Studiu Geografic al Comunei Ciurea Judetul Iasi

Geografia, ca știință a Pămantului, pornește de la studiul orizontului local, ,,ale cărui elemente proaspete, pline de imagini și de simțire există in sufletul fiecărui copil și trebuie scoase la lumină,valorificate și randuite.Oricat de puțin variat ar fi un astfel de ținut, el permite copilului să ințeleagă deplin cel puțin cateva noțiuni geografice fundamentale”.

In cadrul unei zone geografice, componenta umană deține un rol important, intrucat, deși se află in stransă interacțiune și interdependență cu celelalte componente ale mediului geografic, prin dinamismul ei contribuie semnificativ la modificarea trăsăturilor peisajului geografic, precum și la apariția peisajelor antropizate.

Lucrarea își propune cunoașterea fenomenelor fizico-geografice din spațiul comunei Ciurea județul Iași , particularitățile și modul lor de evoluție in timp și spațiu, influența acestora asupra dezvoltării societătii omenești.

Pe de altă parte, lucrarea este intocmită pentru a acoperi golul care persistă in

cunoașterea istoriei, a ocupațiilor, tradițiilor și obiceiurilor oamenilor care au trăit sau conviețuiesc și acum pe teritoriul celor două localității analizate, atât individual cât și comparativ.

Pe lângă scopul științific, lucrarea urmărește și un scop practic legat de evidențierea unor probleme de natură umană.

Partea a doua a lucrării cuprinde aspecte metodice privind inițierea elevilor in cercetarea geografică și cateva aplicații practice realizate impreună cu elevii in spațiul

comunei studiate. Din acest punct de vedere, lucrarea iși propune să demonstreze cum pot fi

familiarizați elevii cu aspectele geografice din orizontul local, precum și modul in care li se pot dezvolta capacitățile și deprinderile de a cerceta, de a intocmi referate, de a analiza și investiga studii de caz privind aspectele geografiei locale.

Partea I.- Aspecte teoretice și metodologice

Județul Iași se află localizat în parte nord – estică a țării noastre. Județul Iași se învecinează:

La nord – județul Botoșani

La nord – vest cu județul Suceava

La vest cu județul Neamț

La sud cu județul Vaslui.

În partea estică râul Prut formează granița dintre România și Republica Moldova.

Județul Iași se întinde pe o suprafață de circa 5500 kmp, ceea ce constituie 2,5% din suprafața totală a României.

FIG. 1 Harta județului Iași

Județul cuprinde municipile Iași și Pașcani, orașele Hârlău și Tîrgu Frumos, peste 90 de comune și 420 de sate.

Teritoriul județului este integrat în totalitate în ansamblul Podișului Moldovei. Morfologia acestuia pune în evidență prezența a 2 mari trepte și anume una înaltă sub forma unor masive deluroase și platoruri, înclinate ușor spre SE, cu altitudinii în medie de 300 metri, iar în partea vestică și sudică alta mai joasă, având aspect de câmpie colinară și altitudini în medie de 100 metri, în nord și NE.

FIG. 2 –Harta Podisului Moldovei

Altitudinile maxime ating 556 metri în Dealul Holm, localizat la lomita cu județul Botoșani și de 530 metri în Dealul Șanțurilor, localizat la vest de Hârlău. Cele mai scăzute valori altitudinale le întâlnim în Lunca Prutului (circa 32 de metri la confluența Bahluilui cu Jijia și corca 28 metri la confluența Jijiei cu Prutul).

Circa 30% din întreaga suprafață a județului este ocupată de luncile văilor Prut, Siret, Moldova, Jijia, Bahlui, prin cele opt terase cu altitudini de până la 200 metri etajate în lungul râurilor principale.

Subsamentul impermeabil al bazinelor de recepție, gradul scăzut de împădurire mai ales în sectoarele din SE Câmpiei Moldovei, precum și ploile ce cad cu intensitate, provoacă inundații mari în luncile rîurilor.

Cele mai întinse suprafețe afectate de degradări accentuate de teren se întâlnesc pe versanții cu pante mari din lungul Coastei Bârnova – Voinești – Strunga, de pe abruptele cuestiforme din partea nordică de Târgu Frumos – Cucuteni – Hârlău – Deleni și de pe versanții cu expoziție nordică și NE a văilor subsecvente.

Județul se află dominant sub influență directă a maselor de aer euro – asiatice și într-o proproție mai scăzută sub influența curenților NE, fapt ce generează un caracter accentuat al climei continentale. Temperatura aerului este caracterizată printro medie anuală de circa 9 grade Celsius și o amplitudine anuală a medilor lunare de circa 25 grade Celsius.

Apele subterane sunt reprezentat att prin staturi acvifere de adâncime dar și prin staturi libere. Staturile acvifere caprive prezintă o ridicată mineralizare, un caracter ascensional uneori chiar artezian, fiind interceptate în foraje și exploatate. Staturile acvifere libere se găsesc înmagazinate în formațiuni sarmatiene cu o mineralizare accentuată. Unele dintre acestea sunt sulfatate iar alttele magneziene ori sodice, iar altele sunt sulfuroase, bicarbonatate. Pe întreaga suprafață a județului, bazinele hidrografice ale rîurilor Prut, Bîrlad și Siret ocupă suprafețe de circa 3550 kmp, respectiv 1013 kmp și circa 900 kmp. Ca și o trăsătură caracteristică a rîurilor din Podișul Moldovei, debitele minime de pe timpul ierni sunt mai scăzute decât cele de pe timpul verii.

Râul Prut izvorăște din munții Cernahorei de pe teritoriul Ucrinei. În cursul acestuia sunt întipărite etapele tipice ale rîurilor dintro zonă deluroasă ale unei provincii climetice est – europene. Rîul Prut intră pe teritoriul țării noastre la hm. 2290, în județul Iași, în amonte de confluența cu rîul Berza Veche parcurgând 211 km județul pînă la hm 4400 în aval de confluența cu rîul Mosna. Pantele medii ale acestuia scad pe acest sector fapt ce duce la o meandrare puternică al cărei coeficient atinge 1,7. Suprafața bazinului Prutului pe teritoriul Județului Iași constituie 3351 kmp, cu o scurgere în medie de 28 mm. Afluenții principali ai acestuia sunt afluenți de dreapta – Rîioasa, Soloneț, Jijia, Bohotin și Mosna.

Populația județului, este în număr de aproximativ 820. 000 locuitori cu o densitate medie de 150 locuitori /kmp. Zonele cele mai populate sunt municipiul Iași – reședința județului, municipiul Pașcani, Orașul Hîrlău, orașul Tîrgu – Frumos. Iar în afară de populația din mediul urban, populația din mediul rural o regăsim în cele peste 90 de comune și 430 de sate. Dintre acestea face parte și comuna Ciurea, localitate ce face obiectul analizei din prezenta lucrare.

Partea II Analiza componentelor fizico-geografice

Capitolul I .Poziție și localizare geografică

Comuna Ciurea se află localizată în partea sudică a județului Iași.Aceasta este una dintre cele mai întinse comune din județul Iași.

Comuna Ciurea se învecinează cu:

La nord cu municipiul Iași, pe o distanță de circa 5 km

La nord –vest cu comuna Miroslava

La este cu comuna Bârnova

La sud – est cu comuna Dobrovăț

La sud – vest cu comuna Grajduri

La vest cu comuna Mogoșești.

.

FIG. 3 Localizarea comunei Ciurea pe harta Județului Iași

Comuna Ciurea este alcătuită din următoarele sate:

Satul Ciurea (reședința comunei)

Satul Curături

Satul Dumbrava

Satul Hlincea

Satul Lunca Cetățui

Satul Picioru Lupului

Satul Slobozia.

FIG 4. Harta Comunei Ciurea și comunele învecinate

Comuna Ciurea se află în apropierea Municipiului Iași, în partea central – sudică, la o distanță de circa 5 km, și la o distanță de circa 50 km de muncipiul Vaslui.

Legătura cu municpiul Iași se realizează pe drumul județean 248C și prin trenurile persoanale cu ruta Comuna Ciurea, pe teritoriul comunei fiind trei stații de tren.

Capitolul II Componente naturale ale sistemului teritorial

2.2.1. Relieful

Caracteristicile cadrului natural al comunei sunt similare cu alte întregii regiuni localizate ăn zona de tranziție costieră de la câmpie la zona de podiș.

Altitudinal, teritoriul poate fi încadrat între 2 extreme nord – sud, între care spețiile sunt extrem de variate ca și înalțimi, minimele altitudinale variind între 60 – 70 metri.

Comuna este localizată întro zonă tranzitorie între două unitări majore regionale ale Podișului Moldovenesc, și anume Câmpia Colinară Jijia – Bahlui și Podișul Central Moldovenesc.

Câmpia Moldovei reprezintă o subunitate a Podișului Moldovei vastă sculpturală, cu un peisaj de silvosptepă, înscrisă aproape în limitele bazinului Jijiei, fapt care a dus și la denumirea acesteia de Câmpia Jijiei.

FIG. 5 Harta Câmpiei Moldovei

În partea vestică, contactul cu regiunea înaltă a Culmii Siretului, se face prin intermediul unor abrupturi puternice ce țin de la nord – vest de orașul Dorohoi, până la vest de orașul Botoșani, până la sud de orașul Târgu – Frumos, cuprinzând și zona analizată de noi, Comuna Ciurea din județul Iași.

Din această zonă spre est urmează contactul cu Podișul central Moldovenesc, reprezentat din ceea mai importantă cuestă din Moldova – Coasta Iașilor.

În partea de nord și nord – vest Câmpia Moldovei, este încadrată de altitudinile pintenului deluros al Ibăneștilor.

Alcătuirea geologică a zonei este constituită aproape în totalitate printrun facies argilomarnos sarmațian prezentând intercalații subordonate de nisipuri fine cam de aceași vârstă.

Podișul Central Moldovenesc se situează în partea de nord a Podișului Bârladului, fiind delimitat la nord de Coasta Iașului continuată cu Coasta Racovei. La vest, are ca limite valea Siretului. În partea de sud, se mărginește cu Colinele Tutovei iar în Est, cu Lunca Prutului și Dealurile Fălciului. Podișul Central Moldovenesc are în componența sa 68 de comune și 3 centre urbane (Vaslui, Huși, Negrești) aferente județelor Vaslui, Iași, Bacău și Neamț astfel: 26 de comune în județul Iași; 28 în județul Vaslui, și câte 7 comune în județele Neamț și Bacău.

Altitudinea maximă a reliefului depășește 350 m, iar cea medie oscilează între 150 și 200 m.

Relieful dominant este cel de platouri structurale (Bunești-Averești, Tansa, Ipatele, Borosești, Slobozia, Budu Cantemir, Dobrovăț, Schitu Duca), mărginite de cueste.

Podișul Central Moldovenesc are în componența sa 68 de comune și 3 centre urbane (Vaslui, Huși, Negrești) aferente județelor Vaslui, Iași, Bacău și Neamț astfel: 26 de comune în județul Iași; 28 în județul Vaslui, și câte 7 comune în județele Neamț și Bacău.

Relieful dominant este cel de platouri structurale (Bunești-Averești, Tansa, Ipatele, Borosești, Slobozia, Budu Cantemir, Dobrovăț, Schitu Duca) mărginite de cueste (coaste).

Avându-se în vedere particularitățile peisajului geografic, pe cuprinsul Podișului Central Moldovenesc se disting următoarele subunități: Platourile structurale înalte, Dealurile Racova-Stemnic, Dealurile Icuseștilor, Dealurile Comarna-Răducăneni, Depresiunea Negrești, Depresiunea Huși.

Podișul Central Moldovenesc este constituit din formațiuni sedimentare monoclinale pe un fundament diferențiat care corespunde părții sudice a Platformei Moldovenești și depresiunii structurale a Bârladului. Morfologia regiunii este influențată în mod direct de natura părții superioare a cuverturii sedimentare alcătuită din formațiuni sarmațiene și pliocene, care se succed de la nord la sud.

Podișul Central Moldovenesc are un climat temperat de dealuri, puternic influențat de masele de aer continentale din estul Europei, în aceste condiții se recepționează în medie pe an 116 -120 Kcal/cm2 și se înregistrează între 1950 – 2100 ore de strălucire a soarelui.

Podișul Central Moldovenesc are relieful accidentat și predominant deluros, oferind oamenilor condiții favorabile de trai din cele mai vechi timpuri. În această zonă s-a asigurat o continuitate pentru locuitori, care este mai evidentă decât în teritoriile joase, deschise, favorabile trecerii migratorilor. În această parte a Moldovei răzășia țăranilor liberi s-a simțit din plin, urme de locuire străveche găsindu-se din abundență, până în cele mai greu accesibile puncte din interiorul podișului.

Podișul Central Moldovenesc prezintă o unitate etnică și culturală tradițională ce se încadrează în ansamblul etnocultural al Moldovei și al întregului teritoriu locuit de români, dar se remarcă și o nuanțare etno-culturală și economică pe subunitățivenesc se disting următoarele subunități: Platourile structurale înalte, Dealurile Racova-Stemnic, Dealurile Icuseștilor, Dealurile Comarna-Răducăneni, Depresiunea Negrești, Depresiunea Huși.

Podișul Central Moldovenesc este constituit din formațiuni sedimentare monoclinale pe un fundament diferențiat care corespunde părții sudice a Platformei Moldovenești și depresiunii structurale a Bârladului. Morfologia regiunii este influențată în mod direct de natura părții superioare a cuverturii sedimentare alcătuită din formațiuni sarmațiene și pliocene, care se succed de la nord la sud.

Podișul Central Moldovenesc are un climat temperat de dealuri, puternic influențat de masele de aer continentale din estul Europei, în aceste condiții se recepționează în medie pe an 116 -120 Kcal/cm2 și se înregistrează între 1950 – 2100 ore de strălucire a soarelui.

Podișul Central Moldovenesc are relieful accidentat și predominant deluros, oferind oamenilor condiții favorabile de trai din cele mai vechi timpuri. În această zonă s-a asigurat o continuitate pentru locuitori, care este mai evidentă decât în teritoriile joase, deschise, favorabile trecerii migratorilor. În această parte a Moldovei răzășia țăranilor liberi s-a simțit din plin, urme de locuire străveche găsindu-se din abundență, până în cele mai greu accesibile puncte din interiorul podișului.

Podișul Central Moldovenesc prezintă o unitate etnică și culturală tradițională ce se încadrează în ansamblul etnocultural al Moldovei și al întregului teritoriu locuit de români, dar se remarcă și o nuanțare etno-culturală și economică pe subunitățile geografice naturale.

În timp s-a format o rețea de localități care, privită prin condițiile geografice, naturale și sociale, scoate în evidență o răspândire a vetrelor localităților pe aliniamente și mici grupări.

Rețeaua de așezări este puternic condiționată de caracterele reliefului, iar fizionomia lor, tipurile de localități și de gospodarii reflectă procesul îndelungat de defrișare pentru terenurile necesare economiei agrare. Astfel, în lungul văilor principale ale Prutului și Bârladului sunt așezări de terasă.

Tot în văi sunt localitățile de șes aluvial, aflate la contactul cu versanții și pe grinduri, dezavantajele de inundații și excesul de umiditate.

În Podișul Central Moldovenesc, predomină așezările mici (sub 1000 locuitori) ce sunt numeroase, majoritatea satelor având sub 800 de locuitori. Prezența localităților mici este legată de modul de fragmentare a reliefului, de risipirea surselor de apă, de posibilitățile limitate de constituire a unor moșii sătești mari, de roirea așezărilor prin defrișare, de răspândirea intensă a răzeșiei în trecut.

FIG. 6. Localizarea pe hartă a Podișului Central Moldovenesc

2.2.2. Clima

Clima prezintă un caracter continental pronunțat, fiind influențată de masele de aer cu proveniență răsăriteană; iernile sunt geroase, iar verile călduroase. Temperatura maximă înregistrată a fost 40 °C ( iulie 1909), în timp ce minima a fost de – 36,3 °C (februarie 1937).

Sunt remarcate și nuanțe continentale excesive în manifestările climatice, moderate puțin de invaziile din zona Oceanului Atlantic și din zona mediteraneeană de mase de aer.

FIG. 7. Temperatura maxima și minimă absolută

2.2.3. Hidrografia

Comuna se află în vecinătatea sudică a municipiului Iași, pe malurile râului Nicolina.

FIG. 8. Rîul Nicolina

Nicolina reprezintă un râu din zona estică a țării noastre ce izvorăște de teritoriul ccomunei Bârnova din județul Iași, și se varsă în rîul Bahlui.

Râul Nicolina izvorăște din Codri Iașilor, de lângă dealul Rotunda, de la o altitudine de 350 metri, sub platourile împădurite aflate în partea sudică a Comunei Bârnova.

Râul are o lungime de circa 20 km și o suprafață a bazinului hidrografic de circa 118 kmp.

Debitul mediu annual este de circa 0,5 metri/sec., acesta fiind determinat la stația hidrometrică Nicolina și la podul Ciurea.

După ieșirea din comuna Bârnova, are loc o modificare a traseului de curgere pe direcția E-V.

FIG. 9. BALTA CIUREA

Totodată hidrografia Comunei Ciurea este reprezentată prin afluenței Nicolinei – Tinasa, Juvâț și Frumoasa.

Lacurile Juvâț și Ciurbești reprezintă lacuri de baraj create antropic pentru regularizarea cursurilor apelor din zonă.

Rețeaua hidrografică se supune excesivității climatic, prezentând fluctuații sezoniere ale nivelului și debitelor.

Pe parcursul verii apare posibilitatea formării de inundații, determinate de ploile torențiale sau pot apărea debite scăzute, ce pot supraviețui doar datorită debitelor de ape subterane.

FIG. 10 . Lacul Ciurbești

2.2.4. Vegetația

Vestigile pajiștilor întinse sunt păstrate și astăși pe unii versanți, pe terenurii improprii pentru agricultură, zonele izolate cu păduri de stejar și șleauri sunt restrânse, ocupând câteva culmi.

În întreaga zonă predomină silvostepa, reprezentată de asociații mezoxerofilede păiuș, cu colilie și negară și alte ierburi xerofite și xeromezofile.

În zona câmpiei colinare și a podișului se află limita de est a pădurilor de fag, care în aceste zone apare în mod izolat.

Zona este ideală pentru mai multe specii vegetale, ce aparțin Europei Centrale, mediteraneene, ori provinciei eurosiberiene sau pontice, iar întro mai mică măsură regăsim specii vegetale din zona atlantică ori artică.

2.2.5. Fauna

Peisajul silvostepei se întregește de prezența elementelor faunistice, precum rozătoare, păsări, la care adăugăm, iepurele de vizuină, colonizat și specific doar imprejurimilor zonei.

Speciile de animale ce populează zona aparțin mai multor provincii faunistice asiatice și europene.

De la elementele dacice precum buhaiul de baltă ori cățelul pământului, sau mediteranene precum veverița, călugărița ori specii distincte de păienjeni, până la elemente pontice precum grivanul pitic și lacerta argilis, sau elementele artice ca de pildă rațele sălbatice.

De asemenea regăsim și fauna specifică zonei de pădure, dintre care amintim căprioare, vulpea, lupul, mistrețul, jderul, viiezurele, cerbul carpatin, iepurele, șoareci și veverița de pădure.

Aviafauna este bogată și variată, întâlnim specii precum șarpele de pădure, guștenul, șopârla, vipera neagră.

Batracienii se află în zonele umede, unde întâlnim specii precum broasca brună de pământ, broasca de pădure, tritonul, brotăcelul etc.

De asemenea în zonă întâlnim și o serie de insecte dintre acestea cele mai dăunătoare fiind cele xilofage.

2.2.6. Solurile

Solurile zonale corepsunzătoare vegetației predominante a zonei sunt mai ales cernoziomurile cambice, alcătuite din depozite lutoase și argiloase.

Solul susține specificul continentalismului care apra în manifestarea celorlalte elemente ale cadrului natural.

Există două mari clase de soluri în zonă și anume: molisoluri și argiluvisoluri, care apar în zonele de silvostepă și de deal, cu drenaj moderat, fertile și bune pentru culturile de cereale.

Excesul de umiditate și sare a solului determină tipuri azonale – lăcoviști, solonețuri, solonceacuri.

Partea III Analiza componentelor antropice ale sistemului teritorial

Promovarea unei organizări teritoriale echilibrate bazate pe dezvoltarea de rețele policentrice pentru asigurarea competitivității economice spațiale și coeziunii teritoriale reprezintă un important obiectiv european.

Dezvoltarea policentrică reprezintă principalul obiectiv al Conceptului Strategic de Dezvoltare Teritorială în Romania, obiectiv ce vizează integrarea rețelei de localități din România în structura policentrică a Uniunii Europene de poli și coridoare de dezvoltare.

Axele de dezvoltare concentrează și vehiculează către și dinspre polii de dezvoltare fluxuri de populație, bunuri, capital și informații jucând, astfel, un rol important în dezvoltarea și dinamica acestora.

De asemenea, axele facilitează procesul de difuzie spațială a dezvoltării dinspre centrele urbane înspre localitatile rurale aflate în vecinatate, proces care se manifestă cu precădere de-a lungul căilor importante de comunicații.

Aceasta dezvoltare vizează sustenabilitatea tuturor componentelor de ordin economic, socio-cultural și ecologic pentru obținerea unui optim de funcționare a configurațiilor teritoriale. Axele joacă, așadar, un rol esențial în relația urban-rural.

O atenție specială a fost acordată potențialelor de dezvoltare ale axelor prin prisma caracteristicilor demografice, economice și de infrastructură ale așezărilor situate de-a lungul acestor axe, precum și asupra perspectivelor lor de evoluție viitoare care are în vedere atât potențialele existente la nivel local și suprateritorial cât și proiectele majore de investiții prevăzute pe aceste axe.

Alegerea scării de analiză la nivel județean, respectiv de mezoscară și a elementelor sale componente locale regăsite la nivel de microscară, poate fi argumentată de faptul că, la nivel de mezoscara sunt frecvente relațiile de complementaritate funcțională.

Microscara reprezintă categoria spațială la care se poate realiza cea mai detaliată analiză, ce permite evidențierea proceselor care au loc în natura și în societate, dar și a interferențelor dintre acestea. Una din particularitățile organizării miscrosistemelor teritoriale este reacția rapidă la schimbarea componentelor, relațiilor sau structurilor acestora .

Situat într-o regiune considerată a fi cea mai săracă din România, dar cu un potențial demografic important, județul Iași este poate cel mai contrastant din punct de vedere al dezvoltării, înglobând pe distanțe mici decalaje deosebit de ridicate.

FIG. 11. Harta fizico-geografică

Capitolul I. Populația

3.1.1. Istoricul locuirii

Locuirea satelor component ale comunei a început încă din cele mai vechi timpuri conform descoperirilor arheologice de pe raza acestora.

Satul Ciurea este atestat documentar la sfârșitul secolului XVII (1654), când apare în documente cu o populație colonizatoare, se pare de origine ucrainiană, maghiară, slujitori boierești sau mănăstirești, scutiți de dări (sloboziți). Altă variantă susține că denumirea satului vine de la un boier, Ciurel.

Hlincea cea mai veche așezare de pe teritoriul comunei, atestată documentar în sec VII (1587) , de către doamna Maria, fiica voievodului Petru Schiopu și soțul ei, spătarul Zetu. Denumirea de Hlincea vine, se pare , de la carierele de lut din apropiere ( gliva, hliva ).

Piciorul- Lupului este atestat documentar la sfârșitul secolului XVIII , când se consemnează a fi un sat care se ocupă cu îngrijirea prisăcilor mănăstirești. Denumirea satului vine de la haitele de lupi care atacau stanele.

Curături este sat atestat documentar la 1772, cu o populație migrata din Ciurea . Numele de Curături semnifică un loc defrișat , curățat (curătură).

Slobozia este sat vechi, atestat documentar la sfârșitul sec XVI, evoluția să fiind favorizată de un drum negustoresc ce trecea și lega Moldova de Sus cu Moldova de Jos.

Lunca- Cetățuii, este atestat documentar la sfârșitul sec.XVIII cu timpul înglobând și cătunul Baba -Necula . A fost stație de post ce lega Iașul de Vaslui.

Zanea- atestat documentar în 1774 , figurează că moșie în ținutul Iasilor. În 1854 este înglobată în satul Lunca-Cetățuii. În documente apare și sub numele de Zârnă sau Zancă.

Dumbrava- este cel mai nou sat , înființat în 1891 , când statul concesioneaza 140 de loturi de pământ , de câte 5 hectare celor care vor să se stabilească ( însurățeilor).

FIG. 12 Gara Ciurea la data de 31 decembrie 1916

Catastrofa de la Ciurea reprezintă numele sub care intră în istorie cel mai grav acident feroviar din țara noastră.

Acidentul a avut loc la 31 decembrie 1916 ( pe stil vechi) sau 13 ianuarie 1917, în timpul primului război mondial, în gara din Comuna Ciurea, la sud de municipiul Iași, pe care feroviară Iași – Bârlad. Dilanțul a fost de circa 1000 de morți, absența unei investigații oficiale la aceea dată nepermițînd elucidarea cauzelor acidentului.

FIG 13. Imagini Catastrofa de la Ciurea din anul 1917

3.1.2. Evoluția numerică a populației

Populația comunei Ciurea este de aproximativ 10572 locuitori, diminuându-se comparativ cu recensământul din anul 2002 când la nivelul comunei erau înregistrați circa 10954 locuitori.

3.1.3. Dinamica naturală a populației

Mișcarea naturală reprezintă schimbările survenite în nr.populației unui teritoriu, ca urmare a nașterilor șia deceselor.

Natalitatea constituie numărul de nașteri în cadrul unei populații, întrun anumit interval. Intensitatea nașterilor este măsurată și se exprimă printrun indice denumit rata natalității, ce ne arată raportul dintre numărul de născuții vii și populația medie a teritoriului analizat, exprimată la ‰

Mortalitatea constituie numprul deceselor în cadrul populației unui teritoriu, întrun anumit interval de timp. Intensitatea deceselor se exprimă print-un indice numit rata mortalității, care este redat prin raportul între nr.total de decese și populația medie, exprimat la ‰.

Evoluția natalității pe teritoriul zonei și la nivel de județ a fost, în perioada post-socialistă, una descrescătoare, după cum arată și scăderea progresivă a valorii medii a natalității brute, de la 16,4‰ în 1990 la doar 12,8‰ în 2008.

Cu toate acestea, rata natalității continuă să fie superioară atât mediei naționale (10,3‰ în 2008), cât și celei regionale (11,5‰, media Regiunii Nord-Est în 2008).

FIG. 14. Evoluția comparativă a ratei brute a natalității între 1990-2008

Dinamica mortalității generale în teritoriul studiat a fost sincronă ca tendință, evoluțiilor naționale și regionale, însă la un nivel mai redus, ecarturile între cele trei medii, menținându-se constant de aproximativ 1‰.

Pe parcursul acestui interval, rata mortalității generale a crescut cu cca. 1,2‰, ca efect al acumulării unui stoc important de populație vârstnică, mai ales în mediul rural (nu mai puțin de 11,4‰ în 2008, într-o ușoară scădere totuși față de 2005, când ajunsese la 11,5‰), putând fi corelată într-o oarecare măsură și cu gradul de accesibilitate și cu calitea serviciilor de asistență sanitară, mai ales acolo unde populația în vârstă este bine reprezentată, ceea ce a putut și o morbiditate mai ridicată.

Fig.15. Evoluția comparativă a ratei brute a mortalității între 1990-2008

Bilanțul natural al populației la nivel de județ se menține pe parcursul intervalului analizat în domeniul valorilor pozitive, prin contrast cu deficitul natural înregistrat la nivel național începând cu 1995, sau chiar cu soldul natural regional.

Fig 16. Dinamica și distribuția teritorială a valorilor ratei bilanțului natural în perioada 1990-2008

3.1.4. Dinamica migratorie

Migrația internă este în mare măsură responsabilă pentru variațiile ratelor de creștere a populației dintre ariile rurale și cele urbane.

Restructurările economice care au acompaniat trecerea la economia de piață au avut drept efect reducerea până la valori infime a migrației spre orașe, care își pierd treptat forța de atracție, fiind observabilă evoluția unui curent migrator de sens invers, cunoscut sub numele de retur rural.

În zona studiată datorită apropierii de municipiul Iași dinamica migratorie este una accentuată.

3.1.5. Structura demografică

Distribuția populației pe grupe mari de vârstă pentru anii 1977, 1992 și 2008 reflectă o scădere progresivă a grupei de vârstă tinere (0-14 ani) concomitent cu o tendință de creștere a ponderii populației adulte și vârstnice. Pe fondul acestei tendințe generale de îmbătrânire a populației datele statistice înregistrate pentru cei trei ani analizați confirmă o tendință de creștere a proporției populației feminine vârstnice, astfel încât în 2008 nu mai puțin de 18,8% dintre femei aveau o vârstă de 60 de ani sau peste, față de un procent de doar 14,2% pentru bărbați.

3.1.6. Densitatea și repartiția populației în vatră

Ariile cu potențial demografic foarte ridicat sunt caracteristice orașelor (Iași, Podu Iloaiei, Târgu Frumos, Hârlău) – datorat mai cu seamă unor densități mai ridicate și a unor valori mai reduse ale indicelui de îmbătânire și ratei de dependență demografică, – și comunelor din zona periurbană a municipiului Iași, intrând aici și zona analizată de noi – Comuna Ciurea (Bârnova, Ciurea, Miroslava, Valea Lupului, Lețcani, Rediu, Popricani, Holboca și Tomești) – favorizate de un bilanț migratoriu pozitiv în urma așa-numitului proces de retur rural.

Capitolul II Așezările umane ( habitatul)

3.2.1. Istoricul locuirii în vatră

Prima atestare documentare a comunei datează de la finele secolului XVII – lea, în Catalogul documentelor moldovenești, având o populație colonizatoare de origine sârbă, maghiară și ucrainieană, denumiți poslușnic – slujitori boierești sau mănăstirești, scuțiți de dări, ce se îndeletniceau cu tăiatul lemnelor, fiind cunoscuți și sub denumirea de buturugari.

La începutul secolului al XIX – lea pe platorul Șapte Tei s-au așezat câteva famili de țigani ciurari, foști robi mănăstirești, locul primind denumirea de Valea Ciurarilor, care mai târziu a dat și numele satului – Ciurea.

Satul Hlincea reprezintă ceea mai veche așezare cunoscută în comuna grupată, în jurul Mănăstirii Hlincea.

Satul Piciorul Lupului este localizat pe Dealul Prisacilor în partea sudică a Dealului Șapte Tei, fiind atestat documentar la finele secolului XVII.

Atestat documentar în secolul XVI, satul Slobozia, situat în partea sud – estică a satului Ciurea este așezată întrun loc deosebit de pitoresc, pe creasta dealurilor Vama Veche, Slobozia Cantemir și La Cioate.

Satul Curături este așezat pe podișul și versantul sud – vestic al dealului Oița, fiind atestat încă din secolul XVIII ca și sat în ținutul Iașilor.

Satul Lunca Cetățuii se compune din trei cătune, astfel: Baba Necula, Zanea și Juvăț, aceasta apare în documentele istorice încă din anul 1774, potrivit Catagrafiei Moldoviei.

Satul Dumbrava reprezintă ceea mai nouă localitate din Comuna Ciurea, luând ființă în anul 1891 datorită colonizării, statul concesionând circa 150 de loturi de pmânt celor ce s-au stabilit în această zonă.

3.2.2. Caracteristici fizionomice ale localității

Criteriul fizionomic a stat la baza primei incercări de clasificare a satelor din România, făcută deEmmanuel de Martonne (1902) și Vintilă Mihăilescu(1927).

Fizionomia satelor romanești este determinată de independența factorilor geografici, economici și sociali.

Astfel, după criteriul fizionomic așezările rurale romanești se clasifică în sate de tip risipit, răsfirat și adunat.

Caracteristic și dominant pentru satele ce compun Comuna Ciurea este satul cu o structură geometrică de tip adunat, cu vatra bine inchegată. Gospodăriile sunt foarte grupate în cadrul vetrei, strînse unele lângă altele.

Ele se caracterizează printr-o mare aglomerare a gospodăriilor in vatra satului, spațiul de cultură a plantelor fiind aproape in intregime in afara ei.

Partea IV Productivitatea sistemului teritorial

Așezarea geografică a Comunei Ciurea a determinat dezvoltarea unei economi complementare. O economie în mare parte agrară, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor dar și o economie forestieră, aceste două ramuri economice impulsionându-se unele pe altele.

În comună funcționează două fabrici:

Fabrica de exploatare și valorificare a lemnului

Fabrica de exploatare a și valorificare a argilei și cărămizi.

Ambele fabrici se bazează în activitățile întreprinse pe materii prime locale.

În pararel sunt menținute activități legate de industria artizanală – tâmplărie și industrie ceramică, menținute și perfecționate prin tradiție.

Sectorul terțiar oferă servicii elementare către cetățeni și anume învățământ și asistență sanitară și juridică.

Mare parte din populația comunei lucrează în unități economice din municipiul Iași.

Capitolul I Agricultura

Agricultura cu cele două ramuri de bază: cultivarea cerealelor și creșterea animalelor constituie activitatea economic tradițională a populației comunei.

Suprafața ce se cultivă cu cereal este de circa 70 hectare, predominând culturile de porumb și plantele furajere.

Pentru a rentabiliza aceste activități este nevoie să se asigure condițiile optime de prelucrare și de desfacere a produselor agricole, atragere de furnizori de servicii specific în material mecanizării, etc.

O altă latură a economiei agrare în comună o constituie legumicultura, care datorită unor investiții în tehnologii modern de lucru, sisteme de irigații, solaria și sere, ocupă un loc important în economia comunei.

Teii, salcâmii și flora spontană bogată fac posibile investițiile în dezvoltarea apiculturii. Numărul de familii de arbine ajunge în present la 360 însă se poate majora în condițiile dotării cu un centru de valorificare – colectare a produselor apicole.

FIG. 17. Centru de colectare – valorificare a produselor apicole

Suprafața cultivată cu pomii fructiferi este de circa 26 de hectare, însă se poate extinde pe circa încă 5 hectare. Se pretează solurilor din zonă culturile de pruni, meri, vișini, caiși și zarzări.

Creșterea competitivități în sectorul creșterii animalelor urmărește alinierea acestei ramuri agrare la standard europene, la ameliorarea raselor, creșterea productivități în muncă și introducerea de noi tehnologii ce îmbunătățesc calitatea produselor și servicilor și stimularea competitivități pe piața locală și pe piețele externe. În acest sens se sprijină consolidarea de ferme noi, promovarea asociaților de producători dar și dezvoltarea pieței de deschidere a agriculture ecologice.

Pot fi amenajate pe raza comunei ferme de creștere a păsărilor, inclusive baza de valorificare și procesare a produselor avicole, dar și ferme de creștere a păunilor ori fazanilor.

Satul Lunca Cetățuii prezintă un profil economic agrar – industrial, fiind un satelit al municipiului Iași.

FIG. 18. Piața agroaglimentară din Lunca Cetățuii, Comuna Ciurea

Capitolul II Activitățile sectorului secundar

Se realizează investiții în domenii precum:

Centrele de tăiere a animalelor, abatoare, carmangeri, unități de colectare, valorificare și prelucrare a laptelui etc.

Unități de colectare, prelucrare, valorificare și distribuție de produse vegetale.

Centrele de colectare și valorificare a fructelor de pădure, a ciupercilor și a plantelor medicinale din flora spontană

Bazele de creștere și de valorificare piscicole.

Pe teritoriul commune regăsim investitori locali precum:

SC Moldoforest SRL – industria lemnului;

SC Agrimar Vas SRL – agricultură;

SC Feldea SRL – industria lemnului;

SC Miodava SRL – mica industrie;

Facilitățile create pentru investitori e către autoritățile locale sunt următoarele:

consultanța și suport logistic;

prezentare și reprezentare comunitate;

aces la utilități;

intermedieri concesionări și vânzări de terenuri;

taxe și impozite scăzute, în baza prevederilor legale;

forță de muncă calificată în industria ușoară, prelucrări mecanice, prelucrarea lemnului, electricieni, lăcătuși mecanici, croitori, munci agricole, turism.

Capitolul III Activitățile sectorului terțiar

Sectorul terțiar al comunei este bine dezvoltat, existând un larg spectru de servicii către populație, mai ales comerciale.

Comuna dispune de un potețial touristic însemnat, însă insufficient dezvoltat.

Punctele principale de atracție turisitică sunt: baza sportivă și de agreement Tomiris SA, ce deeține un complex de camping-uri pe malul lacului Ciurbești, cu posibilități de practicare a sproturilor nautice, precum înnot, canotaj, surfing, dar și pescuit.

FIG. 19. Baza sportivă și de agreement Tomiris SA

Exploatarea potențialului touristic ar putea să propulseze economia Comunei Ciurea.

Pe lângă frumusețile și valorile peisajelor natural și antropice, turiști vor fi impresionați de ospitalitatea și de obiceiurile folclorice tradiționale bine păstrate în această zonă de locuire străveche.

În comuna Ciurea se poate discuta despre o tradiție locală puternică, datorită vechimii așezărilor și a apropierii de municipiul Iași. cu privire la portul tradițional, acesta constă în costume populare, ca în zonele montane învecinate.

Portul poplar din zonă studiat ca și produs al industriei casnice textile, este original și interesant. Acesta este unic prin materia primă utilizată în realizarea sa.

În timp ce în alte zone etno-grafice se utilizeză ca materii prime inul și cânepa în realizarea constumelor populare, în această zonă lâna țigaie își are locul central în efectuarea acestor produse.

Costumul din această zonă este unul elegant și monumental, motivele decorative fiind deosebit de artistic effectuate, mai ales pe cingătorile de lână la care predomină motivele geometrice denumite național și stilizările, motivele proprii artei populare românești, redate întro formă clasică, în sensul că este discretă măsurată.

Un alt element specific al portului popular din această zonă este cromatica, aceasta fiind caracterizată printro anumită sobrietate și reținere în utilizarea culorilor.

FIG. 20. Port popular

În satele comunei Ciurea se practicau și unele meșteșuguri că țesutul(la războaie de țesut cu stative) și prelucratul lemnului. Pe alocuri se mai pot obesrva urme ale artei populare: case, troițe fântâni cu cumpănă.

Se pot vizita în comună bisericile – monumente istorice, fabrica de cărămidă, Mănăstirea Hlincea și cimitirele eroilor români.

Alte opt obiective sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local.

Trei dintre acestea sunt situri arheologice, astfel:

situl din punctul „Botul Cihanului” (satul Ciurea), care cuprinde așezări din secolele III î.hr. și secolelel VI – VII –epoca migraților, secolele X- XI – epoca medievala timpurie și secolele XVII – XVIII. La circa 1,5 km S de stația CFR Ciurea, pe ramă nordică a Dealului lui Vodă, între Șesul Tinoasă și marginea de NE a fostului sat Luncă Ciurei, prin cercetări de teren efectuate în 1952, s-a descoperit o întinsă așezare geto-dacica, din sec. III-I i.e.n., cu materiale grecești, bastarnice și celtice. Cele mai vechi resturi de locuire aparțin paleoliticului superior. Preponderentă este ceramică geto-dacica, cu analogii la Poienesti și în alte așezări din teritoriul est-carpatic. Urmează, cantitativ, ceramică de import, reprezentată prin amfore grecești, majoritatea rhodiene, dar aparținând și altor centre (pe bază ștampilelor de pe torți), precum și câteva fragmente de vase grecești din pastă fină. Evident, nu toate fragmentele de amfore grecești au tortile stampilate. Ceramică de tip bastarnic, cu profilul fațetat apare în cantitate destul de mare, dar nu mai multă decât ceramică locală și decât cea de import. Au fost identificate și fragmente de vase din pastă cu grafit, cu striuri verticale neregulate, la exterior, de tip celtic. Mai slabă este locuirea din La TA¨ne-ul ÎI, reprezentată prin câteva fragmente ceramice locale și de amfore grecești. Atât prin cercetările de teren, cât și prin sondajele efectuate în 1954 și apoi cu începere din 1981, s-au identificat și resturi de locuire din sec. VI-VIII, X-XI și XVII-XVIII. Printre obiectele izolate, ce nu pot fi încadrate cu exactitate într-o perioadă istorică, sunt amintite: un obiect de argilă, în secțiune rectangulara, cu o perforație incompletă; o fusaiolă plată, fragmentara, lucrată dintr-un ciob de culoare roșie; buclă unei catarame de fier; fragmente de cuțit. Pe întreagă suprafața a terenului se observă numeroase aglomerări de lipitură, pietre, vase, bucăți de zgură, provenite din locuințele distruse de lucrările agricole.

situl din punctul „la Căprărie” (satul Dumbrava) cuprinde o așezare dineneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni). În marginea vestică a satului Dumbrava, culmile dealului Bârsan coboară lin către iazul ce desparte satele Dumbrava și Ciurea; separat de dealul Bârsan prin două văi nu prea adânci, platoul „La Caprarie' are înălțimea absolută de 120 m și 18-40 m peste nivelul iazului, fiind apărat natural pe trei lațuri. Prin sondajele efectuate între anii 1968-1972 au fost descoperite și cercetate 4 colibe, 14 locuințe de suprafața, 33 gropi și 9 morminte de incinerație, aparținând unei așezări și necropole din sec. I-ÎI e.n.; au mai fost descoperite sporadice urme de locuire din perioadă de trecere de la neolitic la epocă bronzului, bastarnice și medievale. Stratigrafia a fost stabilită printr-o secțiune trasată pe axul platoului; – humus negru-cenușiu, gros de 0,18-0,30 m; – sol negru mazaros, până la 0,70-0,80 m, în care se află stratul de cultură. În jumătatea sud-estică a așezării a fost constatată existența unui singur nivel de locuire dacica, dar bordeiul 4, intersectând locuința 4 de suprafața, indică două nivele. În cadrul locuințelor, tipul preferat îl constituie locuințele de suprafața.

o necropolă din secolele I–al II-lea e.n. (perioada Latène).

Celelalte cinci sunt clasificate ca monumente de arhitectură, astfel:

Gara Ciurea și Gara Bârnova

Fabrica de cărămidă construită în anul 1891 din satul Ciurea. Fabrica de cărămidă de la Ciurea de-a lungul timpului a suferit puține modificări pentru că tipul în care aceasta este construită nu permite nicio modernizarea cu privire la fluxul tehnologic. Unicele modernizării s-au adus la partea de acționarea electric a instalaților de mpcinare și de omogenizarea a argilei dar și la instalația de presare. De remarcat este că încă se mai păstrează, chiar dacă nu mai funcționează un ceas Paul Garnier fabricat în Paris și montat pe fațada clădirii.

Actualmente Fabrica de cărămizi face parte dintr-o companie privată, care are ca obiect de activitate și producerea de confecții metalice, prelucrări mecanice, confecții textile pentru piața internă și export.

FIG. 22 Fabrica de cărămidă din satul Ciurea – vedere generală

FIG. 23 Parter – se observă șinele pentru cărucioarele de transport cărămida.

FIG. 24 Moară de mărunțire și omogenizare a argilei

hanul Șanta (sfârșitul secolului al XIX-lea) din satul Curături; și 

biserica „Sfântul Nicolae” (1845) din satul Picioru Lupului.

Printre atracțiile turistice locale amintim:

Cabana Bârnova – situată pe regiunea de coastă, la peste 350 m altitudine,  dispune de o bază tehnico-edilitară importantă și oferă posibilitatea practicării turismului de week-end.

FIG. 25 Cabana Bârnova

Mănăstirea Hlincea;  reprezintă un, ansamblu monumental istoric de arhitectură de interes național, ce datează din secolul al XVI-lea, format din biserica „Sfântul Gheorghe” (1587), ruinele chiliilor (secolul al XVI-lea), turnul-clopotniță și zidul de incintă (ultimele două din secolul al XVII-lea). Mănăstirea Hlincea este mănăstirea de călugări localizată la ieșirea din municpiul Iași, în Localitatea cu același nume, din comuna Ciurea, întrun cadru pitoresc la poalele Dealului Cetățuia. Aceasta datează de la finele secolului XVI, find ctitorie a domniței Maria, fiica lui Petru Șchiopul, domnitorul Moldovei, în perioada 1574 – 1579 și 1582 – 1591, și a soțului acesteia, spătarul de origine graeacă Zotu Tzigara.

FIG. 26. Intrarea în Mănăstirea Hlincea

FIG. 27 Imagine din interiorul Mănăstirii Hlincea

FIG. 28 Mănăstirea Hlincea – Imagine exterioară

FIG. 29 Mănăstirea Hlincea – imagini interioare

Dacă doriți să efectuați o vizită la Mănăstirea Hlincea, va recomandăm două trasee. Primul traseu va permite să ajungeți cu mașină, în 10 minute, pe drumul pornind de la pasarelă Nicolina, din sudul municipiului Iași. Al doilea traseu, cel mai indicat, este o invitație la drumeție, pornind cu piciorul de la Mănăstirea Cetățuia pe traseul marcat cu un pătrat alb și o dungă verticală roșie. Drumul durează o jumătate de oră și se desfășoară de-a lungul culmii dealului Cetățuii, pe lângă pădurea de arțari, pini și salcâmi, pădure declarată zonă de protecție silvica.

Biserica Sf. Nicolae;

Biserica Sf. Dumitru;

Biserica Sf. Maria;

Cimitirul eroilor români din primul război mondial;

Cimitirul nemțesc din primul război mondial;

În comună regăsim instituțiile următoare:

8 școli și 7 grădinițe. În urma deciziei Inspectoratului Școlar Județean Iași nr 720 / 17.02.2010, s-a reorganizat rețeaua școlară a județului Iași și, începând cu data de 01.09.2010, s-a comasat prin absorbție Școală cu clasele I-VIII Picioru-Lupului la Școală cu clasele I-VIII Ciurea. Astfel, Școală cu clasele I-VIII Ciurea devine unitate cu personalitate juridică având în componența următoarele structuri: Școală cu clasele I-VIII Picioru-Lupului (școală, grădiniță), Școală cu clasele I-IV Slobozia (școală, grădiniță), Școală cu clasele I-IV Curături (școală, grădiniță). Începând cu anul școlar 2011-2012 și până în prezent, din cauza numărului mic de elevi înscriși și a politicii de austeritate, la urături funcționează doar grădiniță, elevii din ciclul primar fiind transportați cu microbuzul din dotare la școală din Picioru-Lupului. De altfel, există un număr de 51 de elevi navetiști, din satele Slobozia și Curături, care folosesc microbuzul școlar (26 elevi de ciclul gimnazial din Slobozia, 25 elevi din Curături, din care 10 de ciclul primar). Începând cu 01.09.2012, unitatea noastră poartă denumirea de ȘCOALĂ GIMNAZIALA CIUREA, cu structurile ȘCOALĂ GIMNAZIALA NR. 1 PICIORU-LUPULUI, ȘCOALĂ PRIMARĂ NR. 2 SLOBOZIA ȘI GRĂDINIȚĂ CU PROGRAM NORMAL NR. 3 CURĂTURI. În comună, mai există o unitate cu personalitate juridică Școală Gimnaziala Luncă-Cetățuii . Școală Gimnaziala Ciurea este situată în satul Ciurea, reședința a comunei încă din anul 1864 (când teritoriul rural al României a fost organizat în comune). Satul se află situat la 8 km de municipiul Iași, pe Dealurile Șapte Tei, La Vii și Floreanca . Include și fostul sat Luncă Ciurei, numit inițial Luncă Barnovei, precum și satul Dealul lui Vodă. Numele sau provine de la unul Ciure, așa cum arată Alexandru Obrejă în lucrarea să „Dictionarul geografic al județului Iasi”. În sprijinul acestei idei pot fi aduse mai multe argumente. Astfel, multe sate, conform teoriei lui Iorgu Iordan, au fost denumite după numele unor persoane (proprietarii satelor, primii locuitori din sat), iar numele de Ciurea este foarte răspândit în zonă Iașului. În secolul XVIII, documentele atesta clar satul Ciurea. Totodată, așezarea este menționată că fiind moșie a Mănăstirii Barnova. În 1766, apare mentinat satul Ciurea, într-un document de la Grigore Alexandru Ghica, alături de alte sate de pe teritoriul comunei, și din împrejurimi, că fiind moșie a Mă-nastirii Barnova. În 1772 sunt efectuate primele recenseminte ale populației din Moldova. Ciurea este menționată că făcând parte din ținutul Iași, ocolul Codru. În anul 1778 așezarea este menționată într-un document de la Constantin Dimitrie Moruzi, că fiind în continuare moșie a Mănăstirii Barnova. Locuitorii erau poslușnici, adică oameni în serviciul unei mânăstiri, scutiți de obligații față de domnie, cu excepția unor munci că tăiatul lemnelor pe la autoritățile publice. Alături de localnici s-au așezat oameni fugiți de pe alte moșii, și aduși de călugări, fiind știut faptul că mănăstirile aveau dreptul de a primi fugari pe domeniile lor. Aceștia erau folosiți de către călugări la exploatarea pădurilor și facerea mangalului. De asemenea au mai fost așezați de către călugări țigani, robi ai mănăstirii. Aceștia aveau și îndeletniciri specifice: erau lingurari, căldărari. Cu timpul în satul Ciurea s-au așezat și oameni de origine străină, așa cum o dovedesc familiile existențe și astăzi: Sârbu (origine sârbeasca), Vuza (origine ungureasca), Bălan, Hitruc (origine ucraineană), Mazurchevici, Ceorsenschi (origine poloneză), Masarie (origine italiană).În 1803 a fost înglobat în satul Todirel. În 1832 apare sub numele Ciurul, în catagrafia(recesamantul) din acel an. În 1833 apare sub numele Cotunul Ciurului, în Condică proprietăților din acel an. Catagrafia din 1838 îl menționează sub numele de Cotuna Ciurei. În 1863 este contopit cu satul Luncă Barnovei. Peste doi ani cele două sate s-au separat revenind la situația de dinainte, așa cum arată Indicele comunelor din 1865. Într-un document al Primăriei comunei Ciurea din 1884 apăr menționate familii care există și astăzi: Crețu, Michiduță, Dorohoi, Petrescu, Petrache, Nechifor, Mihai, Hitruc, Toma, Cantemir, Ducă, Macare, Rusu, Petre, Pruteanu, Ciobanu, Spiridon. În anul 1897 înglobează satul Dealul lui Vodă. În 1889 apare sub denumirea de Ciurul și avea o populație de 383 locuitori. În 1929 este integrat în comună Galata împreună cu celelalte sate din comună Ciurea. În 1932 se revine la comună Ciurea. În 1968 în globeaza satul Luncă Ciurei. Școală fost înființată în anul 1868, fiind singură din comună. De aceea, la școală din Ciurea învățau și copiii din celelalte sate ale comunei: Slobozia, Poiană cu Cetate, Curături, Picioru Lupului, Todirel și Cercu. Școală avea 60 de elevi și doi învățători. Cursurile se desfășurau într-un local închiriat de către primărie, de la sateanul Bălan Tănase. Peste câțiva ani școală s-a mutat în vechea primărie. Școală publică primară din comună Ciurea, așa cum se numea în anul 1884 avea înscriși, la acea data, 78 de elevi. În anul 1885 apare cu numele Școală primară de băieți din comună Ciurea, dovadă că numai băieții mergeau la școală, până la momentul de față. În anul următor apăr înscrise și fețe, în clasă I, iar instituția revine la titulatură de Școală publică primară. Elevii care absentau primeau avertismente și apoi amendă, care erau destul de mari. De exemplu, pentru luna decembrie 1884, elevii care au absentat au primit, la 26 avertismente, 14 lei și 4 bani amendă, aproape a zecea parte din salariul preotului. Aceste măsuri aveau rostul de a-i determină pe părinți să-și trimită copiii la școală. Amendă era încasata de către Consiliul comunal. Totuși, părinții primeau dispensa pentru amenzi, sau în cel mai rău caz, amenzile erau micșorate, pentru că erau săraci. Mai des erau scutiți de amenzi părinții elevilor care locuiau în satele mai îndepărtate, că Slobozia sau Poiană cu Cetate. Cu ocazia ședințelor Consiliului comunal pentru discutarea amenzilor școlare, sunt amintiți în procesele verbale, primarul de atunci al comunei, Ion Dragosu, precum și membrii Consiliului: N. Scripcariu, Iordache Însurățelul, N.Popă, N. Procopi, Gh. Paiu. Obiectele de studiu erau: Științele naturale, Istoria patriei, Religia, Geometria, Agrimensură. Există o bibliotecă și material didactic: un glob terestru, figuri geometrice s.a. Școală avea și locuința pentru învățător. Elevii săraci primeau gratuit manuale, haine și instrumente de școală din bugetul primăriei. Într-un proces-verbal al Consiliului comunal se menționa că elevii sunt goli, adică prost îmbrăcați. Într-un proces-verbal de inspecție, din 14 martie 1884, al revizorului școlar Constantin Chirița se menționau următoarele, referitor la școală și procesul de învățămînt: domnii învățători erau la posturi; instrucția mergea bine; erau 69 de elevi înscriși; dintre care 60 frecventau școală; existau observații făcute asupra didacticii vor fi urmate cu strictețe de domnii învățători; domnii institutori vor caută a introduce în școală împletitul pălăriilor din paie; de asemenea se vor ocupă de facerea geografiei comunei; starea materială este bună. În 1890 s-a construit un local propriu pentru școală, din cărămidă. Clădirea avea 3 săli de clasă și există și astăzi, înglobată în școală nouă. În 1898 școală avea 157 de elevi și 3 învățători. Directorul (dirigintele) școlii era Dimitrie Rota. În 1920 erau înscriși 188 de elevi și existau 4 posturi de învățători. În prezent, unitatea școlarizează un număr de 48 de preșcolari, 85 de elevi la ciclul primar și 101 elevi la ciclul gimnazial. Scoala Gimnaziala Nr. 1 Picioru-Lupului a fost infiintata in anul 1908, conform procesului-verbal din 13 octombrie 1908 incheiat cu prilejul deschiderii cursurilor. Institutia a fost infiintata la 1 octombrie 1908, iar cursurile s-au deschis la 13 octombrie 1908. Apare mentionat dirigintele (directorul) scolii, Vasile Negoita. Scoala functiona intr-un local inchiriat, insa conditiile erau improprii, conform adreselor trimise de catre diriginte, Revizoratului scolar si Primariei.  In anul scolar 1908-1909 erau inscrisi 64 de elevi.Intr-un document din 18 decembrie 1915, apare mentionat ca scoala are  local propriu. Asadar, a fost construita prima cladire a scolii, care exista si astazi incorporata  in scoala actuala. Aceasta a fost construita ca urmare a reformei in invatamant,  realizata   de Spiru Haret, care avea ca scop principal construirea de unitati scolare in mediul rural. Avea o sala de clasa si o locuita pentru director. Diriginte al scolii era Gheorghe Ibanescu.Scoala avea un rol foarte important in comunitate. Ea avea obligatia de a organiza cursuri pentru alfabetizarea adultilor, organiza sezatori si facea observatii asupra vietii si activitatii satenilor, pe care le comunica autoritatilor cu recomandari. Astfel intr-un proces-verbal din ianuarie 1915 membrii comitetului scolar al satului recomanda  pe satianca Catinca N. Hitruc ca cea  mai mestera  tesatoare  care  sa  serveste  de  stativ,   ite  spete, suveica, scripeti, vartelnita, etc. Aceasta tesa diverse scorturi cam 100m, si  diverse  panzeturi cam 200m numai in timpul iernii, vara ocupandu-se cu alte treburi. Din produsele tesaturii sale parte intrebuintiaza   pentru trebuintele casei, a familiei sale, ce nu prisoseste vinde.Elevii invatau la Scoala Picioru Lupului cinci clase. Ei studiau citirea, aritmetica, geometria, geografia. Faceau ore de gimnastica si exista un cor al scolii. Parintii elevilor care absentau primeau amenzi, executate prin intermediul consiliului comunal.In anii 50 este mentionat in documentele scolii, ca director, T. Badarau. Cladirea scolii a fost extinsa prin construirea unei sali de clasa. In 1970, au fost anexate  noi  sali  de clasa, cladirea capatand aspectul de astazi. In anul scolar 1970-1971 erau inscrisi 131 de elevi.In anul 2005, Scoala Picioru Lupului a devenit unitate cu personalitate juridica, avand arondate Scoala Slobozia si Scoala Curaturi.In prezent, unitatea scolarizeaza un numar de 16 prescolari, 38 de elevi la ciclul primar si 62 de elevi la ciclul gimnazial.Satul  Slobozia  este asezat in  partea de sud-est a  comunei  Ciurea,  dincolo  de Padurea Barnova, in codrul Dobrovatului, pe podisul Dealului Bordea,  la peste  390 m altitudine.  Este cea mai indepartata asezare a  comunei, situata  intr-un loc  pitoresc,  in- conjurat din toate partile de padure. In Slobozia si in imprejurimi se afla dealurile Vama Veche, Slobozia–Cantemir, La Cioate, La Cismea, La Varnita, Dealul Movila.  Prin  apropierea  satului  curg paraiele Humarie si Rusului.Tot prin apropierea satului trece soseaua Iasi-Vaslui si soseaua Iasi-Dobrovat.Denumirea si originea asezarii sunt legate de Manastirea Dobrovat. Astfel satul s-a constituit pe  mosia  Manastirii  Barnova din  oameni  slobozi, de aici  si numele  de Slobozia. Sloboziileerau sate intemeiate, a caror locuitori erau slobozi (liberi) sau scutiti de orice obligatie catre stat, in ceea ce priveste plata impozitelor si judecarea  delictelor savarsite de ei insisi. Oamenii asezati in slobozii manastiresti  obtineau  acest  privilegiu  pentru toata viata. Singura conditie pe care o o punea statul la intemeierea unei slobozii privea originea etnica sau (in cazul romanilor insisi) pe cea geografica a viitorilor slobozeni.  Acestia trebuiau sa fie straini de tara: rusi, poloni, maghiari, greci, sarbi etc. , apoi ungureni(romani de peste munti) si munteni.  Numai  in mod  exceptional  puteau  fi  bastinasi,  adusi din alte sate sau chiar fugari, adica iobagi care parasisera fara voia  stapanului, mosia.  Exceptia trebuia aprobata, in fiecare caz special de catre domnitor.In secolul XVIII  Constantin Racovita (1756) emite un hrisov prin  care  permite asezarea in  Slobozii si a fugarilor (bejenarilor), datorita scaderii  populatiei prin  fuga lor de pe mosii,  peste  hotare.  Astfel s-a constituit si satul Slobozia din comuna Ciurea, dupa cum se  poate  observa  si  din  analiza numelor de familie. Nume ca David, Menter, Zaporojanu indica o origine straina, iar nume ca Dumineca, Buga, Cretu  sunt  porecle,  care  indica o origine iobageasca ( taranii aserviti erau cunoscuti dupa porecle).  Asezarea s-a constituit,  dupa  Alexandru Obreja,  in  secolul XVIII.  Exista puncte de vedere care sustin ca originea asezarii ar fi la sfarsitul secolului XVII, deoarece biserica a fost construita la 1721. Spre deosebire de celelalte asezari ale comunei,  pentru Slobozia nu sunt descoperiri arheologice, care sa ateste o locuire anterioara  secolelor XVII-XVIII.  Nu exista nici macar documente referitoare la aceasta asezare. Documentele Manastirii Dobrovat, pe mosia careia era asezarea, nu mentioneaza nici macar  in secolul XVIII satul Slobozia, cu toate ca manastirea este foarte veche, fiind o ctitorie a lui Stefan Voda. Aceasta se datoreaza faptului ca satul era  mic si  izolat,  neprezentand  importanta  pentru a fi mentionat  in  scrieri.In 1885, intr-un proces verbal  al  Primariei  Ciurea,  apare  mentionata  Cotuna Sloboziei . Sunt mentionate familiile Stefanoaiei,  David,  Mia,  Cretu.  Din acest document mai reiese ca locuitorii din Slobozia erau oameni saraci si nevoiasi.  Asezarea este trecuta in dictionarul geografic al lui  Lohovari  din 1902,  cu numele de  Slobozia Dobrovatului  si fiind situata in judetul Iasi, plasa Codru, comuna Ciurea. Populatia era de 235  locuitori  iar ocupatiile de baza erau cresterea animalelor si transportul lemnelor.In lucrarea lui Alexandru Obreja mai apare cu numele de Slobozia Cantemir .
Biserica din satul Slobozia este mentionata in  lucrarea  lui  V. Chirica,  ca fiind construita la 1723. Era probabil o bisericuta din lemn deoarece ea nu s-a pastrat.
In anul 1886 s-a construit o biserica din caramida, existenta  si  astazi,  deservita de un preot si un cantaret. Preotul si cantaretul erau remunerati de catre consiliul local.Scoala Primara nr. 2 Slobozia a  fost  infiintata in  anul  1886,  la initiativa  subprefectului plasii Codru, deoarece copiii din Slobozia invatau  la  scoli  situate  la  distante  mari. La 12 august 1885 subprefectul da dispozitii pentru  a fi  infiintata  o  scoala  in  Catuna  Slobozia Dobrovatului.  Consiliul comunal s-a conformat si in bugetul comunei a prevazut  suma  de 1214 lei pentru mobilier si inchirierea unui local pentru  scoala.  Pentru  acoperirea  acestei sume primarul comunei Ciurea solicita consiliului comunal aprobare pentru un credit.La 1 decembrie 1886 scoala functiona, fiind  a  doua  scoala din  comuna,  dupa Scoala Ciurea .Mai tarziu s-a construit un local propriu, avand  si  locuinta  invatatorului. In anul 1900 la scoala din Slobozia erau inscrisi  34  de  elevi.  In  anul  1966  scoala a fost extinsa prin construirea unor anexe.In 1970 erau inscrisi un numar de 98 elevi. In prezent, la Scoala Slobozia sunt inscrisi 20 de prescolari si 37 de elevi la ciclul primar.Satul Curaturi  este asezat pe podisul  si  coasta  Dealului Oita,  la  sud  de  satul Ciurea si la mica distanta de satul Piciorul Lupului, fiind cel  mai  mic  sat  al  comunei.  In partea de vest a satului, la distanta de cca. 50 m, trece soseaua soseaua judeteana Iasi-Vaslui, iar in partea de sud-est, la distanta de  cca. 800m, trece calea ferata Iasi – Vaslui, pe care se afla statia  C.F.R. Barnova.  In partea  de  sud,  satul  Curaturi   se  invecineaza  cu  padurea Barnova.In vecinatate se afla sesul Lunca Sasului, dealul si podisul Ciuca,  coasta si garla Pavaloaiei. Asezarea se numea initial Curaturile, denumire legata de defrisarea padurilor din teritoriu.Este o asezare din secolul XVIII. Nu sunt descoperiri arheologice pe teritoriul satului, care sa dovedeasca o locuire anterioara secolului XVIII.  Teritoriul asezarii era acoperit pana la acea data de padure. Documentele din secolul  mai  sus mentionat,  pomenesc mai multe curaturi(curatituri). Primii locuitori au defrisat padurea,  pentru a-si  putea  intemeia gospodariile. Tinutul apartinea Manastirii Barnova, avand o jurisdictie  speciala, echivalenta cu sloboziile  (teritorii unde aveau autoritate numai manastirile). Astfel, in curatura s-au asezat oameni fugiti de pe mosii, straini, asa cum o dovedesc unele nume de familii ca Sirbu, Grecu,si chiar haiduci, asa cum se poate observa din denumirile  Cercel,  Musteata, Cioric, care actionau in jurul drumului domnesc Santa.Locuitorii asezarii erau poslusnici, oameni care  aveau  obligatii  numai  fata  de manastire: dijma din produse, boierescu (zile de munca), rascumpararea in bani a anumitor indatoriri. Cu unele exceptii, autoritatea domneasca putea impune poslusnicilor anumite obligatii, cum ar fi taiatul lemnelor pe la autoritatile publice.In anul 1800, satul este atestat tot pe mosia Manastirii Barnova. Catagrafia (recensamantul) din 1820 mentioneaza satul ca facand parte din  ocolul Codru.  In 1832 inglobeaza satul Bordea,  conform  catagrafiei din 1832.  Aici apare  cu denumirea de Curaturile.Dupa organizarea administrativa din 1864, asezarea este incadrata la comuna Ciurea, conformIndicelui din 1865. In anul 1871 pierde Bordea, devenit satul Dealul Bordei. Inglobeaza satul Dealul Bordei in anul 1887.In anul 1900 satul Curaturi avea 158 de locuitori, care se ocupau cu   agricultura, cresterea animalelor si transportul lemnelor.  In 1929 asezarea este inglobata la  comuna Galata.  Revine la comuna Ciurea in anul 1932, conform Decretului din 1932 , privind  reorganizarea administrativa.Satul nu avut biserica. Locuitorii din Curaturi mergeau sa se roage si isi ingropau decedatii la biserica din satul Piciorul Lupului. Cu timpul a fost amenajat un cimitir in sat si a fost construita si biserica.  Aceast a fost  construita prin eforturile oamenilor  si  la  initiativa preotului de la Biserica Picioru Lupului,  Mihai Secrieru.  Biserica Curaturi a fost  sfintita in anul 2004.Scoala din Curaturi a fost infiintata la  inceputul  secului XX,  si  functiona  intr-un  local  inchiriat de la un locuitor din sat. In anul 1949, prin straduinta invatatorului Constantin Ciudin si cu ajutorul cetatenilor din sat s-a construit un local propriu, cu  o  singura  sala  de  clasa, cancelarie, magazie si locuinta pentru invatator.In anul 1970 scoala avea inscrisi un numar de 20 de elevi, fiind deservita de un invatator calificat. In prezent, aici functioneaza o gradinita cu program normal, unde sunt inscrisi 13 prescolari.

8 biserici;

5 dispensare medicale;

Un dispensar veterinar;

3 farmacii;

Banca Carpatica;

2 oficii postale;

2 biblioteci;

Încadrată în peisajul spiritual al comunei, Bibliotecă Publică Ciurea, situată în incintă Căminului Cultural , se străduiește să-și îndeplinească menirea luminând inteligențe și călăuzind suflete.

FIG. 30. Imagini Biblioteca Publică Ciurea

FIG. 31 Sigla Biblioteci Publice Ciurea

– Cămin cultural;

– Centru de zi Sf.Nicolae;

– Politie;

– Primărie;

FIG. 32. Primăria Comunei Ciurea

Dintre evenimentele locale ce au loc în Comuna Ciurea amintim:

20 iunie – Ziua comunei;

Târg săptămânal;

21 iunie – Fiii satului;

Capitolul IV Funcționalitatea sistemului teritorial

Planul de dezvolatare al autorităților publice locale prevede măsuri pentru îmbunătățirea condiților de trai ale cetățenilor, ridicarea la un standard calitativ al designului local, al servicilor și al imaginii comunei în genral, de a oferi oportunități pentru intervenție în sectorul privat sub formă de investiții directe ori sub formă de parteneriate.

Pentru afcestea sunt necesare următoarele:

Reabilitarea drumurilor

Alimentarea curentă cu apă potabilă

Canalizarea

Manipularea deșeurilor

Dezvoltarea de baza sportive

Centre moderne de asistență social și sănătate.

FIG. 33 Asfaltarea drumului spre cartierul rromilor

Se asemenea se pot amenaja ateliere de confecți textile, încălțăminte, artizanat etc. Un alt domeniu unde se regăsește forță de muncă calificată și care poate fi valorificat îl reprezintă prelucrarea lemnului.

Partea V Analiza diagnostică și prognostică a sistemului teritorial

Capitolul I Analiza SWOT a comunei Ciurea

Capitolul II Strategia de dezvoltare a comunei

Obiectivele de dezvoltare a comunei Dudeștii Noi in scopul ridicării calității vieții și asigurării prosperității locuitorilor săi sunt următoarele:

Mediu economic competitiv, infrastructură modernă și mediu inconjurător curat; acest lucru are în vedere dezvoltarea sectorului economic la nivel local prin investiții n infrastructură și mediu, pentru atragerea de noi investitori in zonă, cu scopul sporirii copetitivității economiei pe plan local și crearea de noi locuri de muncă pentru populația locală.

Sectorul agricol productiv și diversificat. Obiectivul general constă in dezvoltarea unei agriculturi la nivel european prin incurajarea creării unor structuri asociative ale producătorilor agricoli in sectorul vegetal prin incurajarea creării unor structuri asociative și sprijinirea celor deja existente, in scopul sporirii veniturilor obținute din producția agricolă de către producătorii agricoli locali. Se prevede crearea unui cadru propice in vederea creșterii numărului producătorilor agricoli prin: inființarea unui Dispensar veterinar; inființarea unui centru de insămanțare artificială; inființarea centrelor de colectare a produselor agricole; modernizarea serelor de pe raza comunei; sprijin in vederea dezvoltării turismului rural de nișă prin valorificarea caracteristicilor locale.

Administrație publică eficientă. Obiectivul major constă in eficientizarea activităților instituțiilor publice locale prin formarea profesională continuă a personalului, dezvoltarea relațiilor interregionale și internaționale și dotarea cu logistica necesară bunei funcționări a acestora.

Invățământ local competitiv in vederea sporirii gradului de școlarizare a elevilor din comună.

Servicii sociale și de sănătate moderne: acestea trebuie dezvoltate pentru a răspunde nevoilor tuturor locuitorilor, precum și intărirea capacității structurilor administrative locale de a crea parteneriate in vederea inițierii și derulării de inițiative in domeniul serviciilor sociale de sănătate.

Mediu cultural- sportiv diversificat. In acest sens, administrația locală dorește să creeze un climat favorabil in vederea diversificării și modernizării ofertei culturale și sportive a comunei prin valorificarea caracterului multietnic al comunității și implicarea tinerilor in viața cultural-sportivă a localității

PARTEA VI. Concept de cercetare pedagogică pe Comuna Ciurea județul Iași

Întregul material realizat pe teren ca și cel informativ stau la baza întocmirii lucrării finale.

Pe baza cunoștințelor, a capacităților și deprinderilor intelectuale sau practice dobândite în activitățile desfășurate la clasă sau în orizontul local, există premisa obiectivă ca elevii să poată realiza o lucrare mai amplă, de sinteză asupra ansmblului de probleme geografice din orizontul local,sub forma unui studiu geografic al regiunii.

Redactarea acestei lucrări ample se face în timp mai îndelungat prin acumularea de către elevi a unei experiențe bogate, după mai mulți ani de acțiuni de cercetare a orizontului local, perioadă în care, pe etape, se vor întocmi unele referate care vor aborda o tematică ce include elementele orizontului local.

În clasa a IV – a programa școalră nu face referire la orizontul local, chiar dacă la acest nivel pot exista cele mai multe posibilități de dezvoltare a unor activități de cercetare a orizontului local.

Formele organizatorice ar fi:

Dezvoltarea activităților de studio a geografiei pe baza observării directe a orizontului local

Realizarea de fișe tematice care să acopere varietatea orizontului local

Inițierea de cercetări cu elevii în cadrul unui cerc ștințific, prin care aceștia să prezinte anumite rezultate, studii, proiecte, privitoare la o tematică ce include elementele orizontului local

Examinarea pe parcursul cercetării a elevilor prin  3 tipuri de teste : test inițial, test intermediar, test final.

Capitolul I. Poziția curricum-ului la decizia școlii (C.D.Ș.)

în contextul reformei curriculare

Aceasta este reglementată incepand din anul 1995, odată cu apariția Legii Invățămantului nr.84/1995. In conformitate cu prevederile articolului 127, alineatul 2, disciplinele opționale constituie o categorie distinctă in cadrul Schemei disciplinelor școlare, alături de cele obligatorii.

Conținutul C.D.Ș. este elaborat in concordanță cu prevederile curriculum-ului național. Structura și conținuturile opționalelor pot avea următoarele direcții și baze de dezvoltare :

Discipline din trunchiul comun al altor specializări ;

Derivarea dintr-o disciplină studiată ;

Teme sau capitole ale unei discipline( care nu se regăsesc similar in programe de trunchi comun) ;

Discipline din aceeași familie a unei arii curriculare, dar care nu se regăsesc in arie ;

Discipline/cursuri/teme inter-arie-integratoare pentru mai multe discipline din aceeași arie curriculară sau din mai multe arii curriculare, cu accent pe obiectivele ariei principale – in context.

Aceste categorii (teme/cursuri/discipline) sunt cuprinse generic sub titulatura de curriculum la decizia școlii(in sens restrans).

Capitolul II. Proiect de cercetare pentru anul școlar 2013 – 1014

Disciplina: Geografia populației

Durata: 1 an ( 1 oră pe săptămană)

Modul de desfășurare: pe clase (clasa a IV)

Unitatea școlară : Școala cu clasele I-VIII "Florian Porcius", sat Rodna, comuna Rodna, județul Bistrița – Năsăud și Școala cu clasele I-IV, sat Chilioara, comuna Coșeiu, județul Sălaj.

Ca disciplină de învățămant, geografia are un rol deosebit in formarea și educarea elevilor.

Disponibilitățile științifice ale geografiei ii amplifică valențele în plan didactic, exprimate prin dimensiuni educaționale variate.

Învățămantul modern nu se limitează la cunoaștere și asimilare de cunostințe, ci se bazează pe dezvoltarea gîndirii, formarea atitudinii și comportamentului,promovarea personalității elevului.

O convingere ce o putem forma la elevi, este aceea că lumea, în ansamblul ei și realitatea înconjurătoare sunt cognoscibile.

Foarte multe exemple, ce se regăsesc într-un număr mare de lecții demonstrează că natura și oamenii se află intr-o continuă transformare, datorită dinamicii și autodezvoltării proprii într-un proces permanent.

Geografia cuprinde in sfera ei de cercetare procese și fenomene care se desfășoară pe un spațiu deosebit de larg. Concomitent cu activitatea din cadrul cabinetului de geografie are loc studierea mediului geografic din orizontul local apropiat, cu o profundă valoare didactică, științifică, aplicativă și educativă asupra elevilor.

Interesul cercetării orizontului local pentru invățarea geografiei a reprezentat intotdeauna un punct de plecare in proiectarea invățării acestei discipline.

Predarea geografiei în scoală incepe cu geografia locului natal care ajută, pe baza unor

observații directe, formarea la elevi a unor noțiuni elementare pentru studierea geografiei în clasele următoare.

La clasa a IV-a, programa revizuită se axează mult pe raportarea elementelor geografice la situația concretă a orizontului local. Posibilități de corelare a geografiei cu orizontul local există in clasa a VIII-a, Geografia României presupunînd și o astfel de abordare.

Aplicațiie practice și cele de invățare au la bază exercițiile și problemele din orizontul local.

Mandruț O. (1996) consideră că orizontul local este alcătuit dintr-o sumă de factori fizici și biologici care asigură existența omului, precum și o înmănunchere de condiții sociale care maschează un mod de viață și un ansamblu de activități umane. Deși este vorba de un mediu înconjurător, există o anumită extensiune spațială sugerată de folosirea termenilor: imediat-apropiat – local.

Orizontul imediat este situat în imediata apropiere a elevului și constituie o imagine familiară zilnică: locul în care își desfășoară activitatea (școala, sala de clasă, locuința).

Obiectele care compun acest orizont, pot fi percepute direct vizual sau pot fi atinse.

Orizontul apropiat reprezintă spatiul situat în jurul orizontului imediat și care este parcurs zilnic.

El cuprinde locuința, spațiul în care se desfășoară activitatea, drumul de acasă la locul de activitate,dar și locurile prin care se trece pentru a parcurge acest drum. În cazul localităților analizate în prezenta lucrare, orizontul apropiat este reprezentat de întreaga localitatea.

Orizontul local are o extensiune mai mare, reprezentând spațiul situatîin jurul localității natale care corespunde unei asocieri de unități geografice, cuprinzînd trei componente majore:

componente fizice naturale (abiotice): relieful, substratul geologic, solul, aerul, apa;

componente biotice: vegetația și fauna;

componente sociale: locul pe care îl ocupă omul în cadrul orizontului local.

Geografia orizontului local studiază populația ca o prezență importantă a peisajului geografic și a mediului inconjurător.

Componentele antropice cuprind: populația, așezările omenești și activitățile economice.

În cadrul orizontului local au fost studiate: numărul de locuitori, evoluția numerică a populației, aspecte legate de geografia socială și culturală a comunității locale din cele două localității studiate, precum și elemente complementare, cum ar fi: structura lingvistică a populației, structura etnică, religiile predominante, etc.

Activitățile economice au fost tratate după un algoritm care cuprinde: caracteristicile fondului funciar, principalele culturi agricole, creșterea animalelor, societăți comerciale principale, activități de transport.

Una din deziratele majore ale modernizării procesului de invățămant il constituie creșterea activităților directe menite să dezvolte spiritul de investigație științifică la elevi, sporirea elementelor formative și euristice ale însușirii cunoștințelor și deprinderilor practice.

Interesul cercetării orizontului local pentru învățarea geografiei a reprezentat un punct de plecare în proiectarea acestei discipline.

Aplicațiile practice și cele de învățare care au la bază exercițiile și problemele reprezintă o componentă mai bine exprimată în noile programe.

Predarea geografiei în școală începe în clasa a IV-a cu geografia locului natal, observațiile directe din natură, dar mai ales din orizontul local acest lucru constiutuind baza de plecare pentru predarea geografiei în școala generală.

Unele noțiuni se formează mai ușor, în timp ce altele solicită un efort mai mare de gândire. Așa de exemplu, ideea de spațiu, precum și cea de repartiție teritorială a fenomenelor se formează mai eficient prin efectuarea la orele de curs și în afara acestora a aplicațiilor practice pe teren, prin parcurgerea unor distanțe și compararea datelor obținute prin observații sau măsurători, analizând cauzele fenomenelor.

Cercetarea geografică efectuată în orizontul local cu elevii contribuie la creșterea calității cunoștințelor, a operativității acestora.

Elevii dobândesc capacități sporite de a folosi cunoștințe însituații noi, de a stabili relații cauzale, de a face cercetări între cunoștințe, însușindu-și totodată un vocabular geografic nemijlocit legat de realitatea înconjurătoare.

În cadrul activității de studiere a orizontului local se îmbină învățarea propriu-zisă cu

cercetarea mediului inconjurător. Acest lucru are o importanță deosebită pentru atragerea elevilor spre cunoașterea și protecția mediului, pentru a-i face pe elevi să îndrăgească geografia, ca obiect de invățămant și știință.

În invățarea geografiei, cunoașterea orizontului local stimulează abordarea unor problem referitoare la orizontul local, prin punerea într-o lumină nouă a comunității în care se află situată unitatea de învățămant; deasemenea, evidențiază elemente de specificitate pe care le poate adduce geografia ca disciplină școlară în cercetarea complexă a orizontului local, din perspectiva raportului dintre comunitate și teritoriul ei de viață.

Prin desfășurarea unor activități de investigație minimală a orizontului local, elevul devine un participant activ la propria sa formare și la înțelegerea rolului pe care îl are în cadrul comunității locale; activitatea de cercetare a orizontului local trebuie să dezvolte la elevi și o puternică componentă atitudinală și participativă, prin angrenarea acestora în activități de cercetare, diagnoză și chiar in componente ale actului decizional, având astfel o componentă științifică, civică și socială.

Constituirea noțiunilor este în strânsă legătură cu formarea reprezentărilor. Datorită folosirii pe scară largă a mijloacelor de învățămant intuitive (planșe, grafice, hărți, schițe de hărți, fotografii, etc. – a se vedea partea de anexe a lucrării) și a observării în natură, elevii dobîndesc reprezentări concrete pe baza cărora se pot forma noțiuni geografice care cuprind însușirile și proprietățile esențiale ale obiectelor și fenomenelor geografice.(Dulamă,M., 2000).

Prin exerciții diverse de citire și interpretare a unor imagini, planuri, hărți topografice și tematice, adecvate fiecărui capitol, prin efectuarea observațiilor asupra fenomnelor direct sesizabile în starea lor naturală, elevii sunt antrenați într-o muncă independentă și conștientă, care determină însușirea logică și într-un volum adecvat a cunoștințelor, în mod corect, sistematic și temeinic.

Explicarea fenomenelor, obiectelor și proceselor geografice în starea lor naturală, în mediul înconjurător, unde elevul vine direct în contact cu realitatea este urmată de activitatea de investigare în orizontul local.

Foarte multe dintre aceste noțiuni noi iși găsesc in realitatea din orizontul local, un support nemijlocit și astfel un important sprijin in insușirea lor activă și temeinică.

Pentru cunoașterea științifică este necesr descoperirea cauzelor care stau la baza diiferitelor obiecte sau fenomene, legăturile de interdependență dintre ele. Se are in vedere astfel depășirea treptei reprezentărilor și ajungerea la treapta logică a cunoașterii (ultima etapă in formarea de noțiuni).

Analiza obiectelor și fenomenelor scoate in evidență ceea ce este esențial și comun grupurilor de obiecte sau fenomene, trăsături care vor fi reunite prin sinteză. Abstractizarea are ca specific operația de dezvăluire a insușirilor esențiale care pot fi generalizate (extinse asupra intregului grup de obiecte sau fenomene ).

Formarea noțiunilor presupune lucrul cu elevii in cadrul uneia sau multor lecții special

destinate acestui scop, cat și pe parcursul tuturor anilor de invățămant, perioadă in care noțiunile se imbogățesc, iși lărgesc sfera pe un plan mai larg. Conținutul noțiunilor geografice trebuie stabilit in legătură cu particularitățile de varstă a elevilor, cu nivelul pregătirii lor geografice.

Asimilarea noțiunilor se face pe trei căi: teoretică, practică și imbinarea teoriei cu practica. O cerință metodico-didactică importantă in formarea noțiunilor o constituie aceea că profesorul trebuie să facă apel la fiecare capitol, temă și lecție la cunoștințele de la celelalte obiecte (biologie, istorie, etc.), la cunoștințele empirice ale elevilor, precum și la ansamblul de influențe multimedia (televiziune, presă, radio).

O atenție sporită se acordă accesibilizării noțiunilor și fenomenelor geografice prin

prezentarea acestora intr-o formă adecvată, corespunzătoare nivelului de varstă și pregătire a elevilor.

In vederea unei insușiri temeinice a noțiunilor concrete, profesorul trebuie să facă in mod obligatoriu recapitulări curente periodice (după un capitol mai mare) și finale, urmărindu-se

inchegarea sistemului de noțiuni și formarea unei gandiri geografice la elevi. Important este a se urmări exactitatea și frecvența folosirii in răspunsurile orale și lucrările scrise ale elevilor, a

noțiunilor recent transmise, precum și utilizarea lor de cate ori este nevoie.

2.1 Obiective predării geografiei orizontului local

Importantă este o educație geografică al cărui scop este,, de a proceda in așa fel incat oamenii să se simtă bine in limitele spațiului său, in mijlocul peisajelor inconjurătoare, dar și in regiunile și peisajele altor civilizații".(Stoica, M.,1995, pag.37)

Exemple de obiective întalnite în prezenta cercetare:

culegerea informațiilor

,,Elevul trebuie să fie capabil……”

să pregătescă o anchetă de teren: să stabilească obiectivul anchetei, să stabilească procedura, să alcătuiască un chestionar, să conceapă un plan, să-l evalueze, să conducă ancheta, să o pună in aplicare, să-i controleze desfășurarea, să fixeze mijloacele, să evalueze informațiile obținute.

să identifice hărțile necesre unei activități;

să repereze un grafic, o fotografie dintr-o colecție de documente;

să repereze o lucrare intr-o bibliotecă,intr-un centru de documentare al unei mediatici;

să scoată pe fișe informațiile utile unei probleme;

să extragă indiciile, datele, indicatorii evaluați intr-o publicație;

să selecționeze noutățile din presa scrisă adecvate unei probleme;

să utilizeze dicționarele, atlasele, anuarele,precum și manualele școlare etc.;

analiza unei probleme

,,Elevul trebuie să fie capabil……”

Organizarea datelor

să elaboreze un proiect de lucru

să identifice relațiile;

să trieze informațiile furnizate de o anchetă;

să ia notițe;

să clasifice informațiile culese pe categorii;

să redacteze o schemă bine structurată;

Evaluarea datelor

să distingă dacă informația este referitoare la activitate;

să selecționeze sursele de informare stabilind criterii;

să enunțe concluziile provizorii;

să compare faptele;

să distingă gradul de precizie al unei informații;

să verifice validitatea unei informații;

să verifice sursele de informare;

să verifice rezultatele unei observații sau experiment: grad de validitate, eroare etc.

Prelucrea datelor

să raporteze , să combine, să evalueze datele adunate;

să ia notițe observand;

să compare modurile de reprezentare a documentelor;

să sublinieze o informație precisă;

să identifice intr-un material scris evoluția unui proces;

să rețină vocabularul geografic;

Comunicarea datelor

să redacteze o expunere;

să grupeze, să evalueze, să organizeze informația in jurul unui proiect definit;

să facă referire la documentele citate;

să indice sursele de informare;

să elaboreze un raport de anchetă;

să formuleze o concluzie personală după lectura unui text;

să compare comentariul unei informații cu al său;

să construiască un grafic, o hartă;

să clasifice faptele;

să deseneze planul unui teritoriu;

să construiască o schemă etc.

Punerea în relație

Analiza unei fotografii

,,Elevul trebuie să fie capabil……”

să selecționeze fotografii in scopul urmărit;

să distingă tipurile de fotografii;

să identifice componentele;

să compare mai multe fotografii;

să stabilească legături intre fotografii, hărți, texte;

să descrie structura unei fotografii.

Analiza unor grafice

să identifice semnele convenționale folosite

să descrie structura unui grafic;

să identifice figurile de mișcare;

să denumească titlul unui grafic;

să identifice datele cu care a fost construit graficul;

să identifice relațiile exprimate in grafic;

să construiască un grafic, utilizand variabile vizuale (formă, orientare, culoare, valoare,mărime);

să utilizeze un vocabular geografic;

să incadreze o informație grafică;

să compare mai multe grafice;

să stabilească legături intre grafice, fotografii, hărți;

să raporteze o serie statistică;

să ordoneze graficele;

să identifice graficele;

să utilizeze un tabel cu dublă intrare.

Analiza unei hărți

să utilizeze coordonatele geografice;

să utilizeze termenii de localizare, direcție;

să realizeze o hartă folosind variabile vizuale(formă, mărime, etc.);

să localizeze un punct pe o hartă;

să identifice semnele convenționale;

să folosească o hartă pentru a localiza un punct, etc.

Obiectivele importante intalnite in lecțiile de geografie pot fi grupate in trei categorii: culegerea de informații, analiza datelor și stabilirea legăturilor.

Una din sarcinile majore ale profesorului de geografie este de a formula obiectivele operaționale, ceea ce implică o foarte clară definire a rezultatelor așteptate de la elevi, in termeni de comportament observabil: Ce capacitate trebuie urmărită? In ce imprejurări poate fi atinsă? Care sunt criteriile de acceptabilitate a performanței?

2.2 Evaluarea inițială

Se efectuează la începutul unui program de instruire (ciclu de învățămînt, an universitar, semestru, începutul unui capitol și chiar al unui seminar). Ea este impusă de faptul că la începutul unei activități de instruire, oricare ar fi dimensiunea acesteia, există o oarecare eterogenitate în rîndul studenților în ceea ce privește cunoștințele, abilitățile, în general a posibilităților de realizare a obiectivelor prin noile conținuturi propuse. În consecință apare necesitatea anticipării procesului de formare prin cunoașterea pregătirii anterioare a studenților, a nevoilor de învățare, ca și de creare a premiselor necesare pentru atingerea noilor obiective.

Evaluarea inițială constituie o condiție hotărîtoare pentru reușita activității de instruire, fiind menită să ofere posibilitatea de a cunoaște potențialul de învățare al studenților la începutul unei activități, de a ști dacă sînt apți să se integreze cu șanse de reușită în noul program de instruire, dacă vor putea realiza noile obiective.

În concordanță cu fenomenele care o fac necesară, evaluarea inițială realizează două funcții:

a) Funcția diagnostică – vizează cunoașterea măsurii în care subiecții stăpînesc cunoștințele și posedă capacitățile necesare angajării lor cu șanse de reușită într-un nou program. Deci contribuie la:

identificarea lacunelor în pregătire;

determinarea a ceea ce sînt capabili să învețe, ținînd cont de faptul că însușirea de cunoștințe este un proces în cadrul căruia fiecare nouă capacitate se construiește pe o fundație asigurată de capacități anterior învățate.

stăpînirea conceptelor principale cu ajutorul cărora vor putea asimila conținuturile noi și fondul de reprezentări care să favorizeze înțelegea acestora;

dezvoltarea capacității de a lucra independent;

depistarea unor dificultăți de învățare;

stăpînirea cunoștințelor și capacităților care reprezintă premise pentru asimilarea noilor conținuturi și formarea noilor competențe – comportamente necesare realizării noilor obiective:

b) Funcția prognostică – se exprimă în faptul că sugerează profesorului condițiile probabile ale desfășurării noului program și îi permite anticiparea rezultatelor. Mai exact, pornind de la datele evaluării, se pot stabili: obiectivele programului următor, demersurile didactice considerate adecvate posibilităților de învățare ale studenților, ritmul convenabil de desfășurare. Pe baza diagnozei se elaborează un pronostic al activității didactice care se concretizează într-o strategie construită în funcție de obiective și resurse disponibile.

În prezenta cercetarea pentru grupul de elevii (grup format din 20 elevii) din clasa a IV- a de la Școala cu clasele I-VIII, sat CIUREA, comuna Ciurea, județul Iași, ca și test inițial a fost utilizat următorul test:

Data_________________ Numele:__________________________

Test de evaluare la geografie

Completează:

Eu locuiesc în localitatea………………………………și sunt elev al școlii…………………..

………………………………………………….

Adresa mea este: Strada…………….…………………nr……,Bl:…….., Sc:….., Ap:……..Et.:……, iar a școlii unde învăț: strada………………………..Nr.:……Loc……………………………………………

Jud……………………………………………………………………………………..

Bifează cu X răspunsurile corecte:

Partea de cer și de pământ pe care o cuprindem cu privirea, până la linia orizontului, alcătuiește:

Locul natal

Orizontul

Linia de jur –împrejurul nostru, unde ni se pare că cerul atinge pământul se numește:

Linia de orizont

Linia orizontală

Limita până la care poate fi văzută suprafața Pământului de către un privitor situat într-o anumită localitate se numește………………………………………………

Completează enunțurile date:

a) Dimineața, Soarele răsare din aceeași parte a orizontului numită…………………

indicând punctul cardinal…………………

b) Spre seară Soarele se află în partea opusă, la asfințit, numită………………………

indicând punctul cardinal…………….

Partea de orizont opusă celei de miazăzi este………………………………………

și corespunde punctului cardinal…………….

Prezintă localitatea în care trăiești, având în vedere următoarele repere:

• Numele localității……………………………………………………………………..

• Tipul localității……………………………………………………………………….

• Așezarea………………………………………………………………………………

• Forma de relief specifică……………………………………………………………..

• Ocupațiile locuitorilor…………………………………………………………………

• Instituțiile importante pentru localitatea ta ……………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………….

• Alte informații despre localitatea ta

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………

Pentru a se putea rezolva punctul 4 din prezentul test s-a utilizat pentru grupul de elevii , fișa de lucru, prezentată în Anexa 1 – denumită ,, Prezentarea localității în care locuim.

2.3 Evaluarea intermediară

Înainte de susținerea testului intermediar de către grupul de elevi au fost susținute fișele de lecție din anexe nprivitoare la rețeaua hidrografică și a turismului fiecăruia localității.

Proba de evaluare intermediară

Clasa a IV-a

Obiectul: Geografia României

Tema: Rețeaua hidrografică și turismul comunei Ciurea Județul Iași

Obiective:

– colorarea și denumirea pe hartă a noțiunilor indicate ;

– identificarea cuvintelor neadecvate din enunțurile

– alegerea răspunsului corect din variante multiple

– completarea propoziților lacunare

– stabilirea valorii de adevărat/fals pentru enunțurile date

– precizarea măsurilor de protejare a mediului înconjurător.

1. Itemi:

a) Notează mai jos principalele rîuri din Județul Iași identificate pe harta de mai jos: ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b) Completează pe harta de la punctul a localitatea in care locuiești și râurile care o străbat.

2. Taie cuvântul nepotrivit pentru fiecare enunț:

Comuna Ciurea se află localizată în partea sudică/nordică a județului Iași..

Râul Nicolina izvorăște din Codri Iașilo/ Munții Rodnei, de lângă dealul Rotunda.

Principala apă curgătoare ce alimentează comuna noastră este/nu este râul Nicolina

Satul Curături este sat atestat documentar la 1772/ 1900.

Comuna nu prezintă/prezintă un ridicat potențial al turismului montan și a agroturismului.

3. Alege varianta corectă:

Principala apă curgătoare care alimentează comuna Ciurea este :

a) râul Someșul Mare

b) râul Nicolina

c) râul Someșul Cald

În centrul localității Hlincea, turiștii pot admira:

a) Biserica Evanghelică 

b) Mănăstirea Hlincea,

c) catacombele Rodnei, și ruinele Bazilicii Dominicane

Comuna Ciurea a fost atestată documentar, la:

a) 1555

b) finele secolului XVII

c) 1235

4. Completați cu informațiile corespunzătoare:

a) Satul Piciorul Lupului este localizat pe ……………………. în partea sudică a Dealului Șapte Tei, fiind atestat documentar la finele secolului …………………

b) Eu locuiesc în localitatea ……………………………………….. , din județul ……………………. .

c) În comuna ………….. se poate discuta despre o tradiție locală puternică, datorită vechimii așezărilor și a apropierii de …………… cu privire la portul tradițional, acesta constă în ………………….., ca în zonele montane învecinate.

d) Se pot vizita în comună bisericile – monumente istorice, ………….., Mănăstirea …………….. și cimitirele eroilor români.

5. Încercuiți enunțurile corecte referitoare la Comuna Rodna:

Cabana Bârnova – situată pe regiunea de coastă, la peste 350 m altitudine,  dispune de o bază tehnico-edilitară importantă și oferă posibilitatea practicării turismului de week-end.

În zonă se regăsesc și izvoare de ape minerale, însă acestea sunt considerate resurse insuficient puse în valoare.

Aici se află Lacul Vidraru.

Lacurile Juvâț și Ciurbești reprezintă lacuri de baraj create antropic pentru regularizarea cursurilor apelor din zonă.

6. Imaginează-ți că ești primarul comunei, ce măsuri de păstrare și protejare a mediului înconjurător ai lua? Enumeră cel puțin cinci măsuri.

Barem de corectare: Convertirea punctajului în calificative:

I1- 10 puncte Între 26-31 puncte: Foarte bine

I2- 3p Între 20-25 puncte: Bine

I3- 3p Între 14-19 puncte: Suficient

I4- 7p

I5- 2p

I6- 5p

Din oficiu-1p

Total= 31 puncte

Evaluarea finală

Testul pentru evaluarea finală a grupului de elevii, este alcătuit cu noțiuni și concepte din toate fișele de lecție prezentate în cadrul anexelor.

Test de evaluare finală

Clasa a IV-a

Tema: Caracterizarea geografică a comunei Ciurea județul Iași

Obiective operaționale:

– colorarea și denumirea pe hartă a noțiunilor indicate ;

– identificarea cuvintelor neadecvate din enunțurile

– alegerea răspunsului corect din variante multiple

– completarea propoziților lacunare

– stabilirea valorii de adevărat/fals pentru enunțurile date

– precizarea măsurilor de protejare a mediului înconjurător.

1. Itemi:

a) Notează mai jos principalele rîuri din Județul Iași identificate pe harta de mai jos: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b) Completează pe harta de la punctul a localitatea in care locuiești și râurile care o străbat.

2. Taie cuvântul nepotrivit pentru fiecare enunț:

Comuna Ciurea se află în apropierea Municipiului Iași, în partea central – sudică, la o distanță de circa 5/ 25 km, și la o distanță de circa 50/ 90 km de muncipiul Vaslui.

Comuna este localizată/ nu este localizată întro zonă tranzitorie între două unitări majore regionale ale Podișului Moldovenesc, și anume Câmpia Colinară Jijia – Bahlui și Podișul Central Moldovenesc.

Podișul Central Moldovenesc se situează în partea de nord/est a Podișului Bârladului,

Prin comună nu curge/curge pârâul Mineu.

Nicolina reprezintă un râu din zona estică/vestică a țării noastre ce izvorăște de pe teritoriul comunei Bârnova/ Ciurea din județul Iași, și se varsă în rîul Bahlui.

După întemeierea în secolul al XIV –lea a statului Moldovei, Ciurea nu devenea/devenea localitate de frontieră.

Comuna Ciurea nu prezintă/prezintă un ridicat potențial al turismului montan și a agroturismului.

Județul Iași se află/nu se află în estul țării noastre.

Județul Bistrița – Năsăud se învecinează: la nord/la sud cu județul Maramureș.

Județul Iași este localizat în partea estică/sudică a țării noastre.

Ciurea constiuie o comună din Județul Sălaj/Iași.

3. Alege varianta corectă:

Principala apă curgătoare care alimentează comuna Ciurea este :

a) pârâul Mineu

b) râul Olt

c) râul Nicolina

În județul Iași putem admira:

a)Măgura Chilioarei 

b) Măgura Cisnădie

c) Câmpia Jijiei

Localitatea Piciorul Lupului aparține de:

Comuna Rodna

Comuna Coșeiu

Comuna Ciurea

Comuna Ciurea se învecinează cu:

județul Maramureș

județul Sălaj

comuna Grajduri

4. Completați cu informațiile corespunzătoare:

a. Comuna Ciurea este alcătuită din următoarele sate: Satul Ciurea (reședința comunei), ……………………. Satul Dumbrava,………………………….. Satul Lunca Cetățui, …………………. și Satul Slobozia.

b. Câmpia Moldovei reprezintă o subunitate a ……………………. vastă sculpturală, cu un peisaj de ……………, înscrisă aproape în limitele bazinului Jijiei, fapt care a dus și la denumirea acesteia de …………………………… .

5. Imaginează-ți că ești primarul comunei în care locuiești, ce măsuri de păstrare și protejare a mediului înconjurător ai lua? Enumeră cel puțin cinci măsuri.

Barem de corectare: Convertirea punctajului în calificative:

I1- 10 puncte Între 26-31 puncte: Foarte bine

I2- 8p Între 20-25 puncte: Bine

I3- 8p Între 14-19 puncte: Suficient

I4- 7p

I6- 5p

Din oficiu-1p

Total= 31 puncte

Concluzii

Una dintre comunele județului Iași o reprezintă Comuna Ciurea, a cărei caracterizare geografică am realizat-o pe parcursul prezentei lucrări.

Comuna Ciurea se află localizată în partea sudică a județului Iași.Aceasta este una dintre cele mai întinse comune din județul Iași.

Comuna Ciurea se învecinează cu:

La nord cu municipiul Iași, pe o distanță de circa 5 km

La nord –vest cu comuna Miroslava

La este cu comuna Bârnova

La sud – est cu comuna Dobrovăț

La sud – vest cu comuna Grajduri

La vest cu comuna Mogoșești.

Comuna Ciurea se află în apropierea Municipiului Iași, în partea central – sudică, la o distanță de circa 5 km, și la o distanță de circa 50 km de muncipiul Vaslui.

Legătura cu municipiul Iași se realizează pe drumul județean 248C și prin trenurile persoanale cu ruta Comuna Ciurea, pe teritoriul comunei fiind trei stații de tren.

Caracteristicile cadrului natural al comunei sunt similare cu alte întregii regiuni localizate în zona de tranziție costieră de la câmpie la zona de podiș.

Populația comunei Ciurea este de aproximativ 10572 locuitori, diminuându-se comparativ cu recensământul din anul 2002 când la nivelul comunei erau înregistrați circa 10954 locuitori.

Așezarea geografică a Comunei Ciurea a determinat dezvoltarea unei economi complementare. O economie în mare parte agrară, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor dar și o economie forestieră, aceste două ramuri economice impulsionându-se unele pe altele.

În comună funcționează două fabrici:

Fabrica de exploatare și valorificare a lemnului

Fabrica de exploatare a și valorificare a argilei și cărămizi.

Ambele fabrici se bazează în activitățile întreprinse pe materii prime locale.

În pararel sunt menținute activități legate de industria artizanală – tâmplărie și industrie ceramică, menținute și perfecționate prin tradiție.

Sectorul terțiar oferă servicii elementare către cetățeni și anume învățământ și asistență sanitară și juridică.

Mare parte din populația comunei lucrează în unități economice din municipiul Iași.

Bibliografie

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013

Direcția Județeană de Statistică Iași, 2010

Ancuța, C., (2001), Considerații privind Abordarea disparităților teritoriale in studiile de geografie,in Geographica Timisiensis, vol.85-93. Armand Collin, Paris.

Bargăoanu P., Mandruț, O., (1979), Metodica predării geografiei, Editura Didactică și

Bernadette M.S., (1998), Didactica geografiei, Editura All, București.

Bold, I., Buciuman, E., Drăghici, M., (2000), Spațiul rural. Definire, organizare, dezvoltare, București.

Cerghit, I., (1993), Perfecționarea lecției in școala modernă, Editura Didactică și

Cerghit,I., (1980), Metode de invățămant, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Cerghit,I., (1998), Curs de pedagogie,Universitatea București.

Chiriță C., Păunescu C., Teaci D.(1967), Solurile Romaniei, Editura Agrosilvică, București.

Cocean, P. (2005), Geografie Regională, Ediția a II-a, Presa Universitară Clujean,

Corint,București..

Coteț, P., (1973), Geomorfologia Romaniei, Editura Tehnică, București.

Crețan, R.,(2000), Toponimie geografică, Editura Mirton, Timișoara.

Crișan, Al., (1998), Curriculum școlar, ghid metodic, Institutul de Științe al Educației, București.

Cucoș,C.(coord.),(1998), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice;

Cucu, V.,(1998), Geografie umană și economică, Editura Printech, București.

Cucu,V.,(1981), Geografia populației și așezărilor umane, Editura Didactică și Pedagogică,

Curs elaborat in tehnologia invățămantului deschis la distanță, Editura Polirom,Iași.

Donisă, I., (1997), Bazele teoretice și metodologice ale geografiei, Editura Didactică și

Dulamă, M. (1996), Didactică geografică, Editura Clusium, Cluj-Napoca.

Dulamă, M., (2000), Strategii didactice, Editura Clusium, Cluj-Napoca.

Erdeli, G.(colab.), (1999), Dicționar de geografie umană, Editura Corint, București.

Erdeli, G., Cucu,V., (2005), Romania. Populație. Așezări umane. Economie., Editura Transversal,București.

G.Valsan,,Reforma invățămantului geografic”,1931

Ilieș Marin, Geografia României, Ed. Dacia, 2001, p. 123 și urm

Ilinca, N., (1999), Geografie umană. Populația și așezările omenești, Editura Corint, București.

Ilinca,N., (2000), Didactica geografiei, Editura Corint, București.

Ionescu, M., (2000), Didactica modernă, Editura Dacia,Cluj- Napoca.

Luncan,R., Predescu, N.,(1971), Cunoașterea geonaturală a orizontului local, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Mandruț O. (1996), Geografia și educația prin geografie in perspectiva reformei invățămantului preunuiversitar- ghid metodologic, Institutul de Științe al Educației, București.

Mandruț, O., Apostol,G., (1998), Curriculum școlar geografie.Ghid metodologic, Editura

Mandruț,O., (2007), Orizontul local in invățarea geografiei. Program postuniversitar de conversie profesională pentru cadrele didactice din mediul rural- specializarea Geografie,

Mihăilescu,I.,Matei,I.,(1985), Satul romanesc, Editura Academiei, Bucuresti.

Munteanu, R.(1997), Metodica predării geografiei, Editura Mirton, Timișoara.

Panaite, L., (1974), Metodologia cercetării economico-geografice, Universitatea București,

Pedagogică, București.

Pedagogică, București.

Pedagogică,București.

Petrea, D.,(2005) Obiect, metodă și cunoaștere geografică, Editura Universității Oradea, Oradea.

Posea,G.(colab.)(1982),Enciclopedia geografică a Romaniei, Editura Științifică și Enciclopedică,București.

Posea,G.,Popescu,N.,Ielenicz, M. (1974), Relieful Romaniei, Editura Științifică, București.

Proiectul pentru Invățămantul rural,M.E.C.,2007.

Radu I.,Ionescu M., (1987), Experiență didactică și creativitate,Editura Dacia,Cluj

Roșu, Al., (1973), Geografia fizică a Romaniei, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Stoica, M., (1995), Pedagogia școlară pentru cadrele didactice inscrise la definitivat, gradul II și gradul I și la perfecționare, elaborată după programa M I., Bucuresti.

Timișoara.

Truți,S.,Crețan,R.,Ancuța-Sarbovan,C.,(2000), Geografia umană și economică a Romaniei,

Ungureanu, Al.(colab.), (2002), Populația. Forța de muncă și așezările umane in tranziție,

Vert, C.,(2000), Geografia populației și așezărilor umane. Tipografia Universității de Vest

Bibliografie

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013

Direcția Județeană de Statistică Iași, 2010

Ancuța, C., (2001), Considerații privind Abordarea disparităților teritoriale in studiile de geografie,in Geographica Timisiensis, vol.85-93. Armand Collin, Paris.

Bargăoanu P., Mandruț, O., (1979), Metodica predării geografiei, Editura Didactică și

Bernadette M.S., (1998), Didactica geografiei, Editura All, București.

Bold, I., Buciuman, E., Drăghici, M., (2000), Spațiul rural. Definire, organizare, dezvoltare, București.

Cerghit, I., (1993), Perfecționarea lecției in școala modernă, Editura Didactică și

Cerghit,I., (1980), Metode de invățămant, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Cerghit,I., (1998), Curs de pedagogie,Universitatea București.

Chiriță C., Păunescu C., Teaci D.(1967), Solurile Romaniei, Editura Agrosilvică, București.

Cocean, P. (2005), Geografie Regională, Ediția a II-a, Presa Universitară Clujean,

Corint,București..

Coteț, P., (1973), Geomorfologia Romaniei, Editura Tehnică, București.

Crețan, R.,(2000), Toponimie geografică, Editura Mirton, Timișoara.

Crișan, Al., (1998), Curriculum școlar, ghid metodic, Institutul de Științe al Educației, București.

Cucoș,C.(coord.),(1998), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice;

Cucu, V.,(1998), Geografie umană și economică, Editura Printech, București.

Cucu,V.,(1981), Geografia populației și așezărilor umane, Editura Didactică și Pedagogică,

Curs elaborat in tehnologia invățămantului deschis la distanță, Editura Polirom,Iași.

Donisă, I., (1997), Bazele teoretice și metodologice ale geografiei, Editura Didactică și

Dulamă, M. (1996), Didactică geografică, Editura Clusium, Cluj-Napoca.

Dulamă, M., (2000), Strategii didactice, Editura Clusium, Cluj-Napoca.

Erdeli, G.(colab.), (1999), Dicționar de geografie umană, Editura Corint, București.

Erdeli, G., Cucu,V., (2005), Romania. Populație. Așezări umane. Economie., Editura Transversal,București.

G.Valsan,,Reforma invățămantului geografic”,1931

Ilieș Marin, Geografia României, Ed. Dacia, 2001, p. 123 și urm

Ilinca, N., (1999), Geografie umană. Populația și așezările omenești, Editura Corint, București.

Ilinca,N., (2000), Didactica geografiei, Editura Corint, București.

Ionescu, M., (2000), Didactica modernă, Editura Dacia,Cluj- Napoca.

Luncan,R., Predescu, N.,(1971), Cunoașterea geonaturală a orizontului local, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Mandruț O. (1996), Geografia și educația prin geografie in perspectiva reformei invățămantului preunuiversitar- ghid metodologic, Institutul de Științe al Educației, București.

Mandruț, O., Apostol,G., (1998), Curriculum școlar geografie.Ghid metodologic, Editura

Mandruț,O., (2007), Orizontul local in invățarea geografiei. Program postuniversitar de conversie profesională pentru cadrele didactice din mediul rural- specializarea Geografie,

Mihăilescu,I.,Matei,I.,(1985), Satul romanesc, Editura Academiei, Bucuresti.

Munteanu, R.(1997), Metodica predării geografiei, Editura Mirton, Timișoara.

Panaite, L., (1974), Metodologia cercetării economico-geografice, Universitatea București,

Pedagogică, București.

Pedagogică, București.

Pedagogică,București.

Petrea, D.,(2005) Obiect, metodă și cunoaștere geografică, Editura Universității Oradea, Oradea.

Posea,G.(colab.)(1982),Enciclopedia geografică a Romaniei, Editura Științifică și Enciclopedică,București.

Posea,G.,Popescu,N.,Ielenicz, M. (1974), Relieful Romaniei, Editura Științifică, București.

Proiectul pentru Invățămantul rural,M.E.C.,2007.

Radu I.,Ionescu M., (1987), Experiență didactică și creativitate,Editura Dacia,Cluj

Roșu, Al., (1973), Geografia fizică a Romaniei, Editura Didactică și Pedagogică, București.

Stoica, M., (1995), Pedagogia școlară pentru cadrele didactice inscrise la definitivat, gradul II și gradul I și la perfecționare, elaborată după programa M I., Bucuresti.

Timișoara.

Truți,S.,Crețan,R.,Ancuța-Sarbovan,C.,(2000), Geografia umană și economică a Romaniei,

Ungureanu, Al.(colab.), (2002), Populația. Forța de muncă și așezările umane in tranziție,

Vert, C.,(2000), Geografia populației și așezărilor umane. Tipografia Universității de Vest

ANEXE

Anexa 1,, Prezentarea localității în care locuim – Comuna Ciurea județul Iași,,

Clasa a IV-a

Obiectul: Geografia României

Capacitatea: Cunoașterea și înțelegerea noțiunilor și a terminologiei specifice

Subcapacitatea: Clasificarea noțiunilor geografice după criterii simple

Tema: Poziția geografică și relieful comunei Ciurea Județul Iași

Lecția trebuie să fie organizată astfel incat să permită utilizarea eficientă a timpului destinat

fiecărui eveniment. Numărul și durata evenimentelor unei lecții depind de tipul acesteia. In general, o lecție cuprinde următoarele evenimente didactice:

captarea atenției;

reactualizarea cunoștințelor;

enunțarea obiectivelor operaționale;

dirijarea invățării;

obținerea performanței;

asigurarea feedback-ului;

intensificarea retenției;

evaluarea performanței;

asigurarea transferului.

Desfășurarea lecției:

Pentru desfășurarea lecției au fost necesare următoarele:

Localizarea comunei Ciurea pe harta Județului Iași

Harta Comunei Ciurea și comunele învecinate

Harta Câmpiei Moldovei

Localizarea pe hartă a Podișului Central Moldovenesc

Harta României – Prezentarea județelor țării

Harta reliefului României

Harta județului Iași

Harta României, delimitarea județe – pentru localizarea județului ( prin colorarea acestuia pe hartă)

Anexa 2 ,, Prezentarea rețelei hidrografice – Comuna Ciurea județul Iași,,.

Clasa a IV-a

Obiectul: Geografia României

Capacitatea: Cunoașterea și înțelegerea noțiunilor și a terminologiei specifice

Subcapacitatea: Clasificarea noțiunilor geografice după criterii simple

Tema: Rețeaua hidrografică a Comunei Ciurea județul Iași,,.

Lecția trebuie să fie organizată astfel incat să permită utilizarea eficientă a timpului destinat

fiecărui eveniment. Numărul și durata evenimentelor unei lecții depind de tipul acesteia. In general, o lecție cuprinde următoarele evenimente didactice:

captarea atenției;

reactualizarea cunoștințelor;

enunțarea obiectivelor operaționale;

dirijarea invățării;

obținerea performanței;

asigurarea feedback-ului;

intensificarea retenției;

evaluarea performanței;

asigurarea transferului.

Desfășurarea lecției:

Pentru desfășurarea prezentei lecții s-au folosit:

Rețeaua de ape curgătoare și lacuri a României

Rețeaua hidrografică a Județului Iași

Anexa 3 ,, Turism – Comuna Ciurea județul Iași,,.

Clasa a IV-a

Obiectul: Geografia României

Capacitatea: Cunoașterea și înțelegerea noțiunilor și a terminologiei specifice

Subcapacitatea: Clasificarea noțiunilor geografice după criterii simple

Tema: Turismul – Comunei Ciurea județul Iași,,.

Lecția trebuie să fie organizată astfel incat să permită utilizarea eficientă a timpului destinat

fiecărui eveniment. Numărul și durata evenimentelor unei lecții depind de tipul acesteia. In general, o lecție cuprinde următoarele evenimente didactice:

captarea atenției;

reactualizarea cunoștințelor;

enunțarea obiectivelor operaționale;

dirijarea invățării;

obținerea performanței;

asigurarea feedback-ului;

intensificarea retenției;

evaluarea performanței;

asigurarea transferului

Desfășurarea lecției:

Pentru susținerea planului de lecție au fost utilizate următoarele imagini:

Baza sportivă și de agreement Tomiris SA

Port popular

Cabana Bârnova

Intrarea în Mănăstirea Hlincea

Imagine din interiorul Mănăstirii Hlincea

Mănăstirea Hlincea – Imagine exterioară

Anexa 4 ,, Economie – Comuna Ciurea județul Iași,,.

Clasa a IV-a

Obiectul: Geografia României

Capacitatea: Cunoașterea și înțelegerea noțiunilor și a terminologiei specifice

Subcapacitatea: Clasificarea noțiunilor geografice după criterii simple

Tema: Economie – Comuna Ciurea județul Iași,.

Lecția trebuie să fie organizată astfel incat să permită utilizarea eficientă a timpului destinat

fiecărui eveniment. Numărul și durata evenimentelor unei lecții depind de tipul acesteia. In general, o lecție cuprinde următoarele evenimente didactice:

captarea atenției;

reactualizarea cunoștințelor;

enunțarea obiectivelor operaționale;

dirijarea invățării;

obținerea performanței;

asigurarea feedback-ului;

intensificarea retenției;

evaluarea performanței;

asigurarea transferului.

Desfășurarea lecției: