Studiu Demografic al Municipiului Bistrita

=== aace33726a791544e68c032ceac636b403a29c89_652850_1 ===

UNIVERSITATEA

FACULTATEA

SPECIALIZAREA ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Lucrare de licență

Coordonator științific,

Absolvent,

Localitatea

2018

UNIVERSITATEA

FACULTATEA

SPECIALIZAREA ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

Bistrița- studiu demografic

Coordonator științific,

Absolvent,

Localitatea

2018

CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL I. EVOLUȚIA ȘI DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI BISTRIȚA

1.1. Poziția geografică a municipiului
1.2. Premisele cadrului natural
1.3. Structura administrativ teritorială

1.4. Repere ale evoluției istorice
CAPITOLUL II. EVOLUȚIA NUMERICĂ ȘI REPARTIȚIA POPULAȚIEI
2.1. Evoluția numerică a municipiului Bistrița
2.1.1. Populația la recensăminte

2.1.2. Evoluția numerică recentă
2.2. Densitatea și repartiția teritorială a populației

CAPITOLUL III. DINAMICA POPULAȚIEI
3.1. Mișcarea naturală a populației

3.1.1. Natalitatea
3.1.2. Mortalitatea
3.1.3. Bilanțul geodemografic natural
3.2. Mișcarea migratorie a populației

3.2.1. Emigrația

3.2.2. Imigrația

3.2.3. Bilanțul geodemografic migratoriu
3.2.3.1. Navetismul

CAPITOLUL IV. STRUCTURILE GEODEMOGRAFICE
4.1. Structura populației pe grupe de vârste și sexe
4.2. Structura etnică a populației
4.3. Structura lingvistică

4.4. Structura confesională a populației

4.5. Structura resurselor umane
4.5.1. Structura socio-economică a populației
4.5.2. Rata de activitate a populației

4.5.3. Rata șomajului
V. CADRUL DEMOGRAFIC- PREZENT ȘI PERSPECTIVĂ

4.1. Diagnoza stadiului actual- analiza SWOT

4.2. Perspectivele demografice ale județului Bistrița

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

O lucrare de studiu geodemografic implică analiza a numeroși indicatori demografici, culegerea de date valabile pentru anumite perioade de timp iar aceasta poate fi privită ca o provocare mai ales dacă este vorba despre o așezare umană de mici dimensiuni, ca în acest caz.

Motivația alegerii temei:

În alegerea prezentei lucrări de licență a precumpănit dorința de a analiza impactul din punct de vedere demografic realizat de trecerea de la un tip de economie planificată la economia de piață, asupra cadrului social-demografic dintr-o localitate urbană din România, Municipiul Bistrița, fiind recunoscut faptul că, expuse schimbărilor politice și economice, aceste orașe de rangul II sunt primele în care aceste efecte sunt observabile din punct de vedere demografic.

Istoricul cunoașterii

Au existat mai multe scrieri care au avut în vedere un istoric al municipiului Bistrița

Obiectivele propuse, activități și ipoteze de lucru:

O1: Prezentarea cadrului natural în care a apărut orașul Bistrița, a elementelor de favorizare a dezvoltării umane și a celei economice dar și identificarea factorilor restrictivi;

Activități:

a) Studiu bibliografic de specialitate;

b) Studierea unor imagini aeriene dar și din satelit utilizând diverse surse de pe internet (Google Earth sau Wikimapia);

c) Analiza site-urilor instituțiilor oficiale din comună de pe internet;

d) Vizitarea orașului și studierea elementelor cadrului natural.

Ipoteze:

I. Poziția geografică a orașului este favorabilă dezvoltării demografice și a celei economice, implicând o zonă de relief cu dealuri de dimensiuni medii;

II. Prezența unor resurse naturale de subsol, păduril, solul fertil pot reprezenta premise ale dezvoltării economice a orașului și apariția unor locuri de muncă în cadrul anumitor ramuri economice

O2: Studierea factorilor determinanți ai comportamentului socio-demografic și analiza indicatorilor demografici conform datelor colectate;

Activități:

a) Studiu bibliografic de specialitate;

b) Analiza unor date statistice preluate de la Institutul Național de Statistică.

Ipoteze:

I. Restructurările economice care au avut loc după anul 1989, au afectat în mod negativ, într-o mare măsură economia orașului și în consecință elementele sale de ordin social;

II. Închiderea unor fabrici, creșterea șomajului și migrația mai ales a persoanelor tinere și adulte-tinere sunt fenomene economice și sociale specifice perioadei 1990-2010;

III. După anul 2010 se observă o ușoară redresare a situației economice, urmată de o oarecare stabilizare și din punct de vedere social.

O3: Realizarea de propuneri pentru dezvoltarea economică a localității, în consecință creșterea nivelului de trai al locuitorilor și îmbunătățirea condițiilor de viață.

Activități:

a) Studiu bibliografic de specialitate; b) Studiu de teren; c) Analiza rezultatelor obținute.

Ipoteze:

I. Majoritatea covârșitoare a populației consideră că mult timp localitatea a mers într-o direcție greșită determinată mai ales de corupție și privatizări eșuate;

II. Marea majoritate a celor intervievați consideră că o dezvoltare economică are un efect pozitiv asupra cadrului demografic al localității;

III. Turismul este considerat o șansă reală a comunei.

După prezenta introducere, primul capitol va analiza cadrul natural în care a apărut și s-a dezvoltat orașul, pentru ca în capitolul secund să fie analizată evoluția numărului de locuitori a orașului Bistrița după anul 1990. Vor fi prezentate aspecte de ordin geografic, istoric și administrativ, dar și calcularea densității populației și cum a evoluat acest indicator pentru cele două perioade menționate. Tot în cadrul capitolului doi sunt analizați alți indicatori demografici: mișcarea naturală, mișcarea migratorie (inclusiv studierea migrației externe). Analiza va viza o perioada 1990-2016, uneori si 2017 în măsură în care aceste date vor putea fi găsite și culese mai ales de la Institutul Național de Statistică. Capitolul II se încheie cu analiza structurii populației orașului Bistrița, mai exact va fi vorba despre structura etnică, structura pe grupe de vârstă și sexe, structura confesională dar și structura socio-economică.

Etapa de documentare:

Va fi realizată prin pregătirea bibliografiei de specialitate, vizite la biblioteci (Geografie, ASE, Institutul Național de Statistică) găsirea unor baze de date online care ar putea furniza suficiente informații, identificarea site-urilor principalelor instituții oficiale din comună și găsirea unor soluții pentru a lua contact cu persoane dispuse la dialog pentru culegerea unor informații.

Etapa de colectare a datelor:

Datele vor fi culese mai ales din bazele de informații online (tempo online, insse, DJS) dar și de pe site-ul primăriei orașului sau din arhivele județene, datele recensămintelor, etc.

Etapa de prelucrare a datelor si interpretare primară a rezultatelor. Prelucrarea datelor se va face sistematic, odată cu înaintarea în lucrare, lucrul va fi metodic, va fi luat fiecare indicator și se vor căuta date, acestea, odată identificate vor fi analizate preliminar pentru a vedea dacă corespund necesităților pentru atingerea obiectivelor lucrării.

Etapa de analiză a rezultatelor și redactarea lucrării

Analiza datelor se va face, așa cum arătat mai sus, inițial în mod preliminar apoi datele vor fi centralizate și prelucrate. Odată rezultatele obținute acestea vor fi inserate în lucrare. Datele vor fi preluate din mai multe surse, comparate pentru veridicitate și observate anumite inadvertențe și discutate dacă acestea există.

Lucrare se va încheia cu concluziile de rigoare și cu prezentarea bibliografiei. Se impune fixarea surselor de informare și verificarea lor, este foarte important ca sursele datelor să fie din luate din baza de date a unor instituții oficiale.

CAPITOLUL I. EVOLUȚIA ȘI DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI BISTRIȚA

Fiind una dintre cele mai vechi așezări din Transilvania, orașul Bistrița se mândrește cu trecutul său istoric, marcat de numeroase evenimente. Considerat cel mai nordic oraș fortificat din România, Bistrița păstrează încă spiritul secolelor trecute, reușind și astăzi să surprindă și astăzi vizitatorii cu construcții din perioada secolelor XIV-XV care te transpun într-o cetate cu domnițe și cavaleri în armuri. Importanța istorică a orașului reiese și din stema localității (vezi fig. 1.1.).

Fig. 1.1. Stema orașului Bistrița. Sursa: http://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/portal.nsf/AllByUNID/F7DD6C5BE15049ACC225739C002DDF3F?OpenDocument, accesat în data de 1.04.2018.

Bistrița este singurul oraș din România care a împrumutat pe stema sa simbolurile uneia dintre cele mai puternice dinastii europene, crinul regal și struțul Casei d’Anjou.

Istoricii au păreri împărțite privind semnificația elementelor de pe stema veche a orașului . Astfel, majoritatea istoricilor afirmă că existența struțului pe stema orașului se datorează faptului că locuitorii Bistriței au sprijinit dinastia D Anjou în lupta contra nobilimii maghiare. Struțul era considerată cea mai puternică pasăre iar acest fapt este evidențiat de potcoava din ciocul acestuia.

1.1. Poziția geografică a municipiului

Orașul Bistrița este situat în provincia istorică Transilvania din România, fiind municipiul de reședință al județului Bistrița- Năsăud, parte a Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest.

Coordonatele geografice matematice ale localității sunt: 47°08′N 24°29′E.

Este situat la o altitudine medie de 356 m, având o suprafață de 13 799 ha din care 2 058 ha revin intravilanului (vezi fig. 1.2.-1.3.)

Fig. 1.2.-1.3. Poziția geografică a Municipiului Bistrița în cadrul României și al județului Bistrița-Năsăud. Sursa: http://pe-harta.ro/bistrita-nasaud/, accesat în data de 1.04.2018

Alte localități componente sunt: Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătinița, Unirea, Viișoara.

Limitele administrative ale Municipiului Bistrița sunt:

N- sat Dumitra (reședința comunei omonime);

NV- sat Tărpiu (comuna Dumitra);

SV- sat Șieu-Măgheruș (reședința comunei omonime);

S- sat Mărișelul (reședința comunei omonime);

SE- sat Jelna (comuna Budacu de Jos);

NE- sat Livezi (reședința comunei omonime).

1.2. Premisele cadrului natural

Din punct de vedere geografic, Municipiul Bistrița se află localizat în Depresiunea Colinară a Transilvaniei pe râul Bistrița, mai exact în rama estică deluroasă cunoscută și sub numele de Subcarpații Transilvaniei, subdiviziunea Dealurile Bistriței, orașul fiind localizat efectiv în Depresiunea Bistriței .

Geologic, zona prezintă un fundament cristalin ce aparține microplăcii transilvane , aflat la adâncime de aproximativ 3 000 m iar suprastructura sedimentară are în general grosimi mari, existând mai multe cicluri de sedimentare (paleogen, miocen, prima parte a pliocenului).

Relieful este predominant deluros. Depresiunea Bistriței a rezultat prin eroziune, terasele joase și netede au o mare extensiune la 350…400 m fiind înconjurată de Dealurile Bistriței, alcătuite predominant din formațiuni argiloase, marnoase, tufuri (sarmațiene și panoniene) prinse într-un sistem de cute orientate NV-SE și N-S. Dealurile ce închid zona joasă a orașului sunt: Cetate (Burgberg- 686 m), Bistriței (549 m), Ciuha (620 m), Corhana, Cocoș, Jelnei, Codrișor (Schieferberg), Cighir (vezi fig. 1.4.-1.5.).

Fig. 1.4.-1.5. Orașul Bistrița și dealurile care împrejmuiesc localitatea (stânga) și imagine aeriană asupra reliefului din imediata apropiere a municipiului. Sursa: https://www.timponline.ro/bistrita-civica-traseul-variantei-ocolitoare-bistrita-propus-la-referendum-pe-intelesul-tuturor/, accesat în data de 1.04.2018

Zone cu risc natural. Disfuncționalitățile semnalate în teritoriu au condus la delimitarea a două zone de risc: mediu și ridicat. Zonei cu risc mediu îi aparțin ariile cu relativă stabilitate tectonică și morfodinamică redusă, terenurile cu potențial mediu de producere a alunecărilor de teren, cu procese de tasare și spălări în suprafață, respectiv terasele fluviale și agroterasele antropice, glacisurile și lunca înaltă rar afectată de revărsări și inundații.

Zonei cu risc ridicat îi revin terenurile cu morfodinamică activă și relativă stabilitate tectonică cu alunecări de teren parțial stabilizate, alunecări de teren active, procese intense de ravenație și frecvente sectoare cu surpări ale malurilor și versanților. Terenurile au o stabilitate foarte redusă și sunt afectate de eroziune puternică, asociindu-se frecvent situații de exces de umiditate determinată de pânza freatică, torenți și izvoare de coastă sau de versant. De asemenea, alunecările de teren prezintă risc mare de reactivare în cazul unor ploi însemnate cantitativ ori în cazul schimbării folosințelor (defrișări) sau lucrărilor de destabilizare a versanților (executarea de deblee, construcții grele, clădiri, șosele). Despăduririle de proporții în scopul extinderii suprafețelor cu livezi, culturi prășitoare, fânețe au condiționat expunerea versantului la procese de eroziune liniară (torenți, ogașe, ravene) și areală (alunecări de teren, tasări, sufoziune) .

Clima prezintă diferențe între dealurile înalte la peste 700 m, cu temperaturi medii mai mici (7 grade Celsius anual, – 5 grade Celsius în luna ianuarie, 16…18 grade Celsius în luna iulie) și precipitații mai multe (800 mm) și dealurile joase și zonele depresionare, cu temperaturi medii de 8 grade Celsius anual, -4 grade Celsius în luna ianuarie și 19 grade Celsius în luna iulie, cu precipitații moderate (sub 700 mm). Precipitații abundente apar în intervalul mai- iunie și sunt mai reduse toamna și iarna. Umezeala relativă a aerului este de 76-80% iar nebulozitatea medie anuală este de 5,5 zecimi, existând peste 120 de zile cu cer senin . Predomină circulația vestică a aerului cu viteze medii ale vântului de 2-3 m/s.

Principalul curs de apă este Bistrița, afluent al Șieului, are izvorul din Munții Călimani (versantul nordic), de la aproximativ 600 m altitudine; după intrarea în oraș primește doi mici afluenți (pârâul Ghinzii și Valea Jelnei), apoi pârâul Căstăilor după ieșirea din oraș, traversează localitatea Viișoara, pe la marginea localității Sărata și apoi se varsă în Șieu. Bistrița este cel mai mare afluent al Șieului cu o lungime de 68 km și 1 800 kmp suprafața bazinului hidrografic .

Vegetația, aparține domeniului forestier și este reprezentată de fag și fag în amestec cu gorun, gorun și stejar pedunculat. Ele apar la suprafața superioară a dealurilor și cu versanții cu pantă mare și expuși spre nord. În rest au fost înlocuite cu fânețe, pajiști și diverse culturi (livezi pe versanți și cereale pe terase). Izvoarele sărate, rocile sărăturoase au impus o vegetație

halofilă.

Pe cea mai mare parte a depresiunii se află soluri argiloiluviale (luvisoluri), favorabile culturilor, local în sectoarele cu exces de umiditate sunt soluri gleice (gleiosoluri) iar pe sărături- solonceacuri.

Pe teritoriul administrativ al Municipiului Bistrița nu sunt areale naturale protejate. Cu toate acestea există zone verzi cu un anumit regim de protecție: Parcul Municipal (amenajat la începutul sec. XX, perfect îmbinat cu arhitectura veche urbană și elementele naturale- râul Bistrița și pădurea Codrișor), Colecția dendrologică a Colegiului Național Liviu Rebreanu (aici se află numeroase specii rare: cârcel- Ephedra distacys, tulichina- Daphne cneorum, chiparosul de baltă- Taxodium disticum, tisa, plopul alb, plopul chinezesc, Ginkgo biloba, etc.), pădurea Schullerwald (pădurea-parc a elevilor bistrițeni, zona de agrement turistic).

Resursele naturale sunt predominant de suprafață, apă, soluri de fertilitate medie, plante medicinale, pajiști, lemn, fructe de pădure și roci de construcție din albia cursurilor de apă (nisip și pietriș).

Factorii favorabili au poziției geografice sunt reprezentați de plasarea orașului pe o terasă a râului Bistrița netedă, favorabilă locuirii cu resurse de apă, climat moderat, prezența suprafețelor forestiere, dar există și elemente restrictive, legate de o relativă izolare a orașului în cadrul depresiunii înconjurate de dealuri, lipsa unor resurse naturale care să asigure o dezvoltare.

1.3. Structura administrativ teritorială

Orașul Bistrița funcționează ca un adevărat pol de atracție din punct de vedere economic și demografic (vezi fig. 1.6.). În cadrul Municipiului Bistrița sunt incluse următoarele localități conform tabelului 1.1.

Tabel 1.1. Structura administrativ teritorială a Municipiului Bistrița

Sursa: Recensământ 2011

Fig. 1.6. Zona geografică a orașului Bistrița. Sursa: Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989

Dintre localitățile componente, cea mai mare este Unirea cu aproximativ 2 500 locuitori urmată de Viișoara cu 2 269 locuitori iar restul au sub 1 000. Sărata se apropie totuși cel mai mult de acest prag cu 998 locutori conform Recensământului din anul 2011 iar celelalte două, Sigmir cu aproape 850 locuitori iar Ghinda cu numai 643 persoane.

1.4. Repere ale evoluției istorice

În perioada 106-271 cea mai mare parte din actualul județ Bistrița-Năsăud era inclusă în provincia romană Dacia, vestigiile care dovedesc acest fapt fiind castrele romane de la Orheiu Bistriței, Ilișua și Livezile .

Pe teritoriul județului de astăzi, în sec. XIII era menționat un vechi district- Vallis vallachalis- locuit de populație românească . Pe lângă acesta, el îngloba vechiul district săsesc al Bistriței, părți din comitatele Solnoc și Dăbâca.

Bistrița este unul dintre cele mai vechi orașe din România.

În sec. XII, coloniștii sași aduși de regele Ungariei, Geza II, au contribuit la dezvoltarea orașului, care a devenit repede un înfloritor centru meșteșugăresc.

Orașul va fi atestat documentar pentru prima oară în anul 1241 când codicele mănăstirii Echternach menționează între așezările distruse de mongoli și oppidum Nosa, numele dat de coloniști așezării întemeiate pe malul râului Bistrița.

Din anul 1274 este atestat documentar un comite, acest fapt implică existența unei anumite

fortificații.

Între anii 1325-1329, la presiunile sașilor, regele Carol Robert, a inițiat o reformă administrativă în urma căreia orașul Bistrița va deveni statutul de centru al regiuni având anumite privilegii.

În data de 30 decembrie 1330, i se recunoaște statutul de civitas de către Regina Elisabeta.

În anul 1353, orașului Bistrița i se acordă statutul de târg.

Din anul 1366, anumite privilegii acordate de regele Sigismund de Luxemburg conferă practic localității statutul de oraș-liber. Se pare că fortificațiile orașului au fost terminate în anul 1400, astfel, orașul Bistrița se alătură altor mari centre fortificate: Brașov, Sighișoara, Mediaș, Sibiu, etc. Cu toate acestea, în anul 1428, regina Elisabeta atrage atenția asupra stării precare a acestora.

În anul 1465, Matei Corvin acordă permisiunea locuitorilor Bistriței să demoleze vechile fortificații pentru a construi altele. Astfel, cele 22 de bresle ale orașului au construit ziduri de 10 m înălțime și 1,5 m grosime, dublat de un șant de apă.

În sec. XV-XVIII, Bistrița era un mare furnizor de mărfuri pentru târgurile moldovenești. În sec. XVI, orașul a devenit și un important centru cultural. Din anul 1596 ni s-a păstrat regulamentul de funcționare al unei școli umaniste. Cam în aceeași vreme s-a organizat arhiva orașului, în care s-au păstrat documente de mare însemnătate, îndeosebi pentru legăturile dintre țările române. În sec. XVIII la Bistrița funcționa un gimnaziu, ce continua veche școală.

În anul 1848, orașul este câmp de luptă dintre armatele austriece și revoluționarii maghiari.

În anul 1857, un puternic incendiu a afectat orașul, 184 de case inclusiv turnul bisericii evanghelice fiind afectate. În anul 1858 este instalat telegraful, În anul 1862, este introdus iluminatul public cu lămpi din petrol.

În anul 1886 este dată în folosință calea ferată dintre Dej și Bistrița iar anul 1900 aduce serviciul de telefonie în oraș. Între anii 1907-1910 este efectuată aducțiunea de apă, iar în anul 1913 este terminată uzina electrică din oraș iar orașul este alimentat electric. Tot în anul 1913, este înființat primul cinematograf.

După al Doilea Război Mondial în cadrul orașului apar mutații teritoriale și funcționale, se extind zonele de locuit iar spațiile industriale vor ocupa exteriorul. În anul 1950 a luat ființă Sfatul Popular al orașului Bistrița iar în anul 1968, Consiliul Popular Bistrița.

În anul 1979, orașul Bistrița devine Municipiu.

CAPITOLUL II.

EVOLUȚIA NUMERICĂ ȘI REPARTIȚIA POPULAȚIEI

Dinamica populației este un proces complex influențat de o serie de factori legați de dezvoltarea economică, de elementul demografic dar și de evenimentele politice, militare sau de starea de sănătate a populației. Un rol esențial revine nivelului de cultură din cadrul fiecărei comunități în parte.

Factorul economic implică existența resurselor minerale și energetice, progresul tehnologic. Progresul tehnologic și inovațiile reprezintă un factor determinant în formarea concentrărilor umane.

2.1. Evoluția numerică a municipiului Bistrița

De-a lungul timpului, evoluția numerică a unei populații a fost influențată de mai mult cauze: progresul tehnologic, progresul în domeniul medicinii- inventarea antibioticelor, vaccinurilor și eradicarea unor maladii, gradul general de dezvoltare economic, evenimentele istorice, războaiele, legislația, impactul unor fenomene naturale, etc.

2.1.1. Populația la recensăminte

În graficul 2.1. este prezentată evoluția numerică a populației orașului Bistrița la recensămintele populației începând cu anul 1912, primul recensământ oficial și până la ultimul, cel din anul 2011.

În anul 1912, populația orașului Bistrița avea peste 13 000 locuitori, iar până în anul 1956, evoluția numărului de locuitori a fost lent ascendentă din mai multe cauze: existența a două războaie mondiale, mortalitatea încă ridicată, mai ales mortalitatea infantilă, deși natalitatea era destul de mare nu reușea să suplinească o mortalitate generală ridicată. Condițiile de viață erau grele, existau perioade cu secete și foamete iar asistența medicală era prea puțin prezentă. Cu toate acestea sporul natural s-a menținut pozitiv din cauza unei natalități mari.

Odată cu anul 1956, anumite performanțe în sistemul medical, apariția primelor vaccinuri, suprimarea anumitor boli, perfecționarea unor antibiotice precum penicilina, acordarea unor facilități familiilor cu copii, îmbunătățirea condițiilor generale de viață, a dus la o creștere mai importantă a numărului de locuitori, ajungând de la aproape 16 000 la peste 20 000 în anul 1966, la toate acestea a contribuit și creșterea natalității, care deși era trenată de o mortalitate infantilă încă mare a reușit să asigure o creștere demografică.

Grafic 2.1. Populația Municipiului Bistrița la recensămintele populației din perioada 1912-2011

Sursa: Institutul Național de Statistică

Evoluția ascendentă va continua în aceleași condiții socio-economice ajungând la peste 44 000 locuitori în anul 1977. După care, politicile pronataliste ale regimului Ceaușescu au inițiat o sporire a natalității pe fondul interzicerii avorturilor. În consecință, populația a crescut de la 44 000 locuitori la peste 87 000 locuitori.

După anul 1990, plecările importante peste hotare, vizânt mai ales tinerii, plecări care se vor transforma în plecări definitive, scăderea natalității pe fondul liberalizării legislației avorturilor, scăderea nivelului de trai, o mortalitate infantilă printre cele mai mari din Europa, a dus la scăderea numărului de locuitori la peste 81 000 în anul 2002 și la peste 75 000 la recensământul din anul 2011.

2.1.2. Evoluția numerică recentă

Un indicator care poate fi utilizat în acest sens este populația după domiciliu. Poate fi analizată la 1 ianuarie sau 1 iulie.

Populația după domiciliu la data de 1 ianuarie a anului de referință reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliu pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară ca are locuința principală, trecută în actul de identitate (CI, BI), așa cum este luată în evidența organelor administrative ale statului. În stabilirea valorii acestui indicator nu se ține cont de reședința obisnuită, de perioada și/sau motivul absenței de la domiciliu, de aceea apar anumite diferențe față de valorile inițiale ale recensâmântului.  

Grafic 2.2. Populația după domiciliu al municipiului Bistrița (1 ianuarie) în perioada 2012-2017

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/, accesat în data de de 3.04.2018.

Din graficul de mai sus se observă un fapt foarte interesant, o creștere a numărului de locuitori cu adresa din actul de identitate în Municipiul Bistrița. Acest lucru relevă faptul că, orașul prezintă încă un anumit grad de atractivitate din punct de vedere social și economic.

2.2. Densitatea și repartiția teritorială a populației

Densitatea populației reprezintă un indicator ce prezintă repartiția medie a populației în cadrul unui teritoriu (oraș, județ, țară, continent). Se calculează printr-un raport dintre numărul de locuitori și suprafața teritoriului analizat. Densitatea populației se exprimă în locuitori/kmp.

Sunt mai mulți factori care influențează densitatea populației unui teritoriu: gradul de dezvoltare economică și gradul de urbanizare, aspectele naturale ale reliefului, climei, vegetației, prezența sau absența resurselor naturale, etc.

În condițiile unei populații efective de 75 076 locuitori în urma Recensământului din anul 2011 și a unei suprafețe a orașului de 145,47 kmp rezultă o valoare a densității medii a populației de 516,09 loc/kmp. Zona centrală a orașului, mai exact zonele rezidențiale au însă densități aproape duble față de media orașului, depășind 1 000 locuitori/ kmp în timp ce zonele limitrofe, exterioare, periurbane dar care aparțin administrativ de oraș au densități mai mici 200-250 loc/kmp. Densitatea populației orașului Bistrița a scăzut odată cu scăderea numărului de locuitori, în condițiile în care orașul nu s-a extins atât de rapid (558,59 loc/kmp în anul 2002).

CAPITOLUL III. DINAMICA POPULAȚIEI

Elementele de dinamică a populației implică pe de-o parte mișcarea naturală (natalitatea, mortalitatea, sporul natural, fertilitatea, nupțialitatea, divorțialitatea, mortalitatea infantilă, vârsta medie, speranța de viața), mișcarea migratorie (numărul de migranți și emigranți) .

3.1. Mișcarea naturală a populației

Mișcarea naturală a populației implică mai mulți indicatori demografici extrem de importanți pentru evoluția numărului de locuitori dintr-o țară, regiune, localitate. Este vorba în mod deosebit de următoarele aspecte: natalitatea (numărul de născuți vii la mia de locuitori), mortalitatea (numărul de decese la mia de locuitori), sportul natural (diferența dintre natalitate și mortalitate), mortalitatea infantilă (numărul de decese din primul an de viață), etc.

3.1.1. Natalitatea

Natalitatea este frecvența nașterilor de copii vii în cadrul unei populații, exprimată prin raportul dintre numărul de nașteri dintr-un an și efectivul populației .

Rata generală a natalității (natalitatea brută) se calculează după formula:

N= N/P x 1000{\displaystyle Ng={\frac {N}{P}}1000}, unde N reprezintă numărul născuților vii iar P efectivul populației.

Dintre factorii care influențează natalitatea unei zone, regiuni sau țări pot fi menționați: nivelul general de trai, gradul de dezvoltare economică, performanța sistemului medical, calitatea mediului înconjurător, rolul femeii în societate, etc.

Tabel 3.1. Natalitatea, Municipiul Bistrița, perioada 1992-2016

Sursa: prelucrarea personală după datele Tempo-online, accesate în data de 3.05.2018

Grafic 3.1. Natalitatea, Municipiul Bistrița, perioada 1992-2016

Sursa: prelucrarea personală după datele Tempo-online, accesate în data de 3.05.2018

Natalitatea din cadrul municipiului Bistrița a înregistrat de-a lungul perioadei analizate valori aproximativ constante, dar cu unele oscilații în anumiți ani. Astfel, media natalității pentru intervalul 1992-2016 este de aproximativ 10%o, în jurul valorii actuale la nivel național. Cu toate acestea, în intervalul 1992-2002, timp de zece ani natalitatea a scăzut destul de mult, de la aproape 12%o la numia 7,87% în anul 2002. Dintre cauze pot fi menționate: plecarea tinerilor peste hotare, în multe cazuri aceste plecări au devenit definitive, liberalizarea legislației privind avorturile, fapt care a dus la scăderea substanțială a natalității la nivel național și perioadele lungi de studii, la care se adaugă scăderea nivelului de trai. O îmbunătățire s-a resimțit în perioada următoare, până în anul 2010, când se va ajunge la aproape 11%o, peste valoarea națională din acel an de 9,8%, dar anul următor va scădea la puțin peste 9%o pentru a se stabiliza pentru următorii trei ani în jurul valorii de 10,35%.

3.1.2. Mortalitatea

Mortalitatea reprezintă numărul de decese înregistrat într-un an în cadrul unei anumite populații dintr-o localitate, regiune, țară. Se calculează împărțind numărul de decese la totul populație, exprimându-se la mie (%o). Mortalitatea este determinată de mai mulți factori dintre care cei mai importanți sunt: performanța sistemului sanitar, stilul de viața individual, locul de muncă, etc.

Tabel 3.2. Mortalitatea, Municipiul Bistrița, perioada 1992-2016

Sursa: prelucrarea personală după datele Tempo-online, accesate în data de 3.05.2018

Grafic 3.2. Mortalitatea, Municipiul Bistrița, perioada 1992-2016

Sursa: prelucrarea personală după datele Tempo-online, accesate în data de 3.05.2018

Pentru perioada analizată mortalitatea a înregistrat valori mai constante decât natalitatea, astfel, a evoluat numai între 5.5%o și 6,76 %o, cu o foarte ușoară tendință de creștere spre finalul perioadei analizate. Valoarea este destul de mult sub media la nivel național dar este oarecum normală pentru un mediu urban, caracterizat printr-o nivel mai ridicat de trai,

dotări și servicii mai bune, o pondere ceva mai ridicată a populației tinere, etc.

3.1.3. Bilanțul geodemografic natural

Sporul natural al unei populații, raportat la o anumită perioadă, ca valori absolute, reprezintă diferența dintre numărul născuților-vii și numărul decedaților în perioada de referință . După evoluția numărului populației, sporul natural poate fi:

pozitiv, când numărul născuților-vii este mai mare decât numărul decedaților;

negativ, când numărul născuților-vii este mai mic decât numărul decedaților;

zero, când numărul născuților-vii este egal cu numărul decedaților.

Rata sporului natural reprezintă diferența dintre rata generală a natalității și rata generală a mortalității în anul de referință. Este un indicator foarte important care relevă direcția spre care se îndreaptă populația dintr-o anumită regiune, țară, oraș, etc.

SN = RN – RGM, unde:

SN reprezintă rata sporului natural în anul t;

RN reprezintă rata natalității în anul t;

RGM reprezintă rata generală a mortalității în anul t.

Tabel 3.3. Bilanțul natural, Municipiul Bistrița, perioada 1992-2016

Sursa: prelucrarea personală după datele Tempo-online, accesate în data de 3.05.2018

Bilanțul natural a rămas pozitiv pe toată perioada analizată, acest lucru datorându-se mai ales unei mortalități constante. Cei doi indicatori au fost cel mai apropiați ca valori în anul 2002 (1,84%o) și cel mai mult în anul 1992 (6,28%o). Cu toate acestea, numărului de locuitori nu a crescut foarte mult datorită plecărilor masive, astfel că bilanțul natural a fost cumva anulat în bună parte, în anumiți ani de valoarea negativă a bilanțului migratoriu.

Grafic 3.3. Comparație între natalitatea și mortalitate, Municipiul Bistrița, perioada 1992-2016

Sursa: prelucrarea personală după datele Tempo-online, accesate în data de 3.05.2018

Bistrița este unul dintre puține orașe din România, alături, poate, de cele din zona Moldovei unde bilanțul natural s-a menținut pozitiv, deși natalitatea nu a fost deloc una mare, a contat foarte mult ponderea scăzută și constantă a natalității.

3.2. Mișcarea migratorie a populației

Migrația este fenomenul care constă în deplasarea unor mulțimi de persoane dintr-un teritoriu în altul. Imigrația reprezintă totalitatea intrărilor într-o țară iar emigrația totalitatea ieșirilor dintr-o țară. Migrațiile reprezintă un fenomen la fel de vechi precum omenirea. Epoca modernă dar mai ales cea contemporană au cunoscut o diversificare a fenomenului migrației și o creștere constantă a numărului migranților . Cauzele migrațiilor moderne sunt multiple: căutarea unui loc de muncă sau căutarea unui loc de muncă mai bine plătit; foametea și condițiile de viață precare; persecuțiile politice și religioase, discriminările etnice; condițiile climatice neprielnice (de exemplu deșertificarea); calamități naturale (inundații, cutremure etc.); războaie.

3.2.1. Emigrația

Efectele migrațiilor. 

Migrațiile produc efecte atât în țările de destinație cât și în țările de origine.

În țările de destinație se înregistrează următoarele efecte :

Efecte economice: imigranții acoperă lacunele mâinii de lucru dar pot intra și în concurență cu populația locală. În general efectele sunt benefice pentru toate părțile când imigranții realizează munci evitate de autohtoni. Atunci când imigranții au calificare și educație asemănătoare, ei ajung în concurență cu muncitorii locali și în acest caz pot apărea tensiuni sociale între cele două grupuri. Există cazuri în care imigranții au o calificare mai bună și atunci se bucură de un statut privilegiat. Acesta este cazul statelor din Golful Persic, unde inginerii și tehnicieni de înaltă calificare sunt proveniți din străinătate;

Efecte demografice: imigranții contribuie la creșterea populației, la modificarea repartiției pe vârste (întrucât sunt în general persoane tinere), la modificarea componenței rasiale, etnice și religioase a populației;

Efectele sociale sunt multiple. Diversitatea culturală a emigranților se observă în arta culinară, spectacole, întreceri sportive. Adesea imigranții locuiesc în cartiere speciale sau în zone mărginașe; o astfel de segregare face dificilă integrarea lor socială pentru că limitează comunicarea cu autohtonii. Din cauza marginalizării, imigranții sunt adesea victime ale unor crime sau infracțiuni dar și în rândurile lor infracționalitatea este un fenomen des întâlnit. Pentru a ușura integrarea imigranților, unele state au politici speciale de integrare (de exemplu, oferirea unor cursuri pentru învățarea limbii);

Efectele sanitare au fost printre primele consecințe ale migrațiilor observate în epoca modernă. Adesea imigranții aduc boli la care autohtonii nu au imunitate (faimoasa rujeolă a europenilor a făcut ravagii în rândul populației celor două Americi) dar și invers, migranții nu au imunitate la boli din noua lor patrie. Țările tradiționale de imigrare realizează controale medicale ale persoanelor încă de la solicitarea vizei de intrare;

În țările de origine se înregistrează următoarele efecte:

Efecte economice. Principalul efect benefic este datorat faptului că emigranții trimit bani familiilor de acasă. Aceste fonduri echivalează cu banii încasați din exporturi. Un alt efect pozitiv este acela că la întoarcerea acasă, foștii emigranți sunt calificați ori și-au perfecționat o anumită calificare. Din aceste motive unele state adoptă programe de încurajare a emigrației: Turcia, Filipine, India, Pakistan, Cuba, Mexic etc. Principalul efect negativ este pierderea de capital uman care poate crea anumite dezechilibre economice;

Efecte demografice. Specialiștii au constatat că populația de emigranți este mai rar semnificativă în raport cu populația totală. Un caz semnificativ este cel al Bosniei Herțegovina în timpul războiului din Iugoslavia, când un sfert din populație a migrat către exterior;

Efectele sociale sunt cele mai dramatice. Migrațiile determină modificarea relațiilor soț-soție, părinți-copii. De exemplu, soțiile își asumă funcții noi în casă și nu mai doresc să renunțe la ele când soțul se întoarce. De obicei membrul care se întoarce aduce cu el în familie obiceiuri și vicii;

Tabel 3.4. Plecări cu domiciliul (inclusiv migrația externă), Municipiul Bistrița, perioada 1992-2016

Sursa: prelucrarea personală după datele Tempo-online, accesate în data de 3.05.2018

Deși cu unele oscilații, tendința generală a plecărilor definitive din oraș este în creștere, dacă în primii ani după schimbarea regimului politic ponderea migrației (inclusiv cea externă era de numai 800-900 persoane, treptat se va ajunge la aproape 1 500 persoane (anul 2016). În special tinerii dar și adulții sunt ademeniți de salariile mai mari de peste hotare, din țări ca Spania,

Marea Britanie sau Germania și aleg inițial o deplasare temporară care apoi devine definitivă.

Grafic 3.4. Plecări cu domiciliul (inclusiv migrația externă), Municipiul Bistrița, perioada 1992-2016

Sursa: prelucrarea personală după datele Tempo-online, accesate în data de 3.05.2018

Interesantă este tendința de creștere, mult accelerată după anul 2011, de la 1 140 persoane la 1 486 în anul 2016. O parte a bistrițenilor se îndreaptă și spre Italia sau statele Benelux, principala motivație fiind găsirea unui loc de muncă cât mai bine plătit.

3.2.2. Imigrația

Imigrația implică numărul sosirilor și stabilirilor cu domiciul cu toate formele legale în cadrul Municipiului Bistrița. Reprezintă un aport de populație și o modalitate de a echilibra plecările și natalitatea mai mică.

Tabel 3.5. Stabiliri cu domiciliul (inclusiv migrația externă), Municipiul Bistrița, perioada 1992-2016

Sursa: prelucrarea personală după datele Tempo-online, accesate în data de 3.05.2018

Grafic 3.5. Stabiliri cu domiciliul (inclusiv migrația externă), Municipiul Bistrița, perioada 1992-2016

Sursa: prelucrarea personală după datele Tempo-online, accesate în data de 3.05.2018

Numărul sosirilor a cunoscut o creștere după anul 2000, an când s-a înregistrat cea mai mică rată a stabilirilor cu domiciliul (numai 339), dar apoi va crește destul de mult, ajungând la aproape 1 400 stabiliri. Cei care se stabilesc, provin în majoritate din mediul rural, mai exact din satele și comunele din apropierea Municipiului Bistrița.

3.2.3. Bilanțul geodemografic migratoriu

Reprezintă diferența algebrică dintre numărul persoanelor sosite prin schimbarea domiciliului (sosiți) și numărul persoanelor plecate prin schimbarea domiciliului (plecați). 

Tabel 3.6. Bilanțul migratoriu, Municipiul Bistrița, perioada 1992-2016

Sursa: prelucrarea personală după datele Tempo-online, accesate în data de 3.05.2018

Grafic 3.5. Stabiliri cu domiciliul și plecări definitive (inclusiv migrația externă), comparație, Municipiul Bistrița, perioada 1992-2016

Sursa: prelucrarea personală după datele Tempo-online, accesate în data de 3.05.2018

Dacă în primii doi ani analizați, acesta a fost pozitiv, în perioada 1996-2004 s-a menținut negativ ponderea fiind între – 115 și – 718, dar în ultimii ani analizați numai în 2016, valoarea acestui spor a fost negativă (-97), în rest fiind cu câteva zeci de persoane pe plus.

3.2.3.1. Navetismul

Navetismul constă într-o deplasare zilnică, alternantă sau pendulatorie, între resedință și locul de muncă. Consecințele directe ale navetismului constau în prelungirea artificială a zilei de muncă datorită timpului afectat deplasării la și de la locul de muncă, costuri suplimentare pentru transport, plus ca interferează în relația familie- muncă. În cazurile în care naveta durează mai mult de o oră pe zi, scade randamentul în muncă, crescând frecvența accidentelor organizaționale, ca urmare a oboselii. Un studiu a subliniat faptul că, pe măsură ce durata navetei este mai mare, angajații vor sfârși programul de muncă mai stresați . Navetele lungi se asociază cu nivele ale stresului percepute de către angajați ca fiind mai mari; cu cât durata navetei este mai mare, cu atât mai greu angajații ce fac naveta pot îndeplini sarcinile simple la final de program, indiferent de sex . În cazul Municipiului Bistrița naveta este realizată de către anumite categorii sociale (agenți de pază, muncitori în diferite domenii, cadre didactice dar și elevi).

CAPITOLUL IV. STRUCTURILE GEODEMOGRAFICE

Populația poate fi structurată după mai multe criterii printre care cele mai importante sunt: structura etnică, structura confesională, structura pe grupe de vârstă, structura pe medii de viață, structura populației pe domenii de activitate, etc.

4.1. Structura populației pe grupe de vârste și sexe

Structura populației pe grupe de vârstă implică împărțirea populației în trei grupe de vârstă; de regulă se utilizează următoarea structură: grupa tânără (0-19 ani), grupa adultă (20-59 ani) și grupa vârstnică (60 ani și peste).

a) Structura populației pe grupe de vârstă (anul 2017)

Tabel 4.1. Structura populației Municipiului Bistrița pe grupe de vârstă, anul 2017

Sursa: prelucrarea personală după datele Tempo-online, accesate în data de 3.05.2018

Grafic 4.1. Structura populației Municipiului Bistrița pe grupe de vârstă, anul 2017

Sursa: prelucrarea personală după datele Tempo-online, accesate în data de 3.05.2018

Fig. 4.1. Piramida vârstelor pentru municipiul Bistrița în urma recensămintelor din anii 2002, 2012. Sursa: Cadru metodologic pentru realizarea prognozelor demografice. Analiza structurilor socio-demografice la nivel local și impactul migrațiilor asupra acestora. Prognoze demografice la nivel local (Mun. Bistrița, 2013)

Populația Municipiului Bistrița păstrează încă o pondere importantă a populației adulte, și încă ponderea tinerilor (0-19 ani) o depășește pe cea a vârstnicilor deși în numeroase alte localități, chiar urbane ponderea bâtrânilor o depășește pe cea a tinerilor, în acest caz nu putea să vorbim momentan despre îmbătrânirea populației, deși, un semnal de alarmă poate fi dat de faptul că populația adultă de peste 50 ani este în creștere.

b) Structura populației Municipiului Bistrița după gen (anul 2017)

Implică împărțirea populației unei entități geografice (oraș, județ, țară, etc.) în populație masculină și populație feminină la un moment dat.

Grafic 4.1. Structura populației Municipiului Bistrița pe grupe de vârstă, anul 2017

Sursa: prelucrarea personală după datele Tempo-online, accesate în data de 3.05.2018

Populația feminină se menține majoritară, cu aproape 3 000 persoane mai mult, acest fapt fiind comun multor centre urbane din România, inclusiv din mediul rural. Supramortalitatea masculină este determinată de mai mulți factori dar pot fi menționate mai ales bolile profesionale, tabagismul și alcoolismul.

4.2. Structura etnică a populației

În tabelul 4.2. și graficul 4.2. este prezentată structura etnică a populației municipiului Bistrița, datele fiind preluate în urma rezultatului Recensământului din anul 2011.

Populația majoritară este cea românească cu aproximativ 64 000 locuitori iar principala minoritate etnică este cea maghiară cu aproape 4 000 locuitori. Pe locul al treilea se situează rromii cu peste 1 600 persoane iar alte etnii însumează numai 340 persoane. În cazul a aproximativ 5 400 de persoane nu s-a putut stabili etnia din care face parte. Structura etnică a populației municipiului Bistrița este în mare măsură specifice mediului urban din Transilvania de Nord, cu o pondere a populației românești de 70-75% cu principala minoritate etnică, cea maghiară.

Tabel 4.2. Structura etnică a populației Municipiul Bistrița (2011)

Sursa: Recensământ 2011

Grafic 4.2. Structura etnică a populației Municipiul Bistrița (2011)

Sursa: Recensământ 2011

O mențiune se poate face în cazul populație de etnie rromă, în unele cazuri, aceștia se declară în fața recenzorului ca fiind fie români fie maghiari, de aceea ponderea acestei minorități este în general mică dar în realitate numărul de persoane aparținând acestei minorități este mai mare decât în datele oficiale ale recensământului.

4.3. Structura lingvistică

În tabelul 4.3. și graficul aferent acestuia este prezentată situația populației Municipiului Bistrița după limba maternă, limba vorbită curent. În cazul populației majoritare, români și a minorității maghiare, principala minoritate etnică din oraș, ponderile sunt în mare măsură asemănătoare cu cele din cazul structurii etnice. O modificare vizibilă se observă în cazul minorității rrome, unde numai 344 de persoane s-au declarat vorbitoare de limbă rromanii, față de peste 1 600 de locuitori de etnie rromă care au fost înregistrați cu ocazia recensământului efectuat în anul 2011. Acest lucru este determinat de faptul că, unii reprezentanți ai acestei etnii

Declară ca limbă maternă limba română iar o parte chiar limba maghiară.

Tabel 4.3. Structura lingvistică a populației Municipiului Bistrița (2011)

Sursa: Recensământ 2011

Grafic 4.3. Structura lingvistică a populației Municipiului Bistrița (2011)

Sursa: Recensământ 2011

Din datele înscrise în tabel și din grafic se observă că scade numărul de locuitori care vorbesc alte limbi (numai 266) față de 340 de persoane din categoria altor naționalități. În cazul a 5 363 persoane nu s-a putut stabili limba maternă.

4.4. Structura confesională a populației

În tabelul 4.4. și graficul aferent acestuia, este prezentată structura populației pe baza apartenenței sau nu la o anumită confesiune religioasă. Majoritatea locuitorilor sunt creștin-ortodoxi, peste 57 000 persoane, pondere care se suprapune în mare parte peste populația românească a orașului. Principalele minorități religioase ale orașului sunt în ordine: penticostalii (3 555 persoane) și reformații (2 855). Penticostalii vizează mai ales populația rromă dar și o foarte mică parte a populației românești, în timp ce reformații sunt mai mulți din cadrul minorității maghiare. Tot din cadrul maghiarilor dar și a românilor sunt și greco-catolicii (1 964 persoane) dar

și romano-catolicii (1 267 adepți).

Tabel 4.4. Structura confesionala a populației Municipiului Bistrița (2011)

Sursa: Recensământ 2011

Grafic 4.4. Structura confesionala a populației Municipiului Bistrița (2011)

În diferite alte confesiuni s-au declarat aproximativ 2 200 persoane în timp ce fără religie sau atei, numai 200 persoane. În cazul a 5 594 persoane nu s-a putut stabili aderarea la o anumită confesiune.

4.5. Structura resurselor umane

În cadrul acestui subcapitol vor fi analizate elemente referitoare la structura socio-economică a populației Municipiului Bistrița, rata de activitate a populației și rata șomajului. Datele au fost preluate prin intermediul Institutului Național de Statistică; vor fi utilizate cele mai noi date disponibile.

4.5.1. Structura socio-economică a populației

În vederea analizei structurii socio-economice a populației vor fi inserate în cadrul graficului 4.4. ponderea procentuală a populației active după domeniul în care este ocupată.

Grafic 4.4. Structura socio-economică a populației Municipiului Bistrița (%, Recensământ 2011)

Sursa: Strategia de dezvoltarea a Municipiului Bistrița (2013)

Chiar dacă domeniul serviciilor înglobează aproximativ 50% din totalul populației active, sectorul industrial încă mai păstrează aproximativ o treime din totalul angajaților deși este vorba în mod cert despre unități de mai mică amploare, multe dintre fabricile mari au fost desființate total sau parțial, astfel încât, în prezent economia municipiului Bistrița, ca de altfel, majoritatea orașelor din România se bazează pe servicii. Peste 6% din cei angajați lucrează în domeniul construcțiilor iar numai 4,4 din angajați sunt ocupați în agricultură, mai ale în zona periurbană a orașului.

4.5.2. Rata de activitate a populației

Aproximativ 52% din populația efectivă a municipiului Bistrița era activă în anul 2011.

În ceea ce privește structura ocupațională a populației active din Bistrița, se remarcă faptul că 89% din aceasta desfășoară munci calificate, cei mai mulți având pregătire și experiență în domeniul industriei. Acesta este rezultatul dezvoltării extensive a industriei în perioada comunistă, când 2/3 din forța de muncă a orașului lucra în industrie.

În tabelul 4.5. este prezentată situația populației activ pe principalele categorii de ocupații pentru anul 2011.

Tabel 4.5. Structura populației active din municipiul Bistrița pe principalele categorii de ocupații, 2011

Sursa: Recensământul General al Populației și Locuințelor din 2011– Rezultate finale. Calcule proprii

Interesantă este și distribuția numărului de salariați pe domenii de activitate, situație care prezentată în graficul 4.5.

Numărul de salariați din municipiul Bistrița a crescut cu peste 3.000 în perioada 2006-2008, după care a scăzut cu peste 6% în doar un an, pe fondul crizei globale, revenind aproape de nivelul din 2006-2007. Analizând însă evoluția pe principalele categorii de activități economice, aceasta a fost foarte eterogenă. Singurele domenii care au înregistrat creșteri semnificative în perioada 2006-2010 sunt cel al altor servicii (+162%), respectiv al construcțiilor (+31%), în timp ce cele mai importante scăderi s-au consemnat în industrie (-16,3%) și agricultură (-9,5%). În sfera altor servicii, cele mai mari creșteri ale numărului de salariați s-au înregistrat la hoteluri-restaurante, tranzacții imobiliare, servicii profesionale, științifice și tehnice, servicii administrative și suport.

Grafic 4.5. Structura salariaților din municipiul Bistrița pe principalele categorii de activități economice, 2011

Sursa: Recensământul General al Populației și Locuințelor din 2011– Rezultate finale. Calcule proprii

În continuare industria deține o pondere importantă (peste 40%) din totalul salariaților fiind urmată la o distanță apreciabilă de comerț cu aproximativ 15% și construcții cu 7,5. Restul domeniilor de activitate prezintă ponderi de 6,6-0,6%, este vorba despre (administrație publică, educație, sănătate, transporturi și agricultură).

4.5.3. Rata șomajului

Începând cu data de 1 martie 2002 a intrat în vigoare Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. În sensul prevederilor noii legi, șomer înregistrat este persoana care îndeplineste cumulativ următoarele condiții : 

a) este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani și până la îndeplinirea condițiilor de pensionare; 

b) starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci; 
c) nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru șomaj și stimularii ocupării forței de muncă, în vigoare; 

d) este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare dacă s-ar găsi un loc de muncă; 
e) este înregistrată la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. 

Asimilați șomerilor sunt: absolvenții instituțiilor de învățământ și absolvenții școlilor speciale pentru persoane cu handicap, în vârstă de minim 16 ani, care, într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire, nu au reușit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale. 

Ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă este un indicator statistic, calculat lunar, exprimat în procente și determinat prin raportarea numărului șomerilor înregistrați la totalul populației după domiciliu cu vârsta cuprinsă între 18-62 ani la 1 ianuarie și 1 iulie a fiecărui an. Acest indicator statistic reprezintă rata șomajului la nivel de localitate în sensul O.U.G. nr.75/2000 privind regimul zonelor defavorizate.

În graficul 4.6. este prezentată evoluția ponderii numărului de șomeri în cadrul municipiului Bistrița pentru perioada 2010-2017

Grafic 4.6. Evoluția numărului de șomeri în cadrul municipiului Bistrița pentru perioada 2010-2017 (%)

Sursa: tempo-online, INSSE

Rata șomajului în cadrul municipiului Bistrița a cunoscut o scădere începând cu anul 2010, când 3,4% din totalul populației era șomeră. Pentru perioada 2011-2013 se observă o stabilizare la 2% și chiar o mică creștere la 2,1% pentru anul 2013, pentru că, în următorii ani rata șomajului să scadă semnificativ, ajungând la valori subunitare pentru anii 2016 și 2017.

Este interesant de observat în continuarea, evoluția numărului de șomeri pe sexe pentru perioada anilor 2010-2017. Este de presupus că numărul șomerilor este mai mare în rândul femeilor dar în ultima perioadă, fenomenul va cunoaște o inversare la nivel național.

Grafic 4.7. Număr de șomeri, pe sexe, Municipiul Bistrița-Năsăud, anii 2010-2017

Sursa: tempo-online, INSSE

Dacă până în anul 2015, ponderilor șomerilor femei era mai mare decât cea a bărbaților, pe fondul unei scăderi generale a numărului de șomeri la nivel de localitate, se ajunge ca în anul 2016 ponderea și fie egală (296-296) pentru ca, în următorul an, numărul șomerilor bărbați să-l depășească ușor pe cel al femeilor. Dacă inițial, femeile erau cele care stăteau acasă în diferite scopuri casnice, implicit îngrijirea copiilor, odată cu ultimii ani acest lucru nu mai este neapărat o regulă, unii bărbați își asumă acest rol, femeile merg la muncă, unul dintre motive fiind faptul că unele femei au salarii mai mari decât ale bărbaților.

CAPITOLUL V. CADRUL DEMOGRAFIC- PREZENT ȘI PERSPECTIVĂ

Acest capitol este compus din două subcapitole, dintre care unul prezintă o analiză SWOT a municipiului Bistrița din punct de vedere demografic iar al doilea încearcă să determine perspective demografice ale municipiului.

4.1. Diagnoza stadiului actual- analiza SWOT

Analiza SWOT este o metodă folosită în mediul de afaceri, dar nu numai, pentru a ajuta la proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra firmei. Ea funcționează ca o radiografie a firmei sau a ideii de afaceri și evaluează în același timp factorii de influență interni și externi ai unei organizații, precum și poziția acesteia pe piață sau în raport cu ceilalți competitori cu scopul de a pune în lumină punctele tari și slabe ale unei companii, în relație cu oportunitățile și amenințările existente la un moment dat pe piață.

Conceptul analizei strategice SWOT provine dintr-o cercetare efectuată între anii 1960 și 1970 la Stanford Research Institute din SUA. Acronimul SWOT provine din engleză Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats, însemnând „Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări”.

Analiza SWOT se realizează, în general, în prima fază a unui proiect, pentru ca elementele de analiză să poată alcătui baza planului de proiect și să poată fi folosite ulterior în cadrul proiectului, dacă acesta întâmpină dificultăți în ceea ce privește planificarea, livrabilele sau bugetul alocat și trebuie readus pe linia de plutire.

În cadrul analizei SWOT se va ține seama de faptul că:

Punctele tari și punctele slabe sunt concepte „statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, într-o perioadă determinată de timp; ele reprezintă ceea ce există.

Oportunitățile și amenințările au în vedere viitorul, și se referă la alegerile pe care le au de făcut persoanele implicate în procesul de planificare; ele reprezintă ceea ce va fi.

Analiza SWOT are și limitările sale, deoarece organizațiile pot să vadă unele circumstanțe ca fiind foarte simple și pot trece cu vederea unele contacte strategice fundamentale care ar putea apărea. Mai mult decât atât, categorizarea aspectelor ca puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări ar putea fi un lucru foarte subiectiv deoarece există un grad mare de incertitudine

pe piață.

Este o metodă din ce în ce mai des utilizată în toate domeniile de activitate, care, deși prezintă anumite limitări, atunci când este bine realizată oferă o imagine de ansamblu a afacerii, obiectivului, localității, din anumite puncte de vedere.

Analiza SWOT. Vector de analiză- Capitalul uman. Municipiul Bistrița

Analiza SWOT. Populația ocupată, transformări și tendințe ale pieței muncii- Municipiul Bistrița

Problema referitoare la resursa umană în județ este foarte critică, fiind cauzată de scăderea continuă a populației județului, migrarea tinerilor din județ spre alte zone urbane cu mai multe oportunități și de numărul mare de persoane care au numai studii primare și gimnaziale. Cu prioritate trebuie acționat pentru dezvoltarea învățământului vocațional, de scurtă durată, pentru adulți, în vederea calificării în diverse meserii, dobândirii de cunoștințe practice în diverse domenii (ex. pentru populația rurală, cunoștințe în practicarea unei agriculturi performante), dar și proiecte de diseminare a „poveștilor de succes” în diverse inițiative antreprenoriale în zona rurală. Trebuie „re-inventat” învățământul profesional și de meserii sub coordonarea consorțiilor de agenți economici. Colaborarea strânsă cu universitățile de prestigiu trebuie menținută și întărită pentru a asigura un învățământ universitar de calitate în Bistrița, în vederea diminuării fenomenului de migrație al tinerilor. Schemele de ajutor social trebuie înlocuite cu alte forme de sprijin a populației sărace. Un exemplu ar fi fabricile sociale.

4.2. Perspectivele demografice ale județului Bistrița

a) Populația municipiului Bistrița în anii 2011, 2015 și 2020

În toate variantele de proiectare populația municipiului Bistrița va crește cu valori între 1,7 mii persoane (varianta optimistă) și 345 persoane (varianta pesimistă).

Tabel 5.1. Evoluția numerică prognozată a municipiului Bistrița pentru anii 2011, 2015, 2020

Sursa: Strategia de Dezvoltare a Municipiului Bistrița (2012)- Programul Orizont 2020

Grafic 5.1. Evoluția numerică prognozată a municipiului Bistrița pentru perioada 2011-2020

b) Schimbări în structură pe grupe de vârstă a populației

În condițiile menținerii crescute a segmentului populației feminine fertile de 15-49 ani și al fertilității, populația tânără va cunoaște o creștere în perioada 2011-2020, de 495 persoane. Acest fapt va fi reliefat în cadrul tabelului 5.2. și a graficului aferent acestuia, având în vedere prognozele pentru fiecare grupă mare de vârstă.

Tabel 5.2. Populația municipiului Bistrița pe grupe mari de vârstă, în anii 2011, 2015 și 2020, varianta constantă

Sursa: Strategia de Dezvoltare a Municipiului Bistrița (2012)- Programul Orizont 2020

Populația adultă cunoaște o scădere numerică până în 2020 cu aproape 4,4 mii persoane. Aceasta, în principal, din cauza generațiilor reduse, născute după 1990 cât și emigrării populației din grupele de vârstă 25-34 ani. Populația adultă din municipiul Bistrița poate ajunge la 52 mii persoane în 2020 (cu aproape 5 mii persoane mai puțin decât în 2011).

Evoluția populației tinere, până în anul 2020, varianta constantă

Grafic 5.2. Evoluția populației tinere, până în anul 2020, varianta constantă

Sursa: Strategia de Dezvoltare a Municipiului Bistrița (2012)- Programul Orizont 2020

Pe fondul scăderii numărului de tineri, ponderea populației adulte în total populație va înregistra în prima parte a orizontului de timp proiectat o scădere ușoară (de la 75,1% în anul 2011 la 72,5% în 2015), după care va începe să scadă accentuat, ajungând în 2020 la 68,3%. Pe sexe, raportul este în favoarea femeilor până în 2020, înfluențat de migrația mai mare a bărbaților.

Evoluția populației adulte, până în anul 2020, varianta constantă

În viitor, procesul de îmbătrânire demografică va continua astfel că numărul populației vârstnice va crește de la 6,6 mii persoane în anul 2011, la 11,5 mii persoane în anul 2020, ponderea acesteia în totalul populației ajungând la 15,1% (față de 8,8% în 2011). Faptul este foarte bine reliefat în cadrul graficului 5.3. unde se observă o tendință foarte clară de creștere a ponderii populației vârstnice- procesul de îmbătrânire demografică.

Evoluția populației vârstnice, până în anul 2020, varianta constantă

Grafic 5.3. Evoluția populației vârstnice, până în anul 2020, varianta constantă

Sursa: Strategia de Dezvoltare a Municipiului Bistrița (2012)- Programul Orizont 2020

c) Îmbătrânirea populației

Ponderea populației vârstnice în totalul populație municipiului Bistrița va crește în perioada 2011-2020 de la 14,9% la 17,5%, iar ponderea adulților se va reduce de la 75,1% la 68,3%, ceea ce va duce la accentuarea gradului de îmbătrânire demografică a populației municipiului.

Grafic 5.4. Evoluția rapoartelor de dependență demografică până în anul 2020, varianta constantă

Sursa: Strategia de Dezvoltare a Municipiului Bistrița (2012)- Programul Orizont 2020

Raportul total de dependență demografică va crește treptat de la 49,6 (2011) la 53 persoane tinere și vârstnice raportate la 100 persoane adulte (2020).

CONCLUZII

Concluzia generală rezultată din analiza prognozelor este aceea a deteriorării demografice locale. Aceasta constă în:

scăderea continuă a numărului și ponderii populației tinere;

creșterea numărului și ponderii populației vârstnice;

accentuarea fenomenului de îmbătrânire demografică;

diminuarea populației aflată în vârstă de muncă.

Consecințe posibile în domeniul economico-social:

depopularea în mediul rural;

afectarea rețelei școlare;

disfuncții în piața forței de muncă;

dificultăți și disfuncții în utilizarea rețelelor de utilități publice;

apariția necesității unor servicii sociale specifice.

BIBLIOGRAFIE

a) Literatura de specialitate

1. Cocean Puiu și colab. (2014), Amenajarea teritoriului suburban al Municipiului Bistrița, Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca;

2. Cucu Vasile, Ștefan Marian (1979), România. Ghid-atlas al monumentelor istorice. Editura Sport-Turism, București;

3. Erdeli George, Cucu Vasile (2006), România. Populație. Așezări umane. Economie, Editura Transversal, București;

4. Gâștescu Petre (2010), Fluviile Terrei. Editura CD Press, București;

5. Ielenicz Mihai, Pătru Ileana (2005), România. Geografie fizică, vol. I, Editura Universitară, București;

6. Ielenicz Mihai (2007), România. Geografie fizică, vol. II. Editura Universitară, București;

7. Ielenicz Mihai, Săndulache Iulian (2008) România. Podișuri și Dealuri, vol. III. Editura Universitară, București;

8. *** (1989), Romania, tourist map, Ministerul Turismului;

9. *** (2006), Science Daily, 2006, UK;

10. *** (2011), Recensământul General al Populației și Locuințelor din 2011– Rezultate finale;

11. *** (2012), Strategia de Dezvoltare a Municipiului Bistrița- Programul Orizont 2020;

12. *** (2013) Strategia de dezvoltare a județului Bistrița- Năsăud (2014-2020);

13. *** (2013), Cadru metodologic pentru realizarea prognozelor demografice. Analiza structurilor socio-demografice la nivel local și impactul migrațiilor asupra acestora. Prognoze demografice la nivel local (Mun. Bistrița);

14. *** (2017), Health Psychology (vol. 25, No. 3, USA).

b) Webografie

1. *** www.tempo-online.insse.ro, accesat în data de 22.04.2017;

2. *** https://dexonline.ro/definitie/natalitate, accesat în data de 9.04.2018;

3. *** http://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/portal.nsf/AllByUNID/F7DD6C5BE15049ACC225739C002DDF3F?OpenDocument, accesat în data de 1.04.2018;

4. *** http://adevarul.ro/locale/bistrita/de-strutul-simbol-bistrita1_50ada0517c42d5a663985808/index.html accesat în data de 1.04.2018;

5. *** http://pe-harta.ro/bistrita-nasaud/, accesat în data de 1.04.2018;

6. *** http://www.primariabistrita.ro/portal/bistrita/portal.nsf/AllByUNID/F7DD6C5BE15049ACC225739C002DDF3F?OpenDocument, accesat în data de 1.04.2018;

7. *** https://www.timponline.ro/bistrita-civica-traseul-variantei-ocolitoare-bistrita-propus-la-referendum-pe-intelesul-tuturor/, accesat în data de 1.04.2018;

8. *** http://statistici.insse.ro/shop/, accesat în data de de 3.04.2018.

c) Instituții

1. Institutul Național de Statistică.

d) Legislație

1. Legea nr. 76/2002.