Studiu de Prefezabilitate

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………. 4

CAPITOLUL 1 Aspecte teoretice privind studiul de prefezabilitate

CAPITOLUL 2 Prezentarea Municipiului București

2.1 Istoric

2.2 Condiții naturale

2.3 Cultură, artă

2.4 Condiții economice

2.5 Prezentare Municipiul București

CAPITOLUL 3 Studiu de prefezabilitate privind amenajarea Parcului Herăstrău

INTRODUCERE

Lucrarea de față prezintă studiul de prefezabilitate necesar unei investiții publice.

Am ales această temă deoarece este una interesantă, am încercat să aflu cât mai multe

despre acest studiu dar și despre amenajarea unui parc, iar acest studiu este o etapă necesară

într-un proiect de investiție publică, descrie datele necesare unui astfel de proiect, totodată

am avut acces la informațiile necesare scrierii lucrării.

Lucrarea este structurată pe trei capitole după cum urmează:

Capitolul 1 descrie aspectele teoretice ale studiului de prefezabilitate și etapele acestuia

Capitolul 2 prezintă atât Municipiul București cu istoria, condițiile naturale, economice

și cultura sa cât și Primăria Municipiului București

Capitolul 3 descrie studiul de prefezabilitate privind amenajarea Parcului Herăstrău,

etapele realizării proiectului de investiție. Ce necesită o astfel de investiție.

CAPITOLUL 1

Aspecte teoretice privind studiul de prefezabilitate

1.1 Studiul de prefezabilitate este documentația ce fundamentează oportunitatea și necesitatea realizării unei investiții.

1.2 Studiul de prefezabilitate include:

– informații economice, tehnice și financiare ale proiectelor publice-private

– identificarea principalelor elemente de impact generate prin realizarea proiectelor publice-private

1.3 Studiul de prefezabilitate se elaborează de către autoritatea publică.

Autoritatea publică nu poate elabora studiul de prefezabilitate dacă nu deține capacitatea organizatorică și tehnică, aceasta putând apela la serviciile unei societăți comerciale specializate sau a unui consultant ales pe baza prevederilor legale în vigoare.

Autoritatea publică aprobă studiul de prefezabilitate conform regulamentelor proprii de organizare și funcționare.

1.4 Structura studiului de prefezabilitate

Date generale:

obiectivul investiției (denumire)

beneficiarul investiției (entitatea care administrează proiectul)

titularul investiției (proprietarul final al investitiei sau entitatea care controlează în ultimă instanță proiectul)

amplasament (județ, localitate, stradă, număr)

elaboratorul investiției

Necesitatea investiției

Date necesare:

o scurtă prezentare a situației existente care atestă necesitatea investiției (prezentarea se traduce conform Documentului de lucru nr.4 cu ajutorul contextului socio-economic, a proiecțiilor macroeconomice și cererii potențiale)

pentru explicitarea situației existente și a necesității investiției sunt necesare: fotografii,grafice, hărți, tabele

deficiențele majore ale situației actuale (vizează necesarul pentru dezvoltarea zonei)

prognoze pe termen mediu și lung

Oportunitatea investiției

Date necesare:

obiectivul trebuie să fie încadrat în politicile de investiții generale, regionale sau sectoriale

acte legislative necesare reglementării domeniului investiției (reglementările în vigoare pot fi de ajutor proiectului sau pot reprezenta obstacole în calea realizării lui)

acordurile internaționale ale statului obligă partea română să realizeze investiția

Scenariile tehnico-economice

Date necesare:

minimum două scenarii propuse (unul dintre cele două trebuie să fie scenariul de bază, acesta nu este întotdeauna scenariul zero sau scenariul fară nicio investiție deoarece nu reprezintă o opțiune rațională.Scenariul fiind cu investiție minimă)

scenariul este recomandat de către elaborator

avantajele scenariului recomandat

Date privind amplasamentul și terenul

Date necesare:

situația juridică a proprietății terenului ce urmeză a fi ocupat de obiectivul investiției temporar sau definitiv

suprafața terenului estimată

caracteristici geofizice ale terenului ( acestea sunt determinate cu ajutorul studiului geotehnic care se realizează special pentru obiectivul de investiții privind zona seimică de calcul, perioada de colț, date preliminare asupra terenului de fundare, presiunea convenșională și nivelul maxim al apelor freatice)

studii topografic preliminare

date climatice din zona unde se află amplasamentul

Costul estimativ al investiției

Cheltuieli aferente elaborării:

Date necesare:

pentru elaborarea documentațiilor de proiectare a studiului de prefezabilitate, a studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic și a expertizei tehnice, cât și a detaliilor de execuție

pentru activitatea de consultanță și asistenșă tehnică

pentru a obține avizele și acordurile de principiu necesare elaborării studiului de prefezabilitate

pentru pregătirea documentelor care vizează aplicarea procedurii atribuirii contractului de lucrări și contractului serviciilor de proiectare, urbanism, inginerie și alt servicii tehnice

estimarea valorii totale a investiției

costurile acestei categorii sunt de cele mai multe ori eligibile pentru subvenționarea de fonduri europene

CAPITOLUL 2

Prezentarea Municipiului București

2.1 Istoric

Bucureștiul, Capitala României se află în partea de sud-est a țării, unde se aflau Codrii Vlăsiei acum sute de ani. Râul Dâmbovița este cel care traversează orașul iar lacurile din partea de nord a Capitalei asigură răcoarea și umezeala necesară într-o zi caldă de vară.

Epoca medievală:

Începând cu a II-a jumătate a secolului al XII-lea , teritoriul orașului a început să se dezvolte trecându-se astfel la stadiul de urban.

În perioada 1459-1625, s-au consemnat în documentele emise de către Cancelaria Țării Românești, 41 de așezări pe teriroriul Bucureștiului.

Prima datare documentară a Bucureștiului este din secolul al XV-lea (20 septembrie 1459), acest act face dovada prin care domnitorul Vlad Țepeș a făcut donație unor feudali.

Odată cu stabilirea reședinței domnești din perioada domnitorului Vlad Țepeș, au apărut cartiere ocupate de meșteșugari iar suprafața teritoriului s-a dublat.

Din secolul al XV-lea până la sfârșitul epocii feudale, Bucureștiul a avut parte de o dezvoltare economică și socială continuă în pofida războaielor și calamităților naturale. Odată cu dezvoltarea economică și socială, orașul devine unul dintre principalele centre urbane din sud-estul Europei.

Epoca modernă

Începutul istoriei moderne a Bucureștiului a fost marcat de Revoluția din 1821.

La începutul secolului al XIX-lea se pot distinge: meșteșugari,negustori, boieri.

În anul 1820 erau consemnate peste 200 de clădiri publice, piețe și grădini publice.

În 1830 s-a înființat „Sfatul Orășenesc” (Administrația Publică Locală de astăzi).

În anul 1877 Bucureștiul devine Capitala României prin proclamarea independenței de stat.

După 1878 încep să apară turnătorii de fontă, întreprinderi, tăbăcării, mori, primele linii ale căii ferate (București-Giurgiu; București-Ploiești-Galați-Roman) și primele gări construite (București-Filaret; Târgoviște denumită mai târziu Gara de Nord).

Perioada cea mai prosperă a orașului a fost perioada interbelică, orașul fiind un principal centru industrial, comercial și financiar al României.

În anul 1926, orașul a cunoscut o industrializare intensă de aproximativ 17% din numărul total de întreprinderi importante în economia țării.

În februarie 1926 Bucurețtiul a fost împărțit într-o zonă centrală cu patru sectoare care aveau fiecare căte un consiliu local și o zonă periferică ce cuprindea comunele suburbane aceste afiin administrate de Consiliul General.

Epoca Contemporană

Odată cu instaurarea „puterii populare” de după cel de-al II-lea Război Mondial, apare dictatura comunistă ce a fost menținută până în decembrie 1989. Pentru aproape 50 de ani ecnomia de piață și democrația au dispărut în România

În acești 50 de ani s-au construit:

unități industriale noi

blocuri de apartamente

edificii cu caracter socio-cultural

Evenimentele din decembrie 1989, au adus modificări profunde în economia orașului din punct de vedere dinami și structural.

Bucureștiul este principalul centru politico-administrativ al țării, deoarece aici se află:

instituții culturale și de învățământ

instituții financiare

instituții comerciale

sediile culturale ale multor partide politice

președenția

guvernul

parlamentul

bănci

2.2 Condiții naturale

Bucureștiul este situat în Câmpia Română, la intrarea în oraș s- a format o salbă pitorească de lacuri naturale:

Băneasa

Străulești

Floreasca

Herăstrău

Tei

Fundeni

Pantelimon

Regiunea București deține o suprafață din pădurile Snagovului care sunt declarate rezervație naturală. Menținerea biodiversității și a echilibrului ecologic necesar ecosistemelor și omului sunt date de dezvoltarea și conservarea rezervațiilor naturale.

Bucureștiul este străbătut de râurile Colentina și Dâmbovița, iar clima este una temperată în principiu, deoarece în ultimul timp clima s-a schimbat datorită curenților de aer estici care dau variații prea mari de temperatură (veri calde și ierni geroase).

Zona centrală a orașului are o temperatură medie datorită străzilor înguste, clădirilor, bulevardelor largi.

Clima din zona mediană a orașului este dată de un nivel ridicat de poluare, de zile cu ceață și ploi abundente.

În zona rezidențială nouă (Băneasa, Tei, Drumul Taberei, etc.) este o temperatură medie cu vânturi puternice și are un grad scăzut de poluare.

Zona periferică este o zonă urbană expusă vântului, valurilor de căldură și de frig deoarece sunt construcții joase în zonă.

Caracteristicile geomorfologice ale regiunii sunt date de rezultatul acțiunii de transport, depunere, eroziune a cursului inferior al râului Dâmbovița.

Solul s-a dezvoltat datorită influenței naturali și umani. Agricultura a fost extinsă pe solurile brune din cauza defrișării excesive a Codrului Vlasiei.

2.3 Cultură/Artă

CAPITOLUL 3 Studiu de prefezabilitate privind amenajarea

Parcului Herăstrău

Beneficiar: Municipalitatea București Primăria Municipiului București

Amplasament: Sector 1 București

3.1 Oportunitatea și obiectivul lucrării

Zona propusă studiului este una dintre zonele verzi cele mai extinse și protejate ale Municipiului București.

Parcul Herăstrău este un parc urban poziționat la limita de nord a orașului.

Obiectivele ce trebuiesc rezolvate în cadrul Planuluo Urbanistic Zonal decurg din caracterul e unicitate al zonei, în zonă aflându-se importante dotări de odihnă, sport, relaxare, agrement, amenajări de spații verzi și pietonale, culturale, constituind astfel un cadru ambiental frecventat des de vizitatori, turiști dar și de locuitori ai orașului.

Scopul studiului – Faza II

Stabilirea reglementărilor urbanistice necesare aplicării în: utilizarea terenurilor, organizarea peisageră și în conformitatea construcțiilor din zona delimitată pentru Parcul Herăstrău.

Obiectivul lucrării

Elaborarea reglementărilor integrate pentru dezvoltarea urbanistică a zonei (restricții și permisivități; categorii de intervenții încurajate de autoritățile locale având ca scop susținerea interesului public).

Srategia generală avută în vedere este dată de:

valoarea de semnificație a parcului (ca obiect de patrimoniu)

potențialitate de utilizare și dezvoltare funcțională a parcului

deziderate ale populației, a factorului administrativ și investițional

Obiectivele srategice conform reglementărilor-regulament au urmărit:

redarea profilului cultural-expozițional și de odihnă-promenadă a parcului

datorită reamenajării peisagere, dotărilor în aer liber și a conversiilor funcționale

creșterea calității peisagistico-ambientală prin: propuneri de intervenții diverse la nivelul plantațiilor arboricole, floricole, amenajărilor speciale (apă, pavamente, sculpturi) și iluminat decorativ

preluarea și dezvoltarea corespunzătoare spațiilor destinate distracției copiilor, tinerilor și a jocului prin diversificarea și justa amplasare a lor

reconiderarea subzonelor cu valoare peisagistică specifică malului lacului, intrarea principală zona Expo Flora, insula Plopilor, insula Trandafirilor

interziceretotală / parțială a unor activități ce distorsionează caracterul parcului (comerțul ambulant, ciculația carosabilă, terasele restaurant și spațiile de joacă care nu sunt adecvate ca înfățișare și sunt amplasate inoportun)

3.2 Surse documentare. Prevederi ale PUG

Regulamentul Local de Urbanism al PUG București prevede următoarele zone și subzone funcționale, utilizările admise, ocuparea și utilizarea terenului Parcului Herăstrău este aceea de V1c-Spații plantate protejate

În această zonă se admit doar funcțiunile de spațiu plantat public care constă în:

spații plantate

circulații pietonale din care unele sunt carosabile ocazional pentru întreținerea spațiilor plantate și accesul la ativitățile permise

denumiri de halaj, asigurându-se prin dimensionare corespunzătoare a accesului direct din drumurile publice către lac pentru aprovizionarea cu apă a mașinilor de tonaj ridicat a pompierilor; a mobilierului urban, amenajărilor pentru sport, joc și odihnă; a construcțiilor pentru expoziții; activități culturale (spații pentru biblioteci și spectacole în aer liber, pavilioane cu utilizare flexibilă sau cu diverse tematici); alientație publică și comerț; a adăposturilor; a spațiilor pentru întreținere și administrare.

În V1c se admit cu condiționări următoarele:

construcțiile pentru expoziții

activitățile culturale (spații pentru spectacole și biblioteci în aer liber)

activitățile sportive

alimentația publică și comerțul

clădiri noi pentru cultură, sport, recreere

anexele

Condiția fiind aceea ca suprafața acestora însumată la suprafața deja existentă și menținută la cea a circulațiilor de toate categoriile și a platformelor mineralizate să nu aibă mai mult de 15% din suprafața totală a parcului.

Sunt admise cu condiția de a nu avea separări fizice care impun interdicția liberei circulații următoarele: clădirile și amenajările pentru diferite activități din parcurile și grădinile publice.

Nu se admit intervențiile care depreciează caracterul zonei protejate și se interzice amplasarea de obiective și desfășurarea activităților cu efecte ce dăunează vegetației și amenajărilor din primetrul protecției. Se interzice tăiereaarborilor fără autorizație din partea autorității locale abilitate.

Conform studiilor de specialitate avizate de lege, înălțimea maximă a clădirilor nu poate depăși P+2 niveluri cu excepția instalațiilor. Arhitectura clădirilor trebuie să fie adecvată la caracterul diferitelor categorii de spații plantate.

3.3 Reglementări

Parcul reprezintă zona diagonală verde a lacurilor Colentinei, este conectat direct cu undele verzi din apropierea acestuia. Este parte a axului verde situat în partea de nord-sud a Bucureștiului.

zonele mai apropiate: zona verde „Herăstrău Vechi”-Bordei-Parcul Kiseleff-Bulevardul Aviatorilor)

zonele verzi din incinta zonelor sportive din vecinătate, aliniamentele Bulevardului Kiseleff și a Bulevardului Aviatorilor)

zone mai îndepărtate: Pădurile Băneasa, Tunari și Andronache

3.4 Zone funcționale propuse și subzone

Datorită împărțirii administrative a teritoriului de studiu al PUZ-ului și configurației limitei de studiu, se propune împărțirea Parcului Herăstrău în cinci zone astfel:

a) Zona 1 – zona reprezentativă cultural expozițională ce cuprinde:

zona de sud, sud-vest și sud-est

zona intrării principale dinspre Piața Charles de Gaulle

limita de vest a extinderii Muzeului Satului

limita estică situată dincolo de zona ecluzei

zona Teatrului de Vară

zona Expo Flora

b) Zona 2 – zona mixtă preponderent cultural expozițională cuprinde:

zona vestică și nord-vestică a Parcului Herăstrău

zona nordică de la intrarea Arcului de Triumf până la CF București-Constanța

zona Pavilionului H

zona Muzeului Satului

zona Clubului Diplomaților

c) Zona 3 – zona mixtă preponderent de distracție și sport-agrement cuprinde:

zona estică și nord-estică a Parcului Herăstrău, de la limita sudică a ecluzei până la limita de nord-est a vecinătății CF București-Constanța

zona intrarea Roată

zona sportivă și de alimentație publică

insula

d) Zona 4 – zona de sport-agrement cuprinde:

zona de nord a Parcului Herăstrău situată la nord de CF București-Constanța și în vecinătatea Podului Băneasa

zona rezidențială de nord

insula

e) Zona 5 „Herăstrăul Vechi” – Bordei se situează:

zona sud-estică a Parcului Herăstrău, pe Lacul Floreasca

3.5 Reglementări urbanistice și peisagistice

Zona 1. Rămâne o zonă reprezentativă, liniștită ce cuprinde următoarele zone/subzone:

Subzona reprezentativă, acces principal – Piața Charles de Gaulle: zonă peisagistică amenajată special cu elemente tip „poarta de intrare” în parc, jocuri de apă și lumină, inclusiv zona fântânilor care cuprinde amenajare peisagistică specială a pietonatului principal de acces în parc.

Subzona pavilion expozițional și acces vertical înalt tip turn – belvedere transparent în care se propune o zonă pavilionară expozițională tip portic de trecere către malul Lacului Herăstrău, un punct înalt reper al parcului turn-elevator transparent.

În această zonă se vor planta arbori decorativi, repara bazinele și fânânile arteziene, se vor întreține corespunzător obiectele decorative și plantația existentă.

Se va înlocui mobilierul urban cu unul nou în stil modern.

Subzona Expo-Flora este o zonă peisagistică specială, expozițională: reamenajarea zonei de expunere florală, întreținerea corespunzătoare a vegetației, realizarea jocurilor de apă și lumină, păstrarea perspectivei deschise către Lacul Herăstrău.

Subzona „Insula Trandafirilor” este o zonă reprezentativă a parcului în care se propune refacerea plantațiilor de trandafiri, pergolelor, amplasarea unui punct cu terase-belvedere pentru alimentașia publică pe axul pietonal zona Expo-Flora și Pavilionul H iar pe axul format de lacul Muzeul Satului și Insula Trandafirilor se va amplasa un loc de odihnă-relaxare. Podul Vechi care face legătura cu Muzeul Satului va devenu un „pod de flori” amenajat ca o mare jardinieră peisagistică.

Subzona „Insula Plopilor” se va realiza o amenajare peisagistică specială, un fragment după modelul francez, insula beneficiind de iluminat artistic decorativ.

Subzona grădinilor cu temă, este o zonă în care se va reface și completa Grădina Japoneză, fragmente din istoria grădinilor (italiană, engleză, franceză etc.).

În această zonă se vor folosi pavamente speciale, jocuri cu apă, obiecte decorative, plantație decorativă fasonată și mobilier urban special.

Subzona amenajare specială peisagistică – ecluza: amenajare cu jocuri ce folosesc apa (cascade, fântâni, jeturi de apă), sunet, lumină, cromatică și textură.

Subzona peisagistică specială – bazine: reamenajarea, repararea și repunerea bazinelor cu vegetație acvatică deja existente în funcțiune

Subzona culturală – teatru experimental: reamenajare, reparare și repunere în funcțiune a teatrului deja existent; zona loc de joacă amenajat este o zonă cu spații de speciale de mari dimensiuni destinate distracției (suprafețe gonflabile, turnuri etc); zona sport și agrement se va întreține corespunzător și se va extinde zona de skate, mountain bike, cu piste pentru biciclete către partea de sud a Parcului Herăstrău, Constantin Prezan și intrarea dinspre Arcul de Triumf.

Zona 2 Este o zonă mixtă cultural – expozițională situată la nord de Muzeul Satului:

Subzona intrării Pavilionului H va beneficia de jocuri decorativ-artistice, mobilier urban modern, obiecte de artă plastică, refacerea plantației, înnpirea plantației sezoniere (flori anuale, arbuști ornamentali etc.)

Subzona pavilioane expoziționale, se țin evenimente permanente sau programate. Se vor restaura toate construcțiile pavilionare, inclusiv Pavilionul H și vor fi funcționale conform proiectului.

Subzona de evenimente de artă neconvențională de tip experimental (instalații, Land Art, Grafitti, etc): este o zonă de exprimare liberă, terestru, aerian dinspre Clubul Diplomaților (întreceri, concursuri) zona va fi tratată special di punct de vedere peisagistic, Golful dinspre Clubul Diplomaților va fi amenajat corespunzător.

Subzona mixtă culturală (mini-media): bibliotecă, sală de audiții muzicale, conferințe; servicii existente (Restaurantul Miorița); sport-agrement port-debarcader principal al vaporașului de agrement.

Subzona administrativă: Aministrația Parcurilor și Grădinilor în care se propun intervenții de întreținere și curățare a incintei, dublarea îngrădirii cu arbori și arbuști.

Zona 3 se adresează în general tinerilor și este o zonă mixtă sport agrement și distracție:

Subzona parc de distracții, concerte și evenimente în aer liber. Se va realiza o platformă din dale inierbate pentru mini-concerte ocazionale și/sau întreceri de copii. La realizarea peisagistică se vor folosi denivelări, trepte, plantație de arbuști și garduri vii.

Subzona amenajări spații experimentale pentru copii: cuprinde două nuclee care vor coagula locurile de joacă existente și altele noi în stil modern (tip labirint, cascadă, treceri dintr-un loc de joacă în altul)

Zona 4 este zona pentru activități diverse zona mixtă sport, agrement, distracție și joc:

Subzona sporturi experimentale (bungee-jumping, pereți de cățărare, skate, roll, karting, etc.). Zona va fi izolată de funcțiunile din vecinătate printr-o perdea de protecție înaltă și consistentă. Insula din nordul capitalei va fi amenajată, constituind astfel un punct de reper către Șoseaua București-Ploiești.

Zona 5 cuprinde zona „Herăstrăului Vechi”-Bordei:

reconstruirea Restaurantului Bordei și a fântânii situate în partea de sud-vest. Se vor păstra cele trei platforme de colectare a deșeurilor existente în zonele administrative, intrările vor avea câte un mini punct de informație, vor fi amplasate grupuri sanitare mobile daor în zona pentru activități ocazionale.

Parcul va beneficia de iluminat nocturn permanent

3.6 Regimul juridic și obiective de utilitate publică

Parcul Herăstrău aparține domeniului public al Pimăriei Municipiului București.

Teritoriul Parcului Herăstrău are în componență o zonă aflată în administrația Muzeului Satului, precum și zona Teatrului de Vară ce se află administrația teatrului „Constantin Tănase”.

Traversarea rutieră și feroviară, circulațiile exterioare ale parcului, Clubul Diplomaților din partea de nord a capitalei fac parte din domeniul privat al Statului care se află în Administrarea Uităților Administrativ Teritoriale (MAE, MLPTL).

Zona rezidențială constituită de Palatul Elisabeta este proprietate particulară.

Parte nordică a Cf București-Constanța în care se propune legătura carosabilă transversală va rămâne în domeniul public dar în administrarea Unităților Administrativ Teritoriale (MLPTL).

Pe teritoiul parcului se află și terenuri ale persoanelor juridice.

3.7 Regulament. Prescripții generale. Domeniul de aplicare

Terenul care face parte din prezenta documentație este cuprins în zona delimitată de:

în partea de nord: Podul Băneasa, Str. Elena Văcărescu și Șos. Nordului

în partea de sud: Piața Charles de Gaulle, Bulevardul Constantin Prezan și Piața Arcului de Triumf

în partea de vest: Bulevardul Kiseleff, Piața Presei Libere, Șoseaua București-Ploiești până la Podul Băneasa

în partea de est: Bulevardul Aviatorilor, limita „Herăstrău Vechi”-Bordei

Zona delimitată astfel este ușor accesibilă din zona centrală, intrarea nordică în capitală; în zonă aflându-se importante rețele de circulație: Șoseaua Kiseleff și Bulevardul Constantin Prezan.

Suprafața cuprinsă în prezentul PUZ se încadrează în următoarele:

Derogări de la prevederile regulamentului

Prin derogări se înțelege modificarea uneia din condițiile de construire, derogările se admit în situații ca:

condițiile dificile de fundare

obiective care au destinații semnificative pentru oraș sau se situează pe amplasamente importante din cadrul structurii urbane locale

Modalități de autorizare: „modificări pentru una din condițiile stipulate în PUZ privind funcțiunile admise, regimul de înălțime, cut, sunt posibile în baza unor planuri urbanistice zonale-PUZ și studii de inserție pentru zone protejate și reconversie funcțională, elaborate și aprobate conform legii de PMB”.

Zona studiată face parte din categoria spațiilor verzi publice cu acces nelimitat, spațiile pentru sport și agrement sunt cu acces limitat de apartenență la cluburi sau contra-cost.