Studiu Demo Economic In Comuna Birda

LUCRARE DE LICENTA

Studiu demo-economic în comuna Birda

CUPRINS

Introducere

Poziția geografică și localizare

Scurt istoric al comunei

Comopnenta naturală de susținere

3.1 Relief și geologie

3.2 Clima

3.3 Hidrografie

3.4 Vegetație și faună

3.5 Soluri

3.6 Riscuri naturale

Componenta demografică

4.1 Evoluția populației

4.2 Dinamica populației

4.2.1 Dinamica naturală

4.2.1.1 Natalitate

4.2.1.2 Mortalitate

4.2.1.3 Bilanțul demografic natural

4.2.2 Dinamica migratorie

4.2.3 Bilanțul demografic general

4.3 Structura populației

4.3.1 Structura pe grupe de vârstă și sexe

4.3.2 Structura etnică

4.3.3 Structura confesională

4.3.4 Structura după nivelul de instruire

4.3.5 Structura economică

Componenta de habitat

Componenta economică

6.1 Agricultura

6.1.1 Structura fondului funciar

6.1.2 Cultivarea plantelor

6.1.3 Creșterea animalelor

6.2 Activități specifice sectorului secundar

6.3 Activități specifice sectorului terțiar

Aspecte sociale

7.1 Nivelul de trai

7.2 Nivelul de dotare al gospodăriilor

Infrastructura comunei

8.1 Infrastructura de transport

8.2 Infrastructura tehnico-ediltară

8.2.1 Canalizare și alimentare cu apă

8.2.2 Alimentarea cu sursă electrică

8.2.3 Alimentarea cu gaze

8.2.4 Telecomunicații

8.3 Dotări pubilce și administrative

Analiza S.W.O.T

Perspectivele de dezvoltare ale comunei

Concluzii

Bibliografie

Webografie

Introducere

Această lucrare are ca scop cunoașterea realitățiilor trecute și prezente privitoare la arealul comunei Birda cât și aprofundarea apectelor cadrului natural, demografic și economic, continuând cu analiza S.W.O.T care își propune evaluarea tuturor aspectelor geograficie; încheind printr-o o analiză detaliată din toate punctele de vedere a perspectivelor prezente cât și viitoare de dezvoltare a comunei, astfel ajungându-se la rezolvarea deficiențelor și problemelor din comună, prin elaborearea unor soluții concrete și aplicabile.

”Comuna Birda, cu așezările aparținătoare Mănăstire, Berecuța și Sângeorge alcătuiesc un areal istoric de viețuire în Câmpia bănățeană, în care vitalitatea locuitorilor și legătura lor trainică cu pământul din care își asigurau cele necesare traiului au consttuit granița depășirii momentelor de cumpănă, aduse de curgerea vremurilor, au asigurat împlinirea idealurilor și îndreptarea eforturilor, a dăruirii în muncă spre ce a fost bun și frumos în societate”. (Enășel)

Am ales să studiez mai în profunzime acest areal deoarece reprezintă pentru mine o atracție deoarece este locul meu natal și locul unde am crescut, prin urmare cunosc zona, locurile, problemele cât și potențialul de dezvoltare. Consider că este de un real ajutor locuitorilor, cunoașterea zonei în care locuiesc, astfel putând contribuii fiecare, dacă este cazul, la bunul mers al comunei. O lucrare care analizează toate aspectele atât din punct de vedere al cadrului natural cât și celui antropic, din prezent, fiind un ajutor organelor locale, reprezintă un ajutor în viitor.

În calitate de studentă a Facultății de Chimie, Biologie și Geografie, domeniul Geografie, în cadrul Universității de Vest din Timișoara, doresc să mulțumesc în primul rând doamnei Lect. Univ. Dr. Ramona Ivan, pentru atenta îndrumare, ajutorul acordat și pentru sfaturile competente pe care mi le-a aferit. În al doilea rând doresc să aduc multumirii Direcției Regionale de Statistică Timiș din cadrul Institultului Național de Statistică, de asemenea și Consiliului Local al comunei Birda, în special domnului primar Marius Stoian, pentru datele oferite.

1. Poziția geografică și localizare

1.1 În județ

Comuna Birda este situată în județul Timiș, iar județul Timiș este situat în vestul țării.Teritoriul județului este străbătut de importante magistrale rutiere și feroviare transeuropene – șoseaua E70, magistrala feroviară a paralelei de 45° (Bordeaux- Zagreb-Timișoara-București-Iași-Odessa). Jutețul Timiș este cuprinde următoareele coordonate geografice: 45°11´- 46°11´ latitudine nordică și 20°16´-22°23´ longitudine estică; pe teritoriul județului se găsește cel mai vestic punct al țării, localitatea Beba Veche. Din punct de vedere administrativ, județul est edelimitat de trei județe: Arad în partea de nord, Hunedoara în est și Caraș-Severin în sud; în vest și nord-vest limita este dată de frontiera de stat cu Serbia și Ungaria. Limita nordică urmărește cumpăna de ape dintre Mureș și Bega, traversând Dealurile Lipovei și Câmpia Vingăi, până la localitatea Periam. De aici și până la Nădlac, pe o lungime de crca 18 km , limita dintre județele Timiș și Arad o formează valea largă a Mureșului.

Limita estică se desfășoară pe cumpăna de ape dintre Mureș și Bega urmărind în continuare Dealurile Surducului și Munții Poiana Ruscă.

În sud, între localitatea Lățunaș și vârful Rusca- 1355m, limita traversează Dealurile Doclinului, Câmpia Gâmpia Gâtaiei, Dealurile Pogănișului, Culoarul Timișului, după care urcă pe culmile Munților Poiana Ruscă, pe la sud de vârful Padeș- 1384m.

În vest, între localitățiile Lățunaș și Beba Veche, limita o formează frontiera de stat cu Serbia; granița traversează Câmpia Banatului, trecând prin vestul localitățiilor Moravița, Graiu Mic, Partoș, Cruceni, Jimbolia, Teremia Mare. In nord-vest, între localitățiile Nădlac și Beba Veche limita județului este dată de granița cu Ungaria.

Județul Timiș are o suprafață de 8.692 km², adică 3,6% din suprafața țării, fiind cel mai întins județ al României.

Poziția geografică a județului, în vestul țării, conferă avantaje din punct de vedere al infrastructurii de transport, asigurând multiple posibilități de legături și de schimb (Munteanu, R. Munteanu).

1.2 În raport cu unitățile de relief

Comuna Birda este așezată în Câmpia Timișului, care face parte din Câmpia Banatului. Aceasta din urmă fiind așezată în sudul Câmpiei de Vest și reprezintă aproximativ jumate din această macro-unitate fiind și cea mai reprezentativă unitate de aici. La vest și la sud, Câmpia Banatului se învecinează cu granița României cu Serbia ( între Lățunaș și Beba Veche) și cu Ungaria ( între Beba Veche și Sânmartin), limita estică este dată de contactul cu Dealurile de Vest (Dealurile Banatului) iar la nord de Mureș este marcata direct de contactul cu Munții Apuseni (Munții Zarandului), fiind singura câmpie care intră în contact direct cu munții, fără a avea o unitate de tranziție.

Câmpia Banatului este alcătuită din Câmpia Timișului și din Câmpia Barzavei.

Câmpia Timișului are ca limite la nord Câmpia Jmboliei, Câmpia Vingai și Câmpia Lipovei, la est, Dealurile Docnecei, Dealurile Buziasului și Depresiunea Lugojului, iar în sud- vest granița României cu Serbia și Muntenegru. În componenta sa intra Municipiul Timișoara, Recaș, Ciacova, Buziaș și satele aparținătoare. Câmpia este compusă din Câmpia Beba Veche, Campia Timișoarei, Câmpia Bega Mica, Câmpia Moravitei și Câmpia Birdei.

Câmpia Barzavei este ultimul compartiment al Câmpiei Banatului, care corespunde teritoriului situat între vestul dealurilor Pogănisului și Dogenecei, limita estică se întinde de-a lungul localităților Sârbova, Buziaș, Nițchidorf, Vermeș, Valeapai, Berzovia, Ferendia, Clopodia și Lățunaș, în vest întâlnindu-se cu Câmpia Timișului aproximativ pe la Sacoșu Turcesc, Stamora Romană, Folea, Voiteg, Deta și Moravița, iar la sud granița cu Serbia și Muntenegru.

Comuna Birda este situată în partea de sud-est a județului Timiș, învecinându-se cu orașul Gătaia, comunele Tormac, Voiteg , Opatița și Denta. Localitatea Birda, centrul comunei cu același nume, este situată pe DN59 la 48 km distanță de Timișoara și 56 km de Reșița, 20 km distanță de orașul Deta și 9 km de orașul Gătaia.

Coordoatele geografice ale așezării sunt 45°25´41˝ latitudine nordică și 21°20´41˝ longitudine estică. Celelalte trei localități, care fac parte din Comuna Birda: Berecuța, Mănăstire și Sângeorge sunt situate la sud de Birda, fiind înșirate de-a lungul râului Bârzava ca un colier de perle (fig. 1și 2).

Fig.1 Poziția și localizarea geografică a comunei în cadrul județului Timiș

Fig. 2 Comuna Birda localitățiile aparținăroare (Berecuța, Mănăstire și Sângeorge)(www.cjtimiș.ro accesat la 05.05.2015).

1.3 În raport cu axele de comunicație

Birda este străbătută de drumul județean 568A care leagă drumul național DN59 și Voiteg de Reșița, la o distanța de circa 40 km de municipiul Timișoara, 20 km de orașul Deta și 9 km de orașul Gătaia, iar drumul național DN59 leagă comuna de drumul europen E70, care intră în țară prin Serbia pe la punctul de trecere cu frontiera Stamora-Moravița și face legtura prin Timișoara, cu sudul țării(fig.3).

Fig.3Harta căilor de comunicații din zona municipiului Timișoara (www.strategiadevest.ro accesat la 15 iulie 2015).

Din punt de vedere al transportului feroviar, comuna Birda este legată de magistrala 900 prin calea ferată 922 ( Reșița Nord- Timișoara Nord), care leagă Municipiul Timișoara și București(fig 4).

Fig.4 Harta transporturilor feroviare CFR (www.inbistrita.ro accesat la 18.08.2015).

1.4 Satele componente

În componența comunei Birda intră localitățiile: Sângeorge, Mânăstire și Berecuța.

Localitatea Sângeorge este așezat pe malul drept al râului Bârzava, având locuitori de etnie sârbă și români, iar până la sfârșitul primului război mondial majoritatri erau sârbii. Așezarea este amintită pentru prima dată într-o diplomă din anul 1319, în comitatul Caraș, când despoții sârbi vor coloniza ortodoxi în jurul mănăstirii Sfântul Gheorge (localitatea Mânăstire) pentru a da naștere unui centru de rezistență impotriva propagandei catolice. Enășel B.

Localitatea Mânăstire este situată tot pe malul drept al Bârzavei, în apropierea esi se află mănăstirea Sfântul Gheorghe. Primele atestări documentare ale așezării nu sunt cunoscute, astfel producându-se confuzii ântre localitățiile actuale Sângeorge și Mânăstire, ele datează din perioada anilor 1319-1333, când se mențonează așezarea unor coloniști de „origine ortodoxă” în apropierea mănăstirii Sfântul Gheorge.Enășel B.

Iar localitatea Berecuța este situată pe malul stâng al râului Bârzava, prin hotarul său trecând așa numitul ”val roman”, ce străbătea teritoriul Banatului pe direcția nord-sud, de la Mureș al Dunăre, aceste urme puteau fi văzute până în perioada comunistă. Satul este amntit în 1458 sub numele de Berek, când era în proprietatea familiei Doczi. De-a lungul anilor, localitatea aparține de diferite comitate, în evul mediu aparținea de comitatul Caraș, în anul 1554 este menționantă într-un defter otoman, iar ma apoi în anul 1717 aparținea de districtul Ciacova având 28 de case.Enășel B.

1.5 Vecini

La nord comuna se învecinează cu Folia, la vest cu localitatea Rovnița Mare, iar la est se învecinează cu orașul Gătaia. (fig.5)

Fig. 5 Poziționarea Comunei Birda în raport cu așezările vecine (google.maps accesat la 18 iulie 1015).

2. Scurt istoric al comunei

Localitatea este așezată dealungul pârâului cu același nume, afluent pe dreapta al râului Bârzava, a fost menționată pentru prima dată în timpul stapânirii turcești, în anu 1690 ca având o populație românescă și aparținând districtului Bocșa. Se spune că această denumire ar proveni de la birurile grele la care era supusă populația română. În conscripția din 1717, Birda apare ca fiind locuită doar de romani, satul fiind format din 80 de case.

În harta din anul 1761 localitatea este menționată sub numele de Pirda, Grisellini amintește în lucrarea sa și delocalitatea Birde, situată la 25 mile distanță de Timișoara, în zona șanțurilor romane. Iar în cartea lui Ehrler localitatea este numită Bürta și aparține de districtul Ciacova. În anul 1760 erau atestați 668 de ortodoxi, adică 95% din populație, ei aparținând protopopiatului de Jebel și diecezei de Timișoara.

După 1779, aparținut comitatului Timș, plasa Deta, având poștă și ulterior gară. Localitatea s-a aflat în posesia erariului până în anul 1828, când a fost cumpărată de familia Termacici, aceasta ridicând în anul 1830 un conac din care astăzi nu se mai păstrează nici o urmă. De la aceștia este ulterior cumpărată de către baronul Lo Prest, iar aopi în anul 1852 ajunge în proprietatea baronului Uckermann, a cărui mamă era Henriette Lo Presti. După moartea acestuia localitatea intră în posesia baronului Uckermann Aladare, de la care o cumpără, în anul 1892 Montag M. cu fiii săi. Apoi, localitatea intră sub stăpânirea familiei Baroty, aceasta din urmă construindu-si un conac chiar în mijlocul comunei, devenit ulterior școală, pentru ca ăn prezent să funcționeze aici sediul primăriei.

În Birda se vor stabili cu timpul coloniști germani, primul colonist evanghelic german ce a venit din Liebling la Birda a fost Adam Hörl împreună cu soția Margareth și seful Andreas ce s-au stabilit în Birda din anul 1839. Motivul plecării germanilor din Liebling a fost se pare suprapopularea acestei localități și lipsa pământului, au venit coloniști germani și din alte localități din Banat, în special din Șemlacu Mic, iar în 1841 vor fi botezaț 12 copii.În anul 1850 erau în Birda 200 de germani, majoritatea acestora erau de religie evaghelică, cealaltă parte fiind reformați sau catolici. În secolul XX-lea, germanii vor ajunge să reprezinte mai mult de jumătate din populație. Din anul 1908 până în 1912 vor veni emigranți din Franzfeld, cunoscuți sub numele de „Franzfelder”, sosind în total 15 familii.

Potrivit informațiilor existente, doar din localitatea Birda, peste 100 de persoane au participat la primul război mondial. Dintre aceștia, 65 erau de naționalitate germană, dar 24 dintre ei și-au pierdut viața, fie pe frontul rusesc, fie pe cel italian. Periada celor cinci ani de război a echivalat cu un adevărat calvar pentru populația acestor localități, având ca și consecință înrăutățirea condițiilor de trai.

Începerea celui de-al doile război mondial, aduce cu sine moartea a mulți tineri din localitate.

Din anul 1945, 23 martie își face loc regimul comunist, care aduce cu sine sistemul cotelor obligatorii, stârnind nemulțumiri în rândul localnicilor, încercând să se opună; urmând apoi colectivizarea, tot acest an a reprezentat pentru Birda o scădere semnificativă a etnicilor gemani, aceștia lăsând totul în urmă și stabilindu-se în Germania.

În cele din urmă, opziția oamenilor se diminuează, mai ales după tragica noapte de Rusalii din 1951, mai exact în 18 iunie, în care foarte mulți bănățeni au fost supuși procesului deportării în Bărăgan. Astfel, abia în anul 1954, 24 aprilie, a fost înfințat G.A.C-ul, acesta avân 28 de familii înscrise, cu o suprațață de 252 de ha. În anul 1971 s-a înregistrat o creștere semnificativă a membrilor C.A.P-ului, 959 de membrii și o suprafață de 1979 de ha.

Construirea Complexului pentru creșterea și îngrășarea porcilor Birda, la mijlocul anilor ´60, care a dus la dezvoltarea economică a actualei comune. Astfel zona va ajunge să fie cunoscută în întreaga țară și chiar și peste hotare. Odată cu declanșarea mișcării revoluționare dn decembrie 1989 și căderea regimului comunist, începe o perioadă de regres pentru COMTIM.

În urma legii 84/2004, Birda a devenit comună, în componența ei intrănd și satele Berecuța, Mânăstire și Sângeorge. Până atunci aceste sate au aparținut de comuna Gătaia, care prin același decret devine oraș. La conducerea comunei se afla primarul Ițu Ioan și viceprmarul Stoian Gheorghe Marius, iar în urma alegerilorr din 1 iunie 2008, Stoian Gheorghe Marius devine primar iar viceprimar Marcu Sorinel, ocupând și funcția de consilier.Enășel B

3. Componenta naturală de susținere

3.1 Relief și geologie

Relieful este de tip câmpie, fiind situată în câmpia Gătăii, parte componentă a Câmpiei Bârzavei, situată la S de râul Bârzava și fragmentată în S de Câmpia Moraviței. Aceste localități sunt situate în câmpia Gătăii, parte componentă a Câmpiei Bârzavei, situată la sud de râul Bârzava și fragmentată în sud de Câmpia Moraviței. În Câmpia Gătaia interfluvile sunt plane, fragmentate de văi largi, adâncite cu 10-20m față de suprafața cîmpului, rețeaua hidrografică are un caracter divagat, albiile majore generează inundații și produc înmlăștinirea suprafețelor interfluviale. În cadrul acestui spațiu se întâlnesc 5 unități geomorfologice distincte: Câmpia piemontană, Câmpia de cuestă, Lunca Bârzavei, Câmpia Moraviței și Măgura vulcanică Șumig.

Ca potențial natural, comuna Birda area un relief de câmpie, Câmpia Timișului care face parte din câmpiile joase, cu înălțimi cuprinse între 80-100 metri, ușor inundabilă. Zona se careacterizează printr-o varietate scăzută a formelor de relief. Preponderența reliefului de câmpie este însă extrem de favorabilă practicării agriculturii, acest lucru fiind favorizat și de existența une rețele hidrografice foarte bogate.(Strategia de dezvoltare a comunei Birda)

Teritoriul comunei Birda este așezat în Câmpia Banatului (la granița dintre Câmpia Timișului și Câmpia Bârzavei). Trecutul paleogeografic al celor 2 câmpii este același ca și al întregii Câmpii a Tisei. Trecutul geologic șesului Timiș este relativ recent. Fundamentul câmpiei este cel cristalin „Tisia” peste care s-au depus treptat depozite de aluviuni de vârstă terțiară și cuaternară, care au fost acoperite în fazele glaciare și interglaciare de depozite de loess și de nisip. Evoluția paleogeografică începe din Neogenul superior, când cutele munților din jur închid marea, care s-a extins asupra câmpiei întregi și o transformă într-un loc interior. Lacul Panonic – format acum – nu mai are nici o legătură cu restul mărilor europene, iar începând cu Levantinul descrește, devenind din ce în ce mai mic.

Prin mișcările orogenetice, ciclul de eroziune se reânoiește, fapt ce majorează puterea de eroziune și de transport a râurilor. Formațiunile diluviale sunt alcătuite din: argile, galbene, loess, nisipuri și argile galbene sau roșcate care conțin concrețiuni marnoase în valea Bârzavei. Materialul este alcătuit din elemente rurale cu diametrul de 1-3 mm.

Sculptatea reliefului a continuat până azi prin procese de erodare și aluvionare fărămițând terasa și lunca Bârzavei. Trecutul paleogeografic al acestei părți de sud din Câmpia Tisei, ca de altfel a întregii câmpii, este foarte simplu și poate rezumat astfel:

Ponțianul: se află sub forme de depozite lacustre în ape sărate (nisipuri, argile nisipoase și argile).

Levantinul: prezent prin depunerile unui loa cu apă dulce (argile).

Diluviul: prezent prin formațiuni de facies terestru, depozite fluviatile și eoliene, argilă, lut galben, loess.

Aluviul: prezent prin depozite fluviatile.

Forajele realizate în cadrul comunei sunt datorate ocaziei de construire a Complexului Industrial de îngrășare a porcilor, pentru deschiderea unor surse de apă, însă nu a dat rezultate dorite, fiind abandonate. Totuși foraje au fost executate și în zonele apropiate cum ar fi del de la Deta (la 20 km de Birda spre vest), foraj care a ajuns până la 60 m adâncime și a străpuns următoarele succesiunii de strate:

până la 14,60 m argilă nisipoasă, cafeniu închisă până la cafeniu roșcat.

până la 15,30 m se întălnește nisip mediu argilor, gălbui cu pietriș.

până la 20,75 m se întâlnește argilă nisipoasă, galbenă, cu pete cenușii, cu pietriș rar.

până la 23,38 m predomină nisip mediu și grosier galben cenușiu cu elemente de pietriș cuarțos.

până la 38,60 m apare nisip fin si mediu argilos galben.

până la 45,70 m este predominat nisipul fin argilos gălbui cu pete cenușii

până la 59,90 m nisip fin argilos gălbui

până la 60,29 m apare argilă nisipoasă galbenă cu pete cenușii-vinetoase.

Astfel, din această strtigrafie rezultă ca ea este simplă și solul nu conține bogății minerale.

3.2 Clima

Clima este temperat-comtinentală având un caracter intermediar între climatele de tip: continental, mediteranean, și temperat oceanic. Iernile sunt relativ blânde, verile sunt lugi și călduroase. Iernile sunt relativ blânde, verile sunt lungi și călduroase, primăverile și toamnele sunt scurte. Tepmeratura medie anuală este de 10,6ºC(stația Timișoara, așezarea teritorială în districtul climatic C:f.b.x – după Köpen), iar media anuală a precipitațiilor este de 600-700 mm/an (Atlasul climatologic 1966), asigurând condiții foarte bune pentru cultura plantelor și creșterea animalelor. Bat vânturile de Nord-Vest și cele de Vest, restul vânturilor au valori cuprinse între 2,7% și 8,7%. Astfel vânturile ce bat în zonă sunt cunoscute sub denumirea populară de Austrul , Coșava sau Crivățul (fig. 6).

Fig. 6 Harta climatică din partea vestică a României.(www.profudegeogra.eu accesat la 30 iulie 2015)

3.3 Hidrografia

Teritoriul este străbătut de râul Bârzava, ce izvorește din munții Semenic (de sub vârful Pușcaș- 1412 m) și se varsă în Timiș pe teritoriul Serbiei(fig. 7 și 8), are o lungime de 129 km și un bazin hidrografic de 1026 km², în timp ce densitatea în zona de câmpie este de 0,26 km/km². Cursul inferior ce traversează acest spațiu are albia majoră puternic dezvoltată și o pantă redusă până la 1 m/km. Debitul mediu anual al Bârzavei este de 5,53m³/s, dar valorile urcă în zilele ploioase provocând inundații de-a lungul timpului, precum cele din: 1813, 1872, 1912, 1926, 1968, 2005 și 2006. Inundațiile din 2005 au provocat importante pagube materiale, distrugând zeci de case și gospodării din satele Berecuța, Mănăstire și Sângeorge avariind altele. Precum și afectarea a sute de hectare de teren agricol, care a fost acoperit de ape. Afluenții Bârzavei sunt: Moravița, Birda, Clopodia și Crivaia.

Afluentul Bârzavei în acest spațiu este pârâul: Birda (Birdeanca). Localitatea Birda este așezată pe acest pârâu, care este un afluent de dreapta al Bârzavei, are un caracter temporar de scurgere, trece prin orașul Deta, și se unește cu Bârzava pe teritoriul județului Timiș, în dreptul localității Topolea. Toate cele trei sate aparținătoare (Mânăstire, Berecuța, Sângeorge) sunt așezate la sud de centrul de comună (Birda), ele fiind situate pe cursul principal al râului Bârzava.

Pârâul Birda sau Birdanca este un curs părăsit din albia Bârzavei, se desprinde de cursul principal în apropiere de Gătaia, are o lungime de 26 km și un bazin hidrografic de 71km², legătura cu Bârzava a fost colmatată de ape. În timpul verii este aproape lipsit de ape iar la apelemari preia o parte apele Bârzavei, provocând numeroase inundații de-a lungul timpului.

Analiza potabilității și agresivități apei din punctul „fântâna părăsită” Birda:

Tabel nr.1 Analiza potabilității și agresivități apei subterane în punctul de observație Birda(după Tomescu-Mățău, 1972)

Fig. 7 Cursul râului Bârzava(google. maps accesat 5 mai 2015)

Fig. 8 Rețeaua hidrografică a comunei Birda(google.maps accesat la 28.07. 2015).

3.4 Vegetație și faună

Vegetația a fost înlocuită aproape peste tot de culturile de plante. Specile de pomi întâlniți în această zonă sunt: gorunul (Quercus robur), ulm (Ulmus glabra), frasin (Fraxinus excelsior), arțar (Acer campestre), păr pădureț (Pirus piraster), salcâm (Robina pseudoacacia), iar din zâvoaiele din lungul cursurilor de apă, sălcile (Salix alba, Salix fragilis). Suprafețele împădurite au fost defrișate în cea mai mare parte, în epoca comunistă; mai există încă mici suprafețede de pădure ,astfel în dreptul localității Mănăstire pădurea ocupă 200 de ha. Iar de-a lungul Bârzavei se întânesc, răchita roșie (Salix purpurea), măceșul (Rosa canina) și salcâmul (Robinia pseudoacacia). Vegetația ierboasă se întâlnește rar,datorită înlocuirii ei cu culturile cerealiere sau cu plante tehnice, se întâlnesc, în special pe islazuri, plante bune furajere ca iarba câmpului (Agrostis stolonifera), vițelar (Anthoxanthum odoratum), coada vulpii (Alopecurus pratensis), raigras (Lolium perene), în timp ce în zonele inundate se dezvoltă trestia (Phragmites australis) și papura (Typha latifolia). În pădurea din localitatea Mânăstire (singura pădure de pe toată suprafața comunei), se găsește laleaua pestriță(Fritillaria meleagris), fiind pe protejată de lege și pe cale de dispariție.Fritillaria nu este o lalea, din punct de vedere botanic; este înrudită cu laleaua, pentru că face parte din aceeași familie a Liliaceaelor.  (fig.9).

Fig.9 Laleaua pestriță (Fritillaria meleagris)(www.alpinet.org accesat la 02.08.2015).

Fauna este reprezentată în special de mamifere rozătoare ca popândăul (Spermophilus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), iepurele decâmp (Pepus europaeus), vidra (Lutra lutra), iar în pădurea din Mănăstire se întâlnesc: vulpea (Vulpes vulpes), fazanul comun (Phasianus colchicus) , dihorul (Mustela putorius), căprioara (Capreolus capreolus), iar din păsări ciocănitoarea (Picinae), barza (Ciconia ciconia), cioara (Corvus frugilegus), stăncuța (Corvus crone cornix), rândunica (Tacgycineta bicolor), vrabia (Passer deomesticus) și graurul (Sturnus vulgaris). Fauna acvatiică este reprezentată în apele curgătoare, dar și în apele stătătoare ale Birdencii se întâlnesc: crapul (Cyprinus carpio), carasul (Carassius gibello), știuca (Esox lucius), roșioara (Scardnius erythrorhtalmus) și cleanul (Squalius cephalus).

Mediul geografice este favorabil dezvoltării culturilor, în special a celor de cereale, ca grâu (Triticum), secară (Secale cereale), orz (Hordeum), ovăz (Avena sativa), porumb (Zea mays), dar și a plantelor tehnice: tutun (Nicotiana tabacum), rapiță (Brassica napus oleifera), sfeclă de zahăr (Beta vulgaris saccharifera) și floarea soarelui (Helianthus annuus), (fig.10).

Fig.10 Harta vegetației și faunei din România. (www.profudegeogra.eu accesat la 16.08.2015)

3.5 Solurile

Solurile ce se întâlnesc în comuna Birda sunt variate și sunt rezultatul în timp a factorilor pedogenetici, aceștia fiind: relieful, roca mamă, clima, hidrologia. Cele mai predominante tipuri de soluri sunt: vertisoluri 36,4%, soluri brune argiloiluviare 32,8%, soluri aluvisoluri 11,9%, cernoziomurile 4,8% (fig.11 și 12).Vertisolurile sunt soluri argiloase închise care crapă, cu un conținut ridicat de argile gonflante (> 30 %). În ceea ce privește feritilitatea terenului arabil, situația este următoarea: clasa I 2,9%; clasa II 14,7%; clasa III 70,9%; clasa IV 10,6%; clasa V 0,9%. Din totalul de 21.008 ha reprezentând suprafața agricolă a fostei comune, terenul arabil reprezenta 18.265 ha, pășunile 1.769 ha, fânețe 916 ha, livezile 25 ha și vița de vie 33 ha.Trebuie ținut cont și de responsabilitatea de a avea grijă de utilizarea cât mai rațională a solurilor pentru a se evita degradarea acestora, sunt necesare lucrări de desecare și eliminare a excesului de apă, precum și reducerea la minim a activităților ce duc la distrugerea învelișului de sol.

Fig. 11 Principalele tipuri și asociații de soluri din vestul României. (Oficiul pentru studii pedologice și agrochimice Timișoara, 2010 accesat la 16.08.2015).

Fig.12Distribuția tipurilor de sol din arealul comunei Birda.

3.6 Riscuri naturale

Arealul comunei Birda nu reprezintă o zonă cu riscuri semnificative, astfel de-a lungul anilor comuna s-a confruntat cu diferite fenomene meteorologice:

Vijeliile (furtuni) cu rafale mai mari de 12 m/s și intensificări bruște de peste 20 m/s se produc în perioada mai-august, în zona centrală, de est și de sud-vest a județului Timiș, fiind încadrată și comuna Birda. Vitezele medii anuale pe cele 8 direcții cardinale și intercardinale oscilează între 2,2 și 3,8 m/s la Timișoara și între 1,2 și 3,1 m/s la Sânnicolau Mare.

Referitor la fenomenele periculoase din sezonul rece, se constată în medie 4-6 zile pe an cu depuneri de chiciură și 2-5 zile pe an cu polei (www.prefecturatimiș.ro).

De-a lungul anilor comuna a mai fost afectată de numeroase inundații din 1813, 1872, 1912, 1926, 1968, 2005, 2006.

În continuare voi detalia puțin evenimentul inudațiilor din anul 2005 deoarece m-am confruntat cu situația reală. Datele înregistrate pe râul Bârzava în orașul Gătaia, indică înalțimea maximă a râului în anul 2005 și anume 520 m iar nivelul depășirii este de 70 F3 cm. Cantitățiile de precipitații (mm) înregistrate în intervalul 14-19 aprilie 2005, indică o sumă de 123.9 mm în Gătaia (Fig.13).

Fig. 13 Zone cu risc potențial semnificativ la inundații(www.rowater.ro accesat la 05.05.2015)

În urma inudațiilor s-au produs numeroase pagube: degradarea solurilor și a terenurilor arabile, creșterea apei freatice, infertilitatea solurilor, distrugerea pășunilor, terenurilor cu cereale, grădinile în urma retragerii apelor; de astfel și gospodăriile au fost afecte, unele mai trainice rămănând în picioare, numeroase animale au murit, jumătate din polualția localitățiilor aparținătoare comunei, au fost evacuate, unii au mers la neamuri, iar la alții le-a fost asigurat de către primăria Birda un loc de adăpost. De asemenea s-au înregistrat pagube ce implică avarierea imobilelor, fiind în număr de 170 de case(tabel 2). În urma inudațiilor statul cât și primăria s-a implicat în ajuatrea populației, prin sprijin material: hrană, materiale de construcții, bani unde a fost cazul, iar unde situația a fost gravă, asta implicând case grav afectate și localnici neavând alt acoperiș deasupra capului, le-au fost construite alte case noi de cu sprijinul ANL și primăriei din Constanța(Fig.14).

.

Fig. 14. Case ANL construite în urma inundațiilor(www.cjtimis.ro accesat la 02.05.2015).

Tabel nr. 2 Pagube produse în urma inundațiilor din aprilie 2005- comuna Birda (www.cpiitimis.ro accesat la 19.08.2015).

Următorul an, 2006 a înregistrat iar o serie de inundații, dar acestea au fost nesemnificative pentru populație, nu au avut efecte mojore importante, au afectat terenurile agricole și o parte din gospodării, și atunci statul și primria au acordat ajutorul necesar populației.

Concluzionând situația evenimentului din anul 2005, din Comună, referindu-mă strict la nivel local, putem spune că acest an a produs o modificare atât din puct de vedere pshihologic la nivelul locuitorilor, cât și la nivel structural al așezărilor. În urma inundaților s-au luat măsuri de către consiliul local al primăriei Birda, prin consolidarea digurilor de pe marginea râului Bârzava și dirijarea nivelului apei de la barajul din Reșița, atunci când crește nivelul apei, datorită precipitaților, topirii zăpeziilor, încălziriii bruște.

4. Componenta demografică

4.1 Evoluția populației

De-a lungul unei perioade de peste un secol, structura demografică a localitățiilor ce astăzi intră în componența comunei Birda a suferit numeroase modificări, cauzate de evenimente ce au avut un impact major asupra vieții locuitorilor. Conform datelor din tabel (tabel nr.3)se poateobserva că numărul maxim al locuitorilor celor patrulocalități care fac astăzi parte din comuna Birda s-a înregistrat în anul 1930 cu 2.822 de persoane. De asemenea până în acel an s-a înregistat o creștere continuă cu excepția anului 1920. În același timp, după anul 1930, sporul demografic al următoarelor decenii a fost negativ, numărul locuitorilor scăzând constant, astfel încât în anul 2002 observăm o scădere semnificativă, populația fiind de numai 1948 de persoane.

Tabel nr. 3 Numărul total al populației din comuna Birda în urma recensemintelor din perioada 1869-2011.

Scăderea populației din anul 1920 față de anul 1910 aceasta se datorează pierderilor umane suferite în primul râzboi mondial, precum și plecării unuor locuitori de etnie maghiară sau germană după realizarea unirii cu România, îndreptându-se spre Ungaria. O altă cauză este creșterea mortalității în rândul populaței datorată înrăutățirii condițiilor de trai și datorită plecării majorității bărbațiilor pe front.

O valoare apropiată a numărului maxim al populației din anul 1930, se înregistrează în anul 1869, cu 2532 de locuitori, fiind o diferență de doar 290 de locuitori; ceea ce însemând că populația comunei a avut o creștere lentă doatită bolilor și războiului.

Recensământul din anul 1956, primul recensîmânt din perioada comunistă, prezintă o scădere a populație situațe datorată celui de-al doilea război mondial, dar și emigrării unei părți a populației de naționalitate germană, dar și datorită represiunii sistemului comunist.

Perioada cuprinsă întrea anii 1956-2011 marchează continuarea procesului de declin demografic, înregistrându-se o scădere constantă, astfel că numărul locuitorilor scade cu 343 de locuitori, factorii acestui lent proces de declin fiind rata redusă a natalității și emigrarea sătenilor în centre urbane și în străinătate(Fig.15)(Enășel B.).

Fig.15 Evoluția demografică a populației din comuna Birda între anii 1869-2011.