerea generală a Băncii, competența metodelor contabile și a procedurilor interne de colectare a informațiilor, observă calitatea auditului și a controlului intern, privind evaluarea, supervizarea și controlul riscurilor. Dacă este cazul, sugerează măsurile necesare și elaborează analizele specifice Consiliului de Administrație.

Auditorul Financiar: se ocupă de certificarea situațiilor statuare ale băncii stabilite conform normelor BNR și a situațiilor elaborate conform Standardelor Internaționale de Raportare Financiară.

Comitetul de credit: analizează dosarele de credit(atât pentru persoane fizice, cât și pentru cele juridice) care depășesc ca nivel, pregătirea directorilor executivi.

Comitetul de Risc: gestionează riscul de credit, riscul de piață, riscul de lichiditate, riscul operațional și riscul de imagine.

Comitetul de Administrare a Activelor și Pasivelor: analizează politica dobânzilor, resursele, plasamentele, lichiditatea, rezerva minimă obligatorie a băncii, evoluția și structura activelor și pasivelor. De asemenea, acesta propune modalități pentru administrarea în mod eficient a activelor și pasivelor, estimează riscurile pe care banca și le poate asuma pentru menținerea unui nivel optim al lichiditații, autorizează structura plasamentelor, limitele pentru riscul de lichiditate, dobânzile și scadențele.

Capitolul 2. Deschiderea și funcționarea contului bancar

1. Intrarea in relația client- bancă

Relația dintre o bancă și clientul său începe cu deschiderea unui cont bancar.

După ce câștigă un client, banca va dori menținerea relației și optimizarea venitului prin contribuțiile clientului. Pe baza încrederii reciproce, banca intenționează să dezvolte o relație pe termen lung cu clienții săi. Astfel, aceștia vor dori să ia decizii privind oferta de produse și servicii oferite de-a lungul timpului din partea băncilor prin achiziționarea lor.

1.1.Verificarea actului de identitate

La Raiffeisen Bank, pentru a deschide un cont în lei sau în valută nu aveți nevoie decât de cartea/buletinul de identitate, dacă sunteți o persoana fizică rezidentă, și doar de pașaport, dacă sunteți o persoană fizică nerezidentă.

În cazul cetățenilor străini, documentul care atestă domiciliul este permisul de ședere permanentă în România, document eliberat de Autoritatea pentru străini, ce va fi prezentat în original și copie la Bancă.

Pentru minorii care nu au împlinit încă vârsta de 14 ani, dovada domiciliului se face cu cartea de identitate a părintelui la care locuiește sau cu cartea de identitate a reprezentantului său legal. În cazul minorilor cu capacitate de exercițiu restrânsă (cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani) contul poate fi deschis în baza semnăturii titularului împreună cu ambii părinți.

Pentru a deschide un cont bancar, o persoană juridică trebuie să ofere băncii informații despre companie, specimenele de semnături și să completeze o cerere care are caracter de contract cu banca.

1.2.Verificarea adresei

Cu ajutorul actului de identitate, personalul de la ghișeu va verifica domiciliul actual al clientului.

1.3 Verificarea capacității civile

Capacitatea civilă se referă la faptul că o persoană, pentru a deveni client al băncii trebuie să fie în deplinătatea facultăților mintale.

1.4 Verificarea naționalității

În urma identificării clientului cu actul de identitate, personalul de la ghișeu poate observa naționalitatea acestuia.

1.5 Verificarea capacității bancare

Capacitatea bancară se referă la capacitatea de folosință și capacitatea de exercițiu a unei persoane. Prin capacitatea de folosință înțelegem aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații civile, iar capacitatea de exercițiu reprezintă aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile.

2. Convenția de cont a persoanelor fizice

2.1 Condițiile de tarifare

Condiții de tarifare sunt taxele percepute pentru efectuarea diferitelor operațiuni bancare și utilizarea produselor băncii (vezi anexe).

Raiffeisen Bank încasează comisioane doar pentru analiza dosarului, administrarea creditului sau contului curent, comision de rambursare anticipată, costuri corespunzătoare asigurărilor, comision de penalizare, dar și un comision unic pentru serviciile oferite la cererea solicitanților.

Comisionul de administrare a soldului poate fi anual sau lunar, în funcție de tipul de credit și indică un procent care se practică la soldul creditul rămas neplătit.

Comisionul de rambursare anticipată devine foarte important în momentul în care se dorește ca plata creditului să se efectueze în avans. Atunci când are loc plata anticipată, banca nu mai beneficiază de veniturile din dobânzi și comisioanele ce le-ar fi putut obține dacă clientul ar fi întreținut contractul până la scadență.

Conform noilor reglementări, comisioanele la credite cu dobândă fixă s-au redus, ajungând la 0,5% dacă titularul împrumutului efectuează plata anticipată în ultimul an de contract, iar dacă restituirea se face înainte de ultimul an de contract, dobânda este de 1%.

În cazul creditelor cu dobânda variabilă, comisionul de plată anticipată este exclus.

2.2 Condițiile de utilizare

Clienții băncii Raiffeisen pot să utilize conturile bancare în condițiile în care aceștia își plătesc taxele și comisioanele pentru administrarea conturilor și își respectă obligațiile către bancă.

2.3 Angajamentele reciproce

Cea mai importantă obligație pe care o au instituțiile bancare din România o reprezintă reținerea secretului bancar în relațiile cu clientela proprie. Astfel, banca nu trebuie să divulge nimănui datele personale, soldurile, precum și alte informații care se referă la persoana, proprietatea, activitatea, afacerea, relațiile personale sau de afaceri ale clienților. În caz contrar, acest fapt se pedepsește prin lege. Există și excepții atunci când clientul semnează un document prin care specifică acordul său privind furnizarea datelor altor instituții.

În ceea ce privește obligația de administrare corectă a conturilor, Raiffeisen Bank desfășoară tranzacții cu clienții doar pe bază de contract, într-un regim prudent, respectând normele și condițiile BNR și protejând clienții.

Documentele sunt redactate într-un mod clar, explicit, astfel încât clienții să înțeleagă termenii și condițiile contractului. În mod special personalul băncii va detalia clientului obligațiile pe care le are față de bancă în urma semnării contractului.

Raiffeisen Bank este obligată să verifice identitatea clienților, adresele de domiciliu declarate de aceștia, numerele de telefon.

Clientul trebuie să își achite comisioanele, spezele, să nu facă spălare de bani, să monitorizeze soldul ca acesta să nu se afle sub limită, plus alte obligații.

3.Diferite tipuri de conturi pentru persoanele fizice și firme

3.1.Conturi pentru persoane fizice

În practica bancară întâlnim următoarele tipuri de conturi :

Conturi curente de disponibilități

Conturi de depozite la vedere sau la termen

Conturi de credite

Conturi cu destinație specială

Contul curent este utilizat în cazul operațiunilor de încasări și plăți, cu ajutorul căruia banii sunt administrați mult mai ușor și eficient de către titular.

La Raiffeisen Bank, conturile curente de disponibilități sunt grupate astfel :

Tabel nr.1 Conturi curente de disponibilități

Sursa: https://www.raiffeisen.ro/persoane-fizice/optiuni-de-cont-curent

Contul de depozit garantează fructificarea unor sume disponibile pe o perioadă cât mai îndelungată. Pe baza acest cont băncile pot pune la dispoziția clienților împrumuturi de până la 80% din valoarea depozitului.

Aceste conturi mai poartă denumirea de conturi cu preaviz pentru că banca cere clientului să notifice retragerile înainte de termen cu 7 zile.

Tabel nr.2 Conturile de depozite

Depozite la termen

Beneficiezi de dobândă preferențială pentru încasarea salariului sau pensiei pe cardul Raiffeisen Bank.

0% comision la deschiderea, administrarea și închiderea depozitului.

Ai siguranța câștigului prin rate de dobândă fixe pentru toata perioada de constituire.

Dobândă care crește în funcție de valoarea depozitului sau a termenului de constituire.

Flexibilitate în alegerea perioadei de constituire

Tabel 3. Structura depozitelor la termen

Sursa: https://www.raiffeisen.ro/info/oferta-depozite

Conturile de credite

Prin acest cont se efectuează operațiuni de acordări și rambursări de credite.

Raiffeisen Bank dispune de următoarele conturi de credite pentru persoane fizice :

Flexicredit, creditul de nevoi personale  

Flexicredit Refinantare, creditul de refinanțare fără ipotecă 

Flexicredit Integral, creditul de refinanțare garantat cu ipotecă

Flexicredit Plus, creditul de nevoi personale garantat cu ipotecă 

Casa Ta, creditul imobiliar 

Casa Ta Ibiza Sol, creditul imobiliar dedicat Ibiza Sol

Prima ta Casa creditul imobiliar acordat în cadrul programului guvernamental Prima Casă

Overdraft, descoperit de cont

Card de cumpărături, cardul de credit

Condițiile de aprobare sunt următoarele:

Aprobarea creditului se anunță din timp în cadrul unui formular de aprobare sau de respingere, după caz, unde sunt menționate valoarea creditului, valoarea comisioanelor, destinația creditelor, perioada de creditare și rata dobânzii. Suma pe care solicitantul trebuie să o plătească lunar, dar și ratele specifice altor credite nu trebuie să depășească 50% din venitul net lunar al acestuia.

Documentele necesare acordării creditului sunt următoarele:

Act de identitate

Adeverință de salariat eliberată de angajator, iar în cazul în care solicitantul deține propria sa întreprindere are nevoie de autorizația de funcționare, declarația de venit

Ultima factură emisă pentru plata utilităților, pentru a dovedi domiciliul

Copii după documente care confirmă creditele, ratele de leasing sau alte rate care atestă cumpărarea-vânzarea în rate, chirii, pensii, dar și în cazul în care sunt deținute conturi curente la alte bănci

Cerere de credit

În plus, se atașează și contractul de credit.

Valorile indicilor de referință calculați la 30.06.2015 sunt :
EURIBOR 6M: 0,049% (valoarea din data de 20.06.2015) 
ROBOR 6M: 1,53% (calculat ca medie a ultimelor 30 de zile) 
EURIBOR 3M: -0,041% (valabil în ultima zi lucrătoare a lunii) 
ROBOR 3M: 1,48% (valabil în ultima zi lucrătoare a lunii) 
ROBOR 3M: 1,47% (calculat ca medie a ultimelor 30 de zile)

Contul profesional

La Raiffeisen Bank există următoarele tipuri de conturi pentru firme :

Conturile curente în lei și în valută sunt destinate păstrării disponibilităților în lei sau în valută și efectuarea plăților și încasărilor.

Depozite în lei și în valută: rolul lor este de a fructifica disponibilitățile bănești printr-o dobândă bonificată pe care titularul contului o va primi ulterior la scadență.

Conturile cu destinație specială indică produsele și prestările de servicii realizate de bancă atunci când sunt solicitate de clienți.

4. Dreptul la cont și dreptul la refuz al deschiderii contului bancar

Din momentul în care clientul este interesat de un cont bancar, personalul din bancă trebuie să îi ofere informațiile necesare pentru ca acesta să fie la curent cu tot ce ține de acestă operațiune. După ce clientul este informat, acesta poate continua cu procesul deschiderii contului sau, în caz contrar, poate refuza demararea procesului datorită unor inconveniente sau unor factori care depind de client.

5. Diferitele fișiere care trebuie consultate

5.1. Fișierul Conturilor Bancare și Asimiliate

Fișierul Conturilor Bancare și Asimilate este consultat atunci când se creează un cont. Acest fișier este o evidență internă a băncii care indică daca persoana are sau a mai avut un alt cont în bancă, în cazul în care are, putem vedea dacă a fost utilizat, dacă comisioanele au fost plătite la timp, istoricul contului. De asemenea, se verifică dacă potențialul client are sau a avut antecedente în ceea ce privește utilizarea contului.

Scopul principal al acestui fișier este acela de a putea verifica clientul și de a accepta doar acele persoane care sunt serioase și fac plățile la timp.

5.2. Fișierul național al Incidentelor de rambursare a Creditelor către populație

În cadrul acestui subpunct, vom avea în vedere dacă viitorul utilizator a mai contractat un credit la altă bancă, dacă în cadrul acestuia a avut probleme de rambursare, dacă nu a îndeplinit sau nu condițiile de plată.

5.3. Fișierul Central al Cecurilor

În ceea ce privește consultarea acestui fișier, trebuie să avem în vedere dacă clientul este utilizatorul unui carnet de cec.

5.4. Fișierul Național al Cecurilor Neregulamentare

Consultarea acestui fișier presupune urmărirea clientul în ceea ce privesc cecurile, daca acesta deține un astfel de instrument și dacă este prezent ca în cadrul acestuia ca fiind unul de tip neregulamentar.

6. Procura

Procura este un document prin care, cel care are un cont în bancă, transmite unei terțe persoane drepturile administrării contului acestuia si efectuarea operațiunilor bancare, cum ar fi: transfer sume de bani în oricare bancă din România și din străinătate, depunere de numerar, retragere de numerar, lichidarea contului, închiderea contului și multe alte operațiuni.

7. Tarifarea bancară

În cadrul băncii Raifeissen taxele si comisioanele unui cont curent sunt următoarele:

8.Popririle și sechestrele de cont

Popririle

Creditorii, executorii judecătorești sau ANAF-ul pot să solicite băncii Raiffeisen, conform legislației, să execute silit un client al băncii prin poprirea conturilor bancare ale acestuia cu scopul achitării datoriilor față de stat, persoane, instituții sau agenți economici.

Poprirea reprezintă blocarea accesului clientului la sumele din contul său, acesta nu mai poate face plăți, retragere de numerar sau transferuri. Banca trebuie să blocheze disponibilitățile în momentul sesizării ei de către executor, dar și încasările viitoare. Banca nu trebuie să facă nicio tranzacție din contul clientului din momentul blocării și până la recuperarea totală a datoriei.

Există și anumite excepții. Banca nu poate bloca accesul la toate sumele din cont,excepție fac pensiile, salariile sau veniturile destinate asigurării existenței. Din acestea pot fi blocate doar o treime sau jumătate dar există mai multe popriri.

Sunt venituri care nu pot fi poprite, pentru nicio datorie, ca exemplu alocațiile și indemnizațiile pentru copii, alocațiile de maternitate, alocațiile de îngrijire a copilului bolnav, ajutoare de deces, buse de studiu.

Sunt sume care nu pot fi supuse executării silite prin poprire:

sumele care sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție;

sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanțări primite de la instituții sau organizații naționale și internaționale pentru derularea unor programe ori proiecte;

sumele aferente plății drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înființării popririi. Atunci când asupra aceluiași cont sunt înființate mai multe popriri, termenul de 3 luni în care se pot efectua plăți aferente drepturilor salariale viitoare se calculează o singură dată de la momentul înființării primei popriri.

Sechestrele de cont

La cerearea organelor judecătorești, Banca Raiffeisen trebuie să înceteze orice operațiuni din conul curent, contul de credit sau din depozitul clientului. Acesteia i se interzice efectuarea oricărei operațiuni de plată sau de ridicare a unor sume de bani.

Sechestrele de cont sunt o consecință a încălcării legislației sau când există o datorie a deținătorului contului față de stat, diferite instituții sau persoane.

9. Incapacitățile

Deschiderea unui cont bancar unei persoane fizice sau juridice depinde de capacitatea de exercițiu a acesteia.

Încapacitățile influențează operațiune de deschidere deoarece banca nu are voie să deschidă conturi anumitor categorii de clienți sau deschiderea este influențată de anumite restricții.

9.1. Majorii

Reprezintă persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani. În cadrul incapacității persoanelor majore se referă la restrângerea capacității de exercițiu a acestora sau dacă nu au capacitate de exercițiu, ca exemplu persoanele cu boli psihice.

Raiffeisen Bank nu are dreptul să deschidă conturi acestor categorii de persoane din motive precise, dacă sunt fără incapacitate mintală, nu pot să își administreze conturile iar sistemul nu poate permite acest lucru.

9.2.Minorii

Sunt reprezentați de acele persoane care nu au împlinit vârsta de 18 ani.

Raiffeisen Bank poate deschide conturi clienților minori cu vârsta între 14-18 ani numai în prezența tutorelui. Minorii pot efectura diferite operațiuni din contul deschis, însă drept de semnatură are doar tutorele. Banca oferă și conturi de economisire pentru aceștia, realizate de către părinți sau tutori legali, pe care le pot utiliza după împlinirea vârstei de 18 ani.

9.3.Majorii protejați

Majorii protejați sunt persoane care nu au capacitate de exrcițiu, persoane care au capacitate de exercițiu dar au nevoie de însoțitor deoarece nu se pot deplasa sau persoane care au încălcat legea și au interdicție bancară.

Raiffeisen Bank poate deschide conturi acestor categorii de client numai în prezența tutorelui sau a persoanei împuternicite (însoțitori legali).

10. Închiderea contului

Închiderea conturilor bancare este operațiunea inversă a deschiderii. Aceasta reprezintă încetarea coloaborării băncii cu un client persoană fizică sau persoană juridică.

În mod normal, banca nu are voie să închidă un cont bancar fără a avea un preaviz de cel puțin 30 de zile.

Există situații în care banca poate să închidă conturile și fără un preaviz, cum ar fi în cazul unei suspiciuni de fraudă, în care clientul are o atitudine necorespunzătoare față de angajații băncii sau are un comportament abuziv.

Operațiunea de închidere a contului bancare poate fi realizată:

Închidere la inițiativa băncii

Închidere la inițiativa clientului

Decesul clientului

10.1. Închidere la inițiativa băncii

Banca Raiffeisen are dreptul de a închide conurile clienților care nu respectă reglementările bancare sau :

Clientul a oferit informații/ documente false în momentul deschiderii contului;

Clientul a utilizat documente fără autenticitate iar banca a fost informată despre acestea;

Clientul a emis cecuri fără acoperire;

Clientul nu oferă garațiile suplimentare cerute de bancă sau nu le majorează pe cele existente;

Clientul are întârzieri de plată;

Clientul nu a îndeplinit alte obligații față de bancă;

Clientul a încălcat legislația în vigoare;

În cazul disputelor judiciare/extrajudiciare între titular și persoane autorizate.

La inițiativa băncii poate fi închis un cont daca acesta nu a fost utilizat o perioadă îndelungată.Acest lucru se realizează prin consultarea clientului, se verifică dacă acesta mai dorește contul sau nu.

10.2.Închiderea la inițiativa clientului

Legislația bancară prevede că orice titular de cont poate solicita la un moment dat închiderea acestuia. Acesta se poate realiza prin prezentarea clientului la bancă, prin identificarea acestuia pe baza actului de identitate(CI) în cazul persoanelor fizice sau prin Codul unic de înregistrare(CUI) în cazul persoanelor juridice.

După identificare se stabilește soldul contului, dacă există plus se rambursează la casierie sau prin transfer bancar clientului și dacă există minus, clientul trebuie să-și achite datoriile .

După efectuarea acestor operații contul clientului poate fi închis.

10.3. Operațiuni de îndeplinit

Operațiunile pe care trebuie să le îndeplinească banca sunt cele legate de verificarea clientului.

Banca verifică situația contului acestuia, daca acesta se află pe plus sau pe minus. Dacă contul are disponibilități, clientul îi poate solicita transferarea sumei într-un alt cont sau poate solicita încasarea acesteia de la casierie.

În cazul în care contul clientului este pe minus, reprezentând o datorie față de bancă pentru serviciile oferite de aceasta (comisioane, administrare cont, dobânzi), banca îi solicită clientului plata sumelor. În cazul în care clientul plătește, banca îi închide contul, în caz contrar, banca nu va executa cererea până nu își recuperează datoria.

10.4. Decesul clientului

În cazul în care are loc decesul unui client al băncii, moștenitorii legali sunt cei ce au drept asupra conturilor. Aceștia se prezintă la bancă cu certificatul de deces și cu actele ce dovedesc dreptul lor de propritetate.

Aceștia devin titularii contului și au dreptul de a efectua operațiile prin cont, de a încasa și de a efectua plăți .

10.5. Gratuitate

La închiderea conturilor de către persoanlele fizice și juridice, Raiffeisen Bank nu percepe nicio taxă. Această operațiune se desfășoară în mod gratuit prin simpla prezentare la o unitate bancară.

10.6.Prescriere

În cazul în care contul clientului a fost închis la initiativa băncii, termenul în care clientul poate să solicite băncii restituirea sumelor se calculează începând cu data la care clientul a fost notificat de către bancă.

În cazul în care închiderea contului a fost solicitată de client, termenul în care clientul poate să îi solicite băncii restituirea sumelor este de 5 ani din momentul închiderii contului.

10.7.Notificare

Organele fiscale nu pot să închidă un cont fără a face o notificare clientului cu cel puțin 30 de zile înainte. Notificarea se emite clientului Raiffeisen Bank, de către bancă cu scopul de a-l înștiința privind situația sa. Această situație poate să apară în cazul în care o persoană fizică sau juridică nu utilizează contul sau nu a respectat reglementările bancare sau alte dispoziții.

Notificarea are rolul de a informa clientul, care poate să ia anumite măsuri pentru a evita închiderea contului.

Capitolul 3.Gestiunea instrumentelor de plată

1.Diferite instrumente de plată

1.1.Tipuri de cecuri

Cecul reprezintă un instrument de plată creat de către trăgător, care, pe baza unui disponibil constituit la o societate bancară, dă un ordin necondiționat acesteia, care este în poziția de tras, să plătească la prezentare o anumită sumă unei terțe persoane sau către însuși trăgătorul emitent, având poziția de beneficiar.

Cecurile sunt de mai multe tipuri și anume:

Din punct de vedere al modului în care este precizat beneficiarul, cecurile pot fi: nominative, la ordin, la purtător.

După modul de încasare deosebim: cecuri obișnuite(nebarate), cecuri barate, cecuri de călătorie și cecuri certificate

-cecurile obișnuite pot fi plătite în numerar sau din cont, fără vreo restricție, la cererea beneficiarului

-cecurile barate au imprimate pe partea din față două linii paralele sau oblice. Plățile către beneficiari pot fi realizate numai pe baza monedei scripturale, plata în numerar nefiind posibilă. Bararea poate fi generală, atunci când nu este prezentă nicio mențiune între cele două linii, sau poate fi specială atunci când între cele două linii parelele este menționat numele băncii la care poate fi încasat cecul.

-cecurile de călătorie : se tipăresc ca și bancnotele, în monedă proprie sau în valută. Acest tip de cec este utilizat pentru plățile efectuate în cadrul călătoriilor în străinătate, evitând anumite inconveniente.

În practica bancară, pot fi elaborate și cecuri în alb, reprezentând acele cecuri care includ numai semnătura trăgătorului, pentru ca mai apoi să fie completat numele ultimului posesor, în funcție de înțelegerile care au avut loc inițial între semnatarii cecului.

În funcție de părțile angajate în desfășurarea plăților, acestea pot fi: personale(trase de persoane fizice sau juridice asupra băncii) și circulare sau bancare( trase de o bancă asupra alteia).

Cecurile preanulate și fără răspundere : reprezintă acele cecuri care nu pot fi determinate la purtător, nu pot fi încasate în numerar la ghișeu, nu pot fi încasate decât prin cadrul unei instituții de credit sau al unei instituții asimilate(cecurile de salarii preanulate pot fi acordate beneficiarului în numerar la ghișeu).De asemenea, titularul contului poate realiza retrageri cu cecuri anulate la ghișeele trasului.

Cecuri neanulate și cu răspundere: Acest tip de cec întrunește toate caracteristicile unui cec obișnuit. La livrarea lor, banca încasează o taxă de timbru pentru contul de la trezorerie.

1.2. Mențiuni obligatorii

Ordin de plată

Denumirea de ordin de plată

Număr și dată emitere

Ordin necondiționat de a face plata unei sume de bani

Numele sau denumirea beneficiarului și numărul contului acestuia deschis la banca destinatară

Numele și denumirea plătitorului, numărul contului acestuia deschis la banca inițiatoare

Numele societății bancare inițiatoare

Numele societății bancare receptoare

Suma în cifre și litere

Scopul plății

Semnătura și ștampila celui care plătește

Semnătura de împuternicire și stampila băncii care aprobă primirea, respectiv, acceptarea

Alte elemente de recunoaștere ale emitentului, de către unitatea bancară inițiatoare.

Cambie și bilet la ordin

Denumire

Ordin necondiționat de plată

Suma, în cifre și litere, cu menționarea monedei

Numele plătitorului

Scadența

Locul plății

Numele sau denumirea beneficiarului

Data și locul emiterii

Semnătura emitentului

Cec

Denumirea de cec

Ordinul necondiționat de a plăti o sumă de bani

Numele persoanei care trebuie să plătească

Specificarea locului unde trebuie făcută plata

Menționarea datei și a locului emiterii cecului

Numele și semnătura trăgătorului

1.3.Termenele de prescriere

Cec

ART. 73 

Acțiunile de regres ale posesorului împotriva giranților, trăgătorului sau celorlalți obligați, se prescriu prin 6 luni, socotite de la expirarea termenului de prezentare. 
Acțiunile de regres ale diferiților obligați la plata cecului, unii împotriva altora, se prescriu prin 6 luni, socotite din ziua în care obligatul a plătit cecul sau din ziua în care acțiunea în regres a fost pornită împotriva sa. 

ART. 74 

Întreruperea prescripției nu are efect decât împotriva aceluia față de care actul de întrerupere a fost făcut. 

Cambie și bilet la ordin

ART.94

Orice acțiuni rezultând din cambii împotriva acceptantului se prescriu prin trei ani, socotiți de la data scadenței.

Acțiunile posesorului împotriva giranților și împotriva trăgătorului se prescriu printr-un an socotit de la data protestului făcut în timp util sau de la data scadenței în caz de stipulațiune, fără cheltuieli.

Acțiunile giranților unii împotriva altora și împotriva trăgătorului, se prescriu prin 6 luni socotite din ziua din care girantul a plătit cambia sau din ziua în care acțiunea de regres a fost pornită împotriva sa.

Acțiunea de îmbogțtire fără cauza se prescrie printr-un an din ziua în care hotărârea pronunțată asupra acțiunii cambiale va fi rămas definitivă.

1.4.Cardul bancar

Cardul bancar reprezintă un instrument de plată asociat unui cont bancar. Prin intermediul acestui card pot fi realizate plăți direct către comercianții care posed E-POS( Electric Point of Sale) sau Imprinter, se pot face cumpărături pe internet sau se pot retrage bani de la bancomat.

Carduri sunt de două tipuri: de debit și de credit, precum și o subcategorie a cardurilor de debit: cardurile de debit preplătite.

Cardul de debiteste un card bancar care permite realizarea plăților sau retragerea de numerar în limita fondurilor personale depuse în cont.

Cardul preplătiteste instrumentul de plată pus la dispoziția clientului de un emitent autorizat prin intermediul căruia posesorul are la dispoziție doar fondurile bănești proprii. Față de un card de debit obișnuit, cardul preplătit nu necesită deschiderea unui cont bancar pe numele deținătorului de card.

Cardul de creditpermite deținătorului acestuia să utilizeze o linie de credit pusă la dispoziție de către bancă, având o anumită perioadă de grație în care nu se încasează niciun fel de dobândă pentru tranzacțiile la comercianți. Dobânda se achită doar pentru sumele utilizate efectiv în afara perioadei de grație și pentru sumele retrase de la bancomat. De regulă, se presupune că există un procent minim din credit ce trebuie returnat lunar.

În funcție de monedă, cardurile de pe piața românească sunt:

-în lei

-în valută

De regulă, majoritatea cardurilor sunt emise în Lei, însă pot fi utilizate oriunde în lume, acolo unde este înscripționat unul din însemnele principalilor emitenți: MasterCard, Visa sau AmericanExpress.

În funcție de destinatardeosebim:

-carduri pentru persoane fizice

-carduri pentru persoane juridice

Cardurile sunt elaborate de instituțiile financiar-bancare sub marca proprie(card proprietar) sau sub licența unui proprietar de marcă(VISA, MasterCard, AmericanExpress).

În funcție de zona de utilizare există:

-carduri cu utilizare națională : acele carduri în Lei care pot fi utilizate numai în România.

-carduri cu utilizare internațională: acestea pot fi folosite utilizate oriunde în lume în locurile în care sunt afișate însemnele deținătorului mărcii care apare pe card.

În cadrul Raiffeisen Bank se regăsesc următoarele carduri:

Pentru persoane fizice:

Carduri de debit:

Carduri contactless

Card Smurd

Card de pensie

Card pentru studenți

MasterCard în USD

MasterCard în EUR

Carduri de credit

Card de cumpărături

Card de cumpărături Vodafone

Card de cumpărături Gold

Pentru persoane juridice:

VISA Business Euro

VISA Business Internațional

Card Co-Brand

Cardul co-branded reprezintă un card care poartă marca a două sau trei firme(dacă se ia în calcul și tipul de licență al cardului,Visa sau MasterCard). Acesta a rezultat în urma unei strânse colaborări dintre o societate bancară și o companie dintr-o altă zonă de activitate, de regulă asemănătoare.

Atât în România cât și în lume, cardurile co-branded includ o serie de avantaje pentru client. Bonusurile fiecărei tranzacții în parte le primesc atât deținătorul, cât și o altă parte sub marca cărora a fost emis cardul respectiv.

Domeniile însemnate în România de magia dublei marcări sunt: comerțul, creditarea, accesul la internet, telefonia fixă și mobilă.

Cardul CoBrand la banca Raiffeisen este Raiffeisen Bank-Connex utilizat pentru creditare, comerț cu amănuntul sau telefonie mobilă.

1.5. Autorizații de extrageri

Băncile oferă servicii de plăți pe baza autorizației de funcționare primite de la Banca Națională a României, care va continua să supravegheze cu prudență serviciile de plăți.

Niciun sistem, indiferent dacă folosește instrumente pe suport hârtie sau pe alte suporturi, nu poate fi utilizat de către o bancă, decât în perioada și în forma în care are autorizată în prealabil de către Autoritatea de Avizare Tehnică o documentație specifică, clară și la zi cu privire la:

a) conținutul și forma specimenului, condiționat astfel încât să fie arhivat, păstrat și asigurat accesul în condițiile convenite cu Autoritatea de Avizare Tehnică ca referință și modalitate de control în procesul emisiunii/creării, circulației și înscrierii în conturi sau evidențe deschise de bănci a informației pe care ar putea să o conțină un lot determinat de multipli ai specimenului și care reprezintă tirajul instrumentului. Specimenul cuprinde în mod explicit și întocmai informația care se repetă identic la toți multiplii și care se referă la identificarea și definirea tranzacției de plăți, a partenerilor, obiectului și cuantumului acesteia, precum și orice alte date cerute prin lege, dispuse de reglementările Băncii Naționale a României sau considerate revelatoare de operator – dacă nu contravin prevederilor antemenționate -, precum și distribuția respectivei informații pe suportul instrumentelor;

 b) descrierea detaliată și evaluarea de către bancă a sistemului, fie că banca este operatorul acestuia sau nu, pentru scopul evitării și gestionării riscurilor care ar știrbi încrederea publicului în plățile fără numerar ca activitate de interes public.

Documentația va fi depusă de către bancă la Autoritatea de Avizare Tehnică înainte de punerea în circulație a tirajului tipărit, confecționat pe suporturi corporale sau realizat prin înregistrări dematerializate, în funcție de caz.

Actele vor fi supuse analizei Autorității de Avizare Tehnică, care va putea întocmii lucrări suplimentare proprii și comandate terților pe seama solicitantului, pentru verificarea concordanței datelor cererii cu specificațiile specimenului remis și cu reglementările în vigoare.

 În termen maxim de 30 de zile de la data înregistrării la Autoritatea de Avizare Tehnică a primirii ultimei lucrări suplimentare edificatoare comandate unui terț, Autoritatea de Avizare Tehnică va trimite pe adresa solicitantului, în numele Băncii Naționale a României, un document intitulat autorizație de punere în circulație a tirajului, cu dată și semnătură ,înaintea datei sau raportat la precizările căruia banca nu va putea pune în circulație respectivul tiraj. Pentru bancă, documentul este tocmai dovada că Banca Națională a României a luat în calcul datele declarate referitoare la tiraj într-o bază de date de interes, dar fără acces public.

Autorizația va fi conferită pe timp limitat, prevăzut special în text.

1.6. Viramentul(rolul băncii și diverse tipuri de viramente)

Viramentul este o modalitate de plată specială, fără numerar, efectuată prin transferul unei sume de bani în monedă națională sau în valută, din contul celui care ordonează plata(ordonatorul) în contul celui care încasează(beneficiarul), acest proces semnificând debitarea contului primului și creditarea contului celuilalt.

La baza acestor operațiuni stă moneda scriptural(banii de cont), reprezentând disponibilitățile bănești existente în conturile bancare.

Tipuri de viramente

În funcție de moneda în care se efectuează viramentul, există:

-viramente în lei

-viramente în valută

În funcție de plasamentul băncilor care realizează circuitul dintre ordonator și beneficiar,se deosebesc:

-viramentele naționale: se efectuează între băncile aceluiași stat, care pot fi filiale, sucursale sau bănci diferite care presupun transfer de fonduri între acestea.

-viramente internaționale: se efectuează între băncile situate în state diferite, presupun un transfer internațional al fondurilor.

În funcție de ordonatorul procedeului:

-Viramente ale clientelei: ordin inițiat de un client pentru a se efectua un transfer de bani, prin debitarea contului său către unul sau mai mulți beneficiari.

-Viramentul BNR: se realizează în cazul relațiilor interbancare.

Ordinele de virament pot fi: pe suport hârtie(imprimat sau manuscris) sau sub formă magnetică.

În funcție de sensul din care se pornește și se efectuează plata:

-virament de credit

-virament de debit

1.7. Efectele de comerț

1.7.1. Cambia

Cambia reprezintă acea obligație scrisă de a achita sau a face să se achite la scadență o sumă de bani determinată. Aceasta este un titlu de comerț cu semnătură privată, care pune în conexiune în procesul creării sale trei persoane: trăgătorul(creditorul), trasul( debitorul) și beneficiarul.

Trăgătorul sau creditorul este cel care emite cambia, care își păstrează dreptul de a da ordin trasului de a plătii, la data scadenței, o sumă stabilită fix beneficiarului.

Trasul sau debitorul este cel care va achita benefiacrului suma menționată în înscrisul cambiei.

Beneficiarul este persoana care încasează suma de bani.

Acceptarea reprezintă obligația asumată de către tras față de orice deținător legitim de a plăti la scadență cambia. Trasul nu este obligat prin lege să accepte, dar dacă acceptă, el ajunge debitorul(obligatul) principal. Prezentarea cambiei la acceptare poate fi obligatorie ori facultativă și poate fi realizată oricând, dacă tragătorul nu a stabilit un termen pentru prezentare, dar să nu depășească data scadenței. Prezentarea la acceptare se poate face atât de către posesor, cât și de un simplu titular al ei, la domiciliul trasului. Acceptarea este însemnată într-o rubrică special în cadrul cambiei, exprimată prin termenul “Acceptat” sau altă expresie asemănătoare, fiind semnată de tras.

1.7.2. Biletul la ordin

Biletul la ordin este acel instrument prin care emitentul se angajează să plătească la o dată anume o sumă stabilită beneficiarului sau persoanei care este deținătoarea legitimă a instrumentului.

Este un titlu de credit care pune în legătura,odată cu crearea sa, două părți: emitentul și beneficiarul. Titlul e elaborat de emitent, având calitatea de debitor, care se obligă să achite o sumă de bani, la un anumit termen sau la prezentare, unui benefiar cu calitate de debitor.

Biletul la ordin reprezintă o promisiune de a plăti și nu un mandat de plată. Poate fi transmis prin girare, iar obligațiile rezultate dintr-un bilet la ordin sunt supue acelorași reguli generale ca și cele rezultate dintr-o cambie.

Beneficiarul își poate exercita drepturile în mai multe moduri, care se deduc din textul biletului la ordin:

-dacă scadența este stabilită la un anumit timp de la vedere, trebuie prezentat biletul la ordin emitentului pentru avizare, deoarece după avizare este termenul de scadență. De aceea, eminentul va semna la rubrica „văzut” de pe fața biletului la ordin.

-să fie prezentat trasului la plată

-să-l gireze favorabil altei persoane, menționând pe verso-ul biletului la ordin următoarele date: numele beneficiarului(girant), numele persoanei(giratarul), semnătura beneficiarului, data girării.

-să-l sconteze la o societate bancară, înainte de scadență. Banca va fi achita beneficiarului suma menționată pe biletul la ordin, însă nu și comisionul băncii pentru astfel de operațiuni.

1.8. Plata fără contact( teleplata, telefonul mobil)

Plata contactless(din engleză-fără contact) – acel tip de plată care se realizează între un cititor contactless(E-POS, ATM, cititor bilete transport in comun, etc) și cardul contactless, telefonul mobil cu CIP special inclus, sticker lipit pe telefonul mobil sau cardul-breloc, toate dotate cu tehnologia contactless.

Card contactless Raiffeisen

Clienții pot opta pentru 2 tipuri de carduri contactless:

VISA

MasterCard

Avantaje:

efectuarea în mod rapid, fără introducerea codului PIN, a plăților de mică valoare de maxim 100 lei, utilizând undele radio prin simpla apropiere a unui card de un terminal prevăzut cu tehnologia contactless

până la 5 carduri pe cont.

posibilitatea de a realiza tranzacții comerciale directe și extrageri de numerar atât în țară, cât și în străinătate (cardul este alimentat cu lei, în străinătate realizându-se conversia automată în moneda țării respective).

Clienții pot efectua plăți directe către furnizorii de utilități, nefiind necesară deplasarea la bancă, datorită contului curent atașat cardului.

în cazul în care cardul este folosit pentru încasarea lunară a salariului,clientul poate beneficia, la cerere, de facilitatea de descoperit de cont Overdraft, în valoare de unul până la trei salarii nete. Aceasta reprezintă o linie de credit atașată cardului de salariu.

1.9. Cifre cheie(date statistice privind plățile interbancare)

Tranzacții cu instrucțiuni de plată

2.Incidentele de plată

2.1 Incidentele legate de cecuri

Incidentele de plăți produse de titularii de conturi cu instrumente financiare (cec, cambie, bilet la ordin) se regăsesc în Centrala Riscurilor de Plăți, unde se colectează, stochează și centralizează totalitatea informațiilor.

Potrivit BNR, informațiile privind incidentele de plăți majore se află într-o bază de date, numită Fișier național al persoanelor cu risc, care cuprinde cecurile emise fără autorizarea trasului, cecuri emise cu dată falsă, cecuri emise de către un trăgător aflat în interdicție bancară, înregistrate pe numele unei personae fizice/juridice, rezidente sau nerezidente.
Anularea incidentelor de plată din această bază de date poate fi efectuată numai de către aceeași persoană declarantă care le-a transmis anterior la Centrala Incidentelor de Plăți, din proprie inițiativă sau ca urmare a unei hotărâri judecătorești executorii.

Interdicția bancară este impusă de către o instituție de credit unui titular de cont prin care i se interzice emiterea cecurilor pe o perioadă de un an începând cu data înregistrării la CIP a unui incident de plată major și urmărește să prevină producerea unor noi incidente de plăți și să sancționeze titularii de cont.
Suspendarea sau reluarea interdicției bancare este efectuată de către persoanele declarante, printr-o hotărâre judecătorească executorie prin care este realizată suspendarea și reluarea unei interdicții bancare a unui cec.
În baza informațiilor recepționate de la persoanele declarante, CIP are obligația de a transmite tuturor persoanelor declarante „Notificarea CIP privind interdicția bancară", în cazul inserării/anulării unui incident de plată major cu cec și, respectiv „Notificarea CIP privind suspendarea/reluarea interdicției bancare", în cazul suspendării/reluării interdicției bancare pentru un cec.

Sediul central al instituției de credit unde persoană fizică sau juridică, rezidentă sau nerezidentă, are cont deschis, are obligația recuperării formularelor de cec necompletate sau greșit completate eliberate anterior.

În cazul cecului pot exista incidente, după cum urmează :

– cecul a fost emis fără permisiunea trasului

– cecul a fost respins din lipsă totală sau parțială de disponibilități

– cecul a fost pus în funcțiune cu dată falsă sau nu conține o mențiune obligatorie

– cecul de călătorie a fost emis “la purtător”

– cecul a fost emis de un trăgător aflat în interdicție bancară

2.2. Incidentele legate de credite

Incidentele legate de credite se înregistrează într-o bază de date numită Centrala Riscului de Credit, unde se regăsesc toate persoanele fizice sau juridice care au avut sau au credit, inclusiv Banca, moneda, perioada și statutul acesteia.

Potrivit site-ului oficial al Băncii Naționale, baza de date cuprinde patru fișiere:

Fișierul central al creditelor (FCC) conține informații de risc de credit raportate de persoanele declarante și este actualizat lunar;

Fișierul creditelor restante (FCR) conține informații de risc de credit referitoare la abaterile de la graficele de rambursare din cel mult ultimii șapte ani și este alimentat lunar de Fișierul central al creditelor;

Fișierul grupuri (FG) conține informații despre grupurile de persoane fizice și/sau juridice care reprezintă un grup de clienți aflați în legătură/un singur debitor și este alimentat lunar de Fișierul central al creditelor;

Fișierul fraudelor cu carduri (FFC) conține informații despre fraudele cu carduri produse de către posesori, raportate de persoanele declarante și este actualizat on-line.

În urma verificării în Centrala Riscului de Credit, se poate constata că:

Solicitantul se află în evidența băncii cu credite pe care nu le-a mărturisit sau

Solicitantul este înregistrat cu credite pe care le-a declarat, dar cu o plată neefectuată la timp mai veche de 60 zile în ultimele 6 luni sau cu o restanță mai veche de 90 zile în ultimele 12 luni

În aceste cazuri cererea de credit este respinsă, iar solicitantul va fi înscris în Lista Neagră a băncii.

3. Contestațiile

3.1 Contestațiile referitoare la cecuri

Într-o perioadă de 5 zile de la primirea ordinului de execuție, debitorul poate depune o plângere. Aceasta se va prezenta la instanța de executare, care o va judeca conform Codului de procedură civilă, de urgență și cu prioritate, anterior, indiferent de alte cauze.. Decizia emisă privind contestația va putea fi stabilită numaidecât cu apel într-un termen de 15 zile de la pronunțare. Instanța va înceta executarea doar dacă contestatorul nu identifică semnătura, înregistrându-se în fals, sau neagă procura. În cazul unei suspendări a executării, creditorul va putea dobândi măsuri de asigurare.

3.2 Contestarea unui card

Intervalul de timp în care o convenție realizată poate fi dezmințită de către utilizator, inclusiv practicile prin care tranzacția poate fi contestată și reconstituită, chiar și procedurile de rezolvare a contestației și departamentul care se ocupă cu rezolvarea problemelor care apar în privința cardurilor proprii sau tranzacțiilor realizate cu acestea, perioada maximă admisă pentru trimiterea răspunsului ce conține rezultatul contestației, suma și maniera de calculare a prețului de soluționare, în cazul în care există.

4. Terminalele de plăți electronice (POS)

Terminalul POS este cel mai răspândit terminal de carduri care permite plata mărfurilor și serviciilor. Aceste pot fi amplasate la supermarketuri, hoteluri, restaurante, magazine, benzinării și în multe alte locuri, iar comerciantul, sau cel care a achiziționat un astfel de terminal, de la banca la care deține un cont, beneficiază de ușurința încasării veniturilor. De asemenea, și clientului îi vine mai ușor să plătească, cu cardul, serviciile sau produsele achiziționate.

4.1. Funcțiile unui POS

Prin POS (Point Of Sale), comerciantul atrage un număr mare de clienți, deoarece mulți dintre ei utilizează în ultima vremea doar moneda de cont, fiindu-le mai ușor și mai sigur deținerea surselor de finanțare. Tot prin acest sistem, riscul de fraudă este eliminat, oferind securitate în procesarea operațiunilor cu cardul.

Acest sistem oferă și un management rapid și corect al fondurilor încasate, reducând costurile ce erau alocate pentru gestiunea si transportul numerarului.

4.2. Contractul POS

Pentru a încheia un contract de achiziționare a unu POS, trebuie solicitată o întâlnire cu responsabilul de clientelă IMM.

5. Vânzarea la distanță

Vânzarea la distanță în cadrul băncilor a început să se dezvolte din anul 1995 și presupune încheirea de contracte fără întâlnirea fizică a participanților.

Raiffeisen Bank utilizează vânzarea la distanță, fiind o procedură simplă, realizată de la birourile din cadrul agențiilor sau sucursalelor. Banca contactează potențialii clienți pentru a le oferi diferite produse și servicii bancare.

Vânzarea la distanță în cazul băncii Raiffeisen se realizează prin intermediul telefonului sau a internetului.

5.1. Mizele

Vânzarea la distanță are ca scop economisirea timpului petrecut de un client prin deplasarea la bancă și așteptarea la ghișeu.

Banca utilizează acestă modalitate deoarece este una simplă, ușor de utilizat și care aduce beneficii. Pentru bancă dar și pentru clienți, vânzarea la distanță este una mai puțin costisitoare. Banca are mai puține costuri cu persoanalul iar clienții cu transportul la bancă. Aceștia pot fi informați la domiciliu despre oferta băncii.

5.2. Internetul

Internetul este utilizat de către bancă cu scopul de a facilita procesul de vânzare de produse bancare dar și accesul utilizatorilor la conturile proprii.

Raiffeisen Bank oferă clienților serviciul de Internet Banking la un cost redus, în funcție de operațiunile realizate, asigurând accesul permanent la fondurile proprii.

Internet Banking-ul, numit și Raiffeisen Online permite clienților aflați la distanță să realizeze operațiuni precum cele de ordin de plată, vânzări-cumpărări de valută, creare, alimentare sau retragere de depozite, autorizări sau verificări ale operațiilor efectuate.

Internet Banking-ul este ușor de utilizat fiind necesar doar un calculator cu acces la internet. Acesta poate fi utilizat de oriunde de către un client al băncii pe bază de cont unic și parolă. Este o metodă sigură, securizată ce permite clientului să facă diferite operațiuni.

Prin intermediul internetului, banca pune la dispoziție o serie de facilități: linie de creditare, economisire, crearea unui depozit la termen. Clientul vizualizează oferta și o poate utiliza direct de la domiciliu fără costuri suplimentare.

5.3. Platformele de call-center

Platformele de call-center au apărut din dorința clienților de a păstra un contact permanent cu băncile. În general, toate persoanele doresc să fie bine informate, bine pregătite, dar mai ales când este vorba despre resursele proprii acestea se află într-o permanentă cautare de răspunsuri.

Raiffeisen Bank dispune de o platformă de call-center, prin intermediul căreia ține legătura cu clienții.

Accesul la această platformă este oferit de bancă în funcție de anumite condiții, de nivel contractual. Accesul poate fi oferit în mod gratuit atașat la un anumit contract sau contra cost.

Platforma este deschisă într-un anumit interval de timp, ca exemplu la ConfortaBill-Plăți facuri, programul este de luni până vineri, de la 8:00-22:00 iar sâmbăta de la 9:00 la 17:30.

În cadrul aceste platforme, clienții pot suna pentru a cere informații, pentru a-și rezolva anumite probleme legate de conturi, depozite sau efectuarea unor operațiuni. Personalul poate informa clienții cu privire la noile produse sau servicii pe care banca le oferă și îi pot determina să facă anumite alegeri.

5.4. Serviciul de call-back

Serviciul de call-back este creat special pentru clienții/partenerii băncilor cu scopul de a îmbunătăți relațiile de afaceri și de a realiza o bună comunicare între aceștia.

Raiffeisen Bank utilizează serviciul de call-back cu scopul unei bune comunicări realizate într-un timp cat mai scurt.

Ca și exemplu, o persoană își blochează contul din neatenție și dorește deblocarea sa. Aceasta contactează Administratorul Raiffeisen online sau contactează Serviciul de asistență și solicită deblocarea contului. Administratorul Raiffeisen Online este contactat de către reprezentantul băncii pe numarul de call-back, furnizat în momentul încheierii contractului, cu scopul confirmării deblocării contului..

6. Noua normă SEPA(Single Euro Payments Area – Zona Unică de Plăți Euro)

Instaurarea aceste norme are ca obiectiv lărgirea procesului de integrare europeană, prin înființarea unei piețe unice la nivel european pentru instrumentele de plată în euro. De asemena, se urmărește asigurarea unui nivel adecvat de eficiență și concurență pe piață, ajungîndu-se la un nivel înalt de competitivitate.

În cadrul băncii Raiffeisen, acest sistem de plăți este prezent încă din ianuarie 2008.

6.1. Viramentul SEPA

Operațiunea de virament semnifică o plată inițiată de plătitor. În cadrul viramentului SEPA, se stabilește un număr comun de reguli și procese adecvate pentru viramentele în euro. Acesta presupune accesibilitate la nivelul întregii zone SEPA, adresându-se tuturor clienților. Suma totală este creditată în contul beneficiarului, neexinstând o limită în privința valorii plății. Perioada maximă de decontare este de 3 zile lucrătoare. Ca elemente de indentificare a contului sunt utilizate codurile IBAN și BIC.

6.2. Extragerea SEPA

Extragerea SEPA reprezintă debitarea directă, pe scurt, SDD. În acest proces este implicat în principal debitorul, care acordă mandatul direct creditorului și constă în stabilirea unui set de reguli si procese aplicabile operațiunilor de debitare directă exprimate în euro.

Acesta este caracterizat prin plățile în euro recurente și ocazionale, perioada de efectuare a unei operațiuni fiind de cinci zile lucrătoare pentru plățile ocazionale, respectiv două zile pentru plățile recurente.

6.3. Pata prin card SEPA

Plățile prin intermediul cardului SEPA se vor efectua potrivit unui set de reguli principale, pe care băncile emitente, băncile primitoare, precum și sistemele și operatorii de carduri trebuie să le respecte.

Plățile prin card SEPA au unele caracteristici, cum ar fi: deținătorii de un asemena card, vor putea plăti cu un singur card în întreaga zonă euro. De asemenea, titularii de carduri și comercianții vor putea să efectueze și să încaseze plăți prin card la nivelul întregii zone euro.

4. Creditul pentru persoane fizice

1.1. Dobânzi(simple, compuse)

Dobânda reprezintă suma de bani pe care debitorul o plătește creditorului pentru un împrumut bănesc.

Dobânda simplă este dobânda calculată pentru suma depusă la banca sau C.E.C. pe o anumită perioadă de timp.

Dacă însă această sumă este adăugată la cea inițială și pentru ea se calculează dobânda pentru o aceeasi perioada de timp, aceasta adunându-se la sfarșitul perioadei , atunci aceasta reprezintă dobânda compusă.

Procentul dobânzii reprezintă suma care se achită pentru suma depusă de 100 unități monetare(u.m.) pentru o perioadă de 1 an.

Dobânda simplă se calculează după următoarea formulă:

D= S *p*t / 100.

S=suma depusă

P=procentul dobânzii

T=nr. de ani pe care s-a depus suma respectivă

Dacă durata operațiunii este exprimată în luni, se notează cu m nr. de luni, formula devenind:

D= S*p*m / 100*12

În cazul în care operațiunea este exprimată în zile, se va nota numărul de zile cu d, formula devenind:

D= S*p*d/ 360*10

La Raiffeisen Bank, dobânzile percepute pentru creditele acordate persoanelor fizice sunt:

-în cazul Flexicreditului:

Pentru dobânda în lei variabilă: -9,03%, pentru creditele >7000 euro.

-11,03% pentru creditele cuprinse între 3000- 7000 euro

-13,03% pentru creditele <3000 euro.

Pentru dobânda în lei fixă: -10,25% pentru creditele >7000 euro

-12,25% pentru creditele cuprinse între 3000-7000 euro

-14,25% pentru creditele <3000 euro

-Flexicredit Integral:

Dobândă în lei variabilă:-oferta standard: 5,53%

-ofertă clienți de casă :5,28%

DAE:-Ofertă standard 5,85%

-Ofertă clienți de casă: 5,58%

-Casa Ta

Dobândă în lei fixă în primii 5 ani:-ofertă standard 5,50%

-ofertă clienți de casă 5,25%

Dobândă variabilă începând cu anul 6:-ofertă standard 4,72%

– ofertă clienți de casă 4,47%

DAE, fixă în primii 5 ani, variabilă din anul 6 -ofertă standard 5,79%

-ofertă clienți de casă 5,53%

Lei Variabilă:-ofertă standard 4,72%

-ofertă clienți de casă 4,47%

DAE în lei variabilă:-oferta standard 4,97%

-oferta clienți de casă 4,70%

-Casa Ta Ibiza Sol

Rata dobândă : 3,97%

1.2. Rata(proporțională, actuarială)

Principalele modalități de rambursare a creditelor pe termen mediu și lung sunt:

Prin amortismente constante

Prin anuități constante

La data scadenței finale, o singură dată

Rata dobanzii (Rd) este calculată ca rata anuală, dar creditele pe termen scurt sunt acordate pe fracțiuni dintr-un an, de obicei pe trimestru (90 zile). Prin urmare, rata dobânzii, la nivelul unei fracțiuni dintr-un an, se poate determina ca o rată proporțională, în funcție de mărimea fracțiunii: rata trimestrială, într-o proportie de 1/4 din cea anuală, rata lunară, în proporție de 1/12 etc.

Anuitatea(A) constantă se calculează după formula:

A=C * i/ 1-(1+i) , fiecare reprezentând:

A= anuitatea de plată

C=mărimea creditului

i=rata anuală a dobânzii

n= numărul de ani de rambursare

1.3. Metode de rambursare(în avans, la scadență, scutire)

Rambursare – efectuarea unei plăți lunare a unei sume la alegere (între suma minimă de plată și suma totală datorată) realizată în contul de rambursare. 

Rambursarea în avans reprezintă achitarea unei sume în timpul derulării creditului. Banii astfel plătiți se retrag din suma efectiv împrumutată, prin urmare pentru plățile anticipate nu se plătesc dobânzi și comisioane. Rambursarea anticipată nu presupune plătirea de comisioane,dacă creditul este cu dobândă variabilă. În cazul în care creditul are dobânda fixă, comisionul reprezintă 1% din suma ce trebuie plătită. De asemenea, plata anticipată constă în stabilirea de comun acord cu banca a condițiilor de plată, atunci când este prevăzută o sumă mare de încasat și disponibilă pentru achitarea datoriilor.

Rambursarea la scadențăreprezintă achitarea sumelor datorate de către clienți băncii la data stabilită de comun accord cu aceasta. Scadența poate varia în termene de la 5 până la 30 de ani.

În cazul întâmpinării anumitor dificultății în ceea ce privește rambursarea creditelor, Raiffeisen Bank pune la dispoziție o serie de soluții de redresare, precum:

Amânarea plății: se aplică în cazul unor probleme pe termen scurt(1-3 luni)

Mărirea perioadei de creditare: atunci când este posibil, rata lunară se poate reduce.

Reducerea pe perioade scurte(de ex. 6 luni) a ratei: pentru probleme temporare ar putea fi aplicată o reducere temporară a costurilor specifice creditului deținut la Raiffeisen Bank, cu scopul de a reduce rata pentru această perioadă

Consolidarea: se realizează analiza consolidării mai multor credite într-unul singur, eventual cu garanție imobiliară, care pune la dispoziție un termen de rambursare mai mare și o rată mai mică.

Identificarea unui girant care poate contribui la achitarea ratelor.

Dispoziții privind creditarea persoanelor fizice

Art. 12. – (1) Pentru scopul prezentului regulament, împrumutătorii stabilesc în cadrul reglementărilor proprii, în concordanță cu profilul și strategia lor de risc, cel puțin următoarele:

a) modalitatea de organizare a activității de acordare a creditelor destinate persoanelor fizice și, atunci când este cazul, condițiile de garantare pe fiecare tip de credit, inclusiv limita maximă admisă pentru valoarea finanțării în raport cu valoarea garanției;

b) categoriile de clienți eligibili pentru finanțare;

c) procedura de clasificare a clientelei-țintă pe categorii de risc de nerambursare, fundamentat pe profilul general de risc al împrumutătorului;

d) categoriile de venituri considerate eligibile de către împrumutător, diferențiat pe categorii de clientelă, precum și coeficienții de ajustare aferenți în funcție de gradul de certitudine și de caracterul de permanență ale acestora;

e) categoriile de cheltuieli care se deduc din veniturile eligibile în scopul determinării gradului total de îndatorare, incluzând cel puțin cheltuielile de subzistență și obligațiile de plată, altele decât cele de natura creditului;

f) nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare, inclusiv fundamentarea acestora, diferențiate pe categoriile de clientelă, pe destinația creditului (de exemplu, credit de consum, credit pentru investiții imobiliare), pe tipul creditului (defalcat în funcție de moneda de exprimare sau, după caz, de indexare, de tipul dobânzii, respectiv fixă ori variabilă, de termenul de acordare a creditului și de comportamentul clientului în legătură cu onorarea serviciului datoriei determinat de calitatea garanției), în cazul creditelor de consum, nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare sunt stabilite inclusiv prin luarea în considerare a riscului valutar, a riscului de rată a dobânzii și a riscului de diminuare a veniturilor eligibile disponibile pe perioada de derulare a creditului;

g) metodologia de reconsiderare periodică a coeficienților de ajustare a veniturilor eligibile și nivelurilor maxime admise pentru gradul de îndatorare, în vederea asigurării acurateței acestora pe o bază continuă.

2. Creditul de consum

2.1. Reglementarea(destinații, contract de credit)

Creditul de consum este un credit acordat persoanelor fizice cu scopul de a-și satisface nevoile personale, ale familiei sau ale gospodăriei acestora sau pentru achiziționarea de bunuri, exceptând creditele destinate să finanțeze contruirea, cumpărarea,reabilitarea, consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinație locativă.

Destinații:

Satisfacerea nevoilor personale sau familiale ale persoanei fizice

Achiziționarea de bunuri

Contractul de credit reprezintă acel contract prin care un creditor acordă, promite sau stipulează posibilitatea acordării unui consumator un credit cu amânare la plată,împrumut sau alte facilități financiare asemănătoare, exceptând contractele pentru prestarea de servicii în mod continuu ori pentru furnizarea serviciilor de același fel, în momentul în care clientul plătește pentru aceste servicii sau bunuri în rate, pe perioada furnizării lor.

Informații ce trebuie incluse în contractul de credit

Tipul creditului

identitatea și adresa sediului social și a punctului de lucru/adresa de domiciliu a părților contractante, precum și, după caz, identitatea și adresa sediului social și/sau a punctului de lucru ori, după caz, adresa de domiciliu a intermediarilor de credit implicați

Perioada contractului de credit

Valoarea totală a creditului și condiții care reglementează obținerea creditului

Rata dobânzii aferente creditului

condițiile care guvernează aplicarea ratei dobânzii aferente creditului, formula de calcul a acesteia, precum și termenele, condițiile și procedura pentru modificarea ratei dobânzii aferente creditului și, în cazul în care se aplică rate diferite ale dobânzii aferente creditului în circumstanțe diferite, informațiile prevăzute anterior privind toate ratele dobânzii aplicabile;

dobânda anuală efectivă și valoarea totală plătibilă de către consumator, calculate la momentul încheierii contractului de credit; se menționează toate ipotezele folosite pentru calcularea acestei rate;

suma, numărul și frecvența plăților care urmează să fie efectuate de către consumator și, după caz, ordinea în care se vor efectua plățile, în scopul rambursării, pentru diferitele solduri restante cu rate diferite ale dobânzii aferente creditului; j) în cazul rambursării în rate a valorii totale a creditului aferent unui contract de credit pe durată determinată, dreptul consumatorului de a primi, la cerere și gratuit, în orice moment pe întreaga durată a contractului de credit, pe hârtie sau pe alt suport durabil, conform deciziei consumatorului, un extras de cont sub forma unui tabel de amortizare/grafic de rambursare;

în cazul în care costurile și dobânzile trebuie plătite fără a se rambursa nicio parte din valoarea totală a creditului, un extras care arată perioadele și condițiile pentru plata dobânzii și a oricăror costuri aferente creditului; l) costurile de administrare ale unuia sau mai multor conturi care înregistrează atât operațiunile de plată, cât și tragerile din credit, cu excepția cazului în care deschiderea unui cont este opțională, costurile pentru utilizarea unui mijloc de plată atât pentru operațiuni de plată, cât și pentru trageri din credit, orice alte costuri rezultând din contractul de credit, precum și condițiile în care aceste costuri pot fi modificate;

rata dobânzii, în cazul plăților restante, aplicabilă la data încheierii contractului de credit și măsurile pentru ajustarea acesteia și, după caz, orice costuri datorate în caz de neplată;

o avertizare privind consecințele neefectuării plăților; contractul de credit va conține obligatoriu o prevedere prin care consumatorul este atenționat despre raportarea la Biroul de credit, Centrala Riscurilor Bancare și/sau la alte structuri asemănătoare existente, în cazul în care acesta întârzie cu achitarea ratelor datorate, dacă există această obligație de raportare; o) după caz, o mențiune potrivit căreia va fi necesară plata unor taxe, onorarii și costuri în legătură cu încheierea, publicitatea și/sau înregistrarea contractului de credit și a documentelor accesorii acestuia, inclusiv taxele notariale;

garanțiile și asigurările necesare, dacă există;

existența sau inexistența unui drept de retragere, termenul în care acel drept poate fi exercitat și alte condiții pentru exercitarea acestuia, inclusiv informații privind obligarea consumatorului de a plăti creditul sau partea de credit trasă și dobânda, potrivit prevederilor art. 59 alin. (1) lit. b), alin. (3) și (4) și art. 60, precum și cuantumul dobânzii plătibile pe zi;

informații privind drepturile care rezultă din art. 63—65, precum și condițiile pentru exercitarea acestor drepturi;

dreptul de rambursare anticipată, procedura de rambursare anticipată, precum și, după caz, informații privind dreptul creditorului la compensație și modul în care va fi determinată această compensație;

procedura care trebuie urmată în exercitarea dreptului de a solicita încetarea contractului de credit;

dacă există sau nu un mecanism extrajudiciar de reclamație și despăgubire pentru consumator și, în caz afirmativ, modalitățile de acces la acesta; ț) alte condiții și clauze contractuale;

adresa Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor

2.2.Cazuri particulare(creditul afectat, creditul permanent)

Creditul afectat reprezintă un contract de credit în care sunt îndeplinite, în mod concomitent, următoarele condiții:

-creditul respectiv servește exclusiv finanțării unui contract care are ca obiect furnizarea anumitor bunuri sau prestarea unui anumit serviciu

-contractul de credit și contractual de achiziție de bunuri sau de servicii formează, din punct de vedere obiectiv, o unitate de comercială.

Creditul permanent sau descoperitul de cont cu aprobare facităreprezintă un descoperit de cont acceptat în mod tacit, prin care un creditor pune la dispoziția unui client fonduri care depășesc soldul curent al contului curent al clientului sau „descoperitul de cont” convenit

2.3. Diferite tipuri de credite de consum(descoperirea de cont,personal clasic,personal afectat, pentru studenți, permanent).

Descoperirea de cont

Raiffeisen pune la dispoziție persoanelor fizice posibilitatea de a face o descoperire de cont numită Overdraft. Acesta oferă clienților o sumă suplimentară de bani, echivalent a până la 6 salarii sau până la 3 pensii, care poate fi folosit imediat, fără restricții. Astfel, acesția au posibilitatea de a retrage din contul lor o sumă mai mare decât cea de care dispune la momentul respectiv.

Avantaje:

Zero comisioane de acordare și administrare

Banca nu percepe taxe și comisioane în cazul neutilizării descoperirii de cont

Dobânda va fi aplicată numai pentru sumele folosite

Clientul beneficiază de o sumă de bani în plus față de salariul sau pensia încasată în fondul curent

Dacă cresc veniturile, clienții pot beneficia de majorarea sumei acordate.

Documente necesare:

Pentru salariați: act de identitate

Pentru pensionari: act de identitate și decizia de pensionare

Credit personal

Flexicredit

Credit de nevoi personale adresat persoanelor fizice

Perioada: între 6 luni și 5 ani

Valoare maximă: 15.000 euro( echivalent în Lei)

Dobânda de 9,03%

Avantaje:

3 luni pauză la plata ratelor

Preaprobare pe loc, în baza informațiilor declarate

Confimarea creditului prin SMS

Beneficierea de asigurare de viață și somaj la cerere

Scadența de plată a ratei poate fi schimbată la cerere, în mod gratuit, în funcție de data la care clientul încasează veniturile

Taxe si comisioane 
1. Comision analiză dosar: 200 lei 
2. Comision lunar de administrare: 5 lei 
3. Comision unic de 20 EUR (sau echivalent lei la cursul BNR de la data plății)/serviciu datorat pe parcursul derulării Contractului, pentru orice serviciu prestat de Bancă la cererea Împrumutatului în legătură cu contractul de credit și în legatură cu garanțiile (cu exceptia eliberării adresei de lichidare credit sau pentru schimbarea datei de scadență a ratelor). Comisionul unic se plătește, la cererea Băncii, anterior prestării de către Bancă a serviciului cerut. 
4. Comisionul de rambursare anticipată este: 
• 0% în cazul creditelor cu dobândă variabilă 
• 0,5% din valoarea rambursată în avans, în cazul creditelor cu dobândă fixă, dacă rambursarea se face în ultimul an de contract; 
• 1% din valoarea rambursată în avans, în cazul creditelor cu dobândă fixă, dacă rambursarea se face înainte de începerea ultimului an de contract. 

Acte necesare:

-act de identitate,în original și copie, pentru client și soț/soție(dacă e cazul).

-acord de consultare a veniturilor din baza de date ANAF care va fi semnat în agenție și va subtitui adeverința de venit

Alte tipuri de credite de consum pentru persoane fizice acordate de Raiffeisen Bank:

-Flexicredit Refinanțare

-Flexicredit Integral

-Flexicredit Plus

-Casa Ta

-Casa Ta Ibiza Sol

3. Abordarea și gestiunea riscului

Riscul de creditare reprezintă posibilitatea ca debitorii să nu-și onoreze obligațiile la scadență, în acest fel deținătorul activelor suferind pierderi.

Cel mai cunoscut tip de risc de credit este reprezentat de riscul că un client al băncii nu poate rambursa un împrumut. Riscul de credit poate apărea de asemenea din tranzacțiile înregistrate în afara bilanțului contabil. Banca poate garanta performanțele economice ale unui contract pe baza unui contract contra unui comision, ducând la apariția riscului că banca va putea să-și achite datoria la o dată mai târzie deoarece clientul acesteia nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale la termenul stabilit.

Riscul de credit poate fi de sub forma riscului de livrare sau a riscului de decontare.

În concluzie, riscul de credit constă în:

-riscul insolvabilității debitorului, aducând după sine o pierdere a sumei împrumutate.

-riscul imobilizării în cazul în care debitorul nu respectă angajamentul asumat de a plătii la scadență.

Banca trebuie să evalueze riscul înaintea acordării facilității de credite. Acesția trebuie să fie preocupați în principal de riscul nerambursării și mai ales la varianta în care clienții să nu poată să-și respecte obligațiile față de bancă.

De asemenea, ar trebui ca băncile să fie preocupate de garantarea și asocierea cu clientul de afaceri precum și de îndrumarea și avizarea care susțin un viitor sigur pentru afacere.

La nivelul băncilor sunt delegate comitete de credit care la final aprobă sau nu clienții de afacere.

Înainte de a preda lucrarea sa comitetului de credit, analistul de credite trebuie să aibă în vedere costurile și beneficiile potențiale pentru toate cazurile analizate. Acesta are drept atribuții:

-recunoașterea și identificarea riscurilor legate de fiecare propunere

-realizarea unei analize a riscurilor cu scopul de a le reduce

-aprobarea sau refuzarea propunerilor clienților în cadrul unei structuri organizatorice de creditare.

Reducerea riscului presupune:

Elaborarea unei baze informaționale eficiente

Cunoașterea tuturor factorilor de decizie controlabili și necontrolabili, toate limitările și rezultatele posibile pentru orice linie de credit sau serviciu care ar putea fi acordat

Întocmirea cu grijă a documentației de creditare pentru a stabili termenii și condițiile care sprijină poziția băncilor

Asigurarea unor garanții corespunzătoare

Asigurarea controlului calitativ și cantitativ al creditului,precum și asigurarea unei evidențe și a unor raport între gradul de îndatorare și credit.

Utilizarea în mod eficient a analizei de risc dezvoltată anterior va fi esențială dacă se au în vedere și:

-riscurile macroeconomice

-riscurile microeconomice și riscurile ramurilor industriale

-portofoliul de risc pentru bancher

-riscurile specifice agentului economic incluzând: riscul afacerii și riscul financiar.

4. Creditul imobiliar

4.1 Reglementarea (destinatari, publicitatea, contractul de credit, condițiile suspensive, rambursarea anticipată, cazuri de neplată )

Creditul imobiliar este contractat de persoane fizice, poate fi utilizat pentru achiziționarea sau renovarea unor locuințe și se poate garanta cu alte locuințe ce se află în proprietatea solicitantului.

Publicitatea unui astfel de credit se realizează cel mai frecvent în mediul televizat și în cel online, unde, potențialilor clienți li se prezintă oferta de creditare împreună cu avantajele și costurile aferente operațiunii.

Tabel nr.4 Creditul imobiliar

Sursa: http://documents.tips/documents/monografie-raiffeisen-bank.html, p.88

4.2 Împrumuturile sectorului reglementat (banca pentru locuințe)

Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RBL),  este prima bancă de economisire-creditare din sistemul bancar românesc, a fost fondată în luna iunie 2004 și își îndeplinește funcțiunea conform O.U.G. 99/2006 – Bănci de economisire și creditare în domeniul Locativ (Titlul II). 

Raiffeisen Banca pentru Locuințe pune la dispoziție clienților produse pentru îmbunătațirea sistemului locativ. Aceștia pot avea drept beneficii credite cu dobânzi fixe, foarte favorabile. De asemenea, în perioada de economisire, alături de dobânda fixă pe care o oferă RBL, clienții vor avea de câștigat o primă de stat de 25% pe an, în limita a 250 euro pe an.

În prezent, produsele oferite de RBL sunt vândute în sediile agențiilor Raiffeisen Bank și la partenerii de afaceri.

4.3 Împrumuturile pentru sectorul liber (creditele clasice, creditele punte)

Clienții care îndeplinesc condițiile prevăzute de Raiffeisen Bank pot beneficia de credite pe termen scurt, mediu și lung.

Raiffeisen Bank a pus la dispoziția clienților următoarele tipuri de credite clasice:

Tabel nr.4 Credite pentru persoane fizice

Sursa: Cocriș, Vasile, Chirleșan, Dan, Economie Bancară. Principii și tehnici bancare, Editura Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2015, p. 407-416

Credite punte

Raiffeisen Bank a pus la dispoziția clienților un credit special, denumit credit punte pentru cei ce vor să se mute într-o altă locuință.

Clientul încasează suma de care are nevoie pentru a achizitiona noua locuință, în schimbul obligației ca intr-o perioadă prestabilită să vândă vechea locuință, iar cu acești bani să restituie creditul. El este acordat pe o perioadă relativ scurtă (1, 2 ani), iar restituirea sa se face numai într-o singură tranșă, la sfârșitul perioadei de creditare. Însă, dobânzile și comisioanele aferente finanțării se vor plăti lunar. Banca va institui ipoteca de rang I asupra vechiului imobil și dacă se dorește, și pe cel care urmează a fi cumpărat.

5. Diferite moduri de achiziționare

5.1. Vânzarea în stare de finalizare viitoare (creditele pe bază de proiect)

Creditele bazate pe proiect sunt creditele pe care le pot contracta persoanele fizice sau juridice pentru diferite proiecte, cum ar fi: construcția și amenajarea unor imobile, în agricultură, pentru co-finanțarea proiectelor din fondurile europene sau de la bugetul de stat și alte categorii de investiții.

În general, acest tip de credite sunt similare cu creditele de investiții pe care le accesează persoanele juridice, doar că acestea se adresează persoanelor fizice.

5.2 Contractul de construire (alegerea constructorului, verificări de efectuat, condiții de revizuire a prețului, dovada garanției de rambursare, eșalonarea prețurilor, termenul de renunțare, semnarea contractului, finalizarea lucrărilor și plata soldului )

Contractul de construire are în vedere modul în care se realizează investiția pentru care s-a contractat creditul pe bază de proiect.

6. Diferitele rate ale dobânzii(ale împrumutului)

6.1. Dobânda anuală efectivă

Dobânda anuală efectivă(DAE) este cea mai avantajoasă normă care ne ajută să comparăm ofertele de credit ale băncilor. DAE trebuie să exprime costul real al unui împrumut, băncile și instituțiile financiare nebancare fiind nevoite să prezinte valoarea dobânzii clientului, pentru a putea alege cea mai oportună variantă. Aceasta se calculează din momentul în care creditul este acordat.

6.2. Rata dobânzii legală

Rata dobânzii legale remuneratorii se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României. Rata dobânzii legală are un procent de 1,75%.

6.3. Rata dobânzii cămătărească(calculul pragurilor de camătă, delictul)

Camăta presupune dobânda pe care camătarul, persoană neautorizată, o percepe pentru suma de bani pe care o împrumută pe cale ilegală, într-un procent foarte mare. Perceperea acestei dobânzi se pedepsește cu închisoare, de la 6 luni la 5 ani.

Conform legislației BNR, dobânda nu poate depăși dobânda legală cu mai mult de 50% pe an, pentru raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ

6.4. EURIBOR

EURIBOR(Euro Interbank Offered Rate), după cum spune și numele, este rata în euro, pe care o bancă de prim ordin o oferă unei alte bănci, desigur, pentru depozite în euro. Este o rată de referință pe piața monetară în euro, având impact doar asupra dobânzilor variabile. Cei mai utilizați indici pentru calculul dobânzilor sunt Euribor 3M și 6M. O creștere a valorii indicelui provoacă o creștere a ratei creditului, respectiv, o scădere a valorii indicelui provoacă o scădere a ratei creditului.

Valorile acestor doi indici, în cadrul băncii Raiffeisen, sunt următorii:

– EURIBOR 6M: 0,049%( valoare din data 20.06.2015);

– EURIBOR 3M: -0,041%( valabil în ultima zi lucrătoare a lunii).

6.5. EONIA

EONIA( Euro OverNight Index Average) este cea de-a doua rată de referință, pe lângă EURIBOR, efectivă, calculată ca media ponderată a tuturor tranzacțiilor de creditare pe piața interbancară în euro. Această rată este calculată de către Banca Central Europeană.

6.6. ROBOR

ROBOR( Romanian Interbank Offered Rate) reprezintă o rată medie pentru creditele în lei acordate pe piața interbancară, fiind stabilită de BNR.

În cadrul băncii Raiffeisen, indicele ROBOR are următoarele valori:

– ROBOR 3M: 1,48% (valabil in ultima zi lucratoare a lunii);

– ROBOR 6M: 1,53% (calculat ca medie a ultimelor 30 de zile);

– ROBOR 3M: 1,47% (calculat ca medie a ultimelor 30 de zile).

7. Diferitele garanții la rambursarea creditelor

Garanțiile prezintă siguranța că banca își va recupera suma împrumutată, în cazul în care solicitantul nu va putea restitui creditul. Posibilitatea de rambursare a creditului se calculează pe baza unor indicatori economico-financiari ai activității de exploatare.

7.1. Garanțiile personale

Garanția personală, care poartă și denumirea de cauțiune sau fidejusiune, reprezintă un angajament luat pe propria răspundere de către o persoană fizică sau juridică, ce garantează cu bunurile sale, mobile și imobile, creditul însușit. Pentru a putea materializa cauțiunea, se întocmește o scrisoare de garanție bancară.

Pentru ca garanția să fie validă, se impun următoarele condiții:

Trebuie să existe un contract, diferit de cel de contractare a creditului, prin intermediul căruia o persoană fizică sau juridică, își asumă răspunderea de a garanta cu întreaga avere creditul;

Fidejusorul, persoana care garantează, în cazul persoanei fizice, trebuie să aibă 18 ani împliniți, iar în cazul persoanelor juridice, aceasta să fie legal constituită, cu un patrimoniu suficient de promițător pentru entitatea bancară.

7.2. Garanții reale

Aceste tipuri de garanții au în vedere afectarea unor bunuri individualizate pentru a putea garanta creditul. Din cadrul acestor categorii fac parte ipoteca și gajul.

Ipoteca este acea garanție imobiliară, convențională, practicată de bancă în relația cu clienții săi, care nu necesită deposedarea bunului adus ca garanție. Are la bază numai bunurile prezente, actuale, aflate în posesia proprietatea constituitorilor.

Cea de-a doua formă, gajul, este atașat contractului de credit, prin care, garantul, restituie un bun imobil pentru a garanta creditul. Acesta poate fi de două tipuri:

Gajul cu deposedare sau amanet; are în vedere deposedarea de bunul mobil prin depunerea acestuia la bancă. Acest tip de garanție se concretizează printr-un contract care se întocmește în două exemplare.Bunurile mobile cu volum mic fac obiectul gajului, cum ar fi: bijuterii, tablouri, pietre prețioase.

Gajul fără deposedare; după cum spune și denumirea, nu presupune deposedarea de bunul mobil, acesta putând să fie aplicat doar asupra produselor solului prinse în rădăcini sau deja culese, precum și asupra materiilor prime industriale în stare de fabricație sau deja fabricate și aflate în unități sau depozite.

8. Asigurările împrumuturilor

În cadrul acordării unor credite, băncile le pot cere clienților să-și asigure împrumuturile acordate de acestea, cu scopul realizării un garanții de rambursare.

Asigurarea împrumuturilor este solicitată de către bancă doar în cazul anumitor credite, în funcție de natura lor, de suma acordată, de durata rambursării și de valoarea sa.

Raiffeisen Bank cere asigurarea împrumuturilor doar în cazul anumitor credite pe care le oferă clienților.

Creditele, în cadrul cărora banca cere întocmirea unei asigurări sunt cele ipotecare, imobiliare, cele de factoring, credite de călătorie, credite de nevoi personale și overdraft. Banca cere ca persoana care solicită creditul să-și încheie o asigurarea asupra imobilului garantat sau o asigurare de viață.

8.1. Riscurile acoperite

În cadrul împrumuturilor, banca trebuie să se asigure contra evenimentelor neprevăzute care pot să apară în perioada în care trebuie rambursat creditului.

Raiffeisen Bank cere clienților să se asigure contra următoarelor riscuri:

Riscul de neplată

Riscul de deces din accidente și îmbolnăvire

Riscul de furt

Riscul de pierdere involuntară a locului de muncă

Riscul de invaliditate

Riscul de spitalizare din accident

Aceste riscuri trebuie asigurate deoarece banca trebuie să primească suma acordată plus comisioanele aferente. Dacă un client este asigurat contra unui eveniment neprevăzut, banca are certitudinea că își recuperează împrumutul până la scadență.

8.2.Contract și parte interesată

Asigurarea împrumuturilor este concretizată printr-un contrat de asigurare. Acest contrat este obligatoriu în cazul anumitor credite acordate de bancă și se încheie între persoana fizică sau juridică care solicită acordarea creditului și o societate de asigurare. Această asigurarea este încheiată în favoarea băncii. În cazul în care apare riscul specificat, banca este beneficiarul direct al despăgubirii.

8.3.Punerea în practică a garanției

În cazul băncii asigurările sunt asemănătoare cu garanțiile personale. Raiffeisen Bank consideră garanția o sursă sigură de recuperare a împrumuturilor acordate clienților. În cazul în care trebuie să-și recupereze suma acordată sub formă de credit, banca realizează executarea garanțiilor în mod similar executării garanțiilor personale.

9. Tratamentul supraîndatorării

Supraîndatorarea apare atunci când o persoană fizică sau juridică contractează mai multe credite la care, la un moment dat nu mai poate face față, nu le mai poate rambursa.

9.1.Schema generală a dispozitivului de supraîndatorare

Gradul de îndatorarea este determinat în funcție de obligațiile totale de plată aferente creditelor sau diferite finanțări rambursabile în venituri.

Creditorii au obigația de a se asigura, utilizând documentele și informațiile aduse, că pe parcursul perioadei de acordare a creditului, gradul total de supraîndatorare este încadrat în nivelul maxim adimis.

În cadrul creditelor de consum nivelurile maxime ce pot fi admise pentru gradul de îndatorare sunt:

pentru șocul pe curs de schimb – 35,5% EUR, 52,6% CHF, 40,9% USD, pentru celelalte valute sunt utilizate valorile aferente CHF(52,6%) și în cazul în care venitul solicitantului și creditul solicitat sunt exprimate în două monede străine diferite, pentru șocul pe curs de schimb se utilizează maximul dintre șocurile celor două valute față de moneda națională;

pentru șocul pe rata dobânzii – 0,6 puncte procentuale pentru toate monedele;

pentru șocul pe venit: în cazul veniturilor de natură salarială – 6% iar pentru celelalte categorii de venituri împrumutătorii utilizează coeficienții de ajustare.

În cadrul creditelor pentru investiții imobiliare în lei, valoarea unui credit nu poate depăși 85% din valoarea totală a garanției.

În cadrul creditelor pentru investiții imobiliare în monedă străină, valoarea creditului nu poate depăși 80% din valoarea totală a garanției.

În cadrul creditelor pentru investiții imobiliare conferit persoanelor fizice neacoperite în caz de risc, valoarea creditului nu poate depăși 75% din valoarea totală a garanției în cazul creditelor în EURO și 60% în cazul creditelor în alte monede.

În cadrul creditelor de tip leasing financiar imobiliar, pragul aplicat se raportează la valoarea bunurilor finanțate.

9.2.Rolul și funcționarea comisiilor de supraîndatorare

Comisia de supraîndatorare este reprezentată de Comisia de insolvență.

Comisia de insolvență este un organ adimistrativ care se regăsește la nivel central și la nivel teritorial în fiecare județ.

Comisia de insolvență la nivel central are următoarele funcții:

coordonează și monitorizează activitatea comisiilor de insolvență de la nivel teritorial;

propune Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor modificarea și/sau completarea normelor metodologice pentru aplicarea legi;

întocmește și actualizează, cel puțin bianual, Lista administratorilor procedurii și a lichidatorilor pentru procedura insolvenței persoanelor fizice și o pune la dispoziția instanțelor competente și a comisiilor de insolvență teritoriale;

emite, prin decizie a președintelui, criteriile generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil și le publică anual;

emite, prin decizie a președintelui, criteriile pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor și ale familiilor lor;

elaborează formularul de cerere pentru deschiderea procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare, precum și alte formulare necesare în implementarea legi;

organizează formarea profesională a personalului comisiilor de insolvență;

elaborează ghiduri, organizează, în mod constant, acțiuni sau campanii de informare a publicului, folosește, în condițiile legii, orice alte mijloace pentru a sprijini accesul debitorilor persoane fizice la procedurile prevăzute de lege;

elaborează statistici și studii privind aplicarea procedurilor prevăzute de lege pe baza informațiilor furnizate de comisiile de insolvență organizate la nivel teritorial și de instanțele judecătorești.

Comisia de insolvență la nivel teritorial are următoarele funcții:

soluționează cererile debitorilor de deschidere a procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor;

avizează formularul de cerere de deschidere a procedurii completat de debitor;

emite deciziile de admitere în principiu a cererii debitorului și de deschidere a procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor;

desemnează și înlocuiește, pentru motive temeinice, administratorul procedurii;

confirmă procesul-verbal întocmit de administratorul procedurii privind neaprobarea planului de rambursare;

supraveghează executarea planului de rambursare și verifică, din oficiu ori la sesizarea administratorului procedurii sau a oricărui creditor, dacă debitorul, prin acțiunea sau omisiunea lui, pune în pericol executarea planului;

îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege în derularea procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare;

constată închiderea procedurii de insolvență ca urmare a executării de către debitor a planului de rambursare a datoriilor;

sesizează instanța în vederea închiderii procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor și deschiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active;

verifică bianual registrele publice pentru identificarea eventualelor modificări ale situației patrimoniale a debitorului, care ar justifica modificarea planului de rambursare a datoriilor;

soluționează cererile privind incompatibilitatea administratorilor procedurii și lichidatorilor.

Comisia de insolvență care a primit cererea de deschidere a procedurii de insolvență trebuie să realizeze procedura fără a lua în considerare schimbările ulterioare de domiciliu.

Administatorul procedurii de insolvență are ca funcție principală coordonarea procedurii de insolvență, având ca suport un plan de rambursare a datoriilor. Acesta este numit de Comisia de insolvență și supravegheat de către acesta.

Acesta este ales dintre “practicienii în insolvență, executorii judecătorești, avocații și notarii publici înscriși în Lista administratorilor procedurii și lichidatorilor pentru procedura insolvenței persoanelor fizice”.

Lichidatorul se ocupă cuadministrarea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active, fiind controlat de către instanțele judecătorești.

Acesta îndeplinește atribuții de supraveghere pe toată perioada în care are loc procedura de insolvență.

Lichidatorul este ales de către instanța judecătorească, dintre “practicienii în insolvență, executorii judecătorești, avocații și notarii publici înscriși în Lista administratorilor procedurii și lichidatorilor pentru procedura insolvenței persoanelor fizice.”

9.3.Rolul instanțelor judecătorești

Instanțele judecătorești se ocupă cu soluționarea litigiilor în conformitate cu regulile de drept, cu normele în care își au aplicabilitatea. Instanțele au obligația de a preveni fiecare greșeală în activitatea de descoperire a adevărului, de a stabili toate faptele, având ca scop luarea și aplicarea unei hotărâri legale și justificate.

În căutarea dreptății, judecătorii au dreptul de a cere explicații în scris sau oral, să utilizeze materialele și să dispună de probe cu scopul unei cercetări mai amănunțite. Aceștia pot să contacteze și alte persoane, conform legii, pentru aflarea unor informații necesare în procesul decizional.

Judecătorii pot da sau restabili calificarea juridicială a unor fapte sau acte aduse acestora.

Judecătorul are obligația de a se pronunța asupra cazurilor încredințate lui, în limitele legii și a atribuțiilor sale.

În luarea deciziilor, instanțele judecătorești, trebuie să țină cont de principiile generale ale dreptului, de buna credință și de cerințele echității.

9.4.Funcționarea procedurii de redresarea personală

Redresarea unui agent economic are scopul de a remedia, de a aduce situația financiară la un nivel ridicat care să permită o bună desfășurare a activității și acoperirea într-o proporție mare a pasivului acestuia, precum și achitarea datoriilor.

Procedura de redresare se bazează pe următoarele aspecte:

acordarea unei șanse debitorilor de bună-credință de redresare a situației financiare, prin intermediul unui plan de rambursare a datoriilor;

facilitarea negocierii/renegocierii amiabile a creanțelor și a încheierii unui acord al creditorilor cu debitorul asupra planului de rambursare a datoriilor;

sprijinirea ieșirii din starea de insolvență a debitorului, inclusiv prin descărcarea de datorii, în condițiile legii, într-un mod sistematic și rațional;

maximizarea, printr-o procedură colectivă, a gradului de recuperare a creanțelor și a gradului de valorificare a activelor, atunci când este cazul;

asigurarea, în cadrul procedurii colective, a unui tratament echitabil al creditorilor și a unui tratament egal pentru creditorii de același rang;

recunoașterea drepturilor existente ale creditorilor și respectarea ordinii de prioritate a creanțelor, având la bază un set de reguli clar determinate și uniform aplicabile;

asigurarea unor proceduri de insolvență eficiente, prin mecanisme adecvate de comunicare și derulare a procedurii într-un termen rezonabil, într-o manieră obiectivă și imparțială, cu minimum de costuri pentru creditori, debitori, instituții și autorități publice, precum și pentru orice alte entități implicate;

asigurarea unui grad ridicat de transparență și previzibilitate în procedură, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului și cu protejarea datelor cu caracter personal.

Capitolul 5: Creditul pentru firme(IMM)

1.Creditele de investiții pe termen mediu sau lung

Oferta Refinanțare IMM

Reprezintă o finanțare acordată pe termen lung care va sprijini nevoile de dezoltare/ extindere ale întreprinderii( achiziționarea de bunuri, imobile, autoturisme, echipamente, finanțări imobiliare, etc) inclusiv refinanțarea investițiilor elaborate anterior solicitării creditului și realizate din sursele proprii sau atrase ale firmei.

Avantaje:

Oportunitatea pentru client de a accesa sume suplimentare în condiții promoționale

Se finanțează costurile de preluare

Clientul înregistrează economii pentru afacerea sa, având un singur credit pentru care rata este optimizată

Se poate garanta cu obiectul investiției

Caracteristicile creditului

Suma minima: 7.000 EUR (sau echiv. RON);

Trageri unice sau multiple;

Perioada de rambursare: maxim 120 luni;

Modalitate de rambursare: rate lunare sau trimestriale;

Valuta: RON, EUR;

Avans: minim 15%

Garantii: Mix de garantii: Ipoteca mobiliara asupra conturilor curente; Garantii mobiliare/imobiliare reale inclusiv garantii oferite de fonduri de garantare nationale si internationale (FNGCR, FNGCIMM, JEREMIE)

2. Împrumutul pentru înființarea întreprinderii

Creditul Flexi IMM ajută clientul să își dezvolte obiectul de activitate al companiei fără să justifice destinația finanțării. De asemenea creditul finanțează realizarea lucrărilor în regie proprie sau achiziționarea de echipamente, mașini ori imobile.

Caracteristici:

Suma minimă, echivalent RON: 7.000 Euro pentru IMM cu cifra de afaceri până la 1 milion euro, respectiv 30.000 euro pentru IMM cu cifra de afaceri între 1 și 5 milioane de euro  

Perioada de rambursare: până la 120 luni

Avans: Nu se solicită;

Valuta: RON;

Garanții: Ipoteca (pentru perioade de rambursare de peste 5 ani, ipoteca trebuie sa includă și un spațiu rezidențial);

Documentație: ultimul bilant anual și ultima balanță de verificare. 

Beneficii:

Fondurile pot fi utilizate fără documente justificative(investiții în lipsa avansului, construcții, renovări, amenajări în regie proprie)

Creditul este pliat pe nevoile clientului, garantând finanțare pe termen mediu și lung.

Perioada maximă de restituire de până la 120 de luni conferă lejeritate clientului în amortizarea investiției.

3. Leasing

Leasing-ul reprezintă o operațiune comercială prin care o parte intitulată locator/ finanțator transmite pentru o anumită perioadă de timp dreptul de folosință a unui bun al cărui proprietar este reprezentat de altă parte, numită utilizator, la solicitarea acesteia din urmă contra unei plăți periodice, denumită rata de leasing, la sfârșitul perioadei finanțatorul obligându-se să respecte dreptul de opțiune al utilizatorului de a achiziționa bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale.

Contractul de leasing

În România, contractul de leasing este reglementat prin Ordonanța Guvernamentală nr. 51/1997, republicată în Monitorul Oficial nr. 9 din 12.01.2000, operațiunile de leasing reprezentând o nouă formă de fapte de comerț care sunt adăugate la cele prevăzute.

Elementele contractului de leasing:

1.Părțile

-locatorul/ finanțatorul

-utilizatorul

2. Descrierea detaliată a bunului care face obictul contractului de leasing

3. Valoarea totală a ratelor de leasing

4. Valoarea ratelor de leasing și scandența acestora

5. Perioada de folosință în sistem de leasing a bunului

6. Clauza privind obligația asigurării bunului

Raiffeisen Leasing IFN S.A.

Vehicule

Expertiza Raiffeisen Leasing, de 13 ani în finanțarea domeniului vehiculelor, permite accesul clienților la soluții cât mai variate de finanțare pentru o gamă variate de vehicule: camioane, vehicule comerciale ușoare, autoturisme și vehicule care transportă pasageri, noi și rulate.

Leasingul reprezintă singura modalitate prin care se realizează legături specializate între producător și client. Prin intermediul parteneriatelor cu dealerii de vehicule , în funcție de promoțiile existente la momentul solicitării de finanțare, clienții beneficiază de reduceri la prețul de listă, garanție prelungită, seturi de anvelope gratuite, piese de schimb sau alte facilități pentru vehiculul cumpărat.

Caracteristici ale ofertei de finanțare:

Echipamente

Echipamentele finanțate de Raiffeisen sunt regăsite integral în cele mai importante ramuri ale economiei precum: construcții, agricultura, medical, IT și telecomunicații, industrie alimentară, prelucrarea metalului, prelucrarea lemnului și logistica.

Prin Raiffeisen Leasing clientul beneficiază de o evaluare corectă a tranzacțiilor sale, prin identificarea specificului echipamentului finanțat , ce face activul respectiv sau determinarea capacității sale de a genera cash-flow.

De asemenea, Raiffeisen recomandă clienților săi furnizori, deținând mai multe echipamente asemănătoare în portofoliu și apreciază care este cel mai bun raport calitate-preț. Totodată, Raiffeisen Leasing analizează poza financiară a clientului pentru a face o corelație precisă între ce produce și impactul activului în imaginea financiară finală.

Caracteristici:

Imobiliare

Raiffeisen Leasing este adresat în special corporațiilor și oferă soluții de finanțare personalizate, pentru o serie de proiecte imobiliare precum: achiziționarea de clădiri de birou, hale industriale sau spații comerciale.

4. Împrumuturile de exploatare

4.1.Creditele de trezorerie

În secțiunea Trezorerie, Raiffeisen Bank a inclus și Piața produselor financiare cu venit fix, iar cu ajutorul dealerilor săi, pune la dispozitie o multitudine de titluri de stat, dar și alte documente. :

titluri de stat până la un an, cu discount și plata valorii nominale la scadență

obligațiuni cu scadențe mai mari de 1 an și care oferă posibilitatea încasării dobânzii, în funcție de tipul obligațiunii: anual, semestrial sau trimestrial. 

4.2.Garanțiile

Garanția bancară este un instrument de garantare pus în circulație de o bancă sub forma unei asigurări necondiționate de a achita o sumă de bani la solicitarea beneficiarului.
Garanțiile utilizate pot fi de mai multe tipuri:

Garanții de participare la licitație

Garanții pentru buna execuție a contractului

Garanții pentru restituirea avansului

Garanții de plată

În funcție de caracterul tranzacțiilor, pot exista alte tipuri de garanții, cum ar fi: 

Garanții de vamă

Garanții pentru securizarea unui credit

Contra-garanții.

Creditele acordate sunt garantate cu ipotecă de rang I pentru imobilele cumpărate prin intermediul creditului. Clientul va plăti și costurile de înregistrare a ipotecii.

Indiferent de creditul acordat de banca Raiffeisen, raportul de evaluare este obligatoriu și va fi realizat de către ofițerii de garanții ai unității. Acest raport conține fotografii ale imobilului evaluat, iar această evaluare va fi efectuată gratuit de către bancă. Valoarea creditului trebuie sa reprezinte cel puțin 85% pentru creditele în lei sau 75% pentru creditele în valută din valoarea de piață stabilită potrivit raportului de evaluare.

Dacă imobilul se vinde cu un preț cu 20% mai mare față de valoarea de piață, banca nu va finanța achiziționarea acestuia.Personalul băncii va purta o discuție cu clientul în cadrul căreia îi va explica faptul că acceptarea în garanție a imobilului prezintă un risc major pentru bancă și i se va recomanda achiziționarea unui alt imobil de pe piață.

5. Finanțarea gestiunii clienților

5.1 Scontul comercial

La Raiffeisen Bank scontarea documentelor are loc în cadrul acreditivului.

Produsul este întrebuințat în cazul contractelor comerciale care dețin ca regim de decontare acreditivul documentar cu plata la termen.

Scontarea se va realiza odată cu obținerea confirmării de plată de la banca emitentă.

Beneficiile companiei privind scontarea documentelor în cadrul acreditivelor sunt următoarele:

După momentul efectuării livrării, societatea exportatoare încasează contravaloarea în numerar a bunurilor sau serviciilor puse spre vânzare, reduse cu cheltuielile de scontare, așa încat, prin sporirea lichidității, își poate garanta caracterul continuu al procesului de fabricație

Se angajează resurse financiare pentru că se au în vedere noi tranzactii

Societatea nu mai este constrânsă să contracteze împrumuturi bancare

Riscurile întâlnite în urma fluctuației ratei de schimb valutar sunt asumate de bancă

5.2 Factoring

Operațiunea de factoring nu reprezintă doar o simplă finanțare pe termen scurt, prin faptul că transformă creanțele în lichidități și se utilizează în cazul în care se are în vedere aprecierea gradului de lichiditate al companiei.

Beneficii :

Gradul de lichiditate este ridicat prin faptul că plata la termen se transformă într-o plată la vedere cu influență directă asupra fluxul de numerar;

Flexibilitate: sumele din cont pot fi utilizate fără justificarea destinației

Externalizare control creanțe: administrarea creanțelor este controlată de către bancă. 

5.3 Comerțul internațional

Comerțul internațional este primul flux al circuitului mondial ce cuprinde mișcarea mărfurilor și serviciilor dintr-o țară în alta, prin depășirea frontierelor vamale ale țării respective. Comerțul internaționaleste format din export și import.

În practica bancară, specific comerțului internațional este acreditivul, după cum urmează :

Acreditivul constituie unul dintre cele mai folosite procedee de plată în comerțul internațional ce poate fi utilizat pentru a achiziționa o gamă largă de mărfuri și servicii. 
Acesta asigură vânzătorului (beneficiarul) certitudinea obținerii contravalorii mărfurilor exportate și cumpărătorului (ordonatorul) siguranța că achitarea va fi facută doar în termenii și condițiile acreditivului. 

Beneficii:

Siguranță: importatorul are asigurarea că Raiffeisen Bank monitorizează efectuarea plății numai pentru documentele care îndeplinesc termenii și condițiile acreditivului;

Posibilitatea negocierii condițiilor de plată: importatorului obtine mai ușor credite comerciale;

Protecție oferită pentru diferite situații comerciale: plăți la vedere, la termen, transferabil, revolving, stand-by, etc. 

Capitolul 6: Răspunderea băncii

(secret bancar, dentologie, cod etică)

Neconformitatea

1.1.Obiective și rezultate

În legislația BNR, se remarcă faptul că, obiectivele, pentru a putea fi îndeplinite, fiecare instituție de credit trebuie să organizeze un sistem de control intern pentru fiecare domeniu.

În vederea îndeplinirii obiectivelor, trebuie respectate o serie de elemente specifice, precum:

a) rolul și responsabilitățile structurii de conducere pe linia controlului intern;

b) identificarea și evaluarea riscurilor semnificative;

c) activitățile de control și separarea responsabilităților;

d) informarea și comunicarea;

e) activitățile de monitorizare și corectare a deficiențelor.

Obiectivul principal al fiecărei bănci ar trebuie să aibă în vedere menținerea unei relații de încredere, sinceritate și conformitate între angajații băncii. În cadrul băncii Raiffeisen, activitățile efectuate de fiecare angajat al băncii, sau a fiecărei bănci care face parte din grupul grupul RZB (Raiffeisen Zentralbank Osterreich), ori că e agenție, ori că e sucursală sau filială, trebuie să constea în solidaritate, sustenabilitate și autodeterminare. Codul de conduită al băncii este stabilit pe baza unor principii etice și în conformitate cu legea. Acesta se bazează pe o serie de valori, cum ar fi profesionalism, calitate, inițiativă, respect reciproc, integritate, lucru în echipă, responsabilitate.

Conform acestui cod de etică, de conduită, trebuie să rezulte o echipă de angajați cu spirit de lucru în echipă, pentru ca activitatea băncii să se poată desfășura în condiții optime.

1.2. Consecințele riscului de neconformitate

Neconformitataea constă în a încălca codul de conduită, conform legislației. Orice lege încălcată este sancționată prin măsuri disciplinare, ceea ce include și încetarea programului de muncă. Acesta este un risc pe care angajați trebuie sa și-l asume, în cazul nerespectării codului de conduită al băncii.

1.3.Domenii acoperite de conformitate

Conformitatea acoperă elementele esențiale ce au în vedere natura, dimensiunea și complexitatea activității desfășurate. De asemena, funcția de conformitate, are rolul de a asista organele cu funcție de conducere în identificarea, evaluarea, monitorizarea și raportarea riscului de conformitate asociat activităților desfășurate de acestea.

Conform legislației BNR, funcția de conformitate a unei instituții de credit este independentă dacă sunt îndeplinite cel puțin următoarele condiții:

a) funcția de conformitate are un statut oficial în cadrul instituției de credit;

b) există un coordonator al funcției de conformitate responsabil cu administrarea riscului de conformitate în cadrul instituției de credit;

c) personalul funcției de conformitate și în special coordonatorul acestei funcții nu trebuie să se afle în vreun conflict de interese din perspectiva responsabilităților referitoare la conformitate și a altor responsabilități pe care le pot avea;

d) personalul funcției de conformitate trebuie să poată contacta persoanele implicate și să aibă acces la informațiile necesare pentru a-și îndeplini responsabilitățile.

2.Răspunderea civilă și penală a băncii

2.1. Elemente constitutive ale răspunderii civile

Răspunderea civilă constă în raportul de obligații, putând fi numită polița de asigurarea dintre 2 persoane, una fiind răspunzătoare de o pagubă, iar cealaltă fiind persoana despagubită pentru producerea unui prejudiciu.

Raiffeisen Bank dispune de Raiffeisen Insurance Broker, atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice.

Pentru persoanele fizice, elementele constitutive, sau mai degrabă elementul constitutiv al poliței, constă în prejudiciul, efectuat în mod neintenționat de cele mai multe ori, de persoana în cauză.

Pentru persoanele juridice, elementele constitutive sunt numeroase, față de persoanele fizice, acestea fiind:

Răspundere civilă față de terți;

Răspundere civilă pentru produse;

Răspundere civilă față de angajați;

Răspundere civilă profesională;

Răspundere a managerilor și directorilor executivi;

Răspundere a transportului.

2.2. Condiții de aplicabilitate a răspunderii civile

Răspunderea civilă se aplică în cazul în care, obiectul poliței a fost avariat, furat sau un eveniment neașteptat a avut loc asupra acestuia. Pentru ca aceasta să fie posibilă, răspunzătorul daunei trebuie să îi predea polița celui care a fost păgubit, urmând ca acesta la rândul lui să o predea celui care îl va despăgubi.

2.3.Condiții de aplicabilitate a răspunderii penale

Răspunderea penală în cadrul unei bănci are la bază o relație contractuală. Aceasta apare în momentul care, un client al băncii, consideră că sa efectuat o operațiune, sau adăugat un comision care nu este prevăzut în contract, cu un procent mai mare. Banca, ca persoană juridică, săvârșeste o infracțiune, așadar, clientul are tot dreptul de a reclama banca la autoritatea împuternicită de a analiza și repara faptele penale.

3. Deontologia

3.1. Principalele obligații

Raiffeisen Bank este o bancă care are la bază ideile F.W.Raiffeisen, care specifică faptul că activitatea băncii trebuie sa fie bazate pe solidaritate socială, autodeterminare și solidaritate. De asemenea banca, trebuie să păstreze confidențialitatea, să nu divulge operațiunile efectuate și nici cea mai mică informție care este legată de averea clienților, afacerile acestora, datele personale sau informații ce țin de contul acestora.

Față de client, după cum am zis mai sus, datele și infomațiile sunt confidențiale, acestea putând fi divulgate doar atunci când titularul contului împuternicește o terță persoană care poate efectua operațiuni în locul acestuia.

Banca este obligată, de asemenea, să administreze corect conturile clieților, pe baze contractuale, acționând prudent și respectând legislația în ceea ce îl privește pe consumator. Documentele contractuale trebuie să fie întocmite în așa fel încât să permită clienților descifrarea tuturor termenilor și condițiilor contractuale, în special a prestațiilor la care aceștia se obligă potrivit contractului încheiat. Totodată, banca nu poate pretinde clientului dobânzi, penalități, comisioane, și alte costuri și speze bancare dacă plata acestora nu este stipulată în contract.

Banca întocmește și păstrează la sediul său un exemplar al documentelor contractuale, documentația internă aferentă tranzacțiilor derulate, evidența zilnică a înregistrărilor pentru fiecare client din care să rezulte cel puțin caracteristicile tranzacțiilor derulate și soldul datorat clientului sau băncii și orice informații referitoare la relațtiile sale de afeceri cu clienții sau cu alte persoane juridice pe care BNR le poate prevedea prin reglementări.

Totodată, operatorul băncii, este obligat să identifice clientul dupa cartea de identitate și să verifice ca acestea să nu fie falsificate, să fie emise de o autoritate împuternicită în această privință, inclusiv și o fotografie a persoanei.

O altă obligație a băncii este responsabilitatea care trebuie asumată în privința întocmirii documentației pentru efectuarea diferitelor operațiuni, deschideri de cont, contractarea unui credit. Responabilitatea definește cel mai bine imagine unei persoane sau a unui grup de persoane.

Un alt aspect ce privesc obligațiile băncii este obligația de a raporta încalcarile Codului de Conduita al Grupului RZB. Daca angajatii detin informatii despre incalcari ale Codului de Conduita al Grupului RZB, acestia trebuie sa raporteze fara intarziere situatia superiorilor directi, Directiei de Conformitate sau Ofiterului Local de Conformitate. Angajatii pot alege sa raporteze anonim asemenea incalcari catre Ofiterul de Conformitate. Toate rapoartele sunt tratate confidential. Va asiguram ca angajatii nu vor suferi niciun dezavantaj in cariera ca urmare a unor rapoarte transmise cu buna credinta. Raportarea poate fi facuta prin orice mijloc de comunicare, inclusiv prin rapoarte scrise anonime.

3.2. Loialitatea față de angajator

În momentul angajării, angajatorul caută persoane cu potențial ridicat, performață obligatorie și spirit de echipă. Raiffeisen Bank nu face niciun fel de discriminare în ceea ce privește naționalitatea, religia, etc., căutând ca angajații să își atingă obiectivele.

Angajatorul vrea ca respectul să fie reciproc, o relație bazată pe onestitate, sinceritate și integritate. Astfel, dacă aceste criterii sunt îndeplinite, angajatul prezintă față de angajator loialitate. De asemenea, se respectă dreptul la viața personală, privată și opiniile fiecărui sunt importante pentru a creea un cadru cât mai familial.

3.3. Respectarea legilor și regulamentelor și vigilența deosebită în ceea ce privește spălarea banilor

Spălarea banilor este un proces prin care anumite persoane fizice sau juridice ascund sursele din care au dobândit anumite active. În cazul în care aceștia nu sunt identificați, se pierde sursa provenienței lor și devin active legale.

În România acestă activitate de spălare a banilor este cunoscută și de aceea s-a înființat organe competente care au realizat și o legislație specifică pentru a se combate această activitate.

“Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sancționarea spalarii banilor” reprezintă legea care reglementează activitatea de spălare a banilor.

În cadrul legii sunt considerate infracțiuni următoarele:

schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;

ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni;

dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni.

3.4. Concluzie

Legislația are un rol important în desfășurarea tuturor activităților deoarece previne și combate anumite activități care nu sunt corecte și care pot afecta populația. Organele competente elaborează legislația pentru a realiza o egalitate pentru toate persoanele, atât pentru cei ce ar fi respectat anumite coduri etice, cât și pentru cei ce ar fi acționat după propriul instinct. Legislația îi protejează pe cei dintâi și îi determină pe ceilalți să acționeze la fel.

Fiecare țară își elaborează legile și normele în funcție de propriile principii, dar și în funcție de problemele cu care se confruntă.

4. Secretul profesional

Raiffeisen Bank are obigația, la fel ca toate instituțiile bancare, să păstreze confidențialitatea datelor și informațiilor cu privire la desfășurarea activității, sau asupra oricăror informații cu care aceasta are contact, cu privire la clienți, propreietate, activitate, tranzacții, relații comerciale sau informații despre conturi, operațiuni, depuneri, servicii realizate și contracte încheiate între bancă și client.

Personalul băncii, inclusiv directorii și membrii Consiliului de administrație sau orice persoane care participă la întocmirea documentelor, rapoartelor sunt obligate să păstreze confidențialitatea datelor și informațiilor. Aceștia nu au dreptul de a furniza informații niciodată, indiferent de situație deoarece ar putea strica imaginea băncii, ar avea efecte negative asupra desfășurării activității acesteia. Personalul nu are dreptul de a publica informații despre bancă nici după încheierea activității sale în instituție.

Există animate excepții privind furnizarea informațiilor de către angajații băncii. Aceștia trebuie să furnizeze informații numai autorităților care au asemenea atribuții de control.

Furnizarea unor informații de către personal poate fi făcută în următoarele situații:

la solicitarea titularului de cont sau a moștenitorilor acestuia, inclusiv a reprezentanților legali, ori cu acordul expres al acestora;

în cazurile în care instituția de credit justifică un interes legitim;

la solicitarea scrisă a altor autorități sau instituții ori din oficiu, dacă prin lege specială aceste autorități sau instituții sunt îndreptățite, în scopul îndeplinirii atribuțiilor lor specifice, să solicite și să primească astfel de informații și sunt identificate clar informațiile care pot fi furnizate de către instituțiile de credit în acest scop;

la solicitarea scrisă a soțului titularului de cont, atunci când face dovada că a introdus în instanța o cerere de împărțire a bunurilor comune, sau la solicitarea instanței;

la solicitarea instanței, în scopul soluționării diferitelor cauze deduse judecății.

Instanțele judecătorești trebuie să se adreseze băncii printr-o cerere scrisă, care să cuprindă baza legală privind solicitarea cererii de informații, precum și categoria informațiilor și scopul pentru care sunt utilizate.

Personalul băncii are obligația de a pune la dispoziția instanțelor toate informațiile și datele solicitate, după prezentarea cererii.

Nu sunt considerate încălcări ale obligației de păstrare a secretului bancar următoarele:

furnizarea de date agregate, astfel încât identitatea și informațiile privind activitatea fiecărui client nu pot fi identificate;

furnizarea de date structurilor constituite sub forma centralei riscurilor bancare, centralei incidentelor de plată sau fondului de garantare a depozitelor, organizate în condițiile legii;

furnizarea de date auditorului financiar al instituției de credit;

furnizarea de informații la cererea instituțiilor de credit corespondente, dacă aceste informații au legătură cu operațiunile derulate prin conturile de corespondent;

furnizarea de date și informații entităților aparținând grupului din care face parte instituția de credit, necesare pentru organizarea supravegherii pe bază consolidată și pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

Persoanele delegate să ceară și să primească informațiile cu privire la secretul bancar trebuie să utilizeze datele în scop profesional, păstrand confidențialitatea lor.

5.Lupta împotriva spălării banilor

În România, la fel ca și în alte țări, se duce o “luptă” împotriva activității de ascundere a surselor din care provin anumite sume de bani. Această activitate există de foarte mulți ani, însă în ultima perioadă a luat amploare determinând înființarea unor organisme speciale destinate combaterii și realizarea unei legislații specifice.

5.1.Cele trei faze ale spălării banilor din venituri provenite din activități criminale

Fazele spălării banilor sunt :

1.Plasarea

Este prima fază a spălării banilor care presupune plasarea în sistemul financiar a unor sume de bani, utilizând instituțiile financiare și/sau instituțiile non-financiare.

2.Stratificarea

Are loc după ce s-au plasat sumele de bani în sistemul financiar și presupune efectuarea de numeroase tranzacții cu scopul de a se pierde sursa din care au provenit.

3.Integrarea

În această fază sumele de bani sunt retrase din sistemul financiar și plasate în economie sub formă legitimă, care în viitor sunt utilizate în acelaș scop de către infractori.

Această activitate de spălare a banilor, de introducere în economie de bani obținuți în mod ilegal, afectează economia în ansamblu, dar mai ales activitatea instituțiilor financiare și non-financiare. Învestitorii își pierd încrederea în aceste instituții deoarece devin nesigure.

5.2. Obligațiile instituțiilor de credit

Instituțiile de credit au anumite obligații privind deschiderea unor conturi sau acordarea de credite, cu scopul de a preveni și combate spălarea banilor.

Acestea nu au dreptul de a deschide conturi și de a realiza servicii solicitate dacă nu se cunoaște identitatea titularului și beneficiarului.

Banca Raiffeisen, la fel ca toate băncile, solicită clienților la deschiderea conturilor următoarele tipuri de documente:

Pentru persoanele fizice: cartea de identitate și documente din care să reiasă starea civilă;

Pentru persoane juridice: certificate de înmatriculare și documente din care să reiasă că persoana care reprezintă societatea este legal desemnată;

Pentru persoanele juridice străine: documente în care sunt consemnate identitatea societății, tipul de activitate, sediul, țara de origine, reprezentantul legal și documentele traduse în limba română autentificate de un notar public.

Banca poate să ia măsuri suplimentare de identificare a clienților în anumite cazuri:

Persoanele nu se prezintă la bancă pentru a efectua diferite operațiuni;

În cazul în care persoanele realizează trensferuri de fonduri sau primesc fonduri de la alte persoane care nu aparțin unei țări din Uniunea Europenă;

În cazul în care persoanele realizează relații de afaceri cu alte persoane care sunt excluse politic și care aparțiun unei țări din Uniunea Europeană sau din oricare altă țară.
În aceste situații, banca este nevoită să ceară informații suplimentare despre partenerii de afaceri deoarece reprezintă un risc mare de spălare a banilor.

5.3 Organismele de control

Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor reprezintă organismul de control în activitatea de spălare a banilor. Acesta constă în protejarea integrității, stabilității și a reputației sistemului financiar, precum și asigurarea securității cetățenilor români prin coordonarea activității de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

Oficiul dispune de un aparat propriu, situate la nivel central iar organizarea sa este aprobată de către Guvern. Conducerea Oficiului este realizată de către Președinte, desemnat de către Guvern din personalul Plenului Oficiului, iar funcția sa principală fiind de ordonator principal de credite.

Plenul Oficiului are funcție de decizie în luarea privind activitatea Oficiului și este format din reprezentanți ai :

Ministerului Afacerilor Interne,;

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție;

Ministerului Justiției;

Ministerului Finanțelor Publice;

Băncii Naționale a României;

Curții de Conturi ;

Asociației Române a Băncilor.

Oficiul realizează o analiză a unor operații dacă:

Este sesizat de către instituții de credit, instituții financiare, administratorii unor fonduri ;

Există indicii despre o acțiune de spălare a banilor și Oficiul acționează din propria inițiativă.

Oficiul realizează controlul acolo unde este sesizat sau unde sunt indicii ale activității de spălare a banilor și are dreptul de a suspenda activitatea necorespunzătoare. Acesta poate suspenda efectuarea unor tranzacții dacă este solicitat de către organele juridice din țară sau din străinătate.