Studiu Geodemografic al Comunei Cocorastii Mislii Prahova

=== 790e1aa2765d6045d23e1927c4bad4dbb23b3dd8_311523_1 ===

UNIVERSITATEA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICENȚĂ

STUDIU GEODEMOGRAFIC AL COMUNEI COCORĂȘTI-MISLI

JUDEȚUL PRAHOVA

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

ABSOLVENT

LOCALITATEA

2017

INTRODUCERE……………………………………………………………………………

METODOLOGIE…………………………………………………………………………..

CAPITOLUL 1 AREALUL DE STUDIU. LOCALIZARE ȘI CARACTERISTICI………………………………………………………………………..

1.1 Așezare, suprafață, limite…………………………………………………………………………………….

1.2 Scurt istoric…………………………………………………………………………………………..

1.3 Relieful………………………………………………………………………………………………………………….

1.4 Clima…………………………………………………………………………………………………………………….

1.5 Hidrografia…………………………………………………………………………………………………………..

CAPITOLUL 2 EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LOCUITORI…………………

2.1 Evoluția numărului de locuitori până în 1990 (1890-1977)

2.2 Evoluția numărului de locuitori între 1990-2016………………………………………………..

2.3 Repartiția populației pe sate………………………………………………………………………………..

2.4 Evoluția densității populației……………………………………………………………………………….

2.4.1 Evoluția densității populației pană în anul 1990 (1890-1977)

2.4.2 Evoluția densității populației între 1990-2016……………………………………………. CAPITOLUL 3. DINAMICA POPULATIEI………………………………………..

3.1 Mișcarea Naturală……………………………………………………………………….

3.1.1 Natalitatea………………………………………………………………………………………………..

2.2.1.1 Natalitatea înainte de anul 1990 (1890-1977)

2.2.1.2 Natalitatea în perioada 1990-2016……………………………………………….

3.1.2 Mortalitatea……………………………………………………………………………………………..

2.2.2.2 Mortalitatea în perioada 1990-2016……………………………………………..

3.1.3 Sporul natural………………………………………………………………………………………….

2.2.3.1 Sporul natural înainte de anul 1990 (1890-1977)

2.2.3.2 Sporul natural în perioada 1990-2016………………………………………….

3.1.4 Fertilitatea……………………………………………………………………………………………….

3.1.5 Nupțialitatea…………………………………………………………………………………………….

3.1.6 Divorțialitatea………………………………………………………………………………………….

3.1.7 Mortalitatea infantilă……………………………………………………………………………….

3.1.7.1 Rata mortalității infantile înainte de anul 1990 (1930-1977)

3.1.7.2 Rata mortalității infantile în perioada 1990-2016……………………………

3.1.8 Speranta de viață la naștere…………………………………………………………………….

3.2 Mișcarea migratorie……………………………………………………………………..

3.2.1 Mobilitatea spațială a populației………………………………………………………………

3.2.1.1 Sosirile până în anul 1990 (1930-1977)

3.2.1.2 Sosirile după anul 1990 (1990-2015)

3.2.1.3 Plecările până în anul 1990 (1930-1977)

3.2.1.4 Plecările după anul 1990 (1990-2015)

3.3 Migrația externă (emigrație-imigrație)……………………………………………….

3.3.1 Sporul migratoriu……………………………………………………………….

3.3.3.1 Sporul migratoriu până în anul 1990………………………………………..

3.3.3.2 Sporul migratoriu în perioada 1990-2016…………………………………..

3.3.2 Sporul demografic general………………………………………………………

3.3.2.1 Sporul demografic general după anul 1990-2011………………………….

CAPITOLUL 4. STRUCTURA POPULAȚIEI………………………………………………

4.1 Structura populației pe grupe de vârstă si sexe………………………………………………….

4.1.1 Structura populației pe sexe………………………………………………………………………

4.1.2 Raportul de masculinitate…………………………………………………………………………

4.1.2.1 Raportul de masculinitate înainte de 1990………………………………………..

4.1.2.2 Raportul de masculinitate în perioada 1990-2016……………………………..

4.1.3 Raportul de dependență demografică………………………………………………………..

4.1.4 Piramida vârstelor……………………………………………………………………………………

4.2 Structura etno-culturală a populației………………………………………………………………….

4.2.1 Structura etnică a populației……………………………………………………………………..

4.2.2 Structura lingvistică a populației……………………………………………………………….

4.2.3 Structura populației pe confesiuni religioase……………………………………………..

4.3 Structura socio-economică a populației………………………………………………………………

4.3.1 Rata șomajului…………………………………………………………………………………………

4.3.2 Structura populației în funcție de activitatea economică desfășurată…………. CONCLUZII…………………………………………………………………………………

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………

INTRODUCERE

O lucrare de studiu geodemografic implică analiza a numeroși indicatori demografici, culegerea de date valabile pentru anumite perioade de timp iar aceasta poate fi privită ca o provocare mai ales dacă este vorba despre o așezare umană de mici dimensiuni, ca în acest caz.

Motivația alegerii temei:

În alegerea prezentei lucrări de licență a precumpănit dorința de a analiza impactul din punct de vedere demografic realizat de trecerea de la un tip de economie planificată la economia de piață, asupra cadrului social-demografic dintr-o localitate mică din România, comuna Cocorăști-Misli, fiind recunoscut faptul că, expuse schimbărilor politice și economice, aceste localități sunt primele în care aceste efecte sunt observabile din punct de vedere demografic. Lucrarea este structurată în patru capitole iar obiective, activitățile și rezultatele scontate vor fi prezentate în tabelul de mai jos dar și în capitolul de metodologie.

Obiectivele propuse:

1.Prezentarea cadrului natural în care a apărut comuna Cocorăști-Misli, a elementelor de favorizare a dezvoltării umane și a celei economice dar și identificarea factorilor restrictivi.

2.Studierea factorilor determinanți ai comportamentului socio-demografic și analiza indicatorilor demografici conform datelor colectate.

3.Realizarea unei cercetări care să urmărească rezultate cantitative efective ale impactului avut de condițiile economice asupra populației comunei.

După prezenta introducere, primul capitol va analiza cadrul natural în care a apărut și s-a dezvoltat comuna analizată, pentru ca în capitolul secund să fie analizată evoluția numărului de locuitori a comunei Cocorăști-Misli pe două perioade distincte, înainte de anul 1990 și după această perioadă. Vor fi prezentate satele din comună dar și calcularea densității populației și cum a evoluat acest indicator pentru cele două perioade menționate.

Capitolul trei se sprijină pe trei elemente: mișcarea naturală, mișcarea migratorie (inclusiv studierea migrației externe). Analiza va viza o comparație între datele dinainte de anul 1990 și apoi pentru perioada 1990-2016, în măsură în care aceste date vor putea fi găsite și culese mai ales de la Institutul Național de Statistică.

Capitolul IV analizează structura populației comunei Cocorăști-Misli, mai exact va fi vorba despre structura etnică, structura pe grupe de vârstă și sexe, structura confesională dar și structura socio-economică.

Lucrare se va încheia cu concluziile de rigoare și cu prezentarea bibliografiei. Se impune fixarea surselor de informare și verificarea lor, este foarte important ca sursele datelor să fie din luate din baza de date a unor instituții oficiale.

METODOLOGIA

Odată fixate obiectivele se vor genera ipotezele de lucru în legătură cu acestea dar și activitățile conexe lor, după cum urmează:

Ipoteze de lucru și activități :

O1. Prezentarea cadrului natural în care a apărut comuna Cocorăști-Misle, a elementelor de favorizare a dezvoltării umane și a celei economice dar și identificarea factorilor restrictivi

Activități:

a) Studiu bibliografic de specialitate;

b) Studierea unor imagini aeriene dar și din satelit utilizând diverse surse de pe internet (Google Earth sau Wikimapia);

c) Analiza site-urilor instituțiilor oficiale din comună de pe internet;

d) Vizitarea comunei și studierea elementelor cadrului natural.

Ipoteze:

I.Poziția geografică a comunei este favorabilă dezvoltării și a celei economice, implicând o zonă de contact dintre o câmpie și zonele colinare mai joase subcarpatice

II.Prezența unor resurse naturale de subsol, solul fertil pot reprezenta premise ale dezvoltării economice a orașului și apariția unor locuri de muncă în cadrul anumitor ramuri economice

O2. Studierea factorilor determinanți ai comportamentului socio-demografic și analiza indicatorilor demografici conform datelor colectate.

Activități:

a) Studiu bibliografic de specialitate;

b) Analiza unor date statistice preluate de la Institutul Național de Statistică.

Ipoteze:

I.Restructurările economice care au avut loc după anul 1989, au afectat în mod negativ, într-o mare măsură economia comunei și în consecință elementele sale de ordin social;

II.Închiderea unor fabrici, creșterea șomajului și migrația mai ales a persoanelor tinere și adulte-tinere sunt fenomene economice și sociale specifice perioadei 1990-2010;

III.După anul 2010 se observă o ușoară redresare a situației economice, urmată de o oarecare stabilizare și din punct de vedere social.

O3. Realizarea unei cercetări care să urmărească rezultate cantitative efective ale impactului avut de condițiile economice asupra populației comunei.

Activități:

a) Studiu bibliografic de specialitate;

b) Conceperea unui chestionar;

c) Studiu de teren;

d) Analiza rezultatelor obținute.

Ipoteze:

I.Majoritatea covârșitoare a populației comunei consideră că mult timp localitatea a mers într-o direcție greșită determinată mai ales de corupție și privatizări eșuate;

II.Marea majoritate a celor intervievați consideră că o dezvoltare economică are un efect pozitiv asupra cadrului demografic al localității;

III.Turismul este considerat o șansă reală a comunei

Etapa de documentare:

Va fi realizată prin pregătirea bibliografiei de specialitate, vizite la biblioteci (Geografie, ASE, Institutul Național de Statistică) găsirea unor baze de date online care ar putea furniza suficiente informații, identificarea site-urilor principalelor instituții oficiale din comună și găsirea unor soluții pentru a lua contact cu persoane dispuse la dialog pentru culegerea unor informații suplimentare.

Etapa de colectare a datelor:

Datele vor fi culese mai ales din bazele de informații online (tempo online, insse, DJS) dar și de pe site-ul primăriei comunei sau din arhivele județene, datele recensămintelor, mai ales pentru pentru perioada de dinainte de anul 1990 unde cu siguranță procurarea informațiilor va fi ceva mai dificilă având în vedere modul de colectare din acea perioadă care se baza aproape în exclusivitate pe formatul letric.

Etapa de prelucrare a datelor si interpretare primară a rezultatelor

Prelucrarea datelor se va face sistematic, odată cu înaintarea în lucrare, lucrul va fi metodic, va fi luat fiecare indicator și se vor căuta date, acestea, odată identificate vor fi analizate preliminar pentru a vedea dacă corespund necesităților pentru atingerea obiectivelor lucrării.

Etapa de analiză a rezultatelor și redactarea lucrării

Analiza datelor se va face, așa cum arătat mai sus, inițial în mod preliminar apoi datele vor fi centralizate și prelucrate. Odată rezultatele obținute acestea vor fi inserate în lucrare. Datele vor fi preluate din mai multe surse, comparate pentru veridicitate și observate anumite inadvertențe și discutate dacă acestea există.

Capitolul 1

AREALUL DE STUDIU. LOCALIZARE ȘI CARACTERISTICI

Mediul geografic prezintă o deosebită importanță pentru apariția și dezvoltarea unei localități, oferind resurse naturale, favorizând sau limitând extinderea teritorială a orașului, determinând apoi în timp o evoluție pozitivă sau negativă a așezării umane. Este vorba despre condițiile impuse de relief, climă, situația resurselor de apă, extinderea și tipul de vegetație, prezența faunei, tipurile de soluri.

1.1 Așezare, suprafață, limite

Figura 1. Stema comunei Cocorăști-Misli, sursa:Primăria Cocorăști-Misli

Comuna Cocorăști-Misli este situată în sudul României, în partea central-vestică a județului Prahova (vezi fig.2) pe cursul mijlociu al râului Mislea, în provincia istorică Muntenia- Regiunea de Dezvoltare Sud.

Figura 2. Poziția geografică a comunei Cocorăști-Misli în carul județului, sursa: turismprahova.ro

Coordonatele geografice-matematice ale localității sunt: 45°5′0″N cu 25°55′33″E.

Localitatea este situată la o distanță de 17 km de Municipiul Ploiești, la 7 km de orașul Băicoi și la 4 km de orașul Plopeni.

Figura 3. Vecinii administrativi ai comunei Cocorăști-Misli, sursa: Primăria Cocorăști-Misli

Suprafața comunei este de 34,86 kmp iar limitele administrative (vezi figura 3) sunt reprezentate de:

NV- Satul Buștenari (Comuna Telega);

SV- Satul Bordeni (Comuna Scorțeni);

S- orașul Plopeni;

SE- Comuna Dumbrăvești;

NE- Comunele Vâlcănești și Cosminele.

Localitatea este compusă din satul-reședință Cocorăști-Misli și alte două sate: Goruna și Țipărești. Principala cale de comunicare este DJ 100D prin care se asigură legătura cu Plopeni și spre vest cu Scorțeni și Bănești unde se termină în DN1 și mai departe spre Municipiul Ploiești.

1.2 Scurt istoric

Denumirea comunei provine de la un antroponim Cocor- Cocorăscu, dar si de la un substantiv omofon "cocor". În ceea ce privește determinativul substantival, "Mislii", este vorba de localizarea topografică a așezării pe cursul acestui pârâu .

O altă explicație precizează faptul că în mijlocul pădurii traversată de pârâul Mislea, exista un lac cunoscut din timpuri vechi sub numele de,, Lacul Porcului”. Se presupune că originea numelui de Cocorăștii Mislii, provine de la acest lac, acolo unde obișnuiau să se strângă mulți cocori. Numele,, Mislii” provine vine și de la pârâul Mislea așa cum am menționat mai sus dar și de la Mănăstirea Mislea, pe al cărei teritoriu s-a aflat satul Cocorastii Mislii. Pentru a se face o delimitare între moșiile boierului Cocorăscu numelui ,,Cocorăști”, li s-au adaugat simbolic și o completare, este vorba despre: Cocorăștii- Capli, Cocorăștii- Colț, Cocorăștii- Grind, apoi și Cocorăștii Mislii.

La sfârșitul secolul XIX, comuna făcea parte din Plaiul Vărbilău al județului Prahova, având 1 325 locuitori, fiind formată din satele Cocorăști-Misli, Goruna, Zăvoaia, Gura Cumetrei (ultimele două fiind dispărute între timp). În cadrul comunei din acea perioadă este consemnată funcționarea unei școli cu 26 elevi, și două biserici . Satul Țipărești făcea atunci parte din altă comună (Mălăești- care azi nu mai există) având un număr de 234 locuitori în care funcționa o singură biserică .

În anul 1925, Anuarul Socec o consemnează ca fiind parte din plasa Prahova a județului omonim cu un număr de 1 729 de locuitori, fiind compusă din satele Cocorăștii Mislii, Gorăna și cătunul Zăvoaia . În anul 1950, comuna va face parte din raionul Câmpina aparținând de regiunea Prahova și după anul 1952 va deveni parte a regiunii Ploiești. În anul 1968 a redevenit parte a județului Prahova , și odată cu acest lucru i se va alătura și satul Țipărești, anterior în comuna Plopeni .

1.3 Relieful

Comuna Cocorăști-Misli face parte din punct de vedere geografic din zona Subcarpaților de Curbură, mai exact în zona de contact a dealurilor subcarpatice din nord și câmpia înaltă- piemontană a Ploieștiului, în perimetrul depresiunii Mislea-Podeni, fiind traversată de două păraie: Mislea și Doftănetul.

Din punct de vedere altitudinal, cele mai mici altitudini sunt în lunca pârâului Mislea, iar cele mai înalte ajung la 700 m în Dealurile Chichirei, Goangei sau Frâncului, identificându-se de fapt trei trepte altitudinale, după cum urmează:

a) Zona înaltă (300-600 m): în nordul teritoriului administrativ cu relief accidentat, văi săpate adânc și fenomene de eroziune (vezi figura 4);

În relief bolțile anticlinalelor corespund dealurilor iar pe sinclinale se dezvoltă un culoar depresionar care începe de la Prahova și de continuă până în bazinul superior al Cricovului Sărat (Mislea- Podeni) . Depresiunea Mislea face parte din grupa sudică a Subcarpaților Prahovei .

Figurile 4 și 5. Relieful comunei Cocorăști-Misli implică pe de-o parte o zonă mai înaltă deluroasă (stânga) dar și suprafețe plane- câmpie înaltă, sursa: http://www.cocorastiimislii.ro

b) Zona de terasă piemontană: caracterizată prin suprafețe plane, și o ușoară înclinare pe direcția N-S;

c) Zona câmpiei înalte: se caracterizează prin suprafețe plane (vezi figura 5) cu ușoare denivelări;

d) Lunca pârâului Mislea: destul de redusă ca suprafață, fiind dispusă pe ambele parți ale cursului de apă.

1.4 Clima

Situată la poalele dealurilor subcarpatice, clima comunei Cocorăști-Misli este una lipsită de fenomene extreme, un climat temperat cu nuanțe blânde, caracteristică la care contribuie și cele peste 2 000 ha de pădure din jurul localității ca factor moderator climatic (regim termic moderat fără producerea unor amplitudini mari, umiditate mai mare).

Cantitatea de radiație solară este 120 kcal/cmp, iar durata de strălucire a Soarelui este în jur de 2 000 ore/an. În privința circulației maselor de aer, predomină cele din direcția E-NE, dar mai ales în ultimii ani se observă o intensificare a circulației maselor de aer din direcția SV.

Temperaturile medii anuale se apropie de 10 grade Celsius, mai exact 9,9 . Temperatura medie a lunii ianuarie este de -2 grade Celsius iar cea a lunii iulie de 19-20 grade Celsius.

Numărul de zile cu îngheț variază între 100-120 anual, iar numărul zilelor de iarnă este de aproximativ 30/an. Numărul nopților geroase variază anual între 10-25.

Numărul zilelor de vară este 50-80 anual, numărul zilelor tropicale este de maxim 20/an .

Umezeala relativă a aerului atinge valori medii de 76-80%, în sezonul cald scade la 70%, uneori chiar sub această valoare, iar iarna nu scad sub 80%.

Nebulozitatea anuală are valori medii de 5,5 zecimi (6,5 în ianuarie și 4,5 în iulie) iar numărul zilelor cu cer senin este de 120/an.

Cantitatea medie de precipitație căzută este 682 mm/an, cea mai mare cantitate de precipitație cade la începutul verii (40%), cele mai multe cad în luna iunie. Numărul de zile cu strat de zăpadă este 60-70/an, există 20-25 zile cu ninsoare anual.

Viteza medie a vântului este de 2-3 m/s, iar zilele cu calm atmosferic însumează 30-40/an

Deși iernile prezintă parametrii climatici mai blânzi față de restul Câmpiei Române, datorită modificărilor climatice din ultima perioadă, verile au devenit mai călduroase iar perioadele de secetă s-au extins în timp față de normalul zonei geografice.

Iarna înghețul în profunzimea solului nu depășește un metru, fiind de 0,80 m, ca valoare maximă.

1.5 Hidrografia

Nivelul apei freatice prezintă valori cuprinse între 3-5-10 m în zona de terasă și 20 m în zone deluroasă, depinzând de forma de relief și de cantitatea de precipitație căzută.

Cele două cursuri de apă care traversează teritoriul administrativ al localității sunt Mislea și Doftanețul, ambele se alimentează în mod deosebit din precipitații, iar atunci când este secetă prelungită apare fenomenul de secare.

Pârâul Mislea, străbate localitatea Cocorăștii Mislii pe direcția vest- est pe o distanță de aproximativ 6 km, fiind la rândul lui format din două pâraie mai mici, Mislea Sarată, cu izvorul foarte aproape de fosta salină Telega, și Mislea Dulce, cu izvorul localizat pe sub dealurile comunei Telega, cele două se vor uni în satul Mislea ce aparține de comunei Scorteni, chiar aproape de Mănăstirea Mislea. Pârâul prezintă un debit scăzut dar destul de constant. Alături de pârâul Doftăneț, Mislea mai colectează apa unor viroage dar și cea care se scurge de-a lungul văilor Seaca, Nucilor, Coroiasca, Burduza. Datorită unor reziduuri petroliere colectate în bazinul superior, apa este improprie pentru irigații. Pârâul Doftaneț, își are izvoarele sub dealurile Buștenariului și varsă în pârâul Mislea la marginea satului. Prezintă un debit mai constant decât al pârâului Mislea și traversează localitatea pe direcția nord-sud.

Capitolul 2

EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LOCUITORI

Prin numărul de locuitori se înțelege totalitatea persoanelor ce locuiesc într-o anumită unitate geografică (continent, țară, oraș, comună, etc.). Se poate analiza fie populație rezidentă fie după domiciliu, la data de 1 ianuarie sau 1 iulie.

2.1 Evoluția numărului de locuitori până în 1990 (1890-1977)

Demografia este cea care exprimă în modul cel mai sintetic posibil civilizațiile și mai ales economiile acestora. Civilizațiile sunt cele care se delimitează sau se contureazã cu ajutorul timpului și spațiului, dar mai ales din punct de vedere cantitativ și calitativ.

Demografia se delimitează astfel prin obiectul specific al populațiilor umane pe care le-a studiat din punctul de vedere al numărului și al repartizării geografice, dar și al structurii aflată în raport cu diferitele caracteristici demografice și socio-economice, sau cu evoluția lor, precum și cu numeroșii factorii care determină schimbările numărului și structurii, pentru a scoate în lumina regularitățile după care se produc fenomenele sale caracteristice .

După modalitatea în care se pot obține datele în raport cu determinarea numărului populației, se disting astfel, următoarele informații de tip demografic sau indicatori demografici, definiți ca expresii calitative ale unor determinări de ordin cantitativ, cu semnificații diverse:

I. Numărul înregistrat al populației- indică totalitatea persoanelor de la care s-au cules date cu ocazia recensãmântului;

II. Numărul calculat sau cel estimat al populației- este cel care definește numărul de locuitori pentru o perioadă anume, intracensitară, realizată prin diferite metode teoretice de calcul sau de estimare a populației.

Astfel, populația estimatã (efectivul populației) pentru perioada curentă poate fi calculat conform cu modelul elementar urmãtor:

Pe = Pr + ( N – M ) + ( I – E ) = Pr + ∆mn + ∆mm,

unde: Pe = reprezintă numărul estimat al populației,

Pr = numărul populației înregistrat la recensământ,

∆mn = soldul mișcării naturale a populației ca rezultat al diferenței între născuții-vii (N) și decedații (M) din cadrul unui anumit teritoriu într-o perioadă bine delimitată de timp, cunoscut mai ales ca rezultat pozitiv sau „spor natural”, mai corect ca bilanț natural;

∆mm = soldul mișcării migratorii a populației determinat și el tot ca diferență, dar între imigranții (I) și emigranții (E), aceluiași teritoriu într-o aceeași perioadă, bine delimitată de timp.

În graficul aferent de la figura 6 este prezentată evoluția numerică a populației comunei Cocorăști-Misli înainte de anul 1990. Datele au fost preluate din diferite surse, recensăminte, istoric, anuare statistice, etc.

Figura 6. Evoluția numărului de locuitori ai comunei Cocorășri-Misli înainte de anul 1990, sursa: Anuarul SOCEC al Bibliotecii SUA, Institutul Național de Statistică

Din analiza datelor statistice preluate de la Institutul Național de Statistică dar și prin completare sin alte surse (Anuarul SOCEC al Bibliotecii SUA, Dicționarul lui Lahovary- 1902) indică pentru perioada 1890-1977 un trend ascendent susținut de o natalitate importantă, ușor peste media la nivel național fapt ca a permis într-o oarecare măsură ca numărul de locuitori să fie influențat într-o mai mică măsură de cele două războaie mondiale, fapt mult mai evident în alte localități din România, manifestat prin scăderea natalității, creșterea mortalității, în consecință o stagnare sau creștere a numărului de locuitori.

Astfel, populația comunei Cocorăști-Misli a crescut de la peste 1 300 locuitori în anul 1890 la peste 1 700 în anul 1925, ajungând după al doilea război mondial la peste 2 000 de locuitori, aproape 2 500 locuitori în anul 1956 și aproape 3 000 de locuitori în anul 1977.

2.2 Evoluția numărului de locuitori între 1990-2016

În graficul de la figura 7 este prezentată situația evoluției numărului de locuitori pentru perioada 1990-2016. Tendința generală este de scădere, și încă destul de accentuată, pentru perioada 1990-2016. Astfel, de la aproximativ 3 700 persoane la începutul perioadei, se va ajunge în anul 2016 la numai 3 374.

Deși au mai existat ani în care numărul de locuitori a crescut, tendința pentru perioada analizată este clar de scădere a numărului de locuitori după anul 1990. Din cauzele care au dus la o astfel de situație pot fi enumerate: scăderea natalității după anul 1990, plecarea definitivă a unui număr important de persoane, mai ales tineri, cei mai apți pentru întemeierea unei familii, plecările au avut la bază găsirea unui loc de muncă sau problema redimensionării familiei, care necesită o altă locuință și un alt grad de confort.

Figura 7. Evoluția numărului de locuitori pentru perioada 1990-2016, comuna Cocorăști-Misli, sursa: Tempo-online, INSSE

2.3 Repartiția populației pe sate

Comuna Cocorăști-Misli este compusă din următoarele sate, inserate în tabelul 2.3 alături de numărul de locuitori:

Tabel 2.1 Componența comunei Cocorăști-Misli

Sursa: Recensământ 2011

Satul Cocorăști-Misli este reședința comunei omonime, fiind localitatea cea mai mare din punct de vedere demografic, și din punct de vedere economic și teritorial, aici se află sediul administrației și al principalelor instituții din comună. Alte două sate care compun comuna sunt Goruna și Țipărești.

2.4 Evoluția densității populației

Densitatea populației este un indicator care reprezintă numărul de locuitori pe unitate de suprafață. Densitatea populației (Dpop) se măsoară, în general, în locuitori pe kilometru pătrat, Densitatea populației se obținându-se împărțind numărul de locuitori la suprafață în kilometri pătrați. Poate fi aplicată la nivel global, la nivel continental, regional, la nivel de stat, formă administrativă, unitatea de relief, pentru calcularea densității unei așezări umane, fie ea oraș, comună sau sat.

Dpop= Număr de locuitori/Suprafață= loc/kmp

Este importantă cunoașterea acestui tip de indicator pentru a analiza gradul de aglomerare demografică din anumite zone, sau dimpotrivă care sunt zone slab populate sau chiar nepopulate.

2.5.1 Evoluția densității populației până în anul 1990 (1890-1977)

În figura 8 este prezentat graficul aferent cu evoluția densității populației în cazul comunei Cocorăști-Misli, se vor utiliza aceiași ani pentru care există informații în privința numărului de locuitori la care se vor adăuga informațiile legate de suprafață. În ceea ce privește suprafața trebuie menționat faptul că datorită schimbărilor de structură administrativă suprafața a cunoscut anumite fluctuații.

Figura 8. Evoluția densității populației comunei Cocorăști-Misli (1890-1977), sursa: Institutul Național de Statistică- București (INS)

Din analiza informațiilor preluate de la Institutul Național pentru Statistică se observă o creștere a densității populației comunei Cocorăști-Misli pentru perioada analizată, o tendință generală, dar mult atenuată începând cu anul 1956, când s-a înregistrat o scădere determinată de extinderea mai lentă a localității.

Odată cu scăderea numerică a populației s-a înregistrat și o încetinire a creșterii densității populației datorită faptului că localitate nu s-a mai extins într-un ritm mai ridicat. Astfel, privind graficul de la figura 8, se observă că densitatea populației a crescut constant pe fondul creșterii numerice a numărului de locuitori ajungând la peste 83 locuitori/kmp în anul 1956, după care se va stabiliza la peste 80 locuitori.kmp, mai exact 82-86 locuitori/kmp.

2.5.2 Evoluția densității populației între anii 1990-2016

Calculul și evoluția densității populației în cazul comunei Cocorăști-Misli pentru perioada 1990-2016 sunt prezentate în figura 9 cu graficul aferent analizei datelor.

Analiza densității populației pentru perioada 1990-2016, prezintă o evoluție apropiată de cea a evoluției numărului de locuitori, pentru aceeași perioadă, dar cu o trend descendent ceva mai evident. Astfel, de la o densitate de aproape 109 loc/kmp se va ajunge în anul 2016, ultimul analizat la numai 96,40 loc/kmp, principala cauză fiind scăderea numerică a populației în timp ce suprafața comunei a rămas în mare parte aceeași. Acest lucru este caracteristic pentru aproape toate comunele din zona de sud a României.

Figura 9. Evoluția densității populației comunei Cocorăști-Misli pentru perioada 1990-2016, sursa: Institutul Național de Statistică- București (INS)

Densitatea populației comunei Cocorăști-Misli a scăzut după anul 1990 pe fondul plecărilor definitive și a scăderii numerice a populației localității dar și stangnării extinderii teritoriale.

Capitolul 3

DINAMICA POPULATIEI

Elementele de dinamică a populației implică pe de-o parte mișcarea naturală (natalitatea, mortalitatea, sporul natural, fertilitatea, nupțialitatea, divorțialitatea, mortalitatea infantilă, vârsta medie, speranța de viața), mișcarea migratorie (numărul de migranți și emigranți, bilanțul migratoriu)

3.1 Mișcarea naturală

Mișcarea naturală a populației implică mai mulți indicatori demografici extrem de importanți pentru evoluția numărului de locuitori dintr-o țară, regiune, localitate. Este vorba în mod deosebit de următoarele aspecte: natalitatea (numărul de născuți vii la mia de locuitori), mortalitatea (numărul de decese la mia de locuitori), sportul natural (diferența dintre natalitate și mortalitate), mortalitatea infantilă (numărul de decese din primul an de viață), etc.

3.1.1 Natalitatea

Natalitatea este frecvența nașterilor de copii vii în cadrul unei populații, exprimată prin raportul dintre numărul de nașteri dintr-un an și efectivul populației. 

Rata generală a natalității (natalitatea brută) se calculează după formula:

N= N/P x 1000{\displaystyle Ng={\frac {N}{P}}1000}, unde N reprezintă numărul născuților vii iar P efectivul populației.

3.1.1.1 Natalitatea înainte de anul 1990 (1890-1977)

În figura 10 este prezentat graficul evoluției natalității populației comunei Cocorăști-Misli înainte de anul 1990, mai exact pentru perioada 1890-1977.

Figura 10. Natalitatea comunei Cocorăști-Misli (1890-1977), sursa: Institutul Național de Statistică (INS)

Datorită ratei destul de mari a natalității la sfârșit de secol XIX, început de secol XX, numărul născuților vii era destul de redus, urmând să crească treptat la 19%o pentru anul 1977.

Evoluția natalității la final de secol XIX- secolul XX (anul 1977) a fost determinată de o serie de factori dintre care cei mai importanți sunt: performanța sistemului sanitar, epidemiile și conflictele militare, politicile pro-nataliste și legislația privind avorturile, iar un element extrem de important este determinat de nivelul de trai, puterea de cumpărare, bugetul financiar al fiecărei familii. Pentru perioada analizată, creștere natalității a fost lentă determinată de numeroase conflicte militare din perioadele respective dar mai ales de performanțele nu foarte ridicate pe medicinii din acea perioadă.

3.1.1.2 Natalitatea între anii 1990-2016

În graficul de la figura 11 este prezentată evoluția natalității comunie Cocorăști-Misli pentru perioada 1990-2016. Analiza natalității în cazul comunei Cocorăști-Misli indică o evoluție în general, în scădere, cu o reducere semnificativă a numărului de născuți vii față de perioada 1912-1977, dar și o evoluție oarecum inconstantă. Astfel, de la an la an se trecea de la peste 10%o chiar aproape de 11%o la numai 6-6,5%o, deci peste și media la nivel național. Treptat însă, ponderea natalității va scădea foarte mult, ajungând chiar în anul 2015 să scadă destul de mult sub 6%o. Reducerea numărului născuților vii se datoreză în mod deosebit creșterii gradului de îmbătrânire a populației, în condițiile în care tinerii au plecat, majoritatea dintre ei, pentru căutarea unui loc de muncă mai bine plătit în afara țării sau în marile orașe: Ploiești, Brașov sau chiar București. Se impune urgent luarea unor măsuri de stimulare a natalității nu numai la nivel local ci la nivel național prin acordarea unor stimulente materiale mai mari familiilor cu copii.

Figura 11. Evoluția natalității comunei Cocorăști-Misli (1990-2016), sursa: Institutul Național de Statistică

3.1.2.1 Mortalitatea în perioada 1990-2016

În figura 12 se află graficul aferent unde este prezentată situația mortalității în comuna Cocorăști-Misli, pentru perioada 1990-2016.

Figura 12 Evoluția mortalității comunei Cocorăști-Misli (1990-2016), sursa: Tempo-online, INSSE

Analiza mortalității comunei Cocorăști-Misli, indică o oscilație a valorilor cuprinsă între 10-20%o. Cu toate acestea, evoluția este extrem de inconstantă cu schimbări majore de la an la an. Dintre cauzele care determină această evoluție sunt numărul deceselor care anual se modifică de la 20-30 într-un an și sare în următorul an la 60, chiar 70, evoluția numărului de locuitori, care evoluează ceva mai lent.

Mortalitatea reprezintă un indicator care reliefează într-o oarecare măsură și nivelul de trai al localității respective. Din acest punct de vedere se poate afirma că mortalitatea comunei est peste media la nivel național, vorbind de valoarea din anul 2016 (13,63%o). Mortlitatea se află într-o legătură directă și cu asigurarea serviciilor sanitare chiar în localitatea respectivă.

3.1.3 Sporul natural

Sporul natural al unei populații, raportat la o anumită perioadă, ca valori absolute, reprezintă diferența dintre numărul născuților-vii și numărul decedaților în perioada de referință. După evoluția numărului populației, sporul natural poate fi:

pozitiv, când numărul născuților-vii este mai mare decât numărul decedaților;

negativ, când numărul născuților-vii este mai mic decât numărul decedaților;

zero, când numărul născuților-vii este egal cu numărul decedaților.

Rata sporului natural reprezintă diferența dintre rata generală a natalității și rata generală a mortalității în anul de referință.

SN = RN – RGM, unde:

SN reprezintă rata sporului natural în anul t;

RN reprezintă rata natalității în anul t;

RGM reprezintă rata generală a mortalității în anul t.

3.1.3.1 Sporul natural înainte de anul 1990 (1890-1977)

Populația a scăzut prin efectivele care au migrat dinspre rural spre urban și prin ratele înalte ale natalității .

În graficul de la figura 13 este prezentată situația sporului natural pentru perioada de dinainte de anul 1990. Dacă până în anul 1966, bilanțul natural a fost scăzut, chiar negativ la finalul secolului XIX și începutul secolului XX, datorită mai ales mortalității infantile și a mortalității în general, în timp ce natalitatea nu reușea să acopere pierderile din acest punct de vedere. Situația se va remedia spre mijlocul secolului XX, când progresele din domeniul medicinii, vor ajuta scăderea mortalității și la reducerea mortalității infantile.

Figura 13. Evoluția bilanțului natural al comunei Cocorăști-Misli, sursa: Institutul Național de Statistică

Bilanțul natural pozitiv din perioada 1956-1977 este determinat mai ales de politicile pro-nataliste ale regimului comunist și mai ales de interzicerea avorturilor, fapt care va determina o creștere substanțială a natalității care va reuși să acopere o mortalitate cu o valoarea deși în scădere importantă valoric. În anul 1977 valoarea bilanțului natural fost de 6,5%o, valoarea supraunitară, corespunzătoare perioadei respective.

Singura valoarea negativă corespunde anului 1890 cu valoarea de -0,93%o, fapt determinat de o natalitate ridicată dar mai ales de o valoare mare a mortalității și mai ales a mortalității infantile.

3.1.3.2 Sporul natural în perioada 1990-2016

În figura 14 se află graficul aferent prin care este prezentată situația sporului natural pentru perioada 1990-2016. Pe toată perioada analizată, valoarea s-a menținut negativă cu oscilații între -0,27 și aproape -11%o, valoare determinată mai ales de o natalitate foarte mică și mortalitate mare.

Figura 14. Evoluția sporului natural pentru comuna Cocorăști-Misli pentru perioada 1990-2016, sursa: Tempo-online, INSSE

Pe toată perioada analizată, sporul natural a fost negativ datorită mai ales unui număr mic de nașteri, în timp ce mortalitatea s-a menținut la o valoare relativ constantă. Valoarea negativă a bilanțului natural este o caracteristică generală a localităților din sudul României pentru perioada de după anul 1990. Interesant este faptul că odată cu anul 1996 valorile an de an vor fi foarte abrupte, consecutiv, fiind ani cu valori de -1 sau -2%o dar și valori care ajung imediat la -10%o.

3.1.4 Fertilitatea

Rata generală de fertilitate reprezintă numărul născuților vii dintr-un an raportat la populația feminină de 15 – 49 ani de la 1 iulie din statistica curentă a anului respectiv și se exprimă în numărul de nascuți-vii la 1 000 femei de vârstă fertilă (15 – 49 ani). În figura 15 este prezentat graficul corespunzător situației ratei generale de fertilitate a comunei Cocorăști-Misli (2015).

Figura 15. Evoluția fertilității comunei Cocorăști-Misli, sursa: Tempo-online, INSSE

Graficul relevă o mai mare fertilitate în cazul femeilor de 20-24 ani cu 92 născuți vii la mia de femei de vârstă fertilă, în timp ce valoarea cea mai mică se înregistrează în cazul femeilor de 45-49 ani cu numai 0,4 născuți vii la mia de femei de vârstă fertilă.

Fertilitatea va scădea treptat odată cu creșterea vârstei femeilor. Se va ajunge astfel la peste 70 născuții vii la 25-29 ani, aproape 46 ani la 30-34 ani, 20 născuți vii la 35-39 ani și aproximativ 5 născuți vii la 40-44 ani.

3.1.5 Nupțialitatea

Rata de nupțialitate reprezintă numărul căsătoriilor dintr-un an raportat la populația de la 1 iulie din statistica curentă și se exprimă în număr de căsătorii la 1 000 locuitori. 

Este un indicator destul de important, într-o măsură destul de mare contribuie la creșterea natalității și prezintă destul de fidel nivel de trai, gradul de prosperitate a localității sau regiunii.

În figura 16 este prezentat graficul cu evoluția nupțialității comunei Cocorăști-Misli pentru perioada 1990-2014.

Figura 16. Evoluția nupțialității comunei Cocorăști-Misli (1990-2014), sursa: Tempo-online, INSSE

Analiza datelor privind nupțialitate pentru comuna Cocorăști-Misli, indică o scădere importantă a numărului de căsătorii pentru perioada 1991-2003. Astfel, de la un număr de 8,6 căsătorii la mia de locuitori se va ajunge la numai 4,6, după care se va înregistra o creștere a numărului de nașteri la 7,4, pe fondul unor măsuri de stimulare a căsătoriilor (acordarea a 200 de euro tinerilor căsătoriți sau produse) a urmat apoi o scădere accentuată de la 7,4 la 3,6 (2011) după care va urma o foarte ușoară creștere la 4,3. Cu toate acestea tendința generală este scăderea a numărului de căsătorii pentru perioada analizată.

3.1.6 Divorțialitatea

Rata de divorțialitate reprezintă numărul divorțurilor dintr-un an raportat la populația de la 1 iulie din statistica curentă și se exprimă în număr de divorțuri la 1 000 locuitori. 

Divorțialitatea este un indicator demografic opus nupțialității și este influențat de mai mulți factori dintre care pot fi amintiți: rata infracționalității, nivelul de trai, rata șomajului, etc. În graficul de la figura 17 este prezentată situația divorțialității comuna Cocorăști-Misli pentru perioada 1990-2014.

Figura 17. Evoluția ratei divorțialității pentru comuna Cocorăști-Misli, sursa: Tempo-online, INSSE

Rata divorțialității în cazul comunei Cocorăști-Misli s-a menținut pe toată perioada analizată aproximativ între 1,61-0,80. Este interesant de văzut că au fost înregistrate și valori subunitare în anii 2000-2001, indică o anume stabilitate în rândul familiilor. Din analiza graficului rezultă că valoarea divorțialității se va stabiliza cumva după anul 2010, undeva imediat peste valoarea de 1,00 divorțuri la mia de locuitori.

3.1.7 Mortalitatea infantilă

Mortalitatea infantilă este un indicator de bază al stării economico-sociale și de mediu al unei comunități umane, care ia în calcul decesele în primul an de viață (0-1 ani) . Indicatorul este o componentă semnificativă a mortalității generale și cel mai bun indicator al dezvoltării sociale și economice. Factorii de risc în privința mortalității infantile sunt de două tipuri: endogeni (care țin de caracteristicile medicale ale mamei și de trecutul ei medical dar și de cele ale copilului) și exogeni (mediu natural-inadaptabilitate, nivelul și performanța sistemului sanitar, planificarea familială și

cei socio-economici (educație, stare civilă, venit, domiciliu, alimentație).

Mortalitatea infantilă se calculează după următoarea formulă:

mo= Mo/Nvii x 1 000, unde:

mo= rata mortalității infantile;

Mo= numărul de decese înregistrate în perioada de timp care face obiectul analizei;

Nvii= numărul născuțiilor vii în aceeași perioadă de timp;

3.1.7.1 Rata mortalității infantile înainte de anul 1990 (1930-1977)

În figura 18 se află graficul prin care este prezentată evoluția ratei mortalității infantile pentru perioada de dinainte de anul 1990, mai exact 1930-1977.

Figura 18. Evoluția mortalității infantile, conuan Cocorăști-Misli (1930-1977), sursa: tempo-online, INSSE

Analiza graficului evoluției ratei mortalității infantile pentru orașul Slatina, perioada 1930-1977, indică o scădere a valorii acestui indicator spre finalul perioadei analizate. Astfel, dacă la începutul secolului XX, mortalitatea infantilă era destul de ridicată mai ales din cauza lipsurilor sistemului medical, a medicamentelor corespunzătoare, care au apărut ulterior, deși au avut loc progrese semnificative în domeniul medicii, efectele se vor vedea treptat prin scăderea la valori de 30-40%o spre mijlocul secolului al XX-lea. Progresele din domeniul medical, descoperirea de noi tehnici medicale la naștere, apariția unor noi medicamente (antibiotice noi) au dus la reducerea mortalității infantile. Mortalitatea infantilă este un foarte bun indicator al calității vieții, al performanțelor sistemului medical.

3.1.7.2 Rata mortalității infantile în perioada 1990-2016

În figura 19 se află graficul unde este prezentată evoluția ratei natalității pentru comuna Cocorăști-Misli pentru perioada 1990-2015.

Analiza datelor din graficul aferent indică o scădere generală a ponderii mortalității infantile de la 30,2%o la numai 4,8%o (2015). Dintre cauzele care au dus la această scăderea spectaculoasă pot fi menționate: progresele din domeniul medical, echiparea spitalelor și a maternităților cu mijloace moderne de intervenția, dotarea cu noi medicamente, creșterea nivelului de pragătire a cadrelor medicale deși sistemul se va confrunta cu plecarea masivă a medicilor și a asistentelor. Alături de aceste aspecte intervine, într-o oarecare măsură și crearea unei conștiințe de sine mai protective în sânul familiei pentru nașterea și creșterea copilului, renunțarea la anumite vicii, consultarea periodică a cadrelor medicale, realizarea tuturor analizelor în privința sarcinii.

Figura 19. Evoluția ratei mortalității infantile în perioada 1990-2016, sursa: Tempo-online, INSSE

3.1.8 Speranța de viață la naștere

Speranța de viață este durata medie a vieții unui individ sau numărul mediu de ani de viață rămași la o anumită vârstă. Speranța de viață depinde foarte mult de criteriile utilizate pentru a selecta grupul. În țările cu mortalitate infantilă ridicată, speranța de viață la naștere este foarte mult influențată de rata mortalității în primii ani de viață. În aceste cazuri, se măsoară de exemplu speranța de viață la vârsta de 5 ani. Cu alte cuvinte, durata medie a vieții reprezintă numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou născut, daca ar trăi tot restul vieții în condițiile mortalității pe vârste din perioada de referință. 

În graficul de le figura 20 este prezentată situația speranței de viață pentru comuna Cocorăști-Misli pentru perioada 1996-2015. Este de observat faptul că speranța de viață a continuat să crească de la peste 69 ani la peste 74 ani (2015). Este o valoare destul de ridicată, specifică chiar mediului urban, determinată de îmbunătățirea substanțială a condițiilor de trai, creșterea performanțelor sistemului medical, apariția unor noi medicamente, eradicarea unor boli și vaccinarea.

Figura 20. Speranța de viață la naștere, comuna Cocorăști-Misli (1996-2015), sursa: Tempo-online, INSSE

3.2 Mișcarea migratorie

Migrația este fenomenul care constă în deplasarea unor mulțimi de persoane dintr-un teritoriu în altul. Imigrația reprezintă totalitatea intrărilor într-o țară iar emigrația totalitatea ieșirilor dintr-o țară. Migrațiile reprezintă un fenomen la fel de vechi precum omenirea. Epoca modernă dar mai ales cea contemporană au cunoscut o diversificare a fenomenului migrației și o creștere constantă a numărului migranților.

Cauzele migrațiilor moderne sunt multiple: căutarea unui loc de muncă sau căutarea unui loc de muncă mai bine plătit; foametea și condițiile de viață precare; persecuțiile politice și religioase, discriminările etnice; condițiile climatice neprielnice (de exemplu deșertificarea);

calamități naturale (inundații, cutremure etc.); războaie.

3.2.1 Mobilitatea spațială a populație

Efectele migrațiilor. 

Migrațiile produc efecte atât în țările de destinație cât și în țările de origine. În țările de destinație se înregistrează numeroase efecte pe plan economic, demografic, social, sanitar. Migrațiile au un impact destul de important asupra țărilor de destinație, pozitiv sau negativ.

Efecte economice: imigranții acoperă lacunele mâinii de lucru dar pot intra și în concurență cu populația locală. În general efectele sunt benefice pentru toate părțile când imigranții realizează munci evitate de autohtoni. Atunci când imigranții au calificare și educație asemănătoare, ei ajung în concurență cu muncitorii locali și în acest caz pot apărea tensiuni sociale între cele două grupuri. Există cazuri în care imigranții au o calificare mai bună și atunci se bucură de un statut privilegiat. Acesta este cazul statelor din Golful Persic, unde inginerii și tehnicieni de înaltă calificare sunt proveniți din străinătate.

Efecte demografice: imigranții contribuie la creșterea populației, la modificarea repartiției pe vârste (întrucât sunt în general persoane tinere), la modificarea componenței rasiale, etnice și religioase a populației.

Efectele sociale sunt multiple. Diversitatea culturală a emigranților se observă în arta culinară, spectacole, întreceri sportive. Adesea imigranții locuiesc în cartiere speciale sau în zone mărginașe; o astfel de segregare face dificilă integrarea lor socială pentru că limitează comunicarea cu autohtonii. Din cauza marginalizării, imigranții sunt adesea victime ale unor crime sau infracțiuni dar și în rândurile lor infracționalitatea este un fenomen des întâlnit. Pentru a ușura integrarea imigranților, unele state au politici speciale de integrare (de exemplu, oferirea unor cursuri pentru învățarea limbii).

Efectele sanitare au fost printre primele consecințe ale migrațiilor observate în epoca modernă. Adesea imigranții aduc boli la care autohtonii nu au imunitate (faimoasa rujeolă a europenilor a făcut ravagii în rândul populației celor două Americi) dar și invers, migranții nu au imunitate la boli din noua lor patrie. Țările tradiționale de imigrare realizează controale medicale ale persoanelor încă de la solicitarea vizei de intrare.

În țările de origine se înregistrează următoarele efecte:

Efecte economice. Principalul efect benefic este datorat faptului că emigranții trimit bani familiilor de acasă. Aceste fonduri echivalează cu banii încasați din exporturi. Un alt efect pozitiv este acela că la întoarcerea acasă, foștii emigranți sunt calificați ori și-au perfecționat o anumită calificare. Din aceste motive unele state adoptă programe de încurajare a emigrației: Turcia, Filipine, India, Pakistan, Cuba, Mexic etc. Principalul efect negativ este pierderea de capital uman care poate crea anumite dezechilibre economice.

Efecte demografice. Specialiștii au constatat că populația de emigranți este mai rar semnificativă în raport cu populația totală. Un caz semnificativ este cel al Bosniei Herțegovina în timpul războiului din Iugoslavia, când un sfert din populație a migrat către exterior.

Efectele sociale sunt cele mai dramatice. Migrațiile determină modificarea relațiilor soț-soție, părinți-copii. De exemplu, soțiile își asumă funcții noi în casă și nu mai doresc să renunțe la ele când soțul se întoarce. De obicei membrul care se întoarce aduce cu el în familie obiceiuri și vicii care deranjează.

3.2.1.1 Sosirile până în anul 1990 (1930-1977)

În figura 21 se află graficul care prezintă situația sosirilor, inclusiv migrația externă în cadrul comunei Cocorăști-Misli pentru perioada 1930-1977 cu un număr maxim de 101 (1948), imediat după începerea reformelor agrare inițiate de către regimul comunist, apoi se observă o scădere.

Figura 21. Evoluția numărului stabilirilor numărului de sosiri pentru comuna Cocorăști-Misli, (1930-1977), sursa: Institutul Național de Statistică

Numărul de sosiri nu este unul foarte mare din simplul motiv ca autoritățile politice de atunci aveau în vedere faptul că populația rurală trebuie să asigure necesarul de forță de muncă în localitățile urbane. Numai în anul 1948, numărului de sosiri a depășit 101 în condițiile în care a existat reforma agrară prin are țăranii au primit terenuri pentru a le lucra.

3.2.1.2 Sosirile după anul 1990 (1990-2015)

În graficul din figura 22 este prezentată evoluția sosirilor în cadrul comunei Cocorăști-Misli pentru perioada 1990-2015.

Evoluția numărului de sosiri cu stabiliri de domiciliu redată în graficul 3.12 prezintă o evoluție oarecum haotică cu creșteri și descreșteri. Cu toate aceste linia de tendință, inserată în grafic indică un trend de creștere a numărului celor sosiți în cadrul comunei. Cele mai multe persoane s-au stabilit în anul 2008 (83) iar cel mai puține în anul 1994 (12).

Analiza sosirilor relevă o pondere ușor ascendentă la nivelul general al perioadei analizate. În cadrul localității au venit locuitori ai altor comune din împrejurimi, dar și din alte comune de la distanțe mai mari. Localitatea este una destul de prosperă și mult timp a prezentat un anume grad de atractivitate economică, bazată mai ales pe funcția agricolă a comunei, cultura plantelor și creșterea animalelor.

Figura 22 Evoluția sosirilor în cadrul comunei Cocorăști-Misli (1990-2015), sursa: Tempo-online, INSSE

3.2.1.3 Plecările până în anul 1990 (1930-1977)

În graficul de la figura 23 este prezentată evoluția plecărilor cu schimbare de domiciliu pentru perioada 1930-1977. Se observă o valoare mai mare pentru anul 1930 determinată de piața de liber schimb și de liberă circulație și apoi o scădere foarte mare corespunzător îngrădirilor din perioada comunistă.

Figura 23.Evoluția plecărilor din comuna Cocorăști-Misli (1930-1977), sursa: Institutul Național de Statistică (INS)

Numărul mic de plecări definitve este explicat de faptul că, în perioada respectivă era nevoie de un număr foarte mare de aprobări, mai ales de o foarte clară justificare a schimbării de domiciliu. Una dintre modalitățile cele mai la îndemână era căsătoria cu o persoană din localitatea respectivă, astfel, se putea obține documentul de rezidență.

3.2.1.4 Plecările după anul 1990 (1990-2015)

Graficul din figura 24 prezintă situația foarte delicată a plecărilor după anul 1990, este vorba despre plecările (inclusiv migrația externă) care au implicat și schimbarea de domiciliu.

Analiza graficului plecărilor relevă două maxime, anul 1990 (70 de persoane au plecat definitiv) odată cu deschiderea frontierelor și cu posibilitatea de găsi un alt loc de muncă și de schimbare de domiciliu în altă localitate și anul 2010 (72 de persoane au plecat definitiv în plină criză economică). Minimele au fost înregistrate în anul 1995 cu numai 18 plecări definitive.

Figua 24, Evoluția plecărilor din comuna Cocorăști-Misli (1990-2015), sursa: tempo-online, INSSE

Analiza graficului plecărilor relevă două maxime, anul 1990 (70 de persoane au plecat definitiv) odată cu deschiderea frontierelor și cu posibilitatea de găsi un alt loc de muncă și de schimbare de domiciliu în altă localitate și anul 2010 (72 de persoane au plecat definitiv în plină criză economică). Minimele au fost înregistrate în anul 1995 cu numai 18 plecări definitive.

3.3 Migrația externă (emigrație-imigrație)

3.3.1 Sporul migratoriu

Reprezintă diferența algebrică dintre numărul persoanelor sosite prin schimbarea domiciliului (sosiți) și numărul persoanelor plecate prin schimbarea domiciliului (plecați). 

3.3.3.1 Sporul migratoriu până în anul 1990 (1930-1977)

În graficul din figura 25 este prezentat bilanțul migratoriu pentru perioada 1930-1977

Figura 25. Bilanțul migratoriu, Cocorăști-Misli (1930-1977), sursa: Institutul Național de Statistică (INS)

Deși în anul 1930, sporul migratoriu era de numai +5 datorită faptul că populația se putea deplasa liberă și fără restricții majore, după instalarea autorității comuniste, deplasarea (mutarea, schimbarea de domiciliu) era o procedură îngrădită, mai ales cea între localități, despre migrația externă nici nu se putea pune problema, astfel că sporul natural a ajuns să fie mult pozitiv, în anul 1948 ajungând chiar la +94 datorită aducerii forțate (mutare forțată de domiciu) pentru asigurarea forței de muncă în agricultură.

3.3.3.2 Sporul migratoriu în perioada 1990-2015

Situația sporului migratoriu este prezentat în graficul de la figura 26 și este interesant de observat diferențele față de perioada precedentă.

Figura 26. Evoluția sporului migratoriu a comunei Cocorăști-Misli pentru perioada 1990-2015, sursa: Tempo-online, INSSE

Deși în graficul de la figura 26 este prezentată o situație oarecum haotică din punct de vedere demografic, situația este normală pentru o localitate mică în care, chiar și valorile mici sunt destul de evidente în grafice. Dacă până în anul 1994 inclusiv s-a profitat din plin de posibilitatea schimbării de domiciliu, înregistrându-se numai valori negative ale bilanțului, situația se va remedia si se vor înregistra ulterior numai valori pozitive cu excepția anilor 2003 și 2015.

3.3.2 Sporul demografic general

Expresia matematică a sporului (bilanțului) demografic general este următoarea:

B.d.g.= (N+I) – (D+E), unde:

B.d.g.= Bilanțul demografic general;

N= numărul de nașteri;

I= numărul imigranților;

D= numărul deceselor;

E= numărul emigranților.

3.3.2.1 Sporul demografic general perioada 1990-2015

În figura 27 este prezentată situația bilanțului demografic general pentru perioada 1990-2015.

Figura 27. Bilanțul demografic general al comunei Cocorăști-Misli,(1990-2015), sursa: Tempo-online, INSSE

Pentru perioada analizată, bilanțul demografic general al comunei Cocorăști-Misli prezintă evoluții extrem de variabile de la an la an, în funcție de parametrii analizați. Astfel, cea mai marea valoare s-a înregistrat în anul 2000 de +34 iar ce mai mică în anul 2015 de -50.

Tendința generală trasată pe grafic este de ușoară creștere deși timp de 14ani (1990-2014) s-a menținut sub zero, abia pentru anul 2015 ea prezintă trendul pozitiv deși este anul cu valoarea cea mai slabă a bilanțului.

CAPITOLUL 4. STRUCTURA POPULAȚIEI

Populația poate fi structurată după mai multe criterii printre care cele mai importante sunt: structura etnică, structura confesională, structura pe grupe de vârstă, structura pe medii de viață, structura populației pe domenii de activitate, etc.

4.1 Structura populației pe grupe de vârstă si sexe

Structura populației pe grupe de vârstă reprezintă un element extrem de important de urmărit în ceea ce privește raportul dintre grupa tinerilor și cea a vârstnicilor. Prezintă importantă mai ales pentru forța de muncă disponibilă, raportul dintre salariați și pensionari dar și un indicator care prezintă dacă există sau nu tendința de îmbătrânire demografică.

4.1.1 Structura populației pe grupe de vârstă

Structura populației pe grupe de vârstă implică împărțirea populației în trei grupe de vârstă; de regulă se utilizează următoarea structură: grupa tânără (0-19 ani), grupa adultă (20-59 ani) și grupa vârstnică (60 ani și peste). Se vor utiliza valorile corespunzătoare anului 2016, care analizate vor fi redate sub forma graficului de la figura 28.

Figura 28 Grafic structura populației comunei Cocorăști-Misli, anul 2016, sursa: tempo-online, INSSE

Analiza graficului de mai sus relevă deja un început de proces de îmbătrânire demografică, cu o grupă de 60 ani și peste 60 de ani care deja a depășit numărul de persoane din cadrul grupei

tinere. Deși diferența nu este una mare, poate să fie deja semnalul îmbătrânirii demografice specifice zonei de sud a României și nu numai. Chiar și numărul adulților implică o creștere a greutății spre grupele adulte de peste 40 ani. Acest fenomen este determinat de următorii factori: scăderea natalității, plecarea definitivă, motivată de găsirea unui loc de muncă a unei importante părți din populația tânără, cei mai în măsură să-ți întemeieze o familie, scăderea nivelului de trai, lipsa proiectelor și programelor de stimulare a natalității, etc.

4.1.2 Structura populației pe grupe de sexe

Implică împărțirea populației unei entități geografice (oraș, județ, țară, etc.) în populație masculină și populație feminină la un moment dat.

În figura 28 este prezentată situația structurii populației pe grupe de sexe pentru comuna Cocorăști-Misli, anul 2016.

Figura 28 Structura populației pe grupe de sexe, comuna Cocorăști-Misli, anul 2016, sursa: tempo-online, INSSE

Structura pe sexe a populației comunie Cocorăști-Misli, indică o predominanță a populației de sex feminin, cu aproximativ 900 persoane în plus, fapt determinat mai ales de plecarea populației masculine tinere și a adulților tineri și nu numai, plecări definitive care au afectat nu numai bilanțul demografic general al localității dar și structura populației pe grupe de sexe.

Această situație este foarte des întâlnită în localitățile rurale din România, sunt foarte puține sate și comunei unde populația masculină este majoritară, acest lucru fiind datorat și supramortalității masculine.

4.1.2 Raportul de masculinitate

Structura populației pe sexe mai poate fi redat și prin intermediul unui indicator indirect, calcuat ca mărime relativă de coordonare, cunoscut sub denumirea de raport de masculinitate, unde: rm=M/F x 100 (M= populație masculină, F= populație feminină). Acesta indică numărul de bărbați la corespunzător unui efectiv de 100 de femei. Principalul rol al acestui indicator este acela de a determina gradul de echilibru dintre cele două sexe.

4.1.2.1 Raportul de masculinitate în perioada 1992-2016

În graficul de la figura 29 este prezentată evoluția raportului de masculinitate pentru comuna Cocorăști-Misli, pentru perioada 1992-2016.

Figura 29 Raportul de masculinitate, comuna Cocorăști-Misli (1992-2016), sursa: tempo-online, INSSE

Calculul și analiza raportului de masculinitate pentru orașul Căzănești, indică o pondere de peste 100 bărbați, deci predominanța populației masculine pentru perioada 1992-2000 când valoarea cea mai mare a fost de 102 bărbați/100 femei dar odată cu anul 2001, situația a devenit variabilă, astfel următorii doi ani ponderea masculină a fost de sub 100 iar următorii de peste 100 ajungând la 101,1 bărbați/100 femei în anul 2004 după care v-a scădea constant la numai 97,1 bărbați/100 femei în anul 2009. Ponderea bărbaților va deveni din nou majoritară în perioada 2011-2014 pentru a scădea din nou la nivelul anilor 2015-2016, ajungând la 98-99 bărbați/100 de femei. Dintre cauzele care au determinat scăderea ponderii populației masculine se pot menționa: scăderea natalității la nivel general, scăderea natalității masculine, supramortalitatea masculină, migrațiile definitive care au implicat mai mult bărbații și faptul că bărbații îndeplinesc de regulă muncile cele mai dificile cu riscurile cele mai mari.

4.2 Structura etno-culturală a populației

În privința structurii etno-culturale a populației trebuie precizat faptul că această vizează structura populației după etnie dar și după limba maternă la care se adaugă structura confesională a populației (apartenența la o religie, sau persoanele fără religie și atei). Datele vor fi preluate prin intermediul site-ului oficial al Recensământului Populației din anul 2011.

4.2.1 Structura etnică a populației

În figura 30 este prezentat graficul cu structura etnică a populației orașului Căzănești, datele sunt preluate în urma Recensământului 2011.

Figura 30 Structura etnică a populației comunei Cocorăști-Misli, sursa: Recensământ 2011

Analiza datelor preluate în urma Recensământului din anul 2011 indică că populația de etnie românească reprezintă aproximativ 98% din totalul populației comunei Cocorști-Misli în timp ce principala minoritate etnică este reprezentată de romi cu numai 4 locuitori din totalul populației. Nici o altă persoană nu s-a declarat de altă etnie în timp ce pentru 74 dintre locuitorii comunei nu a putut fi stabili etnia de apartenență. Față de restul comunelor din sudul României, suprinde ponderea mică a altor etnii, de regulă pentru populația romă, ea se situează undeva la 5-7 % maxim.

4.2.2 Structura lingvistică a populației

Structura lingvistică a populației se referă la împărțirea populației după limba maternă. Deși există o mare similitudine cu structura etnică a populației există anumite modificări, astfel, o persoană de o etnie anume poate să vorbească curent o altă limbă, fie ca urmare a căsătoriei sau ca urmare a necesităților curente.

Analiza structurii populației comunei Cocorăști-Misli pe baza limbii materne, în urma Recensământului din anul 2011 prezentată în graficul de la figura 31, scoate în evidență faptul că populația care vorbește limba română reprezintă practic 100% dar o mențiune, pentru un număr de 73 de persoane nu a putut fi stabilită limba maternă, din diferite motive nu au fost găsiți acasă când a fost realizat recensământul și au fost incluși la lipsă informații deși există presupunerea că ar fi tot populație vorbitoare de limbă română.

Figura 31 Structura populației comunei Cocorăști-Misli, Sursa: Recensământ 2011

4.2.3 Structura populației pe confesiuni religioase

Structura populației pe confesiuni religioase implică apartenența la o religie, prin liber consimțământ, implicând împărtășind principiile confesiunii respective. De precizat faptul că exustă persoane fără religie dar și persoane care se declară atee, implicit negând existența unei divinități. În graficul de la figura 32 este prezentată structura populației comunei Cocorăști-Misli pe baza confesiunilor religioase pentru anul 2011.

Figura 32. Strcutura populației Cocorăști-Misli, pe baza confesiunii religioase. Sursa: Recensământ 2011

Populația ortodoxă reprezintă aproximativ 95%, similar populației românești dar și celei ce vorbește limba română ca limbă maternă. Restul religiilor reprezintă numai 83 persoane (penticostali, baptiști, neo-protestanți, etc), în timp ce atei și fără religie sunt numai 3 de persoane declarate. Pentru un număr de 73 de persoane nu a putut fi stabilită apartenența la o anumită religie de aceea au fost incluși la categoria lipsă-informații. Ponderea ortodocsilor este foarte mare, caracteristică pentru localitățile din zona de sud a României.

4.3 Structura socio-economică a populației

Structura socio-economică a populației implică împărțirea populației în funcție de gradul de ocupare, din acest punct de vedere existând populație ocupată (salariați, șomeri) și populație aflată în căutare de muncă.

Populația mai poate fi împărțită după domeniul de activitate în sectorul primar (agricultură, pescuit, silvicultură), sectorul secundar (industrie, construcții), sectorul serviciilor și al administrației.

4.3.1 Rata șomajului

În graficul de la figura 33 este prezentată evoluția ratei șomajului pentru perioada 2010-2017, pentru comuna Cocorăști-Misli.

Figura 33 Evoluția numărului de șomeri pentru comuna Cocorăști-Misli, perioada 2010-ianuarie 2017.Sursa: tempo-online, INSSE

Analiza indică faptul că numărul șomerilor a înregistrat pentru perioada analizată un trend descendent, anumite investiții în servicii mai ales dar și apariția unor mici unități economice. Scăderea numărului de șomeri nu se datorează exclusiv apariției unor noi locuri de muncă dar

și migrației forței de muncă, persoane care au găsit de lucru în alte localități, reducând astfel numărul șomerilor.

4.3.2 Structura populației în funcție de activitatea economică desfășurată

Structura socio-economică a populației implică împărțirea populației în funcție de gradul de ocupare, din acest punct de vedere existând populație ocupată (salariați, șomeri) și populație aflată în căutare de muncă.

Populația mai poate fi împărțită după domeniul de activitate în sectorul primar (agricultură, pescuit, silvicultură), sectorul secundar (industrie, construcții), sectorul serviciilor și al administrației.

În graficul de la figura 34 este prezentată structura populației în funcție de activitate economică desfășurată.

Figura 34 Structura populației comunei Cocorăști-Misli (%, 2015), sursa: Primăria Cocorăști-Misli

Structura populației comunei Cocorăști-Misli este una caracteristică pentru comunele de la sud de Carpați cu o mențiune, o pondere destul de mare a populației care lucrează în agricultură deși pe deo parte acest lucru este firesc pentru o comună cu funcție predominant agricolă dar în ultima perioadă se observă în cazul așezărilor rurale o creștere a ponderii persoanelor care lucrează în cadrul serviciilor mai ales în cazul comunelor care beneficiază de anumite resurse turistice care pot fi valorificate.

Deși nu este o localitate turistică, cu toate că resurse din acest punct de vedere ar putea fi găsite, totuși 12% din populație lucrează în sectorul serviciilor incluzând aici și pe cei care activează în domeniul serviciilor publice.

15% din totalul populației lucrează în domeniul industriei și construcțiilor dar cei mai mulți fac naveta către alte localități.

Numai 8% din totalul populației lucrează în domeniul administrativ.

CONCLUZII

Ultimul deceniu al secolului XX, cunoscut ca perioadă de tranziție de la un sistem totalitar la democrație, a impus cetățenilor o permanentă schimbare a mentalității, ancorată în realitățile democrației europene.

Recuperarea trecutului istoric local, reabilitarea și reconsiderarea imaginii personalităților născute pe meleaguri prahovene, și-au lăsat amprenta asupra existenței socio-culturale și materiale, și se vor bucura de un sprijin permanent din partea autorităților locale.

Cunoscând istoria și tradițiile locale, este de prețuit mai mult prezentul și trebuie apreciat cum se cuvine contribuțiile de valoare din toate domeniile care au contribuit la apariția și dezvoltarea acestei localități.

Lucrarea de față cuprinde un volum important de date, adunate cu multă osteneală, prin studiul documentelor de arhivă, bibliotecă și muzeu, constituie sper, o sursă de informare pentru o bună cunoaștere a comunei Cocorăști-Misli și a împrejurimilor sale din punct de vedere economic, politic, demografic, istoric, al poziției geografice, al vocației culturale.

Comuna Cocorăști-Misli este astăzi o localitate prahoveană cu oameni mândri, comună în plină devoltare economică, cu locuitori care stăpânesc diferite meserii cu un înalt grad de cultură și civilizație. De-a lungul secolelor pe aceste meleaguri au existat așezări durabile, iar localitățile noi nu au apărut întâmplător. Aici s-a trăit întotdeauna, condițiile naturale au fost favorabile și au existat așezări viabile. Viața nouă cu atributele ei, s-a statornicit pentru totdeauna pe această vatră.

În ultimul deceniu au fost realizate anumite investiții în infrastructura de servicii, în căile de acces și în sisteme de asigurare a utilităților publice.

Din punct de vedere demografic se observă un proces continuu de scădere a numărului de locuitori, de îmbătrânire a populației dar și migrație, cele mai multe dintre migrații fiind definitive, contribuind la scăderea bilanțului general.

Deși mortalitatea infantilă a scăzut din punct de vedere valoric, natalitatea se menține în continuare mică, astfel schimbul de generații nu se realizează în totalitate, și vorbim aici de problema celui de-al doilea copil dintr-o familie. Mortalitatea s-a menținut la valori constante, cu mici oscilații, iar ponderea bărbaților a scăzut de-a lungul timpului ca efect al îmbolnăvirilor generate de alcoolism și tabagism dar și datorită plecărilor definitive și locurilor de muncă cele mai dificile ocupate de către populația masculină.

În structura populației predomină românii, iar cea mai importantă minoritate este cea romă, predomină ortodocsi restul religiilor fiind în pondere neglijabilă. Strcutura demografică a populaiei pe etnie și religie relevă localitate ca un adevărat centru al românismului și ortodoxiei le aceste meleaguri prahovene.

BIBLIOGRAFIE

a) Bibliografie selectivă

1.Anghelache, Constantin (2004) Statistică teoretică și economică, Ed. Economică, București;

2.Ielenicz Mihai, Pătru Ileana-Georgeta, Ghincea Mioara (2003) Subcarpații României. Editura Universitară, București;

3.Ielenicz Mihai, Pătru Ileana (2005) România- geografie fizică, vol.I. Editura Universitară, București;

4.Ielenicz Mihai (2007) România-geografia fizică, vol.II. Editura Universității, București;

5.Lahovari, George Ioan (1899). „Cocorăștii Mislii, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu;

6.Lahovari, George Ioan (1902). „Țipărești”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu;

7.***„Comuna Cocorăștii Mislii în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA;

8.*** Anuarul SOCEC al Bibliotecii SUA, Institutul Național de Statistică.

b) Webografie

www.turismprahova.ro;

http://www.cocorastiimislii.ro/Primaria_Cocorastii_Mislii/Despre_noi.html;

http://www.cocorastiimislii.ro/Primaria_Cocorastii_Mislii/Localizare.html;

http://www.cocorastiimislii.ro;

http://store.ectap.ro/articole/212.pdf;

Tempo-online, INSSE;

Recensământ 2011.

c) Legislație

Legea nr. 2/1968. Monitoruljuridic.ro;

Legea nr. 3/1968. Lege-online.ro;

OMS 791/17.11.1999, pentru aprobarea Metodologiei privind raportarea și analiza profesională a cauzelor deceselor perinatale, 0-1 an și 1-4 ani, precum și a indicatorilor mortalitații perinatale, infantile și 1-4 ani.

d) Instituții

Primăria Cocorăști-Misli;

Institutul Național de Statistică- București (INS).