Studiu geografic complex asupra municipiului Caracal , [612137]

Pagină 1
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘ TI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Studiu geografic complex asupra municipiului Caracal ,
judetul OLT

NUME: PAPA
PRENUME: MARIUS -DANIEL
GRUPA: 103
AN: 1
București ,2017

Pagină 2
Capitolul 1. Asezarea geografică …………………………………………… . 6
1.1 Incadrarea in matematică ………………………………………. 6
1.2 Apartenența la una sau mai multe unități geografice …………..6
1.3 Incadrarea administrativă ………………………………………6
1.4 Limite și vecini…………………………………………………6

Capitolul 2. Elemente de geologie …………………………………………… ..8
2.1 Litologie ………………………………………………………. .8
2.2 Elemente structurale ……………………………………………8
2.3 Evoluție paleografică ……………………………………………8
2.4 Tectonică și neotectonică ……………………………………… .8

Capitolul 3. Relieful ……………………………………………………… …10
3.1 Morfografie …………………………………………………… .10
3.2 Morfometrie …………………………………………………… 10
3.3 Tipuri de relief ……………………………………………… …..10
3.4 Procese geomorfologice actuale ……………………………… ..10

Capitolul 4. Clima …… ……………………………………………………. ..11
4.1 Factorii genetici ai climei …………………………………… …..11
4.2 Parametrii climatici …………………………………………… ..11
4.3 Fenomene meteorologice ……………………………………… …11

Capitolul 5. Hidrografia ..………………… ………………………………… 14
5.1 Apele subterane ……………………………………………… ..15
5.2 Ape curgătoare ……………………………………………… ….14
5.3 Ape stătătoare ……………………………………………… .….14

Capitolul 6. Vegetația ……… ………………………………………… …… . 16
6.1 Tipuri de asociații vegetale ………………………………… …..16
6.2 Componenta asociatiilor vegetatale…………………………… . 16
6.3 Aparitia asociațiilor vegetale ………………………………… ..16

Pagină 3

Capitolul 7. Fauna ……………. …………………………………………….. 17
7.1 Tipuri de asociații animale ………………………………………17 -18
Capitolul 8. Solurile …………………… ……………………………………. 19
8.1 Tipur i si clase …………………………………………………… ..19
8.2 Caracteristici …………………………………………………… ..19
8.3 Repartiție ………………………………………………………… 19

Capitolul 9. Ocrotirea mediului ………………………………………… …… 21

Capitolul 10 Populația ………………… .………………………………….. 22-27
10.1 Istoricul locuirii ……………………………………………… ..22-27
10.2 Evoluția numarului de locuitori ……………………………… ..22-27
10.3 Structura populatiei…………………………………………… .22-27

Capitolul 11 . Trama stradală ………… …………………………………… …..28

Capitolul 12 . Resursele naturale …………… ……………………………… …29
12.1 Resursele naturale de so l……………………………………… ….29
12.2 De subsol……………………………………………………… ….29

Capitolul 13 . Agricult ura…… ………………………… ………………… 30
13.1 Fond funciar …………………………………………………… .. 30
13.2 Cultura plantelor …………………………………………………. 30
13.3 Creșterea animalelor…………… ………………………………… 30

Capitolul 14 . Industria …………… …………………………………… …31
14.1 Primara extr activă si de prelucrare primară…………………… …31
14.2 Indust rie secundară sau de prelucrare… ………………… ……… …..31

Capitolu l 15. Servici ……………………………………………… …… ……..32
15.1 Comerț ………………………………………………………….32
15.2 Servicii financiare bancare…………………………………… …32

Pagină 4
15.3 Servicii publice …………………………………………………. 32
15.4 Trans porturi……………………………………………………… 32
15.5 Turism -obiective turistice , structur i de cazare , fluxuri tur ……32
Concluzii ……………………………………………………………………… 33
Bibliografie …………………………………………… ………………………. 34

Pagină 5
Introducere
Scopul acestui studiu complex asupra Municipiului Caracal este de a evidenția evoluția
orasului in ultimii ani dar si de a descoperi noi informații cu privire la acest oraș.
Motivația alegerii acestei teme ca obiect de studiu a constituit -o faptul ca aici m -am nascut si
tot aici am si copilarit.Pot spune ca acest oraș este foarte bine pus la punct ,oamenii sunt
foarte prietenoși si tot timpul vor sa te ajute.
Pentru elaborarea acestei lucrari am utilizat mai multe metode de cercetare care m au ajutat
să-mi duc la bun sfa rsit proi ectul,am facut nemeroase deplasă ri pe teren unde am de scoperit
noi lucruri despre oraș ul meu natal pe care le am adaugat in proiect.

Pagină 6
Capitolul 1 -Așezarea geografica
Municipiul Caracal se intind e pe o suprafata de 72 kmp in câ mpia ce acelasi nu me din sud –
estul olteniei , la 44 grad e si 7 minute latitudine nordică si 24 grade si 21 minute longitudine
estică.

fig. 1. Harta municipiului Caracal (http://caracal -city.map2web.eu/ )

Caracalul este asezat la marginea rasariteana a câmpiei Romanaților,la contactul dintre
subdiviziunile acesteia Câmpul Înalt Leu -Rotunda si terasa Caracal
Orașul Caracal aparține județului Olt fiind al doilea municipiu ca populație dupa
reședința de județ Slatina.
Caracalul se invecineaza la est cu comuna Stoenești -12 km si comuna Fărcașele -10 km , la
nord cu comunele Cezieni -5 km si Dobrosloven i -7 km , la vest cu comuna Dră ghiceni -5
km ,iar la sud cu comunele Redea -7 km si Deveselu -6 km. (Petru Crăciun,Ghid istoric –
turistic,Caracal,1972, p. 25)
În cadrul județului Olt, municipiul Caracal se află in jumatatea sudica,la 40 km de Slatina,40
km de Corabia si la 37 km de Balș..Față de cel mai indepa rtat oraș din regiune Craiova,s e afla

Pagină 7
la 54 k s pre vest.Caracalul este cea mai importanta asezare din Câmpia Romanaților fiind
nodul de intersecție al cailor de comunicație ,rutiere si feroviare care fac legaturile dinspre
sud spre nord de -a lungul vaii Oltului pe direcția Craiova -Roșiori de Vede -Bucur ești.

Pagină 8
Capitolul 2:Elemente de geologie
Din punct de vedere geologic , teritoriul Caracalului este situat in zona neogena a depresiunii
getice,de origine lacustra.Ea a rezultat din umplerea lacului levantin cu nisipuri,pietrisuri si
argile,care s -au depus succesiv.Fiind un lac datat in pliocen , a devenit uscat,suprafata initiala
de origine fluvio -lacustra a intrat sub actiunea de modelare a agentilor externi.In preglaciar ea
este suprafata de coroziune ,iar in cuaternar suprafrata de coroziune eoliana si eroziune a
apelor curgatoare.Din profilele executate la gara si uzina de apa ,sau in alte zone in jurul
Caracalului se constata ca sub depozitele cuaternare se gasesc depozite levantine.Slaba
actiune neotectonica ce s -a manifestat in cuaternar a dus la o usoara valurirea terenului,pe
directia nord -sud.Situatia este surprinsa de trei pinteni,care patrund din partea de vest spre est
si de straturile de pietris care la caracal se gasesc la 50 m,iar in alte localitati la o altitudine de
100 m3. Din punct de vedere geologic,aceasta campie face parte din depresiunea Getica,care
s-a individualizat odata cu scufundarea fundamentului care tine de cristalul panzei getice in
timpul miscarilor orogenetice de la sfarsitul Cretacicului.Zona respectiva apartine
vorlandului avand in aceasta parte ca fundament Platforma Moesică.Pe acest fundament
eterogen si destul de complex se afla o cuvertura sedimentara cu litologie si grosimi variabile.
Litologia depozitelor de suprrafata este variata si cuprinde fo rmațiuni de vârstă levantină si
cuaternară.Depozitele levantine sunt reprezentate printru -un facies nisipos -lutosin care apar
intercalatii de pietrisuri de grosimi diferite.( Dumitru Tudor,Oltenia
Româna,București,1978, p .70)
Desi,asezarea este pe un funda ment solid ,format din pietrisuri nisipuri,luturi rosii,marne,iar
spre est,din depozitele de terasa aluvionare(pietrisuri,bolovanisuri si nisipuri). La baza
acestor depozite se gasesc importante rezerve de apa freatica,mai prfunde la nivelul campului
si ma i aproape de suprafata la nivelul terasei,de unde orasul se aprovizioneaza cu apa
potabila.

Pagină 9

fig. 2. Relieful Câmpiei Caracalului (Monografia Județului Olt)

Pagină
10
Capitolul 3: Relieful
Orasul Caracal se caracterizeaza prin simetria reliefului fata de valea Oltului,predominarea
altitudinilor sub 200 m ,specifice cîmpiilor,si prin simplicitatea structurilor geologice ale
reliefului.Analiza curbelor hipsometrice principale indica o panta lina a reliefului pe directia
nord-sud,extinderea diferita a altitud inilor , cu predominanța celor sub 200m.
Câmpia Caracalului,situata in dreapta Oltului,se intinde de la limita de vest a judetului pana
la Dunăre si se caracterizeaza pri ntr o fragmentare mai accentuată in nord,creata de văile
Tesluiului si Oltețului,si prin o serie de vai seci si paralele in sud,care imprima reliefului un
aspect larg vălurit in care se întâ lnesc frecvente gorgane si mici ochiuri de apa ale iazurilor.
Teritoriul administr ativ al municipiului apartine Câmpiei Romanațiului,subunitate a Câ mpiei
Olteniei.Mai exact,se afla in marginea estică a subdiviunii geografice num ita Campul Leu –
Rotunda. Acest câ mp este o prelungire spre sud a piemotului Getic si are aspect peninsular
fiind inconju rat la est de Olt,la sud de Dună re si la vest de Jiu.
Muni cipiul prinde in vatra sa nivelul câ mpului cu 120 -130 m altitudine absolută si pe cel al
terasei Caracal,situata la 90 -93 m fata de nivelul marii.Contactul dintre acestea este marcat
prin prezenta satelor care se inș ira de la Caracal pana la Urzica,formand un arc de convexitate
spre sud -est.Terasa Caracal de 27 -35 m,este una din t erasele Oltului ce se racordează la
același i nivel de terasa a Dunarii cu terasa Bailesti.Daca vatra oraș ului si partea de ves t a
extravilanului se afla pe câ mpul inalt,zona preind ustriala a orașului,câ t si parte de est a
extravilanului se afla pe terasa Caracal.
Altitudinea medie a reliefului este de 95 m,cea maxima întalnita in nord -vestul oraș ului este
de 137 m in dealul Foiș orul Caracal,iar altitudinea minima este de 90,9 m int alnită in estul
orașului,către valea Oltului. Rezultă deci ca panta generala a reliefului are o inclinare nord –
vest–sud-est.
Morfologia actuala a câmpiei din zona a fost determinată și de acțiunea vâ ntului,care a dus la
formarea dunelor si depunerea strat ului de loess.Acțiunea agenț ilor externi in depozi tele de
loess este reprezentă prin mici martori d e eroziune ,movile,crovuri si vă i puțin adâ ncite,in
mare parte lipsite de apa sau cu debite intermitente.

Pagină
11

Capitolul 4 -Clima
Pozitia geografica si relieful determina in mare masura manifestarea elemente lor
climatice.Pe teritoriul oraș ului Caracal clima e ste de tip te mperat continentală,cu o nuanta
mai umedă in nord si mai aridă in sud,datorita valurilor de aer uscat din est,care determină
ierni aspre si veri uscate.
Temperatura medie anuala variaza , punctul cel mai friguros fiind considerarat in jurul
orașului Caracal -3,1 grade Celsius,cea mai mica medie a temperaturilor de iarna ce se
datoreaza curentilor reci din Estul Campiei Romane,verile fiind uscate si secetoase cu
temperaturi ce depasesc 37 de grade Celsius
Vânturil e care caracterizeaza clima oraș ului Ca racal sunt:
Crivaț ul,care iarna aduce viscol si zapadă ,primavara ploaie,vara seceta;austrul,un vant ce
suflă din sud -vest.Viteza medie a vantuului este de de 5 m/s. Regimul eolian influentează
direct pierderile de apa prin evacuare,accentuind deficitul de umiditate din sol .

Pagină
12

Fig.4 Grafic privind temperatura, altitudinea s.a(www.wikipedia.org)

Pagină
13

Fig. 4 Harta temeperaturilor medii anuale (Monografia județului Olt)

Pagină
14
Capitolul 5 -Hidrografia
În zona Caracal râurile mai importante sunt: Oltul la aproximativ 12 km depărtare de oraș,
Tesluiul afluent al acestuia care trece pe la N -E de oraș, iar centrul orașului este străbătut de
pârâul Gologan, denumit de localnici și pârâul Caracal. Oltul este unul dintre râurile mari din
România. (Petre Coteț,Vese lina Urucu, op.cit , p. 161)
În acest sector Oltul primește pe dreapta ca afluenți râul Teslui și pârâul Gologan. Debitul
mediu multianual înregistrat la Stoenești este de circa 174 m3/s. Debitul maxim anual provine
în majoritate din ploile de primăvară și este de 2.700 -3.000 m3/s. Debitul mediu zilnic minim
anual variază între 24 -29 m3/s. Fenomenul de iarnă are o durată de 40 de zile din care podul
de gheață ajunge la circa 18 -20 zile. Din punct de vedere al regimului chimic, Oltul face
parte din catego ria apelor bicarbonatate cu mineralizare mijlocie (200 -250 mg/l).18
Caracteristica văilor afluentilor Oltului din zona Caracal este adâncimea mică și paralelismul
pe direcția NV -SE.
Tesluiul drenează satele din nordul orașului și se varsă în Olt, lângă lo calitatea Fărcașele.
Debitul multianual al Tesluiului înregistrează valori de 140 m3/s. Debitul maxim este de circa
290 m3/s, iar debitul zilnic minim anual este de 0,5 m3/s.
Gologanul are obârșia în satul Grozăvești, comuna Drăghiceni. Este singura apă p ermanentă
de suprafață din teritoriul administrativ al municipiului Caracal. Pârâul are direcția de
scurgere paralelă cu cea a Tesluiului, adică NV -SE și străbate orașul prin zona centrală,
îndreptându -se spre Olt, care -i colectează apele și cu care conflu ează la sud de localitatea
Stoenești. În mare parte cursul pârâului Gologan a fost canalizat, pentru o mai bună igienizare
a orașului. Inițial, pârâul avea o vale puțin adâncită, denivelată cu 5 -10 m față de nivelul
câmpiei din jur, cu debite mici și varia bile. De -a lungul pârâului au fost construite o serie de
baraje artificiale în spatele cărora se află un șir de lacuri artificiale cum sunt: lacul
Grozăvești, lacul Drăghiceni, lacul Obogeanu (în nordul parcului orașului), lacul din parcul
Poroineanu, lacu l Opincaru (situat în partea de est a orașului). Apa acestor lacuri este folosită
în sistemele de irigații ale unităților agricole din zonă, iar lacul din parc are scop recreativ.
Pârâul Gologanu colectează apele menajere ale orașului și apele reziduale di n zona

Pagină
15
industrială, de aceea calitatea apelor sale este afectată în prezent de un oarecare grad de
poluare. Pentru a deversa apa cât mai curată în râul Olt a fost necesară construirea unei stații
de epurare în partea de est a orașului.
Apele subterane depind de numărul, grosimea și modul de extindere a orizonturilor
permeabile și impermeabile. În toată Câmpia Olteniei există un raport corelativ între
adâncimea apelor freatice și treptele reliefului. Astfel, în zona Câmpului Leu -Rotunda acestea
au adâncimi mai mari de 20 metri, în zona teraselor între 5 -20 m, iar în lunci între 1 -3 m. Din
punct de vedere al adâncimii apelor freatice, trebuie menționat faptul că acestea nu afectează
culturile agricole decât în anii cei mai ploioși, când se produc procese de b ăltire și
înmlăștinire în luncile râurilor. Importanța apelor subterane este deosebit de mare, ele
constituind mai ales în secolele trecute surse de alimentare a populației orașului. În ceea ce
privește utilizarea apei în agricultură, cerințele pentru irig ații sunt cele mai importante.
Cantitatea relativ redusă a precipitațiilor și distribuirea lor în timp, adeseori nefavorabilă, face
ca în această zonă să se resimtă un accentuat deficit de umiditate. În anii foarte secetoși
recolta agricolă poate fi comple t compromisă din lipsă de precipitații. Ca urmare au fost
introduse irigațiile, prin amenajarea unor sisteme locale ce folosesc atât apele râurilor cât și
ale lacurilor antropice. Suprafața totală amenajată pentru irigații, pe plan local, era în 1984 de
5.100 ha. În general, se poate aprecia că apele utilizate la irigarea culturilor agricole
îndeplinesc calitățile necesare cu excepția unor iazuri locale care sunt poluate de dejecțiile
zootehnice (Dobrosloveni )

Pagină
16
Capitolul 6 – Vegetatia
Plantele din aceasta zona sunt specifice arealului stepei,inlocuite in prezet aproape in
totalit ate de culturi agricole .Condiții le climatice car acteristice stepei,cu precipitații slabe
(400 ml),variaț ii bruste de temperatura,permanentă vanturilor care influentează echilibrul
dintre transpiratie si absortie,adancimea apei freatice,au dus la disparitia arboretelor si
inlocuirea lor cu maracinisuri.Vegetatia naturala din zona Caracal se incadreaza in asociatia
de silvostepa. Subzonei de silovostepa ii corespund speciile lemnoase intalnite in padurile
Resca ,Hotarani,Frcasele ,Comanca cum ar fi: stejar brumariu,stejar pufos,stejar,frasin,teiul
alb,marul paduret,salcamul etc .
In parcul Constatin Poroineanu din Caracal intalnim specii lemnoase considerate floristice
sunt:arborele pogoadeleor(Ginko biloba) chiparosul de mlastina si stejarul brumariu.
Vegetatia ierboasa cuprinde un spectru larg de specii.Plantele de primavara prezente in ,pe
alocuri,formeaza vetre in padurea Resca ,Comanca si parcul Constantin Poroineanu.Di ntre
ele amintim: ghiocelul,vioreaua,lacramioarele,pipirigul,rogozul etc.
In locuri mlastinoase si pe malul apelor se intalnesc specii hidrofile iubitoare de apa,cum ar
fi:rachitarul,ciuma apelor,stanjenelul de apa ,pasa,papura lata sa.

Pagină
17
Capitolul 7 -FAUNA
Contrastele mari climatice dintre iarnă și vară, ariditatea accentuată , lipsa de adăpost și
vegetația mai puțin bogată sunt elemente care contribuie la restrângerea faunei, mai ales în
zonele cultivate, zise agroecosisteme. Cele mai bun e posibilități de dezvoltare în aceste zone
de câmpie joasă, cultivată, o au dintre mamifere rozătoarele reprezentate prin: popândău,
hârciogi, șoarecele de câmp, orbetele, șobolanul de câmp. În ecosistemul de pădure cu floră
abundentă și diversă reprezent anții faunei sunt mai numeroși. De exemplu în pădurea Reșca
se află exemplare de cerb lopătar (Dama dama), colonizate în anul 1955 pentru interes
cinegetic și estetic. Tot în această pădure a fost colonizat în anul 1973 cerbul carpatin
considerat podoaba C arpaților românești.Tot dintre mamifere, aflate însă în dificultate în
județul Olt, datorită efectelor necruțătoare ale factorilor negativi, amintim jderul de copac
care mai poate fi găsit doar în pădurile Bistrița și Dealul Bobului din zona Ocolului silvi c din
Caracal. O altă specie de mamifere amenințată cu dispariția este nevăstuica. Se întâlnește în
locuri uscate cu mărăcinișuri, sub grămezi de lemne, paie, pe lângă așezări omenești, în
magazii, etc. Păsările, alături de alte animale sunt și ele afectat e mai ales de factorul antropic
(omul), efectivele numerice la unele dintre ele scăzând dramatic. O pasăre cunoscută ca fiind
vestitorul primăverii este barza albă . Apare pe aceste meleaguri în martie -aprilie, părăsindu –
le la sfârșitul verii, când se îndr eaptă spre Africa. Extrem de rară pe teritoriul județului Olt

este barza neagră .Este o pasăre călătoare care rareori cuibărește la noi.. O altă pasăre ocrotită
este corbul, ale cărei efective au scăzut până în pragul critic datorită vânătorii excesive, fără
un motiv anume. În prezent se întâlnește sporadic în pădurile Reșca, Dealul Bobului, Ulmet,
Studinița, Ulmet -Dobrun, Morunglav. Pe malul apelor, în special în lunca Oltului în zona
Stoenești, apar de primăvara până toamna egretele, din neamul stârcil or și lebăda cucuiată.
Egreta mare (Egreta alba) și egreta mică au mai fost observate și în zona Fărcașele, Băbiciu,
și pe malurile râului Sadol, dar și pe râul Teslui de Romanați. O pasăre a cărei existență a
devenit incertă este turtureaua, întâlnită fr ecvent cu zeci de ani în urmă, în
păduri și în apropierea așezărilor omenești. Ruda ei apropiată guguștiucul,este întâlnită destul
de frecvent. O altă pasăre foarte des întâlnită în pădurile din zona Caracal, astăzi foarte rară
și ea, este pupăza. Cuibăre ște la noi, dar nu ramâne iarna, ci migrează în Africa centrală.

Pagină
18
Păsări destul de rar întâlnite în zonă sunt sfrânciocul roșiatic și mărăcinarul mare .Reptilele
sunt reprezentate de șopârla de câmp, șarpele de casă , broasca țestoasă din Oltenia,broasca
țestoasă de lac. Amfibienii prezenți în zona Caracal amintim pe Bufo viridis – broasca
râioasă verde, foarte folositoare datorită consumului mare de insecte și larvele acestora. Pe
lângă bălți și lacuri se întâlnește broasca mare de lac. În lacuri, bălți ș i râul Olt se întâlnesc
pești precum: crapul, carasul, roșioara, plătica, somnul etc. (N.Ciobanu,D.Rogojinaru,Arii
protejate si monumente ale naturii din județul Olt,Craiova,2003)

Pagină
19
Capitolul 8 – Solurile
În componentele mediului geografic, solul ocupa un loc cu totul aparte,fapt ce decurge din
pozitia sa la suprafata litosferei.
Principalele clase de soluri si repartiția lor
Solurile fac parte din clasele molisoluri si soluri argiloiluviale si neevoluate.
Solurile molice sunt reprezentate pr in cernoziomurile levigate.Ele prezinta o fertilitate
mare.S -au format pe depozite loessoide si pe loess,relieful pe care s -au format este cel de
terase fluviale,cu suprafețe orizontale și slab înclinate .(F.Filip,1974) .
Cernoziomurile levigale au urmatoar ea succesiune de orizonturi:A – (B) – C – D .
Orizontul A are grosime între 40 – 50 cm ,culoare brună închisă,negricioasă.
Orizontul (B) de culoare brună,slab roșcată,cu un continut scazut de hidroxizi de fier liberi.
Orizontul C ,culoare gălbuie,cu urme d e humus,cu eflorescențe și pseudomicelii de carbonat
de calciu,apare aproximativ la 100 – 130 cm.
Orizontul D , format din loess cu numeroase eflorescențe si concreziuni calcaroase.
Soluri argiloiluviale reunesc solurile formate prin procesul de migrare al argilei.El cuprinde
solurile brun -roșcate si brun roșcate podzolite. Soluri brun -roșcate,dezvoltate pe loessuri și pe
depozite loessoide , se disting prin culoarea ruginie –roșcata.
Solurile brun -roșcate podzolite se caracterizeaza printr -o migrare eviden tă a argilei.
Clasa solurilor neevoluate este prezentă prin solul aluvial.El are o fertilitate ridicată datorită
coținutului bogat in substanțe nutritive.
Eroziunea si poluarea solurilor.
În ceea ce privește eroziunea, aceasta se resimte numai pe fundul văilor și pe versanții abrupți
unde sunt prezente:sufoziunea , eroziunea torențiala și procesele gravitationale , iar pe
interfluviile netede nu lipsesc tasarea și formarea crovurilor.Eroziunea eoliana este foarte
slabă ca și restul proceselor naturale si antropice.

Pagină
20
Nu trebuie neglijată nici influența negativă pe care o au unele animale asupra degradarii
solurilor cum ar fi popândaul,hârciogul,mistrețul, dar mai ales omul , prin tăierea pădurilor si
extinderea suprafețelor agricole.

Pagină
21
Capitolul 9 – Ocrotirea mediului si arii protejate
Orasul Caracal dispune la rândul sau de numeroase specii de plante si animale dar si
numeroase arii precum :
-Tufisuri de foioase ponto -sarmatice
– Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus (Valea O ltului si Padurea Reșca)
-Pajiști aluviale din Cnidon
-Zavoaie cu Salix alba și Populus alba
-Vegetatie forestiera ponto -sarmatică cu stejar pufos
-Paduri dacice de stejar si carpen
-Laleaua pestriță – Pădurea Reșca
-stânjenelul de stepă –Pădurea Reșca
Ca monumente ale naturii enumeram urmatoarele specii de pasări
-egreta mare ( Egretta alba) pe care o întalnim în Lunca Oltului si Oltețului
-egreta mica ( Egreta garzetta) o intalnim pe malul apelor, Lunca Oltului ,Fărcașele.
-corbul ( Corvux corax) il intal nim in Pădurea Reșca
In orasul Caracal sunt identificați doi arbori seculari a caror varsta depășește 400 ani (Stejar
Quercus robur ) situati pe strada Antonius Caracalla. ( N.Ciobanu,D.Rogojinaru,Arii
protejate si monumente ale naturii din județul Olt,Craiova,2003)
Fig. 5 E greta mică (https://ro.wikipedia.org/wiki/)

Pagină
22
Capitolul 10 – Populația orasului Caracal
Situat in Campia Romanatilor,Caracalul este o asezare umana multiseculara.Pozitia ei
geografica i -a inlesnit o evolutie spectaculoasa de a lu ngul timpului ,de la sat la oras –
municipiu.
Primele comunitati umane semnalate pe teritoriul Caracalului inca din
paleolitic.Descoperirile arheologice efectuate in Caracal si localitatile apropiate
Hotarani,Farcasele,Resca ,Vladila ,Gradinile,au scos la iveala unelte din piatra de rau cioplite
de omul preistorc. In perioada neoliticului mijlociu locuirea este mai intensa,fapt dovedit de
numeroase artefacte descoperite in diverse puncte ale orasului.
Cresterea densitatii populatiei la nivel statal este un fenomen demografic specific secolului al
18-lea,mai ales pentru zona de campie.In aul 1722 Conscriptia virmondiana consemneaza
pentru Caracal 167 de familii cu peste 835 suflete. La 1831 Caracalul facea parte din Plasa
Mijlocului care avea 16 sate si 1924 de familii,mahalaua cu cele mai multe familii fiind
Boldul. Se poate constata ca pe o perioada de aproximativ 200 de an i populatia a crescut cu
16,72%.
Unirea Principatelor Romanr si noua organizare administrativa din 1864 a adus schimbari
majore in viata economica a orasului.In 1867,populatia totala a orasului era de 8955 de
locuitori si aproximativ 1795 de case,pentru ca in anul 1894,populatia orasului sa se ridice la
11.670 locuitori,dinte care 844 populatie flotanta si restul populatie stabila.
La recen samantul din 2002,populatia orasului Caracal numara 34.603 locuitori.Dupa numarul
locuitorilor,orasul Caracal se incadreaza in grupa orașelor mijlocii ale tarii,,avand o medie de
426 locuitori/km2. (Direcția Centrală de Statistică,Rescensământul polulației din februarie
2002)

Pagină
23
Piramida vârstei

În graficul de mai sus putem observa faptul ca de la 0 la 39 de ani,balanta inclina de partea
masculina iar de la 40 la peste 85 ani ne putem da seama ca sexul feminin predomina.Putem
remarca faptul ca numarul persoanelor cuprinse intre 45 -49 de ani este unul semnificativ,mai
exact 1748 in dreptul sexului feminin si 1583 in dreptul celui masculin

Pagină
24

În graficul de mai sus putem observa faptul că ambele sexe detin procentaje mari , dar cu un
mic plus pentru sexul feminin care reprezinta 52% din totalul populatie fața de cel masculin
care repre zinta 48% din totalul populatie ambele fiind intr -un echilbru.

48%
52%Populatie dupa sexe
Masculin
Feminin

Pagină
25

Graficul de mai sus arată faptul ca in anii 1992 -1996 evolutia populatie in orașul Caracal a
fost in creștere dar din pacate dupa 1996 pana in anul 2006 popuatia a scazut semnificativ de
la peste 40000 de oameni la sub 36000 de locuitori datorita unui n ivel de trai scazut dar si a
cresterii ratei mortalitatii față de cea a natalitatii.

32000330003400035000360003700038000390004000041000
Anul 1992
Anul 1993
Anul 1994
Anul 1995
Anul 1996
Anul 1997
Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016Evolutia populatiei in orasul Caracal
Populatie

Pagină
26

Ținand cont de confesiune,marea majoritate a caracalenilor sunt de religie ortodoxa cu un
procentaj de 90 % din populatia totala.Dupa ortodoxi se situeaza romano catolicii cu un
procentaj de 10 %.
90%0%0%
0%
0%0%10%
10%Populatia orasului Caracal dupa confesiune
Ortodoxa Romano-
catolicaBaptista Alta
religieFara
religieAtei Informatie
nedispo-
nibila

Pagină
27

Privind graficul cu etnia putem observa faptul ca, cei care predommina in municipiul Caracal
sunt românii cu un procentaj de 95 % din tota lul polulatie,pe cel de al doilea loc se situeaza
cetatenii de alta etnie cu un procentaj de 4%,ultimul loc fiind ocupat de catre romi al caror
procentaj este de 1% din totalul populație municipiului Caraca l.

95%1%
0%4%
4%Etnia
Romani
Romi
Alta
etnie
Informatie
nedispo-
nibila

Pagină
28
Capitolul 11 – Trama stradală a orașului Caracal
Analizând situația existenta a municipiului Caracal se observa faptul ca ,orașul a evoluat pe
direcțiile principalelor cai de comunicatie.Acestea converg radial din zona centrala in spre
extremitățile teritoriului administrativ,generând o forma aproape circulară a așezarii urbane.
Trama stradală neregulată cu trasee sinuoase din zona orașului vechi a condus la formarea
unor insule de locuit in forme neregulate. Trebuie menționat ,de asemenea,ca acțiunii de
sistematizare a orașului i s -a subordonat trama stradală,astfel ca astăzi Caracalul dispune de
strazi modernizate,asfaltate,cu larga perspectiva ce pun in valoare obiectivele turistice dintre
care amintim ,Muzeul „Iancu Jianu” ,Parcul orașului etc.

Fig. 6 Evolutia Tramei Stradale a orasului Caraca l(http://www.primariacaracal.ro )

Pagină
29
Capitolul 12 – Resurse naturale
Ca principale resurse de sol ale orasului Caracal intalim : terenuri agricole si pajisti , paduri
precum : Padurea Resca,Padurea Comanca ,Padurea Deveselu dar si importante ape precum
Tesluiul si Gologanul .
Cele mai importante resurse de subsol ale municipiului Caracal sunt gazele naturale.
Reteaua de gaze naturale are o lungime de circa 90 km c u potential de extindere,beneficiarii
finnd atat locatarii cat si utilizatorii industriali.Furnizorul de gaz natural este SC DISTRIGAZ
SUD BUCURESTI.Petrolul se gaseste si il in municipiul Caracal dar in cantitati foarte mici.

Pagină
30
Capitolul 13 –Agricultura
La sfarsitul secolului al 18 -lea,padurea ocupa aproximativ 2/3 din suprafata Olteniei si
cuprindea in limitele sale mici terenuri agricole.Legata de padure a fost cultivarea plantelor
in acceasi masura ca si cresterea animalelor,practicandu -se sistemul curaturilor
mutătoare .(Ion Marin,Gheorge Bănică,op.cit.,p.90)
In prezent suprafata de teren agricol a municipiului Caracal este de 5.716,86 ha.
Ca forma de exploatare a terenurilor agricole domina in proportie de peste 70% exploatarea
individuala bazata pe mica gospodarie țărănească cu suprafețe cuprinse intre 2 si 6 hectare.
Structura de culturi este imparțită astfel:grâu de sămânță,grâu de consum, orz de
sămânță,floarea soarelui ,rapiță,triticale ,mazăre de consum , mazare de sămânță , porum de
consum

Pagină
31
Capitolul 14 –Industria
Spre deosebire de agricultura si comert,industria in Caracal a fost una dintre ramurile
economice cu o dezvoltare mai lenta .Descoperirile arheologice demonstreaza ca inca din
antichitate mestesugurile practicate l a Romula si in imprejurimi au constituit punctul de
plecare al dezvoltarii industriale de mai tarziu.
Orasul Caracal este un important centru economic si cultural al judetului,cu functii industriale
,un centru al productie agroalimentaree si principal nod de legatura feoviara si rutiera.Orasul
Caracal este al doilea ca marime din judetul Olt dupa Slatina.Pe teritoriul sau functioneaza
citeva intreprinderi industriale care aduc o contributie deosebita sub aspect
economic:Intreprinderea de vagoane , Intreprin derea de anvelope, Intreprinderea de
tricotaje.In domeniu industrie alimentare se remarca Intreprinderea de conserve iar in cel al
cercetarii Statiunea de cercetari agricole.

Fig. 7 Intreprinderea de vagoane Caracal

Pagină
32
Capitolul 15 – Sevicii
Orașul Caracal nu este un oraș mare dar in ciuda ace stui fapt dispune de numeroase centre
comerciale, lanturi de magazine printre care: Ana -Maria Market,Penny Market , LIDL,Nikol
sa.
In municipiul Caracal sistemul bancar este reprezentat de urmatoarele banci:Ba nca
Comerciala Carpatica ,Banca Transilvania ,Bancpost ,Banca Comerciala Romana,BRD, CEC
Bank,ING Bank, UniC redit Tiriac s.a
Reteaua de invatamant a orasului Caracal cuprinde 9 gradinite, 4 licee -Liceul Teoretic „Mihai
Viteazul”,Liceul Agricol „Dimitrie Pe trescu” ,Colegiul National „Ionita Asan” , Liceul
Indusrial si 4 scoli Postliceale.De asemenea in municipiul Caracal isi mmai desfasoara
activitatea un club sportiv scolar si un Palat al copiilor .
Pe raza municipiului Caracal se afla o singura sectie de politie si un singur spital, siguranta
locala mai fiind asigurata de Safety Security.
Existența in municipiul Caracal a principalilor distribuitori de telefonie,internet si televiziune
prin cablu (ROMTELECOM,RCS&RDS,UPC,ORANGE,VODAFONE,COSMOTE ).
Ca pricipale obiective turistice ale orasului Caracal putem aminti :
Transporturile sunt si ele bine dezvoltate,Caracalul fiind prin cipalul nod feroviar intre
Craiova -Rosiori –Videle -Bucuresti.In ceea ce priveste transporturile rutiere ,Caracalul, se afla
la itersectia drumului European DN6 -E70 Bucuresti -Craiova cu drumurile na ționale
DN54,DN64 Corabia -Râmnicul Vîlcea –Sibiu.Transportu rile aeriene se gasesc doar in orasul
Craiova la 60 km de Municipiul Caracal.
Parcul Constantin Poroineanu este unul dintre parcurile naturale cele mai frumoase
din România, fiind recunoscut în Europa ca cel de -al treilea parc natural ca dimensiune.
Numele de Poroineanu a fost ales în amintirea lui Constantin Poroineanu cel care a donat
terenul și întreaga sa avere orașului. Parcul este realizat după proiectele arhitecților Redonț și
Pinard necesitând inițial lucrări de asanare a smâlcurilor și canalizarea subterană a terenului.
Actualmente cuprinde mai multe terase -restaurante pe lac, insulițe, cât și locuri de agrement.
În acest parc pot fi întâlnite numeroase specii autohtone de plante și arbori, dar și specii
exotice aclimatizate în România.

Pagină
33
Muzeul Roman ațiului a fost înființat la 1949 în clădirea ce a aparținut familiei Jienilor din str.
Negru Vodă nr. 1. Reînființat în 1990, azi are sediul pe str. Iancu Jianu la nr.24, în casa lui
Iancu N. Dorbrudeanu, nepotul lui Iancu Jianu. El adăpostește valori ines timabile, mărturii
ale istoriei acestor meleaguri, descoperite, colecționate, conservate și expuse cu
profesionalism de colectivul de istorici ce lucrează în această instituție culturală.
Sala Polivalentă a fost construită inițial pentru a servi ca sală de sport a liceului teoretic
"Mihai Viteazul" , ulterior, moderna Sală Polivalentă fiind cumpărată de către primăria
Caracal. Săptămână de săptămână sunt organizate aici diferite competiții sportive –
handbalistice, fotbalistice, concursuri de skandenberg și nu numai, fiind cea mai modernă
sală polivalentă din județul Olt
Teatrul Stefan Iordache reprezita o mandrie a orasului Caracal atragand toate privirile
cat si curiozitatea marilor actori romani.

Fig. 8 Sala Polivalen tă Fig. 9 Teatrul National(www.primariacaracal.ro)

Pagină
34
Concluzii
 Orașul Caracal aparține județului Olt fiind al doilea
oraș ca marime si numar de locuitori dupa Municipiul
Slatina
 Cele mai importante rauri sunt Oltul la 12 km de oras
,Tesluiul afluent al acestuia iar centrul orașului este
strabătut de pârâul Gologan
 Caracalul fiind principalul nod feroviar intre Craiova –
Roșiori -Videle -București
 Pe teritoriul orașului Caracal clima este de tip
temperat continentală cu o nuanță mai umeda in nord
si o nuanță mai aridă in sud.

Pagină
35

Bibliografie
Monografia municipiului Caracal/Dana -Roxana Dincă,Vera
Grigorescu,Sabin Popovici. -Geamănă :Tiparg,2007
Sterie Ciulache, Orașul si clima ,București,1979
Iagaru Gheorghe,Vătămanu Victor Viorel, Clima si solurile
județului Olt,Craiova,2001
***Dicționarul Istoric al Localitaților din județul Olt,Craiova
2006
Crăciun Pătru , Ghid istoric -turistic ,Caracal,1972
Tudor D. -Oltenia Romana,Bucuresti , 1978