Studiu Experimental Privind Organizarea Si Desfasurarea Jocurilor Didactice In Invatamantul Prescolar

Dacă jocul didactic considerat activitate de bază în grădiniță, este integrat și utilizat preponderent in activitățile matematice atât ca formă de activitate, cât și ca metodă de predare- învățare-evaluare, atunci se stimulează dezvoltarea intelectuală a preșcolarilor asigurând formarea unor deprinderi de calcul matematic într-un mod antrenant pentru cei mici.

SCOPUL: Dezvoltarea armonioasă a vieții psihice a preșcolarilor prin utilizarea sistematică a jocului didactic matematic în activitățile instructiv-educative din grădiniță.

OBIECTIVELE CERCETĂRII:

O1 – Elaborarea unor strategii didactice centrate pe jocul didactic;

O2 – Evidențierea efectelor produse in comportamentul copiilor prin utilizarea jocului didactic matematic în activitățile din grădiniță.

O3 – Elaborarea unei miniculegeri de probleme ilustrate utilizabile în desfășurarea jocurilor didactice matematice.

EȘANTIOANE

Cercetarea s-a desfǎșurat pe perioada anului școlar 2014-2015

Descrierea grupei de preșcolari

Eșantionul experimental a fost constituit din 25 preșcolari cu vârsta cuprinsă între 3-6 ani de la Grădinița cu Program Normal ” Orizont”, Rm.Sărat.

Caracteristici ale eșantionului de preșcolari

este alcǎtuit din subiecți de sex masculin și feminin;

subiecții au vȃrste cuprinse ȋntre 3 și 6 ani

unii dintre elevi provin din familii care au cel puțin un pǎrinte plecat ȋn strǎinǎtate sau sunt ȋn grija bunicilor;

elevii au cel puțin un frate sau chiar mai mulți;

posibilitǎți intelectuale : colectiv omogen;

majoritatea participǎ la viața de grup, relaționeazǎ cu ceilalți

Structura eșantionului apare redată în tabelul următor:

Cei mai mulți dintre copii au împlinit 5 ani în timpul anului școlar 2014– 2015 , iar prezența a fost între 85% – 95% zilnic, absențele fiind doar din motive obiective (condiții climatice, probleme de sănătate).

42% dintre părinții copiilor au studii medii, constatându-se la aceștia o mare deschidere spre cunoaștere, dorind să asigure copiilor o cât mai bună educație.

IV.1.2. Metodologia cercetării

Metodele si etapele de cercetare

Cercetarea de tip constatativ-ameliorativa a fost structurata si desfășurata in trei etape:

etapa preexperimentala;

etapa experimentala;

etapa postexperimentala;

Ca metode si tehnici de lucru utilizate in cadrul cercetării au fost utilizate:

metoda observării;

metoda testelor;

metoda analizei produselor activității copiilor.

Metoda observării

Reprezintă o metoda de baza, o modalitate de studiu, care sta la baza oricărui tip de experiment. Este cea mai veche metoda de cercetare din psihologie, utilizata atât în studiile de tip cantitativ, cât si în cele de tip calitativ. Observația poate oferi informații utile cu privire la stările emoționale și efectele lor asupra prestației copiilor, evidențiind, de asemenea, o serie de caracteristici care influențează performanța acestora, precum încrederea în sine, timiditatea, anxietatea, neîncrederea în forțele proprii, adaptabilitatea etc. Observarea curenta, sistematica reprezintă o metoda de cunoaștere a personalității umane, care consta in consemnarea metodica, fidela si intenționata a diferitelor manifestări de comportament individual sau colectiv, așa cum se prezintă ele in fluxul lor natural de manifestări. Datele observării se notează imediat in fisa sau in caietul de observații si pentru o cat mai atenta cunoaștere a copilului s-a apelat si la fisa psihopedagogia .

Metoda testelor

Con testul, ca fiind o proba standardizata, vizând determinarea cat mai exacta a gradului de dezvoltare a unei însușiri psihice sau fizice.

Testul trebuie sa îndeplinească anumite condiții:

– standardizarea – crearea acelorași condiții pentru toți subiecții supuși testării, fără a-i favoriza pe unii si defavoriza pe alții;

– etalonarea (unitatea de măsura) – stabilirea unui etalon la care se raportează rezultatele obținute;

– fidelitatea – se refera la însușirea testelor de a permite obținerea unor performante relative asemănătoare la o noua aplicare;

– validitatea – testul sa măsoare exact ceea ce si propune.

In conceperea testelor am avut in vedere principiul accesibilității si al trecerii de la simplu la complex. Au fost aplicate copiilor teste in doua etape: inițiala si finala.

Metoda analizei produselor activităților copiilor

In cadrul cercetării pedagogice desfășurate am analizat fisele matematice utilizate in cadrul jocurilor didactice matematice si am constatat ca unor copii le este mai lesne sa rezolve o fisa , decât sa răspundă oral in cadrul activităților ,atunci când sunt solicitați .

Avantajele metodei apar mai ales la copiii mai rezervați si retrași care, din aceasta

cauza se dezvăluie in mai mica măsura observației. Datele obținute au servit ca mijloc de control asupra datelor culese prin celelalte metode.

TESTĂRI INIȚIALE

Primul pas în realizarea efectivă a cercetării constă în testarea nivelului de dezvoltare a proceselor psihice ale copiilor.

Astfel, am planificat la începutul anului școlar 2014 – 2015 teste inițiale. În general sunt probe ce pot fi aplicate cu ușurință, cu materiale la îndemână, astfel încât nu am întâmpinat dificultăți în administrarea lor efectivă.

Fiind prezentate sub o formă atractivă, ele au trezit interesul copiilor și au dezvăluit aspecte importante pentru cercetare.

În această direcție am aplicat următoarele probe predictive:

Proba de percepție a formelor

Raportul formă-culoare în percepția copilului

Consolidarea număratului in limitele 1-10, raportarea corecta a numerelor la cantitate si invers;

PROBA DE PERCEPȚIE A FORMELOR

Nivel I (3-4 ani)

Material: 4 imagini cu mere roșii de 2 marimi diferite (mare , mic), tãiate în 2 pãrți.

Desfãșurare: se amestecã cele 8 pãrți, se pun în fața copilului cerându-i-se sã reconstituie întregul.

Am notat reușita sau nereușita în funcție de numãrul de imagini construite corect.

TABELUL 1- Tabel sintetic al rezultatelor

Nivel I(3-4 ani)

Figura 1. Diagrama areolara privind rezolvarea probei de percepție a formelor

Nivel I (3-4 ani)

Nivel II (5-6 ani)

Material: 4 imagini cu mere roșii de 3-4 marimi diferite, tãiate în 4 pãrți.

Desfãșurare: se amestecã cele 16 pãrți, se pun în fața copilului cerându-i-se sã reconstituie întregul.

Am notat reușita sau nereușita în funcție de numãrul de imagini construite corect.

TABELUL 2- Tabel sintetic al rezultatelor

Nivel II (5-6 ani)

Figura 2. Diagrama areolara privind rezolvarea probei de percepție a formelor

Nivel II (5-6 ani)

b)RAPORTUL FORMĂ – CULOARE ÎN PERCEPȚIA COPILULUI

Material: Obiecte de forme diferite (cuburi, jetoane rotunde, triunghiuri, pătrate, bețe etc) colorate în albastru și roșu.

Desfășurare: se cere copiilor să clasifice obiectele. Li se spune: "Puneti la un loc toate obiectele care sunt la fel!

Se urmărește dacă realizează clasificarea după formă sau după culoare.

Tabelul 3 – Tabel sintetic al rezultatelor

Nivel I (3-4 ani)

Figura 3. Diagrama areolară privind rezolvarea probei de percepție a raportului formă – culoare- Nivel I (3-4 ani)

Tabelul 4- Tabel sintetic al rezultatelor

Nivel II (5-6 ani)

Figura 4. Diagrama areolară privind rezolvarea probei de percepție a raportului formă – culoare

Nivel II (5-6 ani)

c)Proba de evaluare a numerației în limitele 1-5

Evaluarea s-a realizat sub forma unui concurs. Copiii alegeau dintr-un coșuleț un jeton recunoscând cifra ( 1-3 ninel I, 1-5 ninvel II) reprezentată pe el , apoi precizau vecinii numărului . De asemenea, ei au format mulțimi de jucării în funcție de cifra aleasă. În partea de complicare a jocului copiii de nivel II au tras din coșuleț două jetoane spunând care număr este mai mare.

Elemente de joc : întrecerea, aplauze;

Strategii didactice :

– metode și procedee: explicația, demonstrația, jocul didactic, exercițiul;

– material didactic: coșuleț, cifre de la 1 la 5, jucării, fișe individuale;

Desfășurarea jocului: Pentru buna desfășuare a jocului am folosit ca surpriză un coșuleț.. În el se aflau mai multe jucării, un set de cifre și un bilețel. Am citit copiilor bilețelul trimis de “Zâna Numerelor Fermecate”, în care le spune că vrea să știe cât de bine cunosc ei cifrele și vecinii lor și le propune să participe la un concurs pentru a afla cine este “Cel mai bun matematician”. Copiii care au știut să răspundă au primit pentru fiecare răspuns corect o bulină. Au câștigat cei care au avut cele mai multe buline.

Tabelul 5 – Tabel sintetic al rezultatelor- Nivel I (3-4 ani)

Figura 5. Diagrama areolara privind rezolvarea probei de evaluare a numerației în limitele 1-5

Nivel I (3-4 ani)

Tabelul 6 – Tabel sintetic al rezultatelor- Nivel II (5- 6 ani)

Figura 6. Diagrama areolara privind rezolvarea probei de evaluare a numerației în limitele

1-10- Nivel II (5-6 ani)

IV.1.3. “Învățăm jucându-ne”

Dupã rezultatele obținute la faza de evaluare inițialã am desfãșurat cu copiii o miniculegere de jocuri didactice pe o perioadã de patru luni. Aceste jocuri didactice fac parte din domeniul experențial : domeniul științã.

Toate aceste jocuri au fost grupate în:

– jocuri logico-matematice;

– jocuri didactice matematice de numerație, de formare de mulțimi

TITLUL JOCULUI – “ Sãculețul fermecat”

Scopul – perceperea corectã a atributelor pieselor geometrice, exersarea deducției logice, cultivarea exprimarii corecte.

Obiectivele operaționale urmãrite:

Sã cunoascã numai cu simțul tactil atributele pieselor: formã, mãrime, culoare, grosime;

Sã deducã culorile pieselor prin eliminare;

Sã utilizeze negația logicã în descrierea pieselor;

Sã utilizeze limbajul matematic adecvat.

Sarcina didacticã – descrierea pieselor trusei logico-matematice cu ajutorul atributelor.

Regulile jocului – descrierea prin pipãit a atributelor pieselor geometrice, deducția logicã se va folosi când din saculeț vor fi scoase câteva piese.

TITLUL JOCULUI – “Cum este, cum nu este?”

Scopul – consolidarea cunoștințelor referitoare la atributele pieselor geometrice; activizarea și îmbogãțirea vocabularului cu antonime; dezvoltarea capacitãții de exprimare corectã.

Obiective operaționale urmãrite:

Sã identifice figura geometricã utilizând negația logicã;

Sã stabileascã atributele piesei geometrice alese pe baza cunoștințelor acumulate;

Sã spunã antonime ale cuvintelor date.

Sarcina didacticã – descrierea pieselor geometrice cu ajutorul atributelor acestora și a negației logice; gãsirea antonimelor pentru cuvintele indicate de educatoare și utilizarea lor corectã.

Regulile jocului – copiii sunt împãrțiți în trei grupe. Fiecare copil alege câte o piesã de pe masã, o descrie. Copiii care rãspund corect și complet sunt aplaudați. Coechipierii pot completa rãspunsurile incomplete.

TITLUL JOCULUI – “Așeazã-mã la cãsuța mea”

Scopul – dezvoltarea bazei senzoriale a cunoașterii prin acțiuni directe ale copiilor cu obiecte și sesizarea unor atribute generalizatoare; consolidarea reprezentãrilor despre piesele trusei logice.

Obiectivele operaționale urmãrite:

Sã constituie grupe dupã criteriul formei;

Sã denumeascã corect atributele pieselor;

Sã numere conștient;

Sã denumeascã pozițiile spațiale pe care le ocupã grupele – una fațã de alta.

Sarcina didacticã – descrierea pieselor trusei logico-matematice cu ajutorul atributelor.

Regulile jocului – se prezintã trusa logico-matematicã și câte un copil va veni și va lua o piesã, o va aduce prin toate atributele sale. Se vor așeza piesele în cãsuța pãtratelor, triunghiurilor, cerculețelor, dreptunghiurilor, în funcție de atributele piesei.

TITLUL JOCULUI – “Transportãm piese”

Scopul – consolidarea cunoștințelor copiilor cu privire la însușirile tuturor pieselor, stabilirea asemãnãrilor și deosebirilor dintre ele, cultivarea operațiilor logice ale gândirii.

Obiectivele operaționale urmãrite:

Sã descrie piesa geometricã prin cele patru atribute ale sale (formã, mãrime, culoare, grosime);

Sã aleagã și sã așeze succesiv piesele care nu au nicio însușire comunã;

Sã grupeze piesele dupã criteriul formei, mãrimii, culorii și grosimii;

Sã verbalizeze acþiunile întreprinse.

Sarcina didacticã – alegerea și așezarea pieselor în camioane, descrierea pieselor.

Regulile jocului – educatoarea le solicitã copiilor sã transporte o piesã, denumind cele patru atribute (formã, mãrime, culoare, grosime); dupã denumirea și alegerea corectã a piesei de cãtre copii, aceștia vor transporta piesa cerutã pânã la locul indicat de educatoare.

TITLUL JOCULUI – “Jocul culorilor”

Scopul – verificarea cunoștințelor copiilor despre culori; verificarea cunoștințelor despre atributele pieselor geometrice; consolidarea deprinderii de a realiza elemente decorative pe diferite obiecte.

Obiectivele operaționale urmãrite:

Sã denumeascã culorile prezentate în joc;

Sã aranjeze într-un tablou piese geometrice de o anumitã culoare (roșu, galben sau albastru), dupã urmãtoarele criterii: formã, mãrime, grosime;

Sã asocieze unor obiecte necolorate culorile potrivite;

Sã decoreze vase cu elemente decorative: linii, puncte, flori, utilizând culorile principale și secundare.

Sarcina didacticã – recunoașterea atributelor formelor geometrice și a culorilor în rezolvarea unei sarcini.

Regulile jocului – se prezintã un obiect sau o figurã geometricã, iar la semnalul “Căutați culoarea potrivitã!” copiii aleg jetonul care are aceeași culoare cu figura geometricã prezentatã; copiii care nu aratã culoarea corectã sunt ajutați de colegi.

TITLUL JOCULUI – “Sãculețul Maricicãi”

Scopul : consolidarea și valorificarea reprezentãrilor despre figurile geometrice; verificarea cunoștințelor matematice, privind numerația în limitele 1-5.

Obiective operaționale urmãrite:

Sã denumeascã corect figurile geometrice învațate;

Sã identifice figuri geometrice, denumindu-le în condițiile în care li se dau însușirile acestora;

Sã identifice figuri geometrice clasificându-le în funcție de formã, mãrime, grosime, culoare;

Sã formeze mulțimi de figuri geometrice;

Sã asocieze cifra cu numãrul la mulțimea de obiecte (1-5).

Sarcina didacticã – consolidarea cunoștințelor referitoare la figurile geometrice: pãtrat, triunghi, cerc, dreptunghi.

Regulile jocului – la semnalul educatoarei, care recitã versurile “Sãculețul Maricicãi”, copiii executã cerințele fixate.

TITLUL JOCULUI – “Cine știe, câștigã”

Scopul – verificarea și consolidarea cunoștințelor matematice privind numerația în concentrul 1-10, 10-1; dezvolarea atenției, perseverenței, cultivarea hazului și a bunei dispoziții, dezvoltarea și întreținerea spiritului de competiție.

Obiective operaționale urmãrite:

Sã numere corect în concentrul 1-10/10-1;

Sã raporteze numãrul la cantitate si invers;

Sã formeze conform algoritmului șirul crescãtor și descrescãtor (1-10/10-1);

Sã utilizeze limbajul matematic adecvat.

Sarcina didacticã – formarea șirului crescator și descrescãtor în limitele 1-10; numãrare conștientã în limitele 1-10.

Regulile jocului – toate sarcinile jocului încep și se terminã la semnalul educatoarei, rãspund copiii desemnați de aceasta. Toate sarcinile propuse în “asigurarea performanței” sunt considerate probe de concurs; fiecare probã va fi punctatã cu bulinã pe tabla de evidențã a rezultatelor.

TITLUL JOCULUI – “Rezolvã repede și bine”

Scopul – consolidarea capacitãții de a efectua operații simple de adunare și scãdere cu 1-2 unitãți în limitele 1-7; formarea raționamentului ipotetico-deductiv prin rezolvarea problemelor dupã imagini.

Obiective operaționale urmãrite:

Sã utilizeze forme verbale ce numesc operatii simple de calcul;

Sã recunoascã simbolul operației efectuate (“+”, “ – “);

Sã rezolve probleme simple de adunare și scãdere prin raționamente de tip ipotetico-deductiv;

Sã reprezinte operații, utilizând simbolurile cifrelor și ale operațiilor;

Sã efectueze oral și cu suport material operații simple cu 1-2 unitãți în limitele 1-7 cu sau fãrã material intuitiv.

Regulile jocului:

fiecare echipã va rezolva exerciții de adunare și scãdere în limitele 1-7 dupã cum va cere sarcina din buzunarele de pe planșã;

sarcinile date vor fi rezolvate de copiii numiți de educatoare care au ridicat mâna în prealabil și nu în cor; o sarcinã e rezolvatã de un copil de la prima echipã, urmãtoarea sarcinã e rezolvatã de un copil de la cea de-a douã echipã;

fiecare rãspuns corect aduce o bulinã echipei și o mascã de animal domestic celui ce a rezolvat-o.

TITLUL JOCULUI – “Un sãculeț plin cu matematicã”

Scopul – verificarea cunoștințelor matematice, privind numerația în concentrul 1-10 și invers; adunarea și scãderea în limitele 1-10 cu 1-2 unitãți , folosirea corectã a simbolurilor matematice “+”, “ – “, “=”.

Obiective operaționale urmãrite:

Sã numere în șir crescãtor și descrescãtor în limitele învãțate conform grupei;

Sã denumeascã corect vecinii numerelor;

Sã cunoascã simbolurile matematice;

Sã rezolve probleme simple cu sau fãrã material didactic.

Sarcina didacticã – așezarea în șir crescãtor și descrescãtor a cifrelor.

Regulile jocului – la fiecare întrebare rãspunde un singur copil. Conducatorul echipei noteazã rãspunsurile bune cu o bulinã roșie, iar în cazul în care un copil este ajutat de un coechipier, rãspunsul este notat cu o jumãtate de bulinã.

TITLUL JOCULUI – “Al câtelea fluturaș a zburat?”

Scopul – folosirea corectã a numerelor ordinale pâna la 5; fixarea numerelor în șirul numeric; exersarea atenției și a memoriei.

Obiectivele operaționale urmãrite:

Sã numere în ordine crescãtoare în limitele 1-5;

Sã raporteze numãrul la cantitate și invers;

Sã identifice lipsa unui obiect dintr-un șir format;

Sã utilizeze numeralul ordinal în șirul numeric.

Sarcina didacticã – recunoșterea locului ocupat de fluturaș și a locului pe care îl ocupã numãrul în șirul numeric.

Regulile jocului – copilul indicat de educatoare va preciza al câtelea fluturaș a zburat și ce loc ocupã el în șirul numeric.

TITLUL JOCULUI – “Unde este așezatã mulțimea de…?”

Scopul – verificarea și consolidarea cunoștințelor privind recunoașterea și denumirea pozițiilor spațiale între douã sau mai multe mulțimi.

Obiectivele operaționale urmãrite:

Sã constituie mulțimi dupã criteriile: formã, mãrime, culoare;

Sã identifice poziții spațiale și sã plaseze mulțimile sau elemetele acestora în poziția spațial indicatã;

Sã numere în limitele 1-6;

Sã raporteze numerele la cantitate și invers;

Sã compare mulțimile prin punerea elementelor în corespondențã indicând poziția lor spațialã.

Sarcina didacticã – recunoașterea și denumirea pozițiilor spațiale și a relațiilor între douã sau mai multe mulțimi.

Regulile jocului – la semnalul educatoarei (verbal- muzical) se oprește mingea; copilul la care s-a oprit realizeazã sarcina cerutã de educatoare.

ETAPA ……..

După desfășurarea setului de jocuri și rezolvarea de pobleme am aplicat teste finale pentru fiecare nivel de vârstă în parte.

Nivel I:

Formează mulțimi de elemente de același fel prin încercuire!

Colorează mingiile mari cu verde, iar pe cele mici cu albastru:

Colorează tot atâtea elemente cât îți arată cifra din etichetă!

Tabelul 7 – Tabel sintetic al rezultatelor- Nivel I (3-4 ani)

Figura7. Diagrama areolara privind rezolvarea probei de percepție a formelor

Nivel I (3-4 ani)

Tabelul 8 – Tabel sintetic al rezultatelor- Nivel I (3-4 ani)

Figura 8. Diagrama areolara privind rezolvarea probei de percepție a formelor

Nivel I (3-4 ani)

Tabelul 9 – Tabel sintetic al rezultatelor- Nivel I (3-4 ani)

Figura 9. Diagrama areolară privind rezolvarea probei de percepție a formelor

Nivel I (3-4 ani)

NIVEL II

Formează mulțimi de frunze de același fel prin încercuire!

Completează tabelul:

La bunica mea la tara

Pisicutele-s pe-afara

Ora de masa soseste

Si cu lapte le serveste. + =

Șapte sunt mai iuti de picior,

Unul e-n intarziere

Cati pisoi sunt oare-acum

Adunati langa ceaun?

Tabelul 10 – Tabel sintetic al rezultatelor- Nivel II (5-6 ani)

Figura 10. Diagrama areolara privind rezolvarea probei de percepție a formelor

Nivel II (5-6 ani)

Tabelul 11 – Tabel sintetic al rezultatelor- Nivel II (5-6 ani)

Figura 11. Diagrama areolară privind rezolvarea probei de percepție a raportului formă – culoare

Tabelul 12 – Tabel sintetic al rezultatelor- Nivel II (5- 6 ani)

Figura 12. Diagrama areolara privind rezolvarea probei de evaluare a numerației în concentrul

1-10

Nivel II (5-6 ani)

Concluzii cercetare

Modul în care au fost monitorizate rezultatele copiilor a permis ca urmărirea progresului înregistrat să fie destul de ușoară. La momentul aplicării testului inițial copiii au dovedit că posedă un bagaj de cunoștințe asemănător și că, ceea ce se consideră că este și mai important, posedă o mare parte din competențele pe care ar trebui să le aibă la vârsta de 3-5 ani. Din analiza rezultatelor obținute la proba inițială pentru determinarea cunoștințelor matematice și din probele din faza de evaluare finală a cercetării se poate face o centralizare comparativă a rezultatelor obținute.

NIVEL I