STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND IMBUNATATIREA FOLOSIRII R ĂȘINILOR [602323]

STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND IMBUNATATIREA FOLOSIRII R ĂȘINILOR
DIACRILICE COMPOZITE ÎN STOMATOLOGIA RESTAURATIV Ă PRIN TEHNICI
COMPENSATORII

ABSTRACT
Materialele ca și procedurile folosite cu succes în stomatologia restaurativ ă modernă au la
bază criterii de selec ție știintifice, care pot predic ționa rezultate remarcabile, atât în privin ța
aspectelor fizionomice cât și a durabilit ății manoperelor efectuate.
Rațiunea utiliz ării anumitor materiale ca și succesul sau e șecul folosirii anumitor tehnici
au contribuit, în timp, deopotriv ă la evoluția stomatologiei restaurative. Modalitatea optim ă de a
combina materialul cu tehnica de aplicare și de finisare a acestuia presupune o abordare
exhaustiv ă a subiectului care necesit ă încă cercetă ri și vizează preocupări ale speciali știlor pentru
pefecționarea și dezvoltarea acestora.
Dintre materialele de restaurare, cele care r ăspund exigen țelor pacien ților din punct de
vedere estetic sunt considerate rășinile compozite. Cu toate avantajele rezultate din
caracteristicile lor intrins eci, trebuie remarcat îns ă faptul că rășinile compozite prezint ă încă
inconveniente legate în primul rând de contrac ția de polimerizare, care determin ă un decalaj între
obturație și țesutul dentar având ca efect generarea microinfiltra țiilor marginale cu toate
neajunsurile legate de acesta. Cunoa șterea co
mportării materialului și înțelegerea utiliz ării
acestuia în diferite manopere poate ajuta practici anul în demersurile pentru minimizarea efectelor
nedorite, lucru posibil în general, prin ap licarea unor tehnici clinice compensatorii.
Scopul cercetarilor experi mentale este acela de a evalua microinfiltraț iile marginale de la
nivelul restaur ărilor cavit ăților de clasa a II-a cu r ășini diacrilice compozite în func ție de diferite
tehnici de restaurare (tehnica stratific ării, tehnica flow și tehnica cu insert pre-fotopolimerizat) și
stabilirea tehnicii optime de restaurare pentru minimizarea efectelor secundare.
Cuvinte cheie: rășini diacrilice compozite, , contrac ție la polimerizare, cavitatea de clasa a 2-a,
tehnici de restaurare, obturaț ie, microinfiltra ție marginal ă.

1

Introducere
Ultima etap ă în tratamentul cariei
simple urm ărește refacerea morfologiei
coronare cu ajutorul un ui material eterogen,
o microproteză denumită în termeni tehnici
obturație [1,2,3]. Oprirea în evolu ție a
procesului carios se realizeaz ă prin exereza
tuturor țesuturilor alte rate, rezultând o
soluție de continuitate la nivelul țesuturilor
dentare. Compozitele dentare și sistemele
sau tehnicile lor adezive permit conservarea
maximală a structurilor dure dentare
asigurând pe de o parte rezisten ța lor, iar pe
de altă parte o inflama ție pulpară minimă în
timpul restaur ării. Sunt materiale cu un
raport bun calitate/pre ț și o estetic ă
fizionomic ă remarcabil ă. Rășinile diacrilice
compozite (RDC) utilizate de practicieni în numeroase situatii clinice din stomatologia restaurativ ă conduc la rezultate de succes
numai prin însu șirea corect ă a tehnicilor de
manipulare a acestor materiale si prin respectarea tehnologiei de lucru a restaurarii
[4,5,6].
De maxim ă importan ță sunt calitatea
procesului de polimerizare și contracția de
priză, două elemente care constituie și la ora
actuală probleme nerezolvate în tratamentul
leziunilor odontale cu RDC [7,8,9,10].
În acest context obiectivul principal
al cercet ărilo
r este evaluarea
microinfiltra țiile marginale la restaurarile cu
rașini compozite, în func ție de diferite
tehnici de restaurare la nivelul cavita ții de
clasa a 2-a. Vor fi eviden țiate metoda optim ă
de restaurare și tehnicile ce pot fi însu șite și
aplicate de practicieni în vederea optimiz ării
comportamentului clinic al r ășinilor
diacrilice compozite fotopolimerizabile
utilizate în restaur ările directe.

Condiții experimentale. Materiale și
Metodă

Pentru efectuarea cercetarilor
experimentale s-au utilizat o serie de materiale dentare specifice și s-au realizat
investigații cu echipamente și aparatura
specializată .
Materiale folosite:
 molari și
premolari maxilari și mandibulari; ghips
extradur; freze diamantate (sferice, cilindrice, con invers) pentru finisare; disc diamantat; aplicatoare; pene interdentare; matrici metalice; portmatrice; acid fosforic 36% (Zmack etch); adeziv (Gluma); compozit fluid (3M ESPE); compozit; albastru de metilen.
Aparatura pentru investigatia restaurarilor
efectuate : microscop optic endodontic
2

(Zumax/fig.1) si aparat foto digital (Nikon
D3100).

Fig.1. Microscop optic endodontic (Cabinet
medicină dentară cu practic ă privată.)
Studiul a fost realizat pe 30 de
molari și premolari maxilari și
mandibulari colectaț i pe o perioad ă de timp
de 3 luni de la medici denti ști cu practic ă
privată [11].
După extracție dinții au fost
igienizați și ținuți în ser fiziologic. S-au
inserat apoi în blocuri de ghip cu por țiunea
radiculară, iar pentru a reda situa ția din
cavitatea oral ă s-a realizat punctul de contact
dintre ace știa. Pe cei 30 de molari și
premolari maxilari și mandibulari s-au
preparat cavităț i de clasa a II-a utilizând
freze sferice, cilindrice si con invers diamantate. Din ți i a u f o s t î m p ărțiți în 3
grupuri: I. 10 dinț i obturați prin tehnica cu insert din
compozit pre-fotopolimerizat ; II. 10 dinț i obturați prin tehnica flow cu
compozit fluid ;
III. 10 dinți obturați p
rin tehnica stratific ării
sau oblic ă de incrementare (OIT), folosind
compozit vîscos.

 
Fig 2. Grupul I de din ți după preparare [11]
În continuare s-a procedat la restaurarea
dinților, folosind diferite tehnici pe cele trei
grupuri de din ți.
Indiferent de tehnica de obtura ție, pentru
toate cele trei grupuri de din ți s-a procedat
astfel: s-a condiț ionat cavitatea cu acid
ortofosforic 36% pent ru 20 de secunde; s-a
spălat cavitatea timp de 15 secunde; s-a
uscat cavitatea cu jetul de aer de la unitul dentar; s-a aplicat adezivul și s-a
fotopolimerizat timp de 20 secunde;
Pentru grupul I de din ți s-a aplicat un
prim strat de compozit fluid pe peretele gingival, s-a introdus un insert pre-fotopolimerizat, dup ă care s-a obturat
cavitatea prin tehnica stratific ării (fig.3,
fig.4). Pentru grupul II s-a aplicat un strat de
1 mm de compozit fluid direct pe peretele
3

gingival al cavit ății, după care s-a obturat
cavitatea prin tehnica stratific ării (fig.5,
fig.6). Pentru grupul III, primul strat de
compozit a fost aplicat direct pe peretele gingival, în pozi ție oblică și fotopolimerizat
pentru 40 de secunde; celelalte straturi au fost introduse prin aceea și tehnic ă,
reprezentând tehnica oblic ă de incrementare
(OIT). După obturarea cavit ăților, dinții au
fost introdu și în albastru de metilen 1%,
timp de 24 ore, dup ă care au fost sec ționați
cu ajutorul unui disc diamantat montat la o piesă dreaptă în sens vestibulo-oral, în
secțiuni de 1mm (fig.7).

Fig.3. Aplicarea adezivului (grup I de dinti)  

Fig.4. Aplicarea compozitului fluid și a matricei
metalice (grup I de dinti)

Fig. 5. Fotolimerizarea adezivului (grupul II de
dinti)

Fig.6. Aplicarea compozitului fluid (grupul II de
dinti)
Secțiunile au fost analizate la
microscopul optic endodontic Zumax, la magnifica ția de 50 X (fig.1). Imaginile au
4

fost realizate cu aparatul fotografic digital
Nikon D 3100 ata șat microscopului optic
endodontic (fig.8-fig.16).
Fig.7 .
Secțiuni vestibulo-orale  
 
Fig.8. Sec țiune mezială (grupul I de dinti)        
Fig.
9. Secțiune centrală (grupul I de dinti)  

 
Fig. 10. Secțiune distală (grupul I)

Fig. 11. Secțiune mezială la grupa II
5

Fig.12. Secțiune central ă la grupa II  
 
Fig. 13. Sec țiune distal ă la grupa II

Fig. 14. Secțiune mezială la grupa III
 
Fig.15. Secțiune central ă la grupa III

 
Fig.16. Sec țiune distal ă la grupul III  

S-a analizat extinderea infiltra ției la nivelul
fiecărei secțiuni (mezial ă, centrală, distală),
în pereții gingival, vestibular, și oral, iar
datele obținute au fost prelucrate cu ajutorul
programului Microsoft Excel.
REZULTATE ȘI DISCUȚII
După efectuarea cercet ărilor s-a
procedat la evaluarea calit ății restaurarilor.
6

S-au comparat infiltra țiile de la nivelul
pereților vestibular (V), oral (O) și gingival
(G), analizând cele trei sec țiuni (mezial ă,
centrală , distală) la dinții obturați prin cele
trei tehnicide restaurare. Rezultatele
experimentale sunt prezentate graphic (fig. 17, fig.18, fig.19). În continuare am efectuat un studiu comparativ al calit ății restaurilor
prin cele trei tehnici experimentale folosite
urmărind, prin comparaț ie, gradul de
infiltrare al pere ților orali, ve stibulari si
gingivali. Rezultatele experimentale obtinute
sunt prezentate sub form ă grafică (fig.20,
fig.21, fig.22).

Fig.17. Valoarea infiltra ției la nivelul pere ților
vestibular, oral, gingival în tehnica cu inserturi

 
Fig. 18. Valoarea infiltra ției la nivelul
pereților vestibular, oral, gingival în tehnica
flow

 
Fig. 19. Valoarea infiltraț iei la nivelul
pereților vestibular, oral, gingival în tehnica
IOT

7

Fig.20. Gradul de infiltratie al peretelui
vestibular pentru cele trei tehnici
restaurative.
 Tehnica cu inserturi
 Tehnica flow
 Tehnica IOT

 
Fig.21 Gradul de infiltratie al peretelui oral
pentru cele trei te hnici restaurative.
 Tehnica cu inserturi
 Tehnica flow
 Tehnica IOT
 
Fig. 22. Gradul de infiltratie al peretelui
gingival pentru cele trei tehnici restaurative.
 Tehnica cu inserturi
 Tehnica flow
 Tehnica IOT
 

După cum se observ ă, în tehnica cu
inserturi pre-fotopolimerizate , la nivelul
peretelui vestibular se produce cel mai ridicat grad de infiltra ție (83,33%), urmat de
peretele oral (66,67%) si apoi de cel gingival (56,67%).
În cazul tehnicii flow, cel mai mare
grad de infiltra ție se produce la nivelul
peretelui oral (86,67%), urmat de peretele vestibular (70%) si apoi de cel gingival
(30%).
În tehnica IOT gradul de infiltra ție
maxim este înregistrat la nivelul peretelui vestibular (66,67%), urmat de peretele oral (63,33%), cel mai mic grad de infiltra ție este
apreciat la nivelul peretelui gingival (50%).
8

Observăm că pentru peretele vestibular cel
mai mare grad de infiltra ție este intâlnit în
tehnica cu insert pre – fotopolimerizat
(83,33%), urmat ă de tehnica flow (70%) și
de tehnica IOT (67%) .
Pentru peretele gingival gradul de
infiltrație cel mai ridicat se inregistreaza tot
în cazul tehnicii cu inserturi pre-fotopolimerizate (56,67%), urmat ă de
tehnica IOT (50%) și apoi de tehnica flow
(30%) .
Pentru peretele oral se poate observa
că cel mai mare grad de infiltra ție se
înregistreaz ă cu tehnica flow (87,67%),
urmată de tehnica cu inserturi (66,67%) și pe
ultimul loc se inscribe tehnica IOT (63,33%) .

Concluzii si propuneri
Studiul experimental in vitro privind
tehnicile de obtura ție în cazul folosirii
rășinilor diacrilice com pozite a condus la
următoarele concluzii:
– microinfiltra țiile marginale sunt
prezente intr-un procent mai mic sau mai mare in toate cele 3 tehnici folosite;
– având în vedere c ă rășinile
diacrilice compozite sufer ă variații
dimensionale în timpul procesului de polimerizare este foarte important ă utilizarea tehnicii potrivite în scopul ob ținerii unei
bune adaptă ri a materialului în cavitate și a
unei etanșeizări marginale corespunzatoare.
– luarea în considerare a factorilor
care implic ă tehnica material ă și operativă ,
cum ar fi volumul de r ășină compozit ă
introdusă în cavitate și asocierea r ășinii
compozite cu alte materiale, ale c ăror
proprietăți sunt mai potr ivite pentru
aplicarea în zona cervicală ;
– studii recente [12,13,14,15,16]
arată că un strat sub țire de compozit fluid
(0,5-1 mm) prezint ă o calitate superioar ă
marginală; utilizarea linerilor de compozit
fluid poate reduce valoarea microinfiltra țiilor în restaur ările cu
compozit, lucru explicat prin procentul mare de matrice organic ă a compozitului fluid,
care creș te stresul contrac ție
i;
– compozitul fluid aplicat la nivelul
peretelui cervical determin ă o mai bun ă
închidere marginal ă (etanșeizare superioară
și un grad de infiltrare sc ăzut) în comparaț ie
cu celelalte tehnici, la care se adaug ă
avantajul c ă absoarbe par țial șocurile
mecanice rezultate în cursul procesului masticator.
Rezultatele studiului demonstreaz ă
că tehnica stratific ării rămîne totu și o
tehnica viabil ă, straturile oblice având
9

10 
 avantajul unei grosimi mici și unui volum de
contracț ie micș orat.

References
[1] Iliescu A.,Gafar M., Ca riologie si odontoterapie
restauratoare. Ed. Medical ă București, 2011; 32-43,
139-143, 169-184, 247-266, 374-388.
[2] Graham J. Mount, W.R.Hume, Conservarea si
restaurarea structurii dentar e. Ed. ALL Educational,
Bucuresti, 2006; 55-68, 121 – 154
[3] Featherstone J.D.-The science and practice of
caries prevention, Int AmDent Assoc; 2000; 131:887-899
[4] Andreia A. Cavalho et al. Marginal microleakage
of class II composite resin restorations due to
restorative tehniques. Revista odonto. ci ệnc., 2010;
25-2:165-169.
[5] http://www.dentalnews. ro/restaurari-directe-cu-
rasini-evolutie-aplicatii-si-tehnici/ [6] Craig R.G., Powers J.M., Wataha J.C.: Dental
materials – Properties and Manipulation, Mosby,
2004 [7] V.Aggarwal et al. Effe ct of cyclic loading on
marginal adaptation and bond strength in direct vs indirect class II MO composite restorations.
Operative Dentistry, 2008; 587-592
[8] Simone Deliperi, David N. Bardwell An alternative method to reduce polymerization
shrinkage in direct posterior composite restorations.
JADA, 2002; 133: 1387-1396 [9] Garberoglio R., Coli P., Brannestrom M. Contraction gaps in class II restorations with seff-
cured and light-cured resin composites. Am J. Dent,
1995; v.8
[10] Pfeifer CS, Ferracane JL, Sakaguchi RL, Braga
RR. Factors affecting photopolymerization stress in dental composites. J Dent Res. 2008;87(11):1043-
1047
[11]. A. Docan, Studii si cercet ări privind realizarea
optimă a obturațiilor definitive pe cavit ăți de clasa a
II-a utilizând diferite tehnici restaurative, lucrare de
licenta, UDJ Galati 2016 [12] A.Versluis et al. Does an incremental filing
tehniques reduce polymerization shrinkage stress.
Journal of dental research, 1996; 75-3:871-878
[13] Kreverlaan Gj., Fe ilzer AJ. Polymerization
shrinkage au contraction stress of dental resin
composites. Dent. Mater., 2005; 21: 1151-11
[14] Andre Figueirido Reis et al. The effect of
filling tehniques and a low viscosity composite liner on bond strength to class cavities. Journal of dentistry, 2003; 31: 59-66
[15] R.Mensudar et al. Use of innovative
megafillers for improving the marginal adaption of
composite restoration. Indian Journal of
Multidisciplinary, 2011; 1-4:186-189 [16] Donly K.J., Wild T.W. et al. An in vitro
investigations of the effect of glass inserts on the
effective composite resin polymerization shrinkage.
J. Dent. Res., 1989; 68-8: 1234-1237