STUDIU GEOGRAFIC AL CULOARULUI RUCĂR-BRAN CU ELEMENTE DE ANALIZĂ CARTOGRAFICĂ [303388]

[anonimizat]:

1.Introducere

2.Cuprins:

Partea I: Date generale

Capitolul I: Poziția geografică și limitele zonei studiate

Capitolul II: Istoricul cercetărilor geografice a [anonimizat] a II-a: [anonimizat]: [anonimizat]: Relieful

Capitolul V: Hidrografia

Capitolul VI: Clima

Capitolul VII: Vegetația, fauna și solurile

Partea a III-a: Așezări, populație și economie

Capitolul VIII: Așezări

Capitolul IX: Populația

Capitolul X: Economia

Partea a IV-a: [anonimizat]: Obiective turistice

Capitolul XII: Infrastructura de cazare

Capitolul XIII: Fluxul de turiști

Capitolul XIV: Activități și tradiții pentru turism

Partea a V-a: [anonimizat]

3.[anonimizat], [anonimizat], mai exact un loc despre care noi ca și geografi am putea vorbi foarte mult.

Am ales ca și temă pentru licența mea această zonă datorită faptului că în anul 2015 am fost pe aceste meleaguri în practica din anul I, însă totodată am mers mulți ani de-a [anonimizat]. Am dezvoltat o [anonimizat], iar astfel m-am dus cu gândul în a-mi alege această zonă pentru studiul meu de licență. De la gândul de a-[anonimizat] a fost foarte mult sprea a [anonimizat].

După o cercetare în prealabil am hotărât să urmez acest studiu și să aflu cât mai multe despre acest culoar. Am mers însă și pe teren pentru a [anonimizat] a afla de la oamenii locului mai multe despre tradițiile și obiceiurile zonei.

Am rămas profund impresionată de bogăția turistică a [anonimizat]-a [anonimizat]-a [anonimizat]-[anonimizat]-a plăcut faptul că aici am putut vedea că turismul nu a murit în țara noastră și că este o zonă foarte căutată și tranzitată de străini.

Pe lângă turismul care nu este de neglijat în această zonă avem o bogăție peisagistică și geografică minunată pe aceste meleaguri. Avem de o parte și de alta a [anonimizat].

[anonimizat]-o [anonimizat], întocmai pentru a putea creea o analiză mai amănunțită a acestui culoar.

[anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] o [anonimizat], este o zonă care merită să fie tranzitată și a cărei trecut nu trebuie neglijat.

Partea I-Capitolul I: Poziția geografică și limitele zonei studiate

Culoarul Rucăr-Bran se afla in România, cum se poate observa în Fig.1, mai exact se desfășoară pe teritoriul a două județe din România, aceste fiind Argeș și Brașov, exact cum se poate observa și din Fig.2 .

Fig.1-Poziția Culoarului Rucăr-Bran în cadrul României

Fig.2-Poziția în cadrul celor doua județe, la sud Argeș, la nord Brașov

Fig.3-Localizarea Culoarului Rucăr-Bran

Culoarul Rucăr-Bran are o lungime de aproximativ 33km (conform http://distanta.ro).

Fig.4-Culoarul Rucăr-Bran, poziția în cadrul Carpațiilor

Sursă imagine: PEISAJ ȘI GESTIUNEA DURABILĂ A TERITORIULUI- ILEANA PĂTRU-STUPARIU

În Fig. 4 se poate observa poziția Culoarului Rucăr-Bran prin încadrarea geografică în cadrul Carpațiilor Meridionali, mai exact între Grupa Bucegi și Masivul Piatra Craiului.

Limite:

Limita de sud a Culoarului Rucăr-Bran este considerat Mausoleul Mateiaș, cel de unde se considera ca și începe acest culoar.

Fig. 5-Mausoleul Mateiaș

Însă mai exact limita sudică corectă conform studiilor geografice realizate asupra acestei zone este : după criteriul geologic acestă limită ar fi până la Rucăr( zonă cu calcare, elemente tectonice,iar spre sud pătrunde în domeniul cristalinului), însă după geografia umană limita ar fi pană la Stoienești (dupa Simion,1985).

Fig. 6- Rucăr

Limita de nord de același studiu este considerată ca fiind delimitată de Culmea Măgurii (1375m).

Fig. 7-Culmea Măgurii Branului, creasta Pietrii Craiului

Sursa imagine: https://sites.google.com/site/romanianatura43/home/carpatii-meridionali/culoarul-rucar–bran/magura-branului-marcaje-in-anul-2013-culoarul-rucar–bran/pe-magura-branului-dealul-mic-si-varful-galbinarea/3-pe-magura-branului-varful-prislop-si-varful-magura-mare

La nord-est se învecinează cu Țara Bârsei prin piemontul Sohodol.

Limita de est este impărțită în două sectoare, primul fiind remarcat față de Munții Bucegi, iar al doilea sector fiind remarcat față de Munții Leaota. Primul sector se dezvoltă pe direcția nord-sud, conform studiilor fiind sub abruptul Clincea până la șaua din Bucecea (Velcea, 1961). Prin intermediul celui de-al doilea sector cu ajutorul pintenilor cristalini din seria cristalinului de leaota la 300-400m, fiind considerat nivelul general (Patrulius, 1969).

Limita vestică prezintă doua zone distincte, prima fiind fata de Masivul Piatra Craiului, fiind o limită dată de râul Zărnești care delimitează Piatra Mică de Culuarul Rucăr-Bran. Iar cea de-a doua zonă este reprezentată de sectorul Cheilor Dâmbovicioarei (I.Pătru Stupariu,2011).

Astfel Culoarul Rucăr-Bran se desfășoară între limitele mai sus menționate fiind reprezentat prin propriile particularități complexe cu valori de unicat (Vâlsan).

Sub aspect administrativ-teritorial în fiecare județ din cele doua (Argeș și Brașov) pe care el se desfășoară Culoarul Rucăr-Bran este predispus astfel: în județul Argeș avem comunele Dragoslavele, Rucăr, Podul Dâmbovicioarei, iar în județul Brașov avem Fundata, Fundățica,Moeciu, Predeluț, Șimon,Tohanu Nou, Cheia și Bran.

Fig.8. Organizarea administrativ-teritorială a Culoarului Rucăr-Bran în concordanță cu cele două județe pe care se desfășoară (Argeș și Brașov)

În concluzie, zona studiată este încadrată în Grupa Bucegi respectiv Masivul Piatra Craiului, care se dispun de o parte și de alta a culoarului, mai exact Masivul Piatra Craiului se desfășoară pe partea stânga cum mergi dispre Rucăr spre Bran, iar Munții Bucegi se desfăsoară pe parte dreaptă. Acest culoar se desfășoară în cadrul a două județe, Argeș, cu reședința de județ la Pitești și județul Brașov cu reședinta de județ la Brașov.

Capitolul II: Istoricul cercetărilor geografice a Culoarului Rucăr-Bran

Ca și studii clare sub denumirea actuală a Culoarului Rucăr-Bran au apărut undeva după anul 1970, când mai mulți autori au început să cerceteze această zonă și să scrie despre ea. Câteva exemple ar fi: 1969 D. Patrulius, 1976 Marcian Bleahu, Vasile Decu, Stefan Negrea, Cornel Plesa, Ioan Povara, Iosif Viehmann; 1979 Titus N. Hașdeu, în al cărui studiu apăreu informații precum că arheologii afirmau faptul că popularea din zona Rucăr-Bran a fost descoperită încă din timpul Paleoliticului Mijlociu; 1980 a fost anul în care Sandu Mendrea, Elena Teodoreanu și Alexandru Roșu; 1990 Teodor P. Simion; 2006 Culoarul Rucăr-Bran a fost studiat de către Mariana Pascaru și Florin Andreescu, care au realizat și un ghid turistic; 2011 Ileana Pătru-Stupariu a fost cea care a studiat această zonă.

Apariția neoficială a Culoarului Rucăr-Bran există încă din anii precedenți. Se știe din istoria Branului faptul că înființarea Castelului Bran a avut loc începând cu anul 1377.

Conform spuselor lui Titus N. Hașdeu pe teritoriul actual al României în secolele IX-X existau numeroase comunități rurale așezate pe văile și în Subcarpați. În secolul al XVI-lea Transilvania trece sub stăpânirea turcilor.

Culoarul Rucăr-Bran a servit o lungă perioadă drept “Poartă între Carpați”, fiind cel care făcea posibilă legătura între Transilvania și Țara Românească.

O parte a cercetătoriilor istorici spuneau faptul că înainte cu mult timp ca sașii să folosească această zonă strămoșii noștrii îsi duceau animalele la păscut pe crestele munțiilor (Piatra Craiului, Iezer, Leaota și Bucegi).

Culoarul Rucăr-Bran servea drept traseu de tranzit între Câmpulung Muscel și Brașov, fiind un traseu predestinate negoțurilor.

Fig.9 O hartă a Imperiului Austriac în care apare zona Câmpulung și Brașov(1810-1819)-1:3.000.000

Sursă: https://maps.hungaricana.hu/en/HTITerkeptar/2/view/?bbox=-2979%2C-5872%2C10016%2C-393

Fig. 10 Aceiași hartă de mai sus însă decupată exact pe zona de studiu(1810-1819)

Sursă: https://maps.hungaricana.hu/en/HTITerkeptar/2/view/?bbox=-2979%2C-5872%2C10016%2C-393

După cum se poate observa in fig.9 și în fig.10 o primă hartă care a apărut și este încă publică este această hartă publicată undeva între anii 1810-1819, realizată de către Imperiu Austriac, în care apare și Câmpulungul sub denumirea de “Kimpolung”, dar și Brașovul sub denumirea de “Brasso”. Din acest lucru putem deduce faptul că undeva între aceste două limite se găsea și Culoarul Rucăr-Bran.

Fig.11 O hartă realizată tot de Imperiul Austriac (1826)- scara 1:2 350 000

Sursă: https://maps.hungaricana.hu/en/HTITerkeptar/5/view/?bbox=-3377%2C-7547%2C15001%2C201

Locul semnalat cu cercul roșu reprezintă zona în care se poate presupune că ar exista Culoarul Rucăr-Bran, datorită faptului că întâlnim pe hartă Câmpulungul.

Fig.12 Harta de la fig.11 decupată pe zona de studiu (1826)

Sursă: https://maps.hungaricana.hu/en/HTITerkeptar/5/view/?bbox=-3377%2C-7547%2C15001%2C201

În imaginea de mai sus se poate observa Cîmpulungul care apare sub denumirea de Kimpolung, de unde puțin mai la nord ar trebui să fie Culoarul Rucăr-Bran.

Fig.13 O altă hartă austriacă din anul 1874- scara 1:1 000 000

Sursă: https://maps.hungaricana.hu/en/HTITerkeptar/19/view/?pg=3&bbox=-3269%2C-7272%2C9754%2C477

De asemenea spațiul încercuit cu roșu este zona Câmpulung-Brașov, dar așa cum arăta în anul 1874.

Fig.14 Zona cu roșu din harta de la fig.13 (1874)

Sursă: https://maps.hungaricana.hu/en/HTITerkeptar/19/view/?pg=3&bbox=-3269%2C-7272%2C9754%2C477

În harta precedentă se poate observa că din nou apare denumirea de Kimpulung, o denumire austriacă, asemănătoarea cu cea de astăzi, Câmpulung. Această denumirea apare undeva în sud-vestul hărții, aceasta fiind cam singura denumire din acastă zonă pe care o putem deduce, celelalte denumiri fiind destul de diferite de cele de astăzi.

Fig.15 O hartă ungurească din anul 1910-scara 1:1 000 000

Sursă: https://maps.hungaricana.hu/en/HTITerkeptar/27/view/?pg=3&bbox=-337%2C-6794%2C10613%2C-279

După cum se poate observa si în imagine, această hartă este una color, realizată tot de către străini, care până în anul 1910 se pare că au fost singurii care au adus hărți cu informații despre anumite porțiuni din România. Zona încercuită cu roșu reprezinta zona în care se află Culoarul Rucăr-Bran.

Fig.16 Detaliu la harta prezentată mai sus, zona încercuită cu roșu-1910

Sursa: https://maps.hungaricana.hu/en/HTITerkeptar/27/view/?pg=3&bbox=-337%2C-6794%2C10613%2C-279

Această hartă este prima din hărțile austriece în care apare pe hartă denumirea de Câmpulung, Dragoslavele, Rucăru, Fundata, Moeciu, Simonu, Tohanu Nou. Denumiri aproape la fel ca cele actuale, aceasta fiind și o hartă mult mai ușor de înțeles.

Fig.17. Planul de tragere pentru România (1912-1914)-scara:1:20.000

Sursă: www.geo-spatial.org

În imaginea de mai sus se poate observa Planul de tragere al României, și mai exact pe limita zonei studiate. După cum se poate observa lipsesc anumite părți din acest plan de tragere din Culoarul Rucăr-Bran.

Fig.18. Hartă cu Branul și împrejurimile sale până la Rucăr (1933)

Sursă: Luptele din regiunea Bran și Dragoslavele(traducere din limba germană)-Preot I. Răuțescu

Aceasta este o hartă prelută din sursa mai sus menționată în care putem vedea o reprezentare cartografică a Culoarului Rucăr-Bran. În această imagine este reprezentat Branul și împrejurimile sale până la Rucăr. Este o hartă alb-negru, cu reprezentări destul de neclare, lipsindu-i scara grafică și legenda.

Fig.19. Dragoslavele și împrejurimile (1933)

Sursă: Sursă: Luptele din regiunea Bran și Dragoslavele(traducere din limba germană)-Preot I. Răuțescu

Asemeni celeilalte imagini și aceasta este la fel o reprezentare în care nu avem scară și legendă, însă este o reprezentare succintă despre Dragoslavele și împrejurimile sale, la nord Rucărul, iar la sud-vest Câmpulung.

Fig.20. Harta sovietică (1975)-scara: 1:50.000

Sursă: www.geo-spatial.org

Spre deosebire de planul de tragere pe această hartă avem zona completă, nu îi mai lipsesc date. Este o hartă color, ceea ce facilitează citirea hărții.

Fig.21. Harta topografică a României (1980)-scara: 1:25.000

Sursă: Facultatea de Geografie, Universitatea din București

Această hartă este cea mai actuală hartă și cea mai folosită pentru informațiile cartografice datorită faptului că nu mai există o altă hartă topografică mai recenta. În prezent o hartă mai nouă o reprezintă GoogleMaps, însă nu este o hartă topografică.

În concluzie, Culoarul Rucăr-Bran a apărut de-a lungul timpul în diverse hărți sau diverse cercetări. Ca și apariție cartografică el a apărut undeva de la începutul anului 1810, în reprezentări austriace. Cărțile care au aparut și au tratat acest subiect au fost publicate începând cu anul 1976, fiind urmat îndeaproape de altele. Apogeul maxim din punctul meu de vedere s-a realizat în anul 1980, când au fost publicate cele mai multe cercetări.

Partea a II-a: Caracteristici fizico-geografice

Capitolul III: Caracteristici geologice-generalități

Geologia este un factor foarte important pentru cunoașterea unui loc, a unei zone. Cu ajutorul geologiei putem descoperi evoluția unui loc în timp. Geologia României este una cu adevărat importantă și totodată interesantă, ea creând o poveste despre formarea României din Precambriam și până astăzi. România a trecut de-a lungul timpului prin diverse etape până în momentul în care a ajuns astăzi. Toate unitățile existente pe teritoriul țării noastre au fost formate în timp. Țara noastră a trecut prin etapele formării celui mai important lanț montan din țară, Munții Carpații. Acestia s-au formar in Era Carpatică, eră precedată de Era Precarpatică în care s-au exondat Podișul Moldovei și Dobrogea de Nord. În timpul Erei Carpatice au fost exondate și create aprape toate formele de relief actuale, cu excepția celor care au apărut în era precedentă.

Fig.22 Harta geologică a României

Sursă: www.geo-spatial.org (Harta României 1:200 000 reașezată în pagină și adăgată legenda cu imagini după original)

După cum se poate observa din fig.22 România are o alcătuire geologică foarte compexă la nivelul țării noastre existând toate cele trei tipuri de roci, sedimentare, magmatice și metamorfice. Ele de-a lungul timpului cum am precizat și mai sus au adus România la formele actuale și totodată la alcătuirea geologică existentă.

Însă în momentul în care vorbim despre Culoarul Rucăr-Bran cu toții știm un lucru foarte clar, acest culoar este la baza sa o depresiune tectonică formată datorită procestelor tectonice suferite de România în timp.

După cum bine se știe Culoarul Rucăr-Bran se desfășoară pe teritoriul a două județe, acestea find Argeș și implicit Brașov.

Fig.23. Geologia județului Argeș,implicit geologia Culoarului Rucăr-Bran încadrată în județului Argeș

Sursă:Argeș Monografie, 1980

Fih.24. Geologica județului Brașov, implicit geologia Culoarului Rucăr-Bran încadrată în județul Brașov

Sursă:Brașov Monografie,1981

În cele doua imagini de mai sus putem observa alcătuirea geologică a Culoarului Rucăr-Bran raportată la geologia întregului județ din care fac parte fiecare zonă, mai exact Argeș și Brașov.

Despre Culoarul Rucăr-Bran putem spune că a avut o evoluție ăn timp destul de îndelungată, cercetările scoțând la ivelă ca el ar fi apărut undeva în timpul mezozoicul, fiind provocat de mișcările de cutare.

Fig. 24. Harta Geologică a Culoarului Rucăr-Bran, hartă tăiată după harta Geologică a României cu scara 1:200 000

Sursă: www.geo-spatia.org (reorganizată în pagină și tăiată)

În fig.24 putem observa alcătuirea geologică a României conform hărții geologice 1:200 000.

Fundamentul pe care se bazează această zonă este foarte asemănătoare munților care înglobează culoarul, Munții Făgăraș și Leaota, munți formați din formațiuni petrografice dure, cristaline pe care le putem remarca și din masivitatea foarte mare pe care o regăsim în Carpații Meridionali.

Conform spuselor lui Simion Teodor în cartea sa “Culoarul Rucăr-Bran o poartă în Carpați” acest culoar a evoluat din mezozoic când el reprezenta un bazin de sedimentare organizat între masivele Făgăraș, Leaota și Iezer, în acest bazin depunându-se din jurasic până în cretacic sediment în principal sediment calcaroase, dar și conglomerate și gresii. Undeva în timpul cretacicului sau la sfârșitul său acest bazin sedimentar devine uscat, fapt ce a premis acestui loc să între sub acțiunea factorilor de tip eroziv.

După cum se poate observa și din imaginile precedente structura Culoarului Rucăr-Bran este alcătuită predominant din calcare, gresii și conglomerate, acestă compoziție fiind explicată de faptul că această depresiune tectonică a fost un bazin sedimentar la început după cum am explicat mai sus.

În fig.25, putem observa alcătuirea clară geologică a Culoarului Rucăr-Bran, în component acestei zone avem calcare, calcare dolomitice și dolomite, radiolarite,migmatite metablastice, filite, șisituri sericito-cloritoase, amphibolite, gresii cuarțitice, marne, calcare nisipoase, conglomerate, fliș grezos, fliș calcaneritic, calcare roșii, calcare cenuși, roci verzi tufogene, depozite leosoide, pietrișuri, nisipuri, argike, argile nisipoase, nisipuri argiloase, agglomerate bazaltice, etc.

Toate acestea formează compoziția geologică a Culoarului Rucăr-Bran. În imaginea de mai jos putem observa și formațiunil calcaroase din principalele grupe muntoase care se desfășoară de o parte și de alta a culoarului, mai exat Munții Bucegi și Piatra Craiului.

Fig.25. Geologia Culoarului Rucăr-Bran

În fig.26 putem observa profilul geologic al culoarului, din câte se poate observa și în imagine profilul geologic este încadrat între principalele grupe montane, Munții Piatra Craiului pe parte stângă și Munții Bucegi pe parte dreaptă, ambele grupe montane fac parte de lanțul montan al Carpațiilor Meridionali. După cum am spus și anterior Culoarul Rucăr-Bran se desfășoară în mijlocul acestor două grupe montane, iar acest lucru a influiențat foarte mult geologia sa. După cum am prezentat și mai sus acest culoar este alcătuit preopnderent din calcare, conglomerate și gresii, dar și din șisturi cristaline, însa pe baza profilului geologic realizat mai jos putem observa clar faptul că partea stîngă a culoarului este influiențată în totalitate de Munții Piatra Craiului, după cum se poate observa și ăn imagine parte stângă a culoarului este alcătuită din șisturi cristaline și conglomerate împeună cu gresii cretacice, iar partea dreaptă este asemeni Munțiilor Bucegi formată din calcare jurasice și șisturi cristaline.

Fig.26. Profilul geologic din Culoarul Rucăr-Bran

Sursă: “Culoarul Rucăr-Bran o poartă în Carpați” de Simion Teodor

Formațiunile cristaline alea culoaruylui sunt reprezentate în două serii, una fiind de Leaota și cea de-a doua de Cumpăna. Cele sedimentare sun reprezentate în principal de formațiuni jurasice și vracono-cenomaniene. Există însă și formațiuni sinclinale și anticlinale (sinclinalul Fundata, anticlinalul Valea Coacăzei).

În concluzie, Culoarul rucăr Bran are o compoziție geologică destul de bogată, înșă puternic influiențată de unitățile montane a caror structură a fost împrumutată datorită faptului că acest culoar a fost la baza sa un bazin de sedimentare care primea sedimnte de la principalele unități montane de care era el încadrat (Făgaraș, Leaota și Iezer).Datorită acestui lucru el a primit în general calcare, conglomerate și gresii, acestea punându-si clar amprenta asupa acestor locuri, le intrând in componența tuturor structurilor geologice existente dealungul acestui culoar.

Capitolul IV: Relieful

Relieful este unul dintre cei mai importanți parametrii ai unei regiuni, poate chiar cel mai important. Relieful predispune așezarea geografică și tot el este cel care perimite sau ajută apariția anumitor forme de relief precum peșteri, babele, sfinxi, etc, desigur el fiind ajutat și de alți factori realizeză aceste forme.

După cum spunea Dan Bălteanu în lucrarea sa “Relieful ieri, azi, mâine”: “Relieful planetei noastre este rezultatul unei îndelungate evoluții care continua și în present cu intensități și trăsături variabile. Apreciată la scara vieții omului, cea mai mare parte aa reliefului pare neschimbată sau afectată de schimbări nesemnificative, greu de sesizat…”. Astfel ne putem da seama că relieful este într-o continua mișcare și modelare chiar dacă noi nu ne dăm seama de aceste fenome care se petrec.

Culoarul Rucăr-Bran este o unitate de relief rezultată în urma tectonicii, fiind încadrat în orogenul Carpatic, între grupa Munților Bucegi pe parte dreaptă a culoarului (venire dinspre Rucăr), iar pe parte stângă se află Munții Piatra Craiului. Ambele grupe fac parte din lanțul montan al Carpațiilor Meridionali.

Relieful din Culoarul Rucăr-Bran este unul variat, în care întâlnim atât unități montane precu Munții Bucegi, Munții Piatra Craiului, Masivul Iezer, dar și depresiuni precum Depresiunea Podul Dâmboviței, Depresiunea Rucăr, Depresiunea Dragoslavele, Depresiunea Stoienești-Bădeni, Culoarul Dâmboviței, Platforma Branului, Platforma Fundata și Platforma Peștera-Șimon.

Relieful Culoarului Rucăr-Bran poate fi delimitat în două unități, acestea sunt Platforma Dâmboviței situată la sudul culoarului și Platforma Branului situată în partea de nord.

Culoarul Dâmboviței se desfășoară între limitele următoare: la nord este mărginită de Podul Dâmboviței, la est de Munții Leaota, la sud de Cheile de la Cetățuia, iar la vest de Muntele Iezer.

Podul Dâmboviței se desfășoară între limite date de aliniamente de falie. Acesta este cea mai bine delimitată unitate din cadrul Carpațiilor.

Depresiunea Rucăr este o unitate tectonică de tip gabren. Este separată de unitatea precedentă printr-un horst, acest horst este cel de la Pleșa Posadei.

Depresiunea Dragoslavele este separată de cea precedentă printr-un culoar în formă de defileu al Dâmboviței. Această unitate este limitată în sud-vest de Muntele Mateiaș, iar la nord-est de Piatra Dragoslavelor.

Depresinea Stoenești-Bădeni este situată la contactul Subcarpațiilor cu două grupe montane importante din acest culoar, aceste grupe sunt Muntele Iezer-Păpușa și Munții Leaota. Această unitate reprezintă și extremitatea sudică a Culoarului Rucăr-Bran. Are altitudin de 580-600 de metrii.Se întâlnesc două compartimente depresionare, după cum se poate observa și în denumirea acestei depresiuni, ea este alcătută din Depresiunea Stoienești și Depresionea Bădeni. Ea este formată prin eroziune.

Platforma Branului este situată la altitudini de 800-1300 de metrii. Această platformă conține numeroase așezării omenești până sub Piatra Craiului și Munților Bucegi.

Platforma Fundata reprezintă partea sudică a Platformei Branului. Depășește în general 1200 de metrii. Este o zonă împadurită și îmaltă.

Platforma Peștera-Șimon aceasta este situată în partea de nord a Pltformei Branului. Are altitudini de 1000-1100 de metrii.

În fig.24 se poate observa poziția culoarului în cadrul unităților fizico-geografice ale României, după cum se poate observa zona studiată face parte în proporție de 99% din zona montană și doar 1% din unitatea subcarpațiilor în partea sud-sud vestică.

Fig. 27. Poziția Culoarului Rucăr-Bran în cadrul unităților fizico-geografice ale României

“ Forma terenului este percepută ca o suprafață care variază continuu, care poate fi reprezentată prin curbe de aceeași valoare a altitudinii (curbe de nivel sau izohipse). Orice reprezentare digitală (numerică) a variației continue a reliefului în spațiu este denumită model digital altimetric sau model digital al terenului.” (Nițu, C., 1992).

În zona Culoarului Rucăr-Bran după altitudinile sunt cuprinse între valorile de 600m-2000m, mai exact valoare minima este de 610m, iar cea maximă este de 1960m.

Modelul numeric al terenului a fost realizat cu ajutorul programului ArcGis, după vectorizarea curbelor de nivel și a cotelor altimetrice cu ajutorul funcției Topo to Raster pe care o gasim în Arc Tool Box la Raster Interpolation, am realizat modelul numeric al Culoarului Rucăr-Bran.

După cum se poate observa și în fig.28 am împărțit modelul numeric al terenului în 5 grupe, fiecărei grupe corespunzandu-i un interval altimetric. Primul interval este cuprins între 600-850 m și este predominant în nordul și în sudul culoarului. Apoi urmează intervalul de 851-1050m care se remarcă la exteriorul intervalului anterior. Întervalul cuprins între 1051-1230m este predominant în centrul culoarului, însă este remarcat și la exteriorul grupei anterioare și chiar și pe alocuri în interiorul lur cum ar fi de exemplu în nord-vest. Cea de-a patra grupă este cea cu valori cuprinse între 1231-1450m fiind reprezentativă pentru cele două grupări motane principale care exită de o parte și de alta a Culoarului Rucă-Bran, grupa Munților Bucegi și cea a Munților Piatra Craiului. La fel ca și grupa anterioară intervalul valorilor altimetrice cuprinse între 1451-2000m este reprezentativ tot pentru aceste grupe montane, însă în special pentru crestele acestor munți.

Fig.28. Modelul numeric al terenului

În concluzie, modelul numeric al terenului este important în creearea tuturor celolalte hări ale reliefului, deoarece cu ajutorul lui putem vedea terenul cât mai aproape de realitate și să identificăm schimbările altimetrice care se produc în cadrul zoni noastre.

Hipsometria este un parametru foarte important în analizarea reliefului unei unități geografice.

„Harta Hipsometrică este o reprezentare cartografică, în plan, a altitudinii formelor de relief, atât la nivelulsuprafețelor cât și al punctelor importante. ( „Analiza cartografică a reliefului și atlasul semnelor convenționale geomorfologice” de Florin Achim).

În cadrul hărții hipsometrice a Culoarului Rucăr-Bran putem observa că altitudinea se desfășoară între 610 metrii aceasta se întâlnește în partea de sud a hărții mai exact pe râul Dâmbovița.. Altitudinea maximă regăsită pe hartă este de 1960 metrii care se localizeză undeva în estul hărții la est de Muntele Pântecele și la nord de Valea Cătunului.( fig.29)

Diferența de nivel hipsometric pe care se desfășoara suprafața Culoarului Rucăr-Bran este de 1350m, această diferență fiind reprezentată prin diferența dintre altitudinea maximă și cea minimă.

Fig. 29. Altitudinea minmă și altitudinea maximă a Culoarului Rucăr-Bran

Fig.30. Harta hipsometrică a Culoarului Rucăr-Bran

Hipsometria culoarului este împărțită în cinci categorii. Prima este categoria treptelor hipsometrice cuprinse între 600-850 de metrii. Această categorie se regăsește predominant în nordul hărții, dar și în sud și sud-vest.(fig.30)

A doua categorie este cea a treptelor cuprinse între 851-1050 metrii aceasta este localizată în general la exteriorul grupei anterioare fiind localizată atât în sud, sud-est, est, sud-vest, vest, dar și central și central-nordic.(fig.30)

A treia categorie este cuprinsă între 1051-1230 metrii, această categorie predomină în centrul culoarului, dar o regăsim și în partea sud vestică și sud-estică și într-un număr redus în partea sudică.

A patra categorie este cuprinsă între 1231-1450 metrii apare în parte centrală a Culoarului Rucăr-Bran, în partea de vest și nord-vest, dar și în partea de est, nord-est și redus în partea de sud-vest.

Ultima categorie este cuprinsă între 1451-2000 de metrii mai exact valoarea maximă este de 1960 de metrii. Aceasta se întâlnește predominant în partea de est a hărții după cum se poate observa și din fig.29 (Munții Bucegi), dar se mai întâlnește și în Munții Piatra Craiului ( pe exterior).

Dominant în cadrul treptelor hipsometrice din zona studiată este grupa cu valori cuprinse între 1050-1230, fiind totodată și grupa de mijloc dintre cele cinci grupe.

Iar grupa cu cea mai mică repartiție asupra culoarului este ultima, cea cuprinsă între 1451-2000 metrii altitudine, aceasdta totodată reprezentând și altitudinile cele mai ridicate din Culoarul Rucăr-Bran.

În concluzie, treptele hipsometrice din Culoarul Rucăr-Bran sunt variate fiind cuprinse între 610 m cea mai mică altitudine și 1960m cea mai mare altitudine.

Harta pantelor reprezintă „abaterea de înclinare pe care o prezintă suprafața topografică a reliefului de la planul orizontal al locului.”(Florin Achim-“Analiza cartografică a reliefului și atlasul semnelor convenționale geomorfologice”).

Pantele reprezintă un parametru important în studiul reliefului, cu ajutorul lor putând să determinăm gradul de înclinare al terenului.

În zona Culoarului Rucăr-Bran harta pantelor am ales să o impart în șase clase, prima este cea a pantelor cu valori cuprinse între 0-3 grade, a doua 3-7 grade, a treia 7-10 grade, a patra11-25 grade, a cincea 25-35 grade, iar ultima vor fi valori ale pantelor mai mari de 35 de grade.

Fig.31. Harta pantelor din Culoarul Rucăr-Bran

În cadrul categoriei de pante cuprinse între 0-3 grade vom întâlni procese aproape inexistente, iar acest tip de pante se întâlnesc predominant în partea nordică a culoarului, un factor important al acestui lucru fiind și faptul că acolo sunt și altitudini cu valori mai mici. Însă se mai întâlnesc și pe mici porțiuni în sud-vest și centrul culoarului, repartiția lor mai clară fiind reprezentată în fig.32.

Fig.32 Pantele cu valori cuprinse între 0-30e (negru)

În a doua categorie, cu valori cuprinse între 3-7 grade, reprezintă spațiul unde începe eroziunea, șiroirea, ravenarea și încep să se schițeze mici ravene sau rigole.Această caategorie este răspândită aproape pe întreaga suprafață a culoarului, dispuse pe porțiuni mici și grupate. Răspândirea pantelor cu valori cuprinse între 3-7 grade se poate observa și în fig.33, în care aceste pentru a potea fi identificate și remarcate le-am reprezentat cu culoarea neagră.Dar la fel ca și în cadrul primei categorii cele mai mari porțiuni grupate cu pante de acest tip sunt în nord undeva la extremitatea pantelor cu valori de 0-3 grade.

Fig.33 Pantele cu valori cuprinse între 3-7 grade (negru)

Urmează pantele cu valori între 7-10 grade, în cadrul cărora începe torențialitatea dar totodată continuă ravenarea. Această categorie este reprezentată în zona culoarului Rucăr-Bran în special în zonele de contact montan, și mai exact în Bucegi și în Piatra Craiului. După cum se va pute observa și în fig.34 ele sunt răspândite pe mai multe porțiuni din această zonă, fiid reprezentate și pe acest detaliu de hartă ca niște puncte negre. Se poate observa faptul că în zona de nord aceste pante nu apar și încep să apară undeva de la terminatrea pantelor cu valori cuprinse între 3-7 grade.

Fig.34. Pantele cu valori cuprinse între 7-10 grade (negru)

În cadrul categorie a patra, care include valorile cuprinse între 11-25 grade, în cadrul căreia apar curgerile noroioase și alunecările de teren, gradul de înclinare devine tot mai mare. Aceste valori se remarcă în general în limitele marginale alea zonei studiate precum se poate observa și în fig.35.

Fig.35. Pantele cu valori cuprinse între 11-25 grade (negru)

Cea de-a cincea categorie este reprezentativă pentru pantile cu valori cuprinse între 25-35 de grade. În cadrul acestor înclinări apar procese mult mai accentuate asupra zonelor cu o pantă între 25-35 de grade. În urma acestor procese apar prăbușiri de tipul rostogolililor. Aceste pante se întâlnesc de asemenea pe marginile culoarului Rucăr-Bran, dar se întâlnesc și în sudul culoarului în apropiere de Valea Hotarului.

Fig.36. Pantele cu valori cuprinse între 25-35 grade (negru)

Ultima grupă este cea cu valori de pantă de peste 35 de grade. În cadrul acesor pante apar și cele mai complexe procese cu urmări destul de grave. Aceste procese sunt de tipul alunecărilor massive de teren dar și a prăbușirilor massive de teren care pot adduce în urma lor degradări și distrugeri atât ale reliefului cât și asupra anumitor așezări care se află în preajma acestor zone. În zona studiată acest tip de pante se găsesc predominant pe coronamentul Munților Leaota, Munților Bucegi și Munților Piatra Craiului, după cum se poate observa și din fig de mai jos.

Fig.37. Pantele cu valori de peste 35 de grade (negru)

Valearea pantelor cu predominanță în zona Culoarului Rucăr-Bran sunt pantile cu valori cuprinse între 0-3 grade, iar cea mai slabă dominanță o au pantile cu valori de peste 35 de grade.

În concluzie, pe acest culoar apar procese geomorfologice declanșate de pante. Aceste procese sunt diversificate în funcție de gradul de înclinare al acelei zone. Astfel putem observa procese de eroziune, ravenare, șiroire, torențialitate, curgeri noroioase, alunecări de teren, rostogoliri, alunecări de teren masive dar și prăbușiri masive.

Fragmentarea reliefului reprezintă analiza morfometrică în care se poate analiza adâncimea fragmentării reliefului dar și densitatea fragmentării reliefului.

Fragmentarea adâncimii reliefului reprezintă “analiza morfometrică care ne arată gradul de adâncirea a văilor în raport cu nivelul interfluviilor”.

Harta fragmentării relifului pe care am realizat-o cu ajutorul programului ArcGis, cu funcția Block Statistic. Pentru realizarea acestei analize asupra reliefului am ales metoda pătratelor module, după cum se va putea observa și în fig.38.

Fig.38. Harta adâncimii fragmentării reliefului din Culoarul Rucăr-Bran

În zona culoarului vom regăsi fragmentări împărțite în trei clase. Prima este cea cu valori mai mici decât 186m, acesta corespunzând valorilor cele mai mici de fragmentare din Culoarul Rucăr-Bran. A doua categorie este cuprinsă între valorile de 187 și 372 metrii, acestea corespunzând valorilor de mijloc. Iar ultima categorie corespune valorilor cele mai mari de fracmentare din zona studiată, aceste valor fiind cuprinse între 373 și 558 metrii.

În prima grupă, cea a fragmentării reduse din Culoarul Rucăr-Bran după cum am menționat și mai sus avem valori mai mici de 186 de metrii, valoarea minimă este de 0 m adâncime, acestea apărând de trei ori pe harta adâncimii reliefului. Apare în sudul culoarului, în est și în sud-vest. În general fragmentarea cu valori redusă este repartizată în partea de nord a culoarului, în centru, în sud-est dar și parțial în est.

În a doua grupă, cea cu altitudini medii cuprinse între 187-372 metrii avem o fragmentare medie a reliefului din culoar. Aceste valori se întâlnesc predominant în sudul, estul și vestul culoarului.

Ultima grupă, cea cu valori cuprinse între 373-558 metrii valoarea adancimii fragmentării reliefului, cea care este și grupa cu fragmentarea cea mai ridicată. Aceste valori se întâlnesc pe spații restrânse comparativ cu celelalte grupe. Întâlnim fragmentare ridicată în parte de nord-vest a culoarului, dar și ăpe porțiuni mici în vest, est, sud-est și în sud.

În Culoarul Rucăr-Bran predomină fragmentarea medie a reliefului după cum se poate observa și din fig.38, iar cea mai redusă este fragmentarea ridicată.

În concluzie, Culoarul Rucăr-Bran este un culoar taversat de o rețea hidrografică bogată. Această rețea hidrografică a fragmentat diferit zona culoarului, apărând astăzi sub forma acestei fragmentări pe care o regăsim pe arta de mai sus.

Harta expoziției versanților reprezintă o hartă morfometrică prin determinatrea gradului de orientare pe care îl au versanți, precum și măsurarea suprafețelor pe care le au versanții pe categoriile de expunere.

În Culoarul Rucăr-Bran epoziția versanțiilor este una variată, după cum se poate observa și în fig.39, aceasta fiind o hartă realizată cu ajutorul programului ArcGis, cu funcția Ascii To.

După cum se va putea observa și în figura de mai jos versanții pot avea o expunere diferită, ca și categorii de expunere am ales să le împart în expoziție orizonatală, cea care are culoarea gri de reprezentare pe hartă, expunere nord-nord est, care reprezntă versantii umbriți, iar ope harta de mai jos este reprezentată cu albastru închis. Expoziția est-nord vest, repărezintă expoziția versanțiilor semiumbriți, iar pe harta de mai jos acest tip de expoziție este reprezentat cu culoarea bleo. Expoziția sud est-vest, este cea a versanților semiînsoriți, iar pe harta de mai jos sunt reprezentate cu culoarea galbenă. Iar ultimul tip de expunere este cel sud-sud vest, adică versanții însoriți, unde pătrund cel mai bine razele soarelui, acestia sunt reprezentați pe hartă cu culoarea roșie.

Fig.39. Expoziția versanților în Culoarul Rucăr-Bran

După cum se poate observa din imaginea de mai sus expoziția versanților din zona studiată este una foarte variată fiind aproximatov în cantități egale reparizate toate tipurile de expoziții. Predominanți ar fi versanții semiînsoriți, după cm se poate observa și în imagine, însă nu există expoziție despre care să putem supne că nu predomină în această zonă sau ca se întâlnește pe suprafețe restrănse.

În concluzie, expoziția versanțiilor din Culoarul Rucăr-Bran este una variată, având prezente toate tipurie de expoziție a versanțiilor. Cunoașterea acestui parametru este foarte important pentru stabilirea bilanțului radiative dar și pentru modul de utilizare al terenuui, desigur referindu-se la utilizarea antropică, adică cea facută de om.

În încheierea acestui capitol am decis să atașez două figuri care reprezintă profilele topografice ale terenului.

Fig.40. Profilul topografic nord-sud

În figura de mai sus putem observa profilul topografic al terenului pe direcția nord-sud. După cum se vede și din profil la extremitatea nordică altitudinea este de 750 de metrii, crescănd apoi până ajunge la valoarea de 1225 de metrii, iar apoi începe să scadă până la valoarea de 850 de metrii, apoi are o ușoară creștere până la o valoare de aproximativ 970 metrii, apoi scade din nou până la aproximativ 880 metrii, urmând o serie de oscilații de creșteri și de scăderi până ajunge la valoarea maximă întâlnită în acest profil aceasta fiind de 1300 de metrii, după urmează o scădere bruscă de până la 1000 de metrii, urează alte oscilații de creștere și scădere, până când se ajunge la valoare minima de 652 metrii, urmând alte oscilații, profilul încheindu-se la altitudinea de 800 de metrii în sudul culoarului.

Fig.41. Profilul topografic est-vest

Profilul topografic realizat pe direcția est-vest începe de undeva de la aproximativ 1190 metrii altitudine, urmat de o scădere până la 800 de metrii, care este și cea mai mică altitudine din acest profil, apoi urmează o creștere până la altitudinea de 1210 metrii, urmată de scăderi și creșteri de altitudine, ca în extremitatea estică valoarea să fie de 1490 de metrii, fiind și cea mai ridicată altitudine din acest profil al Culoarului Rucăr-Bran.

În concluzie, relieful Culoarului Rucăr-bran este unul variat, avănd o altitudine medie de 1350 de metrii. Altitudinea minimă este de 610 metrii și se regăsește în patrtea de sud a culoarului, iar altitudinea maximp este de 1960 de metrii regăsită în partea de est a culoarului, exact cum s-a putut observa și din harta hipsometrică a acestui culoar. Culoarul prezintă pantre de toate categoriile însă predominnte sunt cele cu valori cuprinse între 0 și 3 grade, aceste fiind pante pe care nu prea apar procese vizibile. Fragmentarea este și ea prezentă pe acest culoar, fiind diversificată și predomină fragmentarea medie, cea ridicată este prezentă, însă se regăsește pe spații restrânse. Iar expoziția versanților de asemenea este una variată predominând expoziția versanților semiânsoriți, cu expoziție sud est-vest, restul expozițiilor fiind la un nivel aproape egal ca și răspândire.

Capitolul V: Hidrografia

Hidrografia Culoarului Rucăr-Bran este dominată de bazinele a două râuri care străbat acest culoar colectănd afluenți atăt de pe partea dreaptă cât și după partea stânga. Bazinele acestor două râuri ocupă suprafața culoarului astfel: partea centrală și cea sudică este drenată de Dâmbovița, iar partea nodică, sau partea opusă este drenată de râul Turcul, acesta îndreptându-se spre Depresiunea Brașov.

Fig.42. Principalele bazine hidrografice din Culoarul Rucăr-Bran(Dâmbovița și Turcul)

Râul Dâmbovița s-a format în cadrul Masivului Iezer-Păpușa, după cum ni se spune poziția sa mai exactă fiind sub Vărful Roșu din muntele Iezer-Păpușa. Dâmbovița s-a format la o altitudine de 2240metrii cu ajutorul unirii a două pârâuri din acest masiv, pârâul Boarcașul (formându-se și el la rândul său prin unirea a două lacuri glaciare) și Valea Vladului. Acest rău se împarte în mai multe sectoare, primul sector este cel de la izvor până la Podul Dâmboviței, apoi de la Podul Dâmboviței până la Rucăr, iar apoi sectorul din bazinetul Dragoslavele. Lund pe rând fiecare sector în parte putem observa câteva caracteristici specifice zonei pe care o traversează acest râu. Sectorul care începe de la izvoare îână la Podul Dâmboviței are circa 42 de kilometrii lungime, aici apărând Cheile Petrimanului dar și Cheile Plaiului Mare. O dată ajuns la Podul Dâmbovicioare râul capătă o curgere mai lină însă debitul său este mărit datorită faptului că în acest loc el colectează un număr mare de afluenți. Principalul afluent pe care Dâmbovița il colectează în această zonă este râul Dâmbovicioara, acesta creând Cheile Dâmbovicioare, unele dintre cele mai cunoscute chei din această zonă (fig.43), dar și cheile Brusturetului. Alt afluent colectat în zona Podul Dâmboviței este Cheia, acesta formându-se și el la rândul său prin unirea a două pârâuri, acestea fiind ăârâul Rudăriței și pârâul Urdărița. Și Cheia la rândul său formeasă o serie de chei, însă acestea sunt chei sălbatice, fiind mult mai puțin cunoscute.

Al doile sector după cum am menționat și mai sus este cel cuprins între Podul Dâmbioviței și Rucăr. Aici se formează Cheile Mari ( nordul Muntelui Ghimbav), râul Ghimbav fiind și colectat de Dâmbovița, Tot în acest sector se formează și Cheile Ghimbavului. La intrearea în Rucăr, Dâmbovița colectează râul Râușor, acesta la rândul său fiind colector al pârâurilor Strâmba, Andreiașul, Boteanu și Maldărul.

În aval de localitatea Rucăr, Dâmbovița capătă o lărgire mare a bazinului său, fiind un perimetru de separarea a Munțiilor Leaota fată de Masivul Mateiaș.

În cadrul bazinetului Dragoslavelor colectează afluenții: Frăsinul, Valea Caselor, Valea Hotarului.

Până la ieșirea Dâmboviței din perimetrul Culoarului Rucăr-Bran aceasta mai colectează Valea Bădenilor dar și Valea lui Coman, acestea fiind râuri colectate pe partea stângă a Dâmboviței, iar pârâul Stoeneasca este colectat pe partea dreaptă a Dâmboviței. Acestea trei sunt ultimele rețele hidrografice colectate de Dâmbovița în cadrul culoarului.

Fig.43. Peștera Dâmbovicioara

Bazinul hidrografic al râului Turcului nu este la fel de impunător precum cel al Dâmboviței, însă acesta este principala arteră hidrografică ce drenează partea nordică a Culoarului Rucăr-Bran. El aparține bazinului hidrografic al răului Olt, având o direcție de curgere SV-NE. El adună ape atât din Maivul Piatra Craiului cât și din Munții Bucegi. Câțiva afluenți ai acestui râu sunt: moeciu, Poarta, Șimon, Sbârcioara, acești afluenți se pot abserva și în fig.42.

Uloarul Rucăr-Bran este o zonă în care întâlnim o rețea hidrografică densă după cum se poate observa și în fig.44. Această zonă dispune de o rețea hidrografică permanentă, dar și de una temporală. Rețeaua hidrografică permanentă este reprezentată atât de râurile principle cât și din râuri secundare. După cum se poate observa și din figura de mai jos principalele râuri care traversează acest culoar sunt Dâmbovița și Turcul. După cum se poate observa și mai jos toate unitățile acestui culoar sunt îndesite de ape, neexistând locuri fără un râu cel puțin cu scurgere secundară.

Fig.44. Rețeaua hidrografică a Culoarului Rucăr-Bran

După cum am menționat și mai sus practic râul principal din această zonă este Dâmbovița aceasta fiind și cea care a modelat cele mai multe forme de relief, dar și cea care a format unele cadre din natură cu o frumusețe covârșitoare, precum ar fi Cheile Dâmboviței.

Râul Dâmbovița are mai multe posturi de măsurare a parametriilor hidrologici, aceastea sunt Dâmbovița până la Podul Dâmboviței, Dâmbovița la Valea lui Ivan,Dâmbovița la Conțești și Dâmbovița la Malul cu Flori, etc.

Luând în considerare postul cel mai apropiat de Culoarul Rucăr-Bran ( Podul Dâmboviței) am analizat debitele și scurgerile din această zonă în îerioada 1950-1967 ( după “Geografia Apelor României” -profestor Mihai Iancu). Suprafața bazinului din această zonă este de 251 Km². Înâțimea medie este de 1375 metrii altitudine. Debitul mediu înregistrat în această perioadă este de 3,72 m³.

Referitor la scurgerea medie lineară a Dâmboviței măsurată conform datelor de la centrul hidrologic amenajat la Podul Dâmboviței rezultatele sunt cele apărute în fig.45.

Fig.45. Scurgerea medie lineară a Dâmboviței între anii 1950-1967

După cum se poate observa din graficul de mai sus cantitatea maximă de apă scursă se înregistrează în luna mai (V), valoarea fiind de 21,9 m³/sec. Valoarea minima se înregistrează în luna octombrie (X), valoarea scurgerii medii lunare fiind de 4,2 m³/sec.

După cum se poate observa și în graficul de mai jos cantitatea cea mai mare a scurgerii Dâmboviței înregistrată la postul Podul Dâmboviței se produce în timpul primăverii, acest fapt se datorează și dezgețului care se produce primăvara, dar și precipitațiilor mai abundente din acestă perioadă.

Cea mai redusă scurgere se înregistrează iarna datorită faptului ca aici se produce îngheț în timpul iernii, fiind o zonă montanâ cu altitudini destul de ridicate înghețul se produce cu mai multă ușurință.

Fig.46. Scurgerea medie pe anotimpuri a Dâmboviței între anii 1950-1961

Scurgerea de aluviuni a Dâmboviței diferă de la o zonă la alta, spre exempu la Stoenești valoarea este de 5-10 tone/ha/an, pe când în Rucăr valoarea este de 2,5-5 tone/ha/an.

În Culoarul Rucăr-Bran există două lacuri în prezent, unul este cuprins în perimetrul parcului din Bran, acesta poartă denumirea de Lac, iar cel de-al doilea poartă denumirea de Lacul Sătic, fiind un lac creat de râul Dâmbovița.

Localizarea acestor lacuri se poate observa și în fig.47, iar după cum se poate observa lacul care poartă denumirea simpla de Lac este poziționat în perimetrul ce cuprinde Branul, iar Lacul Sătic este locaizat în partea de vest a culoarului.

Fig.47. Lacurile din Culoarul Rucăr-Bran

Originea acestor lacuri par a fi una natural ele fiind drenate de răuri din aceste zone. Lacul ce poartă denumirea de Lac este alimentat de Pârâu, iar Lacul Sătin este alimentat de Dâmbovița.

În concluzie, hidrografia Culoarului Rucăr-Bran este una bogată, această zonă dispunând de două bazine hidrografice, iar râurile principale sunt Dâmbovița, care a și creeat diverse chei în partea de sud și centru a Culoarului Rucăr-Bran, și al doile râu principal din această zonă este râul Turcul, acesta după cum am menționat și mai sus face parte din bazinul Oltului. Chiar dacă râul Turcul nu are o însemnătate atât de mare precum o are Dâmbovița el drenează toate râurile din partea nordică a culoarului. Aceste două bazine hidrografice cur în direcții opuse, Dâmbovița coborând spre sud, iar râul Turcul urcă spre Depresiunea Brașovului. În această zonă găsim o varietate de chei datorită acestor râuri precum am amintit și mai sus.

Capitolul VI: Clima

Clima reprezintă un parametru important pentru fiecare zonă de pe acestă planetă. Ea diferă de la zonă la zonă și este influențată de parametrii climatici precum temperatură, precipitații, vânturi, etc.

Principalele stații meteorologice din această zonă sunt Fundata, Rucăr și Vărful Omu, iar stații meteorologice din apropierea culoarului sunt stația de la Bilcești ( Câmpulung) și Brașov.

Posturile pluviometrice din această zonă sunt amplasate la Cetățeni-Deal, Stoenești, Lerești, Podul Dâmboviței, Moeciu de Sus, Moeciu de Jos, Poarta Bran, Bran silvic, Sohodol, Tohanu Nou, Zărnești, Rudărița, Râșnov. Aceste posturi sunt amplasate atât în interiorul culoarului cât și în exterior.

Culoarul Rucăr-Bran este poziționat în climatul temperat, fapt ce confirmă faptul că în cadrul acestei zone întâlnim diferențier sezoniere destul de ample, dar și diferențe între zi și noapte.

Ca și circulație atmosferică generală în cadrul culoarului se remarcă cei patru centrii barici care influențează în egală măsură România. Acești centrii sunt anticiclonii azoric și siberian și ciclonii islandez și mediteranean.

Datorită diferențelor de altitudine influențele climatice diferă de la zonă la zonă, astfel vom creea o comparație între temperaturiile medii lunare ale aerului la stații diferite din zona Culoarului Rucăr-Bran între anii 1896-1970.

Fig.48. Temperatura medie lunară a aerului la stația de la Câmpulung (681 metrii altitudine)

Sursă date: “Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

După cum se poate observa în figura de mai sus temperatura aerului diferă de la un anotim la altul, valorile cele mai mici ale temperaturii aerului se înregistrează în luna ianuari, valoarea fiind de -2,90C. Valoarea cea mai mare la stația Câmpulung în acea perioadă a fost de 18,30C, înregistrat în luna iulie.

A doua stație care va fi analizată este cea de la Rucăr, aceasta este o stație chiar în cadrul Culoarului Rucăr-Bran, ea se situează la o altitudine de 695 de metrii altitudine.

Fig.49. Temperatura medie lunară a aerului la stația de la Rucăr (695 metrii altitudine)

Sursă date: “Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

La această stație meteorologică care este situată la o altitudine un pic mai mare față de cea de la Câmpulung, fiind o diferență de 14 metrii altitudine între cele două valoarea temperaturii cea mai scăzută este de -40C înregistrată în luna ianuarie, iar cea mai ridicată valoarea este de 170C, înregistrată în luna iulie. Comparativ cu valorile înregistrate la stația anterioară, valorile sunt un pic mai mici atât în anotipun de iarnă cât și în cel de vară.

La stația meteorologică de la Fundata, care este situată la 1371 metrii altitudine valorile sunt diferite față de celelalte două stații meteorologice. După cum putem observa din figura de mai jos temperaturile încep din nou să scadă față de celelalte două stații meteorologice. Aici la altitudinea de 1371 metrii altitudine valoarea minimă este de -5,80C, aceasta fiind cea mai mică temperatură dintre valorile de la stațiile prezentate. Această valoare se înregistrează în luna ianuarie, iar valoarea maximă se înregistrează tot în luna iulie, iar valoarea este de 140C. Valoarea este cu 30C mai mică decât cea înregistrată la stația de la Rucăr.

Fig.50. Temperatura medie lunară a aerului la stația de la Fundata (1371metrii altitudine)

Sursă date: “Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

Ultima stație analizată în cadrul acestui culoar este stația de pe Vârfu Omu, aceast este stația situatăla o altitudine de 2505 metrii altitudine. Este stația situată la cea mai mare altitudine. După cum se poate observa și din fig.51. aici valorile sunt cele mai mici dintre toate stațiile meteorologice situate în această zonă. Valoarea cea mai mică la această stație se înregistrează în luna februarie, valoarea fiind de -11,10C. Cea mai mare valoarea a temperaturii medie a aerului în această perioadă se înregistrează în luna august, valoarea fiind de 5,80C. Aici temperaturile negative durează timp de 7 luni, acestea sunt ianuarie, februarie, martie, aprilie, octombrie, noiembrie, decembrie. Restul lunilor sunt cu valori pozitive dar totuși fiind valor de sub 6 0C, adică temperaturi mici.

Fig.51. Temperatura medie lunară a aerului la stația de la Vf. Omu (2505metrii altitudine)

Sursă date: “Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

În fig.52 cea care este reprezentată mai jos putem observa o repartiție a temperaturilor de la toate cele patru stații meteorologice analizate mai sus. După cum se poate observa și din graficul de mai jos cu toate cele patru stații temperature cea mai mică este înregistrată la stația de la Vf. Omu, cea care este situate și la cea mai mare altitudine. Temperatura scade pe măsură ce altitudinea crește. În concluzie, la stația de la Câmpulung se regăsesc cele mai crescute temperature, iar pe măsură ce ajungem către Vf. Omu temperature scade treptat.

Fig.52. Temperaturile medii lunarea ale aerului la cele patru stații între anii 1896-1970

Sursă date:“Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

Amplitudinea termincă anuală diferă de asemenea de la o stație la alta. La stația de la Câmpulung amplitudine maximă a fost de 27,5 0C, iar cea minimă este de 17,70C, media fiind de 21,30C. La stația Rucăr amplitudine maximă a fost de 260C, iar minimă de 14,7, la fel ca și la Câmpulung, media anuală fiind de 21,40C. La stația meteorologică de la Fundata amplitudinea maximă este de 26,60C, iar cea minimă este de 15,60C, media anuală fiind de 19,50C. Iar în ultimul rând la stația meteorologică situată pe Vf. Omu amplitudinea maximă a fost de 27,10C, iar minima a fost de 15,10C, media amplitudinilor extreme este de 16,90C.

În cadrul culoarului există și inversiuni de temperatură. Acestea se înregistrează spre capetele culoarului, la văile Sbârcioarei și Moeciu-Turcu. Însă patrunderea acestor inversiuni la cele două capete este diferită.

De asemenea și procesele de îngheț-dezgheț sunt prezente de-a lungul Culoarului Rucăr-Bran. Primul îngheț din această zonă se produce pe la începutul lunii septembrie, localizat aproape de centrul acestui culoar( Elena Teodoreanu). După acest prim îngheț localizat în centru se răspândește relativ repede și în restul culoarului.

Ultimul îngheț se înregistrează în luna lui aprilie, fiind localizat în depresiunea Câmpulung și pe marginea piemontului Zărnești (Elena Teodoreanu).

Presiunea atmosferică la fel ca și alti parametric ai climei diferă în funcție de altitudinea la care este măsurată. Conform studiilor realizate pe acest culoar presiunea cea mai mare s-ar resimți în sudul culoarului, iar la polul opus (nordul culoarului) se resimte o presiune mult mai scăzută. Valoarea medie a presiunii atmosferice conform cărții “Culoarul Rucăr-Bran studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu” este de 10,6mb/100m.

Mai jos se poat observa diferențele de frecvență medie a direcției văntului la cele patru stații analizate, stația de la Câmpulung, de la Rucăr,Fundata și Vârful Omu.

Fig.53.Frecvența medie a direcției vântului la stația Câmpulung (1961-1970)

Sursă date:“Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

În fig.53 se poate observa frecvența medie a direcției văntului la stația de la Câmpulung situate la o altitudine de 681 metrii, iar după cum se poate observa și din grafic direcția predominantă este cea central (reprezentată cu verde închis), după aceasta urmează direcția nord-est ( reprezentată cu culoarea roșie), urmată de direcția sud-vest ( reprezentată cu culoarea portocalie), urmând nord, sud-est, est și ultima vest ( reprezentată cu albastru închis).

În reprezentația frecvenței medie a vântului la stația de la Rucăr vom avea ca ani de analiza perioada cuprinsă între 1951-1960, este singura stație de la care avem acești ani ca perioadă de analiză, restul fiind între anii 1961-1970, un pic mai recente.

Fig.54.Frecvența medie a direcției vântului la stația Rucăr (1951-1960)

Sursă date:“Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

În fig.54 se poate observa frecvența medie a direcției vânturilor măsurată la stația Rucăr, la o altitudine de 695 de metrii. După cum se poate observa din graficul de mai sus direcția predominantă este tot cea central (reprezentată cu verde închis), urmată de cea nordică în acest caz (reprezentată cu albastru), apoi direcția sud-est (mov), nord-est, nord-vest, est, vest, sud-vest, iar cea mai puțin răspândită este frecvența medie pe direcția sudică ( albastru deschis).

Fig.55.Frecvența medie a direcției vântului la stația Rucăr (1961-1970)

Sursă date:“Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

În graficul de mai sus, cel care reprezintă frecvența medie a direcției vântului măsurate la stația meteorologică de la Fundata între anii 1961-1970, la o atitudine de 1371 metrii putem observa că direcția predominantă este cea sud-vestică (reprezentată cu portocaliu), dar urmată îndeaprape de direcția nord-estică, aceste direcții uneori fiind una mai mare ca cealaltă în anumite luni precum ar fi un exempu în luna ianuarie predomină direcția nord-estică, însă în luna martie predomină direcția sud-vestică. Apoi urmează direcția central ca și predominanța, urmată de cea sudică, nordică, vestică, estică și sud-estică.

Fig.56.Frecvența medie a direcției vântului la stația Vf. Omu (1961-1970)

Sursă date:“Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

Frecvența medie a direcției vântului la stația de laVf. Omu, stație situată la o altitudine de 2505 metrii, putem observa o frecvență mult mai ridicată a tuturir direcțiilor de răspândire a vântului. După cum se pare din graficul de mai sus ca și direcție predominantă de batere a vântului ar fi cea sud-vestică, urmată în de aproape de direcția centrală și nord-estică, iar mai apoi urmează celelalte direcții.

După cum se poate observa în graficele de mai sus direcția predominantă a vântului este cea central, nord-estică și sud-vestică. Însă și celelalte direcții sunt prezente, răspândite diferit.

Valorile calmului atmospheric sunt: la Câmpulung 26,4%( înainte de 1960) și 55,8% (după1960), la stația de la Rucăr 27,5%( înainte de 1960), neexistând date concrete pentru perioada de după acest an, la stația de la Fundata 2,3%(înainte de 1960), 12,7%(după 1960) și la stația situate pe Vf. Omu 1,7%9înainte de 1960) și 4,5%(după1960).

Vitezele medii ale vântului sunt mai în timpul iernii și primăverii, iar în timul verii sunt mai scăzute.

Umezeala relativă crește o data cu altitudine în cadrul Culoarului Rucăr-Bran. În fig de mai jos putem observa umiditatea relative a aerului(%) la cele patru stații situate în apropierea sau chair în perimetrul zonei de studiu.

Fig.57. Umezeala relativă

Sursă date:“Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

Umezeala cea mai mare dintre aceste patru stații este înregistrată la stația de pe Vârful Omu, aceasta fiind situate la o altitudine de 2505 metrii, iar după cum am speificat și mai sus umiditatea crește o data cu altitudinea, ffapt ce explică aceste valori.

În mod normal umiditatea cea mai redusă este localizată la stația de la Câmpulung, aceasta fiind la cea mai mica altitudine dintre cele patru stații.

Legat de stația amplasată la Rucăr, valorile măsuarte aparțin perioadei 1941-1950, astfel nu le putem compara exact cu datele de la celelalte stații meteorologice deoarece este vorba de perioade diferite.

Nebulozitatea este un parametru care în perimetrul Culoarului Rucăr-Bran crește cu înălțimea, valoarea cu care crește fiind de 0,5 zecimi la 1000 de metrii. Valoriile relative ar fi în timpul iernii 8 zecimi la Fundata, 7 zecimi la Câmpulung, iar vara 4,3 zecimi la Fundata, 4,4 zecimi la Câmpulung.( Sursă date:“Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”)

Durata medie de strălucire a asoarelui depășește 2000 de ore în partea sudică, iar în nod este reprezentată undeva la sub 2000 de ore.

După cum menționam și mai sus pe la începutul capitolului în zona Culoarului Rucăr-Bran avem mai multe posture pluviometrice decât stașii meteorologice, acestea sunt într-un număr mai mare datorită faptului că și diferențele de precipitații sunt mult mai diversificate față de diferențe legate de temperaturi.

Fig.58. Cantități medii multianuale de precipitații (1921-1970) la diferite stații pluviometrice

Sursă date:“Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

În fig.58 putem observa graficul cu repartiția precipitațiilor la toate stațiile pluviometrice de pe Culoarul Rucăr-Bran. Avem în total 12 stații pluviometrice la care au fost măsurate precipitațiile medii multianulae în perioada 1921-1970. După cum se poate observa din graficul de mai sus cantitatea maximă de precipitații înregistrată în acestă perioadă a fost de 950 mm/lună, realizată în luna aprilie la stația pluviometrică din Fundata, iar această valoare este urmată de cea din luna decembrie de la stația pluviometrică din Dragoslavele cu valoarea de 551mm.

În urmatoarele rânduri vom face o scurtă analiză a fiecărei stții în parte luând valorile lunare. Prima cu care vom începe este stația de la Lerești(Fig.59). La acestă stație pluviometrică putem observa faptul că maximul de precipitații a fost realizat în luna iunie, valoare fiinde de 110mm, iar valoare minima de precipitații s-a realizat în luna martie, valoare fiind de 38,5 mm.

Fig.59. Cantități medii multianuale de precipitații (1921-1970) la stația de la Lerești

Sursă date:“Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

În figura de mai jos putem observa cantitățiile medii multianuale de precipitații de la stația pluviometrică de la Rucăr. După cum se poate observa din graficul de mai jos valoarea maximă de precipitații a fost realizată în luna iunie, valoarea fiind de 125,8 mm. valoarea minima s-a înregistrat în luna martie, valoarea fiind de 36,6mm. luând cantitatea de precipitații pe anotimpuri putem constata faptul că în perioada de vară precipitațiile sunt cele mai ridicate, iar cele mai mici sunt în perioada de iarnă.

Fig.60. Cantități medii multianuale de precipitații (1921-1970) la stația de la Rucăr

Sursă date:“Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

În fig.61. putem observa repartiția pluviometrică de la stația de la Dragoslavele. După cum am menționat și mai sus valoarea maximă de la stația Dragoslavele este a doua valoare maximă de la toate stațiile de pe Culoarul Rucăr-Bran. Deci, valoarea maximă la acestă stație este reprezentată în luna decembrie, valoarea fiind de 551 mm. valoarea minimă s-a înregistrat în luna martie, valoarea fiind de 28 mm.

Fig.61. Cantități medii multianuale de precipitații (1921-1970) la stația de la Dragoslavele

Sursă date:“Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

În figura de mai jos este reprezentat raportul de precipitații de la stația pluviometrică de la Fundata. Cantitățiile medii multianuale de la această stație diferă de la o lună la alta, însă la această stație se înregistrează valoarea maximă de precipitații dintre toate stațiile pluviometrice în această perioadă. Această valoare este de 905mm, fiind înregistrată în luna aprilie. Valoarea minima s-a înregistrat în luna martie, valoarea fiind de 55,2 mm.

Fig.62. Cantități medii multianuale de precipitații (1921-1970) la stația de la Fundata

Sursă date:“Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

În fig.63 sunt reprezentate cantitățiile medii de precipitații multianuale de la stația de la Vf. Omu. Aici putem observa faptul că distribuția lunară a precipitațiilor este relativ apropiată, însă valoarea maximă se înregistrează în luna iunie, valoarea fiind de 142mm, iar valoarea minima se înregistrează în luna noiembrie, valoarea fiind de 54,1mm. cantitatea cea mai mare de precipitații raportată la anotimpuri este realizată în perioada de vară. La polul opus este reprezentativ anotimul de toamnă, în care se înregistrează cele mai scăzute valori de precipitații.

Fig.63. Cantități medii multianuale de precipitații (1921-1970) la stația de la Vf. Omu

Sursă date:“Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

La stația pluviometrică de la Moeciu de Sus valoarea maximă de precipitașții este înregistrată în luna iunie, valoarea este de 128,8 mm, iar valoarea minima este reprezentativă lunii februarie, valoare fiind de 36,4 mm. lunile de vară înregistrează cele mai mari valori pluviometrice, iar lunile de iarnă cele mai mici.

Fig.64. Cantități medii multianuale de precipitații (1921-1970) la stația de la Moeciu de Sus

Sursă date:“Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

La stația pluviometrică de la Moeciu de Jos, reprezentată în graficul de mai jos, putem observa că cea mai mare cantitate de precipitații s-a înregistrat în luna mai, valoarea fiind de 119,8. Valoarea cea mai mică este reprezentată în luna lui februarie, valoarea fiin de 35,1mm. Tot perioada de vară este cea cu valori mai ridicate, iar cea de iarnă cu valori reduse.

Fig.65. Cantități medii multianuale de precipitații (1921-1970) la stația de la Moeciu de Jos

Sursă date:“Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

În fig.66 este reprezentată cantitatea medie multianuală de precipitații de la stația pluviometrică de la stația Poarta ran. Cantitatea maximă din această zonă este treprezentată în luna iunie, iar valoarea este de 118,2mm. valoarea minima este reprezentativă lunii feruarie, valoare fiind de 39,1mm.

Fig.66. Cantități medii multianuale de precipitații (1921-1970) la stația de la Poarta Bran

Sursă date:“Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

La stația pluviometrică de la Bran-Silvic, cantitatea cea mai mare de precipitații este reprezentativă lunii iunie, valoarea fiin de 116mm. Valoarea minima este reprezentativă lunii noiembrie, atunci când s-a înregistrat valoarea de 32,5mm.

Fig.67. Cantități medii multianuale de precipitații (1921-1970) la stația de la Bran-Silvic

Sursă date:“Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

La stația pluviometrică situate la Sohodol putem observa că precipitațiile în cantități mari se regăsesc în luna mai, valoarea fiind de 140 mm. valoarea minima s-a înregistrat în luna noiembrie, înregistrând o cantitate de precipitații de numai 36,7mm.

Fig.68. Cantități medii multianuale de precipitații (1921-1970) la stația de la Sohodol

Sursă date:“Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

La stația pluviometrică de la Tohanu Nou cantitatea maximă de precipitații multianuale s-a înregistrat în luna iunie, valoarea fiind de 94,5mm. Pe când valoarea minimă a cantității de precipitații multianuale a fost de 30,2mm, înregistrate în luna februarie.

Fig.69. Cantități medii multianuale de precipitații (1921-1970) la stația de la Tohanu Nou

Sursă date:“Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

Ultima stație pluviometrică însă nu cea din urmă este cea de la Zărnești, la această stație cantitatea maximă de precipitații multianuale a fost de 123mm, înregistrată în luna iunie. Valoarea minima înregistrată la această stație pluviometrică a fost de 37,6 mm, această valoare înregistrându-se în luna februarie.

Fig.70. Cantități medii multianuale de precipitații (1921-1970) la stația de la Zărnești

Sursă date:“Culoarul Rucăr-Bran-Studiu climatic și topoclimatic-Elena Teodoreanu”

În concluzie, valoarea precipitațiilor multianuale din zona Culoarului Rucăr-Bran în aceas perioadă au fost în lunile de iarnă predominant reduse, iar în lunile de primăvară-vară ridicate.

Ninsoarea în această zonă se înregistrează între lunile septembrie-mai.

Ceața apare în această zonă atât în sezonul rece cât și în cel cald, însă diferâ în funcție de altitudine și totodată de condițiile meteorologice prezente la acel moment.

În concluzie, clima Culoarului Rucăr-Bran este una temperate însă este influiențată puternic de zona montană în cadrul căreia se află acest culoar. Atât temperaturile, cât și precipitațiile, dar și toți parametrii specifici climei sunt puternic influiențați de această zonâ unde se află adică temeraturile sunt specific unei zone montane, cu temperature scăzute iarna și nu foarte ridicate în peioada de vară. Precipitațiile sunt mai ridicate în perioada de vară respective de primăvară și sunt mai scăzute în perioada de iarnă sau chiar de toamnă. În această zonă toții parametrii climatici diferă în funcție de altitudine, astfel după cum am precizatși mai sus studiul s-a legat de valori înregistrate la mai multe stații meteorologice cât și pluviometrice, deoarece atât temperature, cât și umiditatea aerului, ceața, precipitațiile, etc diferă în funcție de altitudinea la care se produc, adică spre exempu un ava fi temperature la stația de la Câmpulung(681m), însă cu mult mai scăzută va fi la stația de la Vf. Omu(2505m)

Capitolul VII: Vegetația, fauna și solurile

Vegetația din Culoarul Rucăr-Bran este direct influiențată de repartiția altimetriei în această zonă. Un alt factor important în repartiția vegetației pe acest culoar este și cel climatic, însă la fel de importantă este structura geologică pe care s-au format straturile de vegetație.

În această zonă predomină cu precădere vegetația forestieră, aceasta ocupând aproximativ 60-70% din suprafața totală a culorului (fig.72), fapt ce am putea spune că se subânțelege din poziția culoarului, fiind un culoar între munți. Cele mai dezvoltat spațiu forestier este cel din rucăr unde se practică și prelucrarea lemnului din păpduri. Avem păduri de fag și păduri de amestec în această zonă.

Fig.71.Pădure de fag

Sursă: http://padurea56.weebly.com/ecosistemul-unei-p259duri-de-fag.html

Pe locul doi sunt terenurile agricole, spațiu verde, livezi, spațiu construit și altele după cum se poate observa și din figura de mai jos.

Fig.72. Utilizarea terenurilor din Culoarul Rucăr-Bran

Pajiștile ocupă un ținut larg în zona Platformei Brănene, datorită păstoritului practicat în această zonă. Specii de plante representative: păiuș, firuța, țepoșica, păiușul de livadă și trifoiul alb.

Fig.73. Păiușul

Sursă: https://semintelegumeflori.ro/furajere/1312-paius-inalt-.html

Fig.74. Firuța

Sursă: http://www.gazonul.ro/seminte-de-furaje/firuta-poa-pratensis

Fig.75.Păiușul de livadă

Sursă: http://www.eplante.ro/plante-a-z/paius-de-livada-Festuca-pratensis.html

Fig.76.Trifoiul alb

Sursă: http://www.revista-ferma.ro/articole/tehnologii-agricole/trifoiul-alb-trifolium-repens

Vegetația mai este reprezentată și prin numeroasele flori de munte, cum ar fi viorelele, cicoarea, sânzienele, lumânărica, gura leului, etc.

Fig.77. Viorelele

Sursă: https://gradinareasa.wordpress.com/tag/viorele/

Fig.78. Cicoarea

Sursă: http://adevarul.ro/locale/calarasi/planta-vindeca-melancolie-cicoarea-inlocuitorul-perfect-cafelei-trateaza-hepatita-cronica-diabetul-sfaturile-medicilor-despre-folosim-1_55c7a707f5eaafab2c653a56/index.html

Fig79. Sânzienele

Sursă: http://www.apaceavie.ro/sanziene/

Fig.80. Lumânărica

Sursă: http://www.gradinamea.ro/Lumanarica_2274_536_1.html

Fig.81. Gura leului

Sursă: http://www.rogradini.ro/gura-leului-antirrhinum-majus-floarea-zodiei-racului-si-preferata-copiilor

Speciile de plante protejate din Culorul Rucăr-Bran aparte de cele prezentate mai sus sunt prezente în Munții Bucegi, după cum se poate observa și în harta prezentată mai jos cu speciile de plante.

ig.82. Speciile de plante protejate din Culoarul Rucăr-Bran

În figura de mai jos putem observa ariile protejate din Culoarul Rucăr-Bran, aceaste arii se prezintă ca și un coronament în centrul culoarului, fiind prezente atât pe parte lanțului montan denumit Piatra Craiului, dar și pe partea Munțiilor Bucegi. Dintre ariile protejate amintim Parcul Național Piatra Craiului, Cheile Zărneștilor, Peștera Liliecilor din Rarău, Peștera Drobeștilor, Peștera Dâmbovicioara, Peștera Uluce, Leaota dar și Parcul Natural Bucegi.

Fig.83. Ariile protejate din Culoarul Rucăr-Bran

Toate acestea împreună cu alte specii învelesc această zonâ dândule o frumusețe aparte. Chiar dacă ulterior o parte din spațiile verzi de odinioară au fost înlocuite cu spații construite fapt ce se datoarează și faptului că această zonă a devenit un punct de atracție foarte important și totodată au început să apară cât mai multe pensiuni și spații construite. Însă cu toate acestea predominant în culoar se regăsesc pădurile după cum am specificat și mai sus.

Fauna din Culoarul Rucăr-Bran este una bogată și totodată variată fiind prezente specii precum lupul, râsul, jderul de pădure, veverița, pârșul de alun, ursul, mistrețul, capra neagră, care este și o specie protejată prin lege, care trăiește pe crestele munților din această zonă.

Fauna din acestă zonă este compusă și din numeroase specii de păsări precum pițigoiul, muscarul mic, pitulicea sfârâietoare, ciocănitoarea cu spatele alb.

În apele Dâmboviței, care este și cea mai importantă unitate hidrografică din Culoarul Rucăr-Bran, se întâlnesc specii de pești precum zglăvoaca, lipanul și moioaga.

În zona Culoarului Rucăr-Bran se practică și vânatul fiind o practică care a ajutat și la turismul de transit din această zonă.

În figurile de mai jos vom putea urmării câteva imagini din fauna reprezentativă a Culoarului Rucăr-Bran.

Fig.84. Lupul

Sursă: http://www.zoo.ro/lup

Fig.85. Râsul

Sursă: http://m.animalzoo.ro/animale-din-romania-pe-care-copiii-le-vor-stii-doar-din-fotografii/rasul/

Fig.86. Pârșul de alun

Sursă: http://wildlifecs.blogspot.ro/2012/02/parsul-de-alunmuscardinus-avellanarius.html

Fig.87. Capra neagră

Sursă: https://peterlengyel.wordpress.com/2011/06/10/capra-neagra-%E2%80%93-prezentare-generala/

Fig.88.Pițigoiul

Sursă: http://linia1.ro/pitigoiul-dragostei/

Fig.89. Muscarul mic

Sursă: http://out4awalk.com/muscarul-mic-ficedula-parva/

Fig.90. Zglăvoaca

Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Zgl%C4%83voac%C4%83

În imagine prezentate am vazul o parte din fauna din această zonă, după cum am spus și la început fauma este una bogată și variată, Culoarul Rucăr-Bran dispune de o fauna variată și foarte importantă, mare parte a viețuitoarelor terestre trăint în pădurile din zona aceasta, iar fauna acvatică crește pe cursul râului Dâmbovița.

Solurile din Culoarul Rucăr-Bran sunt unele destul de variate ele având la originea de formare structura geologică care este în principale calcaroasă sau conglomerate după cum am văzut și în capitolul dedicate geologiei acestei zone (Capitolul III).

Solurile predominante din această zonă sunt districambrisolurile reprezentate pe harta de la fig.91 cu albastru deschis, acestea fiind repartizate pe aproape întreaga suprafață a culoarului, exceptând partea nordică. În partea nordică regăsim predominant luvosoluri în diverse combinații cum ar fi luvosoluri și alosoluri sau luvosoluri și luvosoluri erodate sau mai găsim tot predominant luvosoluri albice stanogleizate.

În partea central a Culoarului Rucăr-Bran întâlnim rendzina și eutricambrisoluri rendzinice. În zona Munților Bucegi întâlnim predominant prepodzoluri, podzoluri, stâncărie și litosoluri. În zona Muntelui Piatra Craiului găsim un mosaic de soluri precum cele care le-am menționat și mai sus din cadrul Munților Bucegi, însă mai întâlnim și districambrisoluri și podzoluri precum și rendzine și eutricambrisoluri rendzinice.

Alte tipuri de soluri regăsite în cadrul Culoarului Rucăr-Bran sunt: rendzine, rendzine litice si litosoluri rendzinice, preluvosoluri, preluvosoluri stagnogleizate si luvosoluri stagnogleizate, luvosoluri si luvosoluri erodate, luvosoluri gleizate si stagnogleizate, eutricambosoluri, eutricambosoluri gleizate, eutricambosoluri si luvosoluri, eutricambosoluri erodate si erodosoluri, disctricambosoluri si litosoluri, humosiosoluri, litosoluri si stancarie, gleiosoluri, aluviosoluri si aluviosoluri entice, aluviosoluri si aluviosoluri entice gleizate, stăncarie si litosoluri rendzinice, etc. Aceste tipuri de soluri și repartiția lor se pot observa și în figura de mai jos, legenda tipurilor de soluri fiind realizată pe baza culorilor convenționale representative pe hărți pentru fiecare tip de sol.

Fig.91. Solurile din Culoarul Rucăr-Bran

Partea a III-a: Așezări, populație și economie

Capitolul VIII: Așezări

Culoarul Rucăr-Bran încă din trecut a reprezentat un drum de acces care despărțea Țara Românescă de Transilvania. Pe acest culoar se facea transit de mărfuri care erau transportate din Transilvania către Țara Românescă și invers.

Așezările din această zonă ay fost direct influiențate de altitudine dar și de formele specific locale, care au favorizat aparăția vetrelor satelor din zona Culoarului Rucăr-Bran. Astfel în depresiunea Culoarului Dâmboviței au apărut vetrele localităților Rucăr, Dragoslavele, Stoienești, Slobozia, Conțești și Bădeni, aceastea fiind sub formă de așezări compacte. Pe când de partea cealaltă a culoarului (spre nord), văile platformei brănene au favorizat apariția de localități precum Șimon, Moeciu de Jos și Moeciu de Sus, acestea având un character diferit față de cel al așezărilor din partea văilor Dâmboviți, acestea fiind într-o formă ușor alungită, semânând mai repede a așezare de tip “stradă”(Simion Teodor).

Datorită reliefului carstic din zona Culoarului Rucăr-Bran au apărut și localități cu o așezare de tipul celor risipite, exemple de astfel de localități sunt Șimon, Peștera, Măgura, Fundata și Fundățica.

Așezările din această zonă sunt răspândite până la 1000 de metrii, media lor chiar dacă se află undeva șa 800 de metrii. Așezările situate la 1000 de metrii sunt peștera, Șirnea, Păestera, Fundata și Fundățica.

Locuințele din zona Culoarului Rucăr-Bran au fost construite în general din piatră sau lemn și au fost locuite anii îndelungați.

Datorită evoluției în timp a vetrelor de sate au apărut alte două tipuri de îmărțiri ale localităților din acaestă zonâ și mai exact au apărut sate de tip muscelean, corespunzătoarea zonei de sud, din județul Argeș, și sate de tipul brănean, specific zonei de nord, din județul Brașov.

Fig.92.Localitățile din Culoarul Rucăr-Bran împărțite pe județe

Tipuri de gospodării regăsite în Culoarul Rucăr-Bran, clasificare după Simion Teodor: case cu ocol întâlnit, este o casă întâlnită în zona brăneană, are o formă poligonală, fiind alcătuită din casa propiu zisă, grajd, fierbătoare, adăposturi pentru unelte și furaje, dar și o curte pietruită, fiind construite în generale din piatră și lemn. Aceste case le întâlnim în Fundata, Fundățica, Șirnea și în Valea Urdii. Casa colibașilor brăneni (dispărută azi), construită din lemn pe temelie de piatră. Casa de tip muscelean în general de culoare alba, construită din piatră pe temelie și lemn, în acest tip de gospodărie apare sala mare deschisă, cu stâlpi de susținere ornați cu motive populare de obicei, aceste case apărând în Rucăr, Dragoslavele, Dâmbovicioara, Sâtic și mai puține le întâlnim și în Fundata.

De-a lungul timpului în această zonă au mai fost construite adăposturi temporale precum cele pastorale, care reprezintă și cea mai veche așeazare din această zonă, stânele le regăsim frcvent undeva la 2000 de metrii altitudine, iar grajdurile le întâlnim undeva la 1500-1600 de metrii. Așezările pastorale din zona musceleană și cea brăneană diferă destul de mult însă au și numeroase asemănări precum materialele de construcție precum calcare sau gresii. Alte tipuri de așezări temporale au fost cele forestiere legate de pădurile care sunt în acestă zonă, păduri numeroase de unde se și prelucrează lemnul, în special la Rucăr, sau chair așezări hidrotehnice. Toate aceste locuințe temporale sunt situate ăn zona montană precum în Munții Bucegi, Leaota, Piatra Craiului și în Masivul Iezer-Păpușa.

Capitolul IX: Populația

Populația Culoarului Rucăr-Bran a suferit de-a lungul timpului oscilații crescănd și scăzând datorită diverșilor factori care au existat în acestă zonă de-a lungul timpului.

Primele referiri la populația celor din Culoarul Rucăr-Bran apar undeva în anul 1710 în cadrul lucrării “Conscripția urbană”, unde se face referire doar la satele brănene, însă nu se regăsește un număr clar al populației din acestă zonă. În anul 1810 în cadrul lucrării “Catagrafia” apar primele precizări la satele din muscel, apărând o primă informație conform căreia în satele muscelene trăiau aproximatic 1521 locuitori.

Din anul 1840 informațiile cu privier la populația culoarului încep să apară, fiind relatate ca un întreg. Acestă valoare este data după o perioadă în care aprape întreaga lume a fost afectată de ciumă, transhumanță, dar la noi au fost prezente și un număr mare de roiri, acestea reprezentând plecările și întoarcerile dintr-o zonă la alta.

După cum se poate observa și în graficel de jos, un grfic realizat pentru a putea observa evoluția numerică a populației din culoar, însă între anii 1992-2016 am obținut datele prin adunarea populației din cele mai mari localitțti ale culoarului și altfel spus datele pentru localități care se găsesc în cadrul culoarului. Aceste localități sun Moeciu, Bran, Fundata, Rucăr, Dâmbovicioara și Dragoslavele.

În anul 1840 vaoarea populație din Culoarul Rucăr-Bran a fost de 8400 locuitori, aceasta este cea mai mica valoarea înregistrată între anii 1840-2016. Apoi în anul 1910 valoarea crește, fiind mai mult decât dublu, 18825 locuitori. Între anii 1910-1930 populația crește într-un ritm lent, iar în anul 1977 populația din Culoarul Rucăr-Bran ajunge la valoarea maximă de 30000 locuitori. După anul 1977 valorile încep să scadă treptat de la an la an, însă cu o valoare destul de redusă, acestă scădere fiind probabil explicate și de migrația populației atât către orașele mai mari din zonă cât și din țară, dar chiar și în afara țării. În anul 2016 s-a înregistrat cea mai mica valoare a populației, 20368 locuitori.

Fig.93. Evoluția numerică a populației din Culoarul Rucăr-Bran

Sursă date: 1840-1977: Simion Teodor-“Culoarul Rucăr-Bran: o poartă în Carpați”

1992-2016: www.insse.ro (datele au fost luate pentru cele mai mari localități din cadrul culoarului și adunate )

Referindu-ne la populația cuoarului raportată la mascultin și feminin putem observa din graficul de mai jos că populația feminină este aproximativ egală cu populația masculină din orașele din Culoarul Rucăr-Bran, valori rezultate în urma adunării numărului de populație atât feminină cât și masculină din principalele orașe de pe culoar, mai exact Dâmbovicioara, Rucăr, Dragoslavele, Bran, Moeciu și Fundata. Astfel din graic putem obseerva că valoare cea mai mare a populației masculine este realizată în anul 1996, iar cea mai mică valoarea a populației de sex masculin a fost de 10307 locuitori de sex masculin, realizată în anul 2016. La sexul feminin cea mai mare valoarea a fost realizată în anul 1992, iar cel mai mic număr de femei din Culoarul Rucăr-Bran a fost realizat în anul 2013, valoare fiind de 10442 locuitori de sex feminin.

Fig. 94. Populația feminină în raport ce cea masculină din Culoarul Rucăr-Bran (1992-2016)

Sursă date:1992-2016: www.insse.ro (datele au fost luate pentru cele mai mari localități din cadrul culoarului și adunate )

Raportându-ne la numărul populației din Culoarul Rucăr-Bran pe sexe și totodată pe grupe de vărstă am realizat piramidele populației pentru anii 1992,2002 și 2012.

În fig.95 putem observa piramida poplației pe grupe de vârstă și sexe pentru anul 1992. Aici putem observa faptul că populația care predomina în anul 1992 pe Culoarul Rucăr-Bran era cea cu vârste cuprinse între 20-24 de ani , iar cel mai mic număr al populației este de poplație matură de preste 85 de ani. Din acestă piramidă a populației putem remarca faptul că în anul 1992 populația Culoarului Rucăr-Bran era una cu o diversitate de vârste, însă ca predominanță este cea tânără.

Fig. 95. Piramida populației din Culoarul Rucăr-Bran 1992

Sursă date:1992-2016: www.insse.ro (datele au fost luate pentru cele mai mari localități din cadrul culoarului și adunate )

În piramida populației din anul 2012, reprezentată grafic în fig.96, se poate observa faptul că populația predominantă la femei este cea cu vârste cuprinse între 25-29 de ani, iar populația masculină este predominantă cea între 30-34 de ani.

Populația cea mai scăzută este cea de la 80 de an în sus, cea masculină fiind mai mică decât cea feminină. Populația tânără este cea mai mare cantitativ, însă populția de 0-4 ani, care reprezintă populația în creștere este una scăzută în comparație cu următoarele grupe de vârstă.

Fig. 96. Piramida populației din Culoarul Rucăr-Bran 2002

Sursă date:1992-2016: www.insse.ro (datele au fost luate pentru cele mai mari localități din cadrul culoarului și adunate )

Populația pe grupe de vârstă reprezentativă anului 2012 este reprezentată în graficul de mai jos. Din acest grafic putem observa că populația cea mai număroasă din rândul femeilor este la fel ca și în anul 2002 cea cu vârste cuprinse între 24-29 de ani, iar cea masculină este cea cu vârste cuprinse între 40-44 de ani, fiind probabil o parte de cei care în 2002 aveau vârstele între cele mai riducate valori ale populației masculine.

Cele mai reduse valori sunt ale populației de peste 85 de ani. După cum se poate observa și în graficul de mai jos populația tânărâ este mai mare decât cea în vârstă asta aduncând un aport de tinerețe populației culoarului.

Fig. 97. Piramida populației din Culoarul Rucăr-Bran 2012

Sursă date:1992-2016: www.insse.ro (datele au fost luate pentru cele mai mari localități din cadrul culoarului și adunate)

Legat de componența etnică din Culoarul Rucăr-Bran vom lua pe rând fiecare localitate principală și vom analiza componenția etnică și confesională.

În Rucăr după cum putem observa în graficul de mai jos componența etnică este reprezentată în principal de românim=, aceștia deținând o pondere de 96,08%, urmați de etnii necunoscute, care se datoarează în principal faptului că oamenii nu își declară etnia reală, acestă etnie necunoscută deține 2,83%, iar alte etnii reprezintă doar 1,07% din zona localității Rucăr.

Legat de componența confesională a localității Rucăr putem observa de asemene în graficul de mai jos că predomină ortodoxii, cu 89,2%, aceștia sunt urmați de creștini după evanghelie (5,18%), apoi evanghelici (2,31%), sunt și oameni care nu și-au declarat religia, astfel ei fiind încadrați la religie necunoscută (2,83%), iar ale religii dețin 0,46% din total.

Fig.98. Componența etnică și confesională din localitatea Rucăr (2011)

Sursă grafice: https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Ruc%C4%83r,_Arge%C8%99#Demografie

În Dâmbovocioara de asemenea predomină etnia română, fiind în proporție de 98,83%, iar alte etni ocupă 1,16%, acastă categorie fiind cu mult mai redusă față de etnia principală din Dâmbovicioara, care reprezintă una dintre comunele principale de pe Culoarul Rucăr-Bran.

Componența confesională a comunei Dâmbovița este de asemeni predominant compusă din ortodoxi(97,3%), creștini după evanghelie(1,59%), iar alte religii dețin 1,37%.

Fig.99. Componența etnică și confesională din comuna Dâmboviciora (2011)

Sursă grafice: https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_D%C3%A2mbovicioara,_Arge%C8%99#Demografie

Componența etnică din comuna Dragoslavele este compusă principal din români(76,11%), urmată de romi (21,23%), aici este singura comună de până acuma în care apar romi declarați, iar etnia necunoscută deține 2,6% și alte etnii 0,03%,

Compinența confesională a locuitorilor din Dragoslavele este cea ortodoxă (89,51%), urmată de creștini după evanghelie (6,65%), necunoscută (2,6) și alte religii dețin 1,22%.

Fig.100. Componența etnică și confesională din comuna Dragoslavele (2011)

Sursă grafice: https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Dragoslavele,_Arge%C8%99#Demografie

Trecem la cele mai iportante comune sau localități din județul Brașov care aparțin Culoarului Rucăr-Bran. Fundata este una din ele iar componența etnică de aici este de asemenea predominant română, deținând o pondere de 97,41%, urmată de etnie necunoscută ce deține 2,23% și alte etnii ce dețin 0,35%.

Componența confesională este predominant formată din ortodoxi, aceștia dețin 97,53%, aceasta este urmată de religie necunoscută, adică nedeclarată de locuitori, ea deținând 2,23%, iar alte religii dețin restul de 0,23%.

Fig.101. Componența etnică și confesională din comuna Fundata (2011)

Sursă grafice: https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Fundata,_Bra%C8%99ov

Componența etnică din comuna Moeciu este reprezentată în special de români, care dețin 97,19%, urmată de etnie nedeclarată sau necunoscută 2,67% și alt etnii 0,12%.

Componența confesională este predominant reprezentată din ortodoxi 96,7%, religie necunoscută 2,67% și alte religii 0,61%.

Fig.102. Componența etnică și confesională din comuna Moeciu (2011)

Sursă grafice: https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Moieciu,_Bra%C8%99ov

Iar nu în ultimul rând componența etnică din comuna Bran este predominant de asemenea compusă din români, care dețin o pondere de 93,3%, urmată de etnie necunoscută, unde am putea deduce că se pog afla și maghiari, deoarece în acestă zonă întâlnim și mulți maghiari, dețin 6,42%, iar alte etnii dețin o pondere de 0,54%.

Structura confesională din comuna Bran este alcătuită preponderent din ortodoxi (90,13%), urmată din adventiști de ziua a șaptea după cum ne spune graficul, ce dețin 2,33%, religiile de tip necunoscute sunt în proporție de 6,42%, aceiași pondere ca și etnia necunoscută, iar alte religii dețin 1,1%.

Fig.103. Componența etnică și confesională din comuna Bran (2011)

Sursă grafice: https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Bran,_Bra%C8%99ov#Demografie

În concluzie, populația Culoarului Rucăr-Bran a avut p creștere semnificativă între anii 1840-1977, urmând ca mai apoi să aibă o evoluție mică, aproape nesimnificativă, valorile fiind aproximativ la fel în anii ce au urmat. Ponderea între masculin și femini de asemenea este într-un echilibru semnificativ, întâlnindu-se numai o singură excepție în anul 1996, când populația masculină a fost mai mare decât cea feminină. Media de vârstă a populației Culoarului Rucăr-Bran este undeva la 20-30 de ani, ceea ce ne-a rezultat din graficele cu piramida populației din anii 1992,2002 și 2012 ( calcule realizate din 10 în 10 ani), din care am mai putut observa că în această zonă predomină populația tânără. Etnia este preponderent română, fiind foarte mici procentajele pentru etnii necunoscute și alte etnii, doar în Dragoslavele observăm și o declarație semnifictivă a populației de etnie romă. Iar nu în ultimul rând structura confesională este de asemenea preponderentă din ortodoxi, urmată de evanghelici, atei li alte religii, având chiar și oameni care nu au dorit să își declare apartenența la vreo religie.

Capitolul X: Economia

Economia este o ramură importantă de analizat în cadrul oricărei unități administrative. Economia este alcătuită din trei mari categorii care sunt reprezentate prin agricultură, industrie și transporturi.

În cadrul Culoarului Rucăr-Bran agricultura este practicată, fiind o zonă de munte se practică destul de mult silvicultura, dar și alte culturi precum cultura cartofului, practicată în Rucăr.

După cum se poate observa din graficul de mai jos suprafața agricola din zonele principale din cadrul culoarului, mai exact comunele Rucăr, Dragoslavele, Dâmbovicioara, Fundata, Moeciu și Bran, a fost o suprafață care nu a suferit mari modificăr, însă ceea ce putem observa este câ în anul 2014 s-a înregistrat cea mai mare valoarea a suprafeței agricole.

Fig.104. Suprafața agricolă din marile localități ale Culoarului Rucăr-Bran

Sursă date: www.insse.ro

Ca și culturi avem în Dragoslavele producție de grâu și secară, cartof, porumb boabe. În Rucăr avem cultura de cartofi și floarea soarelui. În Dâmbovicioara avem porumb boabe și cartofi. În Fundata tot porumb boabe și cartof. În Moeciu avem cartof, grâu și secară și porumb boabe, iar în Bran avem legume, grâu și secară și cartofi.

Pe Culoarul Rucăr-Bran avem și o producție bogată de lână, de lapte de vacă și bivoliță, le ouă, dar și de animale destinate consumului.

Fig.105. Creșterea animalelor din Culoarul Rucăr-Bran

Sursă date: www.insse.ro

După cum se poate observa și din graficul de mai sus principalele animale care se cresc aici sunt bovinele, ovinele, porcinele și păsările. După cum se poate observa porcinele au numărul cel mai scăzut, apoi bovinelem iar printre cele mai populare animel de crescut din această zonâ sunt păsările și ovinele.

După cum se poate observa și din imaginile de mai jos în zona Culoarului Rucăr-Bran se practică industria prelucrării lemnului, acest fapt datorându-se și faptului că acolo există și păduri. Ma întâlnim și industria chimică dar și inustria constructoare de mașini.

Fig.106. Economia județului Argeș, cu zona culoarului ce corespunde județului încercuită cu roșu

Sursă:”Atlasul județelor din Republica Socilaistă România”(1978, București)

În județul Brașov și mai exct în partea care corespunde Culoarului Rucăr-Bran putem observa de asemena păduri, creșterea de ovine dar și două cariere, una în apropiere de Fundata, iar cea de-a doua în aoropiere de Bran.

Ca și industrii aici nu prea întâlnim, singurele industrii prezente în acest culoar sunt cea a prelucrării lemnului, în acest culoar fiind cea a prelucrării lemnului, exploatat din numeroasele păduri ce îmbracă Muntele Piatra Craiului și Munții Bucegi, dar și cea a industria celulozei și a hârtiei

Fig.107. Economia județului Brașov, cu zona culoarului ce corespunde județului încercuită cu roșu

Sursă:”Atlasul județelor din Republica Socilaistă România”(1978, București)

Transporturile Culoarului Rucăr-Bran se rezumă la transport rutier, în această zonâ nu există căi ferate pentru a facilita mersul cu trenuk și a face legătura cu alte județe, nu există nici aerooporturi sau piste de aterizare. După cum am spus și mai devreme există numai căi rutiere care fac posibil transportul din această zonă. Drumul principal ce trece prin acestă zonă este DN73 ( Drumul Național 73), cel care face și legătura între toate comunele Culoarului Rucăr-Bran și nu numai. Mai întâlnim și drumurile județene DJ112, DJ112F, DJ112E, dar și drumurile comunale DC19, DC22, DC51, DC52, DC50, etc.

După cum putem observa și din harta realizată mai jos cu rețeaua rutieră din Culoarul Rucăr-Bran drumul principal din acestă zonă este DN73, reprezentat cu portocaliu pe hartă, mai apoi avem drumurile județene, reprezentate cu galben și drumurile secundare alcătuite din drumuri comunale și alte tipuri de drumuri precum poteci, alei, drumuri forestiere, etc.

Fig.108. Rețeaua rutiră din Culoarul Rucăr-Bran

Bază de hartă: OpenStreetMaps

În concluzie, economia Culoarului Rucăr-Bran nu putem spune că este una foarte dezvoltată, însă este îndeajuns pentru a putea trăi decent în acestă zonă, astfel această zonă s-a dezvoltat în ultimul timp destul de mult din punct de vedere turistic. Este o zonă cu un potențial ridicat de dezvoltare economică datorită pădurilor care se dezvoltă în acestă zonă și datorită industriei prelucrării lemnului care este cea mai importrantă industrie, existând în acestă zonă firme care vând produse obținute prin acestă industrie precum firme de mobilier. Transporturile sunt dezvoltate însă doar la nivelul transporturilor rutiere, existând și firme de transport care fac posibilă traversarea Culoarului Rucăr-Bran în cazul în care turiștii nu au propriile mijloace de transport.

Partea a IV-a: Potențialul turistic al Culoarului Rucăr-Bran și

valorificarea acestuia

Capitolul XI: Obiective turistice

Culoarul Rucăr-Bran s-a dezvoltat în timp ca și un întreg obiectiv turistic în cadrul căruia întălnim alte obiective turistice.

În această zonă întâlnim atăt obiective turistice naturale precum ar fi Cheile Dâmbovicioarei sau Peștera Dâmbovicioarei, dar și obiective turistice antropice în cadrul cărora oamenii și-au pus o importantă amprentă, cum ar fi spre exemplu Cheile Grădiștei, care aparent ar reprezenta o zonă naturală, însă de fapt este o zonă antropizată, fiind construit un complex hotelier acolo.

În figura de mai sus putem observa o hartă cu principalele obiective turistice de pe Culoarul Rucăr-Bran. Aceste obiective le vom descie de la sud către nord, abătând-ne pe ici colo pentru a ajunge la alte obiective importante. Culoarul începe clar cu Mausoleul de la Mateiaș, un loc plin de istorie și demnitate, un loc unde sunt înmormântați eroi mai care au pierit în luptele de la Câmpulung Muscel.

Fig.110. Mausoleul Mateiaș

În fig.110 putem observa mausoleu, reprezentat într-o imagine de ansamblu, acesta este primul loc pe care turiștii se opresc să îl viziteze în drumul lor spre străbaterea Culoarului Rucăr-Bran, de aici afla o parte a istoriei din zona Câmpulungului și nu numai. La intrarea în muzeu se poate observa o hartă frumos realizată, harta reprezentată în fig.111, după cum se poate observa și în imagine turiști sunt întâpinați cu citatul “Pe aici nu se trece”, iar mai jos sunt poziționate luptele desfășurate în zona Bran-Cîmpulung. Este o hartă interactivă, o hartă în relief pe care apar instalații colorate care ne ilustrează luptele din această zonă desfășurate de-a lungul anului 1916.

Fig.111. Harta de la intrarea în Mausoleu

Mergând ușor pe drum ajungem în comuna Dragoslavele, o comună mică, aparent o comună de țară cu nimic spectaculos, însă în esență un loc plin de liniște și pace probabil date și de nota religioasă întâlnită aici. În Dragoslavele ca și principale obiective turistice avem Primăria de la Dragoslavele, în curtea căreia putem vedea un izvor cu o apă curată și lină, un alt obiectiv turistic ce merită vizitat este Biserica Adormirii Maici Domnului (fig.112 ), o biserică întâlnită exact la drumul mare, pe DN73, apoi abătându-ne puțin pe o străduță la stânga însoțită de un indicator care ne prezintâ ca la capătul acelei străduțe vom întâlni Schitul Dragoslavele, un loc liniștit ce datează din anul 1927, fiind din anul 1949 schit de călugări, aceasta a fos un construită cu scopul de a fii un loc de reculegere. Schitul Dragoslavele (fig.113) este un loc mic însă simplu și frumos în care orice om poate căpăta o gură de aer proaspăt, de credintă și totodată de pace interioară. Peisajul minunat care înconjoară acest loc este unul minunat. (fig.116)

Fig.112. Biserica Adormirii Maicii Domnului, Dragoslavele

Fig.113. Schitul Dragoslavele

Fig.114. Interiorul schitului Dragoslavele

Fig.115. Interiorul schitului Dragoslavele

Fig.116. Peisaj din Dragoslavele

Revenind la drumul național pe același traseu pornim vertiginos spre Rucăr. Aici ca principale obiective avem de asemene primăria, un părculeț, avem o hartă a localitâții care ne ghidează, dar găsim și principalele obiective turistice din zonă.

Chiar la intrarea în Rucăr dâm peste un panou cu indicații turistice. Acest panou se poate observa și în figura de mai jos.

Fig.117. Rucăr, hartă turistică

Rucărul în trecutul său istoric reprezenta “vama domnească a carelor cu mărfuri”, după cum însuși un panou ne spune.

În figura de mai jos putem observa și o troiță din localitatea Rucăr, acestă troiță se aflăpe DN73, la intrarea în Rucăr.

Apoi puțin mai în față pe partea stângă putem observa o statuie înâșată în memoria eroilor din această zonă, această statuie se poate observa în fig.119.

Fig.118. Troița, Rucăr

Fig.119. Statuie în amintire eroilor, Rucăr

De pornim mai departe și găsim indicatoare care ne ghidează spre Peștera Dâmbovicioara și Parcul Național Piatra Craiului, două dintre obiectivele pe care nici un turist nu ar trebui să le rateze. Aceste indicatoare care ne ajută să ne localizăm cum putem observa și în figura de mai jos ne fac să ne abatem puțin de la drum însă nu vom regreta nici un moment acest lucru.

Fig.120. Indicatori rutieri spre alte obiective turistice, abătându-ne de la DN73

Ajungând în zonă începem prin a observa frumoasele chei ale Dâmboviței, niște chei realizate de Dâmbovița în drumul ei prin județul Argeș. Parcurgem un drum frumos, cu serpentine, înconjurați de o parte și de cealaltă de cheile Dâmboviței, aceste chei se poat observa și în figura de mai jos, sunt niște chei pe care este prezent calcarul în mare parte.

Fig.121. Cheile Dâmboviței

Ajungănd cumva la capătul acestor chei, ajungem la peștera Dâmbovicioara o peșteră deschisă vizitatorilor cu ghizi, care sunt niște copii. În figura de mai jos putem observa tradiția și legenda legată de peștera acesta, creată de Daâmbovicioara, care este un afluent al Dâmboviței și izvorăște din Munții Piatra Craiului.

Peștera a dost utilizată din anul 1767, cu 500 de ani în urmă aceasta avea o ieșire de siguranță care astăzi a fost astupată. Are stalactite și stalacmite care sunt acolo de poate mai bine de 100 de ani, conform datelor ghidului. Are două galerii prima are o lungime de 20 de metrii, iar a doua 100 de metrii și mai există 370 de metrii de galerie care se poate străbate numai târâși. Formațiunile calcaroase sunt și ele prezente și sunt efectul depuneri și eroziunii de peste 300 de ani. În perioada fanariotă a fos un loc de refugiu, a servit și drept bârlog pentru urs, pentr adăpostirea comorilor, care au fost furate de Fulga, pedepsit prin spânzurare, și Budac, pedepsit prin închisoare și apo a fost otrăvit.

Fig.122. Informații despre Peștera Dâmbovicioara și o mică hartă

În figura de mai jos puteți observa un colaj de imagini din interiorul peșterii, aceasta fiind o peșteră formată pe calcar prin erziune, fiind un proces realizat de Dâmbovicioara. În această peșteră s-au găsiu și urme ale existenței unor fosile de animale care ar fi existat în trecut prin acele meleaguri.

Fig.23. Imagini din Peștera Dâmbovicioara

Merge mai departe pe drumul mare, vom ajunge la un moment dat făcând dreapta în ajunge încomunele Fundata și Fundățica, două comune mici, cu un peisaj rural. Pe aceste meleaguri găsim și o pârtie de schi foarte frecventată de turiști iarna și un parc aventura.

În imaginile de mai jos putem observa câteva din obiectivele turitice din acestă zonă. O zonă liniștită și cu peisaje minunate.

Fig.124. Fundățica privită ca și muzeu

Fig.125. Biserica Sfinții Constantin și Elena

Revenind din nou pe DN73, la un monent dat vom face la stânga pentru a ajunge spre satul Peștera, comuna Moeciu, aici vom întâlni Peștera Liliecilor, situată la o altitudine de 950 de metrii. Această peșteră este rezultatul unei eroziuni în muntele calcaros a pârâului Văii cu Cale.

Denumirea aceste peșteri vine de la exxistena liliecilor înăuntrul ei. Are o lungime de 370 de metrii. Înăuntrun ei putem căsi formațiuni calcaroase precum lacrimile pământului și alte forme rezultate din calcare. Putem observa o galerie de aproximativ 15 kilometrii care se termină cu un horn.

În imaginile de mai jos putem observa câteva fotografii din Peștera Liliecilor, o peșteră frumoasă și un loc care merită vizitat.

Fig.126. Intrarea în Peștera Liliecilor

127. Imagini din Peștera Liliecilor

Sursă imagini: https://www.directbooking.ro/obiectiv-pestera-cu-lilieci-moeciu-59.aspx#photo[obiectiv]/3/

http://www.hotelalex.ro/ro/prod/pestera-liliecilor/obiective-turistice-60/

http://www.moaraviselor.ro/obiective/109/Pestera-Liliecilor

Urmează un alt obiectiv turistic din comuna Moeciu, mai exact Cheile Grădiștei, de această dată ajungem din nou pe partea dreaptă a drumului, și mergem către chei, după nume am considera ca vom vedea niște chei frumoase și impresionante, trecem de mai multe serpentine create de drum, stânda și dreapta avem un peisaj montan și simțim cum crește altitudine, ajungând la capătul serpentinelor intrâm într-un coomplex hotelier denumit Cheile Grădiștei Resort, astfel putem considera acest loc unul antropizat.

Fig.128. Cheile Grădiștei, complex hotelier

Continuam drumul spre Bran unde la un moment dat întâlim un indicator spre Mânăstirea Bran și vom face la dreapta, vom merge câțiva kilometrii și vom da de mânăstire, o mânăstire micuță dar frumoasă undeva la o altitudine considerabilă cu o priveliște superbă.

Este o mânătire constituită în anul 2006, se află pe vărful Dealului Balaban, din satul Șimon, este înconjurată de Masivul Piatra Craiului, Munții Bucegi, Masivul Postăvaru, Munții Leaota și Măgura Codlei.

Fig.129. Mânăstirea Bran

Mergem mai departe și ajungem în frumosul Bran, locul unde se vede o mișcare continuă, care nu doarme niciodată, un loc superb, apreciat și vizitat de mulți turiști, și datorită castelului dar mai ales datorită poveștii care îmbracă acest loc, cea cu Dracula. Aici avem câteva obiective turistice precum Vama Bran, locul unde se și află actualmente aproape tot mobilierul din vechiul castel, un loc care în trecut servea drept vamă pentru intrarea în Bran și mai apoi pentru a ajunge la castel.

Fig.130. Vama Bran

Fig.131. Imagini din interiorul Vamei Bran

Vizavi de vama bran este depusă inima Reginei Maria, un loc sacru deoarece aceasta și-a dorit ca trupul ei să fie înmormântat lângă soțul ei, iar inima sa să fie aproape de fiul său care a murit la Bran. În figura de mai jos se poate observa troița cu inima Reginei Maria.

Fig.132. Inima Reginei Maria este depusă în această troiță din Bran

Castelul Bran deja nu mai are nevoie de prezentare deoarece este un loc plin de tradiție și toți turiștii cunosc povestea acestui castel. Zilnic zeci de oameni stau la coadă pentru a vizita acest castel. În figura de mai jos se poate observa Castelul Bran în toată splendoarea sa.

Fig.133. Castelul Bran

Un alt obiectiv turistic poate fi casa groazei din Bran, în apropierea castelului întâlnim această casă a groazei în care diverși oameni sunt costumați pentru a te speri și totodată sunt diverse artificii facute pentru a speria lumea precum iluzia că spașiul se îngustează, sau senzația ca vei cădea în gol.

Fig.134. Casa Groazei, Bran

Tot în acestă zonă întâlnim și târgul din Bran de unde oamenii pot cumpăra suveniruri, dar și bucate alese din zona Branului, precum brânză, cașcaval, caș, cârnați, carne și alte produse specifice.

Acest tâtrg este foarte frecventat de turiști pentru că se tranzitează în drumul spre castel și totodată oamenii doresc amintiri din locurile prin care au trecut, dar doresc și să guste din bucate tradiționale.

Fig.135. Târgul de suveniruri din Bran

Trecând și prin aceste locuri acaparăm în principiu aproape toate obiectivele turistice din zona Culoarului Rucăr-Bran, pe lângă aceste obiective turistice mai putem regăsi și o multitudine de peisaje superbe dar putem face și numeroase trasee turistice către Munții Bucegi și către Munții Piatra Craiului și nu numai.

După cum spunea încă de la încputul acestui capitol Culoarul Rucăr-Bran este însuși un obietiv turistic. Pe lângă acest lucru în cadrul acestei zone întâlnim numeroase obiective turistice care merită vizitate și văzute, iar în urmatoatrele imagini vom putea urmării câteva peisaje din această zonă.

Fig.136. Peisaj din Culoarul Rucăr-Bran

Fig.137. Peisaj din Culoarul Rucăr-Bran

Fig.138. Peisaj din Culoarul Rucăr-Bran

Fig.139. Peisaj din Culoarul Rucăr-Bran

În concluzie, acestea sunt principalele obiective turistice din zona Culoarului Rucăr-Bran, o zonă frumoasă și obiective turistice atât naturale cât și antropice care merită vazute.

Capitolul XII: Infrastructura de cazare

În zona Culoarului Rucăr-Bran avem numeroase unități de cazare, fiind o zonă turistică, des frecventată de turiști și unitățile de cazare sunt pe măsură. În fig.140 putem observa unitățile de cazare din acestă onă, sau mai bine spus o parte, unități actualizate în mare parte la data de 16.10.2016.

În această zonă întâlnim preponderent pensiuni, cu două, trei stele și chiar și cu mai multe. Câteva din pensiunile pe care le întâlnim în Culoarul Rucăr-Bran sunt: Pensiunea Mateiaș La Meserie, La Izvoare, Pensiunea Floare de Colț, Surâsul Muntelui, Pensiunea Ada, Pensiunea Anda, Edela, Pensiunea Lyana, Nicoleta, Scarișoara, La Flory, Pensiunea Oltenașul, Padina Craiului, etc.

În imaginile de mai jos putem observa câteva imagini cu aceste pensiuni și câteva detalii despre ceea ce ofer aceste pensiuni turiștilor.

Fig.141. Pensiunea Mateiaș La Meserie

Sursă: http://www.romania-turistica.ro/Cazare-Campulung-Muscel/Pensiunea-LA-MESERIE

Această pensiune se află vizavi de Mausoleul Mateiaș, este un loc atât de tip pensiune cât și restaurant. Dispune de 7 camere de cazare în care pot sta 14 oameni. Este un loc din care se poate ajunge ușor la unități turistice precum mausoleul, Mânăstirea Nămăiești, etc.

În figura de mai jos se poate vedea Pensiunea “La Izvoare”, situată pe DN73F, aproape de Cheia, în comuna Moeciu. Ea dispune de 20 de locuri de cazare, fiind o unitate exclusiv doar pentru cazare.

142. Pensiunea La Izvoare

Sursă: https://ostrovok.ru/rooms/pension_la_izvoare/

La Pensiunea Floare de Colț, situată în apropiere de Dragoslavele, pe DJ725. Această pensiune dispune de 22 de locuri de cazare. Prin spatele acestei pensiuni curge râul Dâmbovița.

Pensiunea urâsul Muntelui dispune de 15 locuri de cazare, este situate în Dragoslavele, iar de aici se pot face drumeții către Muntele Piatra Craiului, Munții Leaota și Mateiaș.

Fig.143. Pensiunea Floare de Colț

Sursă: http://www.pensiunea-floaredecolt.ro/

Fig.144. Pensiunea Surâsul Muntelui

Sursă: http://www.turistinfo.ro/dragoslavele/cazare-dragoslavele/pensiunea_surasul_muntelui-c992.html

Fig.145. Unități de cazare pe Culoarul Rucăr-Bran

Fig.146. Unități de cazare pe Culoarul Rucăr-Bran

Fig.147. Unități de cazare pe Culoarul Rucăr-Bran

În imaginile de mai sus se pot observa și alte exemple de unități de cazare de pe Culoarulu Rucăr-Bran.

În concluzie, Culoarul Rucăr-Bran dispune de peste 160 de unități de cazare, exitând cu siguranță câte una pe gustul fiecăruia. Prețurile se încadrează de la 50 de lei și pot ajunge și la câteva sute de lei. Astfel toți oamnei îsî vor putea găsi o cazare după bugetul și gustul lor.

Capitolul XIII: Fluxul de turiști

Pe Culoarul Rucăr-Bran există un flux ridicat de turiști care tranzitează această zonă spre obiectivele turistice de aici dar și spre mariele vîrfuri montane din această zonă.

Numărul sosirilor de turiști din această zonă este în creștere după cum se poate observa și din graficul de mai jos. În anul 2001 au fost un număr de 452595 turiști care au tranzitat principalele comne din culoar, mai exact Dragoslavele, Rucăr, Dâmbovicioara, Moeciu, Fundata și Bran. Acest număr a scăzut puțin în 2002, urmând o continuă creștere până în anul 2008, aici ajungând la un număr de 797.984 turiști. Din 2008 până în 2009 numărul de persoane care au sosoit în această zonă a scăzut până la 625.003 de persoane. Apoi din 2009 până în 2016 fluxul de turiști a fost într-o continuă creștere, ajungând ca în anul 2016 sî se înregistreze cel mai mare număr de turiști de pe această zonă ajungând la valoarea de 1.514.598 persoane care au sosit pe aceste meleaguri.

Fig.148. Sosirile de turiști de pe Culosrul Rucăr-Bran (2001-2016)

Sursă date: www.insse.ro

Legat de numărul de înnoptări pe care îl realizează acești turiști pe culoar el între anii 2001-2008 a fost într-o continuă creștere, în 2008 ajungând la valoarea de 485.112 de înnoptări în comunele mari din Culoarul Rucăr-Bran.

Apoi din 2008 până în 2009 înnoptârile au avut o scădere, însă mai apoi au avut numai o tendință de creștere, ajungând în 2016 la valoarea de 743.590 număr de înnoptări.

Fig.149. Numărul de înnoptări de pe Culoarul Rucăr-Bran (2001-2016)

Sursă date: www.insse.ro

În concluzie, Culoarul Rucăr-Bran are la ora actuală un număr ridicat de turiști care vin în acesată zonă și aleg chiar să se cazeze aici pentru a sta căteva zile în aceste locuri. Este o zonă tranzitată atât de turiști români cât și străini. Numărul turiștilor este într-o continuă creștere, poate și datorită faptului că această zonâ capată din ce în ce o față mai cunoscută oamenilor, prin apariți mai multor date și informașii despre Culoarul Rucăr-Bran.

Capitolul XIV: Activități și tradiții pentru turism

În zona Culoarului Rucăr-Bran se practică foarte mult agroturismul.

Activitățile care s-au păstrat din vechi strămoși în această zonă se leagă foarte clar de creșterea animalelor în special a ovinelor și bovinelor, care servesc spre a face diverse produse din lapte precum cașul, brânza, brânza de burduf, brânza în coajă de copac, cașcaval, cârnați, șuncă, etc, toate aceste produse realizate în casă de către oameni. Aceasta este o tradiție încă păstrată în această zonă.

Dacă mergem în zona Branului aici vom putea observa cel mai bine această tradiție, fiind chiar multe standuri în târg care vând astfel de prduse. Dacă ne referim la Bran ne refen=rim și la mai multe restaurante care servesc Bulz tradițional, acesta fiind în esența sa brănză învelită în mămăligă facut pe plită.

Printre activitățile de tradiție care se păstrează în această zonă sunt ucatul la munte cu oile pentru a le duce la păscut, tunsul oilor pentru obținerea de blanp din care fac diferite produse care de asemenea se duc spre comercializare.

În zona Branului mai întâlnim și o parte a inspirație stilului austo-ungar, oamenii mai virbesc chiar și maghiară prin aceste locuri și oarecum în spiritul zonei se resimte acest lucru.

Culoarul Rucăr-Bran a însemnat în esența sa o zonă de tranzit pentru cei care transportau mărfuri din Țara Românească în Transilvania. Rucărul a fost vama de tranzit. O altă vamă era și la intrarea în Bran, o vamă pe care și astăzi o putem vizita, iar mai mult decât atăt aici vom putea observa vechiul mobilier al Castelului Bran.

În concluzie, Culoarul Rucăr-Bran este un loc cu tradiție, în care se mai păstrează încă activități vechi. Principalul fel de turism practicat în această zonă este reprezentat de agroturism. El se îmbină foarte bine cu spiritul și tradiția acestei zone. Totodată el face tranzitul de la tradițiile practicate în muntenia, la tradițiile pe care le regăsim în transilvania. Este un loc plin de tradiții care merită cunoscute și duse mai departe.

Fig.150. Tradiția din această zonă

Fig.151. Tradiția din această zonă

Partea a V-a: Culoarul Rucăr-Bran în Social Media

Căutând informații despre Culoarul Rucăr-Bran descoperim că este o locați intens discutată în cadrul social media. Dând un search pe google găsim mai multe lincuri care ne conduc spre diverse informații pe care le-am putea descoperi despre această zonă. În figura de mai jos putem observa câteva din rezultatele pe care le putem găsi.

Fig.152. Căutare pe internet despre Culoarul Rucăr-Bran

Fig.153. Căutare pe internet despre Culoarul Rucăr-Bran

Accesând fiecare pagină în parte vom descoperii informații despre aceast culoar. Sunt pagini în care oameni care au fost în această zonă aleg să împartă cu ceialți imagini și momente petrcute în aceste locuri. Sunt și pagi care țin stric de geografie, sunt făcute de geografi care împărtășesc parte strist geografică a acestui culoar care este un culoar tectonic format în mijlocul unui amalgam de munți. Sunt însă și pagini care ne povestesc despre istoria acestor meleaguri. Toate acestea oamenii le pot găsi doar printr-o simplă cautare pe internet.

În imaginile de mai jos vom observa cum arată câteva din aceste pagine de pe internet dedicate Culoarului Rucăr-Bran.

Fig.154. Culoarul Rucăr-Bran

Sursă:http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/14017555-o-trecatoare-istorica-culoarul-rucar-bran

Fig.155. Culoarul Rucăr-Bran

Sursă: http://www.turismland.ro/zone-turistice/culoarul-rucar-bran/

Fig.156. Culoarul Rucăr-Bran

Sursă: http://blog.hotelguru.ro/culoarul-rucar-bran-o-zona-ca-povesti/

Fig.157. Culoarul Rucăr-Bran

Sursă: http://jurnalul.ro/timp-liber/calatorii/culoarul-rucar-bran-drumul-intesat-de-povestioare-istorice-si-peisaje-bogate-727540.html

Însă nu numai pe googlle putem găsi informați despre Culoarul Rucăr-Bran, ci și pe facebook, acestea este un site pe care mulți oameni din toată lumea intră. Aici eu pot vedea prietenii loc=r care au mai fos în această zonă dar totodată pot afla despre frumusețiile acestei zone și de ce nu săă meargă chiar ei să o viziteze.

Câteva exemple sunt și în urmatăarele imagini:

Fig.158.Culoarul Rucăr-Bran

Sursă: https://www.facebook.com/pages/Culoarul-Rucar-Bran/224038994414523?fref=ts

Fig.159. Culoarul Rucăr-Bran

Sursă: https://www.facebook.com/pages/Culoarul-Ruc%C4%83r-Bran/795602317159867?fref=ts

În concluzie, Culoarul Rucăr-Bran este un spațiu din țara noastră cu o largă răspândire în mediul online și în social media. Este un loc care după cum am mai spus merită văzut, iar mediul social ne aduce o serie importantă de informații care ne ajută să ne alegem locurile pe care ne dorim să le vizităm.

3.Concluzii

În concluzie, Culoarul Rucăr-Bran este situat între județele Argeș la sud și Brașov la Nord și este mărginit pe parte de est de Munții Bucegi și pe partea de vest Munții Piatra Craiului. Este un culoar de tip tectonic, care s-a format din calcare, șisturi cristaline și conglomerate împreună cu gresii.

Ca și cercetare el nu a fost un subiect foarte des întâlnit în scrierile sau în hărțile apărute înainte. Prima care în care se precizează acest culoar ca sine stătător a fost în anul 1969 D. Patrulius, apoi alți