Studiu Geografic Complex Asupra Comunei Corod din Judetul Galati

CUPRINS

Cuprins

Capitolul I Introducere Capitolul II Originea comunei

2.1 Repere istorice

2.2 Elemente particulare din istoria comunei

2.3 Repere etimologice

Capitolul III Date geografice generale

3.1 Așezarea geografică

3.2 Limite și vecini

Capitolul IV Geologia

4.1 Gradul de seismicitate

Capitolul V Relief

5.1 Tipuri genetice de relief

Capitolul VI Clima

6.1 Elemente climatice

6.2 Fenomene climatice

Capitolul VII Hidrografia

7.1 Rețeaua hidrografică

7.2 Apele subterane și izvoarele

Capitolul VIII Vegetația și lumea animală

8.1 Vegetația

8.2 Lumea animală

Capitolul IX Solurile

Capitolul X Populația și așezările

10.1 Scurt istoric al comunei

10.2 Evoluția numerică a populației

10.3 Densitatea populației

10.4 Dinamica populației

10.5 Mobilitatea populației

10.6 Structura populației

Capitolul XI Infrastructura tehnică a teritoriului comunei Corod

11.1 Căile de transport

11.2 Dotările tehnico-edilitare

Capitolul XII Economia

12.1 Agricultura

12.2 Activitățile economice

12.3 Tursimul

Capitolul XIII Aspecte sociale

13.1 Învățământul

13.2 Sănătatea

13.3 Viața religioasă

13.4 Viața culturală

13.5 Elemente etnografice

13.6 Nivelul de trai

Capitolul XIV Starea mediului

14.1 Analiza SWOT a comunei Corod

Concluzii generale

Bibliografie

CAPITOLUL I:INTRODUCERE

Lucrarea de față dorește sa constituie un studiu geografic complex asupra comunei Corod din județul Galați.

Am ales această comună din județul Galați,cu scopul de a aduce acestei zone o contribuție din toate aspectele geografice potrivite să ofere o descriere cât mai adecvată,mai amplă și mai ilustrativă.Un al doilea argument care vine în a întări alegerea acestei comune este faptul că eu sunt născută în municipiul Tecuci,foarte aproape de comuna Corod și având bunici în această comună mi-a fost ușurată munca de documentare.

Lucrarea de față cuprinde elementele cadrului natural ale comunei Corod,elementele demografice,aspectele economice,sociale,date asupra turismului local,asupra obiceiurilor și datinilor întâlnite în această regiune,oferind în același timp o imagine de ansamblu asupra comunei Corod și asupra locuitorilor de aici,atât componentele cadrulu natural cât și cele socio-economice aflându-se într-o strânsă interdependență.

La baza analizei complexe a teritoriului comunei Corod au stat observațiile făcute pe teren,interpretarea datelor statistice și cartografice,încadrarea în teritoriu cât și legăturile cu regiunile aflat în proximitate.

Elaborarea prezentei lucrări a presupus trei etape:de documentare în bibliotecă,de cercetare pe teren și de redactare.Etapa de cercetare a presupus o serie de observații personale ,cu încercarea de a sesiza noile transformări produse odată cu dezvoltarea societății,dar și de a confrunta elementele din sursele bibliografice cu cele ale terenului.

Cu această ocazie,aș dori să mulțtumesc tuturor celor care m-au ajutat la elaborarea acestei lucrări:primariei comunei Corod,care mi-a oferit datele necesare,profesorilor din cadrul Facultății de Geografie,București,care au avut bunăvoința de a mă ajuta în realizarea acestei lucrări.

Nu în ultimul rând,menționez că această lucrare am realizat-o sub îndrumarea domnului conf.univ.dr.Octavian Cocoș,coordonator științific al lucrării,căruia îi mulțumesc pe această cale,pentru ajutorul și pentru sugestiile pe care mi le-a oferit.

Figura nr.1-Vedere parțială asupra comunei Corod

CAPITOLUL II-ORIGINEA COMUNEI

2.1 REPERE ISTORICE

Conform documentelor cercetate de istorici,satul Corod a fost menționat pentru prima dată într-un uric scris în limba sârbă,semnat la data de 6 iulie 1438 la Vaslui,de către fiii lui Alexandru cel Bun,Ilie voievod și Ștefan voievod.Se spune că aceștia au dăruit lui „pan Mihail Oțăl (Oțel),pisariul” ,mai multe sate printre care se afla și „Corod,unde a fost Dragoșă și la Movila Corodului,Săliștea Sârbilor și de la Movila cea Mare până la gura Corozelului,pe de amândouă părțile,încât ar putea să-și așeze sate cu cotunurile lor și să aibă și fânațe.” (Lefterescu,Pintilie,2008)

Cel de-al doilea document,neterminat dar care se considera a fi o completare a primului,este un ispisoc sârbesc.Potrivit acestuia, „Ilie și Ștefan voievozi dăruiesc lui Mihail Oțăl mai multe sate pe pârâul Corod,Gazăștii dimpreună cu Giudeții și pe din gios sălește lui Stan Sârbul și,la Corod,Movila Siliștii Sârbilor și de la Movila Mare,pe de amândouă părțile Corodului,până la gura Corodului.”(Lefterescu,Pintilie,2008)

Editorii consideră ca Gazăștii ar reprezenta de fapt o lectura eronată a numelui satului indicat.Este posibil ca termenul de Gazăști să fie o formă coruptă a toponimului Găgești.La marginea comunei Corod,între pârâul Corod și Valea Seacă este Dealul Găgești. (Lefterescu,Pintilie,2008)

Aceste documente menționează mai multe locuri din zona Corodului.Cel de-al doilea document,semnat tot în anul 1438, a fost considerat identic cu primul,semnat la data de 6 iulie,datorită asemănărilor de dată și conținut.

Satul „Unde a fost Dragoșă” a fost pe teritoriul satului comunei Corod.O localizare mai precisă a lui este destul de dificilă,pentru că acest sat,Corod,s-a format prin contopirea mai multor sate mai vechi:Oțelești,Movileni,Seliștea Sârbilor,Cobuleni,Găgești,Ogrinești).

Autorii monografiei Corod consideră că satul “unde a fost Dragoșă” este totuna cu Oțelești,pe care-l situează aproape de punctul “Gura Văii”.(Lefterescu,Pintilie,2008)

“Unde a fost Dragoșă” nu este comuna Drăgușeni,cum susțin editorii,deoarece acest sat nu este pe pârâul Corod,ci pe Suhurlui.

Un document de referință privind atestarea satului Corod,a fost semnat la Suceava de binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt,fiind datat 9 martie 1497.Prin acest act se întocmea un act de vânzare a unui sat pe Corod,numit Ogrineștii,către boierii „Toader și fratele lui Dămian și sora lor,Stana, fiii lui Iuga.” Satul Ogrinești a dispărut.El s-a format de dinaintea domniei lui Alexandru cel Bun,pe teritoriul actual al satului Corod,probabil la sud de Dealul Găgești.A contribuit la extinderea satului Corod,fiind înglobat în suprafața acestuia,împreună cu celelalte sate aminttite mai sus.

În ceea ce privește cătunul Oțelești,ce intra în componența satului Corod,potrivit lui Lefterescu,poartă numele”fondatorului său”,Mihail Oțel pisar,menționat mai sus.

Așadar cătunele Siliștea Sârbilor,Movila,Ogrinești,Găgești și Oțelești,ce au format satul Corod sunt menționate în documentele de la 1438 și respectiv 1497.La satele menționate,s-a adăugat și Năvărniți,însă acesta a dispărut.Se afla în partea de nord-vest a comunei Corod,aproape de satul Blânzi.

În ceea ce privește satul Blânzi,ce aparține comunei Corod,acesta este atestat documentar la data de 13 martie 1528 când „Petru Rareș voievod întărește lui Cârste și frații lui,Toader și Danciul și Manea și sora lor Marușca,copiii lui Stansilav și verii lor Haciu și frații lui Dumitru și Gavril și Obrejie și sora lor Sora,copiii lui Duma și de asemenea verii lor Filip și fratele lui Blândul și surorile lui Malina și Magda și Draga,copiii lui Toader Dulea,”un sat pe Corod,anume Blânzi”.Cârstea și frații lui au luat o jumătate de sat,iar cealaltă jumătate a rămas verilor lor.”

Aceasta este prima atestare documentară a satului Blânzi din comuna Corod,dar satul este mult mai vechi.Se consideră ca ar fi din vremea lui Ștefan cel Mare și poate chiar de dinainte,la începutul secolului XVII-lea,atunci când vornicul Mitrea Apostol,fratele lui Gheorghe Apostol paharnic cumpără părți din satul Blânzi. (Lefterescu,Pintilie,2008)

Satul Brătulești este atestat documentar la 15 septembrie 1601.Satul Păpeni sau Popești așa cum se numea în trecut,astăzi poartă numele de Brătulești.Într-un document din data de 28 aprilie 1858 s-a vorbit de „Popeni sau Brătulești”.Satul există încă din secolul al XVI-lea.Numele de Brătulești s-a format de la „brat”-„frate”.(Lefterescu,Pintilie,2008)

Cel de-al treilea sat și ultimul care intră în componența comunei Corod a fost atestat la 10 mai 1752.Numele satului provine de la onomasticul „Cărapcea”+ sufixul „ești”,însă nu se cunoaște clar înțelesul acestor cuvinte. (Lefterescu,Pintilie,2008).

Locuitorii Corodului au fost martori ai evenimentelor care s-au desfășurat în perioada medievală,modernă și contemporană din istoria Moldovei,deși acestea nu sunt cunoscute din cauza lipsei de documente sau datorită faptului că nu au fost studiate în detaliu.

În Războiul de Independență a României (1877-1878),un număr de 13 corodeni și-au sacrificat viața pentru țară și neam,numele lor aflându-se pe inscripția de pe monumentul de la Movilă,ridicat în anul 1921,alături de numele altor 152 de eroi căzuți la datorie în Primul Război Mondial la care se mai adaugă încă 55 de eroi căzuți în al Doilea Război Mondial.

2.2 ELEMENTE PARTICULARE DIN ISTORIA COMUNEI

VALUL LUI TRAIAN

Mai este cunoscut sub numele de Drumul lui Traian sau Calea lui Traian,el de fapt având denumirea de Valul lui Athanaric și este localizat la intrarea în Corod,lângă lacul de baraj,numit Lacul Corod,sau Balta Corod.(Lefterescu,Pintilie,2008)

Deși tradiția spune că acest val a fost construit pe vremea împăratului Traian,drept un mijloc de apărare împotriva năvălirilor,istoria spune că acesta ar fi fost construit mult mai târziu,prin anul 371,de către Athanaric,conducătorul goților.Concluzia care se impune este că el a fost construit mult mai târziu și nu în timpul lt la Suceava de binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt,fiind datat 9 martie 1497.Prin acest act se întocmea un act de vânzare a unui sat pe Corod,numit Ogrineștii,către boierii „Toader și fratele lui Dămian și sora lor,Stana, fiii lui Iuga.” Satul Ogrinești a dispărut.El s-a format de dinaintea domniei lui Alexandru cel Bun,pe teritoriul actual al satului Corod,probabil la sud de Dealul Găgești.A contribuit la extinderea satului Corod,fiind înglobat în suprafața acestuia,împreună cu celelalte sate aminttite mai sus.

În ceea ce privește cătunul Oțelești,ce intra în componența satului Corod,potrivit lui Lefterescu,poartă numele”fondatorului său”,Mihail Oțel pisar,menționat mai sus.

Așadar cătunele Siliștea Sârbilor,Movila,Ogrinești,Găgești și Oțelești,ce au format satul Corod sunt menționate în documentele de la 1438 și respectiv 1497.La satele menționate,s-a adăugat și Năvărniți,însă acesta a dispărut.Se afla în partea de nord-vest a comunei Corod,aproape de satul Blânzi.

În ceea ce privește satul Blânzi,ce aparține comunei Corod,acesta este atestat documentar la data de 13 martie 1528 când „Petru Rareș voievod întărește lui Cârste și frații lui,Toader și Danciul și Manea și sora lor Marușca,copiii lui Stansilav și verii lor Haciu și frații lui Dumitru și Gavril și Obrejie și sora lor Sora,copiii lui Duma și de asemenea verii lor Filip și fratele lui Blândul și surorile lui Malina și Magda și Draga,copiii lui Toader Dulea,”un sat pe Corod,anume Blânzi”.Cârstea și frații lui au luat o jumătate de sat,iar cealaltă jumătate a rămas verilor lor.”

Aceasta este prima atestare documentară a satului Blânzi din comuna Corod,dar satul este mult mai vechi.Se consideră ca ar fi din vremea lui Ștefan cel Mare și poate chiar de dinainte,la începutul secolului XVII-lea,atunci când vornicul Mitrea Apostol,fratele lui Gheorghe Apostol paharnic cumpără părți din satul Blânzi. (Lefterescu,Pintilie,2008)

Satul Brătulești este atestat documentar la 15 septembrie 1601.Satul Păpeni sau Popești așa cum se numea în trecut,astăzi poartă numele de Brătulești.Într-un document din data de 28 aprilie 1858 s-a vorbit de „Popeni sau Brătulești”.Satul există încă din secolul al XVI-lea.Numele de Brătulești s-a format de la „brat”-„frate”.(Lefterescu,Pintilie,2008)

Cel de-al treilea sat și ultimul care intră în componența comunei Corod a fost atestat la 10 mai 1752.Numele satului provine de la onomasticul „Cărapcea”+ sufixul „ești”,însă nu se cunoaște clar înțelesul acestor cuvinte. (Lefterescu,Pintilie,2008).

Locuitorii Corodului au fost martori ai evenimentelor care s-au desfășurat în perioada medievală,modernă și contemporană din istoria Moldovei,deși acestea nu sunt cunoscute din cauza lipsei de documente sau datorită faptului că nu au fost studiate în detaliu.

În Războiul de Independență a României (1877-1878),un număr de 13 corodeni și-au sacrificat viața pentru țară și neam,numele lor aflându-se pe inscripția de pe monumentul de la Movilă,ridicat în anul 1921,alături de numele altor 152 de eroi căzuți la datorie în Primul Război Mondial la care se mai adaugă încă 55 de eroi căzuți în al Doilea Război Mondial.

2.2 ELEMENTE PARTICULARE DIN ISTORIA COMUNEI

VALUL LUI TRAIAN

Mai este cunoscut sub numele de Drumul lui Traian sau Calea lui Traian,el de fapt având denumirea de Valul lui Athanaric și este localizat la intrarea în Corod,lângă lacul de baraj,numit Lacul Corod,sau Balta Corod.(Lefterescu,Pintilie,2008)

Deși tradiția spune că acest val a fost construit pe vremea împăratului Traian,drept un mijloc de apărare împotriva năvălirilor,istoria spune că acesta ar fi fost construit mult mai târziu,prin anul 371,de către Athanaric,conducătorul goților.Concluzia care se impune este că el a fost construit mult mai târziu și nu în timpul lui Traian,mai exact în secolele VII,IX și X. (Lefterescu,Pintilie,2008)

În prezent nu se mai observă nici o proeminență,oricât de mică,ci doar o fâșie lată de aproximativ 6 m și lungă cam de 3-4 km,de o altă culoare decât a restului de pământ din jur.Acest val merge pe direcția diagonală NV-SE, orientat spre comuna Matca.Se observă această culoare mai deosebită de galben-roșcat atunci când se ară pământul,primăvara sau toamna,pământul din jur fiind negru curat.Astăzi,această porțiune de pământ se pretează culturilor de grâu,porumb și floarea soarelui.

Este singurul monument istoric al comunei Corod,el mai fiind cunoscut și sub denumire de „Valul lui Athanaric”.Acesta a fost clasat în anul 1992,în Lista monumentelor istorice,drept un monument istoric de importanță națională și internațională.

MONUMENTUL EROILOR

Drept reper,atât în trecut cât și astăzi,corodenii au Movila,ce reprezintă o ridicătură de pământ acoperită cu iarbă,pe care nu demult au fost plantați salcâmi,cu forma unui trunchi de con,ce se situează în partea de sud-vest a comunei,cu o suprafață de 26.328 m.p. și o înălțime de 130 metri față de nivelul mării.

Geneza movilei nu este încă pe deplin elucidată,având însă o explicație geografică legată de faptul ca se află în albia majoră a pârâului Corod și că din acest motiv poate fi considerată un martor de eroziune (popină),rămas izolat de versanții văii Corodului.Un argument care întărește și presupune că ar fi vorba de o popină este acela că atunci când sunt ape mari,o parte din apele pârâului părăsesc actuala albie minoră în aval de un pod,cunoscut local sub termenul de “Băbănoaie”,îndreptându-se către vechiul curs,despre care se spune ca în trecut era pe lângă movilă.(Lefter,1992)

Din punct de vedere geomorfologic,popina reprezintă un martor de eroziune ce se află situat desupra luncii sau teraselor de luncă,reprezintă lobul unui meandru rectificat.Originea certă a movilei ar putea fi determinată prin cosntruirea câtorva foraje în câteva puncte cum ar fi pe Movilă,în albia majoră și pe versanți. (Lefterescu,Pintilie,2008)

Figura nr.2-Movila

Pe vârful movilei celei mari a Corodului,în anul 1921,s-a cosntruit un monument în memoria eroilor,în număr de 216, căzuți în Războiul de Independență,în Primul și în Al Doilea Război Mondial.

Monumentul este înalt de 10 m,cu forma de obelisc,deasupra căruia un vultur cu aripile deschise privește spre apus,spre câmpiile Mărășeștilor.Așezat pe vârful movilei celei mari,este vizibil în acest fel de la mare depărtare,având totodată următoarea inscripție și numele eroilor căzuți pentru neatârnare și pentru întregirea neamului. (Lefterescu,Pintilie,2008)

“Ridicatu-s-a prin subscripție publică locală acest monument spre vecinica amintire și recunoștință celor ce s-au făcut jertfit pentru apărarea și întregirea neamului românesc.”

1921

Construit de L.Franceschini

Bârlad

Figura nr.3- Monumentul eroilor

2.3 REPERE ETIMOLOGICE

Confom tradiției orale,numele comunei Corod,ar fi provenit de la unul dintre căpitanii lui Ștefan cel Mare,pe nume Corodea,căruia,în urma unei bătălii victorioase cu tătarii desfășurate pe vârful unei movile mari,i-ar fi dat în dar tot pământul ce se putea vedea în jur,drept răsplată pentru vitejia sa în luptă. (Lefterescu,Pintilie,2008)

Conform unei alte versiuni,Corodea ar fi fost o căpetenie a împăratului Traian,cel care a colonizat Dacia.În acest sens,o legătură pare sa aibă existența Valului lui Traian,sau Calea lui Traian cum mai este cunoscut care trece prin apropierea comunei și care separă Corodul de comuna Matca,încă din cele mai vechi timpuri ale istoriei.(Lefterescu,Pintilie,2008)

Aceste versiuni populare sunt însă contrazise de documentele și izvoarele scrise ale vremii,deoarece fundația satului este atribuită în mare parte lui Mihăilă Oțel Pisarul,căruia în anul 1438 i se dăruiește de către Iliaș și Ștefan Voievozi,pe lângă alte suprafețe întinse din Moldova și Basarabia,porțiunea de loc pustiu aflată pe pârâul Corod.Pe parcursul istoriei,comuna a mai avut și alte denumiri.În mod special,trebuie menționată denumirea de Movileni,ce semnifică așezarea de lângă sau din jurul celor trei movile. (Lefterescu,Pintilie,2008)

În alte izvoare mai apare denumirea de Movila Corodului,iar cel mai recent este numele de Corod.Asupra acestei denumiri,majoritatea istoricilor sunt de acord,considerându-se ca numele de Corod vine de la pârâul cu același nume,care este menționat de asemenea în mai multe documente vechi sub aceeași denumire.(Lefterescu,Pintilie,2008)

O altă etimologie,încă nedeplin edificată,ar fi că termenul Corod,ce s-a dat inițial pârâului,ar veni de la cuvântul “gorod” care înseamnă cetate sau o întăritură de pământ,prezentă în apropierea imediată a cursului de apă,de la care s-ar fi căpătat apoi numele,prin aplicarea posesivului de “Pârâul Cetății”.(Lefterescu,Pintilie,2008)

Un amănunt care are rolul să infirme parcă ipotezele de mai sus,este faptul ca această denumire de Corod este mult mai veche.În România,mai exact în Ardeal,se cunosc încă două sate care poartă același nume,rădăcina acestora necunoscându-se cu precizie de unde derivă. (Lefterescu,Pintilie,2008)

În limba maghiară,cuvântul “kore”,înseamnă colț,ciuf ,sau tulpină uscată și are o oarecare semnificație și chiar analogie cu bielorusul “korena”.Pe de altă parte,în romanul istoric “Quo vadis, Domine”,în care autorul, cu toată fantezia specifică romanului,s-a documentat după izvoarele vremii și întâlnim în Roma,pe via Poarta Capena,o oarecare CORODINA,o apărătoare și zeloasă creștină.La populația maghiară din Ungaria,numele KARADY,citit Corodi,adică Corodeanu este des întâlnit.(Lefterescu,Pintilie,2008)

Existența acestui nume la maghiari atestă faptul că el trebuie să fi existat la populația băștinașă formată din slavi și români,înainte ca aceștia să vină în Europa,iar existența lui la latini ne determină sa credem ca acest nume era uzual într-o epocă foarte îndepărtată pe teritoriul Europei sud-estice,făcând referire cu siguranță la o semnificație cunoscută în prezent,care a fost transmisă de-a lungul timpului atât patronimic,cât și toponimic. (Lefterescu,Pintilie,2008)

În orice caz,se consideră că el face parte dintr-un termen arhaic și că este posibil ca el să facă referire la terminologia unui teritoriu sacru,al unei incinte simbolice,care ar fi trebuit să fie purtat de oameni ca pe un simbol al eternității. (Lefterescu,Pintilie,2008)

Studierea acestei etimologii în toate limbile, ar putea conduce astfel la dezlegarea unor probleme istorice,nedeslușite încă în prezent. (Lefterescu,Pintilie,2008)

Moșia Blânzi,pomenită și ea într-un document de la 1527,constituie vatra satului Blânzi. (Lefterescu,Pintilie,2008)

CAPITOLUL III: DATE GEOGRAFICE GENERALE

3.1 AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

Analizând cadrul natural teritoriul comunei Corod se situează la contactul dintre Câmpia Înaltă a Covurluiului (Platforma Covurluiului,Podișul Covurlui) și Câmpia Tecuciului.(Lefterescu,Pintilie,2008).

Corodul se află pe o vale largă,cu o lungime de 6 km și la poalele dealului Găgești,care îl mărginește în partea de est și de sud. (Lefterescu,Pintilie,2008).

Din punct de vedere fizico-geografic,comuna Corod se situează pe o porțiune din sudul Podișului Moldovei (Platforma Covurlui) și pe o porțiune estică a Câmpiei Tecuciului,respectiv, pe o zonă de tranziție dintre Podișul Moldovei și Câmpia Română.”

G.Vâlsan în lucrarea sa „Câmpia Română” acceptă limita trasată de R.Sevastos (1907) între Câmpia Română și partea sudică a Podișului Moldovei (Platforma Covurlui),considerând linia Panciu-Corod drept limita morfologică a Câmpiei Române spre nord.

În lucrarea „Platforma Covurlui”,referitor la limitele acestuia,este menționată comuna Corod,o parte din teritoriul acestei comune fiind înglobat Platformei (Podișul) Covurluiului și astfel,limita acestuia spre vest este până la localitatea Corod,reprezentând limita spre Câmpia Tecuciului.(Sficlea,1980).

Corodul se află pe o vale largă,cu o lungime de 6 km și la poalele dealului Găgești,care îl mărginește în partea de est și de sud. (Lefterescu,Pintilie,2008).

Figura nr.4-Podișul Covurlui

(prelucrare după V.Sficlea)

3.2 LIMITE ȘI VECINI

Din punct de vedere al cadrului administrativ,al delimitării teritoriului și al amplasării satelor,comuna Corod este așezată în partea nordică a județului Galați,la o distanță de cca.72 de km de municipiul Galați și cca.20 de km de municipiul Tecuci .

Conform Planului Urbanistic General ,suprafața administrativă a comunei este de 10,559 ha (105,59 km pătrați),din care teritoriul intravilan ocupă 1,037,91 ha,iar teritoriul extravilan ocupă 9,521 ha.

Coordonatele comunei Corod sunt de 45°54' latitudine Nordică și 27°37' longitudine estică și se învecinează:

-la nord-vest:comuna Cerțești;

-la nord-est comuna Drăgușeni;

-la est:comuna Smulți și Valea Mărului;

-la sud:comuna Valea Mărului și Matca;

-la vest:comuna Munteni

Figura nr.5-Localizarea comunei Corod

Satele care intră în componența comunei Corod sunt:

-Corod (reședința comunei);

– Blânzi;

-Brătulești;

-Cărăpcești

CAPITOLUL IV: GEOLOGIA

Pe la sfârșitul terțiarului,întreaga zonă a Corodului,cu tot cu împrejurimi a fost afectată de transgresiunea meotică,care a dus la formarea unor văi largi. (Lefterescu,Pintilie,2008).

Așezarea satului pare să fi fost fund de mare.Marea Sarmatică ce se întindea atunci până la poalele Carpaților a suferit atât o ridicare cât și o scufundare,acest lucru a determinat pentru scoarța terestră un șir de frământări succesive. O dovadă mai clară a faptului ca în trecut în această zonă a existat Marea Sarmatică a fost drumul care mergea spre Valea Mărului –Cudalbi și care mergea pe deasupra dealului.Acest drum a fost rupt,formând în acest fel o gură enormă,numită “Gura Drumului”.În această ruptură,acest spațiu,se puteau vedea printre stratele de loess mai multe pături de sedimente ,dispuse paralel,care s-au depus în timpul mișcării successive a scoarței terestre.Aceste strate de sedimente alcătuite din praf,lut dovedea că într-adevăr,a existat cândva o mare pe aceste meleaguri,această mare retrăgându-se treptat lăsând condiții propice formării și dezvoltării unor specii de plante și animale-urmele transgresiunilor sunt evidente.Erau deschideri de lut,de unde oamenii își luau pentru a-și satisface propriile necesități:foloseau lutul pentru case dar și pentru diverse construcții. Acea vale pare să fi fost fie un golf,fie un râu mare,însă o data cu retragerea apelor,treptat,prin secare din acel mare râu a rămas numai pârâul care izvorăște din Dealul Cernăteștilor și care traversează în prezent comuna Corod. (Lefterescu,Pintile,2008).

Astăzi,acel drum numit de localnici “Gura Drumului” există,el face legătura cu comunele Valea Mărului-Cudalbi,însă în prezent acele strate de loess ce alternează cu strate paralele de sedimente (lut,praf) nu se mai văd ,ele fiind acoperite o data cu intervenția omului.Intervenția omului a constat în amenajarea acelei zone.Acum,ceea ce se vede este un drum asfaltat,modernizat ,acele dovezi ale existenței în trecut a unei mări fiind astupate.

Relieful actual al comunei a rezultat în urma acțiunii atât a factorilor interni cât și a factorilor externi.Factorii interni sunt reprezentați de faciesul petrografic,structura geologică,tectonică și vulcanism,iar factorii externi îi constituie condițiile climatice,rețeaua hidrografică,vegetația,lumea animală dar și societatea omenească.

În urma cercetărilor geologice,prin foraje de mare adâncime și geofizice s-a stabilit că teritoriul comunei Corod se situează pe un fundament hercinic-kimeric nord-dobrogean).(Mutihac,2004).

Alcătuirea geologică a orogenului hercinic kimeric nord-dobrogean este din șisturi cristaline de vârstă proterozoic superior-paleozioc inferior,dar și din roci sedimentare palezoice,triasice,cutate în orogeneza hercinică și cea kimerică veche.

Se poate spune că fundamentul pe care este amplasat teritoriul comunei Corod,este afectat de falii cu diferite direcții,de menționat ar fi falia cu direcția Est-Vest Oancea-Blânzi) și falia (Băleni,Târgu Bujor,Corod).

Din formațiunile de cuvertură se remarcă prezența formațiunilor eocene.Acestea sunt alcătuite din argile verzi,ce au în bază conglomerate cu ciment calcaro-grauconitic.Dintre depozitele ce alcătuiesc cuvertura și care apar la zi sunt depozite pliocene-levantine și cuaternare.Depozitele levantine sunt alcătuite din partea superioară a nisipurilor pliocene,începând de la orizont cu concrețiuni calacaro-marnoase și cu aspect pseudo-conglomeratice. (Lefter,1992)

Partea de sud a Podișului Moldovei,care include dupa cum s-a precizat și o bună parte a comunei Corod se caracterizează prin alternanțe de nisipuri și argile,ce reprezintă depozite pliocene.

Depozitele pliocen inferioare sunt reprezentate de un orizont de nisipuri cu pietrișuri cunoscute sub numele de pietrișuri de Bălăbănești-Tulucești,ce sunt echivalente într-o oarecare măsură stratelor de Cândești și care se găsesc pe teritoriul comunei Corod,prezența acestora find dovedită de nisipurile cu pietrișuri de la baza depozitelor loessoide,ce se pot observa pe valea Corodului. (Lefter,1992)

Pietrișurile de Bălăbănești-Tulucești sunt de vârstă villafranchiană,amintite de V.Sficlea în „Platforma Covurlui” și au o extindere mică pe teritoriul acestei comune,ele apărând pe Valea Corozelului,Valea Seacă .Aceste pietrișuri prezintă intercalații de nisipuri și au culori diferite,roșcate,negre,albicioase,deși culoarea dominantă este cea roșiatică dată de procesul de oxidare. (Lefter,1992)

După depunerea acestor strate,relieful a evoluat în mod deosebit sub influența condițiilor climatice glaciare și interglaciare care s-au succedat.Peste aceste strate sunt prezente depozitele loessoide.

Pleistocenul mediu superior este reprezentat de depozite loessoide ce au o mare extindere.Ele sunt alcătuite din prafuri argiloase ,acoperând în general interfluvii.Așa cum se vede și pe harta geologică a comunei depozitele de loess ocupă în prezent porțiuni extinse din comună,aceste depozite putând fi văzute în locurile denumite de oameni „Gura Văii”,sau „Râpa lui Grecu”.Depozite loessoide mai sunt și în zona „Gura Drumului”,însă aici aceste depozite au fost acoperite o dată cu intervenția omului.

Figura nr.6-Depozite de loess

Aceste depozite loessoide sunt alcătuite din prafuri nisipoase,gălbui,sau prafuri argilo-calcaroase cu concrețiuni calcaroase.

Ultimele formațiuni geologice de pe teritoriul comunei aparțin holocenului inferior și sunt întâlnite în aval de centrul satului Corod.Holocenul este repezentat în general de nisipuri aluvionare,depuse de Bârlad în timpul formării aluvionare.(Lefter,1992).

Pe harta geologică se remarcă și prezența nisipurilor de dune,în partea de sud-vest a comunei.

Figura nr.7-Harta geologică

Cu privire la tectonica în blocuri a fundamentului hercinic-kimeric nord-dobrogean,se poate spune că este relativ recentă,legată de dezvoltarea depresiunilor care-l înconjoară,la nord,depresiunea jurasică a Bârladului,iar la vesr depresiunea neogenă Odobești.(Lefter,1992)

Gradul de seismicitate

Din punct de vedere seismic,teritoriul comunei Corod,se încadrează în zona de hazard seismic descris de valoarea de vârf a accelerației orizontale a terenului,ag=0,28g (accelerația terenului pentru proiectare).

Teritoriul administrativ al comunei este afectat de mișcările-cutremurele moldavice,ale căror două focare sunt tributare zonei Vrancea.Unul din aceste focare se află în interiorul depresiunii subcarpatice a Vrancei,având hipocentri la adâncimi cuprinse între 100 și 200 km,în timp ce al doilea focar,se află la exterior,mai exact în zona Focșani-Mărășești-Tecuci,iar hipocentrii sunt mai puțin adânci,aflându-se la 60 km.(Lefter,1992)

Resurse subsolice

Teritoriul comunei Corod este sărac în resurse.Dispune de pietrișuri și nisipuri și de depozite loessoide care pot fi folosite în construcții.

CAPITOLUL V:RELIEFUL

Comuna Corod,având în vedere că se află situată la contactul dintre Câmpia Înaltă a Covurluiului (Platforma Covurlui) și Câmpia Tecuciului, se încadrează astfel într-o zonă de tranziție, așa cum s-a menționat în capitolul ce cuprinde așezarea geografică,suprapunându-se pe de o parte unei porțiuni din sudul Podișului Moldovei (Platforma Covurlui sau Podișul Covurlui),conform lui V.Sficlea iar pe de altă parte se suprapune pe o porțiune din Câmpia Română,respectiv Câmpia Tecuciului.. Relieful se prezintă sub forma unor câmpuri ușor înclinate de la sud,cu o fragmentare redusă,specifică câmpiilor piemontane și cu o energie maximă și medie a reliefului. (Lefterescu,Pintilie,2008)

Câmpia Tecuciului este o câmpie slab fragmentată,cu un caracter pericolinar și este situată în cursul inferior al Bârladului,iar prin acoperișul de loess și dune,Câmpia Tecuci are un caracter poligenetic.(Brezeanu et al,1980).

Privind aspectul câmpiei Tecuciului,aceasta se prezintă sub forma unui golf.În arealul comunei,altitudinile maxime ale reliefului nu depășesc valori de peste 450 m,caracteristica principală a reliefului acestei zone o reprezintă dupa cum s-a menționat,predominarea câmpurilor largi și puțin înclinate spre vest în zona satului Corod.

Plaforma Covurlui este considerată de unii geografi un podiș datorită altitudinii sale mai mari în comparație cu regiunile înconjurătoare.Noțiunea de „platformă” se utilizează astăzi și cu sensul de podiș (V.Mihăilescu),deși datorită aspectului său de unitate de relief mai puțin evoluată se aseamănă mai mult cu unitățile de relief denumite de V. Mihăilescu platforme,spre exemplu Platforma Cândești,Platforma Cotmeana,Platforma Oltețului etc.(Sficlea,1960).

Figura nr.8 – Harta hipsometrică

Din harta hipsometrică a comunei Corod,reiese că teritoriul studiat include un relief caracterizat în general prin altitudini mici cuprinse între 70 m și 250 de m.,altitudinea maximă fiind de 243,5 m.în Dealul Poienița.De menționat este însă,prezența pe teritoriul comunei Corod,a curbei de nivel de 200 m,care în linii generale reprezintă limita dintre dealuri și podiș.În linii mari,relieful comunei cuprins între altitudini de 70 și 250 m.,are aspectul unui platou slab ondulat,separat de văi.

Din analiza hărții se observă o descreștere a altitudinii de la nord la sud.De asemenea,relieful se caracterizează prin altitudini mici,o energie de relief și o fragmentare moderată,ce reflectă astfel lipsa rețelei hidrografice care să adâncească și să fragmenteze relieful.

După geneză dar și dupa gradul de răspândire al formelor de relief,pe teritoriul comunei Corod deosebim văi,versanți și terase(Lefterescu,Pintilie,2008). Alte forme de relief care se impun în peisajul natural al comunei sunt colinele și câmpurile și piscurile.

Colinele reprezintă din punct de vedere geomorfologic o formă specifică de deal mai scund,lung și îngust,cu versanți puternic înclinați.Cu privire la relieful comunei Corod,predomină aici caracterul colinar,deluros al reliefului.Spre sud însă,o dată cu descreșterea altitudinilor și a fragmentării caracterul colinar dispare.(Lefter,1992)

Câmpul,din punct de vedere geomorfologic,este un interfluviu,cu direcția nord-sud, ce se dezvoltă între 120-130 m.Un astfel de câmp poate fi considerat extremitatea sudică a interfluviului dintre Valea Corozelului –Valea Corodului.(Lefter,1992)

Piscul este o formă pozitivă de relief care apare pe teren mult mai bine individualizată.Astfel de pisc,este Piscul lui Bălan de pe abruptul de cuestă al Văii Seci.Aceste piscuri au pante în general cuprinse între 5° și 30° sunt utilizate ca pășuni și se degradează prin spălări și ravenări.

5.1 TIPURI GENETICE DE RELIEF

Pe baza observațiilor făcute pe teren,dar și din studiul bibliografic,pe teritoriul comunei Corod se pot distinge următoarele tipuri de relief:

Relieful fluviatil cuaternar

În cadrul acestui tip de relief,se remarcă în principal văile și elementele ale căror dezvoltare este condiționtă de rețeaua hidrografică,respectiv luncile și terasele.

Văile din acest areal,sunt mari ca lungime,unele din ele cu apă permanentă și anume Valea Corodului,iar Valea Vâlcelei,Valea Corozelului Sec și Valea Seacă sunt văi cu apă nepermanentă.Văile au caracter asimetric,datorită faptului că versanții au înclinări diferite.

Valea Corodului este o vale fluviatilă,formată în urma acțiunii de eroziune exercitată de artera hidrografică a pârâului Corod și este o valea cu scurgere permanentă.Are direcția de scurgere nord-est,sud-vest,de aceea este asimetrică.În morfologia acestei văi se pun în evidența două forme de relief pozitive: Movila,menționtă de altfel într-un capitol anterior,iar la o distanță de 1 km.de ea,se găsește o altă popină,de dimensiuni mai mici față de prima,numită local „Movilița”.(Lefter,1992).

Valea Corozelului Sec este o vale cu scurgere nepermanentă (temporară),o valea subsecventă și asimetrică.

Figura nr.9-Valea Corozelului Sec

Valea Seacă,este de asemenea o vale cu scurgere temporară,subsecventă și asimetrică.Are ca punct de plecare dealul Mândra și este o vale inundabilă.(Lefter,1992)

Valea Vâlcelei,ce poate fi observată și pe hartă este tot o valea cu scurgere temporară,în care se acumulează apă doar atunci când plouă torențial.

Figura nr.10-Valea Vâlcelei

Luncile,din punct de vedere geomorfologic,reprezintă un fund de vale,cu un relief slab accentuat,caracterizat prin prezența albiei majore,a teraselor joase ,neinundabile.În cazul teritoriului studiat,luncile ce însoțesc văile nu sunt diferențiate.Ele sunt alcătuite din depozite cuaternare (holocene),nisipuri,pietrișuri –Valea Corodului.De fapt se deosebesc două tipuri de lunci:lunca de pe fundul văilor cu rețea hidrografică nepermanentă (Valea Seacă,Valea Corozelului),ce au o formă concavă și luncile văilor cu apă permanentă,cum este lunca de pe Valea Corodului și are o formă convexă.(Lefter,1992)

Pe teritoriul comunei se întâlnește și o zonă cu terase fluviatile,pleistocene.Terasele sunt dovada acțiunii de eroziune a apei. Câmpurile teraselor sunt însă slab înclinate având pante cuprinse între 3-5 grade. (Lefterescu,Pintilie,2008)

Se consideră că o porțiune din teritoriul Corodului este dezvoltată pe o zonă de terase ce aparțin Bârladului,ele fiind studiate foarte puțin de G.Vâlsan,care amintește de existența lor,fără a da alte detalii. Pe teritoriul comunei apar pietrișuri carpatice asemănătoare celor din terasa Gunziană a Bârladului.Mai sus cu 10-15 m apar,dupa cum s-a precizat și pietrișurile de Bălăbănești,șa aproximativ 150 m altitudine.(Lefter,1992)

Relief fluvio-denudațional cuaternar

Acest tip de relief este reprezentat de platouri interfluviale și de versanți cu procese specifice.

Platourile interfluviale se pot observa din observațiile pe teren,de unde se constată de altfel că relieful comunei are aspectul unui platou ondulat separat de văi.

Între Valea Corozelului Sec și Valea Corodului este prezent un interfluviu cu aspect de platou,ce are un aspect deluros și este drenat de văi cu scurgere temporară precum Valea Corozelului Sec,Valea Vâlcelei.În prezent acest platou constituie un important teren agricol pentru culturile cerealiere precum grâu,porumb,floarea soarelui.(Lefter,1992)

De asemenea între Valea Seacă și Valea Macului se găsește un interfluviu cu aspect de platou,drenat de văi cu scurgere nepermanentă.Râpa Părului este o vale obsecventă asimetrică.În urma ploilor torențiale Râpa Părului acumulează un curs de apă pe Valea Seacă. (Lefter,1992)

Versanții sunt forme de relief denudaționale ce suferă modificări ca urmare a proceselor geomorfologice care au loc pe pantele acestora în funcție de structura litologică,de vegetație,climă,activitatea omului dar și de activitatea animalelor domestice.

Versanții cu puternice spălări areolare implică o cantitate de apă provenită din precipitații care cade pe versanți și care nu reușește să se infiltreze,acționând asupra lor prin spălări areolare sau eroziune de suprafață.Eroziunea de suprafață apare des în cazul versanților lipsiți de vegetație și cu pantă mare.De asemenea,intensitatea procesului este condiționată de ploile cu caracter torențial din lunile de primăvară și vară.Un astfel de versant afectat de eroziune de suprafață este versantul stâng al Corozelului Sec și al Văii Seci.

Pe lângă versanții afectați de eroziune de suprafață mai sunt și versanți afectați de eroziune torențială.În acest caz,apa provenită din precipitații se canalizează pe suprafața versantului,sub forma unui șănțuleț,formând astfel un microrelief de ogașe,ravene și torenți.

Ogașele apar pe solurile desțelenite,orientate în sensul pantei mai mari,iar într-un stadiu mai evoulat,acestea se transormă în ravene.

Ravena este o râpă torențială a cărei adâncimi variază între 2-12 m.Aceasta se dezvoltă în general la baza versantului și înaintează în funcție de alcătuirea geologică și de valoarea pantei.La formarea acestora,un rol important l-a avut și activitatea omului,aici fiind incluse acțiunile negative ale sale,cum ar fi drumurile care coborau pe versanți,în urma șiroirii apei și care în cele din urmă au dus la formarea acestor ravene.O astfel de ravenă,pe teritoriul comunei,este cea cunoscută sub denumirea locală de „Râpa Sârghi”.

Figura nr.11-Râpa Sârghi

Pentru a evita acțiunea de eroziune a apei,s-au făcut plantații de câmp,versanții au fost terasați și cultvați cu viță de vie și o altă măsură de prevenire a eroziunii o reprezintă arăturile,care trebuie să fie paralele cu curba de nivel și nu perpendiculare pe ea.

Atunci când rețeaua hidrografică este orientată în direcția înclinării stratelor,este impusă evoluția unui versant cu pante mici,iar acțiunea acestor procese fluvio-denudaționale se desfășoară conform cu înclinarea stratelor.Când însă orientarea rețelei hidrografice este inversă direcției de înclinare a stratelor,evoluția este spre un versant abrupt,în acest fel formându-se un relief de cuestă (abrupt de cuesta).Acest abrupt de cuestă se întâlnește pe Valea Corodului,are pante cuprinse între 10-20°,iar în prezent are utilizare agricolă variată:livezi,vii etc.(Lefter,1992).

Relieful eolian apare în urma acțiunii vântului.El este reprezentat prin complexul de nisipuri mobile în curs de fixare,care după cum se vede și în harta geologică apar pe Valea Corozelului Sec.

Relieful antropic

Omul,a devenit un factor important prin faptul că își exercită influența prin activitățile sale asupra mediului natural.Omul își pune amprenta în mod deosebit asupra intensității și asupra sensului proceselor naturale.Ca urmare,agricultura individuală au favorizat procesul de eroziune.Omul a săpat cariere de depozite loessoide (lutării)-Gura Drumului,a construit canale de irigație,lac de acumulare.Tot omul a fost cel care a efectuat terasamente pe versanții cu pante mari de pe Valea Seacă,unde se cultivă viță de vie sau pomi fructiferi.

CAPITOLUL VI:CLIMA

6.1 ELEMENTE CLIMATICE

Clima comunei Corod este influențată de poziția sa geografică în partea de est a țării și astfel,teritoriul acestei comune,la fel ca și întreg teritoriul județului Galați face parte din sectorul de climă temperat-continentală,acest tip de climat temperat continental fiind specific ținuturilor cu climă de câmpie și podiș.(Lefter,1992)

Acesta se caracterizează vara,prin faptul că predomină timpul senin,uscat și călduros,teritoriul comunei Corod aflându-se sub influența maselor de aer continental estice de origine asiatică și mai puțin a maselor de aer sudice,însă influența aerului vestic lipsește aproape în întregime,acesta fiind oprit de bariera orografică pe care o constituie munții Carpați.(Lefterescu,Pintilie 2008).

Precipitațiile

Acest climat de tip continental se caractereizează prin ierni,friguroase și veri fierbinți și uscate.O caracteristică esențială a acestui climat o reprezintă cantitatea de precipitații este relativ scăzută.Acest regim al precipitațiilor se reflectă în covorul vegetal de stepă și silvostepă,acesta fiind substituit de cultura cerealelor.

Acest tip de climat caracterizat prin temperaturi ridicate pe timpul verii și precipitații scăzute determină astfel un proces de evapotranspirație destul de ridicat.

De asemenea,precipitațiile atmosferice repezintă unul din cei mai importanți parametri climatici,dar și una din verigile principale ale circuitului apei în natură.Ele constituie un element climatic de o importanță majoră,deoarece apa provenită din ploi,topirea zăpezilor contruibuie la umezirea solului,asigură alimentarea râurilor și a lacurilor și este totodată necesară plantelor în perioada vegetativă.

Acest parametru climatic se caracterizează prin variații mari în timp și spațiu.În timp,ele prezintă o variație diurnă și anuală.În ceea ce privește variația anuală a precipitațiilor,maximul pluviometric se înregistrează la sfârșitul primăverii și începutul verii (datorită convecției termice),iar minimul iarna.(Ciulache,2004)

Variația diurnă a precipitațiilor prezintă un maxim principal după amiaza,iar la miezul nopții se înregistrează minimul pluviometric.

Pe baza datelor climatice preluate de la Agenția Națională de Meteorologie (ANM) din anul 2013,ultimul an pentru care au fost furnizate aceste date,am realizat tabelul privind repartiția precipitațiilor medii lunare.

COMUNA COROD

Tabel nr.1-Repartiția precipitațiilor medii lunare în anul 2013

Analizând tabelul cu valorile precipitațiilor din anul 2013,se poate spune că acest an se caracterizează printr-o cantitate scăzută de precipitații,un an secetos,în care valorile acestora nu depășesc 100 mm.

Conform acestor valori se poate observa că luna mai a anului 2013 a fost luna cu cea mai mare cantitate de precipitații,valorile fiind de 86,04 mm, cauza o reprezintă de altfel,pătrunderea în țara noastră la sfârșitul primăverii și începutul verii a aerului maritim umed.Luna decembrie este însă luna în care s-au înregistrat cantitățile minime de precipitații,5,54 mm.

Prin urmare,analizând acest parametru climatic-precipitațiile atmosferice,reflectă caracterul continental al climei acestui teritoriu cu nuanțe de ariditate,iar cunoașterea regimului pluviometric are o importanță majoră în evaluarea reală a condițiilor climatice locale.Are o un rol important în ceea ce privește asigurarea umezelii productive a solului,atât la începutul perioadei de vegetație cât și pe parcursul ei,luându-se măsuri de corectare în cazul existenței unor situații extreme pentru a se împiedica apariția unor consecințe negative asupra economiei din acea regiune.

Temperatura aerului

Un parametru climatic extrem de important,poate principal îl constituie temperatura aerului.

Principala sursă de încălzire a aerului este reprezentată de radiația solară,aceasta înregistrând variații ce se reflectă în temperatura aerului.Se poate constata o variație diurnă a temperaturii aerului ce se manifestă printr-o creștere a temperaturii dupa ce soarele răsare,până la orele 14-15 când aceasta atinge un maxim.Totodată în preajma asfințitului soarelui temperatura înregistrează o scadere până când atinge un minimum.(Ciulache,2004)

Variația anuală a temperaturii aerului se manifestă printr-o schimbare a temperaturii aerului de la o zi la alta.Această schimbare este determinată de radiația solară,mai exact,în funcție de înclinarea razelor solare cât și de circulația maselor de aer.

Fig. nr.12-Valorile temperaturilor medii ale anului 2013

Analizând graficul de mai sus,efectuat pe baza datelor obținute de la Agenția Națională de Meteorologie,se pot distinge valorile temperaturilor medii ale fiecarei luni din anul 2013.

Așa cum rezultă din grafic,temperaturile medii cele mai mari se înregistrează în lunile de vară,luna august înregistrând valoarea maximă de 22,48° C,cu puțin peste luna iulie,în timp ce iarna se remarcă valorile minime,luna ianuarie este cea care înregistrează valoarea minimă de sub 0° C (aproape de -3°C).

Potrivit ANM,în anul 2013,temperatura maximă absolută s-a înregistrat în luna iulie,aceasta atingând valoarea de 34,43°C.În general,temperatura maximă absolută se produce atunci când configurația câmpului baric european permite pătrunderea maselor de aer cald,tropical.

Tot în anul 2013,temperatura cea mai scăzută s-a înregistrat în luna ianuarie cu o valoare de -15,74°C.Temperaturile cele mai scăzute se produc atunci când configurația câmpului baric face ca pe teritoriul țării noastre să pătrundă mase de aer reci,polare.

Umezeala relativă a aerului

Umezeala aerului este un alt parametru climatic cu o importanță deosebită deoarece prezintă influențe asupra proceselor fizico-geografice și dă peisajului în general un anumit aspect.

Aerul atmosferic conține o cantitate de vapori de apă,ce provine din surse precum evaporarea la suprafața apei,sau evapotranspirația organismelor vii.

De obicei,în climatologie,umezeala relativă este reprezentată de raportul dintre cantitatea de vapori de apă existentă în aer-cantitatea absolută și cantitatea maximă de vapori de apă ce o poate înmagazina aerul la o temperatură oarecare.În general,umezeala relativă a aerului cunoaște o variație diurnă ce se caracterizează prin producerea de valori maxime spre dimineață,atunci când temperatura este minimă și valori minime după amiază,când temperatura este maximă. (Ciulache,2004)

De asemenea,umezeala relativă cunoaște și o variație anuală dar și lunară prin care se pot distinge creșteri și valori ale scăderii sale.

Potrivit datelor furnizate de ANM,în anul 2013,în comuna Corod,luna ianuarie a fost luna în care s-au produs valorile maxime ale umezelii aerului 89,37%,ceea ce înseamnă că aerul era umed.

Luna august a aceluiași an s-a caracterizat prin cele mai mici valori ale umezelii relative a aerului,aceasta fiind de 64,3%,ceea ce înseamnă că aerul era normal.

În concluzie,umezeala relativă a aerului,reprezintă pentru o regiune de tranziție dintre câmpie-deal un indicator climatic de mare utilitate practică.

Vânturile

Vânturile reprezintă deplasarea orizontală,sau aproape orizontală a aerului față de suprafațe terestră.Principalele caracteristici ale vântului sunt direcția și viteza.

Viteza vântului depinde de mărimea gradientului baric,de gradul de fragmentare a reliefului dar și de contrastele termice care există în diferitele mase de aer ce alcătuiesc ciclonul sau anticiclonul.Viteza vântului prezintă o variație diurnă și anuală.(Ciulache,2004)

Variația diurnă a vitezei vântului se caracterizează în timp de 24 de ore,la amiază înregistrându-se un maxim de viteză,iar spre seară aceasta scade,în timpul nopții spre dimineață înregistrând un minimum.(Ciulache,2004)

În ceea ce privește variația anuală a vitezei vântului,aceasta prezintă valori mari în intervalul anotimpurilor primăvară-iarnă și valori mici în anotimpurile vară toamnă.(Ciulache,2004)

Dintre vânturile ce afectează partea de est țării noastre ,inclusiv teritoriul comunei Corod amintim:

Crivățul-sau „Sucitul”denumit de I.Sîrcu în Geografia fizică R.S.R.,bate din partea de răsărit a țării,în special iarna.Are direcția N-E,este un vânt rece,uscat ce provoacă scăderea temperaturilor sub 0°C și are viteze de 20 m/s.Acest vânt este determinat de prezența anticiclonului siberian și de asemenea a ciclonului local de deasupra Mării Negre.Uneori,crivățul poate fi însoțit de ninsori abundente și viscole ce produc pagube materiale.

Suhoveiul,spre deosebire de Crivăț este un vânt foarte uscat și cald.Este determinat de prezența unui sistem anticiclonic alimentat de mase de aer arctic,care în timpul verii se transformă în aer cald polar și chiar continental tropical,cu temperaturi ale aerului ridicate și umezeală redusă.Are direcția S-SV,o viteză de 3,8-4 m/s și este un vânt ce dăunează agriculturii.

Băltărețul este de asemnea un vânt cald,umed ce bate toamna și primăvara.Este determinat de prezența unui anticiclon deasupra Mării Negre,ce se deplasează pe direcția SE-NV.

Nebulozitatea

Nebulozitatea reprezintă gradul de acoperire al cerului cu nori, ce se exprimă în optimi din bolta cerească (1/8…8/8).Astfel,în comuna Corod,în anul 2013,luna februarie a fost luna în care nebulozitatea a atins pragul maxim,8/8,însemnând o acoperire completă a cerului cu nori.Luna august a fost luna cu cele mai mici valori ale nebulozității,valori de 3,64/8.

Durata strălucirii soarelui

Reprezintă intervalul de timp când soarele strălucește și se exprimă în ore și zecimi de oră.

Fig. nr.13-Durata de strălucire a soarelui în anul 2013

Analizând graficul realizat mai sus,se constată că în anul 2013,luna februarie este luna cu cele mai puține ore când soarele strălucește (sub 60 de ore,potrivit ANM),spre deosebire de luna iulie,care conform graficului înregistrează numărul maxim de ore în care soarele este prezent pe cer.(peste 300 de ore),urmat de luna următoare,august cu aproape 290 de ore de stralucire a soarelui.

În concluzie,din cele prezentate mai sus,rezultă că studiul climatic al unei regiuni,prezintă doua aspecte importante:

-unul care ajută la înțelegerea peisajului geografic,deoarece elementele climatice prezente contribuie la determinarea acestuia;
– un al doilea aspect este folosirea datelor climatice prezentate cu scopul utilizării raționale a mediului geografic din acea regiune.

6.2 FENOMENE CLIMATICE

În ceea ce privește prezența anumitor fenomene climatice pe teritoriul acestei comune,putem vorbi de fenomene precum secetă,dar și inundații.

Seceta apare în comuna Corod în timpul verilor toride,fiind o consecință a climatului temperat-continental de aici,caracterizat prin veri calduroase și uscate și precipitații scăzute.Lipsa umidității,vânturile uscate și temperaturile ridicate duc la apariția uscăciunii ce provoacă degradarea solurilor,afecteaza plantele și culturile agricole,apa fiind elementul vital pentru întreg mediu înconjurător.

În privința inundațiilor,teritoriul comunei nu a fost ferit de prezența acestui fenomen climatic datorat manifestării ploilor cu caracter torențial.

Cele mai recente,dar și cele mai intense astfel de fenomene climatice au fost inundațiile din luna iunie a anului 2013.În urma unor ploi torențiale apele pârâului Corod (Corozel) au inundat aproximativ 450 de gospodării,dar și câteva zeci de hectare de teren.

Iernile în comuna Corod sunt de asemenea lungi și geroase caracteristice climatului temperat continental.Prezența în timpul iernii a Crivățului,un vânt rece și uscat,provoacă apariția temperaturilor negative și declanșează totodată ninsori abundente și viscole însoțite de producerea unor pagube materiale.

CAPITOLUL VII:HIDROGRAFIA

7.1 REȚEAUA HIDROGRAFICĂ

Condițiile fizico-geografice și cele geologice determină formarea și regimul surselor de apă.Condițiile climatice,de exemplu au un rol important în scurgerea de suprafață și cea subterană.Alături de condițiile climatice,mai sunt și alți factori precum relieful,solul,vegetația și influența antropică.

Climatul temperat-continental,prezent pe teritoriul comunei Corod își pune amprenta asupra hidrografiei,astfel încât,comuna este străbătută de o rețea hidrografică modestă reprezentată de un singur pârâu cu scurgere permanentă și anume Corodul,numele pârâului din hărțile topografice,(deși localnicii îl numesc Corozel).În afara pârâului mai sunt prezente și o serie de văi cu scurgere temporară precum (Valea Corozelului,Valea Seacă,Valea Vâlcelei).

Vechea denumire,așa cum s-a menționat,a acestui pârâu regăsită în documentele vremii și pe hărțile topografice era simplu,Corod. Diminutivul Corozel pare că este o distincție dată de localnicii pârâului, indicând prin aceasta faptul că acest pârâu,la început,a fost cu mult mai mare decât în prezent(cu diminutivul Corodel,care devine apoi Corozel). (Lefterescu,Pintilie 2008)

Figura nr.14-Pârâul Corod (Corozel)

De la izvor și până la vărsare,pârâul Corod parcurge o distanță de 40 de km,din care 10 km pe teritoriul Corodului.Pe lânga comuna Corod,pârâul Corozel mai străbate și alte doua comune precum Matca și Barcea care de altfel este și comuna unde acesta se varsă în râul Bârlad. Are direcția de scurgere NE-SV,această orientare este explicată de înclinarea stratelor de Bălăbănești. (Lefterescu,Pintilie 2008)

Afluent al râului Bârlad,ce izvorăște dintr-o râpă din dealul Cernătești de lângă Fundeanu,de sub cea mai înaltă culme a terasei nord-estice,care atinge înălțimea de 285m.,pârâul Corod (Corozel) străbate comuna de la nord la sud. (Lefterescu,Pintilie 2008)

Acest pârâu care traversează comuna se caracterizează prin debite mici,ușor de trecut,însă în timpul precipitațiilor abundente,debitul acestuia poate crește ducând la posibilitatea inundării locuințelor și la compromiterea culturilor.Deși debitul acestui pârâu este redus în anumite perioade ale anului,apa Corozelului poate fi folosită la irigații. (Lefterescu,Pintilie 2008).

Dintre elementele climatice,un rol important îl au precipitațiile,la acestea adăugându-se și precipitațiile sub formă de zăpadă.Climatul temperat-continental,cu temperaturi ridicate în timpul verii și precipitații scăzute,determină un proces de evapotranspirație ridicat care duce la rândul său la o scurgere mică a pârâului.Iarna de asemenea,scurgerea acestui pârâu este mică,datorită temperaturilor scăzute,iar apa pârâului îngheață,până la creșterea temperaturilor când are loc fenomenul de dezgheț.

Scurgerea acestui pârâu este ceva mai mare primăvara-vara datorită topirii zăpezilor,la începutul primăverii și a ploilor torențiale.Ploile torențiale favorizează procesul de eroziune intens,care face ca turbiditatea apei să fie mare.Această caracteristică este valabilă și celorlalte văi cu scurgere nepermanentă.(Valea Corozelului,Valea Seacă).

Cu privire la scurgerea minimă,așa cum s-a mai menționat,aceasta se înregistrează toamna-iarna,atunci când pârâul se alimentează numai din apele subterane.Pârâul Corod este un pârâu cu scurgere permanentă, care nu seacă niciodată.

Conform clasificării lui I.Ujvari,pârâul Corod (Corozel) ce străbate teritoriul comunei Corod,se încadrează în regimul hidrologic de tip H,ce se caracterizează printr-o scurgere redusă iarna,datorată fenomenului de îngheț și prin ape mari în anotimpul de primăvară,mai ales în luna martie.

Condițiile fizico-geografice locale sunt cele care determină de asemenea și regimul termic și de îngheț al apei.Temperatura aerului influentează în mod direct temperatura apei.În perioada cu temperaturi scăzute,pârâul Corod având adâncimea de câțiva centimetri îngheață până la fund,iar o dată cu începutul perioadei calde,temperatura apei crește și ea.

Pe lângă apele câtorva izvoare,iazuri și pârâiașe care se varsă în albia pârâului,Corodul ( Corozelul) mai adună și afluenții: Nicorița,Burdușanu,Tăplăoani și Pârâul Morii. (Lefterescu,Pintilie 2008).

Astăzi,pârâul Corozel,din cauza defrișărilor și a eroziunii dealurilor este un pârâiaș cu apă puțină,care în verile secetoase,de cele mai multe ori nu ajunge la Bârlad,ci este absorbit de nisipurile de la confluența cu Bârladul.Alimentarea pârâului este pluvială. (Lefterescu,Pintilie 2008).

Alături de principala rețea hidrografică a comunei,pârâul Corod,cu scurgere permanentă,teritoriul comunei mai este străbătut și de pârâuri cu scurgere nepermanentă sau temporară,cunoscute local,așa cum s-a mai precizat sub denumirea de văi și anume :Valea Corozelului,Valea Seacă,Valea Vâlcelei.Aceste văi au apă în urma ploilor torențiale,iar în restul anului sunt seci.(Lefter,1992).

Lacurile

De remarcat este faptul că pe teritoriul comunei Corod există un lac,acesta fiind un lac de acumulare,de baraj,cunoscut sub numele de Balta Corod,sau Lacul Corod.Acest lac de acumulare este numit de localnici,simplu,”la baraj”.Lacul este o acumulare pe pârâul Corod,condițiile naturale de relief,cum ar fi îngustarea albiei majore,au permis construirea barajului.Are o adâncime de maxim 2 m și cu o suprafață de 66 ha,din care 30 ha sunt în exploatare pisciolă,drept urmare, acest lac este cunoscut prin faptul ca se pot pescui aici mai multe specii de pește:caras,crap,biban și obleți. Pe lângă faptul că reprezintă un adevărat bazin piscicol al comunei,lacul Corod mai este și un important lac de agreement al tinerilor.

Figura nr.15 –Lacul de baraj (Lacul Corod)

(sursa: http://www.topbalti.ro/)

În perimetrul acestei comune întalnim și alte două lacuri de tip iazuri,sau bălți.Unul este cunoscut sub numele de Balta Blânzi în satul Blânzi,iar cel de-al doilea se află la intrarea în satul Cărăpcești-Balta Cărăpcești.Ambele bălți ca și Lacul Corod,menționat mai sus sunt destinate pescuitului.

De amintit este faptul că în trecut,numărul lacurilor a fost mai mare,însă unele au fost desecate,iar altele,cu timpul,s-au colmatat. Iazurile actuale au fost construite de om cu scopul de a folosi apa în irigarea culturilor precum și în piscicultură.

7.2 APELE SUBTERANE ȘI IZVOARELE

Comuna Corod dispune de resurse de apa subterană relativ sărace.Atât apele freatice cât și cele captive ascendente au debite reduse.

Apa freatică se găsește cantonată sub formă de pânze acvifere în depozite cuaternare.Interceptarea acestor pânze de apă freatică s-a făcut prin fântâni care sunt prezente în luncă la adâncimi de1,5-5 m,iar pe terasă,gasindu-se la adâncimi de peste 10 m.

CAPITOLUL VIII: VEGETAȚIA ȘI LUMEA ANIMALĂ

8.1 VEGETAȚIA

Din punct de vedere al regionării biogeografice (dupa R.Călinescu),comuna Corod din județul Galați aparține Regiunii Holartice și Subregiunii pontico-central-asiatică.În cadrul Subregiunii pontico-central-asiatice,comuna Corod se încadrează în Provincia Pontică (Călinescu,1969).

Figura nr.16-Regionarea biogeografică a României

(prelucrare dupa R.Călinescu)

Provincia Pontică este provincia biogeografică cea mai recentă,unde formațiunile de stepă sunt cele de bază..Zona de stepă se desfășoară în sudul Podișului Moldovei,ocupând suprafețe întinse cum ar fi Depresiunea Huși,Depresiunea Elan-Horincea.(Călinescu,1969)

Vegetația caracteristică în sudul Podișului Moldovei,mai exact în Podișul Covurlui ce cuprinde și o parte din teritoriul comunei Corod, este de silvostepă,dar care include asociații vegetale ce se găsesc și în zona de stepă și de asemenea multe specii sudice,termofile.

Vegetația de silvostepă reprezintă o tranziție de la cea de stepă la pădure.

Poziția geografică a teritoriului acestei comune,mai exact în zona de interferență a peisajelor deluroase întâlnite în nordul teritoriului (Platforma Covurlui) cu peisajele de câmpie joasă din sud (Câmpia Tecuciului),face ca aici să se găsească păduri de foioase (Quercinae) și elemente specifice zonei de silvostepă.(Lefterescu et Pintilie,2008)

În prezent,acțiunea omului și-a pus amprenta asupra vegetației spontane care a fost înlocuită prin culturi agricole,păstrându-se doar marginea drumurilor de câmp,dar și alte suprafețe mici de pajiști de silvostepă,care sunt asemănătoare într-o mare măsură cu pajiștile de stepă,aproape toate asociațiile întâlnite aici,se găsesc de asemenea și la stepă,pajiști degradate,modificate cunoscute sub denumirea de islaz. Vegetația ierboasă este alcătuită predominant din asociații de păiuș și colilie.

Cea mai mare parte a teritoriului comunei este ocupată după cum s-a menționat,de terenuri agricole și de pajiști alcătuite cu specii caracteristice atât pentru silvostepă cât și pentru zona de stepă:gramineele xerofile din care fac parte:Festuca vallesiaca,Poa bulbosa (firuța cu bulbi),pirul gros (Cynodon dactylon.(Lefterescu et Pintilie,2008)

Dintre plantele mezofile amintim:jaleșul (Salvia officinalis),Coada șoricelului (Achillea millefolium) și diferite plante ruderale (buruieni). .(Lefterescu et Pintilie,2008).

De asemenea pe marginea drumurilor,sau pe cursul apelor se găsesc specii precum:lumânărica (Verbascum phalamoides),urzica moartă (Lamium album),brusture (Arctium lappa).

Dintre arbuști fac parte trandafirul pitic sau răsura (Rosa gallica).(Lefter,1992).

Printre plantele de cultură se numără: palamida (Cirsium Arvense),rapița (Brassica rapa),căprița (Atriplex Tatarica),grâu,porumb,orz,floarea soarelui,fasole,legume,viță de vie etc.Vegetația spontană lemnoasă cuprinde mure,migdal sălbatic și măceși.

Se mai remarcă prezența laurului,coada calului,cucuta,cea din urmă găsindu-se prin maidane și pârloage și de asemenea macul sălbatic.

Prin fânețe se întâlnește frecvent păpădia(Taraxacum officinale),măcrișul(Rumex acetosa).O specie răspândită în pârloage uscate este o varietate de scai(Carduus nutans) sau un alt scai(Onopordum acanthium).(Lefter,1992)

De asemenea,pe teritoriul comunei Corod,pădurea ocupă o suprafață relativ mică de teren,lângă satul Cărăpcești,mai exact în partea de nord a comunei.Pădurea este alcătuită din specii din familia (Quercinae)precum:stejarul pufos (Quercus pubescens),stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora),la care se adaugă cerul (Quercus cerris),gârnița (Quercus frainetto),ulmul (Ulmus foliacea),teiul (Tilia tomentosa) etc.În interiorul acestor păduri se întâlnesc flori cum ar fi ghiocelul,vioreaua,laleaua de pădure,brebenelul.În trecut pădurile de stejar ocupau suprafețe mari,în mod deosebit pe versanții dealurilor,însă ele au fost suferit defrișări,încât în prezent,versanții sunt lipsiți de copaci.Excepție fac unele porțiuni cu pâlcuri de pădure alcătuite din salcâm în satul Blânzi,restul pădurilor fiind tăiate,iar versanții au fost și ei terasați în scopul cultivării viței de vie și a pomilor fructiferi.

O altă pădure este cea aflată la intrarea în comună,aproape de lacul de baraj,cunoscută sub denumirea de „Pădurea de la Rateș”,aceasta fiind tot o pădure de salcâm.

Trebuie menționat că în jurul lacului de baraj,există asociații vegetale alcătuite din plante hidrofile,de exemplu stuful ,limba broaștei și diferite specii de rogoz.

Pe malurile pârâului Corod se regăsesc specii specifice vegetației de luncă precum salcia (Salix alba),stânjenelul de baltă (Iris pseudacorus),troscotul (Polygonum aviculare)

8.2 LUMEA ANIMALĂ

Aparține ca și o parte din vegetație de altfel, atât biotopului de silvostepă,cât și celui de stepă.Cele mai reprezentative sunt mamiferele din grupul rozătoarelor și anume: șoarecele de câmp (Microtus Arvalis),șoarecele de stepă (Sicista Subtilis),șobolanul de câmp (Apodedum Agrapius),hârciogul (Cricetus Cricetus),iepurele de câmp (Lepus Eropaeus). (Lefterescu et Pintilie,1978)

Alte specii de animale întâlnite în teritoriul comunei sunt:vulpea,dihorul dar și alte specii de iepuri.

Pe lângă animalele sălbatice prezente,în această regiune se mai găsesc și diverse specii de păsări precum:prepelița,potârnichea (Perdix Perdix).Mai numeroase sunt:rândunica,vrabia, graurul,ciocârlia și fazanul. (Lefterescu et Pintilie,2008)

Din clasa nevertebratelor,se includ și numeroase exemple de insecte în special orthopterele (cosași,greieri,lăcuste) și coleopterele (scarabeii).Printre insecte,se mai numără păianjeni,fluturi,viespi și furnici care se găsesc într-un număr relativ mare.

De asemenea sunt prezente și numeroase soiuri de pește precum: crap,caras,biban și oblete ce trăiesc în Lacul/Acumularea Corod,acolo unde prin construirea acestui lac de baraj artificial,s-a creat de fapt un mediu acvatic potrivit pentru pescuit.

Pe iazurile din comună se pot întâlni păsări repezentate de rațe sălbatice sau gâște sălbatice.Dintre reptile se scrie,ca au existat în vechime mulți șerpi de apă foarte mari,cărora poporul le acorda multe legende de balauri căzuți din nori,însă în prezent nu se mai întâlnesc. (Lefterescu et Pintilie,2008)

CAPITOLUL IX: SOLURILE

În cadrul comunei Corod solurile prezente aici sunt de vârstă recentă,din pleistocen sau paleolitic,rocile vechi find scufundate în pământ. (Lefterescu et Pintilie,2008).

În perimetrul acestei comune,așa cum se observă și în harta solurilor ilustrată mai jos,solurile cele mai extinse și solurile caracteristice sunt cernoziomurile cambice,în asociere cu alte soluri.

Cernoziomurile sunt soluri foarte fertile,cu orizontul de suprafață gros,închis la culoare, bogate în humus (mai bogate decât kastanoziomurile),ce prezintă carbonați de calciu (Oprea,2009).

De asemenea cernoziomurile se formează în principal pe un relief de câmpie sau de podiș,pe material parental format în mare parte din loessuri și depozite loessoide,rocă prezentă pe teritoriul comunei Corod, și de asemenea apar pe versanții slab înclinați și pe terase.(Oprea,2009)

Figura nr.17-Harta solurilor

Conform hărții realizate mai sus,se poate remarca prezența cernoziomurilor cambice pe o mare parte a teritoriului.Se întâlnesc atât cernoziomuri cambice tipice cât și cernoziomuri argiloiluviale tipice în partea de est a comunei.În partea de nord se găsesc solurile cenușii tipice și cernoziomurile argiloiluviale tipice.Tot în partea de nord,comuna Corod cuprinde atât cernoziomuri cambice cât și cernoziomuri cambice erodate.Pe areale restrânse se găsesc de asemenea cernoziomuri semicarbonatice și freatic-umede.Cernoziomurile vermice,slab levigate ocupă și ele o mică pondere,în partea de sud a comunei.

Pe lângă cernoziomurile cambice,o altă clasă de soluri întalnită pe teritoriul comunei Corod este clasa protisolurilor,tipul de sol răspândit în acest areal fiind solurile aluviale sau aluviosolurile.Acestea sunt soluri neevoluate,tinere,care s-au format pe depunerile aluviale recente și care apar pe luncile râurilor,în cazul comunei Corod se găsesc de-a lungul pârâului Corod (Corozel).Protisolurile aluviale se găsesc de asemenea pe o porțiune mică din partea de nord a comunei.

CAPITOLUL X: POPULAȚIA ȘI AȘEZĂRILE

10.1 SCURT ISTORIC

Comuna Corod este o comună cu adânci rezonanțe dar și cu implicații în trecut,reprezentând un simbol al trecerii veacurilor,de la strămoșii noștri daci,la dacoromani și în cele din urmă la românii de astăzi.Așezările comunei sunt vechi,acest lucru explicându-se printr-o serie de factori,dintre care cei mai importanți sunt pământul generos și prielnic construirii de adăpost,solul fertil din această regiune și alte condiții propice traiului omenesc.Principala caracteristică a comunei este continuitatea de locuire,care este de altfel atestată prin dovezi arheologice și documentare.

Primele date concrete au fost evidențiate în urma recensământului populației din anul 1912,când s-au înregistrat următoarele informații „Comuna Corod cu satele Corod,Blânzi,Brătulești se ridica la 4206 locuitori,din care 2124 bărbați și 2082 femei.Tot la aceeași dată,satul Cărăpcești înregistra 770 locuitori,din care 358 bărbați și 412 femei.”

La recensământul din 1930,situația a fost următoarea:”Corod-3911,Blânzi-648,Brătulești-355 și Cărăpcești-799 persoane.”

În anul 1941,recensământul populației indica următoarea statistică: ”Corod-4573 locuitori,Blânzi-784,Brătulești-430.”

În anul 1956,rezultatele recensământului indicau următoarele rezultate:Corod,comună și sat însuma 5437 locuitori,iar comuna Blânzi,cu satele Blânzi,Brătulești și Cărăpcești număra 2477 de locuitori.

În anul 1974, comuna Corod avea în componență patru sate,cu un număr total de locuitori de 9620,din care satul Corod-6650,Blânzi-1230,Brătulești-750 și Cărăpcești-990.

Din cele prezentate,se observă ca evoluția numerică a populației a acestei comunități a cunoscut fluctuații semnificative de-a lungul timpului,datorate evenimentelor care au marcat într-o oarecare măsură acele epoci:secetă,războaie etc.Un alt fenomen care a influențat efectivul populației,a fost mișcarea migratorie de la oraș spre mediul rural,în special după anul 1995,ca urmare a pierderii locurilor de muncă a celor ce se aflau în mediul urban.

Perioada 1990-2000 se caracterizează printr-o ușoară tendință de revenire a unor familii de la sat spre oraș,ca urmare a disponibilizărilor din industrie.(Strategia de dezvoltare locală,2014)

10.2 EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI

Conform datelor preluate de la Institutul Național de Statistică,am realizat un grafic ce arată modul în care a evoluat populația din punct de vedere numeric în comuna Corod,pe o perioadă de zece ani,respectiv din anul 2004 până în anul 2014.

Figura nr.18-Evoluția numerică a populației în perioada 2004-2014

Analizând graficul de mai sus privind evoluția numărului de locuitori din comuna Corod pe o perioadă de zece ani se poate observa că primul an al perioadei analizate,anul 2004 este anul cu valoarea maximă a populației,aceasta fiind de 8100 de locuitori,în timp ce anul 2014 este cu anul cu populația cea mai scăzută și anume de aproximativ 7826 de locuitori.De asemenea pe parcursul celor zece ani se înregistrează o ușoară scădere a populației,o scădere lentă,până în anul 2014 inclusiv,când se înregistrează cea mai mică valoare.Sunt însă mici oscilații în perioada 2005-2008,când numărul de locuitori crește și scade ușor,consecutiv în cei patru ani,după care începând cu anul 2009 populația prezintă o continuă scădere,inclusiv în anul 2014.

10.3 DENSITATEA POPULAȚIEI

Densitatea populației reprezintă numărul de locuitori raportat la suprafața teritoriului adminstrativ al comunei,exprimat în km pătrați.

Astfel,în comuna Corod,în anul 2014,având în vedere numărul de locuitori (7830) și suprafața totală a acesteia (105,59) km pătrați,densitatea populației este de aproximativ 74 locuitori /km pătrat.

10.4 DINAMICA POPULAȚIEI

Prin dinamica populației se înțelege totalitatea modificărilor care apar în numărul,structura și repartiția populației pe un anumit teritoriu și într-o anumită perioadă de timp,ca o consecință a nașterilor și deceselor,a imigrărilor și a emigrărilor.

Dinamica populației include două componente:

-Mișcarea naturală;

-Mișcarea migratorie

Mișcarea naturală reprezintă totalitatea schimbărilor care apar în numărul populației unui teritoriu ca urmare a nașterilor și deceselor.

Natalitatea reprezintă frecvența nașterilor din cadrul unei populații.

Fig. nr.19 -Evoluția natalității în perioada 2009-2013

Conform graficului de mai sus,cu privire la evoluția natalității în comuna Corod în intervalul 2009-2013,se poate observa modul în care aceasta variază,cu mici oscilații,însă fară diferențe prea mari.Se remarcă anul 2010 cu cel mai mare număr de noi născuți,peste 60,în timp ce anul 2012 se caracterizează prin cel mai scăzut număr de noi născuți,42,iar anul 2013 este anul în care natalitatea înregistrează o ușoară creștere față de anul precedent,un număr de 49 de noi născuți.(Institutul Național de Statistică).

Mortalitatea reflectă totalitatea deceselor ce apar în cadrul unei populații.

Potrivit datelor preluate de la Institutul Național de Statistică,în ceea ce privește evoluția mortalității din comuna Corod,sunt date disponibile doar pentru doi ani,ultimul an,2013 înregistrând un număr de 83 de decese.

Comparând numărul de decese cu numărul de noi născuți din anul 2013,se remarcă faptul că mortalitatea este mult mai ridicată decât natalitatea,fiind 83 de decese în acest an,după cum s-a menținat mai sus și doar 49 de noi născuți.

Faptul că mortalitatea depășește natalitatea, care este relativ scăzută,marchează astfel o scădere evidentă a populației din comuna Corod.

Mișcarea migratorie

Mișcarea migratorie reprezintă deplasarea populației în teritoriu,care presupune însă depășirea unei granițe administrativ-teritoriale.

Figura nr.20-Numărul de deplasări cu domiciliul

Analizând graficul de mai sus ce ilustrează numărul de deplasări cu domiciliul și inclusiv migrațiile externe (internaționale) se pot observa variații caracterizate atât prin creșteri cât și descreșteri ale numărului de deplasări din comuna Corod,în perioada 2008-2012.Anul 2010,atinge vârful,cu o valoare maximă de 140 de deplasări cu domiciliul,aici se includ totodată și deplasările care au loc în afara țării.Anul următor,2011 este și anul cu cele mai puține deplasări fie în interiorul țării,fie în afara ei,cu un total de 70 de migrații.Ultimul an,2012 marchează iarăși o creștere a numărului de migrații,la un număr de 100.

10.5 STRUCTURA POPULAȚIEI

Figura nr.21-Structura populației pe grupe de varstă și sex

Această piramidă strcuturală este realizată pentru populația din comuna Corod,din anul 2014.Acest tip de piramidă poartă numele de piramidă amforă ce se caracterizează printr-o bază puțin extinsă și vârf aplatizat și care ne indică proporții relativ egale între tineri și bătrâni.Se poate observa o pondere scăzută a tinerilor cu vârsta sub 20 de ani,dar și un progres al tinerilor cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani.Între 30 și 34 de ani populația înregistrează un regres,pentru ca apoi populația sâ înceapă din nou să crească,de la vârsta de 40-44 de ani.De la vârsta de 50 de ani,populația începe din nou să scadă continuu,înregistrându-se un regres până la varsta de 80 ani,ceea ce înseamnă o pondere scăzută a bătrânilor,ca și a tinerilor sub 20 de ani în egală măsură.

CAPITOLUL XI:INFRASTRUCTURA TEHINCĂ A TERITORIULUI COMUNEI COROD

11.1 CĂILE DE TRANSPORT

Principalele căi de comunicație de pe teritoriul administrativ al comunei Corod sunt transporturile rutiere.

Conform Strategiei de Dezvoltare Locală elaborată pe Primărie,Comuna Corod este o localitate amplasată pe Drumul Județean-DJ 251A cu traseul Matca-Corod-Blânzi-Brătulești-Nicopole-DJ 242 (comuna Drăgușeni).

Un alt drum județean pe teritoriul comunei este – DJ 251H cu traseul Corod-Valea Mărului

De asemenea,comuna Corod dispune de o rețea complexă de drumuri comunale și locale.Printre drumurile comunale se numără:

Drumul comunal-DC 81 cu traseul Corod (DJ 251 H)-Mândrești (DJ 251 C);

Drumul comunal-DC 82 cu traseul Brătulești (DJ 251 H)-Cărăpcești (DJ 251 B).

11.2 DOTĂRI TEHNICO-EDILITARE

Infrastructura de energie electrică

Potrivit Strategiei de Dezvoltare Locală,pe raza comunei Corod există o rețea extinsă de linii electrice de înaltă tensiune,tensiune medie și joasă tensiune.Întreaga comună dispune de alimentare cu energie electrică,dar și de iluminare publică stradală pe o lungime de 6200 m.Infrastructura de alimentare cu energie electrică este la un nivel mediu de tehnologizare și de aceea este recomandată totuși,modernizarea rețelei de energie electrică.

Alimentarea cu apă

Comuna Corod dispune de o rețea de alimentare cu apă curentă.În perioada 2010-2013,s-a introdus un proiect ce viza realizarea unui sistem de alimentare cu apă. În urma acestui proiect au fost realizați 38 de km de rețea de alimentare cu apă potabilă,din care 23 de km pe teritoriul satului Corod,iar 15 km pe teritoriul celorlalte sate componente.La momentul actual beneficiază de acest serviciu un număr de 885 de locuințe,din care 870 în satul Corod.

Apa din sistem este scoasă de la 150 m,iar sistemul este dotat cu o stație de clorinare.

În cadrul comunei se mai folosesc ca sursă de apă și fântânile de tip rural,spre deosebire de sistemul de alimentare,fântânile se află la o adâncime mult mai mică de 10-15 m.,nu au asigurată o zonă de protecție sanitară,iar apa nu este verificată din punct de vedere al potabilității.

Prin prezenta strategie,Consiliul Local al comunei Corod își propune ca în perioada 2014-2020,procentul locuințelor racordate la magistrala centrală de apă potabilă sa ajungă la aproximativ 70% din totalul localnicilor.

Canalizarea și epurarea apelor

Rețeaua de canalizare are o lungime de 5 km.

Localitatea Corod are realizată în cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Rurală o rețea de canalizare pe o porțiune de 5 km.Acest sistem de canalizare al apelor se află în curs de extindere,el nefiind încă finalizat.

Comuna nu beneficiază încă de o stație de epurare a apei,aceasta fiind vizată în vederea realizării în perioada 2014-2020.

Extinderea proiectului de realizare a rețelei de alimentare cu apă potabilă,cât și a serviciului de colectare și tratare a apei,reprezintă o prioritate a comunei pentru perioada 2014-2020.

Alimentarea cu gaze naturale

Localitatea Corod nu este racordată la rețeaua regională de distribuție a gazelor naturale.Proiectul de racordare al comunei,cât și extinderea și distribuția gazelor naturale către locuințe fiind o prioritate a comunei pentru perioada 2014-2020. (Strategia de Dezvoltare Locală,2014)

Alimentarea cu energie termică

Energia termică este asigurată de sobele din interiorul locuințelor.Localnicii utilizează lemn,cărbune sau combustibil lichefiat.Se semnalează lipsa centralelor termice performante ca sursă de căldură necesară pentru locuințe cât și pentru obiectivele social-cultural-administrative,datorită lipsei sistemului de alimentare cu gaze al comunei,așa cum s-a precizat mai sus.(Strategia de Dezvoltare Locală,2014)

Telefonie mobilă și fixă

Rețeaua de telefonie mobilă cât și rețeaua de telefonie fixă au acoperire pe toată suprafața comunei,deservind astfel toată populația comunei Corod.

De asemenea,locuitorii beneficiază de televiziune prin cablu și de internet în proporție de 100%.(Strategia de Dezvoltare Locală,2014)

CAPITOLUL XII:ECONOMIA

12.1 AGRICULTURA

În cele mai multe localități din mediul rural,printre care și comuna Corod,activitatea economică este axată în jurul practicilor agricole.Excepție fac localitățile dezvoltate,ce se află în zona de extindere a orașelor importante și unde pot fi identificate activități non-agricole sistematice. Majoritatea populației se ocupă de cultivarea pământului,în lipsa unor activități antreprenoriale viabile,care să ducă la antrenarea comunității și să ofere totodată locuri de muncă pentru locuitori.

În perspectiva intergrării în Uniunea Europeană,agricultura are un avantaj despre care s-a vorbit puțin până acum și anume posibilitățile reale de obținere a unor produse ecologice,căutate pe piața europeană și extra-europeană precum fertilizanți, pesticide, ingrediente pentru prepararea alimentelor etc.

Una din problemele întâlnite în comuna Corod este faptul că fermierii nu dispun de echipamente performante la nivel european,necesare pentru a face o agricultură competitivă pe piața națională și cea internațională,ei având nevoie de utilaje noi de mare productivitate.

Activitățile specifice zonei sunt cultivarea plantelor,creșterea animalelor.

Figura nr.22 –Harta utilizării terenurilor agricole

Analizând harta ilustrată,se poate observa modul de utilizare al terenurilor agricole din teritoriul analizat,unde se poate remarca totodată faptul că,cea mai mare parte a comunei Corod este ocupată de terenuri arabile neirigate.De asemenea,se pot observa zone ocupate de culturi complexe (plante cerealiere,pomi fructiferi,legume),de culturi de viță de vie și porțiuni restrânse ocupate de pășuni secundare.

Din categoria plantelor cerealiere,cele mai bine reprezentate pe teritoriul comunei se cultivă pe arii extinse grâu,porumb și floarea soarelui,urmate de ovăz,orz și culturi de rapiță.Mazărea și fasolea dețin cele mai mici suprafețe cultivate,însă reprezintă un bogat potențial de dezvoltare. Pepenii,de asemenea se cultivă într-un număr mare în comună.

Printre pomii fructiferi se numără meri,caiși,vișini,cireși,pruni etc.În sudul și în nordul comunei apar suprafețe mici ocupate păduri de foioase,menționate într-un capitol anterior.

În ceea ce privește creșterea animalelor,în comuna Corod,încă se mai practică într-o oarecare măsură apicultura,deși în prezent,această ramură nu mai are aceeași dezvoltare,se cresc de asemenea bovine,ovine,porcine și caprine,urmate de creșterea cailor.De menționat este creșterea păsărilor,destul de dezvoltată în comuna Corod.

12.2 ACTIVITĂȚI ECONOMICE

În comuna Corod,activitățile economice sunt reprezentate de comerț și de serviciile conexe activităților agricole.

Structura pe ramură a agenților economici privați este determinat de activitățile comerciale.În această regiune,aceste activități au posibilitatea să se îndrepte mai mult spre producție și servicii.

În ceea ce privește activitățile terțiare,acestea sunt reprezentate de cele elementare, de bază,dar care sunt necesare pentru viața cotidiană a unei comunități.Alte tipuri de servicii sunt adiministrația,poșta,telecomunicația,care sunt deservite corespunzător în funcție de capacitățile existente.

12.3 TURISMUL

În comuna Corod,tradițiile sunt păstrate de peste ani și sunt legate de sărbătorile religioase.

Comuna Corod își ține sărbătoarea locală pe data de 8 septembrie.Această sărbătoare folclorică poartă denumirea de „Sărbătorile Corodului” și este renumită în împrejurimi.Această sărbătoare adună an de an nume de seamă ale folclorului românesc.

CAPITOLUL XIII:ASPECTE SOCIALE

13.1 ÎNVĂȚĂMÂNTUL

De-a lungul timpului,locuitorii din comuna Corod au manifestat un mare interes pentru educație,considerând că educația realizată în școală,după cea dobândită în familie,este cea care pune bazele dezvoltării și oferă o perspectivă privind dezvoltarea personalității și a ierarhizării valorilor.Dragostea pentru educație și cultură se mai poate constata și din alt aspect și anume,copiii care au terminat clasele primare și care aparțin unor familii mai înstărite sunt dați mai departe la școli secundare și chiar școli superioare din orașele mari.

Astfel,în prezent sistemul educațional din localitate este reprezentat de două școli gimnaziale în satul Corod și în afara de acestea există și Liceul Tehnologic nr.1,sau mai e numit Școala de Arte și Meserii, cu clasele V-XII.

De asemenea în satul Blânzi este o școală gimnazială,o școală primară în Cărapcești și o altă școală primară în satul Brătulești.

Grădinițe sunt două la Corod,una la Blânzi,una la Brătulești și una la Cărapcești.

Numărul cadrelor didactice din școlile și din grădinițele satului Corod este de 42 de persoane.Iar numărul cadrelor didactice din școlile și grădinițele din satele componente (Blânzi,Brătulești,Cărăpcești) este de 29 de persoane.

13.2 SĂNĂTATEA

Conform Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei,în cadrul ei există un dispensar uman în cadrul căruia își desfășoară activitatea două cabinete individuale.Cabinetele sunt situate unul în satul Corod și altul în satul Blânzi.De asemenea în Corod se află și un cabinet stomatologic.Asistența medicală este asigurată de trei medici primari,doi la Corod și unul la Blânzi și trei asistenți medicali.Privind dotarea acestora,ambele cabinete sunt prevăzute cu echipamente și resurse de bază.

Este necesară însă o îmbunătățire a clădirii,activitatea acestor cabinete fiind predominant curativă și mai puțin axată pe prevenire,din cauza lipsei de resurse pe de o parte și pe de altă parte nu există cerere din partea populației.Acest lucru derivă și din necesitatea de informare a populației pe subiecte de prevenire a anumitor afecțiuni precum:nutriția sănătoasă,prevenirea bolilor cronice,fumat,alcool etc.

Comuna Corod nu dispune de dispensar veterinar,însă se găsesc doua farmacii veterinare.

În comuna Corod se găsesc trei puncte farmaceutice umane.Unitățile se găsesc în satele Corod și Blânzi,iar asistența acestora este asigurată de trei asistenți farmaciști.

Deși autoritățile locale au proiecte de modernizare și dotare modernă a dispensarelor,aceste proiecte vizează mai mult partea de infrastructură a acestora și mai puțin alte inițiative de sprijinire a activităților medicale.Din acest motiv,actuala Strategie de Dezvoltare Locală propune în cadrul fișelor de proiecte sporirea gradului de informare și de conștientizare a populației asupra factorilor care pot preveni sau pot îmbunătăți totodată starea lor de sănătate.

13.3 VIAȚA RELIGIOASĂ

În ceea ce privește aspectul religios,majoritatea locuitorilor comunei sunt ortodocși (96%),pentru 4% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.(Strategia de Dezvoltare Locală,2014)

Localitatea Corod este una din comunele importante ale județului Galați atât sub aspect istoric,demografic,economic,după cum s-a constatat,cultural și religios.

Începuturile acestei localități sunt în legătură cu locașurile de cult,în jurul cărora s-au dezvoltat comunitățile parohiale.De-a lungul timpului,ele au susținut permanent comuniunea dintre oameni,au răspândit valorile creștine,cultivând astfel sentimentul-religios-moral în rândul corodenilor.

Astfel,în comuna Corod se află un număr de șapte biserici,din care patru biserici se găsesc în satul Corod și anume:

Biserica cu hramul „ ADORMIREA MAICII DOMNULUI”

Biserica cu hramul „SFÂNTUL IERARH NICOLAE”

Biserica cu hramul „SFINȚII ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIL”

Biserica cu hramul „SFÂNTA CUVIOASĂ PARASCHEVA”

În satul Blânzi este biserica cu hramul „ADORMIREA MAICII DOMNULUI”

În satul Brătulești,biserica cu hramul „SFĂNTUL IERARH NICULAE”

În satul Cărăpcești este biserica cu hramul „SFÂNTA ECATERINA”.

13.4 VIAȚA CULTURALĂ

Un detaliu important al acestui aspect al vieții sociale și anume cultura comunei,îl reprezintă faptul că poetul Vasile Alecsandri a trecut de mai multe ori prin Corod,pentru a poposi la conacul din Blânzi al iubitei sale Elena Negri, muza lui,care l-a inspirat în scrierea frumoaselor și cunoscutelor versuri ale poeziei „Steluța”.Tot la Blânzi,a mai scris și poeziile următoare,ce fac parte din ciclul „Lăcrămioare” și anume: „ 8 Martie”, „De ce crezi în poezie”, „Vezi tu vulturul…”. (Lefterescu et Pintilie,2008)

De asemenea,Vasile Alecsandri și-a lăsat amintire în satul Blânzi chiar semnătura lui încrustată într-un copac din parcul din fața conacului iubitei sale,Elena Negri.Această semnătură atestă că au văzut-o personal unii corodeni (Pavel Tașcă,Maria Grozea). (Lefterescu et Pintilie,2008)

Între evenimentele istorice mai importante,mai trebuie adăugate și vizita pe care ar fi făcut-o la Corod,în anul 1906,regele Carol I,în scopul ispecției pe teren. (Lefterescu et Pintilie,2008)

De asemenea se pare că și regele Carol al II-lea ar fi venit de vreo 2-3 ori în satul Blânzi. (Lefterescu et Pintilie,2008)

În prezent, privind aspectele vieții culturale,în comună se găsește un cămin cultural.Căminul Cultural din satul Corod,înființat în anul 1924 prezintă actualmente un grad de uzură în procent de 55 % și necesită lucrări de reabilitare asupra structurii de rezistență și de modernizare la nivel european în conformitate cu normele ISU.(Strategia de Dezvoltare Locală,2014).

Viața culturală a comunei Corod se rezumă astăzi la activitățile organizate de școli,parohii și de biblioteca comunală.Aceste activități constau în susținerea unor serbări cu prilejul unor momente aniversare sau sărbători(Crăciun,Sfintele Paști,8 Martie,1 Iunie,Ziua Eroilor,Ziua Corodului etc.),susținerea unor piese de teatru,care au fost premiate la faza județeană,editarea a două reviste școlare: „Zbor” și „ Noi Școala 2” etc.

O sărbătoare care adună enoriași din cele patru parohii la Monumentul Eroilor de pe Movilă este Înălțarea Domnului,unde în comuniune, se accentuează sentimentul patriotic prin slujba de pomenire a eroilor și prin programe cultural-artistice organizate de școli.

În categoria elementelor socio-culturale,în afara celor prezentate se remarcă existența în satul Corod a clădirii Primăriei Comuna Corod,a sediului Poliției,a unui Oficiu Poștal și de asemenea existența Bibliotecii Comunale „Mihai Eminescu” .

13.5 ELEMENTE ETNOGRAFICE

Privind acest aspect,se poate spune că locuitorii acestei comune cunosc și respectă cu sfințenie momentele însemnate din viața fiecărui om cum ar fi nașterea,nunta și înmormântarea ,aceste evenimente continuă să aibă o însemnătate deosebită în aceste locuri.Pe lângă aceste evenimente nelipsite din cursul vieții,oamenii respectă și acordă o atenție deosebită și obiceiurilor și tradițiilor care fac parte din desfășurarea fiecărui eveniment.

Tot aici se includ și sărbătorile religioase pe care localnicii le serbează de peste ani,respectând și aici credințele,datinile și obiceiurile ce le implică fiecare sărbătoare în parte.

13.6 NIVELUL DE TRAI

Având în vedere aspectele analizate mai sus (cele economice,cele ale infrastructurii,aspectele socio-culturale),se poate deduce nivelul de trai al comunei Corod și anume unul mediu.

Nivelul mediu al aceste comune se caracterizează prin potențialul economic al comunei bazat pe resurse proprii,pe care le-am amintit ( soluri foarte fertile,pășuni,fânețe,bălți,păduri etc.),rețeaua de străzi comunale,activitățile agricole care domină,cele comerciale și serviciile care sunt oferite în cadrul comune,prezența dotărilor tehnico-edilitare (alimentarea cu apă,energie electrică,telefonie,cablu,internet),dar și a elementelor socio-culturale,printre care se numără școlile,grădinițele,dispensarele farmaciile,Oficiul Poștal,Biblioteca etc.

Cu toate acestea putem spune că nivelul de trai este unul mediu și nu unul ridicat,deoarece comuna mai înregistrează și o serie de lipsuri,care ar fi utile locuitorilor,ca de exemplu,nu dispune încă de o stație de epurare a apei,nu dispune de alimentare cu gaze naturale,de aici derivă și lipsa centralelor termice,sursa de căldură fiind reprezentată de sobe și de asemenea lipsa echipamentelor perfomante la nivel european pentru practicarea agriculturii,fără astfel de echipamente,de utilaje de mare productivitate,sistem de irigații, fermierii nu pot concura pe piața națională sau pe cea internațională.Un aspect important,care determină într-o oarecare măsură nivelul de trai limitat este lipsa locurilor de muncă,majoritatea localnicilor fiind implicați în activitățile agricole care le asigură de altfel și sursele de venit,mai exact,practică agricultură de subzistență.

CAPITOLUL XIV:STAREA MEDIULUI

În ceea ce privește starea mediului,în cadrul comunei,s-au realizat în anii anteriori defrișări necontrolate.Acestea au pus în pericol gradul de regenerare al pădurilor din zonă și totodată au transformat dramatic mediul natural din punct de vedere al peisajului dar și sub aspectul echilibrului biopedoclimatic.Intervenția omului a dus bineînțeles și la apariția unor efecte negative ce au declanșat procesul de eroziune,surpări,au dus la defrișarea vegetației subarboricole și erbacee.

Privind calitatea aerului,acesta prezintă următoarele surse de degradare:

-numărul relativ crescut al autovehiculelor ce tranzitează zona,acest lucru se datorează faptului că această comună este amplasată pe Drumul Județean (DJ) 251 A,ce face legătura dintre muncipiile Galați și Bârlad.

– procesul de ardere al combustibililor (gazoși,lichizi,solizi),folosiți pentru încălzirea locuințelor,în lipsa centralelor termice;

-emisiile caracteristice care rezultă în urma manifestării proceselor de fermentație a gunoiului de grajd.

Aici se includ următorii poluanți:pulberi în suspensie,oxizi de azot,oxizii de sulf,oxizii de carbon.

Depozitarea gunoaielor în locurile neamenajate,existența unor depozite de gunoi în locuri neamenajate din interiorul comunei,la care se adauga și gradul de toxicitate a materialelor aruncate a dus la crearea unui sistem de deșeuri ce implică de asemenea și poluarea aerului.

Calitatea apei

Rețeaua hidrografică prezentă pe teritoriul comunei,după cum este scris este reprezentată de cursul pârâului Corozel Pe lângă comuna Corod,pârâul Corozel mai strabate și alte doua comune precum Matca și Barcea care de altfel este și comuna unde acesta se varsă în râul Bârlad.

Poluarea apei,la fel ca și a solului se face fie în urma deversării diverselor deșeuri,fie din cauza prezenței pulberilor în suspensie care provin de la autovehiculele ce se deplasează în această zonă,dar și a compușilor chimici (oxizi de azot,de sulf și de carbon) rezultați în urma proceselor de ardere a combustibililor.

Calitatea solului

În această zonă,poluarea solului este determinată de actvitățile agricole și zootehnice,prin uilizarea unor tehnologii de fertilizare nepotrivite pentru tipul de sol din zonă,implicit prin utilizarea unei cantități prea mari de fertilizanți,fără ca prealabil să fie făcute unele studii pedologice și agrochimice.O altă sursă de poluare a solului o constituie depozitarea gunoiului de grajd pe suprafețe neamenajate.

Modalități de combatere

Ca și măsuri de combatere se numără reducerea nivelului de poluare la un “nivel minim de siguranță” prin amenajarea unor locuri/spații speciale pentru depozitarea deșeurilor.De asemenea gunoiul de grajd să fie și el depozitat în aceste spații special amenajate aruncării gunoaielor,mai exact,să existe un management correct al deșeurilor menajere.

O altă măsură de combatere a degradării apei și a aerului este orientarea dezvoltării tehnologice în direcția protejării mediului.

În cadrul comunei,nu există activități industriale care sa contribuie la poluarea apei sau a aerului și nici surse de altă natură în afara celor menționate.

14.1 ANALIZA SWOT A COMUNEI COROD

Analiza SWOT permite concentrarea atenției asupra zonelor cheie și realizarea de propuneri în zonele asupra cărora există cunoștințe mai puțin detaliate.Numele componentelor este descriptiv:Puncte tari (Strenghts),Puncte slabe (Weaknesses),Oportunități (Opportunities) și Amenințări (Threats)

Bibliografie