Studiu DE Valorificare In Turism A Zonei Turistice Creta, Grecia

STUDIU DE VALORIFICARE ÎN TURISM A ZONEI TURISTICE CRETA, GRECIA

Plan

Declarația pe propria răspundere

INTRODUCERE

Capitolul I. CONSIDERAȚII GENERALE

Zonarea turistică. Concepte și noțiuni

Potențialul turistic și importanța sa pentru desfășurarea activității turistice

Infrastructura turistică și rolul ei în valorificarea unei zone turistice

Capitolul II. ROLUL DESTINAȚIEI CRETA ÎN TURISMUL ELEN

2.1. Poziționarea Greciei în turismul internațional

2.2. Insula Creta – destinație turistică importantă a Greciei

2.3. Analiza potențialului turistic al zonei

Capitolul III. VALORIFICAREA TURISTICĂ A INSULEI CRETA, DESTINAȚIE IMPORTANTĂ ÎN TURISMUL INTERNAȚIONAL

3.1. Analiza bazei tehnico-materiale a turismului și nivelul de dezvoltare a infrastructurii turistice generale

3.2. Analiza proiectelor de investiții și dezvoltare

3.3. Studiu de caz: Evaluarea ofertei pentru destinația turistică Creta pe piața turistică a Republicii Moldova

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Turismul a devenit de-a lungul timpului una dintre necesitățile de consum a omului modern, fiind considerat ca un indicator al calității vieții. Se poate afirma că, turismul, își merită pe deplin importanța acordată astăzi de către oamnenii de cultură din toate domeniile cunoașterii.

Deoarece turismul înseamnă deplasarea turistului de la locul de reședință pentru o perioadă între 24 de ore și 12 luni în scopul recreerii, în procesul de a vizita se include cererea, adică doritorii de a vizita propriu ziși, dar și oferta, ceea ce exprimă destinațiile turistice care dețin anumite puncte sau obiective de o atractivitate deosebită.

Turismul și recreerea, ca și alte aspecte ale vieții umane, nu pot rămâne înafara sferei de impact indusă de schimbare, iar cel mai important este modul cum utilizăm timpul liber, care a evoluat atât în volum, cât și în calitate. Desigur că pentru pentru utilizarea timpului liber în mod productiv și plăcut, alegem destinații care pot oferi satisfacții maxime din punct de vedere al dezvoltării personale, al cunoașterii, dar și al recreerii.

Turismul, sub toate formele sale, se desfășoară în mediul geografic, și este determinat sau influiențat de unele componente geografice-naturale, economice și sociale ale acestuia. O parte dintre ele sunt recunoscute științific și practic, ca resurse și atracții turistice și alcătuiesc potențialul turistic al unui teritoriu.

O destinație turistică reprezintă un teritoriu sau o zonă, care demonstrează interes pentru turiști. Valorificarea unei zone turistice include analiza tuturor factorilor care influiențează înfăptuirea fenomenului de ,,turism”. Pentru a se bucura de popularitate, un teritoriu sau o zonă turistică trebuie să dețină un potențial turistic însemnat, înzestrat cu obiective naturale și antropice, dar să dispună și de o infrastructură turistică adecvată.

Scopul lucrării este de a studia și analiza valorificarea în turism a zonei turistice Creta, Grecia. Aceasta este compusă din 3capitole a câte 3 subcapitole fiecare.

Obiectivele principale ale acestui studiu de caz în îndiplinirea scopului principal sunt:

Identificarea și consultarea surselor suficiente și a celor potrivite pentru efectuarea studiului.

Înțelegerea cât mai calitativă a conceptului de valorificare a unei destinații.

Acumularea de cunoștințe mai aprofundate despre destinația turistică Creta.

Îndeplinirea studiului de caz prin atingerea tuturor punctelor indicate în plan. Iar pentru îndeplinirea întocmai a planului s-a setat o listă de micro-obiective, consecutiv urmate:

Înțelegerea conceptelor generale legate de turism, destinații și zonarea turistică.

Definirea potențialului turistic și a infrastructurei turistice dintr-o anumită zonă și identificarea importanței acestora pentru desfășurarea activității turistice și valorificarea propriu zisă a unei zone turistice.

Identificarea poziționării Greciei în turismul internațional.

Analiza poziționării Cretei în turismul grecesc.

Analiza potențialului turistic al Cretei.

Analiza bazei tehnico-materiale a turismului și a infrastructurii turistice generale pe Creta.

Analiza unor proiecte de investiții și dezvoltare a regiunii.

Analiza ofertei turistice pe piața din Republica Moldova pentru destinația Creta.

Ca metode de investigație s-au folosit următoarele: consultarea manualelor, broșurilor și a actelor normative care sunt în tangență cu tema studiului, la fel și cu îndeplinirea micro-obiectivelor, conform planului; consultarea surselor electronice cu privire la tematica studiului; discuții cu locuitori ai Greciei despre turismul local, reputația insulei Creta ca destinație turistică și careva nuanțe ale culturii grecești; utilizarea bazei de date informaționale din cadrul întreprinderii de practică (broșuri, calaloage de hoteluri, sisteme de rezervări) referitoare la destinația Creta; discuții cu agenți de turism de pe piața Republicii Moldova referitor la poziționarea destinației Creta pe piața turistică locală. Pe parcursul studiului, s-au utilizat 40 de surse bibliografice scrise, care sunt enumerate la finalul lucrării. În conținutul tezei, s-au inclus, de asemenea, 2 tabele, 9 alte figuri, iar anexa include alte 5 figuri. Acestea au un rol destul de important, deoarece în urma anlizei acestora s-a ajuns la diverse concluzii corelate cu tema studiului.

Conform scopului și obiectivelor stabilite, în analiza efectuată, s-a studiat valoarea insulei Creta ca destinație turistică internațională. În primul capitol, sunt prezentate definiții și concepte ale zonării turistice și punerii în valoare a unei destinații prin analiza potențialului turistic și importanța acestuia în activitatea turistică. Se specifică implicațiile resurselor și atracțiilor turistice în ansamblul potențialului turistic în scopul de a înțelege participarea fiecărei componente la generarea fenomenului turistic într-o anumită regiune și la activitatea de turism în general. La fel, în prima parte a lucrării, se definește conceptul de infrastructură turistică, se identifică componentele sale și se evaluează rolul ei în valorificarea unei zone atractive din punct de vedere turistic.

În capitolul doi se studiază rolul Cretei în turismul elen. În această parte a studiului se include analiza poziționării Greciei în turismul internațional, după care, valorificarea insulei Creta, ca fiind identificată destinație turistică importantă a statului grec. Apoi, se analizează potențialul turistic al insulei. În acest capitol este expus care este poziția destinației studiate în turism și prin ce atrage Creta turiștii.

În capitolul numarul 3 are loc valorificarea din punct de vedere turistic a insulei Creta, ca fiind o destinație importantă în turismul internațional. Se analizează baza tehnico materială turistică a zonei, identificând exemple de structuri de cazare și alimentație. La fel se analizează căile de acces și nivelul dezvoltării transportului pe insulă. Nu în ultimul rînd, se analizează și manifestarea activităților de agrement din zonă.

Într-un alt subcapitol al lucrării se descrie nivelul infrastructurii turistice generale al locației, după care se analizează proiectele de investiții și dezvoltare. Lucrarea se încheie printr-un studiu de caz referitor la evaluarea ofertei turistice pentru destinația Creta pe piața turistică a Republicii Moldova.

Tema lucrării este una actuală, în primul rând datorită faptului că lturismul internațional este din ce în ce mai actual. Fiecare destinație turistică se caracterizează prin anumiți factori și dispune de un anumit potențial turistic, ceea ce îi dă o anumită valoare și mereu este nevoie de analiză pentru a influiența cumva pozitiv intercalarea cât mai reușită a cererii cu oferta.

Creta este cea mai mare insulă din Grecia și este considerată una dintre cele mai vizitate, astfel, identificarea valorii acestei destinației este importantă. La fel are un rol important identificarea punctelor slabe ale destinației, ideile de diminuare ale lor și proiectelor de dezvoltare.

CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE

1.1. Zonarea turistică. Concepte și noțiuni

Zona turistică este un teritoriu bine delimitat ca importanță pentru turism datorită existenței unui număr însemnat de obiective, puncte și localități legate printr-o infrastructură adecvată și în care sunt unul sau mai multe centre turistice polarizează activitățile de acest gen.

 Turismul (conform OMT) este definit ca activitățile desfășurate de persoane, pe durata călătoriilor și sejururilor, în locuri situate în afara reședinței lor obisnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.[3.1. 20.03.2015]

Zonarea turistică este concepută ca o valorificare superioară și complexă a resurselor turistice, într-o viziune unitară, în vederea exploatării eficiente a patrimoniului turistic, raportată la scara întregii regiuni, concepând tursimul ca sistem, zonarea turistică urmărește stabilirea unui model de evaluare, ierarhizare, valorificare și amenajare prioritară a patrimoniului turistic.

Desfășurarea acțiunilor turistice, indiferent de forma lor, presupunde stabilirea unor legături sau raporturi între turist și zonele pe care acesta le vizitează și este prezent temporar. Aceste raporturi au un conținut complex, pe de o parte, teritoriul, prin potențialul său natural, reprezintă motivația deplasării turistului, iar, pe de, altă parte, acest teritoriu servește casuport material, fizic, pentru amenajările destinate satisfacerii cerințelor turistului [2.8.p 26].

Noțiunea de ,,amplasare’’ sau ,,localizare’’, cu referire expresă la domeniul turismului, este utilizată frecvent începînd cu anii ’60. Conceptul a fost împrumutat și, ulterior, adaptat din studiile asupra aglomerărilor industriale [2.8. p.443].

”Amenajarea turistică” reprezintă o componentă esențială a procesului dinamic și complex de organizare științifică (acțiune) a spațiului geografic, care-și propune valorificarea particularităților teritoriului în cauză (resurse, activități, funcții) printr-o serie de dotări, servicii, instalații, construcții etc. care să fie exploatate eficient. Scopul principal al amenajării turistice este integrarea optimă și echilibrată a activităților turistice în dezvoltarea economică și socială a teritoriului, armonizarea relațiilor între mediul înconjurător și societate.

O altă concepție a amenajării turistice o definește ca un ,,proces dinamic și complex, de organizare științifică a spațiului turistic, luând în considerare relațiile dintre mediu și colectivitățile umane, precum și toți factorii care influiențează aceste relații.

Amenajarea teritoriului, aplicată în domeniul turismului, reprezintă un efort de dezvoltare planificată și coordonată a turismului și a altor sectoare a economiei, în limitele unui spațiu dat. Deci, amenajarea turistică se integrează procesului general de sistematizare, urmărind vlorificarea resurselor specifice și dezvoltarea echilibrată a regiunilor [ 2.8. p.444].

P. Defert, un reputat specialist în domeniu, susține că localizarea sau amenajarea turistică înglobează majoritatea elementelor care constituie activitatea turistică, definind-se mai ales, în funcție de comportamentele naturale, istorice și culturale ale zonei.

Însă, conform părerii celor mai mulți specialiști, amenajarea turistică a teritoriului, este sau trebuie înțeleasă în contextul relațiilor ce se dezvoltă în două spații: aria pieței turistice și zona de recepție, iar această abordare, diminuiază rolul resurselor și consideră că o orientare a fluxurilor turistice constituie o premisă fundamentală în determinarea localizărilor turistice.

Implicațiile dezvoltării unei zone tu limitele unui spațiu dat. Deci, amenajarea turistică se integrează procesului general de sistematizare, urmărind vlorificarea resurselor specifice și dezvoltarea echilibrată a regiunilor [ 2.8. p.444].

P. Defert, un reputat specialist în domeniu, susține că localizarea sau amenajarea turistică înglobează majoritatea elementelor care constituie activitatea turistică, definind-se mai ales, în funcție de comportamentele naturale, istorice și culturale ale zonei.

Însă, conform părerii celor mai mulți specialiști, amenajarea turistică a teritoriului, este sau trebuie înțeleasă în contextul relațiilor ce se dezvoltă în două spații: aria pieței turistice și zona de recepție, iar această abordare, diminuiază rolul resurselor și consideră că o orientare a fluxurilor turistice constituie o premisă fundamentală în determinarea localizărilor turistice.

Implicațiile dezvoltării unei zone turistice asupra evoluției turismului, dar și a economiei unui teritoriu argumentează necesitatea abordării unui proces într-o concepție globală, integrînd strategia turistică în corelație cu dinamica celorlalte ramuri și sectoare de activitate.

La elaborarea unei strategii de amenajare turistică se iau în calcul o muțime de factori: resursele turistice naturale și antropice,dar și gradul lor de valorificare, resursele materiale, umane și financiare din domeniul turistic, obiectivele politice și economice, realizările din activitatea turistică referitor la structurile de primire a turistilor, circulația turistică a zonei și rezultatele economico- sociale.

Luând în considerare facorii respectivi, rezultă ca obiectivele principale ale strategiei de amenajare turistică sunt următoarele: valorificarea superioară a potențialului turistic, diminuarea sezonalității prin evitarea supraaglomerării sezonieră a teritoriului dat și prin extinderea sezonului datorită echipării teritoriului cu dotări funcționale tot anul, lărgirea ariei geografice de proviniență a turiștilor internaționali, sporirea activității, atât economice, cât și sociale a activității de turism, dezvoltarea tuturor formelor de turism posibile și conservarea mediului înconjurător și a obiectivelor turistice.

Strategiile de amenajare pot fi [2.8. p.445]:

Pe termen scurt (1- 2 ani) – ca o direcție de moment la tendințele cererii turistice,

Pe termen mediu (3- 5 ani) – cu dezvoltări și modernizări a spațiului deja amenajat, pe termen lun,

Pe termen lung (6- 10 ani) – care vizează amenajarea unor noi puncte, stațiuni, centre, subzone, ca răspuns a cererii pe o perioadă îndelungată.

O altă clasificare a startegiilor de amenajare turistică [2.8. p. 446] este următoarea:

Strategia de flexibilitate – care presupune o permanentă adaptare la cerințele turiștilor, zona turistică fiind amenajată polifuncțional, cu efecte în creșterea eficienței valorificării și dezvoltării ofertei turistice,

Strategia de diferențiere – care pune accent pe originalitatea în constructiile turistice și în produsele și serviciile oferite,

Strategia de diversificare – cu accent pe amplificarea dotărilor și echipărilor legate de serviciile suplimentare în special (forme diverse de agrement, rețea comercială modernă și diversificată).

Amenajările turistice, privite în totalitate, se prezintă într-o varietate de forme și structuri, determinată de caracteristicele ofertei și cererii, de distribuire a lor în teritoriu. Datorită diversității structurilor spațiale din punct de vedere geografic, social, economic și instituțional, o tipologizare a acestora este dificilă. Totuși, specialiștii, dar și organismele internaționale de profil au încercat delimitarea unor categorii omogene [2.8. p.449]

1. În funcție de dimensiunile și răspîndirea în teritoriu a resurselor (îndeosebi condiții naturale și bogății cultural- istorice) localizarile turistice pot fi:

univoce, atunci când implantările sunt legate de existența unui singur obiectiv sau element de atracție turistică, având o valoare deosebită, ce polarizează cererea. De regulă, amenajările sunt sumare, relativ izolate și în corelație strînsă cu indicele de atractivitate al obiectivului respectiv.

plurivoce, atunci când localizarea se integrează într-un ansamblu de condiții care oferă o anumită specificitate (arie geografică având un caracter anume: zonă cu monumente de artă, arhitectură, zonă cu izvoare minerale sau ape termale, țărm cu nisip, munte cu zăpadă etc.). În aceste cazuri, dotările sunt mai complexe, luând forma unor centre turistice sau stașiuni.

echivoce, specifice zonelor turistice relativ omogene, cu o arie largă de întindere, fără o anumită particularitate. Aici dotările sunt mai numeroase, în forme simple și complexe și pot fi localizate oriunde, urmarindu-se doar o relație sumară între elementele ofertei (resurse și echipamente).

2. Soluțiile de amenajare se diferențiază semnificativ și în funcție de natura spațiului geografic. Din acest punct de vedere se disting:

amenajarea siturilor (balneare), de litoral,

amenajarea siturilor montane,

amenajarea parcurilor și rezervațiilor naturale,

amenajarea siturilor istorice și arheologice (orașe),

amenajarea stațiunilor termale,

amenajarea zonelor rurale,

amenajarea zonelor periurbane.

În interiorul acestor categorii, amenajările se particularizează în funcție de condițiile naturale existente și obiectivele urmărite.

3. Un alt criteriu de structurare a localizărilor îl constituie relațiile cu elementele definitoriiale teritoriului și distribuția cererii. În aceste condiții amenajările turistice pot lua forma unor unități turistice izolate, punctiforme, oferind doar prestații specifice (cazare, masă, un minim de agrement) sau a unor localizări complexe (stațiuni, urbamizări) integrate regiunilor.

Amenajarea turistică mai prezită și o serie de caracteristici de care trebuie să se țină cont în deciziile de amplasare a echipamentelor, ca și în dimensionarea acestora, și anume:

unicitatea prestației- fiecare localizare, indiferent de forma sau mărimea ei, reprezintă un caz particular, unic, chiar și în cadrul unor arii geoturistice mari și relativ omogene, deoarece resursele au o mare varietate de forme de manifestare și parametri de calitate (condițiile de climă, vegetația, fauna, monumente istorice etc. Nu pot fi identice în 2 zone) și întră în alcătuirea unei zone sau a unui produs turistic în proporții diferite, acest caracter de unicitate fiind accentuat și de condițiile socioeconomice diferite pentru fiecare perimetru, precum și de calitatea și diversificarea serviciilor oferite;

localizarea turistică se face ,,la sursă”, datorită caracterului rigid, netransferabil al ofertei, stațiunile se amenajează la locul ,,materiei prime” al resurselor (plajă, izvor mineral sau termal, munte, monumente istorice etc.) și se dimensionează în funcție de volumul și atractivitatea acestora;

localizarea turistică este îndepărtată de piața cumpărătorului,iar în aceste condiții, consumarea produsului turistic presupune deplasarea cererii, deci a turistului; este necesară, astfel, realizarea unor amenajări complexe, care să ofere turistului p paletă largă de prestații, în măsură să acopere toate nevoile sale; potrivit acestor cerințe, o amenajare cu cât este mai departe pe piața cumpărătorului, cu atât trebuie sa asigure o varietate maim mare de servicii.

polivalența amenajărilor (stațiunilor)- ca urmare a cuprinderii tot mai largi a fenomenului turistic, amenajările trebuie să asigure un nivel ridicat de diversitate și complexitate a dotărilor și serviciilor, care să permită satisfacerea, în condiții de calitate, a nevoilor unor segmente variate de turiști și, implicit, să atragă fluxuri mai consistente;

amenajările turistice se integrează în tendința de ,,expansiune a terțiarului”, în consecință, amplasarea lor va fi favorizată în zonele cu un nivel de dezvoltare economico-socială mai ridicat, cu o infrastructură bine pusă la punct, puternic urbanizate,vorbindu-se, în acest context, de o amenajare suprastructurală.

Aceste trăsături evidențiază, încă o dată, faptul că procesul de amenajare turistică este unul complex și este necesară o abordare diferențiată în funcție de condițiile specifice ale fiecărei zone și raportării permanente la evoluția cererii.

În concluzie, zonarea turistică deține un loc important în asigurarea exploatării raționale a resurselor unei regiuni și protejarea mediului, cuprinzând relația dintre turist și zona turistică. Amenajările turistice se înscriu, prin conținutul și obiectivelor lor, în eforturile unei dezvoltări corelate a economiei.

1.2. Potențialul turistic și importanța sa pentru desfășurarea activității turistice

Activitatea turistică este determinată de satisfacerea unor nevoi ale turiștilor, ca odihna, recreerea, distracția, cunoașterea etc. Acest lucru fiind posibil în condițiile existenței unui cadru natural adecvat, a unor valori de cultură, artă și civilizație, care pot trezi interesul populației, stimulând, eventual calătoria.

Potențialul unei regiuni face parte din oferta turistică și constituie prin dimensiunea, varietatea și valoarea componentelor sale condiția esențială a dezvoltării turismului într-un anumit teritoriu.

În sens larg, potențialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor naturale,economice și cultural – istorice, care prezintă anumite posibilități de valorificare turistică, dau oanumită funcționalitate pentru turism și, deci, constituie premise pentru dezvoltarea activității de turism.

După Nicolae Ceanga, potențialul turistic reprezintă totalitatea factorilor de atracție a unei zone, aparținînd cadrului natural sau antropic. Valorificat prin intermediul amenajărilor turistice, potențialul turistic generează fluxuri turistice cu arii de proveniență interne și internaționale ce se deplasează către arii de destinație unde consumă într-o manierăturistică produsele turistice, rezultate dintr-un potențial și amenajarea acestuia.[3.2. 05.04.2015]

OMT a definit potențialul turistic ca un ansamblu de componente naturale, culturale și socio-economice care arată posibilitățile de valorifiare în plan turistic și oferă sau dau o amumită funcționalitate teritoriului, având un rol esențial în dezvoltarea activităților de turism. Așadar, potențialul turistic poate fi numit și ,,materia primă” a activității turistice, fără de care n-ar exista turiști și nici forme de turism. [2.9. p.11]

Pompei Cocean (1996) definește potențialul turistic mult mai sintetic ca fiind rezultatul asocierii spațiale a fondului turistic cu baza tehnico-materială aferentă.

Iar Aureșia Susan (1980) consideră potențialul turistic ca premisa afirmării fenomenului turistic, care include atât premisele de localizare-adică fondul turistic cu funcție de atracție, de polarizare a cererii, cât și premisele de realizare- care permit transformarea fondului turistic într-un factor activ al turismului, respectiv exploatarea fondului turistic.

În diverse studii de cerecetare teoretică și practică întâlnim și noțiunea de fond turistic, care reprezintă ,,totalitatea resurselor naturale, socio-culturale și istorice de valorificare turistică, ce alcătuiesc baza ofertei potențiale a unui teritoriu, de care se leagă prezența sau absența activităților turistice, ca premisă esențială în amenajarea turistică a unei zone și în dezvoltarea anumitor forme de turism.” đ

Se poate observa faptul ca definițiile acestor 2 termeni sunt asemănătoare, amble menționând în structură atât resursele naturale, cât și cele antropice, iar cele două categorii influiențează esențial prezența turiștilor într-o zonă turistică, dar și dezvoltarea activităților turistice în aceasta.

Conform Legii nr.352 din 24. 11. 2006 cu privire la cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova, patrimoniul turistic reprezintă un ansamblu de elemente ce stau la baza desfășurării activității turistice pe un anumit teritoriu, incluzînd resursele turistice naturale și antropice, baza tehnico-materială, infrastructura generală, infrastructura turistică și bunurile destinate consumului turistic. [3.5. 19.04.2015]

Prin urmare, potențialul turistic este un element care stă la baza desfășurării turistice pe un anumit teritoriu, iar împreună cu baza tehnico-materială, infrastructura generală, infrastructura turistică și toate bunurile destinate consumului turistic, formează oferta turistică reală (efectivă) sau patrimoniul turistic.

Varietatea resurselor turistice, specificul, influența lor în activitatea turistică duc la delimitareaa două categorii de potențial turistic, și anume: natural și antropic, iar elementele naturale sau antropice reprezintă materia primă pentru activitățile turistice.[3.3. 05.04.2015]

Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turisticenaturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracții turistice sau resurse turistice.

Potențialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferăcadrul natural prin componentele sale fizico-geografice (relief, climă, hidrografie, faună,floră, arii naturale protejate) inclusiv caracteristici modificate sau amenajări ale acestora. Majoritatea specialiștilor numesc aceste resurse ,, ofertă turistică primară “ deoarece ele constituie baza ofertei turistice, determinîndu-i în mod esențial pe turiști să se deplaseze către o anumită destinație turistică.

Potențialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale:

Figura 1.1. Elementele Componente ale potențialului turistic natural

Sursa: Elaborat de autor în baza informației din: NEACȘU N., NEACȘU M., BĂLTĂREȚU A., DRĂGHILĂ M., Resurse și destinații turistice- interne și internaționale- Ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura universitară București, 2011, ISBN 978-606-591-169-7. [ p.15]

Potențialul antropic reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creației umane din punct de vedere cultural – istoric și tehnico-economic din cadrul unui teritoriu sau al uneiașezări umane considerate ca având valoare turistică sau constituind bază de existență pentru turism.

Potențialul turistic antropic cuprinde elementele care prin valoarea lor intrisecă interesează activitatea de turism și generează anumite fluxuri turistice:

Cultural istorice,

Tehnico- economice,

Socio- demografice.

Figura 1.2. Elementele componente ale potențialului turistic antropic

Sursa: Elaborat de autor în baza informației din: NEACȘU N., NEACȘU M., BĂLTĂREȚU A., DRĂGHILĂ M., Resurse și destinații turistice- interne și internaționale- Ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura universitară București, 2011, ISBN 978-606-591-169-7. [p.15, 16]

Potențialul turistic cultural-istoric include următoarele elemente de etnografie, folclor, edificii și evenimente culturale: [2.9. p. 20]

Arhitectură și tehnica populară,

Creație artistică populară,

Folclor muzical, literar și coregrafic,

Manifestări populare tradiționale,

Muzee și colecții etnografice,

Sate turistice,

Edificii artistice și medievale,

Edificii moderne și contemporane,

Musee, case memoriale, expoziții și colecții de artă,

Instituții culturale,

Festivaluri turistice,

Vestigii arheologice și istorice,

Monumente istorice și de artă religioasă,

Monumente de artă și ansambluri arhitecturale,

Monumente de artă plastică și peisagistică.

Potențialul tehnico-economic include:

Obiective de creație inginierească și arhitecturală,

Obiective economice directe,

Amenajări și manifestări sportive de anvergură,

Activități, obiective economice, politice și științifice,

Amenajări și activități de agrement.

Iar potențialul social și demografic include:

Populația,

Așezările umane (rurale și urbane).

În cele din urmă, potențialul turistic poate fi clasificat pe baza umătoarelor criterii după cum urmează: [2.9. p. 24]

1. Criteriul genetic:

potențial turistic natural (relief, climă, floră, faună etc.),

potențial turistic antropic (obiective istorice, religioase, manifestări culturale etc.)

2. Criteriul funcționalității(gradul de recunoaștere):

potențial turistic funcțional (activ), intrat în circuitul turistic al unui teritoriu,

potențial turistic latent (disponibil) care reunește acele componente naturale sau antropice ale unei regiuni (zone) care, din anumite motive, nu au devenit elemente de polarizare turistică.

3. Criteriul capacității (volumului):

potențial turistic total (absolut) care vizează, pe de o parte, intrarea în circuitul turistic a tuturor componentelor dintr-un teritoriu, iar pe de altă parte, exploatarea la parametri maximali posibili a componentelor,

potențial turistic relativ ce constituie doar o parte a potențialului turistic dintr-un teritoriu dat, care poate funcționa și independent ca element de atracție turistică.

4. Criteriul limitei de consum:

potențial turistic inepuizabil format din acele resurse turistice a căror capacitate de exploatare turistică nu poate fi epuizată (teoretic): relief, ape etc.,

potențial turistic epuizabil care include componentele epuizabile în decursul timpului (faună, floră etc.)

În concluzie, potențialul turistic, respectiv, resursele turistice, indiferent de forma sau de conținutul lor, dețin un loc foarte important în desfășurarea activității turistice, determinînd, chiar, orientarea fluxurilor turistice și influiențând semnificativ dinamica activității turistice.

1.3. Infrastructura turistică și rolul ei în valorificarea unei zone turistice.

Infrastructura turistică cuprinde toate bunurile și mijloacele create de om, menite să pună în valoare resursele turistice naturale și antropice de care dispune un anumit teritoriu. Dezvoltarea fenomenului turistic nu se poate realiza fără existența unei infrastructuri turistice adecvate, cunoscută în unele studii și sub denumirea de bază materială a turismului sau structuri de primire turistică. Atât volumul, cât și structura circulației turistice, dinspre zonele emitente spre cele de destinație cu patrimoniu turistic, sunt influențate de baza tehnico-materială a turismului.

În unele studii baza tehnico-materială se include în oferta turistică și prezintă o mare diversificare și specializare în strânsă legătură cu serviciile turistice promovate. Totodată, nu putem să nu amintim și existența unor relații de strânsă condiționare între gradul de dezvoltare al infrastructurii turistice unei destinații și mărimea cererii pentru aceeași destinație turistică. Structural, infrastructura turistică include: căile și mijloacele de transport turistic, baza de cazare, baza de alimentație publică și dotările pentru agrement și cură. [ 3.4. 06. 04.2015]

Turismul înseamnă călătorie, ceea ce presupune acțiunea de deplasare spre un loc mai depărtat, cu ajutorul mijloacelor de transport. Transportul reprezintă prima manifestare a consumului turistic, fiind singura componentă indispensabilă pentru turist în acțiunea sa de deplasare spre destinația turistică, iar perfecționarea pe parcurs a mijloacelor de transport a influiențat asupra stimulării și extinderii turismului și chiar apariția unor noi forme de turism.

Deoarece în zilele noastre, turiștii dispun de o mulțime de alternative de servicii de transport, decizia de alegere depinde de 3 factori- cauză fundamentali: distanța călătoriei, numărul de persoane din grup și disponibilitățile bănești.

Între tipurile de transport și formele de turism există o strînsă interdependență, prin prisma articulării acestor două componente turismul putînd fi clasificat ca destinație sau tranzit.

Turismul destinațiilor (de sejur)se referă la călătorii care își planifică să ajungă la o destinație, direct de acasă, să rămînă cîteva zile sau săptămîni, și apoi să se întoarcă direct acasă.

Turismul de tranzit (itinerant) este principalul tip de turism practicat de călători cu autoturisme, autobuze sau trenuri. De-a lungul traseului, cea mai mare a acestora este orientată spre serviciile hotelurilor, restaurantelor, campingurilor, parcărilor și locurilor de agrement.

Tipurile de transport utilizate în turism sunt: transportul rutier, feroviar, aerian și maritim.

Serviciile de transport rutier se realizează cu ajutorul autocarelor, microbuzelor și autoturismelor, revenindu-le primul loc în derularea traficului turistic. Progresul tehnic în evoluția mijlocului auto este remarcabil și joacă un rol foarte important în turism., fiind ultilizate atât în cadrul turismului organizat, cât și în cel individual.

Transportul feroviar este una dintre cele mai vechi forme de călătorie utilizate în turism, continuând să dețină în unele țări un loc important în traficul turistic.De la primul tour- tren introdus de către Thomas Cook în 1841 și pînă astăzi, condițiile și serviciile oferite în timpul călătoriilor de tip feroviar au crescut și s-au îmbunătățit considerabil. Chiar dacă trenurile sunt într-o puternică concurență cu automobilele și aviaoanele, acest mijloc de transport îsi păstrează următoarele avantaje: [2.4.p.182] regularitatea și certitudinea deplasării, ca urmare a independenței relative față de starea vremii, costul relativ mai scăzut al călătoriei asociat cu viteza mare de deplasare, comoditățile oferite de vagonul de dormit și vagonul- restaurant, posibilitățile mult mai largi de vizionare a peisajului și faptul că îmbarcarea și debarcarea se efectuiază, în general, în interiorul localităților, nefiind necesar transferul.

Transportul naval reprezintă una dintre formele de deălasare puțin solicitate, datorităcondițiilor mai speciale de realizare, vitezei reduse realizată de nave și necesității continuării călătoriei, de obicei, cu alte tipuri de mijloace. În prezent, transporturile navale se realizează mai mult sub forma croazierelor, reprezentînd de fapt mai mult o modalitate de agrement decât una de deplasare.

Transportul aerian își are locul printre cele mai dinamice forme de transport turistic, fiind utilizat pe distanțe lungi și foarte lungi.Studiile demonstrează că avionul este folosit ca mijloc de deplasareîntr-un procent de 50 % pe distanțe între 1000 și 4000 kmși aproape în exclusivitate cele ce depășesc 4000 km. Practic, opțiunea turiștilor de a călători pe distanțe lungi justifică, în mare parte, creșterea ponderii transporturilor aeriene în ansamblul traficului turistic.

Un voiaj turistic aerian poate fi realizat pe 2 tipuri de curse: curse cu zboruri programate regulat și curse la cerere (charter). Cursele regulate presupun prestarea serviciilor de specialitate pe baza unor orare dinainte stabilite, iar cursele la cerere reprezintă o alternativă la cursele regulate, la care pot apela tur-operatorii prin închirierea de la companiile prestatoare a uneia sau mai multor nave timp de un sezon întreg.

Chiar dacă calea de deplasare aeriană prezintă și unele dezavantaje ca: dependența zborurilor de condițiile atmosferice, costul relativ ridicat al călătoriei, necesitatea de investiții mari și necesitatea transferului la baza de cazare cu alte mijloace de transport; datorită rapidității și confortului oferit, calea aerului continuă să fie tot mai mult solicitată în aranjamentele turistice și în călătoriile pe cont propriu, mai ales în traficul internațional.

Etapa urmatoare transportului, în desfășurarea prestației turistice, o reprezintă cazarea. Cazarea asociată și cu alimentația turiștilor se subînțelege prin termenul de ospitalitate, care este definit de legea turismului englez din 1969 ca: hoteluri sau alte așezăir, unde dormitul și masa sunt asigurate pe calea comerțului sau afacerii.

Dicționarul explicativ al limbii române definește ospitalitatea ca fiind „primirea, găzduirea bună oferită cuiva”, iar, din punct de vedere profesional, ospitalitatea poate fi definită, ca fiind "procesul de asigurare a confortului și securității psihologice și fiziologice a clientului, în timpul de consumare o produselor solicitate, în incinta unității prestatoare.

Volumul, structura și calitatea serviciilor de cazare depind, în primul rînd, de existența unei baze tehnico-materiale adecvate: hoteluri, moteluri, hanuri, case de odihnă, cabane, popasuri turistice etc. Ele trebuie să dețină dotările corespunzătoare de a oferi clienților condiții optime și care să îndeplinească, după caz, și alte funcții. Toți parametrii cantitativ-calitativi ai serviciilor sunt influiențați de încadrarea cu personal a capacităților de cazare, de nivelul de calificare a lucrătorilor și de calitatea managementului hotelier. [2.4. p.193]

Relația de interdependență dintre activitatea turistică și industria hotelieră este complexă și profundă. Circa 70 % din existentul de spații de cazare sunt poziționate în zonele de interes turistic. Astfel, funcția-obiectiv a unităților hoteliere devine stisfacerea motivațiilor turistice, iar industria hotelieră se dezvoltă ca urmare a circulației turistice. Pe de altă parte, dezvoltarea turismului este determinată cauzal de existența structurilor de cazare, de gradul lor de echipare, de varietatea și de calitatea prestațiilor oferite.

Serviciile de cazare, prin volumul și calitatea lor, influiențează nu doar dezvoltarea de ansamblu a turismului, dar și eficiența acestui domeniu. Prin interesul exercitat și efortul depus, serviciile unităților de cazare crează cadrul unei mai bune valorificări a potențialului turistic, a disponibilităților forței de muncă, a dotărilor specifice, consolidând șansa unei exploatări superioare.

Alimentația publică, alături de transport și cazare este deosebit de complexă, constituind o altă componentă importantă a industriei hoteliere și face parte din serviciile de bază. Ca activitate economică, datorită complexității sale, alimentația publică nu se rezumă doar la satisfacerea exclusivă a nevoii consumatorului-turist. Însă, dinamica ei fiind tot mai mult influiențată de evoluția circulației turistice, se justifică asocierea ei activităților de turism.

Fiind una din componentele produsului turistic, alimentația publică determină calitatea prestației turistice în ansamblul ei, influiențează conținutul și atractivitatea ofertei turistice cu majore implicații asupra dimensiunilor și orientării fluxurilor turistice. [2.4. p.216]

Intercondiționarea reciprocă a serviciilor de alimentație publică și ansamblul ofertei turistice se amplifică în condițiile în care gastronomia ajunge să devină element de referință în opțiunea pentru o anumită destinație turistică. Apreciind această relație de interdependență, agenții economici și instituțiile ce veghează asupra dimensiunilor cantitativ-calitative ale industriei turistice, trebuie să-și orienteze eforturile de perspectivă menite sa direcționeze corespunzător și realist dezvoltarea sectorului alimentar. [2.4. p.217]

Agrementul reprezintă o altă componentă de bază a produsului turistic. Creșterea rolului turismului în realizarea unei noi calități a vieții presupune, prioritar, asigurarea unei odihne active pentru turiști. Petrecând timpul liber atât plăcut, cât și instructiv, are loc satisfacerea nevoilor fizice și psihice ale turistului.

Agrementul poate fi definit ca, ansamblul mijloacelor și formelor capabile să asigure individului sau grupului social o stare de bună dispoziție, de plăcere, să dea senzația unei satisfacții, unei împliniri, să lase o impresie și o amintire placute. [2.4. p.231]. Această definire relevă faptul că agrementul se manifestă printr-o varietate de activități și pe mai multe planuri. La fel, identificăm agrementul ca element fundamental în satisfacerea nevoilor turiștilor, ceea ce îi și oferă statutul de componentă de bază a serviciilor turistice.

Din perspectiva motivației turistului, agrementul vizează destinderea și reconfortarea fizică a lui, divertismentul și dezvoltarea capacităților sale. Acestea se materializează prin activități care implică mișcarea, de la plimbare, pînă la performanțe sportive, a activităților cultural-distractive și instructiv-educative.

Din perspectiva economică socială, însă, identificăm agrementul ca o sursă importantă de încasări și ca mijlocul principal de individualizare a ofertei turistice. Creșterea rolului agrementului în amenajarea și caracterizarea localităților turistice, în asigurarea competitivității și și satisfacerea nevoilor turistice, a determinat transformarea sa în motivație turistică propriu-zisă, ducând la apariția unor noi tipuri de vacanțe ca: vacanțe de schi, alpinism, tenis, yachting, hipism. Vînătoare, turism cultural etc. În general, strategia de dezvoltare a agrementului trebuie sa cuprindă, pe de o parte, motivațiile și așteptările turiștilor, iar pe de altă parte, profilul, structura și specificul stațiunilor.

În concluzie, se poate afirma că dezvoltarea activităților de agrement are un impact puternic și chiar influiențează orientarea fluxurilor turistice și desfășurarea unei activități utile și eficiente.

Infrastructura turistică ocupă un loc foarte important în valorificarea unei zone turistice. Realizarea dezvoltării fenomenului turistic este, practic, imposibilă fără existența unei infrastructuri adecvate. Infrastructura influiențează atât volumul, cât și structura circulației turistice spre o destinație, deoarece gradul de dezvoltare al infrastructurii condiționează în mare parte marimea cererii pentru destinația respectivă.

În final, se deduce că zonarea turistică reprezintă evaluarea potențialului turistic (resurselor naturale, antropice) și dezvoltării infrastructurii turistice a unei zone sau destinții turistice, care urmărește stabilirea unui model de evaluare, ierarhizare, valorificare și amenajare prioritară a patrimoniului turistic.

CAPITOLUL II. ROLUL DESTINAȚIEI CRETA ÎN TURISMUL ELEN

2.1.Poziționarea Greciei în turismul internațional

Grecia, oficial, Republica Elenă  și cunoscută încă din antichitate și sub denumirea de Elada, este o țară din Europa de Sud. Conform recensământului din 2011, populația Greciei este de circa 11 milioane de locuitori, iar cel mai mare oraș și capitala țării este Atena. Grecia se află amplasată strategic la intersecția între Europa, Asia de Vest și Africa și se învecinează la nord-vest cu Albania, la nord cu Macedonia și cu Bulgaria, și la nord-est cu Turcia. Țara este formată din nouă regiuni istorico-geografice: Macedonia, Grecia Centrală, Pelopones, Tesalia, Epir, Insulele din Marea Egee⁠ (inclusiv Dodecanezele și Cicladele), Tracia de Vest⁠, Creta și Insulele din Marea Ionică⁠. Marea Egee se află la est de partea continentală, Marea Ionică se află la vest, iar Marea Mediterană la sud.

Figura 2.1. Harta politică a Greciei

Sursa:https://www.google.com/search?q=harta+turistica+a+greciei&biw=1366&bih=623&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=wBVWVfa_OYKxUfqigJAM&sqi=2&ved=0CBsQsAQ#imgrc=_

Grecia dispune de resurse minerale relativ variate: lignit, bauxita, magneziu apoi minereuri de fier, nichel, petrol, in general cu produse modeste. Principalele centre industriale sunt Atena si orasele din jur, apoi Salonic, Volos si Patras.Agr.(28% din po.actova, 16% din PNB) este dominata de sectorul vegetal (2/3 din prod.agr). Se cultiva cereale (1/3 din suprafata cultivata), bumbac (locul I in Europa), tutun, sfecla de zahar s.a. Culturi specifice sunt maslinul (locul 3 pe glob), vita de vie (locl 3 pe glob la stafide), citricele. Grecia dispune de o puternica flota comerciala maritimă, care, alaturi de turism (peste 2,5 md $ annual), contribuie la acoperirea partială a deficitului balanței comerciale (peste 10 md. $ in 1990). Datoria externă echivalează cu 70% din PIB. [3.6. 15.04.2015]

Grecia are cea mai lungă coastă din bazinul Mediteranei și a 11-a ca lungime din lume, cu 13.676 km lungime, deținând și un mare număr de insule (aproximativ 1.400, dintre care 227 sunt locuite). Optzeci la sută din teritoriul grec este format din munți, dintre care cel mai înalt este Muntele Olimp cu 2.917 m. [3.6. 15.04.2015], datorită cărui fapt Grecia este una dintre cele mai muntoase țări din Europa.

În Grecia Occidentală se găsesc lacuri și ținute umede. Grecia occidentală și centrală cuprinde zone abrupte, înalte, intersectate de numeroase defilee și alte forme de relief carstic, cele mai cunoscute fiind Meteora și Defileul Vikos, care este unul dintre cele mai mari din lume, al doilea ca adâncime după Marele Canion, cu 1100 m. [2.8. 11.8. Grecia]

Clima Greciei se împarte în trei categorii. Clima mediteraneană, cu ierni blânde, umede și veri călduroase și secetoase. Clima alpină, în special în Grecia occidentală (Epir, Grecia Centrală, Tesalia, Macedonia occidentală precum și părțile centrale ale Peloponezului și clima temperată în Macedonia centrală și estică, precum și în Tracia, Komotini, Hanthi și Evrosul de Nord, cu ierni umede și geroase și veri secetoase și călduroase.

Grecia dispune de cea mai variată floră a Europei, fiind identificate în jur de 5500 de specii, o mulțime dintre ele fiind endemice. Cele mai extinse păduri sunt cele nordice, din Tracia, Macedonia și Epir. De asemenea, insulele din nord-estul Mării Egee, precum și cele Ionice, sunt acoperite aproape în totalitate de paduri din pini și fagi. În Grecia se găsesc o mulțime de zone protejate prin lege și cu sprijinul convențiilor internaționale. Dintre parcurile naționale menționăm Olimpul, Parnasul și Iti (în Gecia Centrală), pespa și Vikos-Aoos (în Epir), Parnitha (în Attica) și Samaria (în Creta).

Fauna este reprezentată de aproximativ 900 de specii, țara fiind un refugiu pentru multe specii pe cale de dispariție, care sunt protejate prin lege.

Cultura grecească a evoluat pe parcursul a miilor de ani, odată cu începuturile din civilizațiile miceene și minoane, continuând cu cea mai notabilă perioadă, cea clasică, datorită influiențelor Imperiului Roman și succesorilor din Imperiul Bizantin.

Insulele grecești sunt cunoscute drept locul de naștere al vieții intelectuale occidentale. Pentru a înțelege impactul considerabil al civilizației grecești asupra tuturor relizărilor culturale viitoare ale Europei, trebuie sa ne întoarcem la perioada primordială a umanității, ce mitologică. Mitologia greacă reprezintă un ansamblu de legende care provin din religia vechii civilizații elene, cu zei creatori, intrigi în Eden și eroi civilizatori. Aceste povești erau cunoscute de către toți grecii din antichitate și, în pofida scepticismului unor gînditori, le oferea oamenilor atât ritualuri, cât și istorie. Cele mai vechi opere literare europene care s-au pastrat sunt Iliada și Odiseea, după care poeme epice ale lui Hesiod, ,,Imnurile Homerice” ș.a.

Teatru grec s-a dezvoltat după cântecele și dansurile din cadrul ceremoniilor care aveau loc în cinstea lui Dyonisos la Atena, unde s-au compus trei tipuri de piese: tragedia, comedia și piesele cu satiri.

Arta și arhitectura greacă, picturile, clădirile și artele decorative s-au dezvoltat în Grecia antică între 1050 și 31 Î.H. Printre cele mai cunoscute monumete ale artei grecești sunt templele din piatră, statuile cu figuri umane și vasele pictate.

Templele din piatră construite în cinstea unor zei sau zeițe erau clădirile cele mai reprezentative ale arhitecturii grecești. Grecii antici au dezvoltat trei stiluri majore de arhitectură, stiluri care au influiențat aspectele fațadelor templelor. Diferențele de detalii de pe coloane și ariile de deasupra lor defineau stilul arhitectural din care proveneau.

Stilul doric era cel mai simplu și mai sobru. Coloanele dorice nu aveau bază sprijinindu-se direct pe ultima treaptă, capitelurile fiind alcătuite dintr-un element numit echinus și un dreptunghi orizontal numit abacus care susținea încărcarea clădirilor de deasupra.

Stilul ionic aduce cu el coloanele ionice care erau mai înalte și mai frumoase comparativ cu cele dorice.

Stilul corințian a fost cel mai sofisticat și s-a utilizat în principal pentru coloanele de interior.

Dintre reprezentările artistice practicate de greci, sculptura este cea mai bine reprezentată, mai ales din cauza faptului că picturile lor nu au supraviețuit peste timp. Sculptura de mari dimensiuni s-a dezvoltat mai tirziu fiind probabil inspirată de contactele cu Egiptul. Tipurile ei caracteristice au fost nudul unui tînăr, în poziție verticală, și fecioara îmbrăcată, amble sculpturi fiind reprezentate cu un zîmbet larg. Multe capodopore ale sculpturii clasice au dispărut, fiind azi cunoscute doar după nume. Printre acestea se află si două mari statui ale lui Zeus și Atena create de maestrul atenian Phidias.

Arta mozaicului a apărut în Grecia la sfîrșitul secolului al V-lea î. Hr. Cele mai timpurii exemple sunt cele în care pietricelele albe, negre și colorarea erau fixate în mortarul folosit la podelele caselor. Cu ajutorul pietriceleor luau naștere flori, forme geometrice, animale, monștri sau mituri. În perioada elenistică apar numeroase orașe noi, ceea ce permite triumful arhitecturii civile în piatră.

Chiar dacă arta greacă dispare odată cu cucerirea romană, ecoul ei se va prelungi încă mult timp, constituind o inepuizabilă sursă de inspirație pentru curentele ce vor urma.

Zone protejate de interes natural și monumente ale naturii:

Astăzi, în Grecia, există cinci categorii principale de zone protejate: parcuri naționale, zone forestiere, monumente protejate ale naturii, rezervații pentru jocuri și vînătoare și parcuri marine.

Insula Delos, care face parte din insulele Ciclade, a fost în antichitate centrul spiritual al lumii grecești, locul de naștere mitic al zeiței Artemis (Diana) și a zeului Apollo. Această insulă a fost înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO în anul 1990.

A fost fondată o rețea de păduri protejate în parcurile forestiere din: Parnitha, Sounion, Parnassos, Ainos, Iti, Prespa, Samaria, Vikos- Aoos și Olymp. Acestea, înafară de rolul lor protector, constituie puncte de atracție turistică.

Parcul Național Parnassos (Grecia Centrală) a fost înființat în 1938 are o suprafață de 3600 ha în care predomină speciile vegetale de brazi și pini, și se la fel aici există o varietate de plante rare, animale, păsări, dar și șerpi și insecte.

Parcul național Iti (Grecia Centrală) este situat în sudul văii rîului Sperchios și a luat ființă în 1966. O parte din teritoriu este acoperit cu păduri de brad și pin negru, iar fauna munțilot Iti este bogată în special în căprioare și cerbi, capre sălbatice și mistreți sălbatici și incă o largă varietate de păsări.

Parcul Național Vikos-Aoos include Strămtoarea Vikos și Ravena Aoos, fiind declarat parc de o importanță deosebită în 1973.

Padurea Dadia este o rezervație naturală unică în Europa pentru diversitatea păsărilor de de pradă.

Valea Fluturilor este situată în partea de vest a insulei, la aproximativ 5 km sud-est de satul Tholos, valea fiind despictă de rîul Pelican și fiind în derivă cu mănăstirea Kolopetra. Valea Fluturilor conține milioane de specii de fluturi în timpul verii.

Resursele turistice antropice ale Greciei:

Impunîndu-se în turism în anul 2007, datorită numărului de 19 milioane de turiști primiți, Grecia a fost votată de poporul Chinei drept destinația turistică numarul 1.

Cetatea Platamonas- a fost construită la începutul secolului al XVIII- lea și este situată la poalele muntelui Olimp, în stațiunea cu același nume.

Palatul Achilleon este cea mai cunoscută clădire de pe insula Korfu și reprezintă un splendid exemplu de arhitectură clasică, înconjurat de grădini care amintesc de secolele trecute, perfect amenajate și înterținute. Aici se găsesște și unul dintre cele mai interesante muzee din spațiul elen, unde sunt exuse numeroase obiecte personale ale celebrului cuplu Împărăteasa Sissi și Kaiser Wilhelm II.

Palatul Sfîntul Mihai și Sfîntul Gheorghe, construit în 1823 într-un stil neo-clasic penru a fi reședința reprezentanților Marii Britanii, a devenit ulterior reședința familiei regale elene. Aici se găsesc la moment Muzeul de Artă și Galeria Municipală de Artă, care găzduiește expoziții permanente și temporare ale artiștilor regali.

Castelul Franco, construit de venețieni în 1371 ca apărare împotriva piraților, turcilor și rebelilor cretani este situat la aproximativ 11 km este de Chora Sfakion. Knossos este este locul cel mai cunoscut și important al civilizației minoniene. Palatul este legat de senzaționale legende ca acea a Labirintului și a Minotaurului, și cea a lui Daidalos și Ikar.

Obiective turistice antropice importante ale Greciei se mai consideră: Piața Sintagma fiind unul din cele mai de referință puncte ale orașului și centrul tuturor activităților, cu Parlamentul; Mănăstirea Lavra de pe muntele Athos, care este și prima dintre mănăstiri, în ordine ierarhică; Biserica Agios Andreas, Biserica Agios Giorgios, Mănăstirea Chelandari, Muzeul Arheologic (Corfu), Muzeul Bizantin din Corfu, Muzeul Acropolelor, Muzeul Scoicilor, Muzeul Uleiului de Măsline ș.a.

Atena, capitala Greciei a cunoscut o evoluție glorioasă, mai ales în Grecia Antică. Acropola din Atena a fost înscrisă în anul 1987 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, iar Parthenonul este cel mai fumos, important și cunoscut monument al Acropolei, fiind culmea stîncii calcaroase care domină Atena. Impunătorul templu a lui Poseidon este situat la sud de Atena și reprezintă un loc minunat pentru a admira răsăritul sau apusul soarelui. Templul lui Apollo de la Basae este situat la altitudinea de 1150 m, a fost închinat zeului Apollo și aparține patrimoniului UNESCO.

Satuia Lui Zeus din Olimpia, a treia minune a lumii antice era singura care nu putea fi văzută la lumina zilei. Era o statuie a primului dintre zei, Zeus, înaltă de 12 metri, aflată în principalul sanctuar din Olimpia consacrat acestui zeu, iar Statuia zeiței Hera datează din secolul al II- lea î. Hr., fiind descoperită în situl de la Dion și este o statuie rară, zeița fiind fără cap și așezată pe un tron.

Elemente de etnografie și folclor ale Greciei:

Fenomenul de la Drosoules: Termenul se referă la mai multe viziuni avute de rezinenții din zona Fragocastello din Creta. Se zvonește că fenomenul este vizibil în fiecare an, pe 17 mai, la aniversarea bătăliei de la Frahocastello, iar martorii susțin că văd un grup de oamnei fantome îmbrăcați în negru, deplasîndu-se de la Biserica Agios Charalambos către vechiul fort Castel franco. De obicei durează cam 10 minute.

Kallikantzaros: sunt creaturi ale nopții, niște goblini răufăcători din folclorul grec și cipriot. Ei ar locui sub pămînt, însă ies la suprafață de pe 25 decembrie pînă pe 6 ianuarie și încearcă să facă rău muritorilor.

Kolot este un corn, facut din sare, făină, ulei, colectate de la câteva case, apă adusă de la mai multe râuri și șapte bucățele de lemn din șapte copaci diferiți. Fetele tinere care mănâncă acest corn își visează ursitul în noaptea respectivă.

Vrykolakas este o creatură ,mortală din folclorul grec. Este comparată cu vampirul din culturile slavesau vârcolacul la români și se hrănește cu sângele oamenilor. Grecii credeau că o persoană poate deveni Vrykolakas după moarte, datorită unui mare păcat săvârșit în viață.

Elementele culturale ale Greciei:

Mitologia greacă este reprezentată de cei doisprezece zei din Olimp:

Afrodita- zeița frumuseții;

Apollo- zeul zilei, a luminii și al artelor, protector al poeziei și al muzicii;

Ares- zeul războiului;

Artemis- zeița vânătorii, pădurilor și lunii (fiind descrisă ca având cu ea un arc de săgeți);

Atena- zeița înțelepciunii;

Demetra- zeița agriculturii și a roadelor pământului;

Hefaistos – zeul focului, al metalelor și al metalurgiei;

Hermes (deținea funcția de mesager al zeilor)- protector al comerțului, al acțiunilor îndrăznețe și chiar al hoților;

Hestia- zeița căminului, focului sfânt;

Poseidon- zeul mării;

Zeus- cel mai puternic dintre zeii olimpieni, considerat drept zeul suprem al oamenilor și al zeilor;

Heracles/ Hercule- era un vestit erou din mitologia grecească, neântrecut în forțe și vitejie și care, după moarte a fost primit în rândul zeilor devenind astfel nemuritor. [2.8. 11.8.Grecia]

Grecia este una dintre primele destinatii turistice din lume și obiectivul său este de a fi în top 10 în următorii câțiva ani. Numărul de vizitatori pe parcursul ultimului deceniu a crescut constant. De la 13 milioane de vizitatori internaționale în anul 2001, mai mult de 16,4 milioane de persoane au vizitat Grecia în 2011, și se așteaptă ca acest număr va ajunge în curând 20 milioane, aproape de două ori populația țării. În plus, sectorul turismului este unul dintre principalii piloni ai economiei elene, reprezentând 15,3% (în 2010) din PIB și aproape 18% din totalul locurilor de muncă. Turismul angajează direct sau indirect, aproximativ 800.000 de persoane (2010), iar încasările din turism au abordat 10 miliarde € în 2010. [3.7. 22.04.2015]

Tabelul 2.1

Analiza SWOT a turismului în Grecia

Sursa: Mediterranean Journal of Social Sciences MCSER Publishing, Rome-Italy Vol 6 No 1 S1 January 2015, http://www.mcser.org/journal/index.php/mjss/article/viewFile/5543/5346 (citat 24.04.2015)

Din analiza prezentată deducem că Grecia deține resurse turistice importante, o infrastructură aeriană puternică și activități antreprenoriale cu relații personalizate. Ca puncte slabe identificăm o economie scăzută, la etapa de dezvoltare cu costuri înalte de supraviețuire și dependența de sezonalitate și tur-operatori. Ca amenințări se consideră degradarea mediului înconjurător, globalizarea, infrastructura și crizele politice. Iar oportunitățile turismului grecesc sunt dezvoltarea tehnologiilor informaționale, suportul Uniunii Europene, creșterea cererii în turism și dezvoltarea infrastructurii.

Date cheie despre Turismul grecesc [3.7. 15.04.2015]:

Grecia este clasată pe poziția 17 dintre toate țările în sosirile internaționale.

Grecia este pe locul 21, la nivel global, în încasările din turism.

Mai mult de 6.000 de insule și insulițe și 15,000 km de coastă oferă oportunități enorme pentru explorarea și relaxare în Grecia.

Grecia deține locul 2 in randul a 41 de țări din cadrul Programului Blue Flag pentru plaje curate și porturi de agrement.

În conformitate cu Forumul Economic Mondial (2011 Travel and Tourism Competitiveness Index), Grecia este pe locul 5 (dintre 139 de țări).

Grecia este printre primele 10 destinații turistice în funcție de publicații de turism de top (Lonely Planet, National Geographic Traveller) și în funcție de sondajele de turiști din Germania, Italia, Franța, Spania, Austria, Serbia.

Grecia este un lider în comori arheologice de importanță mondială (12 ca număr de situri culturale ale Patrimoniului Mondial UNESCO).

Grecia oferă un potențial extrem de neexploatat în dezvoltarea stațiunilor integrate, centre de conferințe, porturi de agrement, statiuni de golf, izvoare naturale, gastroturism, turism medical și turism balnear.

În concluzie, Grecia ocupă un loc important în turismul internațional deținând un potențial turistic deosebit și avînd ca scop materializarea maximă a lui prin dezvoltarea infrastructurii turistice, extinderea spațiului de cerere turistică și, în final, creșterea numărului de turiști și de încasări.

2.2.Insula Creta – destinație turistică importantă a Greciei.

 Creta este cea mai sudica insulă greaca la Marea Egee. Deținând o suprafață de 8.261 km², și are o lungime de 260 km, iar latimea maxima de 56 km. Creta este cea mai mare insulă din Grecia, a cărei capitală este Heraklion. Insula are 4 prefecturi: Chania, Rethymnon, Heraklion și Lassithi. Populatia Cretei este aproximativ de 650.000 de locuitori. Religia locuitorilor este 100 % creștină ortodoxă. Limbile de comunicare sunt greaca și engleza pentru turiști, iar moneda folosită este euro, la fel ca pe tot teritoriul Greciei. Numită și Veneția Greciei, insula poate fi considerată cea mai frumoasa a Greciei (dupa Santorini) și cea de-a cincea ca marime din Europa, ea separand Marea Egee de Marea Libiei. Plajele, scăldate de ape de culoarea turcoazului, cu nisip fin, forma alungită diferită de restul Greciei și lunga sa istorie, fac din aceasta insula cea mai cautată destinație. Insula Creta este marginită de numeroase golfuri și se învecinează cu multe insulite nelocuite. Principala ramura a economiei in Creta este turismul. Din punct de vedere al agriculturii, insula este folosită mai ales în cultura viței de vie, măslinului și a fructelor. [3.10. 18.04.2015]

Figura 2.2. Harta turistică a insulei Creta

Sursa: Harta.infoturism.ro. Europa/Grecia. 2015,

https://www.google.com/search?q=insula+creta+harta+turistica&biw=1366&bih=667&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=ueJUVeOIOYjfUaj5gZAL&ved=0CBsQsAQ#imgrc=_

[3.9. 15.04.2015]

Așezată la intersecția drumurilor ce unesc trei continete, și anume Asia, Africa și Europa, insula este puternic influiențată de acestea. Dispune atât de cosmopolitismul european, de liniștitul caracter asiatic, dar și de arșița africană.

Formele de turism practicate pe Creta sunt următoarele:

Agroturism,

Turism cultural,

Turism de afaceri,

Turism gastronomic,

Ecoturism,

Turism vinicol,

Turism Medical (sau de sănătate),

Turism sportiv,

Turism romantic (fiind perfect pentru cei care vor să-și petreacă luna de miere).

Creta este destinația perfectă pentru iubitorii de plajă, pentru familiile cu copii mici, pentru fanii turismului ecologic și pentru cei dornici de a afla mai multe informații despre civilizația antică. Insula are patru prefecturi: Chania, Rethymnon, Heraklion și Lassithi, fiecare dintre acestea dispunând de situri arheologice, monumente naturale, precum și o mulțime de sate tradiționale unde turiștii sunt mereu primiți cu căldură. La fel, pe insulă turiștii pot practica diverse sporturi nautice, scuba daiving, diverse activități în aer liber, iar iubitorii de croaziere pot vizita numeroasele insule.

Fiind o țară de sfinți și eroi, Creta are o tradiție spirituală lungă, care include monumente istorice, biserici, mănăstiri, munți și alte locuri de o frumusețe naturală rară.

Istoria insulei povestește despre bătălii pentru libertate împotriva venețienilor, turcilor și germanilor. Creta este locul unde civilizația minoică a înflorit și se crede că minoicii au fost primii care și-au adus contribuția la crearea Greciei clasice.

Legenda spune că Insula Creta este locul natal al lui Zeus, parintele tuturor zeilor. Mama lui, Rhea, a venit în Creta cu ajutorul Gaiei pentru că se tema de Cronos, tatăl lui Zeus. El obișnuia să își înghită copiii, de teamă că aceștea i-ar uzurpa puterea. Zeus s-a născut într-o peșteră și a fost crescut de nimfe, iar după o luptă crâncenă cu Cronos, Zeus a devenit numărul unu, stăpân al tuturor zeilor. Într-o zi Zeus, luând forma unui taur, a rapit-o pe Europa din Fenicia aducând-o în Creta. Din uniunea celor doi s-au născut trei fii: Minos, Radamantis și Sarpedon, iar Minos, fiind cel mai cunoscut, a devenit rege al Cretei și a condus-o din palatul său din Knossos.

Experiența unică "întoarcerea la natură" se numără prin facilitățile turistice alternative ale insulei. Vizitatorii pot reveni la natură, la care au fost separate din cauza modului de viață modern violent. În aceste facilități, se poate experimenta un mod de viață uitat de oamenii moderni și experimenta bucuria creației, participând la activitățile agricole. Aici, alimente simple cum ar fi pâinea, legumele și fructele, sunt mai mult decât delicioase, deoarece acestea pot fi rezultatul muncii personale ale turiștilor.

Istoria viei poate fi urmărită înapoi la cele mai îndepărtate colțuri ale timpului. Diferite specii de viță de vie sălbatică se găsesc pe insulă și se organizează tururi vinicole.

Insula este faimoasă pentru brînzeturile delicioase și vinurile aromate. În plus, datorită îndelungatei ocupații turce, cretanii preferă mâncărurile condimentate. La fel, Creta a atras mereu artiștii ca un magnet. Aici este locul de naștere a celor mai cunoscuți pictori și poeți eleni ca: Nikos

Kazantzakis, al cărui lucrări sunt traduse în peste 33 de limbi și Michail Damaskinos-pictor reprezentativ pentru școala cretană, post-Byzantina.

Fiind cea mai mare insulă a Greciei și având o poziție favorabilă în estul Mediteranei, Creta este cel mai frecvent vizitată insula greacă de vizitatori străini (aproximativ 2 milioane de persoane) pe tot parcursul anului. [3.12. 27.04.2015]

Numărul de înnoptări în Creta a reprezentat 26,7% din turismul global grec piață în 1999. În 2003 numărul de sosiri în Creta atins 642.757 în primele șase luni, în timp ce înnoptările aferente atins 4.219.738. Majoritatea sosirilor (91,2%) au fost înregistrate din aprilie până în decembrie, în timp ce doar 8,8% din sosiri s-au înregistrat din ianuarie până în martie. Deci, în general, informații cu privire la vreme și clima / bioclimat sunt necesare pentru cuantificarea condițiilor existente climatice pe de o parte, și pentru calculul aproximativ al posibililor implicații și riscuri pentru sănătatea umană care rezultă din evenimente meteorologice extreme pe de altă parte. Datorită locației sale în estul Mediteranei, insula Creta are o clima blîndă cu numai ușoare variații.

Tabelul 2.2

Numarul de înoptări a turiștilor în structurile de cazare pe regiuni (2009). Numarul de sosiri în aeroporturile Greciei (2010).

Sursa: Invest in Greece Agency, Synergassia Regional Partnership, Region of Crete-Investment profile [online]. Iunie 2011,http://www.investingreece.gov.gr/files/Pdf/Crete_investment_profile.pdf

Din tabelul prezentat anterior, putem identifica cu adevarat locul ocupat de destinația Creta în turismul țării. Creta este în topul regiunilor elene după numărul de înoptări în structurile de cazare. Rezultatele indică că Creta reprezintă 23,70 % din totalul Greciei, aproape ¼.

În adoua parte a tabelului observăm numarul de sosiri în aeroporturile din Grecia. Aeroportul Heraklion din Creta ocupă locul doi după capitala Greciei, Atena înregistrând în anul 2010 numarul de 1.930.155 de sosiri, iar aeroportul Chania din Creta ocupă locul 7 și a înregistrat în anul 2010 593.228 de sosiri. [3.13. 30.04.2015]

2.3. Analiza potențialului turistic al zonei.

Fiind considerată podul dintre Europa și Africa care îmbină civilizațiile antice cu un stil de viață modern, insula Creta deține un potențial turistic foarte valoros.

Potențialul turistic natural este reprezentat de toate componentele cadrului natural al acestei destinații, care stă și la baza valorii potențialul antropic, iar aceste 2 componente îmbinate armonios fac din Creta o destinație turistică de vis.

Climatul acestei așezări este blând și se spune că este unul dintre cele mai sănătoase de pe glob, iar cadrul natural este format din mai multe caracteristici ale acestei insule. Aici sunt cele mai lungi veri din Grecia, iar ploile sunt aproape inexistente între mijlocul lunii mai și sfîrșitul lui august. Astfel, climatul de Creta este temperat de maritime, cu excepția cele mai multe zone muntoase, unde este muntos. Fiind cea mai mare insulă a Greciei și având o poziție favorabilă în estul Mediteranei, este cel mai frecvent vizitat insula greacă de vizitatori străini (aproximativ 2 milioane de persoane) pe tot parcursul anului. [3.12. 27.04.2015]

Fiind o insulă muntoasă, aproximativ două treimi din suprafața insulei este acoperită de munți. Cei mai înalți munți sunt Lefka Ori (2452 m), Oros Idi (Vf. Psiloritis = 2456 m), Oros Dikti (2148 m), Kedros (1777 m) și Thripti (1489 m). Creta are numeroase izvoare, iar cel mai mare râu format este Ieropotamos, în partea de sud a insulei.

Faptul că Creta se consideră izolată de Europa continentală, Asia, și Africa, se reflectă în diversitatea faunei și florei. Ca urmare, fauna si flora din Creta au multe indicii cu privire la evoluția speciilor. Nu există animale care sunt periculoase pentru om pe insula Creta, în contrast cu alte părți ale Greciei. Într-adevăr, grecii antici au atribuit lipsa de mamifere mari, cum ar fi ursul, lupi, șacali, și șerpi veninoși, la munca Hercule (care au luat un taur cretan live Peloponez). Hercules a vrut să-și onoreze locul de naștere al lui Zeus prin eliminarea tuturor animalelor "daunatoare" și "otrăvitoare" din Creta. Există Muzeul Natural de Istorie care funcționează sub conducerea Universității din Creta și acolo se găsesc două acvarii – Aquaworld din Hersonissos și Cretaquarium în Gournes, care afișarea creaturi marine comune în apele cretane.

Creta are o flora variată, ce include 130 de specii de flori și ierburi sălbatice unice, precum Dictamo (Origanum Dictamnus) și platanul cretan (Platanus Orientalis).

Fiind scăldată de Marea Egee, Marea Ionică și Marea Libiei, insula este renumită pentru superbele plaje printre care: Elafonisi, Falassarna, Gramvousna, Frangokastello, Paleohora, Loutro, Georgioupolis, Agia – Marina, Hora Sfakion, Sougia (CHANIA), Preveli, Bali, Palakias, Triopetra, Rodakino (RETHYMNO), Agia – Galini, Matala, Kalamaki, Gouves, Malia, Hersonissos, Stalis (HERAKLION), Iarapetra, Kato Zakros, Makri Gialos, Vai, Hrysi Islet (AGIOS NIKOLAOS). [3.10 18.04.2015]

Potențialul turistic antropic este unul foarte bogat, fiecare dintre cele 4 prefecturi ale insulei oferind posibilitatea turiștilor de a descoperi situri arheologice, monumente cu o arhitectură impresionantă, muzee, sate tradiționale, monumente religioase, dar și o gastronomie deosebită.

Obiceiuri și tradiții: Nunțile și botezurile în Creta au un loc foarte important de sarbatoare, însemnand de la 50 la 3000 de invitați. Pentru ei ceremonia este foarte importantă dar în același timp și relaxantă. Invitații primesc câte un mic cadou din partea mirilor fiind niște punguțe mici din tul cu migdale zaharisite, iar la botezuri un mic portret al copilului. La marile petreceri din Creta, cadourile constau mai ales în bani. Doar familia și cei mai apropiați prieteni pot da altceva în afară de bani. Cu toate acestea, la zilele de nume se pot da cadouri „adevarate”. În Creta, cadoul nu se desface de obicei cât timp invitatul este în casa. Este considerată o impolitețe. La petrecerile din Creta, totul se invârte în jurul invitaților, nu a cadourilor.

Din mai și până în septembrie, multe evenimente și festivități sunt organizate în satele din Creta. Ca exemple pot fi: petreceri, concerte și competiții de dansuri, muzică sau gătit. Petrecererile sunt organizate în primul rând pentru populația din Creta, dar oaspetii sunt mereu bineveniți. La aceste petreceri, oricare ar fi ocazia, muzica cretană este o parte importantă a distracției.

Dansul folk în Creta este recunoscut peste tot ca ceva foarte special, în contrast cu alte locuri din lume. Dansul folk nu este dansat doar de dragul turiștilor care vin în Creta, ci face parte din partea festivă a vieții. [2.7. p. 25]

Gastronomia cretană are câteva feluri de mâncare specifice care chiar merită savurate. Merită de încercat ,,choirino kritiko”, mâncare clasică ce constă ăm cotlete groase de porc înăbușite. Un alt preparat din carne de porc este ,,stifado”, servit cu arpagic, verdețuri și roșii. Pentru doritorii de bucate exotice se recomandă ,,saligkaria” sau melci, alături de băutura spirtoasă locală ,,tsigouthia”. Masa se încheie perfect cu ,,loukoumades”, gogoșele bine prăjite, înmuiate în sirop de miere și presărate cu scorțișoară. Desigur că cunoscuta salată grecească este mereu la dispoziția turiștilor cu gusturi mai familiare. Alte bucate recomandate sunt: souvlaki (kebab grecesc), zousotsakia (chifteluțe dupa o rețetă locală din Lefka Ori), moussaka cretană (vinete, cartofi, carne de vită și fructe de mare), toate gatite în cel mai pur ulei de masline, deoarece în Creta se gaseste cel mai bun si calitativ ulei de masline din lumea intreaga.  [2.3. p. 25]

Top obiective turistice din Creta:

Cele mai importante obiective turistice din Creta sunt Palatul Knossos, Heraklion, Muzeul de Arheologie din Heraklion, Chania, Phaestos, Rethimno, Defileul Samaria, Valea Amari și Muntele Idi, Gournia, Peștera Dikteon Andron, Elafonisos, localitatea Maleme, Mănăstirea Moni Arkadiou, defileul Zakros.

Creta centrală (Heraklion) este o zonă cu plaje frumoase, plantații de vița-de-vie și măslini, unde se află majoritatea siturilor arheologice care constituie leaganul civilizatiei minoice.

Fiind capitala modernă a insulei, Heraklion este un oras mare și zgomotos, cu o populație de 155000 de locuitori. Stațiunile estivale de pe coasta de nord sunt foarte aglomerate, iar coasta sudică are localități mici și linistite, cu plaje retrase.

În Creta centrală se pot vedea:

• Fortul venețian din Heraklion (construit între anii 1523-1540),

• Arsenalul venețian (Arsenali) din Heraklion,

• Zidurile orașului Heraklion,

• Muzeul de Arheologie din Heraklion care contine piese arheologice prețioase, unele cu o vechime încă din neolitic,

• Mormantul lui Kazantzakis din Heraklion,

• Palatului Regal minoic de la Knossos (principala atracție turistică a Cretei). Este construit pe locul altor vestigii din perioada neolitică (6000 î.e.n). In anul 1380 î.e.n, înainte sa fie distrus într-un incendiu, palatul avea 1300 de camere, în el locuind in jur de 12000 de oameni, iar în zona din jurul palatului mai locuiau aproximativ 48000 de oameni. Situl de la Knossos are o suprafata de 75 ha.

În Palatul din Knossos se poate vedea faimosul simbol ale Knossosului, Coarnele Taurului Sacru.

• Peștera Dikteon Andron (Grota Idi). Legenda spune ca aici s-ar fi nascut Zeus Olimpianul. Peștera este foarte mare, cu multe săli, sala principală având o adâncime de 70 m.

• Malia este o stațiune foarte animată, cu o plajă excelentă, foarte aglomerată vara.

• Limenas Hersonisou, este una dintre principalele stațiuni din Creta.

• Muntele Idi (Ida sau Psiloritis). Cu o inaltime de 2456 m, este cel mai mare munte din Creta.

• Situl minoic de la Archanes, care se află între satele gemene Kato si Archanes, la sud de Knossos.

• Casa-Muzeu Nikos Kazantzakis din satul Mirtia, chiar în casa în care a trait scriitorul Nikos Kazantzakis (1883-1957).

Creta de vest (Chania, Rethimno) este o zonă mai puțin modernizată, unde se gasesc sate izolate cu tradiții bine păstrate, iar statiunile au plaje frumoase și mici golfulețe. Varfurile Munților Lefka Ori (Munții Albi), acoperite cu zapadă mare parte din an, domină regiunea oferind priveliști impresionante. Defilee spectaculoase strabat insula către Marea Libiei, iar Defileul Samaria este unul dintre cele mai adânci și lungi defilee din Europa.

În Creta de vest se pot vedea:

• Chania, (Khania, Kania), este al doilea oraș ca mărime din Creta, și unul dintre cele mai frumoase orașe din intreaga Egee, având o populatie de aproximativ 54000 de locuitori. Obiective turistice de interes in Chania sunt:Muzeul de Arheologie din Chania, Moscheia ienicerilor care datează din anul 1645,Fortareața Firkas, Muzeul Naval, Piața Centrală, de unde se pot cumpara pește proaspat, carne, legume și brânzeturi, Farul și plaja Oasis/Kalamaki.

• Rethimno, al treilea oraș ca mărime din Creta cu o populție de 25000 de locuitori are obiectivele turistice: Fortezza, o fortăreață venețiană construită în anul 1570, Fântâna Rimondi, construită în anul 1629, Logia venețiana (Lotzia), Vechiul port, Plaja din Rethimno și Manastirea Moni Arkadiou (23 km de Rethimno).

• Maleme. În această zonă, în mai 1941, 6580 de parașutițti germani au murit în încercarea de a cuceri acest punct important al Aliatilor. Se pot vedea Cimitirul German de Razboi și Cimitirul de Razboi al Commonwealth-ului.

• Plaja localitatii Elafonisos (Elafonissi) și plaja de pe insuliță. În Elafonisos, vara este foarte cald, nordul Africii fiind la doar 300 km departare, marea este puțin adâncă, iar drumul de coastă trece printre livezi de lămâi și cranguri de măslini.

• Defileul Theriso Gorge,

• Lasithi, sau Campia morilor de vânt. Morile nu mai există în prezent, dar peisajul este superb,

• Platoul Omalos și satul Lokki,

• Defileul Samaria (Farangi Samarias), este unul dintre cele mai adanci si lungi defilee din Europa. Este a doua destinatie turistica importanta de pe insula, și peste 500000 de persoane il strabat în fiecare an.

• Lefka Ori (Muntii Albi),

Creta de est ( Lasithi, Agios Nikolaos, Sitia) are plaje frumoase, cea mai renumită fiind plaja cu palmieri din localitatea Vai. Situri arheologice importante se gasesc la Gournia, Mochlos, Zakros. Această parte a Cretei este mai puțin populată decât partea centrală a insulei,relieful fiind și mai puțin stâncos. Datorită distanței mari a localităților față de aeroporturile din Creta, turismul s-a dezvolatat mai putin. Cea mai dezvoltata stațiune este orașul Agios Nikolaos, iar Elounda este cea mai scumpă.

In Creta de est se pot vedea:

• Agios Nikolaos, este una dintre cele mai dezvoltate zone turistice din Creta, iar în sezonul de vară este unul dintre cele mai aglomerate locuri din Creta.

• Sitia (Sitea) este capitala provinciei estice din Insula Creta. Este un loc liniștit, unde se poate găsi mâncare cretană autentică.

• Gournia, este un sit minoic foarte bine păstrat (a fost locuită cu aproximativ 5000 de ani in urmă).

La plaja din dreptul sitului se mai pot vedea și astăzi docurile de ancorare a vaselor minoice. Aici se află atelierul de constructii navale din Epoca Bronzului.

• Elounda, este o destinatie selectă de vacanță, fiind cea mai scumpa stațiune din Creta. Cele mai luxoase hoteluri ale Greciei se află pe coasta dinspre Agios Nikolaos.

• Vai. Padurea de palmieri din apropierea plajei face ca locul sa fie foarte exotic.

• Defileul Zakros, are 8 km si se poate parcurge pe jos. În perioada romană, în grotele din defileu erau îngropați oamenii, de aceea defileul mai este cunoscut ca Valea Morților.

Coasta sudica (Palaiochora, Agia Galini, Phaestus și Ierapetra) începe din vestul Cretei, cu localitatea Palaiochora, și se termină în estul Cretei, cu localitățile Ierapetra si Makrygialos. Turismul este mai putin dezvoltat decât pe coasta de nord a Cretei, dar în plin sezon stațiunile sudice se aglomereaza, relieful regiunii fiind caracterizat de munții și defileele care coboară în mare.

In zona sudica a Cretei se pot vedea:

• Palatul minoic din Phaestus, unde se poate vedea Discul de la Phaestus, care datează din perioada 1700-1600 î.e.n, are 16 cm diametru, și contine o scriere nedescifrată înca, dispusă în spirală.

• Palaiochora, este cea mai vestică asezare de pe insulă. Este o stațiune frumoasă și linistită. Are două plaje minunate.

• Agia Galini, este o stațiune plină de viată,

• Valea Amari, se afla langa Muntele Psiloreitis (Muntele Ida). Este o zona rurală, inima Cretei, cu multe sate, văi fertile și defileuri spectaculoase.

• Mănăstirea Moni Piso Preveli,

• Ierapetra, este cel mai sudic oraș din Europa. A fost prima asezare dorică. În afara orasului sunt plaje lungi, mărginite cu zone cu hoteluri, vile și taverne. Este un oraș în care ocupația principală este agricultura, fiind înconjurat de sere si campuri agricole unde se cultivă roșii, ardei și castraveți.

• Makrygialos, este cea mai aglomerată stațiune de pe coasta sud-vestică.

• Statiunea Plakias, este asezată la capătul spectaculosului Defileul Kotysfou cu o plajă frumoasă cu nisip, lunga de 2 km.

• Defileul Imbros (cea mai ingusta portiune a defileului are 2 m),

• Frangokastelo, este fotăreața venețiană construită în anul 1371,

• Oraselul Sfakion este un oraș așezat într-un relief spectaculos, munte-mare. [3.14. 30.04. 2015]

În concluzie, putem afirma cu certitudine că destinația Creta ocupă un loc foarte important în turismul internațional elen. Aceasta este cea mai vizitată dintre insulele grecești și dispune de un potențial turistic important. Este imposibil ca turiștii să se plictisească aici, pentru că sunt o mulțime de locuri de descoperit, iar monumentele cu arhitectură impresionantă, siturile arheologice superbe, minunile naturii cu numeroase plaje și gastronomia specială fac din Creta o destinație de vis.

CAPITOLUL III. VALORIFICAREA TURISTICĂ A INSULEI CRETA, DESTINAȚIE IMPORTANĂ ÎN TURISMUL INTERNAȚIONAL

3.1. Analiza bazei tehnico-materiale a turismului și nivelul de dezvoltare a infrastructurii turistice generale

După cum s-a mai mentionat în această lucrare, baza tehnico-materială turistică a unei regiuni include: căile și mijloacele de transport turistic, baza de cazare, baza de alimentație publică și dotările pentru agrement și cură.

Destinația Creta, a devenit de-a lungul timpului una foarte vizitată, în mare parte, datorită dezvoltării infrastructurii și anume, a bazei tehnico-materiale turistice de pe insulă.

Astăzi, infrastructura de turism a insulei satisface toate gusturile. Există o gama foarte largă de structuri de cazare. Printre facilitățile insulei se numără: hoteluri de lux cu facilități complete, piscine, structuri de practicare a sporturilor și agrement, apartamente mai mici deținute de familie, facilități de camping și altele. Vizitatorii pot ajunge pe insulă prin intermediul celor două aeroporturi internationale din Heraklion și Chania și a celui mai mic din Sitia (charter și zboruri interne, începând mai 2012) sau cu barca la principalele porturi din Heraklion, Chania, Rethimno, Agios Nikolaos și Sitia. [3.15. 30.04.2015]

Cele două aeroporturi internaționale care activează în insula din Heraklion (Nikos Kazanztzakis) și în Chania (Ioannis Daskalogiannis) în timp ce unul mai mic situat în Sitia (East Crete) va fi în curând operațional, reprezintă, practic porțile spre insulă pentru turiști. Insula este conectată cu cele mai multe aeroporturi din Grecia, Cipru și multe alte țări europene, cu zboruri regulate sau charter. Companiile care operează în mod regulat cu privire la aceste aeroporturi sunt Olympic Airways, Aegean Airlines si Cyprus Airways. Traficul aerian în timpul lunilor de vară crește destul de un pic ajunge 130 de sosiri de avion pe zi la Aeroportul Heraklion.

Drumul principal din Creta este drumul național care urmează țărmul mării de nord a insulei de la est la vest. Acesta este un drum destul de bună care se ocupă cea mai mare parte a traficului de pe insulă. Restul drumurilor variază de la drumuri asfaltate mici pentru toate tipurile de drumuri de pământ. Există un serviciu extins de autobuze publice (KTEL), care acoperă toată insula.

Creta are două dintre cele mai importante porturi din Est Marea Mediterană, portul Heraklion și portul Chania (Souda). Insula este conectat la Grecia continentală și destul de puține dintre insulele din Marea Egee, Europa și restul lumii, cu un număr mare de nave de pasageri (feriboturi) și nave cargo. Cele două porturi joacă un rol important în sprijinirea în mod eficient a eforturilor insulei de a fi un important centru comercial în Marea Mediterană. Există de asemenea, două porturi mai mici din Rethymno si in Agios Nikolaos și multe porturi mici, porturi marine și ancorări în jurul insulei.

Insula este bine deservită de feriboturi, în cea mai mare parte de la Atena, prin companiile de feribot, cum ar fi Minoan Lines și Anek Lines. Chiar dacă rețeaua de drumuri duce aproape peste tot, există o lipsă de autostrăzi moderne, deși acest lucru se schimbă treptat, cu finalizarea autostrăzii coloanei vertebrale de pe coasta nordică. De asemenea, în timpul anii 1930 a existat o cale ferată industrială îngustă în Heraklion. Acum, însă, nu există nici o linie de cale ferată pe Creta.

Baza de cazare în Grecia este materializată printr-o mulțime de structuri de cazare de diferite categorii. Turiștii pot alege structuri de tip hoteluri sau vile pentru toate doleanțele și buzunarele, care sunt clasificate de la 2 stele, pînă la 5 stele și 5 * + (de lux). La fel, datorită posibilităților nenumărate din Grecia de a vizita diverse obiective turistice și restaurante tradiționale, li se oferă turiștilor libera alegere la regimul alimentar dorit (inclus sau nu în cazare). [2.10.]

În continuare, se prezentă evaluarea serviciilor de cazare a două hoteluri de pe insula Creta:

,,Grecotel Creta Palace”, 5 *, Missiria, Réthymno.

Figura 3.1. Grecotel Creta Palace Hotel

Sursa: http://www.booking.com/hotel/gr/grecotel-cretapalace.ro.

Grecotel Creta Palace face parte din lanțul hotelier Grecotel și pune la dispoziția clienților 335 de camere. Află intr-o locatie excelentă, pe una dintre cele mai frumoase plaje cu nisip fin din Creta, la 5 km de Centrul Orașului Rethymnon.

Complexul exclusivist, de 5 stele, oeferă o mulțime de facilități printre care: 10 restaurante și baruri (a fost premiat pentru bucataria sa rafinată), 2 piscine în aer liber, o piscină interioară, animație pentru copii și o zonă de plajă privată. [3.16. 02.05.2014]

Dotări camere: camere destinate familiilor, suite din bungalouri și vile luxoase cu piscine proprii sunt poziționate într-o grădină tropicală luxuriantă din jurul hotelului. Dotările standard constau în: televizor LCD, baie modernă, aer conționat, telefon, balcon/terasă, uscător de păr, mini bar, frigider.

Hersonissos Central Hotel 3*, Hersonissos, Creta.

Figura 3.2. Hersonissos Central Hotel

Sursa:http://www.easytravel.md/accomodation/grecia/creta/hersonissos-central-hotel-3-hersonissos-grecia

Hersonissos Central Hotel este situat în Hersonissos, la doar 25 km est de Heraklion și se află la doar 200 m distanță de plajă și 300 m de oraș.

Fiind administrat de o familie, hotelul Central Hersonissos oferă unități de cazare practice și curate într-o clădire modernă și plăcută. Se pune la dispoziția clienților o piscină frumoasă cu șezlonguri și umbrele, o zonă de luat masa, un bar central și un snack bar.

Tipurile de camere sunt:

Cameră dublă sau twin standart,

Cameră dublă sau twin superioară,

Cameră triplă.

Dotări camere: Wi-Fi (gratis), baie privată, TV, aer condiționat.

Hotelul oferă următoarele facilități: piscină în aer liber, terasă la soare, biliard, închirieri biciclete, Wi-Fi (gratuit), bar, restaurant (bufet), schimb valutar, birou de turism, închirieri auto, spalătorie, curățătorie chimică, lounge/ cameră cu TV comună, fax/ copiator. [3.17. 02.05.2015]

  Structurile de alimentație sunt o altă componentă a bazei tehnico materială a insulei Creta. Această componentă, de alfel, joacă un rol important în valorificarea turistică a acestei regiuni. Atât în interiorul structurilor de cazare, dar și înafara lor, turiștii sunt mereu în căutarea deliciilor. Deoarece gastronomia cretană este una specială, se găsesc o mulțime de restaurante tradiționale în Creta, dar, la fel, se pot găsi și restaurante cu specific internațional.

Analiza a două restaurante din Creta:

Figura 3.3. Pallas Restaurant, Chania [3.18. 03.05.2015]

Sursa: http://www.pallaschania.gr/home?lang=ENG

Frumusețile portului din Chania este dezvăluit în toată splendoarea sa de la terasa restaurantului Pallas. Deschis foarte recent, chiar anul trecut, această locație în aer liber oferă vederi splendide împreună cu o bucătărie mediteraneană și o listă de vinuri care întrece numarul de 100. Desigur că, barul reprezintă un plus pentru iubitorii de coktail-uri răcoritoare. [2.1. p. 126]

Meniul restaurantului include diverse salate, bucate gătite la grilă, paste, bucate din carne gătite tradițional, dar și deserturi.

Ca puncte forte ale restaurantului se consideră amplasarea într-o zonă istorică a orașului Chania, lux, confort, preparate gătite calitativ și vederile deosebite pe care le oferă.

[3.19. 03.05.2015]

Istioploikos, Heraklion Port.

Figura 3.4. Istioploikos Restaurant, Heraklion

Sursa: http://www.pallaschania.gr/home?lang=ENG

Restaurantul Istioploikos este situat vizavi de Castelul Venetian (Koula) din Heraklion. Turiștii pot savura aici preparate din pește și o mare varietate de moluște. Peștele este mereu proaspat, iar anturajul simplu și confortabil. Restaurantul se bucură de o mare popularitate printre localnici.

[3.20. 04.05.2015]

Conform afirmațiilor anterioare, agrementul joacă un rol important in valorificarea unei zone turistice, și desigur că influiențează circulația turistică și în Creta.

Agrementul se dezvoltă din ce în ce mai mult, datorită faptului că reprezintă și o sursă de venit considerabilă. Înafară de faptul că există o multime de obiective turistice care merită vizitate, în hotelurile din Creta, dar și înafara lor, tot mai mult se pune accent pe serviciile de a face turiștii să se simtă cât mai placut în vacanță și să se odihnească în mod activ. În cele mai multe dintre hoteluri se prestează servicii de animație mai ales pentru copii. Astfel în structurile de cazare sau în apropierea lor se află aqua parcuri, piscine, săli și terenuri de jocuri, tenis, golf, biliard, sporturi nautice, centre de spa, la fel o mulțime de cluburi și taverne.

La fel, putem spune că în Creta se practică și turismul de croazieră, deoarece există posibilitatea de a face plimbări cu barca, iahtul și sunt o mulțime de croaziere naționale, dar și internaționale, care includ ca punct de oprire insula Creta. [2.1. p.20,57]

Sunt o mulțime de tururi care se organizează pentru turiști și care includ de la vizitarea acvariilor, vinăriilor, muzeelor, și pînă la lecții de sporturi de apă sau cursuri de gătit.

[3.21. 04.05.2015]

Telecomunicații: Există o rețea de cablu destul de bună în întreaga insulă de operare de OTE (Organizarea de Telecomunicații de Hellas). Internet este de asemenea disponibil prin intermediul dial up conexiuni ADSL și (până la 4Mbps – numai în marile centre urbane).

Telefonia mobilă (GSM 900/1800 / 3G) acoperă chiar partea cea mai îndepărtată a insulei si este asigurat de trei sau patru companii cu o selecție largă de programe.

Spitale – Sănătate: Serviciile medicale din Creta sunt, în general, de un standard ridicat. Există cel puțin un spital general în marile orașe și centre medicale în fiecare oraș mic. Clinici private foarte bine echipate și birouri de toate specialitatile medicale pot fi, de asemenea, găsite în orașele mari.

Universități, Cercetare: Există trei instituții de învățământ superior în Creta: Universitatea din Creta, cu școlile din Heraklion și Rethymnon, Universitatea Tehnică din Creta, cu sediul în Chania și Institutul Educațional Tehnologic din Creta, cu sediul în Iraklion și cu școli din Hania, Agios Nikolaos, Ierapetra si Sitia. Heraklion este, de asemenea, baza de Fundatiei de Cercetare și Tehnologie Hellas, una dintre cele mai importante organizații de cercetare din Grecia. Fundația cuprinde șase institute de cercetare cu cinci dintre ele bazate pe Creta (biologie, informatică, Matematica Aplicata, Laser si Microelectronică, studii mediteraneene) Există, de asemenea, Institutul de Biologie Marină cu sediul în Gouves cu un acvariu excepțional și un număr de instituții în domeniul Agronomie (Institutul de Viticultură, culturilor de legume și Floricultură din Heraklion, Institutul Agronomic din Chania, Institutul de plante subtropicale și Olive Tree of Chania, o rețea extinsă de stații de cercetare agronomică, etc.)

Organizarea majoră de securitate socială în Grecia este IKA (Institutul de Asigurări Sociale). Acesta acoperă 5530000 muncitori și angajați și oferă 830000 pensionari cu pensie.

[3.22. 05.05.2015]

În concluzie, baza tehnico-materială a turismului de pe insula Creta este una dezvoltată, însă este în continuă creștere și, desigur că, îmbunătățirea infrastructurii turistice va influiența mereu creșterea valorii zonei ca destinație turistică și creșterea nivelulului economic și social al locației.

3.3. Analiza proiectelor de investiții și dezvoltare

În iunie, 2011, ,,Invest in Greece Agency” a propus câteva proiecte investiționale pentru Creta. Poiectele de investiții se axează pe mai multe domenii ca: Turism și Infrastructură, Surse Regenerabile de Energie, TIC și Științe Bio, Alimentație și Gestiunea Deșeurilor. [anexa nr.1]

În anexa 1 sunt prezentate 10 motive identificate pentru a investi în Creta, în domeniile menționate mai sus. Printre cele mai importante am identificat poziția foarte favorabilă a insulei, valoarea pe care o are ca destinație turistică și atragerea investitorilor în oferirea serviciilor de business avansate.

Figura 3.5. Segmente ale turismului care reprezintă oportunități de investiții în regiune

Sursa: Invest in Greece Agency, Synergassia Regional Partnership, Region of Crete-Investment profile [online]. Iunie 2011,http://www.investingreece.gov.gr/files/Pdf/Crete_investment_profile.pdf

În figura nr. 3.5. prezentată anterior, sunt date domeniile sau segmentele turistice, identificate ca oportunități de investiții în regiunea Creta.

Acestea ar fi: porturile marine, eco-turismul, piste de golf, resort-uri integrate, care integrează cât mai multe servicii și dezvoltarea activelor de stat și private existente.

În anexa nr. 2 sunt prezentate un set de proiecte investiționale indicative concentrate pe partea de est a insulei.

Agenția ,,Invest in Greece” a prezentat 7 proiecte:

1. Perivolakia ‘The Garden Resort’, Lasithi: Prima comunitate de agrement rezidențială integrată din Regiunea Sud-Est Creta (5 * hotel, Marina, Golf)

2. Minoica Club, Lasithi: Hotel și spa, unități comerciale și piste de golf.

3. Combined retail & recreational development: Centre de shopping și o mulțime de alte facilitîți de agrement.

4. Coastal land plot in Ierapetra: Patru plaje naturale.

5. Sitia Bay Golf Resort, Lasithi: Unul dintre cele mai rafinate hoteluri din estul Mediteranei, cu vile private și o mulțime de alte facilități luxoase.

6. Golf Project, Heraklion: Piste de golf, un aqua parc și 2 tabere pentru copii.

7. Coastal land plot, Kavoussi: O suprafață de 183 de hectare pentru dezvoltarea mixă a turismului.

Figura 3.6. Harta de investiții

Sursa: Invest in Greece Agency, Synergassia Regional Partnership, Region of Crete-Investment profile [online]. Iunie 2011,http://www.investingreece.gov.gr/files/Pdf/Crete_investment_profile.pdf

Există, de asemenea, un plan de lungă durată pentru a înlocui aeroportul Heraklion, cu un complet nou aeroport la Kastelli, unde există în prezent o bază aeriană. [3.23. 05.05.2015]

3.4. Studiu de caz: Evaluarea ofertei pentru destinația turistică Creta pe piața turistică a Republicii Moldova.

Datorită cursei charter Chișinău-Heraklion a companiei aeriene Air Moldova, lansată pe piață din 25 iunie 2014, și a celei lansate din 2015 a companiei aeriene Aegean Airlines, destinația Creta a devenit mult mai accesibilă pentru turiștii moldoveni.

Desigur că, oferta turistică pe piața Republicii Moldova pentru această destinație a crescut. Astfel, majoritatea tur-operatorilor și agențiilor de turism oferă mult mai multe pachete turistice care includ destinația Creta și, desigur că, la un preț mai avantajos.

Ca exemplu putem prezenta colaborarea dintre Air Moldova și Voiaj Internațional pentru lansarea acestei curse spre insula Creta. Potrivit ofertelor companiei, prețurile companiei încep de la 298 de euro. [3.24. 05.05.2015] Aegean Airlines, însă a lansat cursa directă Chișinău-Heraklion în colaborare directă cu tur-operatorul Christian tour.

Compania Aegean Airlines oferă zboruri saptămânale în fiecare zi de luni, iar Air Moldova, de două ori pe săptămână cu zbor miercurea și duminica. [2.10. p.1]

În conformitate cu cursele de zbor direct disponibile și structurile de cazare și agrement care sunt în colaborare cu tur-operatorii de pe piața națională, s-au format o mulțime de sejururi turistice care includ destinația Creta pentru doritorii moldoveni de a-și petrece vacanța pe cea mai mare insulă a Greciei. Aceste pachete turistice sunt vândute de majoritatea tur-operatorilor și agențiilor de turism care activează în Republica Moldova.

În continuare este prezentată o serie de sejururi turistice cu destinația Creta, puse la dispoziția turiștilor pe piața turistică autohtonă.

Figura 3.7. Ofertă sejur turistic ,,Voiaj International”, destinația Creta

Sursa: Voiaj International © 2000-2015 http://voiaj.md/

În anexa nr. 3 este prezetată lista de hoteluri pentru pentru destinația Creta, perioada 07.06.2015-14.06.2015/7 nopți și prețurile pentru fiecare hotel.

Se observă că sejururile costă între 269 și 887 euro pentru o persoană în cameră dublă, prețurile variind în dependență hotel, categoria sa de calificare și gama de servicii oferite.

Ca o a doua întreprindere de turism în analiza ofertei turistice pentru destinația Creta, se menționează agenția de turism ,, Easy Travel”, fiind chiar agenția în care a avut loc efectuatuarea personală a practicii de licență și, la fel, colaborarea personală în crearea și promovarea sejurilor turistice oferite.

Agenția de turism pune la dispoziția turiștilor sejururi în diverse hoteluri, iarăși variind la preț, regiune și calitate. Agenția colaborează cu majoritatea tur-operatorilor de pe piață și propune sejururi care înclud transport avia (cursa directă), transfer aeroport-cazare-aeroport, cazare, alimentație (în dependență de regimul alimentar dorit), asigurare medicală, și la alegere, excursii. La fel sunt deserviți cu plăcere și clienții care doresc pachete turistice individuale.

În anexa nr.4 este prezentată lista ofertelor pentru Creta puse în vînzare de ,,Easy Travel”. Se observă o variație de prețuri între 347 și 1194 euro pentru o persoană, iar hotelurile variază ca calificare de la 2 stele pînă la 5 stele. [3.25. 05.05.2015]

În anexa nr. 5 se prezintă ofertele pentru hotelul Hersonissos Central Hotel 3*, pentru toată perioada sezonului de vară 2015, menționat în analiza bazei tehnico-materiale a regiunii Creta din subcapitolul 3.1. [3.17. 29.04.2015]

De asemenea, s-au studiat pachetele turistice publicate pe site-ul de promovare a turismului în Republica Moldova: travel365.md. S-a observat că destinația Creta se află în topul destinațiilor promovate de majoritatea agențiilor de turism, care își publică ofertele pe această platformă.

[3.26. 05.05.2015]

În urma studiului de caz efectuat, oferta turistică pentru destinația Creta pe piața turistică națională a fost evauată ca fiind una satisfăcătoare. Sejururile turistice pe insula Creta sunt promovate și vândute de către întreprinderile de turism specializate în outgoing, popularitatea destinației fiind influiențată în mod pozitiv de către apariția celor 2 curse directe Chișinău-Creta.

CONCLUZII

În lucrarea ,,Studiul de valorificare în turism a zonei turistice Creta, Grecia”, au existat ca scopuri o serie de obiective principale și secundare, iar cercetarea propriu-zisă a avut în acest sens un scop bine determinat. Scopul declarat al lucrării a fost acela de a studia și analiza valorificarea în turism a zonei turistice Creta, Grecia. Pentru a ajunge la scopul final a fost planificat de a prezenta potențialul turistic de pe insula Creta sub toate aspectele și cu toate caracteristicile sale, precum și de a realiza o imagine de ansamblu asupra valorificării prezente a acestui potențial, identificând posibilitățile de valorificare în viitor.

Se consideră că prin acest studiu scopul inițial a fost îndeplinit, realizându-se o analiză amănunțită a ceea ce înseamnă o zonă turistică și prin identificarea factorilor prin care se valorifică aceasta în prima parte. În a doua parte a studiului s-a identificat rolul destinației creta în turismul grecesc și s-a analizat potențialul acestei destinații precum și baza tehnico-materială turistică. În partea a treia a studiului s-a identificat rolul Cretei ca destinație turistică internațională, s-a analizat infrastructura turistică generală, proiectele de investiții și dezvoltare. De asemenea s-a analizat oferta turistică pentru destinația Creta și popularitatea acestei destinații pe piața turistică a Republicii Moldova.

În efectuarea lucrării s-a ajuns la următoarele concluzii:

1. Zonarea turistică reprezintă evaluarea potențialului turistic (resurselor naturale, antropice) și dezvoltării infrastructurii turistice a unei zone sau destinții turistice, care urmărește stabilirea unui model de evaluare, ierarhizare, valorificare și amenajare prioritară a patrimoniului turistic.

Zonarea turistică este semnificatvă în asigurarea exploatării raționale a resurselor unei regiuni și protejarea mediului, cuprinzând relația dintre turist și zona turistică. Amenajările turistice se înscriu, prin conținutul și obiectivelor lor, în eforturile unei dezvoltări corelate a economiei.

Potențialul turistic, respectiv, resursele turistice, indiferent de forma sau de conținutul lor, dețin un rol foarte important în desfășurarea activității turistice, determinînd, chiar, orientarea fluxurilor turistice și influiențând semnificativ dinamica activității turistice.

2. Chiar dacă este o țară în curs de dezvoltare, Grecia ocupă un loc important în turismul internațional deținând un potențial turistic deosebit și avînd ca scop materializarea maximă a lui prin dezvoltarea infrastructurii turistice, extinderea spațiului de cerere turistică și, în final, creșterea numărului de turiști și de încasări.

3. Creta se bucură de o poziționare favorabilă în Mediterană și este cea mai mare ca mărime din Grecia, fiind, în rezultat și cea mai vizitată insulă de către vizitatorii străini din Grecia.

4. Baza tehnico-materială a turismului de pe insula Creta este una dezvoltată, însă este în continuă creștere și, desigur că, este necesară dezvoltarea infrastructurii turistice, ceea ce ar influiența creșterea valorii zonei ca destinație turistică.

5. Creta este o locație care atrage investiții și există proiecte și planuri de investiții, care au ca scop dezvoltarea infrastructurii locale și creșterea atractivității insulei.

6. Oferta pentru destinația Creta pe piața turistică a Republicii Moldova este una bogată și în creștere, acest fapt fiind condiționat în mare parte de apariția recentă a curselor aeriene directe Chișinău-Heraklion.

Insula Creta își merită locul ocupat în turismul internațional, iar dezvoltarea infrastructurii influiențează pozitiv locația atât ca destinație turistică, dar și ca comunitate economică și socială. Acest loc ocupat, bine meritat, se datorează amplasamentului favorabil din Mediterană între cele 3 continente, dar și potențialului turistic natural și antropic, evidențiându-se enorm cultura bogata grecească. Insula deține o mulțime de obiective turistice, o gastronomie care merită cunoscută și o infrastructură în continuă dezvoltare care facilitează călătoriile și chiar influiențează fluxurile turistice.

Pe lîngă valoarea turistică înregistrată, mereu este loc de îmbunătățire. Acest fapt condiționează gîndirea și implimentarea unor proiecte investiționale, care au scopul de a crește această regiune din punct de vedere economic, social și cultural. De asemenea, scopul acestor planuri de investiții este de a crește atractivitatea insulei ca destinație turistică, a extinde ariile de cerere turistică, și de a crește nivelul de trai și cultural al localnicilor.

Bibliografie:

1. Documente și acte normative:

LEGEA Nr. 352 din 24.11.2006, cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova, Publicat : 02.02.2007 în Monitorul Oficial Nr. 14-17     art Nr : 40

O.M.T., Recommandations sur les statistiques du tourisme, Nations Unies, New York, 1993, p. 5

Monografii, manuale, lucrări didactice, broșuri:

2.1. ANEK LINES, Anekorama, Crete the island inside you. # 15

2.2. CHISTUREANU, Cristiana, Economia și politica turismului internațional. Casa editorială pentru turism și cultură Abeona, București, 1992, ISBN 973-48-0070-1, 043713.

2.3. Christian Tour, Catalog de hoteluri Grecia 2015, București, 2015

2.4. COSMESCU, Ion, Turismul. Editura Economică, 1998, Academia de Studii Economice Biblioteca Științifică 132570.

2.5. GHEORGHIU, Elena, Mică Enciclopedie de Geografie. Editura Lider, București, 1997, ISBN 973-9343-00-7

2.6. GLĂVAN, Vasile, Potențialul turistic și valorificarea sa., Editura Fundației România de Mâine, București, 2006, ISBN (10)973-725-617-4

2.7. Mouzenidis Travel, Catalog de hoteluri Summer 2015, Atena, 2015

2.8. NEACȘU, Nicolae, BARON, Petre, Economia Turismului. Editura ,,Expert”, București, ISBN 973-8177-05-7, 33848 S64.

2.9. NEACȘU N., NEACȘU M., BĂLTĂREȚU A., DRĂGHILĂ M., Resurse și destinații turistice- interne și internaționale- Ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura universitară București, 2011, ISBN 978-606-591-169-7.

2.10. Paralela 45 turism, Charter Creta 2015 (broșură).

2.11. TURCOV, Elena, Coordonarea Turismului. Editura ASEM, Chișinău, 2006, ISBN 978-9975-75-007-3

Resurse electronice:

3.1. SCRIGROUP. Concepte, definitii si notiuni introductive privind turismul [online]. 2015 [citat 20.03.2015]. Disponibil: http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/Concepte-definitii-si-notiuni-15154.php

3.2. Studentie.ro. Potențialul turistic [online]. 2004-2015, [05.04.2015]. Disponibil: http://www.studentie.ro/articole/potential+turistic

3.3. Valentina, Alina. Potențialul antropic. Scribd [online]. 2013, [05.04.2015]. Disponibil: https://www.scribd.com/doc/128095105/potentialul-antropic

3.4. REGIELIFE și FRATELE CEL MARE. Infrastructura tiristică. [online]. 2002-2015, [06.04.2015]. Disponibil: http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/turism/infrastructura-turistica-259860.htm

3.5. Parlamentul Republicii Moldova. LEGEA Nr. 352 din 24.11.2006, cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova. [online] din 24.11.2006, [19.04.2015]. Disponibil:http://lex.justice.md/document_rom.php?id=0B88BC64:70678DCD

3.6. WIKIPEDIA. Grecia [online]. 2015, [15.04.2015]. Disponibil: http://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia

3.7. ChinaGoAbroad. Greece: Tourism Sector [online]. 2011-2015, [15.04.2015]. Disponibil: http://www.chinagoabroad.com/en/article/greece-tourism-sector

3.8. Marios, Sotiriadis. A Strategic Analysis of the Greek Leisure Tourism: Competitive Position, Issues and Challenges. Mediterranean Journal of Social Sciences MCSER Publishing, Rome-Italy [online]. Vol 6 No 1 S1 January 2015, ISSN 2039-2117, [15.04.2015].Disponibil: http://www.mcser.org/journal/index.php/mjss/article/viewFile/5543/5346

3.9. Harta.infoturism.ro. Europa/Grecia. [online]. 2015, [15.04.2015]. Disponibil: https://www.google.com/search?q=insula+creta+harta+turistica&biw=1366&bih=667&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=ueJUVeOIOYjfUaj5gZAL&ved=0CBsQsAQ#imgrc=_

3.10. Contact SCRIGROUP. Universitatea  “Dimitrie Cantemir” Facultatea de Geografie, Potențialul Turistic Cultural și Valorificarea sa în Ceta [online]. 2015, [18.04.2015]. Disponibil:.http://www.scritub.com/geografie/turism/POTENTIALUL

-TURISTIC-CULTURAL-71251.php

3.11. Harta Turistică a Greciei [online]. 2015, [26.04.2015]. Disponibil: https://www.google.com/search?q=harta+turistica+a+greciei&biw=1366&bih=623&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=wBVWVfa_OYKxUfqigJAM&sqi=2&ved=0CBsQsAQ#imgrc=_

3.12. Global NEST Journal, [online]. Vol 13, No 2, pp 141-149, 2013 Copyright© 2013 Global NEST,[27.04.2015].Disponibil:http://journal.gnest.org/sites/default/files/Journal%20Papers/141149_774_Matzarakis_13-2.pdf

3.13. Invest in Greece Agency, Synergassia Regional Partnership, Region of Crete-Investment profile [online]. Iunie 2011, [30.04.2015]. Disponibil: http://www.investingreece.gov.gr/files/Pdf/Crete_investment_profile.pdf

3.14. TITI TUDORANCEA TRAVEL INFO, Ce este de văzut în Creta [online]. Iulie 2013, [30.04.2015]. Disponibil:  https://www.tititudorancea.info.ro/z/ce_este_de_vazut_in_creta.htm

3.15. WIKIPEDIA. Crete [online]. 2015, [30.04.2015]. Disponibil: http://en.wikipedia.org/wiki/Crete

3.16. Copyright © 1996-2015 Booking ™. Grecotel Creta Palace Hotel [online]. 2015, [02.05.2015]. Disponibil: http://www.booking.com/hotel/gr/grecotel-cretapalace.ro.

3.17. AGENȚIA ,,Easy Travel”. Hersonissos Central Hotel [online]. 2015, [02.05.2015]. Disponibil: http://www.easytravel.md/accomodation/grecia/creta/hersonissos-central-hotel-3-hersonissos-grecia

3.18. Pallas Thealassa (site oficial) [online]. 2011, [02.05.2015]. Disponibil: http://www.pallaschania.gr/home?lang=ENG

3.19. Pallas Thelassa, The building, the atmosphere and the premium cuisine [online]. 2011, [03.05.2015]. Disponibil: http://www.pallaschania.gr/pallas

3.20. Fantastic Greek Destinations, Restaurants [online]. 2015, [04.05.2015]. Disponibil: http://www.fantasticgreece.com/DestinationGuides/ro/Heraklion-ro/heraklion-restaurante.asp

3.21. TripAdvisor LLC, Top things to do in Crete, [online]. 2015, [04.05.2015]. Disponibil: http://www.tripadvisor.co.uk/Attractions-g189413-Activities-Crete.html

3.22. Interkriti, Introduction in Crete [online]. 2015, [05.05.2015]. Disponibil: http://www.interkriti.org/crete/introduction_to_crete.html

3.23. IGI Global, The Development of a Regional Health Information Infrastucture in Grece [online]. 2012, [05.05.2015]. Disponibil: https://books.google.md/books?id=2aieBQAAQBAJ&pg=PA79&lpg=PA79&dq=the+infrastructure+in+crete&source=bl&ots=i3-GTErz5A&sig=wGvvAUjugUwXD8tZZlKnODURJ3s&hl=ro&sa=X&ei=RUdXVaPlJoGtU678gfAN&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false

3.24. Agora, Stire: Air Moldova lansează o nouă cursă Chișinău-Heraklion [online]. 2014, [05.05.2015]. Disponibil: http://agora.md/stiri/1976/air-moldova-lanseaza-o-noua-cursa-chisinau–heraklion

3.25. AGENȚIA ,,Easy Travel”. Oferte-sejururi Creta, Grecia [online]. 2015, [05.05.2015]. Disponibil: http://www.easytravel.md/oferte-sejururi/grecia/creta

3.26. Travel365.md, Ghid de Călătorii, [online]. 2013, [05.05.2015]. Disponibil: http://travel365.md/category/tours

3.27. Andriotis, Konstantinos, The Tourism Life Cycle: an Overview of the Cretan Case [online]. 2013,[02.05.2015].Disponibil:http://www.researchgate.net/profile/Konstantinos_Andriotis/publication/237735099_THE_TOURISM_LIFE_CYCLE_AN_OVERVIEW_OF_THE_CRETAN_CASE/links/54db5b920cf233119bc5f7f4.pdf

3.28. GNTO © 2014, Greece all Time Classic [online]. [02.05.2015]. Disponibil: http://www.visitgreece.gr/en/greek_islands/crete

Anexa 1

Figura A1.1. Domenii de investiții și motivele de a investi în Creta

Sursa: Invest in Greece Agency, Synergassia Regional Partnership, Region of Crete-Investment profile [online]. Iunie 2011,http://www.investingreece.gov.gr/files/Pdf/Crete_investment_profile.pdf

Anexa 2

Figura A2.1. Proiecte de investiții indicative

Sursa: Invest in Greece Agency, Synergassia Regional Partnership, Region of Crete-Investment profile [online]. Iunie 2011,http://www.investingreece.gov.gr/files/Pdf/Crete_investment_profile.pdf

Anexa 3

Figura A3.1. Lista ofertelor pentru hoteluri în Creta ,, Voiaj International”

Sursa: Voiaj International, http://voiaj.md/rom/offers/view/grecia-vacanta-in-creta-insula-zeilor [05.05.2015].

Anexa 4

Alte oferte în Creta

Figura A4.1. Lista ofertelor de sejur în Creta ,,Easy Travel”

Sursa: AGENȚIA ,,Easy Travel”.http://www.easytravel.md/oferte-sejururi/grecia/creta [05.05.2015].

Anexa 5

Figura A5.1. Ofertele pentru sejur pe insula Creta, hotelul Hersonissos Central ,, Easy Travel”

Sursa: AGENȚIA ,,Easy Travel”. Hersonissos Central Hotel 2015,http://www.easytravel.md/accomodation/grecia/creta/hersonissos-central-hotel-3-hersonissos-grecia [05.05.2015].

Bibliografie:

1. Documente și acte normative:

LEGEA Nr. 352 din 24.11.2006, cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova, Publicat : 02.02.2007 în Monitorul Oficial Nr. 14-17     art Nr : 40

O.M.T., Recommandations sur les statistiques du tourisme, Nations Unies, New York, 1993, p. 5

Monografii, manuale, lucrări didactice, broșuri:

2.1. ANEK LINES, Anekorama, Crete the island inside you. # 15

2.2. CHISTUREANU, Cristiana, Economia și politica turismului internațional. Casa editorială pentru turism și cultură Abeona, București, 1992, ISBN 973-48-0070-1, 043713.

2.3. Christian Tour, Catalog de hoteluri Grecia 2015, București, 2015

2.4. COSMESCU, Ion, Turismul. Editura Economică, 1998, Academia de Studii Economice Biblioteca Științifică 132570.

2.5. GHEORGHIU, Elena, Mică Enciclopedie de Geografie. Editura Lider, București, 1997, ISBN 973-9343-00-7

2.6. GLĂVAN, Vasile, Potențialul turistic și valorificarea sa., Editura Fundației România de Mâine, București, 2006, ISBN (10)973-725-617-4

2.7. Mouzenidis Travel, Catalog de hoteluri Summer 2015, Atena, 2015

2.8. NEACȘU, Nicolae, BARON, Petre, Economia Turismului. Editura ,,Expert”, București, ISBN 973-8177-05-7, 33848 S64.

2.9. NEACȘU N., NEACȘU M., BĂLTĂREȚU A., DRĂGHILĂ M., Resurse și destinații turistice- interne și internaționale- Ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura universitară București, 2011, ISBN 978-606-591-169-7.

2.10. Paralela 45 turism, Charter Creta 2015 (broșură).

2.11. TURCOV, Elena, Coordonarea Turismului. Editura ASEM, Chișinău, 2006, ISBN 978-9975-75-007-3

Resurse electronice:

3.1. SCRIGROUP. Concepte, definitii si notiuni introductive privind turismul [online]. 2015 [citat 20.03.2015]. Disponibil: http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/Concepte-definitii-si-notiuni-15154.php

3.2. Studentie.ro. Potențialul turistic [online]. 2004-2015, [05.04.2015]. Disponibil: http://www.studentie.ro/articole/potential+turistic

3.3. Valentina, Alina. Potențialul antropic. Scribd [online]. 2013, [05.04.2015]. Disponibil: https://www.scribd.com/doc/128095105/potentialul-antropic

3.4. REGIELIFE și FRATELE CEL MARE. Infrastructura tiristică. [online]. 2002-2015, [06.04.2015]. Disponibil: http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/turism/infrastructura-turistica-259860.htm

3.5. Parlamentul Republicii Moldova. LEGEA Nr. 352 din 24.11.2006, cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova. [online] din 24.11.2006, [19.04.2015]. Disponibil:http://lex.justice.md/document_rom.php?id=0B88BC64:70678DCD

3.6. WIKIPEDIA. Grecia [online]. 2015, [15.04.2015]. Disponibil: http://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia

3.7. ChinaGoAbroad. Greece: Tourism Sector [online]. 2011-2015, [15.04.2015]. Disponibil: http://www.chinagoabroad.com/en/article/greece-tourism-sector

3.8. Marios, Sotiriadis. A Strategic Analysis of the Greek Leisure Tourism: Competitive Position, Issues and Challenges. Mediterranean Journal of Social Sciences MCSER Publishing, Rome-Italy [online]. Vol 6 No 1 S1 January 2015, ISSN 2039-2117, [15.04.2015].Disponibil: http://www.mcser.org/journal/index.php/mjss/article/viewFile/5543/5346

3.9. Harta.infoturism.ro. Europa/Grecia. [online]. 2015, [15.04.2015]. Disponibil: https://www.google.com/search?q=insula+creta+harta+turistica&biw=1366&bih=667&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=ueJUVeOIOYjfUaj5gZAL&ved=0CBsQsAQ#imgrc=_

3.10. Contact SCRIGROUP. Universitatea  “Dimitrie Cantemir” Facultatea de Geografie, Potențialul Turistic Cultural și Valorificarea sa în Ceta [online]. 2015, [18.04.2015]. Disponibil:.http://www.scritub.com/geografie/turism/POTENTIALUL

-TURISTIC-CULTURAL-71251.php

3.11. Harta Turistică a Greciei [online]. 2015, [26.04.2015]. Disponibil: https://www.google.com/search?q=harta+turistica+a+greciei&biw=1366&bih=623&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=wBVWVfa_OYKxUfqigJAM&sqi=2&ved=0CBsQsAQ#imgrc=_

3.12. Global NEST Journal, [online]. Vol 13, No 2, pp 141-149, 2013 Copyright© 2013 Global NEST,[27.04.2015].Disponibil:http://journal.gnest.org/sites/default/files/Journal%20Papers/141149_774_Matzarakis_13-2.pdf

3.13. Invest in Greece Agency, Synergassia Regional Partnership, Region of Crete-Investment profile [online]. Iunie 2011, [30.04.2015]. Disponibil: http://www.investingreece.gov.gr/files/Pdf/Crete_investment_profile.pdf

3.14. TITI TUDORANCEA TRAVEL INFO, Ce este de văzut în Creta [online]. Iulie 2013, [30.04.2015]. Disponibil:  https://www.tititudorancea.info.ro/z/ce_este_de_vazut_in_creta.htm

3.15. WIKIPEDIA. Crete [online]. 2015, [30.04.2015]. Disponibil: http://en.wikipedia.org/wiki/Crete

3.16. Copyright © 1996-2015 Booking ™. Grecotel Creta Palace Hotel [online]. 2015, [02.05.2015]. Disponibil: http://www.booking.com/hotel/gr/grecotel-cretapalace.ro.

3.17. AGENȚIA ,,Easy Travel”. Hersonissos Central Hotel [online]. 2015, [02.05.2015]. Disponibil: http://www.easytravel.md/accomodation/grecia/creta/hersonissos-central-hotel-3-hersonissos-grecia

3.18. Pallas Thealassa (site oficial) [online]. 2011, [02.05.2015]. Disponibil: http://www.pallaschania.gr/home?lang=ENG

3.19. Pallas Thelassa, The building, the atmosphere and the premium cuisine [online]. 2011, [03.05.2015]. Disponibil: http://www.pallaschania.gr/pallas

3.20. Fantastic Greek Destinations, Restaurants [online]. 2015, [04.05.2015]. Disponibil: http://www.fantasticgreece.com/DestinationGuides/ro/Heraklion-ro/heraklion-restaurante.asp

3.21. TripAdvisor LLC, Top things to do in Crete, [online]. 2015, [04.05.2015]. Disponibil: http://www.tripadvisor.co.uk/Attractions-g189413-Activities-Crete.html

3.22. Interkriti, Introduction in Crete [online]. 2015, [05.05.2015]. Disponibil: http://www.interkriti.org/crete/introduction_to_crete.html

3.23. IGI Global, The Development of a Regional Health Information Infrastucture in Grece [online]. 2012, [05.05.2015]. Disponibil: https://books.google.md/books?id=2aieBQAAQBAJ&pg=PA79&lpg=PA79&dq=the+infrastructure+in+crete&source=bl&ots=i3-GTErz5A&sig=wGvvAUjugUwXD8tZZlKnODURJ3s&hl=ro&sa=X&ei=RUdXVaPlJoGtU678gfAN&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false

3.24. Agora, Stire: Air Moldova lansează o nouă cursă Chișinău-Heraklion [online]. 2014, [05.05.2015]. Disponibil: http://agora.md/stiri/1976/air-moldova-lanseaza-o-noua-cursa-chisinau–heraklion

3.25. AGENȚIA ,,Easy Travel”. Oferte-sejururi Creta, Grecia [online]. 2015, [05.05.2015]. Disponibil: http://www.easytravel.md/oferte-sejururi/grecia/creta

3.26. Travel365.md, Ghid de Călătorii, [online]. 2013, [05.05.2015]. Disponibil: http://travel365.md/category/tours

3.27. Andriotis, Konstantinos, The Tourism Life Cycle: an Overview of the Cretan Case [online]. 2013,[02.05.2015].Disponibil:http://www.researchgate.net/profile/Konstantinos_Andriotis/publication/237735099_THE_TOURISM_LIFE_CYCLE_AN_OVERVIEW_OF_THE_CRETAN_CASE/links/54db5b920cf233119bc5f7f4.pdf

3.28. GNTO © 2014, Greece all Time Classic [online]. [02.05.2015]. Disponibil: http://www.visitgreece.gr/en/greek_islands/crete

Anexa 1

Figura A1.1. Domenii de investiții și motivele de a investi în Creta

Sursa: Invest in Greece Agency, Synergassia Regional Partnership, Region of Crete-Investment profile [online]. Iunie 2011,http://www.investingreece.gov.gr/files/Pdf/Crete_investment_profile.pdf

Anexa 2

Figura A2.1. Proiecte de investiții indicative

Sursa: Invest in Greece Agency, Synergassia Regional Partnership, Region of Crete-Investment profile [online]. Iunie 2011,http://www.investingreece.gov.gr/files/Pdf/Crete_investment_profile.pdf

Anexa 3

Figura A3.1. Lista ofertelor pentru hoteluri în Creta ,, Voiaj International”

Sursa: Voiaj International, http://voiaj.md/rom/offers/view/grecia-vacanta-in-creta-insula-zeilor [05.05.2015].

Anexa 4

Alte oferte în Creta

Figura A4.1. Lista ofertelor de sejur în Creta ,,Easy Travel”

Sursa: AGENȚIA ,,Easy Travel”.http://www.easytravel.md/oferte-sejururi/grecia/creta [05.05.2015].

Anexa 5

Figura A5.1. Ofertele pentru sejur pe insula Creta, hotelul Hersonissos Central ,, Easy Travel”

Sursa: AGENȚIA ,,Easy Travel”. Hersonissos Central Hotel 2015,http://www.easytravel.md/accomodation/grecia/creta/hersonissos-central-hotel-3-hersonissos-grecia [05.05.2015].