Studiu Ecologic Complex AL Calitatii

Diverse2

Studiu Ecologic Complex AL Calitatii

Byadmin ianuarie 1, 2024

STUDIU ECOLOGIC COMPLEX AL CALITĂȚII

MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL TÂRGU JIU

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL I

Gestionarea deseurilor in conceptul de „dezvoltare durabila”

1.1 Abordarea problemei

1.2 Clasificarea deseurilor in functie de provenienta

1.3 Gestionarea deseurilor solide urbane

CAPITOLUL II

Evaluarea si gestionarea deseurilor solide urbane in comuna Mătăsari prin

societatea de salubrizare S.C . MATSALUBRIS S.R.L.

2.1 Prezentare generala a comunei Mătăsari

2.2. Sistemul de gestionare a deseurilor urbane in comuna Mătăsari

CAPITOLUL III

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Mulți oameni , chiar dintre cei mai bine pregatiti si mai bine informați , percep greșit anumite probleme majore de mediu care amenința lumea contemporana.

Intelegerea proceselor si fenomenelor care determina starea mediului implica drepturi dar si responsabilitati.Solutionarea disfunctionalitatilor implica o abordare sectoriala a mediului , dar si una integrata .

Dezvoltarea durabila are intenția de a reflecta politica si strategia pentru dezvoltare economica si sociala continua (susținuta) fara a deteriora calitatile mediului si fara epuizarea resurselor naturale de care depinde activitatea umana din prezent si viitor.

Recomandările dezvoltării durabile includ fluxul de materii necesare in diferite stadii de producere , consum si utilizare ce ar trebui administrate astfel încât sa faciliteze si sa încurajeze refolosirea si reciclarea optima a lor. Prin aceasta se evita irosirea si se previne epuizarea stocului de resurse naturale.

Producerea si consumul de energie ar trebui sa fie optimizat/raționalizat, in funcție de resursele disponibile, nu in ultimul rând, consumul in societate si modul de viata ar trebui schimbat in consecința .

In acest context gestionarea deșeurilor ocupa un rol important , deoarece deșeurile nu reprezintă numai o potențiala sursa de poluare, ci ele insele pot constitui si o sursa de materii prime secundare.

O atentie deosebita trebuie acordata deseurilor periculoase, speciale privind aparitia lor , promovarea la maximum a reciclarii si dezvoltarea unei structuri bine organizate de eliminare a lor in conditii de siguranta.

Cantitatea de deșeuri solide provenite de la populație si din activitatile comerciale au atins nivele la care creeaza probleme unui sistem de gestionare corect a teritoriului. Aceste probleme nu pot fi soluționate prin amenajare de noi spatii pentru depozitarea deșeurilor sau prin instalarea de noi incineratoare care sunt costisitoare si ridica probleme complexe privind sistemele de protecție , ci ele trebuie abordate intr-un context de gestionare durabila privind reciclarea tuturor categoriilor de materiale refolosibile.

Astfel, gestionarea deseurilor solide urbane trebuie abordata din alt punct de vedere si anume, schimbarea mentalitatii populatiei pentru a considera unele deseuri menajere ca surse de materii prime secundare.

Lucrarea de fata este structurata in 3 capitole , in care problema deseurilor este tratata din punct de vedere ecologic si economic. Se abordeaza pe rand: gestiunea deseurilor in conceptul de „ dezvoltare durabila” , strategia

nationala de gestionare a deseurilor urbane, situatia actuala a gestionarii deseurilor la nivel de municipiu , cat si prezentarea unor posibilitati de inbunatatire a gestionarii deseurilor la nivelul localității.

Scopul acestei lucrari este acela de a pune in evidenta importanta mediului ambiant si sanatatii lui, epuizarea resurselor naturale regenerabile si neregenerabile printr-o gestiune nechibzuitaprin eliminarea lor odata cu deseurile, cat si depozitarea deseurilor urbane solide in depozite necontrolate care au efect negativ asupra factorilor de mediu si implicit a oamenilor.

CAPITOLUL I

GESTIONAREA DESEURILOR IN CONCEPTUL DE

„DEZVOLTARE DURABILA”

1.1 Abordarea problemei

La inceput de mileniu societatea umana poate fi considerata ca o lume a contradictiilor. Descoperirile la nivel de microcosmos si macrocosmos , performantele in domeniul ciberneticii , imaginile feerice ale unor locuri si cladiri luxoase si alte asemenea , contrasteaza uluitor de puternic cu gravele probleme sociale si economice, cu o degradare intensiva si extensiva a mediului inconjurator.

Ne mandrim ca suntem o specie inteligenta, ca Dumnezeu ne-a ales sa stapanim Pamantul, dar se pierde in vedere faptul ca ne indepartam din ce in ce mai rapid si sigur de aceste elemnte atribuite speciei umane supradominante, numai mentionand cateva probleme majore cu care se confrunta omenirea: explozia demografica, schimbarile climatice, poluarea tuturor componentelor de mediu( apa, aer, sol si subsol), pierderi in biodiversitate , depozite necontrolate de deseuri , iar lista ar putea continua nemilos.

Toate problemele existente si cu care se confrunta societatea umana necesita o abordare si o clarificare a lor din punct de vedere a relatiilor dintre om si mediu. Oamenii , din punct de vedere ecologic, sunt sisteme individuale care fac parte integranta din mediul ambiant. Necesitatea unei existente stabile, neintrerupte si pentru supravetuirea oamenilor pe Pamant , luand in considerare cifra aproximativa de 5,5 miliarde de indivizi, cifra care evolueaza, poate impinge intreaga ecosfera catre dezastru ecologic iminent .

Explozia demografica (suprapopularea) , este caracterizata de marime distributie , densitate si rata de crestere a populatiei . La nivel planetar rata de crestere a populatiei umane , impune organelor de deczie

adoptarea unor strategii care sa asigure tuturor membrilor societatii conditii adecvate de trai. S-a constatat ca populatia umana se dubleaza in perioade de timp din ce in ce mai scurte. Se apreciaza ca in cel mult trei decenii populatia umana a globului va atinge cifra aproximativa de opt miliarde de oameni , populatie ce va trebui sa manance , sa bea apa, sa aiba o locuinta , un loc de minca.

Sintetizand, putem deduce ca suprapopularea va conduce la epuizarea resurselor naturale, la poluare si nu in ultimul rand la generarea de deseuri industriale si menajere in cantitati uriase, iar aceste probleme sunt luate in consideratie de majoritatea guvernelor care cauta solutii optime pentru rezolvarea lor.

Poluarea reprezinta deteriorarea conditiilor si factorilor de mediu, cauza reprezentand-o actiunile necugetate ale oamenilor, cu „ efect de bumerang” , avand consecinte foarte grave. Aproape tot ce inventeaza sau realizeaza oamenii in mod practic, are influenta directa asupra ecosferei.

Ecosfera si resursele sale naturale sunt limitate ca dimensiuni si ritm de activitate. Ciclul ecologic al Pamantului se autoreinoieste permanent, el poate functiona si sustine un anumit numar de oameni raportat la o anumita perioada de timp. Poluarea ambientala este rezultatul direct al supraincarcarii ciclului natural si limitat al ecosistemelor.

In consecinta, poluarea reprezinta acele cantitati uriase de reziduri solide, lichide si gazoase, generate de activitatile populatiei umane care este in permanenta crestere numerica. Gestionarea deseurilor cere o abordare integrata la nivel de macrosistem, iar scopul ei este diminuarea cantitativa , inestetica si toxica a deseurilor care au o compozitie mai complexa , actionand negativ asupra mediului, atunci cand evacuarea si depozitarea lor se efectueaza necontrolat.

1.2 Clasificarea deseurilor in functie de provenienta

Pentru a pune in evidenta procesul de gestiune al deșeurilor este necesar a se face o clasificare a acestora , in funcție de proveniența , gradul de agresivitate / toxicitate asupra mediului si compoziției.

Deșeurile urbane

Cantitatea si calitatea deșeurilor urbane este un factor dependent de:

mărimea localitatii;

condițiile climatice;

sistemul de încălzire;

modul si nivelul de trai al populației umane;

stadiul dezvoltării economice etc.

a) Deșeurile menajere sunt deșeuri provenite din activitati casnice zilnice, magazine , hoteluri, restaurante , cantine, unitati de alimentație publica , instituții de invatamant etc.

Producția medie zilnica de deșeuri menajere este estimata la 0.5-0.8 Kg/loc/zi . Producția medie anuala este de cca 310 Kg/loc.

Evoluția generării de deșeuri indica o scădere a fracțiunii organice in favoarea creșterii fracțiunii care conține materiale de ambalaje ( carton, sticla, materiale plastice, materiale compozite), fapt ce conduce la o scădere a densitatii relative , concomitent cu o creștere a puterii calorice nete.

b) Deșeurile stradale sunt specifice fluxurilor stradale ale centrelor populate, rezultate din activitatea cotidiana a populației , din parcuri sau din depuneri obișnuite ale suspensiilor solide din atmosfera.

c) Deșeurile comerciale provin din activitatile comerciale de orice fel , ponderea cea mare având-o ambalajele si produsele perisabile

.

d) Deșeurile sanitare provin din institutiile de sănătate de stat sau private( spitale, dispensare, cabinete); sunt deșeuri cu potențial infecțios si in consecința necesita manipulare, transportare si tratare speciale.

Deșeurile industriale

Aceste deșeuri rezulta din procesele tehnologice industriale , miniere, energetice, chimice, siderurgice, in care fracțiunea anorganica este predominanta. Deșeurile provenite din procesele tehnologice din industria alimentara au fracțiunea dominanta de natura organica.

Deșeurile din construcții

Aceste deșeuri sunt caracteristice activitatilor din domeniul construcțiilor si sunt generate de demolări de construcții civile si industriale.

Deșeurile agrozootehnice

Generarea acestor tipuri de deșeuri rezulta din activitatea agricola de câmp si de la complexele zootehnice . In componenta lor intra dejecții animaliere , resturi de furaje si așternut, biostimulatori, antibiotice, pesticide , diverse resturi vegetale, sunt specifice mediului rural si zonele limitrofe ale orașelor.

Deșeurile speciale

Din aceasta categorie fac parte: explozibili, substanțe radioactive – diverși izotopi radioactivi rezultați din activitati industriale , cercetare stiintifica , medicala , agricola, zootehnica, centrale atomo- electrice.

Periculozitatea acestor reziduuri este data de gradul lor de radioactivitate.

Cantitatile acestor reziduuri radioactive rezultate au diferite grade de toxicitate cu efect negativ asupra mediului,. implicit a componentelor sale biotice si abiotice si reprezintă o problema complexa in prag de mileniu.

1.3 Gestionarea deseurilor solide urbane

Gestionarea deșeurilor reprezintă una din problemele majore de mediu cu care se confrunta societatea umana contemporana. Este de menționat faptul ca deșeurile se inmultesc mai mult decât oamenii. Oricât de dificila ar fi rezolvarea sa, problema deșeurilor impune un alt nivel de cooperare, atât din partea societatii civile cat si din partea autoritatilor de decizie in ceea ce privește alegerea sistemului de gestionare si modul practic de realizare a acestuia .

In prezent situația gestiunii deșeurilor variază deosebit de mult in lume, depinzând de influenta unor factori specifici: consecventa autoritatilor naționale si locale, cadrul legislativ , tipul de localitate( urbana ,rurala, turistica) , tipul de zona , condiții geografice si climatice.

In modul de abordare al problemei au intervenit schimbări considerabile , in sensul ca pana nu demult soluția adoptata, aproape universul , era aceea de evacuare a deșeurilor in depozite necontrolate. In prezent soluțiile alternative conduc la evitarea producerii de deșeuri pana la reciclarea si valorificarea acestora, sau adoptarea de modalitati ecologice de evacuare ale acestora.

Comunitatea Economica Europeana a dispus de o politica comunitara de gestionare a deșeurilor, începând din anul 1975, care s-a concretizat in diverse reglementari si programe de cercetare-dezvoltare.

In prezent , in conformitate cu Legea si Tratatul Unic European , se pune accentul mai degrabă pe modul pe modul de prevenire decât pe acțiuni de remediere. In mod particular aceste docuitarea producerii de deșeuri pana la reciclarea si valorificarea acestora, sau adoptarea de modalitati ecologice de evacuare ale acestora.

Comunitatea Economica Europeana a dispus de o politica comunitara de gestionare a deșeurilor, începând din anul 1975, care s-a concretizat in diverse reglementari si programe de cercetare-dezvoltare.

In prezent , in conformitate cu Legea si Tratatul Unic European , se pune accentul mai degrabă pe modul pe modul de prevenire decât pe acțiuni de remediere. In mod particular aceste documente legislative recomanda guvernelor sa întocmească programe de acțiune pentru gestionarea deșeurilor.

Este neîndoielnic faptul ca la nivel local autoritatile trebuia sa aibă un rol activ pozitiv in elaborarea si implementarea politicilor de gestionare a deșeurilor de care sunt răspunzătoare.

Programele de acțiune de gestionare a deșeurilor trebuie sa aibă in vedere:

reducerea volumului deșeurilor care implica :

– dezvoltarea de tehnologii curate

– folosirea produselor „curate” sau cele care au cea mai mica contribuție la sporirea volumului de deșeuri si care au o compoziție nociva minima:

raționalizarea sistemelor de producție si consum existente si prelungirea duratei utile de consum a produselor

valorificarea:

– odată ce un reziduu a fost produs, cea mai buna metoda de

reducere sau de a elimina impactul negativ asupra mediului este acela de valorificare a sa, care urmareste recuperarea de materiale si energie;

– in cazul deșeurilor menajere, valorificarea diverselor tipuri de reziduu implica sortarea lor, fie direct din gospodarii ( la sursa) prin organizarea unei colectări selective in recipienti adecvați, fie prin

selectarea privind tehnici de sortare la nivel de firma, societate sau companie care se ocupa cu gestionarea deșeurilor;

– in organizarea sistemelor de sortare este esențiala cooperarea cu industria, deoarece anumite fracțiuni recuperabile trebuie sa reintre in circuitul economic prin reciclarea lor.

Optimizarea evacuării finale

Deșeurile nevalorificabile care trebuie îndepărtate sunt: cenușa, clincher de la incinerare, resturi de la compostare; aceste tipuri de deșeuri necesita o prelucrare suplimentara pentru a le reduce volumul si gradul de agresivitate , după care sunt dirijate spre depozitarea finala.

Depozitele de deșeuri trebuie sa îndeplinească condiții stricte in ceea ce privește :

alegerea amplasamentului ;

modul de amenajare a amplasamentului;

prelucrarea prealabila a deșeurilor;

tipuri de deșeuri admise in depozit;

monitorizarea amplasamentului după închiderea lui.

Costul depozitarii deșeurilor trebuie sa reflecte toate cheltuielile

implicate, atât cele de exploatare cat si cele pentru recuperare si

monitorizarea amplasamentului după încetarea exploatării.

Reglementările stabilite la nivel european trebuie sa se armonizeze cu

standardele si tehnicile referitoare la evacuarea deșeurilor.

Gestiunea deșeurilor solide urbane este supusa, in prezent, unor schimbări rapide, atât in ceea ce privește modul de percepției a populației cat si in privința aspectelor tehnologice si de reglementare.

Factorii de decizie trebuie sa aibă la indemana date cu caracter informativ si variate tehnici care pot fi aplicate in gestiunea deșeurilor solide urbane , satisfăcând in același timp obiectivele de prevenire , metodele de valorificare/reciclare si ca ultima opțiune –depozitarea finala.

Caracteristici ale deșeurilor solide urbane

Deșeurile urbane , după cum am mai spus, la modul general cuprind următoarele fracțiuni:

reziduuri generate din activitatile gospodaresti zilnice;

deșeuri de materiale voluminoase evacuate din gospodarii;

resturi din gradina si din curte;

moloz si materiale rezultate in urma demolării din gospodarii;

deșeuri comerciale asemănătoare cu deșeurile menajere, predominând ambalajele;

deșeuri stradale.

Primele patru tipuri sunt produse in mod specific in gospodarii si de

aceea autoritatile locale de decizie trebuie sa-si asume responsabilitatea gestionarii lor in cele mai bune condiții.

Ultimile categorii de deșeuri , ca urmare a naturii lor, pot fi eliminate prin aceleași procedee de tratare , ca si deșeurile din gospodarii, dar trebuie sa indeplineasca condiția ca depozitele spre care sunt dirijate sa aibă suficienta capacitate de depozitare.

Reziduurile stradale au in compoziția lor, de regula, următoarele materiale:

praf, pamant;

frunze, lemne;

resturi de la șantierele de construcții (moloz, piatra, cărămizi, var etc.);

resturi vegetale si minerale aruncate intamplator pe străzi si alei;

alte materiale provenite de la magazine , piețe, populație etc.

Evacuarea deșeurilor stradale intra in competenta firmelor de stat sau

private care se ocupa cu gestiunea deșeurilor.

Necesitatea de a se tine seama de întregul ciclu al prelucrării deșeurilor urbane

Ori de cate ori autoritatile locale competente întreprind modificarea sistemului de gestionare a deșeurilor, motivele sunt adesea ca: instalația de tratare a ajuns la saturație sau utilajele s-au învechit foarte mult; uneori modificările pot fi necesare pentru ca reglamentarile noi prevăd o serie de restricții care afectează stabilitatea finaciara a amenajărilor etc.

Pana acum , judecarea problemei implica mai ales alegerea unui sistem de tratare a deșeurilor urbane, alegere care presupune de cele mai multe ori o singura opțiune care se bazează, in principal, pe criterii economice.

In ultimii ani, cerințele de protecție a mediului au impus obiective încât in prezent trebuie avut in vedere întregul ciclul de colectare, transport si depozitare a deșeurilor in totalitatea sa, întrucât opțiunea aleasa pentru unul dintre aspecte va avea o influenta considerabila asupra celorlalte.

Obiective de gestiune a deșeurilor solide urbane

Înainte de abordarea metodelor care trebuie aplicate este necesara menționarea celor patru obiective ale CE , referitoare la deșeuri , așa cum sunt ele definite in Rezoluția Consiliului din 7 mai 1990 (anexa 11); unele din aceste obiective sunt legate direct de autoritatile administrației publice locale:

sa prevină producerea deșeurilor si sa diminueze toxicitatea lor;

sa stimuleze reciclarea;

sa asigure o evacuarea controlata si sigura;

sa reducă transportul de deșeuri.

Prevenirea producerii de deșeuri si reducerea toxicitatii lor ii implica direct pe fabricanți, obiectiv care vizează generarea de deșeuri de producție cat mai puține si sa aibă un efect vatamator minim.

Autoritatile locale competente pot promova practici de achiziționare pentru instituțiile publice, de exemplu, ca administrator al unui restaurant public poate sa selecteze companii sau furnizori, care sunt constienti fata de protecția mediului si sa ofere produse mai sigure pentru mediu si au in politica economica conceptul de Eco-produse sau produse cu ambalaje reduse.

Reciclarea si refolosirea materialelor din deșeuri , in acest caz autoritatile locale implicate pot acționa in calitate de consumator cat si de administrator al serviciilor privind gestiunea deșeurilor.

In calitate de consumator autoritatile pot fi implicate la doua nivele:

in cazul achizitionarii de furnituri publice poate da întâietate produsele din material reciclat ( hârtie , mase plastice etc.) , produselor ambalate cu materiale cu potențial de reciclare sau refolosire, sau produse care ele insele sunt reciclabile;

in activitati administrate direct sau indirect, prin aplicarea unor masuri destinate reciclării unei cantitati maxime de deșeuri( textile , hârtie , sticla, resturi din gradina ), exemplu: folosirea compostului in parcurile publice locale, a combustibililor derivați din deșeuri pentru producerea de energie calorica , utilizarea biogazului purificat in vehicule publice , sau incinerarea deșeurilor ca sursa de energie pentru încălzirea clădirilor instituțiilor publice.

Acest tip de comportament conștient fata de mediu este deosebit de însemnat pentru ca poate servi ca model pentru alți consumatori individuali sau industriali.

In calitate de autoritate răspunzătoare de eliminarea deșeurilor solide urbane, organele competente in drept pot institui sisteme de colectare separata pentru a stimula reciclarea diverselor componente ale deseurilor.

Aceste sisteme sunt răspândite deja pentru sticla , hârtie , materiale plastice si metale. In orice caz, obiectivele stabilite la nivel

European , alături de practicile existente , vor fi întărite de doua aspecte: unul vizând ambalajele iar celalalt bateriile si acumulatorii electrici.

Separarea componentelor reziduale devine, așadar, o necesitate.

Evacuarea finala a deșeurilor

Sortarea deșeurilor are o fracțiune omogena ce nu poate fi recuperata :

produsele sunt amestecate si inseparabile ( elemente fine );

produsele sunt incompatibile cu cerințele metodelor de reciclare;

absenta unor sisteme de reciclare ( ex. medicamente expirate );

sistemele de reciclare sunt inaccesibile comunitatilor( ex. insule).

Aceasta fracțiune va fi îndepărtata intr-o maniera sigura pentru

mediu, prin folosirea unor tehnici care prevăd mijloace de protecție

adecvate : purificarea emisiilor gazoase provenite de la incinerare,

impermeabilizarea amplasamentelor de depozitare finala etc.

In plus , o directiva va cuprinde prevederi pentru stabilirea răspunderilor civile pentru daunele provocate de reziduuri, precum si prescripții pentru o schema de asigurare.

Pe lângă acestea, directiva referitoare la depozitarea finala a deșeurilor in depozite amenajate, intaraste răspunderea operatorului din trecut fata de amplasamentul închis, prevăzând o perioada de timp pentru monitorizarea depozitului si posibilule impacturi asupra factorului de mediu.

Criterii pentru alegerea unei scheme de tratare a deșeurilor

Elaborarea unui proiect de tratare este rezultatul final al unei analize care are in vedere mai multe criterii a căror relevanta trebuie apreciata conform unei situații date.

Nu exista proiect ideal. Exista doar proiecte particularizate, fiecare corespunzând unui caz specific.

Alegerea unui proces de tratare este o sarcina dificila. Decizia nu trebuie sa se bazeze in nici un caz pe informații fragmentare.

Analiza unei scheme de gestiune a deșeurilor ( schema de tratare) este un element hotărâtor in acest proces decizional.

Alegerea schemei de tratare depinde de anumiți factori determinanți.

Identificarea tipurilor de deșeuri ce necesita a fi tratate este necesara.

Posibilitatile de recuperare- un proiect de eliminare a deșeurilor cuprinde o combinație de mai multe operații: sortare selectiva, colectare pe același tip de materiale , tratare, depozitare. In fiecare etapa a procesului sunt posibile diverse forme de recuperare.

Reciclarea reprezintă posibilitatea reintroducerii unui material in procesul industrial in vederea fabricării unui nou produs cu Calitatii identice( ex. sticla) sau calitati inferioare ( ex. conducte fabricate din flacoane de material plastic).

Recuperarea de energie , adesea sub forma de căldura, din reziduuri menajere cu trei procese posibile:

incinerarea directe;

incinerarea combustibilului obținut din deșeuri (COG)

recuperarea de biogaz din depozite , cu injectarea acestuia in

sisteme de producere a căldurii sau a electricitatii.

Recuperarea agricola este un proces conceput pentru a reintroduce in circuitul agricol fracțiunea organica a deșeurilor care au fost sortate si compostate in prealabil, in scopul folosirii lor ca amendament pentru sol.

Resurse teritoriale si geografice

Resursele de terenuri – opoziția publica fata de un proiect este legata adesea de problemele de achiziționare de terenuri.

Caracteristicile geografice si dezvoltările urbane ale zonei avute in vedere sunt extrem de importante pentru stabilirea procesului de tratare.

Alte criterii:

reducerea deplasărilor de deșeuri prin procesele de precolectare selectiva;

numărul de locuri create sau necesare;

consumul de apa si energie;

experiența anterioara;

dorința de a încorpora utilajele existente;

durata de serviciu a amenajării;

gradul de încredere al procesului;

studii statistice referitoare la populație, suprafata localitatii in vederea dimensionării depozitului etc.

CAPITOLUL II

EVALUAREA SI GESTIONAREA DESEURILOR SOLIDE URBANE IN COMUNA MĂTĂSARI PRIN SOCIETATEA DE SALUBRIZARE S.C . MATSALUBRIS S.R.L.

Pentru a realiza o evaluare corecta a surselor si volumul de deseuri in comuna Mătăsari, este necesara o caracterizare generala a teritoriului.

2.1 Prezentare generala a comunei Mătăsari

Așezare geografică

Orasul Mătăsari e situat în partea de nord-est a Olteniei, zona vestică a Podișului Getic, la îngemănarea acestuia spre nord cu o largă zonă intracolinară și de depresiuni, suind către Subcarpații Olteniei. Având în vecinătatea sa vestică și nord-vestică depresiunile Bujorăscu, Ciuperceni, Tismana (străbătută de pârâul Jilțul Mare), orașul Mătăsari e așezat intracolinar, între dealurile Bohorel (Boorel), Miculești, Bujorăscu și Strâmba-Vulcan, alcătuit fiind din orașul de reședință și din satele Brădet, Brădețel, Runcurel și Croici. Este o zonă cu aspect colinar, cu o variație de altitudine între 200 și 390 m.

Relieful și solul

Orasul Mătăsari se află într-o depresiune subcarpatică față de „Subcarpații getici” din nord-estul acestei regiuni, dintre râurile Motru și Gilort-Olteț, învecinată cu alte depresiuni, cum sunt depresiunea Celei-Tismana, Padeș-Motru și în chiar marginea a ceea ce s-ar putea numi depresiunea Bujorăscului, acolo unde aceasta e impusă de vârfurile de lance ale luncilor dinspre miazăzi. Triunghiul format din localitățile Mătăsari-Motru-Ciuperceni este, din punct de vedere geologic, rezultatul unor formațiuni și straturi străvechi din epocile geologice de după eocen-miocen,adică pliocen-pleistocen, cu statornicire în cuaternar. Zona unde se află orasul Mătăsari e o zonă în același timp colinară, subcolinară și de depresiune plată, cu un climat propice diverselor culturi, solul prezentând un puternic orizont argilos. Depozitele de roci ale zonei prezintă mai ales argile și nisipuri argiloase, nisipuri curate și marne, unde se găsesc puternice stratificări de lignit, iar către suprafață apărând, uneori în aflorimente (până la al doilea Război Mondial), cărbunele numit aici „sigă”.

Rețeaua hidrografică

Apele din zona localităților Mătăsariului străbat șiragurile colinare ale Podișului Getic, relief format din depozite structurate orizontal, monoclinat, cu straturi de lignit și pungi de petrol și gaze. Apele Motrului și Jilțului străbat vecinătățile de vest și est ale așezării Mătăsari și împart dealurile în Dealurile Motrului,către Motru și Jiu și dealurile drenate de Jilț și afluenții săi (Jilțurile) din dealul Bujorăscu și mai din amonte. În general, rețeaua hidrografică a acestei zone e tributară râului Jiu. apa Tismanei, prin canalizare, se varsa și ea în Jiu precum Jilțul, în apropiere de satul Borăscu, la sud de Mătăsari. Apele freatice din zona Jilț au adâncimi mici, de până la 3m, ca și în zona imediat depresionară subcarpatică.Locuitorii se foloseau de această pânză freatică prin puțuri și fântâni, „bunare”.

Populatia

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mătăsari se ridică la 5.027 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.437 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,02%). Pentru 3,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,82%), dar există și minorități de romano-catolici (1,75%) și penticostali (1,35%). Pentru 3,76% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

2.2. Sistemul de gestionare a deseurilor urbane in comuna Mătăsari

Activitatea de salubritate

Activitatea de salubrizare este structurata pe mai multe componente :

salubrizare menajera

salubrizare stradala

Salubrizarea menajera

Activitatea de salubrizare menajera cuprinde :

colectarea si transportul gunoiului menajer de la populatie

colectarea si transportul gunoiului de la agenti economici

Colectarea si transportul gunoiului menajer de la populatie se face zilnic, in baza graficului avizat de Directia de Sanatate Publica si aprobat de Primaria comunei Mătăsari .Pentru optimizarea activitatii, suprafata municipiului a fost impartita in 3 sectoare (zone distincte in care isi desfasoara activitatea cate un operator de salubrizare).

Colectarea si transportul gunoiului de la agentii economici se face conform graficelor intocmite pe baza prevederilor contractuale.

Colectarea deseurilor se face in pubele din plastic (europubele) cu capacitatea de 80 l si, pubele metalice cu capacitatea de 1,1 mc.

Salubrizarea stradala

Activitatea de salubrizare stradala se executa de catre operatorii de salubrizare in baza unui contract de prestari servicii incheiat cu Primaria, maturatul de baza, maturatul de intretinere cat si celelalte lucrari de salubizare stradala efectuandu-se in baza unui grafic elaborat pe strazi, stabilit in Caietul de Sarcini la organizarea licitatiei.

De asemenea exista actiuni sezoniere, cu precadere primavara, care vizeaza refacerea spatiilor verzi si colectarea deseurilor.

In comuna Mătăsariisi desfasoara activitatea un singur operator de salubrizarev respectiv S.C. MATSALUBRIS S.R.L.

S.C. MATSALUBRIS S.R.L. a fost inființată in anul 2008 având ca unic acționar Consiliul Local Mătăsari, având ca obiect de activitate colectarea deseurilor nepericuloase. După anul 2012 aceasta societate a preluat de la Consiliul Local Mătăsari activitatea de precolectare, colectare a deseurilor menajere, inclusiv a deseurilor toxice periculoase .

Ca mijloace de patrimoniu societatea detine un autocompactor, 50 de autocontainere și 600 europubele.

Societatea iși desfășoara activitaea cu ajutorul celor 3 angajati care colecteaza deseurile atât de la populație cât și de la agenții economici de pe raza localității.

Depozitarea deseurilor solide urbane in depozitul ecologic de deseuri menajere si industriale

4.1. Generalitati, Elemente de Gestiune Integrata a Deseurilor (GID)

Componentele unui GID:

Platforma ecologica de depozitare a deseurilor

Modalitatea de depoziatarea deseurilor sa rezolvat prin incheierea unui contract de colectare cu firma care deține groapa ecologică de la Bârsești, ce aprtine municipiului Târgu Jiu și este deservita de firma Polaris Holding SRL.

Platforma ecologica de deseuri – locul unde deseurile solide sunt izolate de mediu pina cind acestea nu mai prezinta un pericol pentru mediu.

Platforma ecologica – conditii

sistem de izolare hidrogeologica totala sau partiala – colectarea si tratarea levigatului este o cerinta de baza;

dezvoltarea din punct de vedere ingineresc (studii geotopografice, plan de inchidere si restaurare de mediu);

control permanent (personal pregatit pentru constructie, operare, intretinere);

depozitare planificata si segmentata a deseurilor (in straturi, compactate, in celule mici).

Categorii de deseuri urbane

deseuri menajere;

deseuri comerciale;

deseuri de la institutii;

deseuri maturate de pe strada;

deseuri din demolari si constructii;

deseuri de la mica industrie.

Tendinte generale ale compozitiei deseurilor

cantitatea de deseuri generate per persoana este mai mare in tarile dezvoltate fata de cele in curs de dezvoltare;

deseurile colectate in tarile dezvoltate sunt mult mai putin dense, datorita cantitatii mai mari de deseuri provenite din impachetare si a unei cantitati mai mici de dseuri organice;

umiditatea deseurilor urbane este mai mare in tarile mai putin dezvoltate din cauza apei din deseurile organiceincantitate mare.

Etape ale functionarii unei platforme ecologice

Identificarea amplasamentului

Alegerea unui amplasament este factorul hotarator in buna functionare ulterioara

procesul de selectie a amplasamentului trebuie sa fie sistematic

studiile de fezabilitate vor identifica amplasamentele posibile si le vor elimina pe cele nepotrivite;

studiile detaliate trebuie sa confirme amplasamentele preferate;

criteriile de selectie a amplasamentului trebuie sa includa categoria de folosinta a terenului, structura geologica capacitatea amplasamentului, distantele de transport;

protectia apei subterane trebuie sa fie o grija permanenta.

Criterii de alegere a amplasamentelor:

lista amplasementelor preferate- criterii: acces usor la reteaua de drumuri, apropierea de sursele de deseuri si de zona urbana, usurinta dobandirii terenului, lipsa utilizarii in alte scopuri;

aspecte manageriale- se va avea in vedere oportunitatea transformarii depozitelor de deseuri necontrolate in platforme ecologice.

Proiectarea si constructia platformei

Criterii de proiectare

capacitatea depozitului;

colectarea si tratarea levigatului;

lucrarile necesare pentru a permite accesul indiferent de vreme;

costul unui metru cub de deseuri depozitate.

Derularea unui studiu de impact de mediu

amendarea proiectului de executie , daca este necesar;

includerea unei consultari a publicului.

Proiect tehnic de executie

controlul levigatului este esential

controlul gazelor este obligatoriu (optiune de cogenerare);

decizia asupra standardelor de utilizare( de regula- standarde ale Uniunii Europene);

considerarea stratului de acoperire;

includerea unui sistem de monitorizare a mediului;

includerea unui plan de depozitare.

Operarea platformei – conditii

organizarea sigura si bine planificata este ceea ce distinge o platforma ecologica de „ o groapa de gunoi”;

chiar si cea mai buna platforma ecologica va avea probleme daca nu este gestionata corect;

pregatirea personalului este importanta;

planul de depozitare trebuie urmat;

nu trebuie permis focul deschis;

in mod frecvent trebuie realizate inspectii pentru depistarea infestarii cu viermi, rozatoare etc.;

drumurile de acces trebuie mentiute intr-o stare buna;

trebuie inregistrate cantitatile si structura deseurilor , in fiecare zi;

monitorizarea din puct de vedere a protectiei mediului trebuie realizata.

Gestiunea deseurilor periculoase

multe deseuri industriale pot fi depozitate la platforma ecologica fara pericol;

deseurile din categoria celor periculoase nu vor fi acceptate.

Inchiderea platformei si ingrijirea lor /ei ulterioara

Stratul de acoperire final trebuie sa indeplineasca mai multe functii:

reducerea infiltrarii apei din precipitatii;

reducerea eroziunii solului;

sa permita drenarea de suprafata;

sa controleze migrarea gazului si a levigatului;

sa pregateasca terenul pentru utilizarea sa ulterioara.

Intretinerea dupa inchidere este obligatorie si se refera la controlul:

levigatului;

gazelor.

De menționat este că firma S.C. MATSALUBRIS S.R.L. functioneaza pe baza atributiilor Autoritatilor locale in gestionarea deseurilor menajere:

Legea de adoptare a Ordonentei Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor – art. 49:

„Primarii si consiliile locale sunt obligate sa asigure curatenia localitatilor prin:

a) adopatarea unui sistem eficient de gestiune integrata a deseurilor prin:

colectare , asigurarea etapizataa conditiilor privind colectarea selectiva , preluare , recuperare, neutralizare si depozitare finala;

modificat in lege : „ sistemul de colectare , inclusiv asigurarea etapizata a colectarilor selective, transport, neutralizare, valorificare, incineraresi depozitare finala.”

b) implementarea si controlul functionarii sistemului;

c) dotarea cailor de comunicatie si a locurilor publice de colectare a deseurilor cu un numar suficient de recipiente pentru colectarea selectiva a acestora;

d) colectarea selectiva si transportul la timp a intregii cantitati de deseuri produse pe teritoriul localitatilor;

e) existenta unor depozite finale pentru deseurile colectate selectiv, dimensionate corespunzator si amenajate pentru a asigura protectia sanatatii populatiei si a mediului;

f) interzicerea depozitarii de deseuri in alte locuri decat cele destinate depozitelor stabilite prin documentatiile urbanistice;

g) elaborarea de instructiuni pentru agentii economici , institutii si populatie privind modul de gestionare a deseurilor in cadrul localitatilor si aducerea la cunostinta acestora prin mijloace adecvate;

h) orice alte masuri si mijloace legale pe care le considera necesare.

Depozitul de deseuri solide urbane de la Bârsești

Rampa de deseuri menajere este o amenajare complexa care, pe langa depozitul propriu-zis mai poate cuprinde:

1. Drum de acces

Din oras pana in apropierea amplasamentelor exista un drum de acces de bine amenajat.

2. Cabina poarta, cu filtru sanitar si echipament de cantarire si inregistrare a cantitatilor de deseuri intrate.

Este o constructie usoara , cu destinatie de birouri , vestiar si grup sanitar, langa care poate fi montata o bascula dotata ci echipament automat de cantarire si inregistrare a deseurilor intrate in depozit , precum si un filtru sanitar.

3. Hala spalare masini de transport deseuri.

Este o constructie usoara , ce poate fi amplasata pe o platforma betonata si dotata cu un echipament mobil de spalare a mijloacelor de transport deseuri.

4. Platforma betonata

Serveste ca loc de manevra a mijloacelor de transport.

5. Statie pompare ape uzate

Poate fi dotata cu pompe submersibile care au rolul de a evacua in bazinul de acumulare apele reziduale si pluviale din platforma de deseuri.

6. Retea alimentare cu apa

Reteaua poate fi constituita din:

un put forat pentru alimentare cu apa , dotat cu o pompa submersibila, care pompeaza apa intr-un rezervor amplasat in cabina poarta,

retea de conducte din polietilena care fac legatura intre putul forat si consumatorii de apa.

7. Retea canalizare pentru evacuarea apelor uzate

Poate fi constituita din reteaua de drenaj executata din tuburi de PVC riflat, ce colecteaza apele uzate de pe platforma de depozitare a deseurilor si din conductele ce evacueaza apele uzate de la grupul sanitar si de la hala de spalare masini.

8. Put pentru alimentare cu apa

9. Puturi pentru supravegherea calitatii apei subterane

Se impune sa se recolteze periodic probe de apa subterana ale carei propietati fizico-chimice vor fi comparate cu cele initiale ( inainte de amenajare)

10. Imprejmuire

Imprejmuirea se va realiza cu un gard de plasa de sarma pentru a impiedica accesul persoanelor straine , dar si pentru a impiedica raspandirea materialelor usoare de catre vant.

Urmeaza a fi plantata o perdea de arbusti de talie inalta.

11. Retele electrice exterioare

Alimentarea cu energie electrica se poate face din linia de 20 kv aflata din imediata apropiere.

Pentru usurinta exploatarii depozitului se recomanda compartimentarea depozitului in alveole. Impermeabilizarea depozitului se va face de la inceput pentru intreaga suprafata , dupa care, fiecare alveola va putea fi amenajata si exploatata separat, ceea ce ar reduce costul investitiei.

Dupa ce capacitatea de inmagazinare a unei alveole se va fi epuizat, aceasta va fi acoperita cu un strat de argila ( 30 – 40 cm) , urmand a se trece la amenajarea altei celule.

Dupa epuizarea intregii capacitati de inmagazinare depozitul se va inchide prin acoperire cu o folie, peste care se va asterne un strat de pamant vegetal ( 50 cm ), care va favoriza dezvoltarea vegetatiei specifice zonei.

Pentru evacuarea gazelor rezultate din fermentarea anaeroba a deseurilor trebuie prevazuta cu cosuri de evacuare.

Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu

Protectia calitatii apelor

Impermebilizarea rampei de deseuri are ca scop eliminarea fenomenului de infiltrare a apelor uzate colectate din cuvele de depozitare a deseurilor.

Apele uzate a caror provenienta este de natura meteorica sau ca rezultat al descompunerii aerob-anaerob a deseurilor depozitate, trebuie , din punct de vedere chimic , sa se incadreze in urmatoarele limite:

pH = 5 – 6,5 (slab acid),

suspensii = maxim 300 mg/l,

amoniac = 30 mg/l.

Numai daca se incadreaza intre aceste limite , aceste ape uzate pot fi evacuate .

Pot fi propuse mai multe solutii privind evacuarea apelor, cum ar fi:

construirea unei statii de epurare de capaciatate redusa care sa deserveasca numai rampa ,

realizarea unei retele de canalizare proprii rampei.

Protectia aerului

In luarea masurilor de protectie a aerului se porneste de la premiza ca un depozit neorganizat de deseuri produce efecte negative asupra calitatii aerului, deoarece deseurile depozitate necontrolat la nivelul terenului fermenteaza aerob si produc mirosuri neplacute, iar curentii de aer pot antrena materialele usoare , creand astfel un aspect dezagreabil.

Masura ce se impune pentru eliminarea acestui fenomen este aceea ca deseurile descarcate sa fie imediat imprastiate si compactate in straturi ( 30- 40 cm) cu ajutorul unui utilaj specializat, dupa care sa urmeze acoperirea cu un strat de pamant ( 10- 15 cm) cu rolul de stabilizare a deseurilor depuse si de evitare a imprastierii celor usoare de catre vant.

Pe de alta parte , pentru evacuarea gazelor rezultate din fermentarea anaeroba a deseurilor rampa trebuie sa fie preavazuta cu cosuri de evacuare.

Protectia solului si subsolului

Fenomenul de poluare a solului si subsolului apare in zonele in care populatia depoziteaza deseurile in vederea colectarii lor, mai ales pe acele platforme neamenajate.

In situatia unei rampe ecologice protectia se realizeaza prin impermeabilizarea acestora, fapt ce se realizeaza astfel:

depunereaunui strat de argila compacta ( 30 cm),

asternerea deasupra unei folii de geotextil cu bentonita,

acoperirea cu folia de impermeabilizare propriu-zisa , care imbraca

atat fundul depozitului cat si taluzele interioare si coronamentul

digului.

Protectia asezarilor umane

Depozitele de deseuri menajere reprezinta un factor major de disconfort pentru locuitori. Acesta este motivul pentru care amplasamentul de la Barsesti fost ales la distanta de 50 Km distanta de comuna Matasari si 14 Km fata de oras.Distanta de amplasare respecta limitele minime de protectie a obiectivelor economice si sociale existente.

Gospodarirea deseurilor

Deseurile transportate la rampa, sunt supuse urmatoarelor etape:

cantarire ,

descarcare,

mijlocul de transport este spalat,

emiterea automata a bonului de transport ( cantitatea de deseuri , numarul masinii, numele soferului, numarul cursei).

Parcurgerea acestor etape permite existenta unei evidente

precise a deseurilor colectate si introduse in depozit.

Deseurile descarcate sunt imediat imprastiate si compactate in straturi( maxim 40 cm), cu ajutorul unui utilaj specializat. Zilnic , dupa compactare , se procedeaza la acoperirea cu un strat de pamant ( 15 cm maxim) , denumit strat de acoperire zilnica, care are rolul de a stabiliza deseurile depuse.

Monitoringul mediului

Monitorizarea calitatii apei subterane se realizeaza prin analiza probelor de apa.Acestea sunt colectate periodic, iar rezultatele ( proprietatile fizico-chimice) sunt comparate cu cele initiale ( inainte de amenajare).

Pentru realizarea activitatii de monitoring au fost executate foraje , de unde sunt prelevate probele.

Caracteristici ale depozitului ecologic de deseuri solide – Bârsesti

Descrierea investitiei:

Depozitul ecologic reprezinta un ansamblu de constructii compus din celule de depozitare cu sistem de impermeabilizare, drenaj si evacuare gaze de fermentare, dotari si utilitati aferente functionarii depozitului la parametrii proiectati.

Intrare depozit Bârsești

Realizarea investitiei se vaface etapizat:

Etapa I : s-a realizat prima celula de depozitare cu sistemul de impermeabilizare , drenaj si evacuare gaze de fermentare, precum si a tuturor dotarilor si lucrarilor de utilitati strict necesare functionarii si exploatarii corecte a depozitului.

Etapele II-IV: inainte de saturarea primei celule se va executa celula II impreuna cu sistemele d impermeabilizare, drenaj si evacuare gaze de fermentare aferente, urmand ca restul celulelor sa se execute in aceleasi conditii.

Durata de functionare pentru cele 4 celule proiectate este de aproximativ 16 ani.

Suprafata totala a depozitului este de 18,085 ha din care pentru realizarea celor 4 celule sunt alocate 11,92 ha..

Diferenta de 6,165 ha este ocupata de :

diguri (perimetrale si de compartimentare

taluze terasa

drumuri de acces si platforme tehnologice

cladiri tehnologice si administrative

lucrari de utilitati.

Volumul total de depozitare aferent celor 4 celule va fi de 1.668.800 mc, din care celula 1 = 434.000 mc.

2.Celulele de depozitare

Depozitul ecologic cuprinde 4 celule, numerotate conform planului de situatie (de la est la vest)avand urmatoarele caracteristici:

celula I: suprafata indiguita S1= 3,10 ha cu V1 = 434.000 mc

celula II: suprafata indiguita S2=2,80 ha cu V2 = 392.000 mc

celula III: suprafata indiguita S3=2,80 ha cu V3 = 392.000 mc

celula IV: suprafata indiguita S4=3,22 ha cu V4 = 450.800 mc

Sistemul de impermeabilizare:

Celula I de depozitare are doua diguri perimetrale (executate din loess)cu inaltimi intre 5,0 – 8,0 m, un dig de compartimentare spre celula nr. 2, cu inaltime de 2,5 m si o zona de taluz la platforma betonata dedescarcare a deseurilor.

Patul deponiei s-a executat dintr-un strat de loess compactat, cu grosime de 0,5 m, profilat cu pante spre caminul de captare a levigatului, cu cea mai joasa cota.

Peste stratul de loess compactat, care constituie prima bariera de protectie, s-a realizat principalul strat de impermeabilizare, care consta dintr-o geomembrana PEHD cu grosime de 2 mm, sudata de personalul specializat al S.C. „TRACON”S.R.L., in baza agrementelor elaborate de INCERC Bucuresti, pentru ambele procedee de imbinare.

Geomembrana acopera intreaga suprafata a celulelor destinate depozitarii deseurilor, digurile de compartimentare, digul perimetral si taluzul, fiind ancorata la partea superioara a acestora, in santuri perimetrale si acoperita cu loess compactat.

Peste geomembrana PEHD s-a pozat un strat de geotextil cu 500 gr/mp pentru protectie la eventualele deteriorari mecanice.

Celula I de depozitare

4.Reteaua de drenaj:

Reteaua de drenaj are rolul de a colecta levigatul rezultat in urma fermentarii materiilor organice depozitate in celule.

Reteaua de drenaj este formata din tuburi din PEHD cu goluri, avand diametre cuprinse intre 250 mm si 300 mm.

Reteaua de drenaj urmeaza pantele fundului celulei, (3 % panta longitudinala si 1 % panta transversala) iar levigatul este colectat intr-un camin de beton amplasat la cea mai joasa cota a celulei.

Caminele prefabricate aferente sistemului de drenare

Din acest camin, levigatul este pompat in bazinul de colectare levigat, unde are loc o decantare a particulelor grosiere,dupa care faza lichida este trimisa prin pompare in statia de epurare cu osmoza inversa, tip PALL ROCHEM, in care parametrii calitativi ai levigatului sunt adusi la caracteristicile cerute de N.T.P.A. 002/2002.

Bazinul de levigat

Namolul rezultat se readuce pe celula pentru facilitarea procesului de fermentare.

Reteaua de drenaj este incorporata intr-un strat drenant de pietris cu granulometrie 16-32 mm, cu grosime de 40 cm, cu rol de filtru si care protejeaza in acelasi timp geomembrana fata de solicitarile mecanice determinate de utilajul de compactare, in cursul intinderii primului strat de deseuri.

Intregul sistem de drenaj al fiecarei celule este interconectat la mai multe camine situate in nodurile retelei de drenaj, astfel incat daca una din ramuri este scoasa accidental din functiune, celelalte ramuri ii vor prelua functiunile.

Caminele prefabricate aferente sistemului de drenare se ridica concomitent cu umplerea celulei.

Fundatia fiecarui camin este formata dintr-o dala de beton (sub care este asigurata continuitatea foliei din PEHD) de 2,0 X 2,0 m, peste care se aseaza elementele prefabricate cu sectiune rectangulara cu L = 1000 mm.

Caminele prefabricate sunt prevazute in pereti cu goluri Ø 60 mm asigurind si captarea si evacuarea controlata a gazelor de fermentare.

Pentru evacuarea gazelor de fermentare din depozit s-a folosit solutia de ventilatie pasiva, prin crearea unor zone de depresiune in masa deseurilor (gazele formate trecand prin golurile din peretii caminelor prefabricate)care conduc la evacuarea libera in atmosfera.

In faza de acoperire finala a celulelor, ultimele 2 tuburi se vor executa si monta fara goluri, astfel incat penultimul tub sa fie montat in stratul de acoperire cu loess si pamant vegetal, iar ultimul tub va depasi mcota finala cu 1,0 m.

Pe acest tub se va monta un arzator (tip torta) cu carese va arde gazul de fermentare colectat de fiecareput de evacuare.

Pentru evitarea patrunderii in depozit a apelor pluviale cazute pe suprafetele limitrofe acestuia, s-au executat santuri perimetrale de garda la baza taluzelor si digurilor cu panta spre zona exterioara a depozitului ecologic.

Dotari si lucrari de utilitati:

1.Pavilionul administrativ este o cladire parter cu suprafata construita Sc = 126,45 mp, realizata din zidarie portanta, cu terasa hidroizolanta, care cuprinde: 2 birouri, laborator, sala de mese + oficiu, 2 vestiare, 2 sali de dus, 2 grupuri sanitare si centrala termica cu rezervor GPL (exterior) care asigura incalzirea centrala si apa calda.

Pavilionul administrativ

2.Hala pentru garaj, intretinere, revizii si reparatii este o cladire parter cu H=6,25 m si suprafata construita Sc = 153,9 mp, avand fundatii de beton si suprastructura din profile metalice, cu inchideri din zidarii si panouri ROMPAN. Sarpanta este realizata din ferme metalice, cu invelitoare din panouri ROMPAN.

Hala garaj.Compactor tip BOMAG, cu roti de otel prevazute cu dinti, (picior de oaie)

3.Depozitul de combustibil lichid are un rezervor metalic cu capacitate de 36 tone, montat in in caja de beton armat. Suprastructura este executata din profile metalice , cu inchidere din panouri ROMPAN.

Depozitul este dotat cu o pompa de motorina tip ADAST pentru alimentarea utilajelor.

4. Cabina cantar + 2 poduri bascula cu capacitate de 50 t si lungime de 15,0 m, dotate cu sistem electronic de cantarire.

Cabina este o constructie parter , realizata din zidarie portanta, cu terasa hidroizolata. S total ansamblu =124,42 mp.

Cabina cantar + 2 poduri bascula cu capacitate de 50 t

Rezervor incendiu: rezerva de incendiu este inmagazinata intr

un rezervor deschis, realizat in semirambleu, impermeabilizat cu geomembrana PEHD, avand capacitatea de 1000 mc, si este legat de reteaua de incendiu , dotata cu 2 hidranti exteriori.

Rezervorul este bordat cu imprejmuire metalica de protectie.

Rezervor incendiu deschis, realizat in semirambleu , impermeabilizat cu geomembrana PEHD.

6. Alimentare cu apa: put forat cu adancime de 80 m, protejat c u cabina executata din zidarioe pe fundatie din beton armat, cu terasa hidroizolata.

Putul asigura necesarul de alimentare cu apa potabila, alimenteaza rezervorul de incendiu, functionarea centralei termice si a statiei de epurare, asigurand un debit de 7dmc/sec.

7.Bazinul de levigat cu suprafata construita Sc=80,4 mp este realizat in semirambleu, impermeabilizat cu geomembrana PEHD, avand capacitatea de 300 mc.

Bazinul de levigat

8. Imprejmuirea depozitului : incinta depozitului s-a imprejmuit cu un gard din plasa de sarma si stalpi metalici, cu inaltimea de 2,5 m, prevazut cu 2 porti de acces.

La fiecare din etapele urmatoare , imprejmuirea se va extinde, cuprinzand si noile celule de depozitare.

9. Drumul de acces: care face legatura pana la intrarea in depozit , avand o latime de 7,0 m.

Este executat din beton armat si prevazut cu doua benzi de circulatie.

10. Drumuri si platforme interioare:toate drumurile din incinta depozitului sunt executate din beton armat cu grosime de 22 cm, inclusiv platforma de descarcare a autogunoierelor de langa celula, cu suprafata de 500 mp.

Platforma de descarcare a autogunoierelor aferenta celulei.

Pe sensul de iesire din depozit , inainte de poarta principala s-a executat o basa de dezinfectie in care rotile autovehiculelor sunt spalate cu o solutie de cloramina.

Drumul de acces prevazut cu basa de dezinfectie cu solutie de cloramina.

11. Alimentarea cu energie electrica: racordarea la Sistemul Energetic National s-a realizat printr-o linie electrica aeriana de 6 kV si un post de transformare propriu 6/0,4 kV , 100 kVA.

12. Retea electrica interioara+retea electrica iluminat exterior : asigura functionarea dotarilor depozitului si iluminatul de noapte al incintei.

13. Puturi seci= 4 buc. : sunt executate din elemente prefabricate , cu adancime de 6 m si sectiune 1,0 * 1,0 m, cu destinatia depozitarii unor evntuale cadavre de animale transportate accidental la depozit.

14. Retea canalizare+ fosa septica cu volum de 10 mc: preia apele menajere din pavilionul administrativ si se vidanjeaza la depozit.

CARACTERISTICILE SI STAREA IN CARE SE AFLA INSTALATII, ECHIPAMENTE SI UTILAJE DE EXPLOATARE

Statia de epurare : modul compact , tip PALL ROCHEM,

functionand pe principiul osmozei inverse, care elimina particulele in suspensie sau coloidale, azotul amoniacal, materiile dizolvate si metalele grele in proportie de peste 99,5% .Dupa epurare , parametrii calitativi ai levigatului sunt adusi la caracteristicile cerute de N.T.P.A. 002/2002.

2. Echipamentul de cantarire – se compune dindoua platforme de cantarire de 50t si un sistem electronic de monitorizare, gestionare, raportare si emitere documente de cantarire.

Autovehiculele intra pe platforma de cantarire de 50t amplasata la intrare si sunt cantarite electronic , dupa care se deplaseaza pe platforma betonata de descarcare a deseurilor;de la marginea celulei, unde se descarca.

Dupa descarcare , autogunoierile intra pe a doua platforma de cantarire de 50t , amplasata pe sensul de iesire si sunt cantarite din nou.

3.Incarcator frontal tip IFRON – impinge deseurile descarcate de pe platforma de depozitare pe celula . Utilajul este fabricat in anul 2002, are numar de inventar 30542, este inclus in planul de intretinere preventiva si curenta si se afla in stare buna de functionare.

Incarcator frontal tip IFRON

4. Buldozer S1501- preaia deseurile impinse pe celula cca. 10 cm de incarcatorul frontal si le imprastie si niveleaza in straturi de 0,8 :1,0 m grosime. Utilajul este fabricat in anul 1999 , arew numar de inventar 30406, este inclus in planul de intretinere preventiva si curenta si se afla in stare buna de functionare.

Buldozer S1501- preaia deseurile impinse pe celula, imprastie si niveleaza in straturi.

5.Compactor tip BOMAG – fiecare strat de deseu este compactat cu ajutorul unui compactor special, cu roti de otel prevazute cu dinti, (picior de oaie) care efectueaza atat maruntirea si omonegizarea deseurilor cat si reducerea spatiilor libere din masa deseurilor , realizand o suprafata stabila. Utilajul este fabricat in anul 2001, are numarul de inventar 30524 , este inclus in planul de intretinere preventiva si curenta si se afla in stare buna de funtionare.

3. NUMARUL DE SALARIATI, STRUCTURA PERSONALULUI SI SALARIUL MEDIU

– director mediu = 1

– sef depozit – inginer = 1

– sef laborator – inginer chimist = 1

– operator calculator – inginer = 1

– mecanic utilaje = 2

– conducator auto = 1

– muncitori deservire = 6

– personal de ingrijire curatenie = 1

TOTAL = 14 persoane

CAPITOLUL III

CONCLUZII

Problema colectarii si reciclarii materialelor refolosibile de la populatie si cu ajutorul populatiei reprezinta o problema economica si ecologica de actualitate , atat la nivel mondial cat si la nivel national si local, pentru a carei rezolvare ar trebui sa existe preocupari intense.

La nivelul comunei Mătăsari s-au facut progrese vizibile in ceea ce priveste curatenia orasului. Zone , care , pana mai ieri , erau invadate de deseuri urbane, astazi sunt curate si dotate cu containere prevazute cu capace si care se pot manipula si transporta usor. Ritmul de ridicare a deseurilor face sa se evite depozitarea lor pe langa containere.

Asfel , in tot orasul, in toate locurile prevazute pentru precolectarea deseurilor exista astfel de containere ecologice.

Principalele forme de impact si risc determinate de deseurile urbane sunt:

modificari de piesaj cu aspect inestetic

poluarea aerului

modificarea ale fertilitatii solului si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate

Ca urmare a amenajarii depozitului ecologic de deseuri menajere si industriale Groapa ecologica Bârsesti, poluarea aerului precum si poluarea solului , este diminuata mult datorita practicii exploatarii pe celule si acoperirea cu materiale inerte , si impermeabilizarea depozitului.

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar dar in termenuii conceptului de „dezvoltare durabila” se intende pe durata a cel putin doua generatii , daca se insumeaza perioadele de amenjare (1-3 ani) , exploatare (15-30 ani) , refacere ecologica si postmonitorizare ( 15-20 ani ).

In termen de biodiversitate un depozit inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30 – 300 specii pe hectar , fara a considera si populatia microbiologica a solului.

Desi efectul asupra florei si a faunei sunt , teoretic limitate in timp la durata exploaterii depozitului , reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabilii echilibrul ecologic initial , evolutia ecosistemului fiind modificata ireversibil.

Toate considerentele conduc la concluzia ca gestionarea deseurilor in comuna Mătăsari necesita adoptarea unor masuri specifice , adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor.

Conceptul de ierarhie a optiunilor de gestionare a deseurilor dezvoltata in ultimii 20 ani si inclus in Strategia Uniunii Europene privind domeniul deseurilor indica drept recomandabila urmatoarea ordine de prioritizare :

prevenirea aparitiilor deseurilor inclusiv minimizarea cantitatilor generate;

reciclarea materialelor;

valorificarea energetica;

depozitarea.

In concordanta cu cerintele nationale si internationale de protectia

mediului obiectivele globale ale strategiei privind deseurile sunt:

Crearea conditiilor pentru deseurile ce se vor genera:

sa fie mai putin periculoase si sa determine riscuri reduse pentru mediu si sanatate ;

sa fie reintroduse in masura cat mai mare in circuitul economic, in special prin reciclare materiala sau sa fie redate mediului natural folosind tehnologii nepericuloase ( compostare );

cantitatea de deseuri care va trebui eliminata in final sa fie minima , iar caile de eliminare sa nu implice forme de impact sau risc ecologic.

In concluzie amenajarea depozitului ecologic de deseuri menajere

si industriale pentru deseurile solide urbane generate de orasul Braila , problema gestionarii deseurilor este practic rezolvata pentru o perioada lunga de timp in conditii sigure pentru mediu.

Modernizarea si aliniere la Normele Europene a serviciilor de interes general – servicii publice din toate domeniile si implicit cel al salubrizarii presupune in prezent eforturi deosebite in domeniile legislative institutionale , tehnice si cu totul deosebite in cel financiar , ca urmare a decalajului existent in raport cu Uniunea Europeana.

BIBLIOGRAFIE

Beigl, P., Salhofer, S., 2003, Comparison of ecological effects and costs of communal waste management systems, Resources, Conservation and Recycling 41 (2004) 83– 102.

Björklund, A., Finnveden, G., 2005, Recycling revisited—life cycle comparisons of global warming impact and total energy use of waste management strategies, Resources, Conservation and Recycling 44 (2005) 309–317.

Blengini, G. A., 2008, Using LCA to evaluate impacts and resources conservation potential of composting: A case study of the Asti District in Italy, Resources, onservation and Recycling 52 (2008) 1373–1381.

Bohma, R. A., Folzb, D. H., Kinnaman, T. C., Podolskyd, M. J., 2010, The costs of municipal waste and recycling programs, Resources, Conservation and Recycling xxx 2010) xxx–xxx.

Bovea, M. D., Ibáñez-Forés V., Gallardo A., Colomer-Mendoza F.J., 2010, Environmental assessment of alternative municipal solid waste management strategies. A Spanish case study, Waste Management xxx (2010) xxx–xxx.

Botnariuc N., Vădineanu A., 1982, Ecologie, Editura didactică și pedagogică București.

Bilitewski, B., 2008, From traditional to modern fee systems, Waste Management 28 (2008) 2760–2766.

Chambal, S., Shoviak M., Thal A. E., Jr., 2003, Decision analysis methodology to evaluate integrated solid waste management alternatives, Environmental Modeling and Assessment 8: 25–34, 2003.

Cherubini, F., Bargigli, S., Ulgiati, S., 2008, Life cycle assessment of urban waste management: Energy performances and environmental impacts. The case of Rome, Italy, Waste Management 28 (2008) 2552–2564.

Cleary, J., 2009, Life cycle assessments of municipal solid waste management systems: A comparative analysis of selected peer-reviewed literature, Environment International 35 (2009) 1256–1266.

Costa, I., Massard, G., Agarwal, A., 2010, Waste management policies for industrial symbiosis development: case studies in European countries, Journal of Cleaner Production xxx (2010) 1–8.

Costia, P., Minciardia, R., Robbaa, M., Rovatti, M., Sacilea, R., 2004, An environmentally sustainable decision model for urban solid waste management, Waste Management 24 (2004) 277–295.

Damgaard, A., Riber, C., Fruergaard, T., Hulgaard, T., Christensen, T. H., 2010, Life-cycle-assessment of the historical development of air pollution control and energy recovery in waste incineration, Waste Management 30 (2010) 1244–1250.

Del Borghi, A., Gallo, M., Del Borghi, M., 2009, A survey of life cycle approaches in waste management, Int J Life Cycle Assess (2009) 14:597–610.

Ekvall, T., Assefa G., Björklund A., Eriksson O., Finnveden G., 2007, What life-cycle assessment does and does not do in assessments of waste management, Waste Management 27 (2007) 989–996.

Finnveden, G., Björklund, A., Reich, M. C., Eriksson, O., Sörbom, A., 2007, Flexible and robust strategies for waste management in Sweden, Waste Management 27 (2007) S1–S8

Fricke, K., Kolsch, F., 2009, Waste management in low inncome emerge countries, The Role of Ecological Chemistry 243 in Pollution Research and Sustainable Development.

Giusti, L., 2009, A review of waste management practices and their impact on human health, Waste Management 29 (2009) 2227–2239.

Hanandeh, A.E., El-Zein A., 2010, Life-cycle assessment of municipal solid waste management alternatives with consideration of uncertainty: SIWMS development and application, Waste Management 30 (2010) 902–911.

Hargreaves J.C., M.S. Adl, P.R. Warman, 2008, A review of the use of composted municipal, Agriculture, Ecosystems and Environment 123 (2008) 1–14

Khoo, H.H., 2009, Life cycle impact assessment of various waste conversion technologies, Waste Management 29 (2009) 1892–1900.

Kirkeby, J. T., Birgisdottir, H., Bhander, G. S., Hauschild, M., Christensen, T. H., 2007, Modelling of environmental impacts of solid waste landfilling within the life-cycle analysis program EASEWASTE, Waste Management 27 (2007) 961–970.

Kirkeby, J. T., Birgisdottir, H., Bhander, G. S., Hauschild, M., Christensen, T. H., 2005, Recycling revisited—life cycle comparisons of global warming impact and total energy use of waste management strategies, Resources, Conservation and Recycling 44 (2005) 309–317.

Kumar, P. R., Jayaram, A., Somashekar, R. K., 2009, Assessment of the performance of different compost models to manage urban household organic solid wastes, Clean Techn Environ Policy (2009) 11:473–484.

Lang, D.J., Binder, C. R., Stauffacher, M., Ziegler, C., Schleiss, K., Scholz, R. W., 2006, Material and money flows as a means for industry analysis of recycling schemes. A case study of regional bio-waste management, Resources, Conservation and Recycling 49 (2006) 159–190.

Larsen, A. W., Merrild, H., Møller, J., Christensen, T.H., 2009, Waste collection systems for recyclables: An environmental and economic assessment for the municipality of Aarhus (Denmark), Waste Management 30 (2010) 744–754.

Lombrano, A., 2009, Cost efficiency in the management of solid urban waste, Resources, Conservation and Recycling 53 (2009) 601–611.

Manfredi S., Christensen, T.H., 2009, Environmental assessment of solid waste landfilling technologies by means of LCA-modeling, Waste Management 29 (2009) 32–43.

Manfredi S., Tonini D., Christensen, T.H., 2010, Contribution of individual waste fractions to the environmental impacts from landfilling of municipal solid waste, Waste Management 30 (2010) 433–440.

Mc Leod F., Cherrett T., 2008, Quantifying the transport impacts of domestic waste collection strategies, Waste Management 28 (2008) 2271–2278

Minciardi, R., Paolucci, M., Robba, M., Sacile, R., 2008, Multi-objective optimization of solid waste flows: Environmentally sustainable strategies for municipalities, Waste Management 28 (2008) 2202–2212.

Perkoulidis, G., Papageorgiou, A., Karagiannidis, A., Kalogirou, S., 2010, Integrated assessment of a new Waste-to-Energy facility in Central Greece in the context of regional perspectives, Waste Management 30 (2010) 1395–1406.

Pickin, J., 2008, Representations of environmental concerns in cost–benefit analyses of solid waste recycling, Resources, Conservation and Recycling 53 (2008) 79–85.

Postolache, C., Postolache, C., 2000, Introducere in ecotoxicologie, Editura Ars Docendi, Bucuresti.

Prabhudessai, V., Ganguly, A., Mutnuri, S., 2009, Effect of caffeine and saponin on anaerobic digestion of food waste, Annals of Microbiology, 59 (4) 643-648 (2009).

Reichenbach, J., 2008, Status and prospects of pay-as-you-throw in Europe – A review of pilot research and implementation studies, Waste Management 28 (2008) 2809–2814.

Rives, J., J. Rieradevall, X. Gabarrell, 2010, LCA comparison of container systems in municipal solid waste management, Waste Management 30 (2010) 949–957.

Salhofer, S., Schneider, F., Obersteiner, G., 2007, The ecological relevance of transport in waste disposal systems in Western Europe, Waste Management 27 (2007) S47–S57.

Shmelev, S.E., Powell, J.R., 2005, Ecological–economic modelling for strategic regional waste management systems, Ecological Economics 5 9 ( 2 0 0 6 ) 1 1 5 – 1 3 0.

Stehlìk, P., 2009, Efficient waste processing and waste to energy: challenge for the future, Clean Techn Environ Policy (2009) 11:7–9.

Tonglet, M., Phillips, P. S., Bates, M. P., 2004, Determining the drivers for householder pro-environmental behaviour: waste minimisation compared to recycling, Resources, Conservation and Recycling 42 (2004) 27–48.

Vădineanu, A., 1999, Dezvoltare durabilă: teorie și practică (Vol.I), Editura Universității din București.

Wada, Y., Okumoto, T., Wada, N., 2008, Evaluating household waste treatment systems with specific examination of collection and transportation processes, J Mater Cycles Waste Management (2009) 11:82–94.

Weber J., A. Karczewska, J. Drozd, M. Licznar, S. Licznar, E. Jamroz, A. Kocowicz, 2007, Agricultural and ecological aspects of a sandy soil as affected by the application of municipal solid waste composts, Soil Biology & Biochemistry 39 (2007) 1294–1302

*** Mediul în Europa la a patra evaluare, Nr. 1/2007, Cap.6, Consumul și producția durabilă, text disponibil pe internet (accesat iunie 2010) la adresa: http://www.eea.europa.eu/ro/publications/state_of_environment_report_2007_1

*** Topic report No 2/2002, Case studies on waste minimisation practices in Europe, text disponibil pe internet (accesat iunie 2010) la adresa: http://www.eea.europa.eu/publications/topic_report_2002_2,

*** State of the environment report No 3/2003 , Cap.7., Waste generation and management, text disponibil pe internet, (accesat noiembrie 2009) la adresa: http://www.eea.europa.eu/publications/environmental_assessment_report_2003_10/kiev_chapt_07.pdf

*** Waste generation and management – Environment in EU at the turn of the century (Chapter 3.7), text disponibil pe internet (accesat noiembrie 2009) la adresa: http://www.eea.europa.eu/publications/92-9157-202-0/3.7.pdf,

PRIMARIA MĂTASARI –ORGANIGRAMA SERVICIULUI PUBLIC DE SALUBRIZARE

S.C. MATSALUBRIS S.R.L.-date privind organizarea activității