Studiu geografic complex al orașului Piatra Neamț [305400]

Universitatea din București

Facultatea de Geografie

Studiu geografic complex al orașului Piatra Neamț

Student: [anonimizat]: Geografie

Grupa: 102

București, 2017

[anonimizat], economică, [anonimizat].

[anonimizat], dar și una dintre puținele regiuni cu o intensă epocă de locuire dacică ce a premers consolidării statului burebistan.

[anonimizat] I în cea de-a doua jumătate a [anonimizat]-lea.

[anonimizat], [anonimizat]., [anonimizat], [anonimizat].

Consider că sursele mai sus menționate sunt potrivite deoarece prezintă în detaliu situația demografică din municipiul Piatra Neamț.

Asupra orașului Piatra Neamț s-[anonimizat], [anonimizat] a populației și așezării.

CAPITOLUL 1

[anonimizat], se localizează în zona central estică a Moldovei, având coordonatele geografice: 46 ̊ 40’ latitudine nordică și 25 ̊ 43’ și 27 ̊ 15’ longitudine estică. Acesta ocupă o [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

Apartenența la una sau mai multe unități geografice

Piatra Neamț este o regiune ce prezintă o mare varietate a treptelor de relief. În vestul municipiului este poziționat masivul Ceahlău. [anonimizat]. Partea cea mai înaltă a [anonimizat] a municipiului Neamț. [anonimizat]-1753 m), muntele Ceahlău ( cu vârful Toaca- 1904 m), Ocolașul Mare (1857m) și Munții Tarcăului, a căror înălțime maximă se măsoară în vârful Tărhăuș (1662 m).

“ [anonimizat], [anonimizat], iar la vest linia de pe înălțimea Carpaților îl desparte de județul Harghita”(Bârlădeanu,1971). [anonimizat], deoarece lanțul muntos are înălțimi medii de 1000 m, ce intră în alcătuirea culmii Stânișoara ( cu vârful Sihla-1 151 m) și a prelungirii sudice a acesteia, denumită muntele Goșman.

[anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat].

Este situat la: 349 km de București; 135 km de Iași; 321 km de Cluj; 241 km de Brașov; 477 km de Oradea; 319 km de Sibiu; 755 km de Belgrad; 712 km de Budapesta; 262 km de Chișinău; 918 km de Bratislava.

[anonimizat]:

• la nord cu județele Suceava și Iași;

• la est cu județele Iași și Vaslui ;

• la sud cu județul Bacău ;

• la vest cu județele Harghita și Suceava.

CAPITOLUL 2

Elemente de geologie

Structura geologică a munților din jur relev o scurgere accelerată a erelor geologice pe aceste locuri. Cele mai vechi formațiuni sunt șisturile negre de vârstă cretacică, peste care se suprapun conglomerate (calcare silicoase, argile și gresii). Din punct de vedere științific, cele mai importante depozite oligocene sunt gresiile de klina, marnele bituminoase și șisturile disodilice, ce au permis cercetătorilor să descopere o mare varietate de fosile, îndeosebi pești.

Zona subcarpatică se suprapune cu zona miocenă, prima fiind situată în afara ariei muntoase, iar marginea estică a acesteia coincide cu zona cutată și platforma. La mijlocul foii, zona subcarpatică formează o regiune mai îngustă, cu direcția nord-vest-sud-est, și cuprinde depresiunile Neamț, Cracău, Girov, și Tazlău. Datorită altitudinilor variate, între 500-900 m, relieful înfățișează o imagine asemănătoare cu cea a reliefului montan.

Jumătate din foaia Piatra Neamț este deținută de către podișul moldovenesc, care reprezintă un relief cu caracter predominant, colinar, cu interfluvii largi și plane, ce are altitudini cuprinse între 600-400 m, ce sunt în scădere de la nord înspre sud.

Cele cinci unități ale zonei flișului au caractere de pânză de șariaj suprapuse una peste cealaltă, dinspre vest către est. Depozitele cu caracter molasic sunt componente ale zonei Miocene subcarpatice, ce are aspect cutat și este șariată de asemenea peste platforma moldovenească, având ca limită linia pericarpatică, constituind pânza pericarpatică.

Platforma moldovenească este alcatuită din depozite sarmațiene quasi-orizontale, la suprafață, iar în adâncime, este compusă din depozite neozoice, mezozoice și paleozoice, afundându-se în molasa și flișul carpatic dinstre vest către sud-vest.

Teritoriul municipiului Neamț este deținut de două mari unități structurale majore, regiunea carpatică și platforma moldovenească. Regiunea carpatică se caracterizează prin pânze de șariaj, care se suprapun succesiv.

Aceasta este o regiune mobile, spre deosebire de platforma moldovenească ce are caracter rigid și constituie Vorlandul Carpaților Orientali, sub care se afundă în trepte.

“În cadrul platformei moldovenești (platforma epriproterozoică) s-a separat un fundament cutat și consolidat, acoperit cu o discordanță unghiulară de o cuvertură quasi-orizontală. În cuprinsul foii Piatra Neamț, fundamentul nu a fost atins de foraje. Menționăm însă că în unele foraje amplasate în zona orașului Roman, sub depozitele cretacice, care ar putea să reprezinte un echivalent de platformă al șisturilor verzi din Dobrogea”.(O. Mirăuță,1968).

Capitolul 3

Relieful

3.1 Relieful muntos

Este reprezentat sub formă de culmi, de platouri, vârfuri izolate, puternic fragmentat de văi adânci, orientate transversal, longitudinal sau diagonal, din cauza zăpezilor, ploilor de primăvară și vară. “În pliocen și mai ales în cuaternar, piemontul a fost puternic fragmentat prin eroziune, fiind sculptate depresiunile subcarpatice care s-au adâncit în depozite miocene. La est de ulucul subcarpatic, cuvertura piemontană a fost mereu subțiată prin eroziune și denudație, pe direcțiile de drenaj hidrografic, văile depășind baza pietrișurilor și continuând să se adâncească în depozitele sarmațianului mediu. Așadar, eroziunea pliocen-cuaternară a determinat fragmentarea puternică a vechii suprafețe piemontane, din care se mai păstrează doar unele resturi pe spinarea dealurilor și colinelor de la est de Subcarpați” (Ion Bojoi, 1974).

Teritoriul Piatra Neamț este înglobat de marile unităti de relief, Carpații Orientali, Subcarpații Moldovenești și Podișul Moldovenesc. Cel mai vechi teritoriu muntos s-a format în paleozoic ca urmare a mișcărilor hercinice care au pus în loc șisturile cristaline, reprezentate prin micașisturi, șisturi cu sericite, șisturi cu clorit, gnaisuri, calcare cristaline, etc.

Acumularea de sedimente are loc în cretacicul inferior, în timp și spațiu, participând la alcătuirea formațiunilor de gresii, marne, marnocalcare argile, conglomerate și calcare.

Încrețirea stratelor în cute orizontale este produsul mișcărilor orogenice din faza alpină, punând în mișcare pânzele de șariaj, ultima pânză flancând depresiunea subcarpatică. Structura în pânze a masei muntoase a influențat evoluția morfologică numai în tendințele ei generale, în timp ce trăsăturile morfologice de amănunt au fost determinate de variațiile naturii rocilor și de situațiile structural locale.

Zona de fliș măsoară o lățime cuprinsă între 35-40 kilometri, alcătuită predominant din masa muntoasă și depozite de sare acumulate în geosinclinalul subcarpatic (“salifer”). Marnele, argilele, gresiile, nisipurile, conglomeratele miocenului subcarpatic sunt cutate în pliuri largi, cu caracter de sinclinorii și anticlinorii. Contactul Subcarpaților cu Podișul Moldovenesc se face printr-o linie tectonică de încălecare (falia pericarpatică).

“În alcătuirea geologică a Podișului Moldovenesc intră depozite acumulate în sarmațianul mediu, formate din gresii, marne, nisipuri, calcare oolitice. Stratele prezintă o înclinare slabă de la NNV spre SSE, întrunind caracteristicile unui monoclin tipic. Pe fondul principalelor structuri geologice s-au conturat marile unități de relief, cuprinzând munții, Subcarpații și podișul”(Ion Bojoi, 1974).

3.2 Morfometrie

În teritoriul municipiului Piatra Neamț se desfășoară două mari unități de relief, precum Carpații Orientali și Subcarpații Moldovei. Din cadrul Carpaților Orientali, fac parte Munții Stănișoarei și Munții Goșomanului, care constituie o unitate bine consolidată în cadrul municipiului.

Varietatea mare a pantelor este rezultatul divesității mari a reliefului, acestea fiind importante atât pentru formă, lungime, dar și pentru inclinarea lor, fapt ce determină o scurgere mai rapidă a apei, a materialelor transportate sau acumulate.

3.3 Tipuri de relief

Relieful municipiului este încadrat în trei tipuri de relief, zona montană în vest, zona de podiș în est și zona subcarpatică în sud. Zona montană se caracterizează prin culmi, platouri și vârfuri izolate, ce sunt compuse din roci dure, cristaline. Dispunerea în trepte este caracterul cel mai important al reliefului montan, zona de podiș se desfășoară pe o întinsă regiune a județului Neamț, cu aproximativ 1/5 din aceasta, caracterizându-se prin arii structurale și cueste. Cel de-al treilea tip de relief îl constituie zona subcarpatică, care cuprinde depresiunea Neamț. “Relieful din vatra depresiunii apare ca o câmpie colinară la nivelul interfluviilor și sub forma unor trepte de terasă

larg desfășurate în lungul văilor. Sunt cunoscute 4 terase, cu următoarele altitudini:8-10 m, 25 m, 40-60 m, 100 m”(Ioniță Ichim, 1974).

3.4 Procese geomorfologice actuale

Alunecările de teren reprezintă deplasările rocilor versanților, dealurilor, aceste deplasări producându-se atât pe laterala versantului, cât și de-a lungul pantei.

Alunecările sunt procese ale unor fenomene naturale precum precipitațiile abundente, sau produsul activităților umane ca de exemplu defrișările în exces, au loc pe versanții sau dealurile lipsite de vegetație sau pot fi de asemenea rezultatul unor mișcări seismice (cutremure). Deși nu produc pierderi și distrugeri însemnate, ca în cazul altor dezastre, dar prezintă totuși un pericol destul de ridicat, deoarece conduc spre distrugerea construcțiilor, gospodăriilor, rețelelor de edilitare (apă, gaze, canalizare), prin deplasarea rapidă a depozitelor și acumulărilor de material ( rocă, sol).

De asemenea alunecările de teren pot opri cursului unui râu, și pot de asemenea să distrugă baraje prin formarea unui val puternic, prin împingerea brutală, în lac a unei cantități mare de rocă.

Ca oricare alt proces, acesta se declanșează din multiple cauze, care pot fi atât de natură antropică, cât și naturală, însă, principala cauză o reprezintă volumul mare de precipitații.

Alunecarea Pătru Vodă

“Potrivit unor surse, această zonă a mai fost lezată anterior, în anul 1912. Ulterior, au avut loc mai multe alunecări, care s-au produs pe fondul unor deluvii mai puțin stabile, amplificate de condițiile geologice și hidrogeologice propice acestor procese, precum alternanțe de marne argiloase și argile, șisturi argiloase, gresii fine șistoase și gresii calcaroase. Această alunecare, a avut recidive, de-a lungul câtorva ani, iar în vara anului 1991, acesta a atins apogeul, cuprinzând și alte suprafețe din arealul împădurit. Cantitatea estimativă de material pus în mișcare de către acest proces a fost evaluată la 500.000 m cubi”.(Maria Apetrei,1996)

O altă alunecare de teren s-a produs pe data de 21-22 mai 1897, prin surparea muntelui Cozla. Fenomenul s-a produs ca urmare a ploilor abundente, și s-a soldat cu distrugerea a 21 de locuințe.

Potrivit studiului unui expert din Bacău, Theodor Galleriu, una din cauze a fost naturală, legându-se de formațiunea geologică a muntelui.

“ Solul acestei localități este așezat parte pe un subsol de gresie compactă, iar parte pe șisturi friabile. Solul fiind pietros, apa se infiltrează cu înlesnire, ajunge la pătura șistoasă și, baza coastelor fiind slăbită prin eroziuni, straturile alunecă cu înlesnire, târând în cursul lor și solul, provocând astfel fugiturile. Din cauza lipsei de pădure, pe unele părți ale acestor coaste bătătorite și cu pante repezi, apa se scurge cu repeziciune și, încetul cu încetul, provoacă văgăuni mici, care, cu timpul, se lărgesc, slăbesc coastele și provoacă rupturi sau surpături”, a arătat expertul Theodor Galleriu”. (http://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/surparea-muntelui-cozla-dezastrul-ingrozit-toiul-noptii-orasul-piatra-neamt-1_51bec56dc7b855ff569cc5b1/index.html)

Capitolul 4

Clima

4.1 Clima este remarcată prin prezența unei serii de factori locali, ce își pun amprenta pe acest teritoriu, pe seama condițiilor climatice regionale și zonele, și cu precădere asupra elementelor climatologice precum temperatura, precipitațiile, vântul, etc. Regimul vânturilor este dominant la nivelul altitudinilor montane, iar spre poalele muntelui, vântul prezinta un caracter slab.

Piatra Neamț, are o climă ce se încadrează în cea a zonei temperat-continentale, datorită temperaturilor ce variază în funcție de formele de relief, remarcându-se pentru fiecare treaptă de relief în parte, o formă de climă specifică.

4.2 Parametrii climatici

Temperatura este influențată în cea mai mare parte de către circulația maselor de aer scandinavo-baltice, în nord, iar pe direcția vest-est este determinată de masele de aer oceanice transportate de Vânturile de Vest, care au o mare influență în regimul precipitațiilor. Climatul se prezintă de tip montan, cu temperaturi medii anuale de 7 ̊ C la 1 000 m. În zona subcarpatică cu precădere în depresiune, iarna se produc inversiuni termice, în timp ce primăvara au loc deplasări ale aerului de tipul foehnului. Aici, temperaturile medii anuale se estimează la valori cuprinse între 8 ̊ -9 ̊ C, iar precipitațiile nu depășesc 700mm/an.

Caracteristica zonei de podiș o constituie în primul rând influența continental-estică, aridă. În această zonă, iernile au un caracter dur, sunt geroase, prin prezența crivățului, iar verile se prezintă foarte călduroase și secetoase. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 9 ̊ -10 ̊ C, și precipitații de 400-500mm/an.

Maxima absolută de temperatură a fost înregistrată în anul 1952, în localitatea Doljești, localizată lângă Roman. Minima absolută a fost de -33,2 grade în anul 1954, în orașul Roman. Caracterul specific ce îi permite climei acestei regiuni să se încadreze în cea a zonei temperat- continentală, este dat de inversiunile de temperatură de pe versanții văilor și depresiunilor, între interfluvii și văi. Astfel, în lunile de iarnă, la altitudini mari se înregistrează temperaturi mai ridicate datorită înălțimilor, deoarece sistemul de munte reprezintă o barieră în calea maselor de aer, iar la altitudinile mai scăzute, ca și depresiunile și văile, se indică temperaturi foarte scăzute și umiditate crescută. În partea sudică a municipiului se instalează ierni cu caracter aspru, geroase, însă cu o perioadă scurtă. Anotimpul iernos începe din luna noiembrie, cu precipitații sub formă de zăpadă, cu intermitențe, ce durează până la sfârșitul lunii martie, iar pe masivul Ceahlău și pe munții alăturați, mai ales pe cei dinpre nord, stratul de zăpadă persistă până în luna iunie. O altă caracteristică a zonei o de munte, o reprezintă verile secetoase, cu temperaturi ridicate, ploi cu caracter slab și prezența vânturilor uscate.

Precipitațiile au un caracter strâns legat de relief, deoarece în zona montană, cu precădere pe altitudinile Ceahlăului, atingând 1000 mm/an. Comparativ cu altitudini similare (clina estică a Orientalilor), această valoare este scăzută. Cantități însemnate de precipitații s-au înregistrat în Podișul Moldovenesc, cu exactitate în bazinul superior al Bârladului, unde s-au înregistrat sub 500 mm.

În urma analizei comparative a temperaturilor înregistrate la nivelul orașului Piatra Neamț/județului, în anul 2015, temperatura cea mai scăzută s-a înregistrat în luna ianuarie, -17 grade, iar cea mai ridicată s-a înregistrat în luna septembrie, aproximativ 30 grade. Precipitațiile sunt nesemnificative în lunile ianuarie, aprilie, iunie, august, septembrie, noiembrie si decembrie, însă valorile cele mai mari înregistrate au fost în luna octombrie, peste 50 mm.

Comparativ cu anul 2015, în anul 2016 s-au înregistrat precipitații scăzute, fiind mai pronunțate în luna octombrie, depășind 100 mm/ m pătrat. Temperatura maximă înregistrată în

anul 2016, a fost în luna iulie, peste 30 grade C, iar cea minimă s-a înregistrat tot în luna ianuarie, însă fără modificări semnificative.

4.3 Fenomene meteorologice

Inundațiile, reprezintă o acoperire temporară cu apă a unei teren sau a unei porțiuni din acesta, din cauza ploilor abundente sau a creșterii nivelului unui râu, deoarece albia unui râu depășește

capacitatea de transport a apei, urmând ca aceasta să se reverse. Cele mai însemnate cantități de apă se înregistrează în lunile ploioase, și în lunile de primăvară, din cauza topirii zăpezii de pe versanți. Alte cauze ale producerii avalanșelor pot fi activitățile umane, prin depozitarea de deșeuri și materiale pe malurile râurilor, ce duc la blocaje ale traversărilor și reducerea secțiunii de scurgere a apei.

Cel mai mare risc de producere al avalanșelor îl reprezintă masivul Ceahlău, cu precădere în perioada de topire a zăpezilor.

Riscul de producere al incendiilor este relativ ridicat, mai ales în perioadele secetoase ale anului și este dat de vegetația predominant uscată, fondul forestier fiind alcătuit din păduri de conifere, în special brad și pin, deoarece au o capacitate mare de ardere.

Capitolul 5

Hidrografie

5.1 Ape subterane

Municipiul Piatra Neamț are o bogăție remarcabilă în ceea ce privește apele subterane. Regimul și răspândirea acestora sunt condiționate de etajarea principalelor condiții fizico-geografice și de condițiile structural litologice.

Apele de adâncime se evidențiază prin izvoarele relativ abundente, din masivul Ceahlău, Hăghimaș dar și în zona contactului dintre cristalin și fliș, aici intrând și apele carbogazoase de la Borca și Dămuc. Principalele resurse de apă subterană sunt apele freatice, care sunt izolate în depozite în versant (ape deluviale), în depozitele acumulative ale luncilor, teraselor sau conurilor de dejecție.

5.2 Ape curgătoare

Principala apă curgătoare a municipiului Piatra Neamț o reprezintă râul Bistrița, care străbate municipiul pe o distanță de aproximativ 7 kilometri și al cărei debit atinge 51,9 metri cubi/s, în comuna Viișoara, de lângă municipiu.

Acesta intră în teritoriul municipiului prin satul Lunca (comuna județului cu același nume). Ca afluenți principali, se remarcă Borca, Bistricioara, Bicaz, Schitul, poziționați în partea estică a municipiului, iar în partea vestică, Pârâul Cuejdiu, Cracău, Hangu, Săbașa, etc.

5.3 Ape stătătoare

Cel mai mare lac de acumulare de pe teritoriul municipiului Piatra Neamț este Izvorul Muntelui ce are un volum de aproximativ 1,12 miliarde mc.

Lacul de acumulare Bâtca Doamnei, este localizat în aval de zona muntoasă, iar dealul cu același nume pătrunde în interiorul lacului, împărțindu-l în două părți egale. Lacul Reconstrucția, are un volum de 250.000 mc si 10 ha, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriței.

Lacul de acumulare “Izvorul Muntelui”, cunoscut sub numele de lacul Bicaz, este cel mai mare lac artificial construit pe cursul superior al râului Bistrița. Este localizat la o distanță de 4 kilometri de orașul Bicaz și la 35 kilometri de municipiul Piatra Neamț. Formarea acestuia a fost

rezultatul construirii barajului hidroenergetic Bicaz (1980), iar apa acumulată este utilizată pentru producerea de energie electrica in centrala hidroelectrică Bicaz-Stejaru.

Capitolul 6

Vegetația și fauna

Zona municipiului prezintă o variație destul de mare în ceea ce privește vegetația, datorită formelor de relief în trepte, gradului de umiditate, regimul vânturilor, etc. Astfel, principala zonă de vegetație aparține etajului forestier, pe treptele masivului Ceahlău se prezintă vegetația de tip subalpin, la înălțimi cuprinse între 1 400-1 500 m. Aici se întâlnesc plante de tip xerofil, caracteristice zonei alpine și subalpine, precum lichenii, mușchii, dar și unele fanerograme, printre care se numără păiușul, tufișurile de jnepeni, merișor și afin. În plantele cu o largă răspândire, cele mai importante și răspândite sunt gramineele cu frunze înguste: păiușul și țepoșica, dar și gramineele cu frunze late, bune de păscut, precum firuța.

Cumulând elementele specific subzonelor pădurilor de fag și de amestec, nelipsite sunt confierele și stejarul, care au o răspândire foarte mare. Astfel, versantul sudic al Cozlei este acoperit de păduri de pin și molid, iar în celelalte zone se regăsesc păduri de fag, carpen, cireș, salcâm.

Ca urmare a marii diversități a reliefului și a vegetației , determinate de poziția geografică și prezența Carpaților, se prezintă o faună bogată și variată.

Distribuția spațială a faunei, strâns legată de relief, climă, hidrografie, vegetație și sol variază nu

numai latitudinal (formând zone), ci și altitudinal (alcătuind etaje faunistice). Astfel, apar zone faunistice specifice în regiunile deluroase și etaje faunistice în arealul montan, ce corespund etajelor de vegetetatie.

La fel ca vegetația, fauna este foarte variată în această regiune, pădurile întinse oferind un habitat propice în repreducerea și dezvoltarea unui numar mare de specii. În pădurile de molid se regăsește o faună bogată reprezentată prin urs, cerb, râs. Se mai întâlnesc animale precum porcul mistreț, căprioara, iepurele, bursucul, pârșul, veverița, popândăul, dihorul, etc. Dintre păsări, cele mai des întâlnite sunt cocoșul de munte, negroaica, coțofana de munte, pițigoiul, ciocănitoarea, vrabia, cioara, stăncuța, ciocârlanul, sticletele, iar printre păsările care se întâlnesc rar și pe suprafețe mult mai restrânse, se regăsesc șoarecul, potârnichea, ciuful de pădure, lăstrunul, albinărelul. Iarna, pe lacurile de acumulare se întâlnesc rațe sălbatice și lișițe. Din domeniul acvatic, se regăsesc cleanul,

păstrăvul, obletele , în lacul Bâtca Doamnei, iar în râul Bistrița, se găsesc mreana, boisteanul și porcușorul.

Capitolul 7

Solurile

7.1 Tipuri si clase

“ Solurile în proporție de 50% fac parte din seria tipică provinciei montane, iar celelalte aparțin așa-numitei provincii carpato-moldave. În zona montană sunt soluri silvestre (brune acide, brune podzolice și rendzine brune pe porțiuni mai restrânse) ce au, în general, grosimi mici și sunt acoperite cu păduri și pajiști naturale”.( Vasile Orășanu,1981) Pe teritoriul Piatra Neamț se regăsesc 5 clase de soluri: molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, spodosoluri și soluri neevoluate (tinere).

Cernoziomurile levigate slab și moderat ocupă o suprafață mare din teritoriul terasat al Bistriței și are o importanță deosebită în domeniul agriculturii, datorită fertilității sale ridicate. Acesta are în compoziția sa humus în proporție de 3-6%, are o culoare închisă, castaniu-negru și se formează sub vegetația ierboasă (fig.9). Potențialul productiv al acestor soluri, au determinat cultivări ale păioaselor (fânul), floarea soarelui, cânepă, in și cultivarea cartofului.

Solurile argiloiluviale ocupă o suprafață relativ mare, se întâlnesc în zona de podiș și în zona subcarpatică. Este întâlnit și în pădurile de fag, la altitudini de cel puțin 300m. Acest tip de sol este foarte rar cultivat, însă este favorabil pentru culturile de viță-de-vie și culturile pomicole.

Cele mai dezvoltate soluri sunt solurile brune acide, asociate cu solurile brune podzolite, un exemplu constituindu-l sectorul Bistriței din aval de Bicaz.

Capitolul 8

Ocrotirea mediului și arii protejate

În municipiu se află numeroase arii protejate printre care Parcul Național Ceahlău, Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, Parcul Național Vânători Neamț, Lacul Bâtca Doamnei și Lacul Cuejdel.

Parcul Național Ceahlău a fost construit în anul 1955 ca arie protejată și se desfășoară pe o arie de 7.742,5 ha. Acesta cuprinde trei arii protejate, Rezervația Științifică “Ocolașul Mare”,

Rezervația natural botanică “Polița de crini” și Monumentele naturii “Cascada Duruitoarea” și “Avenul Mare”. Aici se regăsesc peste 1 100 specii de flori și aproximativ 90 de specii de animale și păsări protejate prin lege.

Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș  este localizat în Munții Hășmaș, lângă Neamț și Harghita. Reprezintă una dintre cele mai atrăgătoare zone turistice din România datorită mărimii stâncilor. Punctele de atracție turistică ale ariei protejate Cheile Bicazului sunt: stațiunea Lacul Roșu, Rezervația Cheile Șugășului (situate la intrarea în localitatea Bicaz-Chei), Cheile Lapoșului, Peștera Munticelu, Peștera tunel sau Peștera glodului, Cheile Bicajelului, Vârful Hășmașu Mare (1792 m altitudine), Cheile Cupașului, Avenul Licaș, Piatra Singuratică și Peștera Munticelu. Pentru iubitorii de drumeții mai sunt amenajate în scop turistic un număr de 18 trasee turistice montane în Cheile Bicazului ce străbat Masivul Hășmaș.

Parcul Național Vânători Neamț a fost declarat arie protejată în anul 1998 și are ca principal scop protejarea și conservarea speciei de zimbri, ce constituia în trecut o componentă a faunei sălbatice din România. Parcul se desfășoară pe o suprafață de 30.818 ha, din care peste 26.300 ha sunt păduri. Rezervația de Zimbri este una dintre cele patru rezervații de zimbri existente în România și este considerată una dintre cele mai mari rezervații de zimbri din Europa. Rezervația naturală Codrii de aramă din cadrul Parcului, cuprinde goruni seculari și peste 300 de specii de plante.

Lacul Bâtca Doamnei este poziționat la o altitudine de 325 m și constituie o zonă importantă pentru păstrarea biodiversității. În ultimii ani și-au stabilit loc de iernat populații de corcodel cu gât negru, corcodel cu gât roșu, ferestraș mare, ferestraș moțat și ferestraș mic.

Lacul Cuejdel s-a format pe pârâul cu același nume, este cel mai mare lac de baraj din România și a fost declarat ca rezervație naturală, fapt ce îi permite o protecție specială a zonei.

Capitolul 9

Populația

9.1 Istoricul locuirii

“Cele mai vechi urme de locuire umană — ce datează din Preistorie — se regăsesc pe teritoriul actual al orașului în așezarea de la Poiana Cireșului (pe culmea Cernegura – spre gura de vărsare a pârâului Bâtca Doamnei), datată din mezolitic (cca. 12.000 î.e.n.).

Antichitatea este reprezentată inițial prin fragmente de ceramică, obiecte de piatră și silexuri aparținând civilizației Cucuteni (cca. 3.600 – 2.600 i.e.n.) și epocii bronzului (mileniul II i.e.n.), descoperite în Ciritei, Lutărie, Văleni – zona Bolovoaia. La Bâtca Doamnei, Cozla și Dărmănești s-au evidențiat elemente aparținând civilizației geto-dacice (sec. II î.e.n. – II e.n.), căreia îi aparține un segment semnificativ al istoriei locale. Așezările fortificate de la Bâtca Doamnei și Cozla (sec. I i.e.n. – I e.n.) sunt marca existenței unui centru politic, economic și spiritual, cetatea Petrodava fiind menționată în Geografica lui Ptolemeu. După cucerirea romană, rolul de punct fortificat a dispărut, dar continuarea locuirii pe teritoriul orașului s-a menținut”.( https://ro.wikipedia.org/wiki/Piatra_Neamț%C8%9B#Istorie)

9.2 Evoluția numărului de locuitori

9.3 Structura populației

Capitolul 10

Așezările umane – tramă stradală

“Piatra -Neamț s-a bucurat de condițiile deosebit de favorabile de dezvoltare datorită poziției sale la intersecția unor vechi drumuri de intensă circulație și așezării la contactul dintre regiuni geografice cu aspect economic diferit: la vest unitatea carpatică, la est cea subcarpatică. Căile de acces spre regiunea montană și spre Transilvania erau asigurate de Bistrița și de afluenții acesteia (îndeosebi Bistricioara). Spre nord, către mănăstirile voievodale și Târgu-Neamț, există un alt drum important, la fel ca și spre est, către cetatea Romanului. Ca așezare, Piatra este consemnată prima dată documentar sub numele de “Piatra lui Crăciun” în lista rusă de orașe valahe care existau în anii 1387-1392”.( Ioniță Ichim, 1974)

Capitolul 11

Resurse naturale

Resursele se împart în 2 categorii, prima categorie cuprinde resursele neregenerabile, iar a doua resurse naturale regenerabile.

Resursele neregenerabile sunt petrolul din zonele de exploatare Tazlău și Pipirig, gazele naturale și rezervele de combustibili fosili (țiței) sunt în cantități neînsemnate, motiv pentru care importul a devenit o necesitate pemanentă.

Printre resursele naturale neregenerabile se întâlnesc terenurile agricole ce ocupă 280.760 ha și apele subterane utilizate sunt cele freatice care constituie principala sursă pentru alimentările cu apă ale populației din zonă (atât ca surse centralizate pentru localitățile urbane cât și ca surse locale – fântâni, captări de izvoare – pentru zona rurală).

Capitolul 12

Agricultura

12.1 Fond funciar

Fondul funciar agricol este alcătuit în principal din terenuri arabile, care ocupă 169 412 ha, deținând ponderea cea mai mare 60,34 %. Pășunile, fânețele și pajiștile naturale ocupă 24,1 % adică 67 655 ha. Terenurile cu vii și livezi se întind pe 2 328 ha adică 0,83 % din terenurile arabile.

12.2 Cultura plantelor și creșterea animalelor Datorită bazei furajere care este reprezentată în principal de pășuni și fânețe, creșterea animalelor este un sector important al sectorului agrar. Ocupațiile de bază ale populației au fost creșterea animalelor și agricultura, motiv pentru care se cultiva în special plante rezistente, precum porumbul, cartoful, în zonele mai înalte, iar în zonele cu altitudini mai joase se cultivă cereale precum grâul, secara, orz și orzoaică, floarea soarelui, dar și legume precum sfecla.

Ca animale domestice, se întâlnesc, porcul, capra, găini, oi la altitudini mai ridicate, animale crescute de om, și care aduc beneficii acestuia.

Societatea comercială TCE 3 Brazi a fost înființată în anul 1994 și are sediul în municipiul Piatra Neamț, însă cu arealurile de producție în afara orașului. Această societate privește în primul rând domeniul agricol, având un profil agrozootehnic și are ca specializare creșterea bovinelor pentru lapte și carne, comercializarea laptelui prin intermediul propriei fabrici.

“ Activitatea în vegetal se desfășoară pe o suprafață de 680 ha, folosind utilaje  și echipamente agricole performante și tehnologii de mare productivitate. Ferma de vaci de lapte și vaci de carne, cât și îngrășătoria pentru tineret taurin, ocupa un loc aparte, astfel încât profesionalismul specialiștilor, pasiunea și dragostea lor pentru animale au condus la catalogarea Fermei din punct de vedere al rezultatelor obținute ca fiind una dintre cele mai productive și moderne ferme zootehnice din zona Moldovei. SC BOVISELECT SRL are în portofoliu o Fabrică de procesare a laptelui obținut din producție proprie, cu o capacitate de procesare de 5.000 litri/8 ore”.( http://grupuldefirmetce3brazi.ro/companie/boviselect-2/)

Capitolul 13

Industria

13.1 Industria Judetului

“Industria județului este reprezentată de 34 întreprinderi, dintre care 24 aparțin industriei republicane și 10 celei cooperatiste, în cadrul cărora se realiza în 1980 o producție industrială de 32 ori mai mare față de 1950 și de 47 de ori mai mare ca în 1938. În 1978, în mai puțin de 9 zile

industria județului realiza o producție echivalentă cu cea a întregului an 1950”.(Marcel Dragotescu,1981)

Datorită diversificării foarte mari a industriei, există și numeroase ramuri ale unităților de producție, precum, o întreprindere producătoare de energie electrică cu 12 hidrocentrale, o întreprindere metalurgică și două constructoare de mașini, trei combinate chimice, trei producătoare de materiale de construcții, două de industrializare și prelucrare a lemnului, doua de celuloză, hârtie și cartoane, trei textile, cinci de produse alimentare, la care se adaugă alte două ramuri ale industriei.

Industria energetică a luat naștere odată cu punerea în aplicare a proiectului de electrificare al țării, elaborat de Partidul Comunist Român, realizând ca întregul județ să se bazeze pe electricitatea produsă în salba de hidrocentrale construită in perioada 1950-1960 pe râul Bistrița, între Bicaz și Bacău, și cu o putere de producție de 1 400 MW.

Industria metalurgică a cunoscut un ritm mediu în perioada 1965-1980, prin productivitatea cu noi laminoare, cu ateliere de țevi pentru fabricarea burlanelor și conductelor, cu trăgătorii de țevi la rece și cu un personal ce atingea în anul 1980 un procent de peste 7,9% din totalul peroanelor ocupate în industria județului.

“Ramura construcțiilor de mașini, reprezentată prin întreprinderile mecanice din Roman și Piatra Neamț, are un rol activ în economia județului, contribuind în bună măsură la echiparea unităților de exploatare și prelucrare a lemnului, cât și la dotarea agriculturii cu mașini și utilaje de un nivel ridicat, asigurând modernizarea și creșterea eficienței producției în aceste ramuri.

Și în acest domeniu s-au înregistrat ritmuri înalte de dezvoltare, producția crescând de 10,7 ori în perioada 1965-1980, cu un ritm mediu anual de 17,1%. Ca urmare a extinderii și modernizării capacităților de producție, a asimilării în fabricație a unor produse de o tot mai înaltă complexitate tehnică, întreprinderile constructoare de mașini și-au sporit de la un cincinal la altul contribuția la producția industrială a județului (6,1% în 1965, 9,7% în 1970 și 14% în 1980)”.(Ioniță Ichim, 1981)

Capitolul 14

Servicii

Comerțul este un proces amplu, diversificat, proces de extindere, modernizare, ce este în strânsă legătură cu alte domenii social-economice, cu creșterea veniturilor populației, și programului de ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii.

” În 1980, aprovizionarea populației se realiza prin 1 871 de unități ale comerțului socialist, al căror număr a crescut față de 1965 cu 496. Din acestea, 1 330 sînt unități comerciale cu amănuntul și 541 de alimentație publică. În rețeaua comercială a județului se disting prin profilul complex și capacitate supermagazinele ”Unic” și ”Orion”, din Piatra Neamț”. (Costantin Cucu, 1981)

Învățământul din Municipiul Piatra Neamț, reprezintă ca și în alte orașe și județe cea mai importantă instituție în domeniul educației. Încă din timpul lui Alexandru cel Bun, Manastirea devenise un centru cultural important în care au fost scrise mai multe lucrări laice sau cu caracter religios. In perioada anului 1407, primul dascăl al acestei școli a fost Grigore Țamblac, care a contribuit la formarea unor caligrafi si miniaturiști, precum fiul lui Uric Ghervasie, autor al unui vocabular al limbii latine. Primele școli de stat au funcționat în paralel cu cele particulare în anul 1832.

Poliția și pompierii sunt organe ale administrației publice și au misiunea de a apăra drepturile persoanei prin menținerea, asigurarea și restabilirea ordinii și securității publice, prevenirea, investigarea și descoperirea infracțiunilor și contravențiilor.

Transportul în comun a apărut în orașul Piatra-Neamț abia la mijlocul secolului al XIX-lea, deoarece suprafața orașului la momentul respectiv era mult mai mică decât cea actuală. În anul 1938 a fost înființată Întreprinderea Comunală, iar în anul 1956 aceasta și-a extins serviciile, astfel acoperind și transportul în comun.
În anul 1956 societatea dispunea de 3 autobuze, iar în anul 1970 efectivul lor era de 84.
Taximetria a apărut abia în anul 1959, fiind făcută tot de Întreprinderea Comunală. În acel an numărul taxiurilor era de 2, și a crescut pană la 18 în anul 1970.
În anul 1985 orașul Piatra-Neamț avea un transport în comun mai dezvoltat decât în alte orașe din Moldova. Astfel orașul dispunea de un număr de 1.87 autobuze la 1000 locuitori, în timp ce media pe Moldova era de 1 autobuz la 1000 locuitori.

Turismul poate reprezenta o componentă importantă a unei strategii de dezvoltare economică comunitară.

Obiectivul turistic central al județului Neamț care înregistrează cel mai intens aflux turistic îl constituie zona Bicaz – Ceahlău, cu munții Hășmaș, Bistrița, Tarcău, Stânișoara, accesul către aceasta fiind ușurat de drumurile care unesc Transilvania cu Moldova prin Cheile Bicazului. Munții Hășmaș, alcătuiți din roci calcaroase, cuprind o vastă zonă carstică, caracterizată prin peșteri, chei și praguri. Județul Neamț are o bogată moștenire istorică, evidențiată prin muzee (Muzeul de Istorie și Arheologie, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie și Folclor, case memoriale

(Calistrat Hogaș, Ion Creangă), cetăți medievale (Cetatea Neamțului), catedrale, și mai ales manăstiri, cunoscute pe plan internațional – Agapia, Văratec, Sihla, Sihastria, Bistrița, Horaița

– adevărate pietre de hotar pentru orice traseu turistic din județ. Emblematic pentru resedinta de judet, municipiul Piatra – Neamt, este Complexul medieval din zona centrală, edificat în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, alcătuit din Curtea domnească (1468), Biserica Sf. Ioan și Turnul-clopotnița(1497).

Bibliografie:

Bârlădeanu, Al., Județul Neamț, Ghid turistic, București, 1971, Editura Stadion, p.7

Ion Bojoi, Ioniță Ichim, Județul Neamț, Editura Academiei Socialiste România, București, 1974, p.35

***, Județul Neamț, Editura Academiei Socialiste România, București,1974, p.14

***, Județul Neamț, Editura Academiei Socialiste România, București,1974, p.30

Maria Apetrei, Studii și Cercetări VIII, Muzeul de Științe Naturale, Piatra Neamț,1996,p.15-17

***, Monografia-Neamț, Editura Sport-Turism, București 1981, p.27

O. Mirăuță, Piatra Neamț, Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic, București,1968, p.27

http://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/surparea-muntelui-cozla-dezastrul-ingrozit-toiul-noptii-orasul-piatra-neamt-1_51bec56dc7b855ff569cc5b1/index.html ( 22.04.2017. ora:22:30)

https://www.primariapn.ro/orasul-nostru (24.04.2017, ora: 22:30)

http://www.viziteazaneamt.ro/2010/09/30/vizitati-principalele-arii-protejate-din-judetul-neamt/ (20.04.2017, ora: 21:06)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Piatra_Neam%C8%9B (20.04.2017, ora: 21:20)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_rezerva%C8%9Biilor_naturale_din_jude%C8%9Bul_Neam%C8%9B (20.04.2017, ora: 21:13)

Ioniță Ichim, Județul Neamț, Editura Republicii Socialiste România, București, 1974, p.92

http://grupuldefirmetce3brazi.ro/companie/boviselect-2/ ( 03.05.2017, ora: 16:34)

www.hidro.ro ( 20.04.2017, ora:21:10)

***, Monografie-Neamț, Editura Sport -Turism, București, 1981, p. 104

***, Monografie-Neamț, Editura Sport -Turism, București, 1981, p.107

***, Monografie-Neamț, Editura Sport -Turism, București, 1981, p.125