Studiu de Potential Turistic Fluxurile Turistice Generate de Obiectivele Naturale Si Antropice Fenomenului Turistic In Judetul Iasi

CUPRINS

Capitolul I …………………………………………………………………………………….5

1.1 Metodologia ,motivatia alegerii temei, multumiri persoanelor și

instituțiile care au contribuit la realizarea lucrării………………………………………5

1.2 Evolutia fenomenului turistic in Municipiul Iasi și împrejurimi……………………6

Capitolul II Caracteristicile geografice ale zonei………………………………………………………….9

Pozitia Municipuilui Iași în cadrul țãrii…………………………………………………………..10

Geologie……………………………………………………………………………11

Formațiunile geologice și alcãtuirea litologicã…………………………….12

Structura, mișcãrile tectonice șiseismice……………………………………12

Resursele subsolului………………………………………………………..13

Relieful……………………………………………………………………………..13

2.3.1 Originea și evoluția reliefului…………………………………………………….13

2.3.2 Aspecte morfografice și morfometrice………………………………………………14

2.3.3 Tipurile genetice de relief……………………………………………………………….16

2.3.3.1 Relieful structural…………………………………………………………………16

2.3.3.2 Relieful sculptural……………………………………………………..17

2.3.3.3 Relieful antropic……………………………………………………….18

2.3.3.4 Relieful de acumulare……………………………………………….19

Hidrografie…………………………………………………………………………23

4.1 Râurile…………………………………………………………………………24

4.2 Apele subterane….…………………………………………………………….24

4.3 Lacurile…………………………………………………………………………25

4.4 Potențialul hidrologic…………………………………………………………..26

Climatul și influiența sa asupra turismului………………………………………………………26

5.1 Sectoarele climatice……………………………………………………………27

5.1.I Tipul climatic urban…………………………………………………….27

5.1.1. Sectorul climatic industrial-feroviar………………………………..28

5.1 2. Sectorul climatic al vechiului nucleu urban ……………………….28

5.1.3. Sectorul climatic rezidențial………………………………………..28

5.1.4. Sectorul climatic de periferia urbanã……………………………….29

5.1.II Tipul de climat periurban……………………………………………….29

5.2 Fenomene atmosferice deosebite în orașului Iași …………………………….29

5.3 Potențialul climatic…………………………………………………………….30

Vegetatia și solul…………………………………………………………..………30

Populație, așezãri și istoric al populãrii Municipiului Iași…………………………………32

Capitolul III Obiective naturale și antropice……………………………………………………………35

3.1.Obiective naturale……………………………………………………………………………………….35

3.2.Obiective antropice……………………………………………………………………………………..39

3.2.1 Edificii istorice și religioase………………………………………………………………….39

3.2.2 Edificii culturale…………………………………………………………………………………48

3.2.3 Monumente și statui ……………………………………………………………………………63

3.2.4 Parcuri de recreere și agreement………………………………………………………………………….68

3.2.5 Acrivităti umane cu funcție turistică ……………………………………………………..73

3.2.5.1 Târguri………………………………………………………………………………….73

3.2.5.2 Hramuri, pelerinaje…………………………………………………………………74

Capitolul IV Infrastuctura care deserveste turismul……………………………………………………77

4.1 Unitatile de cazare……………………………………………………………………………………….77

4.1.1. Hoteluri…………………………………………………………………………………………..78

4.1.2 Moteluri…………………………………………………………………………………………..83

4.1.3 Pensiuni…………………………………………………………………………………………..84

4.1.4 Campinguri………………………………………………………………………………………86

4.2 Unitați de alimentație publică………………………………………………………………………..86

4.2.1 Unități tip restaurant ………………………………………………………………………..87

4.2.2 Unități tip bar din care baruri de zi, baruri de noapte, cafenele, , discoteci.98

4.2.2.1. Baruri și cafenele…………………………………………….98

4.2.2.2 Discoteci ……………………………………………………101

4.2.3 Unități de tip fast-food și pizzeria……………………………………….102

4.2.3.1. Pizzerii……………………….…………………………….102

4.2.31. Fast food……………………………………………………105

Capitolul V Fluxuri turistice…………………………………………………………….109

5.1 Unități de cazare în Municipiul Iași…………………………………………..…109

5.2 Analiza fluxurilot turistice îin perioda 1995-2005 în Municipiul Iași……….….110

5.2.1Variația lunară a numărului de înoptări……………………..113

5.3 Țările de proveniență ale turiștilor internaționali ……………………………….115

5.4 Analiza fluxurilot turistice la Hotel Moldova în lunile anului 2005…………..….117

5.6 Gradul de ocupare al Hotelului Moldova în perioada 2002-2005……………….119

Capitolul VI

6.1 Concluzii…………………………………………………………………………..130

6.2 Bibliografie………………………………………………………………………..134

Capitolul I.1 Introducere

1 Metodologia, motivatia alegerii temei, multumiri persoanelor și instituțiile care au contribuit la realizarea lucrării.

Orașul Iași, vechi târg în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, este astăzi capitala culturală, stiințifică,economică și administrativă a Moldovei.

Iașul se remarcă prin multitudinea edifiiciilor istorice, religioase și culturale aici aflându-se cea mai veche Universitate din România, fiind o instituție de învățământ superior cu tradiție, și în același timp o Universitate modernă care prin realizările înfăptuite în plan educațional și științific, a căpătat recunoaștere atât pe plan național cât și internațional.

Capitala culturală a Moldovei reprezintă un pol de atracție a fluxurilor turistice, aici practicându-se următoarele forme de turism:

turism cultural și stiințific, de pelerinaj ( fluxul cel mai mare se înregistrează anual în ziua de 14 octombrie cu acazia Hranului Catedralei Mitropolitane Iași – aici aflându-se Moaștele Sfintei cuvioase Parascheva).

Baza de cazare este diversificată și reușește să acopere în întregime solicitărite turiștilor. Marea diversitate este dată de hoteluri , moteluri, pensiuni ,camping-uri , hotelurile renumite de ****și *** afându-se în centru orașului la o distanță relativ mică de aeroport și gară.

Lucrarea de față reprezintă un studiu de potențial turistic, punând accent pe fluxurile turistice generate de obiectivele naturale și antropice existente aici.

Lucrarea a fost realizată sub îndrumarea Domnului Profesor Doctor Mihăilescu Ion Florin și prin bunăvoința celor de la Direcția de Statistică Iași și recepția Hotelului Moldova, care mi-au furnizat date cu privire la numărul turiștilor.

Metodologia pe care am aplicat-o în elaborarea lucrării de licență este următoarea: studiu de teren , consultarea bibliogafiei și prelucrarea datelor.

1.2. Evolutia fenomenului turistic in judetul Iasi

Până la începutul sec. XIX, în ținuturile care formează azi Municipiul Iasi, ca de altfel în toate ținuturile românești, nu se poate vorbi de un fenomen turistic în sensul propriu. Existau drumuri comerciale, existau numeroase hanuri care adaposteau negustori sau calatori cu alte motivații care foloseau aceste drumuri.

De asemenea, în perioadă se cunosc practici balneare pe langă unitațile domnești și ale marilor domnitori.

Din primele decenii ale secolului al XIX, practica balneară evoluează de la utilizarea intuitică a apelor sulfuroase de la Strunga, la recomandari medicale empirice bazate pe conținutul chimic al izvoarelor si observarea particularitaților de acțiune în cazul unor afecțiuni.

Obiceiul viligiaturii a devenit o moda pentru clasele iesene (profesori, comercianți, politicieni) începand de la jumatatea sec. al XIX-lea , când vara lumea mergea cu trasurile la baile de la Ungheni, Sculeni si Hermeziu (toate pe valea Prutului). Fenomenul s-a amplificat dupa construirea caii ferate Iasi – Ungheni. Totusi o mare parte dintre locuitorii Iașului, cu stare economică mai slabă, avea ca mică posibilitate de recreere si distractie “Gradina Copou” înfiintata din initiativa domnitorului Mihail Sturza în anul 1834. Tot în a doua jumatate a sec. al XIX-lea, în anul 1860 se deschidea la Iasi Pinacateca, astazi continuata prin Muzeul de Arta la Palatul Culturii.

Acum apar și primele forme de organizare a activitaților turistice. In anul 1884 se înființează Societatea de gimnastică “Turu-Verein” care avea o activitate culturală complexa incluzând și organizarea de excursii în imprejurumile orasului Iași și chiar în Carpatii Orientali.

In acelasi sens mentionam înfiintarea în anul 1902 a “Societatii de gimnastică, sport si muzică”, care avea și o secție de turism, implicată în primele activității de amenajare turistică a masivului Ceahlau.

Totuși adevarata organizare pe baze moderne a turismului ieșean se face odata cu înfiintarea în anul 1936 a ONT care avea filială și în judetul Iași.

In prima jumatate a sec. XX consemnăm și o intensa activitate editorială axată pe prezentarea patrimoniului turistic al orasului și judetului. Astfel în anul 1904, N.A. Bogdan publica prima monografie a Iașului intitulată “Orasul Iași, odinioară și astăzi. Schițe istorice si administrative”. Cartea, dedicata manifestarilor prilejuite de sfintirea Bisericii “Sf. Nicolae Domnesc”, și a Mănăstirii “Trei Ierarhi”, contine numeroase informații despre potentialul turistic al Iașului și imprejurimilor. Sfințirea celor doua lăcașuri de cult a avut dimensiune natională, Iașul transformându-se într-un centru de pelerinaj ce prefigura actualele manifestari ocazionale de zilele Iașului.

In anul 1912, fratii Saraga publica lucrarea “Calauza Iasilor” în 32 pagini care se constituie în primul ghid turistic al orașului. Sunt incluse principalele monumente, cladiri publice, instituții culturale administrative, dar și o sumara listă de adrese din Iasi (hoteluri, restaurante, gradini, traseele tramvaielor).

In anii primului razboi mondial când Iașul a avut de suferit în urma îndelungatului refugiu (peste 400.000 de refugiați în oraș), au fost afectate multe dintre cladirile publice pentru raniți și refugiați. De asemenea, grădinile publice au pierdut numeroși arbori pentru a fi utilizați ca lemn de foc.

După razboi, în primii ani în Iasi veneau numeroase grupuri de bucovineni si basarabeni pentru a vedea monumentele orasului dar si pentru a se intâlni cu personalitățile culturii de aici. Se ajunsese la o organizare cu trasee si obiective precise, așa cum mentioneaza presa ieseana de la acea vreme.

In anul 1923, cu ocazia deschiderii primei expozitii agricole a Moldovei întregite, prilej cu care s-a amenajat de catre inginerul agronom Cojan actualul Parc al Expoziției, Iașul a cunoscut un mare flux de public.

Cu acest prilej s-a editat ghidul turistic “Calauza orasului Iasi. Cu 40 de ilustratii si 3 stampe”.

In anul 1932, N.A. Bogdan si C.I. Eremia tiparesc lucrarea “Cel mai nou………………………………………………..130

6.2 Bibliografie………………………………………………………………………..134

Capitolul I.1 Introducere

1 Metodologia, motivatia alegerii temei, multumiri persoanelor și instituțiile care au contribuit la realizarea lucrării.

Orașul Iași, vechi târg în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, este astăzi capitala culturală, stiințifică,economică și administrativă a Moldovei.

Capitala culturală a Moldovei reprezintă un pol de atracție a fluxurilor turistice, aici practicându-se următoarele forme de turism:

Lucrarea de față reprezintă un studiu de potențial turistic, punând accent pe fluxurile turistice generate de obiectivele naturale și antropice existente aici.

Metodologia pe care am aplicat-o în elaborarea lucrării de licență este următoarea: studiu de teren , consultarea bibliogafiei și prelucrarea datelor.

1.2. Evolutia fenomenului turistic in judetul Iasi

De asemenea, în perioadă se cunosc practici balneare pe langă unitațile domnești și ale marilor domnitori.

Totuși adevarata organizare pe baze moderne a turismului ieșean se face odata cu înfiintarea în anul 1936 a ONT care avea filială și în judetul Iași.

Cu acest prilej s-a editat ghidul turistic “Calauza orasului Iasi. Cu 40 de ilustratii si 3 stampe”.

In anul 1932, N.A. Bogdan si C.I. Eremia tiparesc lucrarea “Cel mai nou ghid al Iasului”. Este o valoroasă monografie turistică (cu 231 pagini, 107 ilustratii, 2 planuri) cu un istoric al orașului, date selective despre monumente, adrese utile.

In anul 1935 apare “Anuarul ghid al orasului Iasi” care a cunoscut o a doua editie în anul 1936.

Dupa al doilea razboi mondial, Gh. Ungureanu. C. Turcu și Virgil Ioil publică lucrarea “Iași, ghid istoric și de arta”, prezentând cu toate “rigorile” acelei vremuri, fondul turistic al orașului, anexând și un plan turistic al Iașului.

Ghiduri turistice de mici proportii, în limbile franceză, engleză, germană și rusă, publica V. Danciulescu în 1963 la Editura Meridiane.

In anul 1974 apare la Editura Junimea, lucrarea semnata de Dan Badarau si Ioan Caprosu “Iașii vechilor ziduri”. Tot în anul 1974 Aurel Bejenaru publica “Memoriu locurilor iesene. Ghid turistic”, în care prezintă fondul turistic al orasului și județului Iași pe trasee. Ca urmare a reinființarii ONT Carpati în anul 1955, în anii ’60 activitatea turistică este revigorată, dovada fiind și apariția dupa anul 1968 a ghidurilor de prezentare a mănăstirilor Trei Ierarhi, Golia, Cetațuia, Galata, Frumoasa, și altele.

Dupa anul 1990, activitatea turistică a cunoscut o decadere în primii ani urmată de fluctuații determinate de numeroasele schimbari în politica administrației centrale și locale ca și de dificultațile economice.

In ceea ce priveste baza tehnico-materială, în ultimele doua secole aceasta a cunoscut o evoluție interesantă cu perioade de avant și perioade de decadere, determinate de cursul fragmentat al istoriei țarii noastre.

Cu prilejul inaugurarii gării din Iasi în anul 1870, pe B-dul Ferdinand I s-au deschis foarte multe hoteluri de dimensiuni mici. Primul hotel modern, “Traian”, a fost inaugurat în anul 1883, acesta fiind construit dupa planurile firmei conduse de Gustave Eiffel, la inițiativa primarului Scarlat Pastia.

In anul 1914 este inaugurat hotelul Continental construit dupa planurile arhitectului Norbert Cugler.

In perioada interbelica functionau baile de la Strunga și se inregistra o afluenta mare la baile de namol de la Letcani.

In primele doua decenii de dupa al doilea razboi mondial activitatea turistică a cunoscut o decadere accentuata, determinată atât de condițiile economice dificile dar mai ales de nationalizarea bazei de cazare si tratament.

Constatându-se dezorganizarea intervenită în activitatea turistică la nivel national, în anul 1955 se reinfiinteaza ONT Carapti cu filiale în toate judetele.

Efectele acestei noi organizări se observă în judetul Iași prin refacerea bazei de cazare fie prin renovare, fie prin construirea de unitati noi.

Astfel pe langa Cabana Barnova inaugurată în anul 1950, se construiește în anul 1962 Cabana de la Dobrovăț. In perioada 1959-1961 se amenajează Zona Ciric iar în 1967 se inaugurează motelul Bucium.

Baza de tratament se imbogateste cu Complexul balnear Nicolina inaugurat in 1974.

In anul 1976 a fost conceput “Planul de dezvoltare a turismului în judetul Iași” pe baza caruia s-au realizat multe dintre amenajarile turistice până în anul 1989.

In ce priveste baza hotelieră, consemnăm inaugurarea Hotelului Unirea în anul 1969 si renovarea si reintroducerea în circuitul turistic a hotelului “Traian” în anul 1977. Până în anul 1989 au mai fost deschise hotelurile: “Sport” în anul 1983, “Moldova” în anul 1984 și “Orizont” în anul 1985.

Dupa anul 1990, cunoaste o anumita dezvoltare agroturismul dar fară amploarea celui din zona montana.

Totodată creste numarul tour-organizatorilor prin privatizarea acestui gen de activități. In aceeași perioada majoritatea bazei de cazare trece in proprietatea privată și se construiesc pensiuni turistice noi ( ex. “Little Texas” de 4 stele) si hoteluri noi cum ar fi “Europa” clasificat tot cu 4 stele.

Capitolul II Caracteristicile geografice ale zonei

2.1 Pozitia Municipiului Iași în cadrul țãrii. Asezarea geografică.

Iașul, orașul celor 7 coline, este situat în Nord-Estul Romaniei, la 47° 10' latitudine nordică și 27° 35' longitudine estică, pe malurile râului Bahlui, la câtiva kilometri de locul unde râul Jijia se varsă în Prut.

Orașul Iași este situat la contactul a două mari subunități geografice ale Podișului Moldovei, Câmpia Colinară a Moldovei și Podișul Central Moldovenesc.

Fig.1 Podisul Moldovei – Hartă fizică

Orașul Iași acoperă promotoriul dealului Copou, de unde coboară în trepte spre șesul Bahluilui, în cartierele Păcurari, Socola și Nicolina.

Cele sapte coline domoale pe care este asezat îi confera Iasiului o imagine asemanatoare orasului Roma, altitudinea variind între 40 m în Lunca Bahluiului și 145 m în dealul Copou, 407 m în Dealul Paun.

Municipiul Iași se intinde pe o suprafata de 3.770 ha, adica 6,8% din suprafata judetului Iasi.

Fig.2 Harta Judetului Iași

Este situat la 20 de kilometri de frontiera U.R.S.S., Gara Nicolina fiind punctual vamal pentru tranzitul de călători. Un expres internațional care leagă prin București, Moscova de Sofia trece prin Iași.

Orașul este situat în centrul Moldovei la distanța de 128 de km de Suceava, 167 de km de Bacău și 275 de km de Galați pe cale ferată. Distanța fată de București este de 390 de km pe calea ferată, iar pe șosea de 394 de km.

2.2.Geologie

Din punct de vedere geologic, teritoriul aferent municipiului Iași este situat în partea central-esticã a Platformei Moldovenești și reflectã întru totul ansamblul structural în care se integreazã.

2.2.1 Formațiunile geologice și alcãtuirea litologicã.

Cea mai veche formațiune geologicã, respectiv soclul Platformei Moldovenești este de vârstã precambrianã și este alcãtuitã din sisturi cristaline în deosebi gnaise cu intruziuni de granite.

Peste fundamental cristalin Precambrian urmeazã o cuverturã de depozite de vârstã vendian-ordovicianã, groasã de 518,90 m, alcãtuitã din gresii argiloase și șisturi argiloase. În continuare s-au depus formațiuni siluriene, peste acestea se aștern pãturi cretacice formate din calcare grenoaseglauconitice,calcare cretoase și marne.

Depozitele marine de pe partea superioarã a cuverturii aparțin ultimului ciclu de sedimentare neogenã și sunt de vârstã badenian-sarmațiana. Mai sus, pânã la suprafața reliefului se Întâlnesc sedimente basarabene alcãtuite din roci argiloase și marne cu filme de nisipuri fine (acestea sunt cunoscute În literaturi de specialitate sub numele de “argilele de Ungheni”).

Cele mai noi depozite ce apar pe teritoriul orașului sunt cele de terase, cu grosimi de 10-30 m, formate din nisipuri și pietrisuri la bazã, argile și luturi loessoide la partea superioarã.

2.2.2 Structura, mișcãrile tectonice și seismice.

Sub raport structural, unitatea geologicã pe care s-a dezvoltat orașul Iași este alcãtuitã din douã etaje: un etaj inferior cutat, la peste 1121 m adâncime și un etaj superior necutat. Primul formeazã soclul cristalin al Platformei Moldovenești, cutat în orogenezele precambriene. Cel de-al doilea etaj structural, care reprezintã cuvertura monoclinalã a platformei, este alcãtuit din sedimente paleozoice, mezozoice și kainozoice, necutate, cu o înclinare generalã a stratelor sub 0,5°. În timpul formãrii acestei cuverturi au avut loc doar unele oscilații verticale largi: negative când s-au produs tranzgresiuni marine, și pozitive când au avut loc regresiuni și exondãri ale teritoriului. Studiile geofizice recente au ajuns la concluzia cã și astãzi se înregistreazã unele ridicãri ale scoarței care în partea de est a orașului, în zona Ungheni, ating 3,5 mm/an.

Intensitatea și modul de manifestare al cutremurelor nu este același pe teritoriul orașului Iasi din cauza constituției diferențiate a depozitelor geologice de suprafață (aluviuni de luncã și de terase, cuverturi deluviale și coluviale) de aceea construcțiile și instalațiile tehnico-edilitare trebuie sã se încadreze în niște stasuri speciale, prevãzute în normativele oficiale.

Din punct de vedere seismic, municipiul Iași este puternic influențat de cutremurele care au centrul principal în Vrancea.

2.2.3. Resursele subsolului.

Subsolul orașului Iași și al împrejurimilor sale imediate este sãrac în resurse de mare valoare economicã. Se întâlnesc resurse de importanțã economicã localã sau regionalã, de exemplu argile și siltite, nisipuri sarmațice (Bârnova), calcare și gresii sarmatice de la Repedea.

O importantã resursã a subsolului sunt apele clorosodice și clorocalcice, ușor radioactive, cu mineralizație foarte ridicatã, din cuprinsul fundamentului și de la diferite adâncimi ale cuverturii. Atât cele clorasodice din formațiunile paleozoice, cât și cele clorosodice, sulfuroase, bromoiodutate, bicargonatate, alcaline, calcice, magneziene din depozitele miocene, strãbãtute de forajul de la Nicolina, sunt deja valorificate în cadrul policlinicii balneare din Iași.

2.3 Relieful

2.3.1 Originea și evoluția reliefului

Reflex destul de fidel, al evoluției și alcătuirii substratului sau geologic, relieful intravilanului și împrejurimilor sale este, concomițent, o expresie a modelării externe, fizico-geografice, a acestui substrat. El se înscrie pe contactul dintre Cîmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc, reprezentînd generația morfologică cea mai recentă a unui ansamblu schițat începînd, probabil, din sarmațiamil superior.

Din acea perioadă, prin exondarea câmpiei de acumulare marină, stive groase de roci, în general moi, predominant argilo-nisipoase și argilo-marnoase, au fost supuse modelării subaeriene. Evoluția rețelei hidrografice ca și desfășurarea amplă a proceselor de versant, în condițiile unor climate foarte diferite, pe de o parte au evidențiat efectul morfologic al dispoziției monoclinale a stratelor geologice ,și au conservat sectoarele litologice mai rezistente (gresii, calcare oolitice), iar pe de alta au concurat la coborîrea generală a reliefului sub nivelul cîmpiei inițiale. Această ipoteză structural-sculpturală asupra genezei reliefului a fost schițată în liniile sale generale de către geologul Gr. Cobâlcescu, la 1883, privită asemănător de I. Simionescu (1903) și R. Sevastos (1912), apoi reluată și aprofundată, după anul 1950, prin studii geologice, hidrogeologice și geomorfologice bazate pe metode moderne de investigație (P. Jeanrenaud, 1953, 1971, C. Martiniuc și colab., 1956, V.Băcăuanu, 1958, C. Martiniuc și V. Băcăuanu, 1959, V. Băcăuanu și C.Martiniuc, 1966 ș.a.).

In aceste condiții genetice, evident, formele de relief create pînă la sfîrșitul pliocenului au fost atenuate prin denudație. Greu de exprimat în date precise, vîrsta reliefului actual al Iașilor, în ansamblul lui, este apreciată în literatura de specialitate (V. Băcăuanu, 1958, C. Martiniuc și V. Băcăuanu, 1959 ș.a.) ca fiind pliocen superioară pentru formele mai vechi și holocenă pentru cele mai recente.

3.2.2 Aspecte morfografice și morfometrice

Ca înfățișare, relieful se prezintă sub forma unei serii de coline domoale, înșirate pe stînga văii Bahluiului și de dealuri și platouri mai impunătoare, aparținând Coastei Iașilor, pe dreapta acestei văi. Printre înălțimi, de ambele părți se orientează spre Bahlui pîraie cu șesuri frecvent inundabile. Văzut de pe dealul Repedea, întregul ansamblu de înălțimi și văi oferă imaginea unui larg amfiteatru natural. Impresia aceasta este creată, în primul rînd, de etalarea înălțimilor celor mai mari către limitele de nord și sud ale teritoriului administrativ (dealurile La Coșări — 200 m, Rediului — 200 m, Șorogari — 202 m, Aroneanu — 218 m, iar la sud de Bahlui, dealurile Miroslava — 183 m, Galata 185 m, Cetățuia — 130 m, Socola 130 m, Căprița — 210 m, Vlădiceni — 200 m, Trelea — 344 m, Păun — 404 m). Descreșterea altitudinii spre Bahlui, treptat pe stînga și mai brusc pe dreapta, ca și aplatizarea colinelor de pe partea stângă, spre contactul cu șesul Bahluiului (în sectoarele de dezvoltare maximă a podului teraselor de 20—25 m și de 60—70 m) întăresc această impresie. Văile afluenților de pe stînga — Valea Lupului, Rediu, Podgoria Copou, Cîrlig, Ciric — sunt mai lungi (3—16 km), au profile transversale mai largi și șesuri ale căror lățimi ating 500 m. Văile de pe dreapta — Ștefan Vodă, Galata, Nicolina, Manta Roșie, Vămeșoaia — sînt, în general, scurte (1—5 km) și lipsite de șesuri sau — cu excepția Nicolinei — au șesuri foarte înguste (50—150 m). Energia medie a văilor oscilează între 50—70 m pe stînga Bahluiului, menținîndu-se în limitele valorilor medii ale acestui indicator pentru relieful Cîmpiei Moldovei. Pe dreapta Bahluiului, adîncite în versantul său drept și în flancul nordic al Coastei Iașilor, văile prezintă însă, în profil transversal, diferențe de nivel de peste 100 m, atestându-și prin energia lor apartenența la altă unitate geomorfologică și fizico-geografică — Podișul Central Moldovenesc. Fragmentarea orizontală a reliefului evidențiază interfluvii care, prin evoluția avansată a versanților, au ajuns la lățimi de numai 200 m (de ex. în dealul Breazu-Copou, sectorul de la nord de Institutul Agronomic) sau chiar sub 100 m (de ex. în dealul Cetățuia). Astfel, valorile acestui indicator confirmă caracterul complex, de contact geomorfologic al reliefului Iașilor. Înclinarea terenului pe care s-a format și a evoluat teritorial orașul variază mult, fiind slabă (1°—3°) în zonele marginale ale podurilor de terasă (de ex. străzile Crișan, Bucșinescu, Ciurchi și împrejurimile lor) și ale interfluviilor, mijlocie (3°—5°—10°) pe versanții cu dinamică actuală moderată (de ex. versantul drept al pârâului Podgoria Copou, fruntea terasei de 20—25 m a Bahluiului, sectoare din bazinele pîraielor Manta Roșie și Vișan) și puternică (15°—20°—>20°) pe versanții cu dinamică activă (versantul stîng al pârâului Podgoria Copou, versantul drept al pârâului Cârlig, sectoare ale versanților Ciricului, versanții pârâului Pietrăria ș.a.). In zonele cornișelor de alunecare, ale muchiilor de cuestă din sectorul Coastei Iașilor, pe malurile unor canale de albie minoră ca și în zonele cu microrelief negativ de origine antropică (canale, debleuri, diverse excavații) înclinarea depășește 45°, terenurile prezentîndu-se frecvent subvertical .Prin contrast, podurile teraselor (de ex. Piața Unirii — Palatul Culturii — Tătărași, sau Stadionul „23 August" — Parcul Expoziției etc.) ca și podurile interfluviilor sculpturale și platourile structurale (de ex. Cetățuia, Socola, Păun) ori șesurile rămîn orizontale sau cu înclinări neînsemnate.

2.3.3 Tipurile genetice de relief

Derivat prin modelare externă din vechea cîmpie sarmatică de acumulare marină, relieful actual al Iașilor este, în ansamblul său, sculptural. Ținînd seama însă de rolul apreciabil al poziției stratelor geologice și al alcătuirii lor din roci cu însușiri fizico-chimice destul de diferite, care s-au comportat diferit pe parcursul modelării, aspectele structurale și litologice ale genezei reliefului sunt și ele reale. De asemenea, în mod firesc, pe seama produselor denudării generale, acumulate pe suprafețe întinse și la niveluri altitudinale diferite, s-au creat forme de relief de acumulare. Ca în cuprinsul oricărei arii de veche populare, categoriilor amintite li se adaugă diverse forme de relief antropic.

2.3.3.1 Relieful structural

Formele de relief care se încadrează în acest tip genetic au fost create prin modelarea externă selectivă a monoclinului de platforrnă, orientat NNV—SSE și reprezentat litologic printr-o alternanță de marno-argile cu intercalații de nisipuri fine, cuarțoase și feruginoase.

Cele mai tipice forme de manifestare a influenței structurii geolo-gice se realizează însă în cadrul văilor. Unele dintre ele sînt orientate conform înclinării generale a stratelor (Valea Lupului, Rediu, Podgoria Copou, Cîrlig, Ciric), altele intersectează stratele sub diferite unghiuri (valea Bahluiului —- aproape perpendiculară pe căderea stratelor, valea Nicolinei, unele sectoare de la obârșiile pârâului Pietrăria) iar o a treia categorie are profilul longitudinal orientat în sens invers față de monoclinul atructural (Șțefan Vodă, Manta Roșie, Vișan). Văile din prima categorie, a caror direcție a fost determinată de înclinarea generală a stratelor, sînt reconsecvente (resecvente).

Văile din a doua categorie structurală sînt subsecvente, orientarea lor față de direcția înclinării stratelor imprimînd înfățișare asimetrică tipică profilului lor transversal, cu un versant conform domol, prelung și celălalt scurt, puternic înelinat, afectat de o dinamică activă, favorizată de alternanțele litologice ale depozitelor sarmațiene ca și de condițiile microclimatice de versant umbrit.

Tipică pentru acest mod de evoluție este valea Bahluiului, al cărei versant stîng coboară lin dinspre dealurile La Coșări-Breazu-Șorogari, în timp ce versantul drept, scurt și puternic înclinat, domină valea între Miroslava și Bucium-Vlădiceni. Asemenea caracteristici morfologice și dinamice întrunesc toți versanții care retează capetele de strat și cărora li s-a consacrat denumirea de cueste.

A treia categorie include văile obsecvente, a căror evoluție generală întîmpină rezistența stivei de strate geologice pe care o străbât în sens invers inclinării.

Întrunesc acest caracter toate văile mici afluente de pe dreapta ale Bahluiului, ca și văile afluente de pe aceeași parte, care și-au împins obârșiile sub formă de bazine de recepție torențiale pînă în Casta Iașilor. Sînt văi slab dezvoltate, scurte, cu profilul longitudinal în trepte și puternic înclinat. În profil transversal sînt simetrice însă înguste, șesurile fiind o rară și nesemnificativă excepție.

2.3.3.2 Relieful sculptural

Complexul formelor de relief sculptural acoperă cca 50% din teritoriul Iașilor. Este reprezentat prin interfluviile lipsite de un înveliș aluvial sau coluvial și versanții cu înclinare mai mare de 3°—4°, modelați prin ablație, eroziune liniară (pînă la intensitate torențială) și prin alunecări.

Interfluviile sculpturale se prezintă dominant colinar pe stînga Bahluiului și deluros pe dreapta lui. Pe această parte a Bahluiului nici un alt interfluviu nu mai are caracter pur sculptural, toate suportând la partea superioară și aluviuni de terasă. Colinele pur sculpturale au o înfățișare domoală, sînt numai ușor bombate și înclinate (treptat) spre Bahlui. Sînt acoperite de luturi eluviale care pot atinge 3 m grosime, provenite din loessoidizarea diagenetică a marnoargilelor constituente.

Pe dreapta Bahluiului, caracteristicile interfluviilor sculpturale sînt relativ diferite. În primul rînd, ele apar fie sub formă colinară, fie sub formă deluroasă. Colinele s-au îngustat foarte mult în partea lor superioară, prezentîndu-se actualmente doar ca niște culmi rotunjite (de ex. la Vlădiceni sau Vișan, cu lățimi — pe alocuri — sub 100 m). Evoluția încă mai avansată a unor sectoare s-a soldat cu fragmentarea colinelor sub formă de dealuri (de ex la sud de Lunca Cetățuii etc).

Verșanții văilor amintite, prin dimensiunile, morfologia și dinamica specifică se prezintă într-o diversitate apreciabilă, care atestă varietatea condițiilor genetico-evolutive naturale, ca și efectele utilizării antropice îndelungate a terenurilor. Indiferent de poziția lor în teritoriu, își datoresc formarea eroziunii fluviale, îmbinate cu procese deluviale (adesea foarte puternice), uneori stăvilite, alteori stimulate sau chiar declanșate antropic. Cele mai frecvente asemenea procese sunt eroziunea areolară (spălarea), eroziunea liniară (torențială), surpările și — mai ales — alunecările de teren.

2.3.3.3 Relieful antropic

În etapa actuală a morfogenezei teritoriului, rolul preponderent continuă să fie deținut de apele curgătoare și procesele de versant. Fiind însă în cauză o zonă de veche și permanentă populare, care prezintă în ultimele decenii o amploare deosebită a utilizării social-economice, cuplată cu o creștere apreciabilă a numărului populației, factorul antropic introduce o notă deosebit de pregnantă în modelarea reliefului. Aproape tot microrelieful preexistent a fost puternic modificat prin nivelări, taluzări, amenajarea unor trepte, executarea unor excavații de cele mai diferite forme și dimensiuni, atenuarea înclinării terenului. Lucrările de canalizare a albiei minore a Bahluiului, lucrările de modernizare și întreținere a căii ferate și arterelor stradale, lucrările de gospodărie comunală pentru alimentarea cu apă, pentru canalizare, pentru instalarea rețelei de gaze naturale, de comunicații telefonice, amplele lucrări de construcții de locuințe (care s-au executat pe diferite forme de relief, utilizîndu-se și versanții instabili), lucrările de hidroameliorații au estompat aspectul natural al detaliilor reliefului și au adăugat forme noi. Unul dintre cele mai frapante exemple în acest sens este oferit de profilul transversal al versantului stâng al Bahluiului, care în mod natural se prezintă în trepte corespunzătoare succesiunii de terase, dar prin intervenția omului etalează un profil aproape rectiliniu, care coboară ușor spre șes.

Intervențiile antropice s-au resimțit cel mai puternic, în sens pozitiv dar și negativ asupra alunecărilor de teren. Din acest punct de vedere ele au putut fi ordonate în trei categorii (I. Ungureanu, 1978): ; edilitare (cu efectele prezentate referitor la alunecările de teren), utilitar-agricole (uneori pentru folosințe complexe) și utilitar-industriale.

2.3.3.4 Relieful de acumulare

Pe fondul general sculptural al reliefului vetrei municipiului Iași s-au dezvoltat, în timp, procese și forme de acumulare fluvio-deluvială strîns legate de cele de eroziune. Rolul morfogenetic hotărâtor 1-au avut, aici, râul Bahlui cu afliuenții săi și procesele de versant care, în raport de modificările climatice și de particularitățile temporal-spațiale ale celorlalte componente ale mediului, au determinat formarea teraselor, luncilor, glacisurilor și a altor microforme subordonate acestora.

Terasele fluviatile Întregul ansamblu de condiții și factori care au favorizat apariția și evoluția pliocen-cuaternară a reliefului de acumulare din sectorul inferior al văilor Bahlui și Nicolina , aferent teritoriului municipiului Iași se integrează și se subordonează modelării geomorfologice a Cîmpiei Moldovei.

Analizîndu-se caracteristicile genetico-evolutive, structurale și cronologice ale depozitelor fluviatile din sectorul inferior al văilor Bahlui și Nicolina, se constată existența unui număr de șapte terase monogenetice și monolaterale ale Bahluiului și tot atîtea ale Nicolinei, cu altitudini relative pînă la 170 m și, respectiv, 135 m. Ele au luat naștere în urma deplasărilor succesive, spre dreapta, ale rîurilor și a adâncirii concomitente a văilor acestora, favorizate de condițiile tectono-climatice cuaternare.

Vârsta depozitelor corespunzătoare teraselor celor mai înalte este pleistocen inferioară, poate chiar pliocenă, iar a celor mai joase este pleistocen medie și chiar superioară. Că cele mai vechi albii ale Bahluiului erau, la începutul cuaternarului, la nivelul dealurilor Breazu-Cîrlig-Aroneanu și de atunci pînă astăzi râul s-a deplasat cu cîțiva km mai spre dreapta și s-a adâncit cu peste 160 m.

Terasele Bahluiului. Cele șapte terase de versant, pe care s-a dezvoltat cea mai mare parte a municipiului Iași, au altitudini relative de : 20 m, 30—40, 60— 70 m, 95—105 m, 120 m, 130—140 m și 160—170 m.

T e r a s a i n f e r i o a r ă, cu altitudini relative de cca. 20—25 m, este cea mai bine exprimată din punct de vedere morfografic, atingînd lârgimi de pînă la 1 km. Ea se dezvoltă în partea centrală a orașului, ocupată de Piața Unirii—Teatrul Național—Palatul Culturii—Hala Centrală (noul centru civic al municipiului) și mai spre est în cuprinsul cartierelor Tătărași și Șapte Oameni.

Această întinsă treaptă de relief de acumulare prezintă o mare im portanță pentru dezvoltarea, sistematizarea și buna gospodărire a orașului. Ea a fost folosită încă de primele construcții medievale, oferind și astăzi condiții dintre cele mai favorabile pentru multiple utilizări practice.

Terasa a I I-a are o altitudine relativă de 30—35 m și este destul de slab dezvoltata. De fapt ea nici nu apare distinct exprimată morfologic ci face corp comun cu cea inferioară. Prezența sa, marcată de un orizont de nisipuri a fost semnalată (în 1912) la Cișmeaua Păcurari și în apropierea Liceului „M. Sadoveanu". Forajele recente au pus în evidență structura sa în zona Biblioteca Centrală Universitară, Institutul de Medicină și Farmacie.

Terasa a III-a, situată la 60—70 m altitudine relativă, este una dintre cele mai largi trepte de acumulare din spațiul municipiului Iași, menținându-și această caracteristică în tot lungul văii Bahluiului. Ea corespunde cu suprafețele slab înclinate de la 110—120 m altitudine absolută și este prezentă în sectoarele interfluviale ocupate de Cimitirul evreiesc și partea sudică a Podgoriei Copou, zona Aurora Sud — Universitate — Liceul „M. Eminescu" — Biserica Vulpe (Sărărie), Cartierul Moara de Vînt — Spitalul Pașcanu, partea nordică a Cimitirului Eternitatea, Stația Metebrologică — Aeroport.

Podurile largi ale acestei terase, lipsite de procese sesizabile de degradare, dezvoltate pe depozite consistente, oferă condiții optime pentru construcții masive, utilizare agricolă intensivă și pentru alte scopuri economice. Deosebit de elocvent, pentru dimensiunile acestei trepte morfologice, este faptul că însuși aeroportul orașului se găsește pe podul său.

Terasa a I V-a prezintă altitudini relative în jur de 100 m
(140—150 m altitudine absolută), dezvoltîndu-se pe aceleași interfluvii ca și cea precedentă, de care nu se deosebește decît morfogenetic.

Cel mai reprezentativ sector din orașul Iași se găsește în zona perimetrului Stadionul 23 August — Parcul Expoziției.

Din punct de vedere practic, și această treaptă de relief este tot așa de favorabilă pentru multiple utilizări, ca și terasa de 60—70 m.

Terasa a V-a are și ea un pod slab înclinat, nediferențiat morfografic, cu altitudini relative în jur de 120 m.

Existența sa în spațiul Institutului Agronomic — Observatorul Astronomic și a sectoarelor corespunzătoare din celelalte interfluvii învecinate, a fost stabilită de R. Sevastos și I.N. Paianu.

T e r a s a a V I-a are altitudini de 130—140 m deasupra șesulul Bahluiului și este prezentă în partea nordică a dealurilor Rediu, Copou, Șorogari. In vatra orașului apare doar un singur fragment localizat în perimetrul Liceului Pedagogic.

Terasa a VII-a, cea mai înaltă din cadrul reliefului de acumulare fluviatilă de pe stînga Bahluiului, cu altitudine relativă de 160—170 m, ocupă partea superioară a Dealului Breazu (206 m) și extremitatea nordică a celorlalte interfluvii care depășesc limita municipiului Iași (D. Șorogari-Cîrlig, D.Ciric-Aroneanu).

Terasele Nicolinei sînt dispuse pe flancul stîng al văii cu același nume din partea sudică a orașului Iași, începînd cu partea cea mai înaltă a dealurilor Miroslava, Nucului și Iezăreni, pînă la marginea șesului actual ocupat de Combinatul de Utilaj Greu.

Valea Nicolinei a avut o evoluție asemănătoare și condiționată de cea a Bahluiului. Aici s-au identificat tot șapte terase, situate la 10 m, 20 m, 30 m, 60—70 m, 100—105 m, 125 m și 135 m. Se observă, lipsa terasei echivalentă celei de 160— 170 m a Bahluiului, în schimb apare, în plus, o treaptă joasă, de 10 m..

Șesurile ocupă suprafețe aluviale întinse în partea sudică a orașului, de o parte și de alta a Bahluiului și a Nicolinei. Ele prezintă caracteristici geografice de mare interes pentru stabilirea evoluției recente a văilor, oferindu-ne, în același timp, spații întinse care pot fi amenajate și utilizate din plin pentru construcții și alte scopuri economice.

Din punct de vedere geomorfologic, luncile constituie cele mai tinere forme de relief, de vîrstă holocenă, cu o evoluție în plină dezvoltare, influențată astăzi, în mod hotărâtor, de activitatea omului.

Șesul Bahluiului are înfătișarea unei suprafețe plane, joase, cu lărgimi de 1—2 km, ce străbate intravilanul de la vest la est, pe o distanță de peste 14 km. Altitudinile sale sînt de 45,5 m lângă Fabrica de Antibiotice și 37,5 în est, între Dancu și Tomești, iar înclinarea lon-gitudinală este în jur de 0,5 la ‰.

Șesul Nicolinei, orientat pe direcția sud-nord, perpendicular pe cel al Bahluiului, are lățimi cuprinse între 300 și 1000 m și altitudini de 45—50 m.

Glacisurile de acumulare se dezvoltă la contactul versanților cu șesurile, la țățâna unor țerase, adică acolo unde se face o trecere mai bruscă de la unele pante mai înclinate la altele, mai domoale. Ele iau naștere prin depuneri coluviale, proluviale sau mixte și acoperă cca 20% din teritoriul orașului.

Caracteristicile geomorfologice ale teritoriului municipiului Iași, asociate cu celelalte componente ale mediului și integrate în ansamblul geografic al Moldovei, oferă condiții diferențiate pentru dezvoltarea șî gospodărirea acestui mare centru urban. Blocurile de locuințe, obiectivele industriale și social-culturale, străzile cu toate dotările lor tehnico-edilitare, spațiile verzi etc. găsesc condițiile cele mai favorabile în cuprinsul teraselor, în timp ce în domeniul șesurilor, al glacisurilor și mai ales al versanților se simte nevoia unor măsuri de amenajare prealabilă.

Podurile teraselor cu suprafețe ușor înclinate (l°—3 °) și cu fragmentare slabă, constituie terenurile cele mai ferme ce pot fi folosite pentru orice fel de construcții, fără alte amenajări.

Suprafețele corespunzătoare teraselor neocupate de construcții, au soluri fertile, bine conservate și sunt deosebit de favorabile culturilor agricole intensive, precum și altor utilizări economice. De asemenea, dacă ne referim la aspectele hidrogeologice și structural-litologice ale teraselor, constatăm că ele conțin importante strate acvifere de bună calitate, pot oferi unele materiale de construcții și materii prime necesare industriei ceramice etc. Captările locale ale unor pânze de apă, făcute încă înainte de alimentarea orașului cu apă de Timișești, ca și vechile fabrici de cărămidă, justifică acest lucru.

Șesurile întrunesc cele mai bune condiții de utilizare urbană din punct de vedere a uniformității și lărgimii suprafețelor de teren, a gradului redus de fragmentare și a posibilităților de racordare la rețelele externe și interne de circulație, transport, aprovizionare etc.

Versanții deluviali, dominați de alunecări de teren în diverse stadii de evoluție (Țicău, nord-estul Copoului, Galata, cartierele Bogdan, Brândușa ș.a.) și care ocupă în jur de 3O% din spațiul orașului, trebuie utilizați cu cea mai mare grijă.

Valorificarea judicioasă a avantajelor pe care le oferă relieful și celelalte condiții de mediu, ca și preîntâmpinarea unor neajunsuri legate de aspectele lor negative, impune cunoașterea particularităților geomorfologice ale vetrei orașului.

4. Hidrografia

Municipiul Iași prezintã un potențial hidric variat, constituit din ape subterane (minerale sau dulci) și din ape de suprafațã (sub formã de râuri și lacuri).

4.1 Râurile sunt reprezentate prin cursul inferior al Bahluiului și al afluenților acestuia: Nicolina, Manta Roșie, Vãmeșoaia în sud și Rediu, Podgoria Copou, Cârlig și Ciric în nord.

Râurile de pe teritoriul orașului Iași au o alimentare pluvio-nivalã și subteranã moderatã, ploile contribuind cu peste 50 % la scurgerea medie anualã, iar zãpada cu 35%.

La intrarea în Iași, Bahluiul aduce 103 mil. m³/an de apã, pe teritoriul acestuia mai primește de la afluenți încã 20,5 mil. m³/an, din care aproape jumãtate este aportul râului Nicolina.

În timpul anului, scurgerea râului Bahlui înregistreazã variații de la anotimp la anotimp, în funcție de aportul surselor de alimentare, secând în timpul verilor secetoase iar în timp de dezghețuri repezi sau ploi continue se revarsã.

Nicolina izvorãște din pãdurea Mãnãstirei Bârnova, alimentat mai mult de ploi, seacã adesea în timpul verii sau se revarsã în urma ploilor torențiale.

4.2 Apele subterane prezinta cel mai important potential turistic pentru Iasi, din categoria resurselor hidrologice. Pe suprafată relativ limitata se afla totusi reprezentate aproape toate variatatile de ape prevazute în clasificarea oficiala. Ca si pentru alte ape din țara, izvoarele din Iasi s-au încadrat și-n conceputul german al definiției care ia în considerație criteriile cantitative de compoziție chimică. Pentru majoritatea izvoarelor corespunde și conceptul latin care defineste apa minerală exclusiv dupa acțiunea sa terapeutica.

– Ape oligominerale (ape oligometalice)

Mineralizarea totala a acestor ape este sub 1 g/l iar utilizarea lor se bazeaza pe efecte diuretice în cura internă, sedative si trofice sub forma de bai. Actualmente în Iasi sunt identificate si studiate izvoarele de ape oligominerale printre care mentionam sursele de la Barnova si Gradina Botanica .

– Ape alcalino – teroase

Sunt definite prin prezenta predominantă a anionului bicarbonic și caionilor de Ca+ si Mg2+. Sunt folosite pentru echilibrarea tulburărilor neuro-vegetative și contribuie la scaderea proceselor inflamatorii și alergice. Astfel de ape se gasesc la Raducaneni și Gradina Botanica.

– Ape clorurate – sodice

Contin peste 1g/l MaCl si sunt folosite în cura externă determinând modificari vasculare, cutanate, declansând mecanisme reflexe la distante. In cura interna au acțiune antiinflamatoare în tubul digestiv. Cele mai importante ape de acest gen se găsesc la Nicolina și Lețcani.

– Ape iodurate

Contin iod în cantități minime de 1 mg/l. Efectele acestei ape se exercită în principal asupra glandelor și asupra circulatiei periferice. Au fost localizate astfel de ape la Nicolina, Victoria, Sculeni.

– Ape sulfurate

Sunt folosite în cura interna și pe teritoriul județului Iasi se gasesc doua din cele trei surse existente in țara noastra: Breazu si Gradina Botanica. Conțin minim 1g/l sulfat de sodiu sau sulfat de magneziu.

– Ape sulfuroase

Conțin minim 1 mg sulf titrabil. Numarul izvoarelor sulfuroase din judetul Iasi este apreciabil, iar concentrația din forajele de adancime le situeaza printre cele mai importante din Europa. Sunt folosite atât în cura interna (diabet) căt și în cura externă (vasodilatatie la nivelul arterelor tegumentare) și se găsesc la Niculina, Socola, Victoria.

O alta resursa pentru turismul balnear o constituie namolurile terapeutice. Acestea sunt definite ca un complex organo-mineral care se formeaza în conditii biochimice naturale. Namolurile din municipiul Iași și împrejurimi sunt mineralogene rezultate prin sedimentarea sub apa a materialului organic și mineral sub influența proceselor biologice, microbiologice, fizico-chimice.

Cele mai importante locații se găsesc la Nicolina-Iasi, Lețcani și sunt utilizate în terapeutică.

4.3 Lacurile existente pe teritoriul municipiul Iași sunt de origine antropicã, fiind create fie prin bararea râurilor Podgoria Copou, Cârlig, Ciric, Chirița, Nicolina, fie prin excavare, cum s-au realizat lacurile de agrement de la ștrandul orașului.

Râul Podgoria Copou a fost barat pe teritoriul Grãdinii Botanice printr-un dig de pãmânt de 4 m înâlțime.

Lacurile Ciric I și Ciric II sunt utilizate pentru pescuit, natație și canotaj, iar Ciric III este folosit pentru evitarea inundațiilor în municipiul Iași.

În partea de est a Iașului se aflã lacul Chirița, construit pe locul unui vechi iaz, prin bararea râului cu același nume.

4.4 Potențialul hidrologic

Resursele hidrice ale municipiului Iași au adus beneficii în economia acestuia, ele putând fi amplificate în viitor.

Apele subterane captive, sub presiune, din șesul Bahluiului sunt utilizare prin complexul balnear de la Nicolina în tratarea mai multor maladii, mai ales a reumatismului. Ținând seamã de calitatea apei și de posibilitãțile tehnice, exploatarea și valorificarea acestor strate acvifere ar putea fi încã extinsã. Ar fi necesarã și o reevaluare a apelor minerale din sarmațian cum sunt cele de la Breazu, din Grãdina Copou sau de la Tomești, în scopul valorificãrii lor prin înbuteliere.

Odatã cu dezvoltarea industriei și creșterea numãrului locuitorilor, problema aprovizionãrii cu apã a orașului a fost rezolvatã prin aducțiunea de la Timișești, prin captãrile în stratul freatic din conul de dejecție al râului Ozana.

Resursele de aprovizionare cu apã a Municipiul Iași sunt: captãrile de la Timișești, captarea Ciric, Valea Seacã (Nicolina), Repedea și conductele de aducțiune a apei din Prut.

5. Climatul și influența sa asupra turismului.

Clima municipiului Iași se încadreazã în general în clima regiunii în care este încadrat orașul, o climã temperat-continentalã, de nuanțã excesivã, generatã de pozitia latitudinalã, de radiația solarã, de acțiunea principalilor centri barici euroasiatici și de proprietãțile suprafeței subiacente.

Clima de aici prezintã o seamã de particularitãți determinate de factorii geografici și antropici : poziția în aria de interferențã a Câmpiei colinare a Moldovei cu Podișul Central Moldovenesc, caracteristicele locale ale reliefului, cu diferența de altitudine, fragmentare, orientarea fațã de razele solare, de masele de aer umed ori uscat, natura suprafeței active (clãditã, neclãditã, acoperitã cu vegetație, apã, zãpadã), poluarea atmosferei.

Înãlțimea Podișul Central Moldovenesc și marea suprafațã pe care o ocupã pãdurea de foioase de aici genereazã permanent spre Câmpia Moldovei, îndeosebi în spațiul orașului Iași, dinamica localã sub formã de brizã.

Pentru orașul Iași importantã este și prezența spre est-sud-est a luncii Prutului, dinspre care vânturile de sud-est se deplaseazã în amonte pe valea Bahluiului cu o vitezã mai accetuatã.

Diferența de altitudine, fragmentarea reliefului și adâncimea vãilor favorizeazã producerea inversiunilor de temperaturi care uneori iau proporții destul de mari.

5.1 Sectoarele climatice

În cuprinsul municipiului Iași se deosebesc douã tipuri climatice principale (urban și periurban), patru sectoare climatice (în cadrul tipului urban) și numeroase microclimate.

5.1.I Tipul se climat urban prezintã caracteristici climatice net deosebite de cel din afara orașului.

Climatic orașul se caracterizeazã printr-un albedou ridicat, o sursã suplimentarã de cãldurã, acestea fac ca temperatura aerului urban sã fie mai ridicatã în medie cu 0,5°-1,5° fațã de spațiul periurban. Din aceastã cauzã aerul are o presiune mai scãzutã, generând o circulație specificã localã, care se efectueazã dinspre exterior spre interiorul acestuia, sub formã de brizã urbanã.

O altã caracteristicã este dispariția mai timpurie a stratului de zãpadã (cca. 7 zile), urmare a impurificãrii cu pulberi care duce la scãderea albedoului, dar și a temperaturii mai ridicate fatã de exterior. Ultimele înghețuri de primavară înceteazã mai devreme în oraș decât în imprejurimi, iar primele înghețuri de toamnã se produc mai târziu cu cca. 4-5 zile. În aceste condiții dezvlotarea plantelor este mai avansatã cu o sãptãmânã.

În interiorul orașului solul și aerul este mai uscat decãt în împrejurimi, deoarece precipitațiile lichide sunt colectate imediat de rețeaua de canalizare, iar sistemul evaporãrii este mai intens.

În cadrul tipului climatic urban se pot delimita patru sectoare climatice:

1. sectorul climatic industrial-feroviar;

2. sectorul climatic al vechiului nucleu urban;

3. sectorul climatic rezidențial;

4. sectorul climatic de periferia urbanã;

5.1.1. Sectorul climatic industrial-feroviar ocupã aprope în întegime suprafața clãditã din albia majorã a Bahluiului și o parte din cursul inferior al pârâului Nicolina. Se întinde de o parte și de alta a cãii ferate, incluzând întraga arie industrialã a Iașilor.

Climatic se caracteriseazã prin cel mai mare grad de impurificare atmosferei și printr-o frecvențã și persistențã sporitã a ceții.

În interiorul acestui sector se pot deosebi trei microclimate:

microclimatul grupurilor de fabrici și uzine

microclimatul grupurilor de fabrici și cartierele de locuințe

microclimatul din lungul cãii ferate

5.1 2. Sectorul climatic al vechiului nucleu urban (administrativ-comercial). Densitatea mare a clãdirilor din acest sector, spațiul verde redus, diversitatea surselor de impurificare (restaurante, locuințe, circulația intensã a autovehiculelor, numãrul mare al populației), contribuie la reducerea mișcãrii aerului, a umezelii și a amplitudinilor termice. Din aceastã cauzã aici nu se pot identifica microclimate urbane.

5.1.3. Sectorul climatic rezidențial spațial se suprapune pãrții de nord-vest a orașului reprezentatã de interfluviul Copou și de est-nord-est a acestuia, în care intrã cea mai mare parte a cartierului Tãtarași.

Acest sector ofertã populației un confort optim climatic, ca urmare a absenței întreprinderilor industriale, a abundenței spațiului verde (public și particular-peste 80% din totalitatea lui) a altitudinii mai mari a reliefului și a însoririi mai accentuate.

Climatic acest sector se caracterizeazã prin extremele moderate ale temperaturii și umezelii aerului, frecvența și persistența mai redusã a cețurilor urbane, grosimea și durata mai mare a stratului de zãpadã, intensitatea mai micã a fenomenului de brumã, circulația aerului sub formã de brize sau a vânturilor regionale este activã .

În cadrul acestui sector se pot delimita douã microclimate:

– microclimatul de Copou

– microclimatul de Tãtãrași .

Pe spații mai restrânse, în interiorul acestor microclimate se contureazã alte microclimate specifice parcurilor (Copou, Parcul Expoziției, aleea Ghica Vodã).

5.1.4. Sectorul climatic de periferie urbanã face trecerea cãtre Tipul Periurban. Caracteristicile climatice ale acestui sector sunt circulația activã a aerului sub formã de brizã urbanã sau de vânt zonal, temperatura aerului mai scãzutã, umezeala aerului mai ridicatã, gradul accentuat de puritate a aerului.

În acest sector se pot deosebi o serie de microclimate specifice unor cartiere de periferia ca: Bucium, Galata, Pãcureț, Breazu-Munteni-Bogdan, Țicãu, Moara de Vânt, diferențiate între ele prin valori ale elementelor climatice influențate de sectoarele urbane sau de cele periurbane cu care vin în contact.

II. Tipul de climat periurban este rãspândit în afara zonei orãșenești.

În ariei periurbanã, care întregește teritoriul municipiului, se deosebesc urmãtoarele microclimate:

microclimatul de albie majorã a Bahluiului și a afluenților sãi;

microclimatul suprafețelor de terasã și interfluvii;

microclimatul de versanți însoriți;

microclimatul de versanți slab însoriți;

microclimatul ,,Coastei Iașilor;

microclimatul platoului structural Repedea;

microclimatul masivului împãdurit Repedea-Pãun;

microclimatul complexului de lac și pãdure (Ciric).

5.2 Fenomene atmosferice deosebite în spațiului orașului Iași

Ceața. Cercetãrile întreprinse asupra condițiilor meteorologice, au identificat prezența a patru tipuri genetice de ceațã, pe lângã cunoscutul tip de “ceațã urbanã” :

ceața de radiație cu frecvența cea mai mare;

ceața de advecție ;

ceața advectiv-radiativã;

ceața frontalã.

În timpul producerii cețurilor advective, advectiv-radiativã sau frontalã, este afectatã intreaga zonã a orașului Iași cu împrejurimile sale. Deoarece destrãmarea ceții se face întotdeauna dinspre pãrțile înalte ale reliefului cãtre cele joase.

Peste tot, dar mai ales pe valea Bahluiului, unde fracvența, intensitatea și durata ei este mai mare constituie un serios neajuns pentru circuluția vehiculelor, pentru iluminatul electric, pentru sãnãtatea populației.

Fenomenele orajoase. Sunt caracteristice în special zilelor calde de varã când au loc pãtrunderi ale unor fronturi reci de aer, care dau naștere la puternice mișcãri pe verticalã, soldate cu oraje.

Frecvența și intensitatea acestor fenomene sunt mai mari deasupra orașului decât în împrejurimile sale.

Furtunile de praf sunt fenomene atmosferice care se produc iarna și mai ales primăvara, destul de rare ne neavând periodicitate.

Aceste fenomene sunt dãunãtoare prin cantitãțile imense de praf care impurificã atmosfera, slãbesc intensitatea radiației solare, scad vizibilitatea și influenteazã morbiditatea populației urbane.

5.3 Potențialul climatic

Clima din zona municipiului Iași are multe implicații în activitatea economicã și în starea de sãnãtate a populației.

Radiația solarã globalã și durata de strãlucire a Soarelui. Insolația sporitã din perioada mai-septembrie este indicate a fi folositã în h e l i o t e r a p i e, prin amenajarea unor plaje cu pat de nisip alb-micaceu de Pãun pe versantul rãsãritean al vãii pârâului Ciric. Cele câteva plaje existente aici sunt mici și puține pentru populația Iașului. Asemenea plaje ar putea fi amenajate și la Ștrandul orașului sau în zona Policlinicii Balneare, a Spitalului de Recuperere Nicolina.

6. Potențialul turistic al vegetatiei și solul.

Vegatația municipiului Iași și împrejurimi are o deosebitã importanțã estetico-decorativã, recreativ-distractivã, social-culturalã, turisticã și de agrement, igienico-sanitarã și utilitar-economicã. Pe lângã acestea au și o deosebitã valoare științifico-didacticã prin calitatea lor de veritabile colecții vii și laboratoare în aer liber pentru cercetãtori, profesori, studenți și elevi.

Pe acest teritoriu s-au semnalat pânã în prezent peste 1000 specii de fanerogame și cel puțin tot atâtea specii de ferigi, muschi, ciuperci, licheni, alge, fiind o flora bogatã și variatã, consecințã a poziției sale fitogeografice.

În compoziția florei spontane intrã speciile orientale și nordice, speciile cosmopolite și adventive. Alãturi, de flora spontanã, în municipiul Iași s-au mai introdus peste 1000 de specii ornamentale, indigeni și exotici, care imprimã variate aspecte decotative grãdinilor, parcurilor, aleelor stãzilor, fațadelor și incintelor intreprinderilor, complexelor sportive (totalizând peste 900 ha).

Vegatația are caracter predominant de silvostepã. Datoritã reliefului mai accidentat și diferentei de altitudine între nivelul inferior al vãilor și nivelul superior al dealurilor, ea are o dispoziție etajatã (stepã, lilvostepã, pãdure). Silvostepa însã rãmâne cea mai reprezentativã pentru oraș și împrejurimi.

Etajul de stepã este prezent numai la nivelul cel mai coborât al reliefului. Vegetația de stepã este în mare parte sãrãcitã în specii.

Silvostepa este etajul mijlociu, cel mai extins acoperind toate formele de relief între 70 și 200 m alt.

Etajul silvostepei este caracterizat prin prezența acelorași elemente ierboase ca și în stepã (doar mai îmbogãțitã în specii) și prin pâlcuri de pãdure formate din aceleași specii ca și pãdurile din zona forestierã cu care se învecineazã pe culmile mai înalte.

În interiorul și mai ales, spre periferia acestor pãduri cresc specii de arbuști , care participã la formarea tufișurilor izolate.

Etajul forestier este întâlnit la altitudini de peste 250 m și este format din subetajul cvercineelor (cu altitudini între 200, 250 – 300, 350 m) și subetajul fagului (la altitudini de peste 300 – 500 m).

Învelișul de sol de pe teritoriul orașului și împrejurimi este extrem de mozaicat, consecințã a diversitãții factorilor geografici cu rol pedogenetic (clima, vegetația, relieful, rocile și aplele freatice).

Relieful, variat sub aspectul altitudinii, expoziției și dinamicii, este principalul factor al distribuției solurilor. Astfel,pe colinele joase din nordul Bahluilului și vestul Nicolinei predominã molisolurile, pe coasta Buciumului și platoul înalt Repedea-Pãun sunt dominate net de de argiluvisoluri, pe șesul Bahluiului și vãilor afluente au o largã dezvoltare solurile hidro-halomorfe, iar pe versanți întâlnim complexe de soluri în care rolul predominant îl dețin solurile slab evoluate.(fig nr 4)

7. Populație și așezãri, istoric al populãrii Municipiului Iași.

Populația municipiului Iași a crescut de la 30 000 locuitori în secolul al VIII-lea, la circa 50 000 locuitori în 1859, la 78 000 în anul 1900,103 000 în anul 1930 ajungând la 321 508 (la care se adaugă 50 000 de flotanti) în anul 2002.

Structura etnică a populației Iașului în anul 1930 era 63 168 români, 34 662 evrei, 980 germani, 918 ruși, 543 magheari, 505 poloni, 340 țigani, 170 armeni.

Structura etnică a populației, potrivit recensământului din anul 2002 este 98% români, 1.2% romi, 0.8% alte naționalități.

Populația după religie, conform recensământului din anul 1930 era formată din 61,26% ortodocși, 34,47 % mozaici, 3,08% romano-catolici , 0,34% lutherani, 0,18% greco-catolici.

Populația după religie, potrivit recensământului din anul 2002 este formată dim 92.8 % ortodocși, 4.7 % catolici și 2.5 % alte religii.

Din punct de vedere istoric, numele reflectă, după părerea unor specialiști, prezența aici a unui grup de alani, ce purtau și numele de "iași". Un număr mic de istorici consideră că anul 1395 ar fi momentul atestării orașului, această dată fiind găsită inscripționată în biserica armenească din centrul vechi.

Numeroase descoperiri arheologice arata ca aceste zone au fost locuite neintrerupt înca din paleolitic. S-au identificat multe asezari datând din secolele VII-XIV, ceea ce demonstreaza ca teritoriul viitorului oraș era intens locuit. Documentele vremii îl menționează ca târg în a doua jumatate a secolului al XIV-lea, ca punct de vama în anul 1408 și ca oras în 1415 si 1434 când exista aici o curte domneasca. Capitală a Moldovei din secolul al XV-lea pâna in anul 1859, Iașul a cunoscut o dezvoltare mai accentuata îndeosebi din a doua jumatate a secolului al XVI-lea când domnia a renunțat la sistemul de conducere a statului prin deplasari periodice la diverse curți din țară, stabilindu-se definitiv în acest oras. In aceasta calitate, localitatea a trait din plin toată istoria zbuciumata a Moldovei, cu multe vicisitudini pricinuite de turci, tatari, poloni sau caucazi care au ars și prădat orașul succesiv în anii 1358, 1577, 1616, 1650, 1686 si 1821. Domnia lui Vasile Lupu (1634-1653) s-a rasfrînt în înfatișarea orașului care a fost îmbogațit cu noi edificii.

Dezvoltarea asezării a continuat și în secolul al XVII-lea, în anul 1776 semnalizându-se 30 de bresle ale mesteșugarilor și negustorilor ieșeni. Iașul a jucat un rol foarte important în lupta pentru faurirea Romaniei moderne. In anul 1848 a izbucnit aici revolutia burghezo-democratică din țarile romane, ale cărei idealuri au înflacărat întreaga țara. Tot la Iași, la 5 ianuarie 1859 au fost puse bazele Unirii Principatelor și realizarea statului național prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn. Inca din secolul al XVII-lea Iașul se anunța a fi un important centru cultural, aici funcționand prima tipografie din Moldova și prima școală superioară, Academia Vasiliană.

În Iași au creat si respirat, in timpuri mai bune sau mai grele, celebri carturari si mitropoliți, istorici si artiști, arheologi și scriitori, precum Grigore Ureche, Dimitrie Cantemir, Ion Neculce. In a doua jumatate a secolului trecut a luat fiinta gruparea cultural literară Junimea care a reunit nume de mare prestigiu ca Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creanga etc. Perioada interbelica reprezintă un nou moment de vârf al Iașului marilor destine, zidiri si iubiri, în principal susținut de intelectualii din cercul revistei Viața Romaneasca. La sfârsitul celui de al doilea razboi mondial, orasul apărea multora ca un " poem incheiat", ca o "piatra de hotar".

Orașul vechi se afla cuprins într-un patrulater delimitat de actualele străzi Ștefan cel Mare (Ulița Mare), Alexandru Lăpușneanu, Independenței (Podul Hagioaiei), Elena Doamna și Grigore Ghica (Ulița Rusească), nucleul orașului aflându-se în zona Palatul Culturii (curtea domnească) și str. Costache Negri (Ulița Veche).

Fig.3 Imagine veche a Străzii Ștefan cel Mare Fig 4 Imagine veche a Străzii Lăpușneanu

(în prim plan biserica Trei Ierarhi)

Orașul nou s-a extins în toate direcțiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Țicău, Tătărași, Ciurchi, Galata și parțial Nicolina și Păcurari; în a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită CUG), Frumoasa, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia și Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Orașul are ca suburbii câteva mini-orășele care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă așezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca așezări urbane: Dancu, Tomești și Lunca Cetățuii. Tendința urbană este de extindere a Iașilor, urmând ca aceste localități să fie incluse în oraș (zona metropolitană), alături de alte câteva sate: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului și Breazu. În urma exploziei fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele din aceste localități sunt astăzi practic unite cu orașul.

Capitolul III 3.1 Obiective naturale și antropice

3.1 Obiective naturale

Rezervația” Fânețele seculare din Valea lui David”,situate la 7 km vest de Iași, ocupã o suprafațã de 47 ha din cele 180 ha de fânețe seculare ale acestei vãi.

Principalul obiectiv al acestei rezervații îl constituie flora și vegetația, cu caracter stepic-silvostepic.

Din punct de vedere floristic se evidențiazã marea bogãție floristicã (peste 500 de specii superioare) și marea diversitate fitogeograficã, între care, pe fondul celor eurasiatice și europene, se impun elementele ponto-sarmatice care dau specificul și originalitatea acestor fânețe.

Vegetația este puternic mozaicatã, datoritã microreliefului foarte variat al versantului, gradul diferit de umiditate și de salinitate a substratului.

Deși, este rezervație floristicã, în acest mic parc natural întâlnim și o bogatã și variatã fauna cum ar fi fluturele Evergestis astrogovichi (al doilea loc în lume unde a fost capturat), greierele împroșcãtor.

Acestã rezervație adâpostește o flora și o fauna veche ce trebuie cunoscutã și protejatã pentru posteritate.

Rezervația Valea Lungã este situate la 3 km de orașul Iași, pe niște dealuri domoale, în împrejurimile iazului Chirița.

Din cele 100 de specii, care cresc pe cei cca. 1000 m² ai teritoriului rezervației, un numãr important sunt rare sau foarte rare un motiv în plus pentru împrejmuirea corespunzãtoare și protejarea ei de orice abuz.

Rezervația paleontologicã Dealul Repedea

Rezevația Dealul Repedea este situatã la 9 km sud de municipiul Iași cu o suprafațã de 38 ha adãpostește o bogatã faunã fosilã reprezentatã prin diverse specii de moluște, bivalve, gastropode.

În domeniul faunei, aici se întâlnesc mamifere, reptile pãsãri, protejate și ele prin lege.

Principalul obiectiv ocrotit îl constituie rocili (calcarele oolitice, calcare grezoase, gresiile calcaroase și nisipurile), care apar sub formã de strate cu texturi încrucișate specifice zonei litorale.

Prin rocile fosiliere din care e alcãtuit, Dealul Repedea este un martor, o dovadã despre existența pe aceste meleaguri a Mãrii Sarmatice .

Accesul la Dealul Reprdea se poate face pe o cãrare marcatã de la motelul Bucium, sau pe drumul secundar lung de cca. 500 m dinspre soseaua Iași-Vaslui, care duce la releul TV Bucium.

Dealul de la Repedea reprezintã un biotop natural foarte variat care oferã condiții propice cercetãrilor geologice, paleontologice, pedologice, floristice, faunistice, ecologice, fenologice și hidrobiologice.

Pe lângã importanța științificã, Dealul Reprdea are valoare ambientalã, peisagisticã. De aici se deschide o largã perspectivã asupra Coastei Iașilor și sudului Câmpiei Moldovei cu orașul Iași.

Rezervații forestiere

Brâul verde de pãduri care bordeazã municipiul Iași are un rol benefic din punct de vedere al protecției mediului prin îmbunãțãțirea climatului, purificarea atmosferei și o importantã zonã de agrement.

Aceste pãduri care înconjoarã municipiul Iași au fost incluse în cadrul unor perimetre forestiere cu regim special de protecție.

Pãdurea parc Ciric cu o suprafațã de 252 ha (la care se adaugã 20 ha suprafațã iazurilor) îmbracã ambii versanți ai acestei vãi începând de la șoseaua Iași-Aroneanu pânã la contactul cu spațiul clãdit al orașului din acest sector.

Ea reprezintã în totalitate o plantație de arbori și arbuști, indigeni și exotici, cãreia i s-au adus amenajãri (cãi de acces, construcții de utilitate publicã) în vederea transformãrii ei într-o importantã bazã de agrement.

Sub aspect floristic versantul drept, plantat în primele etape, are ca principale esențe arboreșcente arțarul American în proporție de cca. 55%, frasinul, salcâmul și în procente mai reduse nucul American, frasinul de Pennsylvania, arțarul tãtãrãsc, gorunul, vișinul turcesc, salcia mirositoare, salcâmul japonez. Arbuști au o prezențã sporadicã.

Pãdurea de pe versantul stâng a început sã fie plantatã dupã anul 1942, folosindu-se stejarul ca esențã de bazã, în amestec cu frasinul, arțarul tãtãrãsc, paltinul și într-o mai mare proporție arbuști .

Pãdurea Uricani cu o suprafatã de 120 ha, ocupã bazinul de recepție al torentului cu același nume, precum și o fâșie îngustã de pe platoul învecinat.

Este o pãdure tipicã de silvostepã a cãrei importantã stiințificã deosebitã rezultã din numãrul mare de taxoni (560), dintre care 5 noi pentru țarã și 18 considerați noutãți sau raritãți pentru Moldova.

Datoritã numãrului apreciabil de elemente termofile (sudice), în anul 1973 a fost declaratã rezervație forestierã pe o suprafațã de 68 ha.

Sub aspectul vegetației se remarcã aspectul mozaicat al pãdurii, fãrã a putea stabili dominația unei fitocenoze.

Arbuști apar diseminați sau în mici grupuri pe întreaga suprafața a pãdurii.Stratul ierbaceu este destul de bogat compus în principal de rogoz și lipitoare.

Rezervația forestierã Uricani se aflã la 8 km de Iași și reprezintã o zonã de agrement a orașului, care trebuie protejatã de distrugere.

Pãdurea Repedea-Bârnova situatã la 10 km sud de Iași, pe platoul structural ce dominã orașul cu cei 350-400 m ai sãi, este unul din principalele puncte de belvedere și atracție, ce invitã la drumeție și recreere.

Sub aspectul vegetației, pãdurea de pe platoul înalt Repedea-Bârnova, aparține stratului fagului. La altitudini mai reduse între 200-350 m, pãdurea, mult mai fragmentatã aparține etajului cvercineelor, cu predominarea gorunului. Sunt consemnate și câteva mici enclave de conifere, ca acelea de la Bârnova (Sanatoriul T.B.C., cabana turisticã), plantate în scop decorativ.

Stratul arbustiv este mai putin dezvoltat și este alcãtuit din pãducel, dârmoz, lemn râios, liane ca iedera, curpenul de pãdure.

Flora ierboasã, de asemenea slab dezvoltatã, predonimã vinarița, rogozul de pãdure, lãcrãmioare.

Pãdurea (plantația) Cetãțuia-Hlincea. Ocupã o suprafațã de 130 ha, pe versantul puternic înclinat și afectat de alunecãri dintre muchea Dealul Cetãțuia și lunca Nicolinei, continuatã cu a Bahluiului (din dreptul sectorului Frumoasa-Socola). Plantația a fost efectuatã pe parcele între anii 1947 și 1978. În alcãtuirea ei predominã arboretele de amestec – formate din stejar, jugastru, arțar, arțar tãtãrãsc, paltin, frasin, ulm, cireș, mojdrean, salcâm, glãdițã, corn, pãducel, mãcieș, porumbar, sãlcioarã, amorfa – sau arborete dintr-o singurã specie: salcâmișuri, plopișuri, pinete, stejãrișe, mai rar 2 specii: pin-salcâm (trupul Socola).

Pãdurea (plantația) Cãprița-Bucium. Acoperã și stabilizeazã versantul bahluian Cãprița-Bucium-Bãlan. Se întinde pe o suprafațã de 60,8 ha, plantatã între anii 1972-1975. Spre deosebire de celelalte plantații, este alcãtuitã numai din arboreta pure de salcâm (34,2 ha) și pin (25,1 ha), distribuite în trupuri variate, plus un trup de plop euroamerican (1,5 ha).

Pãdurea Mîrzești se aflã la 4 km nord de Pãdurea Breazu (deci la 10 km nord de Iași), în dreapta șoselei care merge la Horlești. Ea ocupã o suprafațã de 77 ha pe o parte din platoul și din versantul nord-estic al Dealului Bursucãriei. Este o pãdure de silvostepã, al cãrei echilibru fitocenotic natural inițial a fost puternic afectat prin pãșunat, brãcuiri, rãriri și poieniri, urmate de completarea golurilor cu salcâm, stejar, vișin turcesc și de plantarea unei liziere de salcâm cu rol de protecție la limita ei nord-esticã, nordicã și nord-vesticã.

Cu tot caracterul ei actual mozaicat, se constatã totuși cã pe platou predominã stejãretele, în timp ce pe versant prosperã mai ales gorunetele. Aceste douã tipuri de arboreta doar pe alocuri apar pure sau aproape pure, mai frecvent în amestec cu alți arbori, ca teiul alb, jugastrul, arțarul, arțarul tãtãrãsc, carpenul, uneori frasinul, ulmul, cireșul, scorușul, mãrul pãdureț, pãrul pãdureț, teiul roșu.

Arbuștii au o participare importantã în componența pãdurii, cu deosebire pe marginile ei. Între aceștia, o frecvențã mai mare o au cornul, scumpia, porumbarul, pãducelul, cireșul de Bãrãgan și migdalul pitic. Relativ frecvenți sunt și clocotișul, dârmozul, rãsura, urmați de crușân, sânger, voniceriu, lemn râios, soc, mãcieș, verigariu și lemn câinesc.

Stratul ierbaceu cuprinde, pe lângă numeroase specii silvestre caracteristice, și numeroase specii de stepã-silvostepã: pãiușul, colilia, bãrboasa, iarba mare, roșcuța ș.a.

Pãdurea Țicãu-Breazu,ocupã aproape în întregime versantul estic, al Dealului Copou-Breazu (din amonte de cartierul Țicãu pânã în dreptul Liceului Pedagogic).

Acest sector în suprafațã de 202 ha a fost plantat între anii 1966 – 1978 și se caracterizeazã prin arborete de amestec.

În aria acestei plantații forestiere se pãstreazã și câteva fragmente de pãdure veche, cu compoziție apropiatã de a Pãdurii Breazu, ce însumeazã cca 28 ha, care se adaugã la suprafața menționatã.

3.2 Obiective antropice

3.2.1 Edificii istorice și religioase

Mitropolia Moldovei si Bucovinei

Adresa: Iași, B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 14-16

Telefon: 0232 264 463

Fig 3 Mitropolia Moldovei si Bucovinei

Ideea înălțării la Iași a unei biserici mai mari, monumentale, aparține Mitropolitului Veniamin Costachi.

Hrisovul domnesc din 8 august 1826, semnat de domnul Ioniță Sturza, privind lucrările de proiectare și construire a noii biserici, este actul de naștere al Catedralei mitropolitane.

Piatra de temelie a fost pusă în anul 1833, pe locul fostei biserici Stratenia.

S-a lucrat mai întâi între anii 1833 și 1839, după planurile arhitecților Freywald și Bucher, însă datorită căderii bolții centrale și a producerii de crăpături în pereți, biserica rămâne în ruină până în anul 1880.

Mitropolitul Iosif Naniescu, cu ajutorul unui Comitet condus de primarul Scarlat Pastia, pune a doua piatră de temelie și, cu sprijinul autorităților statului, lucrările se vor încheia în anul 1887.

Arhitectul Alexandru Orascu, rectorul Universității București, va reface proiectul măreței biserici, renunțând la imensa cupolă centrală, iar pictura va fi realizată de maestrul Gheorghe Tăttărescu.

Sfințirea și inaugurarea Catedralei a avut loc la 23 aprilie 1887, în prezența Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta, de hramul marelui mucenic Gheorghe.

"Faptele bune sunt întotdeauna răsplătite și poporul român nu uită pe acei care au lucrat și luptat pentru biserică și patrie." Carol I (discurs la inaugurare)

În naosul catedralei mitropolitane a fost reînhumat în anul 1886 mitropolitul Veniamin Costache.

Din anul 1889 a fost adusă, de la biserica Sf. Trei Ierarhi, racla cu moaștele Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei.

"Pe sfânta folositoare a celor ce sunt întru nevoi, pe cinstita Parascheva, toți cu bucurie să o lăudăm, că aceasta viață nestricăcioasă a luat în veci." Din Acatistul Cuvioasei Maicii noastre Parascheva

Ansamblul de clădiri înconjurătoare este format din: Palatul mitropolitan care găzduiește o colecție de obiecte de artă, ridicat între anii 1902-1909; cancelaria Mitropoliei Moldovei și Bucovinei construită între anii 1962 și 1964; căminul preoțesc etc.

Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi"

Adresa: Iași, B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt

Fig.4 Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi"

Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi" este cea mai frumoasă ctitorie a domnului Moldovei, Vasile Lupu.

"… Io Vasilie voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Țării Moldovei, și cu Doamna noastră, Teodosca, și cu de Dumnezeu dăruiții copii Ioan voievod și Maria și Ruxanda am zidit această sfântă rugă întru numele celor trei sfinți: Vasile cel Mare, Grigore Bogoslovul, Ioan Gură de Aur și s-a sfințit cu mâna arhiepiscopului Varlaam la 7147 (1639) mai 6." Din Pisania Bisericii Trei Ierarhi

A fost construită între anii 1637-1639, sfințită la 6 mai 1639 de către mitropolitul Varlaam și pictată în anul 1642.

Construcția inițială mai cuprindea turnul de la intrare și chiliile.

A fost construită în întregime din piatră și marmură și sculptată cu multă măiestrie de către meșteri suedezi rătăciți prin Moldova după un război ruso-suedez.

Actuala înfățișare a mănăstirii este rezultatul lucrărilor de restaurare ale arhitectului Andre Lecomte de Nouy, desfășurate în perioada 1882-1904, care îi aduce unele modificări la bolți, turle și acoperiș.

S-a păstrat structura exterioară datorită căreia mănăstirea este unică în cadrul arhitecturii ecleziastice românești. Ornamentele exterioare, care acoperă edificiul în întregime și care au fost inițial aurite, combină elemente turcești, arabe, georgiene, armene și persiene cu motive arhitecturale românești într-o superbă dantelărie în piatră. Pot fi numărate peste 30 de registre de motive decorative, care nu se repetă.

După restaurare, duminică 3 octombrie 1904, mănăstirea a fost sfințită în prezența regelui Carol I.

În interiorul mănăstirii sunt înhumate mai multe personalități de rang domnesc: Tudosca, prima soție a lui Vasile Lupu, și Ștefan Voda, fiul lor; Dimitrie Cantemir, principele cărturar (1710-1711), precum și Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1866).

Lângă biserică se află Sala Gotică, fosta reședință a domnitorului Vasile Lupu, unde a avut loc cea mai importantă consfătuire a ortodoxiei din anul 1642, prezidată de Vasile Lupu și Mitropolitul Varlaam și ospățul organizat în cinstea Țarului Rusiei, Petru cel Mare, în anul 1711.

Această clădire a adăpostit Școala Normală "Vasile Lupu" la care a fost director și Titu Maiorescu.

Actualmente clădirea adăpostește un muzeu de artă religioasă, care cuprinde, printre altele, obiecte legate de istoria mănăstirii Trei Ierarhi.

În Sala Gotică a funcționat și prima tiparniță din Moldova, întemeiată de către domnitorul Vasile Lupu și Mitropolitul Varlaam în anul 1642, unde s-a tipărit Cazania lui Varlaam sau Cartea Românească de Învățătură în anul 1643.

Pe peretele Sălii Gotice se află o placă comemorativă a Comunității Elene din Iași dedicată unui eveniment important pentru istoria poporului grec și anume sfințirea steagului Eteriei de către mitropolitul Veniamin Costachi, la 27 februarie 1821, dată care marchează începutul luptei victorioase de eliberare conduse de prințul Alexandru Ipsilanti.

Biserica "Sf. Nicolae Domnesc"

Adresa: Iași, Str. Anastasie Panu nr. 54

Fig.5 Biserica "Sf. Nicolae Domnesc"

Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", a fost construită între anii 1491-1492 de Ștefan cel Mare, care-i pune piatra de temelie la 1 iunie 1491.

Până spre sfârșitul sec. al XVII-lea, Biserica Sfântul Nicolae-Domnesc a servit drept Catedrală Mitropolitană.

În una din chilii a locuit mitropolitul Dosoftei și a funcționat o tipografie și o școală.

Biserica a fost refăcută în forma originală între anii 1884 și 1904 de arhitectul Andre Lecomte de Nouy și este cea mai veche biserică ortodoxă din Iași care s-a păstrat până astăzi.

Fiind situată în imediata vecinătate a vechii Curți Domnești și pentru faptul că aici au fost unși în domnie, cu Sfântul și Marele Mir, aproape toți domnii Moldovei, de la Alexandru Lăpușneanu, Dimitrie Cantemir și Despot Vodă până la Grigore Al. Ghica și Alexandru Ioan Cuza, bisericii i s-a spus Sfântul Nicolae-Domnesc.

Arhitectura exterioară conjugă în modul cel mai armonios piatra, cărămida aparentă și teracota, dispusă în discuri smălțuite policrome.

În firidele din registrul superior apar pictate în frescă un număr de 282 de chipuri.

Interiorul bisericii aparține, în întregime, ultimei restaurări. Pereții și bolțile sunt acoperite de o frescă somptuoasă, pe fond albastru, realizată cu multă măiestrie de francezii Boris Bernard, Emilie Mempiot și P. Mauretal.

Mănăstirea Galata

Iași, Str. Dealul Galata

Fig. 6 Mănăstirea Galata

Biserica a fost construită între anii 1577 și 1579, în vremea voievodului Petru Schiopul, cu hramul Înălțarea Domnului.

Casele domnești și zidul înconjurător sunt construite de Grigore II Ghica între anii 1726 și 1728.

Turnul-clopotniță, din anul 1584, este completat de la brâu în sus de Mihail Sturdza, în anul 1847.

Pictura interioară a fost reînnoită în anul 1838.

Începând cu anul 1855 aici a funcționat un ospiciu pentru adăpostirea bolnavilor neputincioși, fondat de Grigore Alexandru Ghica Vodă.

Din anul 1967 întregul complex este în curs de restaurare.

Mănăstirea Golia

Adresa: Iași, Str. Cuza Vodă nr. 51

Fig. nr. 7 Mănăstirea Golia

"Mănăstirea Golia nu are pereche în toate aceste țări prin înălțime, lărgime și măreție." Petru de Alep

Ctitorie a marelui logofăt Ioan Golia (sec. al XVI-lea), biserica "Înălțarea Domnului" a fost zidită în anul 1546, lărgită de voievodul Vasile Lupu între anii 1649-1653 și terminată de fiul său, Ștefăniță Vodă în anul 1660.

"Strălucită și bogat înzestrată" biserica apare ca o construcție monumentală care îmbină, după exprimarea țarului Petru cel Mare al Rusiei, aflat aici în vizită în anul 1711, "trei feluri de meșteșuguri: leșesc, grecesc și moschicesc".

Mănăstirea este înconjurată de un zid înalt, prevăzut la colțuri cu turle ridicate în anul 1667 și refăcute de Grigore Ghica în anul 1795.

Are deasemenea și un turn-clopotniță refăcut în anul 1905.

Turnul Goliei are dimensiuni impresionante: înalțime de 30 metri și 120 de trepte.

Cu baza patrată de 5 metri pe laturi, un parter, două caturi boltite, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară și terase, turnul este unul dintre simbolurile Iașilor.

Din turnul Goliei pelerinul poate contempla minunata panoramă a "orașului celor șapte coline".

Turnul Goliei a adăpostit vreme îndelungată Arhivele Statului contribuind la conservarea unor importante documente pentru istoria și cultura Iașilor.

Mănăstirea Frumoasa

Adresa: Iași

Biserica mănăstirii Frumoasa, cunoscută și sub numele de Balica, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sau Sinai a fost ridicată de hătmanul Isac Balica (între anii 1584 și 1585) și refăcută de Grigore II Ghica (între anii 1726 și 1733), care-i adaugă noi construcții. Fig.nr. 8 Mănăstirea Frumoasa

Biserica a fost reclădită în anul 1836.

Palatul de vară sau Palatul de zid aflat în curtea mănăstirii, este o construcție cu etaj realizată între anii 1818 și 1819 de arhitectul Martin Kubelka, restauratorul turnului.

Biserica Catolică

Adresa: Iași, B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 26

Fig. nr.9 Biserica Catolică

Biserica catolică veche a fost construită după anul 1783 pe locul unei alte biserici mai vechi, cunoscută sub numele de Biserica franciscanilor, construită în anul 1753 din lemn (în vremea lui Matei Ghica, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului"), care a ars în anul 1766.

Clădirea este din cărămidă și a fost reparată după cutremurul din anii 1803-1804 și apoi în anul 1829.

Biserica a fost pictată de călugărul franciscan Giuseppe Carta din Palermo în anul 1869 și are un frumos altar din marmură și o orgă cu 21 de registre.

Catedrala catolică, monumentală și de formă rotundă, a fost construită după anul 1990.

Mănăstirea Cetățuia

Adresa: Iași, Dealul Cetățuia

Fig. nr. 10 Mănăstirea Cetățuia

"Cetățuia pare o santinelă și un simbol al liniștii și al îndeletnicirii cu cele sufletești cărora se închină orașul pitoresc." Gala Galaction

Ctitorul Mănăstirii Cetățuia este Domnul Gheorghe Duca, mănăstirea fiind construită între anii 1669 și 1672.

Complexul Cetățuia este format din biserică, palatul domnesc, sala gotică ("Anastasia Doamna"), baia domnească și chiliile și constituie unul dintre cele mai importante monumente de artă feudală românești.

Palatul rezervat găzduirii domnului este o clădire fortificată, specifică sec. al XVII-lea.

Mănăstirea ocupă o poziție strategică și a constituit de la început un punct important de apărare servind drept loc de adăpost pentru locuitorii orașului în vremuri de răzmeriță și război.

Biserica a fost înconjurată de la început de ziduri înalte de piatră, cu metereze și drum de strajă, turn de intrare și turnuri de colț.

Turnul clopotniță și masivitatea zidurilor dovedesc că mănăstirea a fost gândită și ca loc de refugiu și rezistență armată, în caz de nevoie, fiind cu adevarat o "cetățuie".

În biserică se află reînhumate osemintele voievodului Duca-Vodă după ce au fost aduse de la Liov.

Muzeul mănăstirii care poate fi vizitat de pelerini adăpostește o colecție de obiecte specifice epocii feudale.

O superbă panoramă a Iașilor se poate admira din turnul "Cina Pelerinului", aflat în clădirea stăreției.

Sinagoga Mare

Adresa: Iași, Tg. Cucu

Sinagoga Mare din Iași este cea mai veche dintre casele de rugăciune evreiești din țară.

Fig. nr.11 Sinagoga Mare

Obeliscul din fața sinagogii comemorează victimele pogramului fascist de la Iași din 28-29 iunie 1941.

Biserica Bãrboi

Iași, Str. Bărboi nr. 1

Fig. nr. 12 Biserica Bãrboi

Biserica cunoscută dupã numele ctitorului drept Biserica Bărboi, cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, a fost reconstruită în forma actuală de meșterii Andrei Karidis (arhitect), Anastase și Gheorghe din Eparhia Sisanion între anii 1841-1844, fiind închinată de logofătul Dimitrie Sturdza Muntelui Athos.

Biserica actuală a fost construită pe locul alteia mai vechi (1613-1615), zidită de Vornicul Ursu Bărboi.

Turnul clopotniței a fost ridicat între anii 1726 și 1733, în el fiind găsită biblioteca poetului Costache Conachi.

Aici, într-o criptă, a fost înmormântat scriitorul Alecu Russo (1819-1859), decedat într-o casã aflatã vis-a-vis de biserică.

Tot aici, în casa parohială a funcționat începând cu anul 1834, primul "Institut pentru Învățătura Fetelor" din Moldova, înființat de Mihail Sturza-Voievod, iar între anii 1863-1865 Ion Creangă a fost diacon.

3.2.2 Edificii culturale

Palatul culturii

Adresa: Iași, Piața Ștefan cel Mare nr. 1

Telefon: 0232 314 136

Fig. nr. 13 Palatul culturii

"Văzut de sus sau de departe, dinspre strada Ștefan cel Mare, Palatul Culturii, pe locul fostei curți domnești, tulbură spiritul ca și Westminster-ul, atât de mare este mirajul local. De altfel, palatul, în stil gotic, cu un turn feudal cu orologii în centru, este foarte frumos și hrănește ingenios iluzia colosalității." G. Călinescu

Monumentul a fost ridicat pe ruinele vechii curți domnești fondate înainte de anul 1432 de Alexandru cel Bun, reconstruită în stil neoclasic de prințul Alexandru Moruzi (1804-1806).

"Impozantul palat de piatră, construit pe timpul gospodarului Alexandru Moruzi în anul 1806 …, se poate număra printre clădirile cele mai frumoase … Aici am văzut și sala de tron a fostului gospodar. Palatul acesta e interesant prin faptul că are tot atâtea ferestre câte zile are anul și atâtea uși câte săptămâni sunt într-un an." D. Bantis-Kamenschi (1808)

În fața Palatului Culturii se află statuia lui Ștefan cel Mare.

După inaugurarea statuii lui Ștefan cel Mare, Palatul Administrativ din Iași a fost distrus în incendiul din anul 1883.

Construcția Palatului a durat două decenii (1906-1925). Inițial a funcționat ca Palat Administrativ și al Justiției, pentru ca începând din anul 1954, să devină Palat al Culturii.

Stilul palatului e neogotic.

Palatul Culturii a fost inaugurat în anul 1926, de către Ferdinand I, regele României reîntregite, fiind realizat după planurile arhitectului I. D. Berindei.

"Sunt fericit că am avut cinstea să ridic acest Palat, menit să vorbească urmașilor noștri de gloria trecutului…" I. D. Berindei

Sălile de interes turistic sunt:

Sala gotică, unde se poate admira mozaicul ce reprezintă un "bestiarum" medieval (grifoni, acvile bicefale, lei)

Sala Voievozilor" care se află la etaj și conține, în medalioane, portretele domnitorilor Moldovei și ale regilor României

Sala "Henri Coandă", ale cărei lambriuri au fost executate după un proiect al marelui savant.

Orologiul cu carillon, instalat în turnul central în anul 1925, este format dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din ora în ora, "Hora Unirii".

Palatul Culturii din Iași este sediul Complexului Muzeal Național "Moldova" Iași cuprinzând:

Muzeul de Istorie al Moldovei

Muzeul Etnografic al Moldovei

Muzeul de Artă

Muzeul Științei și Tehnicii "Ștefan Procopiu".

Palatul Rosetti-Roznovanu

(Primaria Municipiului Iași)

Adresa: Iași, B-dul Ștefan cel Mare

și Sfânt nr. 45

Fig. nr.14 Palatul Rosetti-Roznovanu

Actualul sediu al primariei, fostul Palat Rosetti-Roznovanu, este situat în inima Iașului, în apropierea celor mai semnificative monumente ale orașului. Clădirea impresionantă prin somptuozitate și fastul interioarelor, a fost construită în deceniile 7 – 10 ale sec. XVIII-lea și restaurată între anii 1830 – 1832 de către cunoscutul arhitect Johan Freywald, cel care a proiectat și Catedrala Metropolitană.

Până în anul 1891, clădirea este reședință a familiei Rosetti – Roznovanu, cea mai puternică și mai influentă familie în arena politică moldavă a urbei, dar care a promovat de-a lungul timpului tendințe filoruse și antiunioniste.

În anul 1892 clădirea a fost cumpărată de către Primaria orașului Iași (primar Vasile Pogor) și transformată radical.

În primul război mondial clădirea a jucat un rol deosebit, mai ales între anii 1916 – 1918, când a găzduit casa regală, sediile ministerelor și conducerea politică refugiată de la București.

Teatrul Național "Vasile Alecsandri" Iași

Adresa: Iași, Str. A. Barsescu nr. 18

Fig. nr. 15Teatrul Național "Vasile Alecsandri"

Clădirea Teatrului Național din Iași a fost construită pe locul vechii primării, după planurile celebrilor arhitecți vienezi Fellner și Helmer, ce au proiectat construcții similare din Viena, Praga, Odessa și Zurich.

Lucrările au început în anul 1894 în timpul primariatului lui Vasile Pogor și au fost terminate în anul 1895, primar fiind Nicu Gane. Inaugurarea a avut loc la 1-2 decembrie 1896.

În anul 1957 este renovat iar în anul 1970 i s-a adăugat o nouă aripă.

La momentul actual clădirea este în plin proces de consolidare și restaurare.

În anul 1956, cu prilejul aniversării a 140 de ani de la primul spectacol în limba română, teatrul ieșean primește numele marelui poet, dramaturg și om de cultură Vasile Alecsandri (1821 – 1890).

În fața Teatrului Național se află statuia poetului, operă a sculptorului Wladislaw Hegel, ridicată în anul 1905.

Clădirea Teatrului Național este o veritabilă bijuterie arhitectonică adăpostind adevarate monumente de artă:

Cortina pictată în anul 1896 de meșterul vienez M. Lenz și terminată de unul din discipoli, prezintă în centru o alegorie a vieții, cu cele trei vârste , iar în dreapta, alegoria Unirii Principatelor Române (Moldova, Transilvania și Țara Romanească).

Cortina de fier , pictată de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric, separă etanș scena de restul sălii .

Plafonul pictat de Al. Goltz, în culori pastelate, reprezintă alegorii paradisiace.

Candelabrul din cristal de Veneția are 109 becuri.

În prezent această clădire găzduiește și Opera Română.

Opera din Iași a început să funcționeze foarte devreme, înca de la începutul secolului XIX.

Prima reprezentație a fost "La Dame Blanche" de Francois Adrien Boieldieu, în luna decembrie a anului 1833, piesa de la Teatrul Francez, în regia fraților Baptiste și Joseph Fourreaux.

La 20 februarie 1838 a avut loc prima premieră în limba română, cu "Norma" lui V. Bellini, la doar șapte ani de la premiera absolută. Reprezentația a avut loc sub auspiciile Filarmonicii și Conservatorului. Din acel moment, opera și opereta au devenit o prezență permanentă în Iași datorită câtorva artiști străini și a liricii de înaltă clasă și, după anul 1920, datorită teatrelor de operă din țara noastră."

În fața Teatrului Național o placă comemorativă amintește că primul teatru evreiesc din lume (POMUL VERDE) a fost înființat în anul 1876 la Iași, de către Avraham Goldfaden (1840-1908).

În semn de omagiu față de personalitatea lui Avraham Goldfaden, actor, dramaturg, întemeietorul primului teatru profesionist din lume în limba idis, Federația Comunităților Evreiești din România, Primăria Municipiului Iași, B'Nai B'Rith Internațional și Romanian Jewish Heritage au dezvelit în octombrie 2003 un bust memorial în imediata apropiere a Teatrului Național "Vasile Alecsandri" din Iași.

Filarmonica Moldova și Conservatorul de Muzică

Adresa: Iași, Str. Cuza Vodă nr. 29

Fig.nr.16 Filarmonica Moldova Fig. nr.17 Corul "Gavriil Muzicescu"

Clădirea Filarmonicii Moldova a fost construită în stil neoclasic, specific marilor case boierești, în anul 1815 de Alecu Bals.

Edificiul a fost cumpărat de Institutul Catolic "Notre Dame de Sion", adăugându-se și alte construcții.

Aproximativ de două sute de ani numele de Moldova și numele Iașului au fost menționate în viața muzicală legate fiind de numele unora dintre cei mai mari muzicieni ai timpului.

La 18 ianuarie 1847 în salonul actualei clădiri a Filarmonicii Moldova a concertat Franz Liszt.

În anul 1860 a fost inaugurată în Iași Scoala de Muzică, care s-a transformat în Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică în anul 1864.

În anul 1868 a fost creată prima Societate Filarmonică, societate care a avut o viață scurtă.Concertul de inaugurare a avut loc pe data de 14 ianuarie 1869.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, aici exista deja o orchestră. În anul 1905 a fost inugurat primul sezon muzical simfonic.

În anul 1942 a fost înființată Filarmonica Moldova.

Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu"

Adresa: Iași, Str.Păcurari nr. 4

Fig. nr.18 Biblioteca Centrală

Universitară "Mihai Eminescu"

Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu" a fost înființată în anul 1839.

Actualul local a fost construit între anii 1930-1936 de inginerul Emil Prager, fiind proiectat de arhitectul Constantin Jotzu.

Inițial, clădirea trebuia să fie sediul Fundației Universitare Ferdinand (Ferdinand I Hohenzollern-Sigmaringen, Rege al României între anii 1914-1927).

La 1 Septembrie 1945 clădirea a fost cedată Bibliotecii Centrale Universitare.

În anul 1948, statul român a decis administrarea întregului patrimoniu al Fundației de către Universitatea din Iași.

Printre directorii de prestigiu ai Bibliotecii Centrale Universitare enumerăm: Dimitrie Gusti (1818-1887), B. P. Hașdeu (1838-1907), Samson Bodnărescu (1840-1902), Ioan Caragiani (1841-1921).

În prezent, Biblioteca Centrală Universitară, una din cele patru biblioteci centrale din România, deține una din cele mai impresionante colecții de cărți vechi.

În imediata vecinătate a clădirii bibliotecii se află Grupul statuar Eminescu din Iași, realizat de I. Schmidt-Faur în anul 1929.

Direcția Regională de Poștă Iași

(Casa Bals-Sturdza)

Adresa: Iași, Str. Cuza Vodă nr. 3

Fig. nr.19 Direcția Regională

de Poștă Iași

Casa Bals-Sturdza a fost construită între anii 1835-1850 și restaurată la începutul secolului 20.

În această clădire în anul 1864 au fost inaugurate Prelecțiunile populare, cicluri de conferințe de popularizare susținute, printre alții, de A. D. Xenopol, Costache Negruzzi și Mihai Eminescu.

În zilele noastre în această clădire funcționează sediul Direcției Regionale de Poștă Iași.

Casa Gh. Asachi

Adresa: Iași, Str. Codrescu nr. 2

Fig. nr.20 Casa Gh. Asachi

Casa cărturarului Gh. Asachi a fost construită între anii 1834-1835 după planurile proprietarului.

Pe peretele casei se află o placă comemorativă cu efigia cărturarului iar în curte un monument din piatră care comemorează o serie din membrii familiei sale.

În prezent clădirea găzduiește o serie de institute ale Academiei Române printre care Institutul de Cercetări Economice "Gh. Zane".

Casa memorială "Otilia Cazimir"

Adresa: Iași, Str. Otilia Cazimir nr. 4

Fig. nr.21 Casa memorială

"Otilia Cazimir"

Poeta Otilia Cazimir (fata din Zlataust) a trăit între anii 1894-1967.

Casa memorială "Otilia Cazimir" a fost inaugurată în anul 1972.

Cartierul în care se află casa memorială "Otilia Cazimir" a fost construit în anul 1858. În anul 1898 familia viitoarei scriitoare a cumpărat casa la o licitație. Casa a devenit muzeu în iunie 1972. Aici sunt expuse 300 de obiecte personale și manuscrise, fotografii, picturi, toate acestea fiind direct conectate cu activitatea Otiliei Cazimir. Muzeul are un angajat care se ocupă de primirea și îndrumarea vizitatorilor, de organizarea manifestărilor culturale legate de Otilia Cazimir și este responsabil cu întreținerea patrimoniului. Muzeul este vizitat anual de 3.000 de oameni.

Casa "Mihai Codreanu"

Adresa: Iași, Str. Rece nr. 5

Fig.nr.22 Casa "Mihai Codreanu"

Poetul Mihai Codreanu a trăit între anii 1876 și 1957, poet traducãtor, fost director al Teatrului Național din Iași și profesor de dicție la Conservatorul de artã dramaticã.

Această casă memorială a devenit muzeu în august, 1970. Este localizată într-un cartier vechi, alături de restaurantul "Bolta Rece". Casa este denumită și "Vila Sonet" și aici a trăit și a creat sonete pentru 60 de ani Mihai Codreanu – maestrul sonetelor românești. Aici sunt expuse aproape 700 de obiecte (unele din ele aparținând patrimoniului național).

Casa Lascăr Cantacuzino-Pascanu

Adresa: Iași, Str. Vasile Alecsandri nr. 8

Fig.nr. 23Casa Lascăr

Cantacuzino-Pascanu

Casa Lascăr Cantacuzino-Pascanu a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, actualmente găzduind Starea Civilă a Primăriei Municipiului Iași.

În fața clădirii se află bustul savantului și omului de cultură, domnitorului Moldovei (1693 și 1710-1711), Dimitrie Cantemir (1673-1723), inaugurat în anul 1973 (trei sute de ani de la naștere).

Casa Nicu Gane

Adresa: Iași, Str. Nicu Gane nr. 22A

Fig. nr.24 Casa Nicu Gane

În acest imobil care a aparținut junimistului Nicu Gane s-au ținut ședințe ale Societății Literare Junimea.

Casa Nicu Gane a fost inaugurată drept casă memorială în anul 1993 cu prilejul sărbătorilor Iașilor.

Casa găzduiește două muzee: Casa memorială a scriitorului Nicu Gane și Muzeul Consiliului Local Iași. În muzeul "Nicu Gane" sunt expuse obiecte originale care au aparținut scriitorului, manuscrise, fotografii, cărți și picturi. Muzeul Consiliului Local Iași oferă o imagine a vieții locale din punct de vedere administrativ și cultural, începând cu secolul 19. În viitor se va deschide și un muzeu al instrumentelor mecanice de scris.

Muzeul "Mihail Kogălniceanu"

Adresa: Iași, Str. Mihail Kogălniceanu nr. 11

Fig.nr.25 Muzeul "Mihail Kogălniceanu"

Clădirea a fost construită în anul 1835 și restaurată în anul 1968.

Muzeul memorial Mihail Kogalniceanu a fost inaugurat în anul 1975.

Placa comemorativă de pe zidul casei conține un basorelief al istoricului și următorul text: "Mihail Kogălniceanu, 1817-1891. Istoric progresist, om politic cu vederi inaintate.".

Casa Pogor – Muzeul Literaturii Române Iași

Adresa: Iași, Str. Vasile Pogor nr. 4

Fig.nr. 26Casa Pogor –

Muzeul Literaturii Române

"INTRÃ CINE VREA, RÃMÂNE CINE POATE!" – Deviza Junimea

Clădirea a fost construită în perioada 1855-1858 de Vasile și Zoe Pogor, parinții junimistului Vasile Pogor.

În această casă a fost sediul Societații Literare Junimea, printre ai carei membri fondatori s-a numarat si Vasile Pogor (1833-1906), scriitor, traducător.

Vasile Pogor a fost deaseameni un adevarat Mecena al culturii ieșene ajutandu-l, printre altii, si pe Mihai Eminescu.

Drept sediu al Muzeului Literaturii Romane Iași, cladirea a fost inaugurată la 26 decembrie 1972.

Muzeul "Petru Poni – Cernatescu"

Adresa: Iasi, Str. Mihail Kogalniceanu nr. 7B

Fig.nr. 27 Muzeul "Petru Poni – Cernatescu"

Casa Petru Poni a fost construită în anul 1839, de mitropolitul Veniamin Costache.

In această casă au locuit profesorul Petru Poni (1841-1925) unul dintre fondatorii școlii romanești de chimie, poeta Matilda Cugler-Poni (1851-1931) precum si academicianul Radu Cernatescu (1894-1958).

Aici Matilda Cluger-Poni a tinut un adevart cenaclu literar, frecventat de membrii Societatii Junimea. Aici, în anul 1991, a fost inaugurat Muzeul P. Poni-Cernatescu.

Bojdeuca lui Ion Creanga

Adresa: Iasi, Str. Simion Barnutiu nr. 4

Fig.nr.28 Bojdeuca lui Ion Creanga

A fost construită înainte de anul 1850, în mahalaua Ticaului, numită și "Valea Plingerii". Povestitorul Ion Creanga a locuit aici din anul 1872 până în anul 1889, anul morții sale (în ajunul Anului Nou). In 1879 aici a fost gazduit câteva luni și Mihai Eminescu. Bojdeuca lui Ion Creanga este primul muzeu literar memorial din Romania (15 aprilie 1918) și prima casă memorială din țară.

In anul 1989, cu ocazia centenarului mortii scriitorului, s-a inaugurat alaturi de bojdeucă o spatioasă cladire în care se afla expoziția documentara. In curte se afla și un original bust al lui Ion Creanga, în forma unui bulgare de lut (Eftimie Birleanu, 1968), purtind cuvintele povestitorului: "Ia, am fost si eu, in lumea asta, un bot cu ochi, o bucata de huma insuflețita din Humulesti…"

Casa Roset – Muzeul de Istorie Naturala

Adresa: Iasi, B-dul Independentei nr. 16

Fig.nr.29 Casa Roset – Muzeul de Istorie Naturala

Construcția datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea și a fost cumparata de către Vornicul Costache Sturdza de la Șcheia "cu scopul special al înființarii unui muzeu de științe naturale", iar in prezent adapostește Muzeul de Istorie Naturală infiintat în anul 1834 de Societatea de medici si naturaliști.

Este cel mai vechi muzeu – de acest gen – din țară si unul dintre cele mai mari din Europa.

Aici, în aceasta cladire, în Sala Elefant, a fost ales domnitor al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza.

Muzeul "Mihail Sadoveanu"

Adresa: Iasi, Aleea Mihail Sadoveanu

Fig. Nr 30 Muzeul "Mihail Sadoveanu"

Cladirea din dealul Copoului a apartinut, în veacul trecut, istoricului M. Kogalniceanu. Pe la 1917-1918, aflându-se în refugiu la Iași, în timpul razboiului, aici a locuit și George Enescu. Intre anii 1918-1936, casa a aparținut lui Mihail Sadoveanu, "Ceahlaul literaturii romane", care a scris aici 35 de titluri din opera sa. Din anul 1980, cladirea a devenit casa memoriala, obiectiv al Muzeului Literaturii Romane. In prima duminica (a lunii mai) in care arborii din curte infloresc, aici se organizeaza traditională, de acum, "Sarbatoare a liliacului".

Casa memoriala "George Toparceanu"

Adresa: Iasi, Str. G. Toparceanu

Fig. Nr. 31 Casa memoriala

"George Toparceanu"

Căsuța, de dimensiuni liliputane, a fost proprietatea Lizetei Stroici, cumnata lui Demostene Botez, fiind construită pe la începutul secolului XX. Aici era gazduit sediul revistei "Insemnari literare" si tot aici a locuit poetul George Topirceanu în ultimii ani ai vieții (1932-1937). Muzeul a fost inaugurat în anul 1985, ca obiectiv al Muzeului Literaturii Romane din Iași.

Casa Basota

Adresa: Iasi, Str. Sarariei nr. 14

Fig.nr. 32 Casa Basota

Cladirea a fost construită de logofatul Iordache Catargiu în anul 1815 și cumparată mai apoi de Anastasie Basota în anul 1838 care a refacut-o în forma sa de astazi.

Casa Dosoftei – Muzeul de Literatura

Veche al Moldovei

Adresa: Iasi, Str. Anastasie Panu nr. 54

Fig. nr. 33 Casa Dosoftei

Dosoftei a fost Mitropolit al Moldovei si Sucevei între anii 1671-1686 și a avut un rol important în cultura și învatamantul romanesc.

Casa Dosoftei a fost construită în secolul al XVII-lea, apartinând initial bisericii "Sf. Nicolae Domnesc".

In anul 1679 a functionat aici o tipografie.

Construcția din piatră a fost restaurată între anii 1967-1969.

Casa Dosoftei gazduiește începand cu anul 1970, Sectia de Literatură Română Veche al Muzeului Literaturii Române Iași, unde pot fi văzute numeroase exponate originale, între care și cel mai vechi manuscris conținind Letopisețul atribuit lui Grigore Ureche.

Muzeul Mihai Eminescu si Casa de Cultura "Mihai Ursachi"

Adresa: Iasi, B-dul Carol I,

Fig.nr. 34 Muzeul Mihai Eminescu

si Casa de Cultura "Mihai Ursachi"

Parcul Copou. In Parcul Copou, în imediata vecinatate a Teiului lui Eminescu, se află Muzeul Mihai Eminescu realizat de arhitectul Virgiliu Onofrei în anul 1989.

In aceeași cladire cu Muzeul Mihai Eminescu functionează Casa de Cultură a Municipiului Iași care poartă numele poetului Mihai Ursachi, fost director al Teatrului National "Vasile Alecsandri" si al Casei de Cultura.

Muzeul Teatrului (Casa Vornic "Vasile Alecsandri")

Adresa: Iasi, Str. Vasile Alecsandri nr. 5

Fig.nr. 35 Muzeul Teatrului

Casa vornicului Alecsandri (tatal lui Vasile Alecsandri) a fost construită la sfârșitul secolului XVIII.

In prezent, cladirea adapostește Muzeul Teatrului deschis în anul 1976.

In fața cladirii se afla bustul lui Vasile Alecsandri (1821-1890), poet, prozator si fondator al dramaturgiei romanesti, revoluționar pașoptist.

Muzeul Unirii (Casa Cantacuzino-

Pascanu Mihail)

Adresa: Iasi, Str. Lapusneanu nr. 14

Fig. nr. 36 Muzeul Unirii

Cladirea construită în anul 1806 dupa planurile inginerului Bayardi a avut drept prim proprietar pe Costache Catargiu care a vandut-o, mai târziu, în anul 1827 hatmanului Constantin Paladi.

Din anul 1832 casa a aparținut lui Mihail Cantacuzino-Pascanu a carui sotie Maria o inchiriază statului.

Cladirea a servit drept reședință domnească lui Alexandru Ioan Cuza.

In 24 ianurie 1959 aici a fost inaugurat Muzeul Unirii.

Dupa anul 1990 cladirea Muzeului Unirii a intrat într-un amplu proces de consolidare și restaurare.

Casa cu absida – Uniunea Scriitorilor

din Romania

Adresa: Iasi, Str. Grigore Ureche nr. 7

Fig.nr.37 Casa cu absida

Cladirea cunoscută sub numele de Casa cu absida a fost construită în anul 1731 și a aparținut velcapitanului Vasile Kogalniceanu, unul dintre stramoșii lui Mihail Kogalniceanu.

Cladirea a fost demolată în anii '80 si reconstruită în vecinatatea locului vechi cu transformări de plan.

In prezent cladirea adapostește filiala Iași a Uniunii Scriitorilor din Romania, primind recent numele de Laurențiu Ulici, fost președinte al Uniunii Scriitorilor, decedat în anul 2000.

5.2.3 Monumente și statui

Monumentul lui Gheorghe Asachi

Adresa: Iasi, B-dul Stefan cel Mare si Sfant nr. 64

Fig. nr. 38 Monumentul

lui Gheorghe Asachi

La capatul Bulevardului Stefan cel Mare, în apropierea Palatului Culturii din Iași, se afla Scoala generala nr. 1 "Gheorghe Asachi".

In fața școlii se afla statuia lui Gheorghe Asachi, realizată în marmură albă de Ion Georgescu în anul 1888, dezvelită la 14 octombrie 1890. In cripta de la baza statuii sunt depuse osemintele cărturarului și ale soției sale.

Grupul statuar Eminescu

Adresa: Iasi, intersecția B-dului

Carol I cu Piata Eminescu

Fig. nr. 39. Grupul statuar Eminescu

Grupul statuar Eminescu a fost realizat prin grija Ateneului "Toma Cozma" din Pacurari-Iași, avînd drept autor pe I. Schmidt-Faur.

Monumentul a fost dezvelit în anul 1929.

"Drumurile istoriei acestei natiuni trec prin inima lui Eminescu." Nicolae Iorga

Monumentul lui Grigore Ghica Voda

Adresa: Iasi, Str. Grigore Ghica Voda

Fig. nr. 40 Monumentul lui

Grigore Ghica Voda

Monumentul lui Grigore Ghica Voda care a domnit între anii 1764-1767 și anii 1774-1777 comemorează martiriul domnitorului executat de turci pentru ca a protestat împotriva cedării Bucovinei Imperiului Austriac.

Trupul domnitorului executat a fost înmormantat la Biserica Sf. Spiridon din Iași iar capul dus la Constantinopol și expus la poarta Seraiului.

Monumentul a fost realizat de Karl Storck, la comanda Primariei Iași, fiind dezvelit în anul 1876 și restaurat in timpurile noastre.

Obeliscul cu Lei

Adresa: Iasi, B-dul Carol I, Parcul Copou

Fig. nr. 41 Obeliscul cu Lei

Obeliscul cu Lei cunoscut și sub denumirea de Monumentul Regulamentului Organic, a fost realizat de Mihail Singurov în anul 1834 dupa planurile lui Gh. Asachi, fiind cel mai vechi monument din Romania.

Coloana din piatra înalta de 15 m si grea de 10 tone, susținută de patru lei, simbolizeaza cele patru puteri europene care au recunoscut independenta Țarilor Romane.

Statuia lui Miron Costin

Adresa: Iasi, la intersectia Str. Cuza Voda

cu Str. I. C. Bratianu

Fig. nr 42 Statuia lui Miron Costin

Monumentul marelui cărturar moldovean Miron Costin (1633-1691) a fost ridicat prin contribuție publică în august 1888, în al 22-lea an al domniei regelui Carol I si reginei Elisabeta.

Statuia în bronz a fost realizata de catre Wladyslw C. Hegel.

Sub monument au fost depuse osemintele familiei Costin aduse din mormântul familiei aflat la vremea respectiva în Biserica de la Branișteni, judetul Roman.

"Sa nu dam locul, că pamantul acesta este framantat cu sangele moșilor si stramosilor nostri!" Miron Costin.

Monumentul Reîntregirii Neamului

Adresa: Iasi, Piata Natiunii

Fig.nr. 43 Monumentul

Reîntregirii Neamului

Monumentul comemoreaza Marea Unire de la anul 1918 și a fost realizat de catre Olga I. Sturza în anul 1927, fiind amplasat initial langa Fundatiile Regale Ferdinand (pe actualul amplasament al statuii lui Eminescu de langa Biblioteca Centrala).

Monumentul reprezinta Ardealul, Basarabia si Bucovina, provincii dezrobite de Armata Romana și îmbrațișate de patria muma, alături de un copil, simbolul diasporei.

Intrucât comemora inclusiv alipirea Basarabiei la patria muma monumentul a fost distrus de comuniști fiind refacut între anii 1995-1999 de catre sculptorul Constantin Crenganis, amplasat în Piata Natiunii din fața Universtiatii de Medicina si Farmacie din Iași si dezvelit la 1 Decembrie 1999.

Teiul si statuia lui Mihai Eminescu,

Aleea "Junimea"(parcul copou)

Adresa: Iasi, B-dul Carol I, Parcul Copou"

Fig. nr. 44 Teiul si statuia lui Mihai Eminescu

In centrul parcului Copou, langa Teiul lui Eminescu, se găsește bustul lui Eminescu, realizat în bronz de catre Ion Mateescu în anul 1934, cât și bustul vechiului sau prieten Ion Creangă ridicat în anul 1932. Mai tarziu a fost ridicată Aleea "Junimea" cu busturile din bronz ale membrilor săi.

In iunie 1984, langă Teiul lui Eminescu s-a deschis un muzeu, pios omagiu adus geniului poetului. Planurile au fost realizate de arhitectul Virgiliu Onofrei, muzeul fiind inaugurat în anul 1989, la centenarul morții poetului.

In fiecare an pe data de 15 iunie (aniversarea trecerii poetului în eternitate) în Parcul Copou se organizează Sarbatoarea Teiului.

Grupul statuar al Voievozilor

Adresa: Iași, Parcul Casei de Cultură a Studenților

Fig. nr. 45 Grupul statuar al Voievozilor

Grupul statuar al Voievozilor a fost realizat între anii 1934 și 1971 si cuprinde:

Statuile lui Dragos Voda și Alexandru cel Bun, realizate de Ion Jalea și Ion Iordanescu.

Statuile lui Stefan cel Mare și Mihai Viteazul, realizate de Ioan C. Dimitriu-Birlad și Ion Jalea.

Statuile lui Ioan Voda și Petru Rares, realizate de Iftimie Barleanu si Ion Damaceanu.

Statuile lui Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir, realizate de Mihai Onofrei și Ioan C. Dimitriu-Birlad.

5.2.4 Parcuri de recreere și agreement

Gradina Botanica "Anastasie Fatu" Iasi

Adresa: Iasi, Str. Dumbrava Rosie nr. 7-9

Fig. nr. 46 Gradina Botanica Fig. nr. 47 Gradina Botanica

Fiind cea mai intinsă gradină din țară, cu peste 100 ha suprafată, Gradina Botanică din Iași este și cea mai veche. Astfel, în anul 1856, medicul și naturalistul Anastasie Fătu a înființat, undeva langa Rapa Galbenă, pe un teren cumpărat din fonduri proprii, Gradina Botanica.

Timp de 30 de ani, pană în 1886, la moartea naturalistului, gradina a constituit un important loc de studiu pentru tinerii studenți, dar și un loc pentru iubitorii de natură. Dupa trecerea în neființa a lui A. Fatu, terenul a fost vândut de rudele acestuia.

In anul 1973, Societatea de Medici și Naturaliști din Iași, înfiintează în jurul sediului lor, actualmente Muzeul de Istorie Naturală de pe bulevardul Independenței, înca o Gradina Botanică, sub coordonarea dr. Dimitrie Brandza.

Multe plante din aceasta au fost daruite de catre A. Fatu din Gradina Botanică înființată de acesta. In prezent din această Gradină Botanică s-au păstrat câtiva pomi care pot fi văzuți langă cladirea muzeului: doi stejari, doi plopi și un castan porcesc.
Universitatea a încercat permanent să înfiinteze o gradină botanică. In anul 1870 au început demersurile în acest sens, dar abia în anul 1876 au fost alocate fonduri pentru amenajarea unei gradini în spatele vechii cladiri a Universității, în prezent Universitatea de Medicina și Farmacie. Din lipsa de fonduri, până la urma, a fost abandonat proiectul. Ceva mai tarziu s-au făcut demersuri pentru amenajarea gradinii în spatele Palatului Culturii dar acest proiect nu s-a materializat.

In anul 1921, profesorul A. Popovici, va înființa în spatele actualei cladiri a Universității "Alexandru Ioan Cuza" o gradină botanică, pe o suprafață de circa 1 hectar, și care, a servit mai bine de 40 de ani, drept loc de studiu pentru studenți.
Aici a existat un complex de sere ce adapostea o serie întreaga de plante tropicale. In prezent, din vechea gradină, se mai pastrează o serie de arbori, care pot fi vazuți undeva în spațiul dintre cladirea Universitatii, cantina studentească "Gaudeamus" și caminele de studenți din complexul Titu Maiorescu.

In anul 1960, cu ocazia sarbătoririi centenarului Universitatii, s-a prezentat situația Gradinii Botanice înfiintata de Prof. Al. Popovici în anul 1921. S-a ajuns la concluzia ca aceasta nu mai corespundea noilor cerințe ale învatământului, hotarandu-se astfel ca noua gradină sa fie amplasată în Dealul Copoului pe str. Dumbrava Rosie.

In anul 1963 s-a elaborat studiul tehno-economic iar în urmatorii ani s-a început preluarea terenurilor, organizarea retelei de drumuri și alei, plantațiile, construcția și popularea serelor, la început cu materiale provenite din vechea gradină botanică.

Suprafețelor de teren preluate initial li s-au adaugat treptat altele, ajungand azi la aproape 100 de ha, fiind cea mai mare gradina botanică a continentului.

Sectoarele de activitate ale Gradinii Botanice din Iași sunt urmatoarele: Biologic, Complexul de Sere, Dendrologic, Didactico-experimental, Flora Globului, Flora si Vegetatia Romaniei, Ornamental, Plante Utilitare, Plante Memoriale, Recreativ ,Rozariu, Sistematic.

Sectorul Flora și vegetația României este cel mai întins din grădina botanică, având o suprafață de 25 ha. În crearea acestuia s-a urmărit redarea etajelor de vegetație existente în România pe verticală și caracteristicile (din punct de vedere a florei și vegetației) fiecărei provincii a țării pe orizontală. Acest lucru a fost posibil datorită formelor de relief existente în acest loc. Totodată, s-a încercat introducerea speciilor specifice României care sunt amenințate cu dispariția sau rare și păstrarea unei game variate de taxoni din flora țării.

Sectorul Sistematic are o suprafață de 5 hectare, pe care se cultivă aproximativ 2000 de specii de plante și se adresează în special elevilor și studenților, care au astfel un material biologic viu, cu ajutorul căruia pot înțelege mai bine unitatea și diversitatea lumii vii.

Parcul Copou Adresa: Iasi, B-dul Carol I

Fig. nr. 48 Parcul Copou Fig. nr. 49 Parcul Copou

Parcul Copou a început sa fie amenajat pe la anii 1833-1834 de boierimea și clerul Moldovei pe locul Poștei vechi, însa aspectul unei gradini moderne, în conformitate cu regulile arhitecturii peisagistice, este dat de Mihalache Sturza.

Piatra de temelie pentru “Monumentul (Obeliscul) leilor” a fost pusă la 8 noiembrie 1934, ziua onomastică a domnitorului.

În present, Parcul Copou are o suprafață de 10,27 ha, planul a fost conceput de de arhitectul F. Rebhun ca o îmbinare a stilului de parc englez (aspect de pădure naturală) cu a celui francez (amenajat floricol și cu arbuști ornamentali), într-o perfectă armonie.

Cea mai mare parte din suprafața sa (7.13 ha) este ocupată de vegetație lemnoasă, dispusă în masive și grupuri de arbori și arbuști. În studiul elaborat de prof. Ecaterina Răileanu au fost identificați 176 de taxonomi, ai florei ornamentale, indigeni și exotici, din care 145 lemnoși și 31 ierboși. Principali arbori și arbuști sunt arțarii, salcâmul, salcâmul roșu, salcâmul galben, salcâmul japonez, salcâmul mic, glădița, păducel, meri sălbatici și ornamentali, cireșul sălbatic, vișinul turcesc, piersicul, prunul chinezesc, trandafirul urcător, trandafirul chinezesc, florarea miresei, salcia mirositoare și alte numeroase specii. La care se adaugă și bogata floră ierboasă, reprezentată prin numeroase specii spontane și peste 30 specii decorative, indigene și exotice, plantate în parcelele centrale ale grădinii: narcise, begonii, nu mă iuta, garofițe, mac, brumărele, iarbă grasă, bujor, gura leului, panseluțe și alte specii.

În Parcul Copou se află amplasate busturile: I. Creangă (autor: Ioan Dimitriu-Bîrlad), Barbu Ștefănescu Delavrancea (autor: I. Mateescu), C.D. Stahi (autor: R.P. Hette), N. Tonitza (autor: V. Florea), iar pe fosta "Alee a Junimiștilor" putem vedea astăzi busturile N. Gane (autor: I. Irimescu), C. Negruzzi (autor: Savargiui), Ciprian Porumbescu (autor: I. Bîrleanu).

Frumusețea ansamblului peisagistic și gloioasele evocări cultural-istorice i-au atras faima uneia dintre cele mai vechi și mai renumite grădini publice din țară.

Anual, în luna iunie, in Parcul Copou se organizeaza Targul Mestesugarilor «Cucuteni 5000».

Lacul Ciric și zona de agrement “Ciric”

Fig. nr.51 Lacul Ciric Fig. nr.52 Lacul Ciric

Prin bararea râului Ciric s-au format lacurile Ciric I(14 ha), Ciric II (8 ha) și lacul Ciric III (7 ha) sunt utilizate pentru pescuit, natație și canotaj și pentru evitarea inundațiilor în municipiul Iași.

Zona de agreement “Ciric” – Situată pe drumul spre aeroport, pe malul lacului Ciric, aceasta este una din cele mai populare zone de agrement a iesenilor. De jur împrejurul lacului se afla numeroase locuri amenajate, cateva terase și o tabara de copii. Pe lac se pot face plimbari cu barca si hidrobicicleta.

Parcul Expoziției

A fost înființat în anul 1922 în vederea organizãrii de expoziții agricole. Însuși planul de organizare a parcului, întocmit tot de renumitul architect peisagist F.Rebhun, reflectã scopul pentru care a fost înființat.

Suprafața inițialã a sa a fost de 5,72 ha, pentru ca, apoi, sã se reducã la 3,8 ha prin atribuirea pãrții nordice Institutului de Chimie. Parcul este prevãzut cu frumoase alei și ronduri, o fântânã artezianã, statuile-bust ale lui Anton Pann și Calistrat Hogaș, instalații distractive pentru copii și diverse construcții de folosințã publicã, se pot practica sporturi cu mingea, badminton, volei, numerosi tineri din campusurile studentesti Targusorul Copoului si Agronomie profitand de aceasta.

Vegetația lemnoasã, cea care se impune în peisajul parcului și contribuie la estetica deosebitã a acestuia, cuprinde un numãr de 80 taxoni, autohtoni și exotici, dintre care 43 esențe de arbori și 37 esențe de arbuști.

Parcul “Teatrul Național”

Aflat în fața Teatrului National, parcul este o zonă populară de promenadă pentru ieșeni. Deși cu dimensiuni relativ reduse, parcul adapostește doua fântâni arteziene, doua bazine și busturile unor figuri reprezentative ale culturii românești. Aici iși expun lucrările numerosi artiști locali, într-o expoziție cu vanzare. Fig. nr. 53 Parcul “Teatrul Național”

Zona de agrement "Padurea Breazu "

De la capătul Copoului, puțin mai departe de casa memorială "Mihail Sadoveanu", după Stațiunea de Cercetări Viticole, începe Padurea Breazu. Aici sunt amenajate gratare și locuri pentru picnic. Tot aici se află și Terasa Breazu. Iarna pe unul din versanții dealului se pot practica sporturi de iarna: schi, sanius, însa nu este amenajată o partie.

3.2.5 Activităti umane cu funcție turistică

3.2.5.1 Târguri

Târgul de ceramică romanească traditională, CUCUTENI – 5000" Targul de produse de artizanat si suveniruri "TARGUL MESTESUGARILOR"; Adresa:Parcul Copou, Iasi, B-dul Carol I

Fig. nr. 54 Exponate de la Târgul Meșteșugarilor

Anual, în luna iunie, în Parcul Copou se organizează Targul Mestesugarilor «Cucuteni 5000», un bun prilej pentru perpetuarea unui mesteșug românesc stravechi.

Participă mesteri olari din peste douazeci de centre de ceramică ale țarii. Se numără printre ei cunoscuții ceramiști maramureșeni din familia Sitar. Gheorghe Iorga si Dumitru Mischiu din Horezul Vilcei. Mesterul Ion Magopat din Marginea – Suceava, Veronica si Ladislau Vitos din Miercurea Ciuc, Stefan Trusca din Româna – Olt, meșterii din Corund – Harghita, precum și reprezentanți ai unor importante centre de olarie din Basarabia.

Sunt expuse și comercializate produse de artizanat și suveniruri: împletituri (nuiele, paie, fire textile etc.), cioplituri (în lemn, în piatră etc.), tesături (covoare, carpete etc.), oua încondeiate etc.

Hramuri , pelerinaje

Hramurile și pelerinajele religioase concentrează anul mase enorme de oameni între care numeroși turisti.

Porțile orașului Iași sunt deschise în toate zilele anului. O singură data pe an ai ocazia să fii iesean, și să simți ce înseamna să aparții acestui oraș în perioada Sărbatorilor Iașilor 9- 16 octombrie.

În perioada Sărbătorile Iașului au loc manifestari culturale, religioase, umanitare, comerciale, de divertisment, sportive, stiințifice.

Manifestări religioase – Programul sarbătorilor Catedralei Mitropolitane Iași:

Pe 12 octombrie are loc Procesiunea de scoatere a mostelor Sfintei Cuvioase Parascheva pe esplanada din fața Catedralei Mitropolitane având traseul : Bd. Stefan cel Mare, strada Horia, strada G.M.Cantacuzino, starda Crisan, Poarta Sf. Gheorghe și depunerea moastelor pe esplanada Catedralei Mitropolitane.

Pe 13 octombrie are loc concursul corurilor seminariilor teologice din Mitropolia Moldovei si Bucovinei

Fig. nr.55 14 octombrie-Sfânta Liturghie Fig. nr 56 Procesiunea de aducere a

Lemnului Sfintei Cruci

14 octombrie, Hramul Catedralei Mitropolitane Iasi – Sf. Cuvioasa Parascheva, desfăsurându-se liturghia oficiată de PF Parinte Patriarh Teoctist, IPS Daniel și un întreg sobor de preoți din Iași și din țară, la care participă mii de credincioși.

Manifestări umanitare organizate de Primăria orașului în colaborere cu fundații de caritate: în anul 2004 Masa pelerinilor (peste 9000 portii sarmale în), Ceaiul Pelerinilor distribuirea a aproximativ 25.000 portii de ceai cald pelerinilor la "Sf. Parascheva", Distribuirea de alimente și apă minerală pentru pelerini, echipa sanitară supraveghează și acordă asistență sanitară pelerinilor, transportul unor persoane cu handicap motor pentru a se ruga la Sfânta Parascheva, acțiuni caritabile pentru copii bolnavi de leucemie.

Fig. nr. 57 Masa pelerinilor Fig. nr. 58 Masa pelerinilor

Manifestări culturale Expoziție de icoane, pictură pe sticla și alte lucrari artistice; târgul mesteșugarilor populari la Muzeul etnografic al Moldovei; concerte la Filarmanica de stat “Moldova”; expozitii la Muzeul Literaturii Române; spectacole la Opera Națională Română Iași.

Manifestări sportive – campionate de : fotbal, hambal fete, baschet băieți, tir cu arcul, tennis, box, scrimă, canotaj, tenis de masa, atletism, ciclism, sah, table, scrimă, judo, gimnastică ritmică, baseball.

Manifestări comerciale – Sarbatoarea Vinului, Tirgul mesterilor populari, Targ de bunuri de larg consum (Haine piele și blană, căciuli, artizanat, obiecte de cult, produse alimentare).

Fig. nr. 59Sarbatoarea Vinului Fig. nr. 60 Tirgul mesterilor populari

Manifestări de divetisment – în anul 2004 au fost diferite activități de divertisment pentru toate vârstele: Spectacol de muzică usoară „Cântă române”, Demonstrație de parasutism; Concert de coruri; Festivalul de cântece și jocuri populare traditionale „TRANDAFIR DE LA MOLDOVA”; Expozitie de pictură „Culorile Toamnei” – expun membrii Cenaclului de pictură Octav Bancila; Spectacol folcloric –

Ansamblul de dansuri populare „Balada”; Spectacol de dans popular – Ansamblurile „Românașii” și „Melody”; concert cu formațiile Activ, 3 Sud-Est, Bosquito, Zdob&Zdub și Stefan Banica Jr.; Spectacol folcloric – Ansamblul „Ciobanasul”; Dans irlandez și spectacol de majorete – Formația „Dream dancing” Spectacol de dans modern – Formația „Dark Angels”, Expoziția “Flori de toamnă” organizată de Universitatea “Al. I. Cuza” și Grădina botanică “A. Fatu”, Foc de artificii ; “Iasul, Centru Cultural și Turistic” Seminar pe tema promovării imaginii și valorilor Iașului pe plan national și international ;

Fig.nr.61 Expoziția “Flori de toamnă” Fig.nr. 62 Trandafir de la Moldova

Capitolul IV Infrastructura turistică

Infrastructura înseamnă totalitatea bunurilor și mijlocelor prin care resursele atractive ale unui teritoriu sunt exploatate turistic.

Funcția sa primordială este satisfacerea cererii prin dotări și servicii specifice. Există relații de stânsă dependență între marimea cererii turistice și gradul de dezvoltare al infrastructurii.

Infrastructura turistică include : bazele de cazare și alimentație publică, căile și mijloacele de transport, dotările pentru recreere și cură, dotările auxiliare (complementare).

4.1 Unități de cazare

Baza de cazare este componenta esențialã a oricãrei baze tehnico-materiale, cu rol deosebit în susținerea tuturor formelor de turism. Ea cuprinde totalitatea formelor de cazare , adaptate funcțional unor noi forme de turism de masã cu mobilitate accentuate, care asigurã odihna turiștilor pe o anumitã duratã de timp, în baza unor tarife determinate (hoteluri, vile, moteluri, hanuri popasuri turistice,cabane, sate de vacantã, campinguri, tabere de vacantã, cãsuțe, cãmine).

Gradul de confort al diferitelor tipuri de unitãți de cazare variazã între 1 și 5 stele. Categoria superioarã (5 stele) cuprinde doar câteva hoteluri, unitãțile de 3-5 stele au o pondere foarte redusã la nivelul țãrii (11.6%), în timp ce unitãțile cu 1-2 stele sunt predominante (66.9%).

Dotãrile pentru structurile de cazare

Capacitatea de cazare reunește totalitatea dotãrilor necesare cazãrii turiștilor aflați în tranzit, sau cu un sejur mai mult sau mai puțin îndelungat, într-un spațiu străin de locul de reședințã.

Principalele dotãri pentru cazare sunt reprezentate de:

4.1.1 Hoteluri – care reprezintã elemental cel mai comun dar și cel mai important dintre toate formele de cazare.

Principala funcție a oricărui hotel este cea de cazare, a cărei importanța se reflectă în dotările și serviciile proprii. Hotelurile moderne se adaptează tipurilor de turism practicate în sfera lor de influență.

În cazul turismului cultural , aceste baze sunt dotate cu sali de conferință și proiecții, cu spatii expoziționale sau reuniuni știiunțifice.

Atunci când hotelul este situat într-o zonă caracteristică turismului de recreere este prevăzut cu piscine, saună, salã de gimnasticã, terenuri de tenis, discoteci, baruri.

Marile hoteluri își completează serviciile practicate cu dotări și activități auxiliare (case de schimb valutar, agenții de bilete, magazine).

Sunt nelipsite restaurantele, barurile, cofetăriile.

În clasificarea hotelurilor se iau în considerare marimea , confortul, poziția în cadrul habitatului turistic, modul de funcționare.

Dupã capacitate hotelurile pot fi :

– mici (1-70 locuri)

– mijlocii (71-150 locuri)

– mari (peste 150 locuri).

Ele pot funcționa în regim permanent sau sezonier, iar ca importanțã pot fi unitãți de interes național (regional sau local), sau unitãți de interes internațional.

Pe plan mondial sunt recunoscute 5 trepte de confort: superioara, de lux – categoria V, urmată de categoria IV, III, II, I.

Stabilirea categoriei de confort este dificilă avandu-se în vedere întotdeauna, pe langă alte criterii, dotarea interioară, accesoriile și serviciile puse la dispoziția turiștilor.

Turiștii care fregventează primele doua categorii de hoteluri majoritatea sunt străini, cărora li se alătură turiștii interni cu venituri mari, deoarece gradul de confort se oglindește și în prețurile practicate.

PRINCIPALELE HOTELURI DIN IAȘI

Hotel Europa ****

Iasi, Str. Anastasie Panu nr. 26

Tel. 242 000

Hotel Europa este singurul hotel de **** din orașul Iași. Prezintă două săli de conferință spațioase (50 și 250 de locuri), modern mobilate, dotate cu sisteme audio-video, posibilitate de traducere simultană și toate facilitățile necesare oricăror tipuri de reuniuni.

Fig. nr. 63 Hotel Europa

Camerele sunt single, duble sau garsoniere, spațioase, bine iluminate și izolate fonic, dotate cu instalații de aer condiționat, mobilier modern și de bună calitate, mini-bar, programe TV prin satelit, telefon/fax, posibilitate de conectare la Internet, baie cu dotări nivelul ultimelor exigențe (uscător de par, telefon).

Seviciile de room-service, spălătorie, călcătorie, parcare subterană restaurant, brasserie , bar sunt în permanență la dispoziția clienților.

Hotel Unirea ***

Piata Unirii nr. 5

Plasat în plin centru comercial, este o construcție modernã, a cãrei siluetã, cu 13 nivele, dominã istorica Piațã a Unirii.

Fig.nr. 64 Hotel Unirea

Hotelul este dotat cu un restaurant (capacitate de 220 locuri), salon mic dejun (150 locuri capacitate) un bar de zi, bar de noapte și un bar situat la etajul 13, precum și un magazin de desfacere a mãrfurilor.

Dispune 186 de camere : 4 săli de conferință, 78 duble , 90 camere matrimoliale , 12 camere single și 6 apartemente.

Un înalt grad de confort precum și serviciile auxiliare (dotări de ultimă oră, instalații de climatizare, televizor, mini-bar, telefon cu acces intern și international direct, jacuzzi în baile din apartamente, servicii spălătorie, închiriere mașini, rezervare bilete de avion și tren, serviciu de pazã și protecție cu supraveghere video parcare pãzitã) fac din acest ansamblu hotelier o unitate prefaratã de turiștii aflați în trecere prin Iași.

Pentru petrecerea timpului liber vizitarea obiectivelor culturale, relugioase, istorice dar și programe turistice variate spre localitățile de interes din județele învecinate.

Hotel Moldova ***

Iasi, Str. Anastasie Panu nr. 29

Tel. 260 240

Fig. nr. 65 Hotel Moldova

Dat în folosintã în anul 1984, Complexul Hotelier Moldova dispune de 282 locuri de cazare, restaurant categoria I, bar de zi, salon de mic dejun, cofetãrie, terasã acoperitã, salã de recepție conferințã, magazine de vânzare mãrfuri, pișcinã, sauna, salã de gimnasticã, parcare proprie.

Hotel Traian ***

Piața Unirii nr.1

Fig. nr.66 Hotel Traian

Este o modernã unitate situatã în centrul municipiului. Acest hotel , este un proiect mai puțin cunoscut al inginerul Eiffel, are o capacitate de 289 de locuri în camere cu 1 sau 2 paturi și apartamente dispuse pe 5 nivele. Salonul restaurantului, salonul de recepție (cu mobilier Ludovic al-XV lea și decorațiuni de bun gust), salonul de mic dejun, café-bar-ul, crama și magazinul de vânzare a produselor proprii trezesc interesul oricãrui vizitator al orașului.

Hotel Amadeo , Iași, Romania – Soseaua Unghieni, Nr.2

Fig.nr.67 Hartă localizare Hotel Amadeo Fig.nr. 68 Hotel Amadeo

Cel mai nou hotel de 3 stele din Iasi, la numai 7 minute de Aeroportul International Iasi și doar 10 minute de centrul orașului.

Deschis în toamna anului 2005, hotelul este complet renovat, avand o capacitate de cazare de 18 camere, restaurant și sală de conferințe.

Hotel Orizont **

str. Grigore Ureche nr.27

Amplasat în apropirea Palatului Culturii, pe strada Grigore Ureche nr. 27, Hotel Orizont și-a cucerit și pãstrat de-a lungul timpului un loc bine meritat în ierarhia de profil.

Fig. nr.69 Hotel Orizont

Hotel Orizont, pune la dispoziția clienților camere simple, duble sau tip apartament, dotate cu bãi cu cadã sau bãi cu duș, televizor cu telecablu, frigider, aer condiționat, telefon.

La Hotel Orizont se pot organiza la cerere turism de agrement, pescuit și vânãtoare.

Toate aceste servicii pot fi achita și cu plata prin card.

Hotel Astoria ***

Iasi, Str. Lapusneanu nr. 1

Tel. 233 888

Fig. nr. 70 Hotel Astoria

Hotel Astoria este singurul hotel modern care respectă arhitectura orașului istoric. Camerele sunt dotate cu aer condiționat, televiziune prin cablu, mimi-bar, telefon, băile sunt echipate cu cabină de duș, telefon uscător de păr.

Ocupă o poziție optimă în cadrul orașului la numai 5 minute de Gară Centrală, 20 de minute de Aeroportul Internațional și la doi pași de stațiile transport în comun.

Hotel Tittle Texas, *** Iași, Romania – Strada Moara de Vant 31

Fig. nr. 71 Hotel Tittle Texas Fig. nr.72 Hotel Tittle Texas

Hotel Continental *

Iasi, Str. Cuza Vodã nr. 4

Tel. 211 846

Hotel Ceramica *

Iasi, B-dul Tudor

Valdimirescu nr. 103A

Tel. 271 427

Hotel Municipal *

Iasi, B-dul Independentei

Bl. D1- D2

Tel. 267 832

Hotel Sport *

Iasi, Str. Sf. Lazãr nr. 76

Tel. 232 800

Institutul Ecumenic "Sf

Nicolae"

Iasi, Str. Agatha Barsescu nr. 9

Tel. 235 691

4.1.2 Motelurile se aseamănă structural și funcțional cu hotelurile cu diferența că sunt dependente de turismul de transit (în special cel automobilistic).

Funcția de deservire este mai dezvoltată comparativ cu cea de cazare deoarece turistul preferă să se cazeze în locuri liniștite.

Clieții au la dispoziția o serie de servicii auxiliare : stații PECO și de service auto, spălătorie auto, garaje și locuri de parcare.

Locul de amplasare este ales în funcție de o serie de factori economici (prezența rețelei de electricitate, a surselor de apă, trafic turistic intens, lipsa concurenței în proxima vecinătate, ) sau naturali (peisaj cât mai pitoresc).

Dintre toate tipurile de baze de cazare, durata sejurului este cea mai scurtă.

Motel Aroma Viilor situate pe Aleea Sadoveanu **** cu o capacitate de 36 locuri.

4.1.3 Pensiunile

Nota specifică a pensiunilor este intimitatea și autenticitatea serviciilor. Ambele se realizează prin numărul redus al locurilor de cazare (2-10), amenajate în apartamente familiare și recurgerea la ospitalitea tradițională.

Pensiunile pun la la dispoziția turistilor anumite servicii, de calitate superioară.

Rentabilitatea pensiunilor se asigură prin formarea unei clientele statornice timp îndelungat.

Pensiunea Holiday ***** Iasi Str.Brandusa 53

Pensiunea dispune de 14 locuri de cazare în 5 camere single, 7 camere duble și un apartament, internet, sauna, piscina, masaj, jacuzzi, tel internațional, mic dejun, tv plasma, sala fitness, restaurant, curte, grătar.

Pensiunea Garofita ****

Iasi, Sos. Barnova nr. 101B

Tel. 236 391, 0744 587 816

Fig. nr.74 Pensiunea Garofita

Pensiunea se afla la marginea municipiului Iasi, într-un peisaj deosebit. Sunt disponibile 8 camere cu baie proprie, TV, frigider, mini bar și aer conditionat.

Prezintă o serie de facilităti: terasă, restaurant, gratar, telefon, internet, sală conferințe, curte, livadă, gradină, ferma proprie.

Pensiunea Sabina ***

Iasi str, stejar nr 111

Fig. nr.75 Pensiunea Sabina

Amplasata în Iasi, întrun loc frumos și liniștit, la 5 minute de mers cu mașina de centrul orașului și de aeroport, Pensiunea Sabina oferă atât posibilitatea unei șederi relaxate cât și o legatură facilă cu principalele puncte de interes ale orașului.

Interiorul este complet utilat și mobilat, într-un stil modern care îi confera accesibilitate și frumusețe și oferă 6 locuri de cazare în 2 camere duble și un apartament.

Pensiunea Carolina **

Adresa: Iasi, Sos. Iasi-Sculeni,

Telefon: 0232 278 200, 0744 249 932

Fig.nr. 76Pensiunea Carolina

Pensiunea Carolina, situată la 2 km de Iași pe Soseaua Iasi-Sculeni, este o alegere potrivită pentru odihna sau organizarea unor evenimente deosebite: mese festive, nunti, majorate etc.

Pensiunea ofera 30 de locuri de cazare, în 12 camere simple sau duble, Pensiunea are un restaurant cu 50 de locuri în care se servesc mâncaruri traditionale gătite din produsele proprii, carne și legume, asortate cu vinul casei, terasă cu 30 locuri, salon vânătoresc în interiorul căruia se găsesc un grătar, un cuptor și o fântănă.

În prejmă se găseste un iaz unde pot merge pasionații pescuitului.

Iarna pasionații sporturilor de iarna pot merge pe pârtia amenajată.

Pensiunea Casa de oaspeți *** Soseaua Bucium Nr.82.

Pensiunea Cristian ** Iasi, Str. Cetatuia nr. 1A

Tel. 242 363, 0745 456 416

Hostel Casa Bucovineana ** Iasi, Str. Cuza Voda nr. 30-32

Tel. 314 493

Pensiunea No Limits ** Com. Barnova, Sat Paun

Tel. 294 548

Pensiunea Gabriel * Com. Letcani, DN 28, Km 10

Tel. 0744 559 908

Pensiunea Quatro Ruotte * Iasi, DN 24, Km 22

Tel. 324 558

4.1.4 Camping-uri

Campingurile sunt puțin costisitoare, asigurând independență și permițând mobilitatea, satisfac necesitătile turismului itinerant.

Mari consumatoate de spațiu, campingurile sunt localizate la periferia orașelor, sau în lungul marilor căi de transport rutier.

Camping Bucium ** DN Iași –Vaslui km 14 cu o capacitate de 52 locuri

Camping Lacul Ciric cat. * cu o capacitate de 28 de locuri.

Camping Păcurari cat. * Soseaua Pacurari Nr. 136; Iasi cu o capacitate de 56 locuri.

4.2 Unități de alimentație publică

Alimentația publică pentru turism, alături de baza de cazare, baza de agreement, diversifică oferta, contribuind la creșterea puterii de atacție a orașului.

Diminsionarea bazei de alimentație publică este dependentă de mărimea capacității de cazare. Spațiile de alimentație pentru turiști aparțin, în general, marilor hoteluri, dar și unităților independente.

Este dezvoltată o rețea de unități cu specific, care oferă preparate culinare tradiționale, într-un cadru plăcut, cu elemente de cultură, decoratiuni interioare și programe artistice bine alese, ceea ce conferă alimentației publice o mai mare atactivitate.

Unitățile de alimentație publică sunt grupate în patru categorii:

– Unități tip restaurant care cuprind restaurante clasice, restaurante cu specific, grădini de vară, crame, braserii, rotiserii;

– Unități tip bar din care baruri de zi, baruri de noapte, cafenele, ceainării, discoteci;

– Unități de tip cofetărie-patiserie;

– Unități de tip fast-food, care includ autoserviri și pizzeri;

4.2.1 Unități tip restaurant care cuprind restaurante clasice, restaurante cu specific, grădini de vară, crame, braserii, rotiserii;

Casa Bilius – meniu franțuzesc

Adresa: Iasi, Str. George Toparceanu nr. 8

Tel. 218 085

Fig.nr. 77 Casa Bilius

Amplasată vizavi de biserica Sf. Nicolae, pe str. George Toparceanu nr. 8, Casa Bilius este locul ideal în care vă puteți odihni dupa o plimbare prin Gradina Botanică.

Restaurantul Casa Bilius poarta numele familiei Bilius, viticultori din tata în fiu, ce au transformat, de-a lungul anilor, mestesugul producerii vinurilor în tradiție.

Cele trei saloane ale casei vă invita sa petreceti momente de neuitat în ambianța lor rafinată.

Salonul Royal, dominat de pretioasa soba din teracota Meisen, alatură decorului minunate vitralii, inspirate picturi ale maestrului ieșen Ovidiu Ciubotaru, precum și mobilieru din lemn de cires.

Salonul Radinschi este încalzit de luminile și umbrele desprinse din acuarelele artistului iesean cu acelasi nume, iar în salonul Arcada, lucrarile pictorului Mircea Ispir și Adrian Podoleanu innobileaza atmosfera.

Bucataria rafinata a restaurantului oferă pretioase meniuri frantuzești alaturi de specialitați românești.

Oaspetii au la dispozitie o listă de vinuri care reunește atât vinurile casei, respectiv toate sortimentele de vin Cotnari, produse chiar pe domeniul familiei, dar și o selecție impresionantă a celor mai fine vinuri din podgoriile românești.

Corneliu's – Restaurant, bar, terasa

Adresa: Iasi, B-dul Tudor Vladimirescu nr. 50

Fig. nr. 78 Corneliu's – Restaurant, bar, terasa

Amplasat în Campusul Universitar "Tudor Vladimirescu", vis-a-vis de Caminul T17, restaurantul Corneliu's oferă o gamă larga de produse de profil, de la cele mai simple sortimente de mancare până la cele mai sofisticate meniuri, asortate cu bauturi dintre cele mai diferite, alcoolice și nealcoolice.

Specificul acestui restaurant este dat de:

preparatele 100% naturale din produse provenite de la ferma proprie;

raportul optim pret calitate;

mancarurile tipic vanatoresti ce pot fi servite, produsele casei fiind preparate din fazan;

o varietate de mancaruri traditionale – in jur de 200 de feluri – servite non-stop.

Restaurantul are o capacitate de 80 de locuri iar terasa 300 de locuri.

Restaurantul Corneliu's de categoria a I-a, dispune de bucatarie proprie, asigură o servire de calitate cu ajutorul unui personal calificat si are posibilități de parcare.

Se pot face rezervari prin telefon.

Corso – Bar & Garden

Adresa: Iasi, Str. Lapusneanu nr. 11

Fig.nr.79 Corso – Bar & Garden

Pe vestita Stradă Lapusneanu, la jumatatea distantei dintre Piata Unirii și Fundatie, într-o adevarată oaza de verdeață se află terasa și barul Corso.

Aici, într-o atmosfera intima, puteti petrece momente de calda tihna specific ieseana, într-o dimineata insorită, într-o placută dupa-amiaza sau într-o seară specială.

Barul de zi Corso are o capacitate de 125 de locuri iar Terasa Corso dispune de 100 de locuri.

Pe langa acestea, la Corso mai există și un bar privat – Corso Private Area – cu o capacitate de 120 de locuri. Aici se organizeaza odata pe luna petreceri doar pentru clientii fideli, intrarea facandu-se pe baza de invitatii.

Rezervari se pot face prin telefon.

Complex Dunarea

Adresa: Iasi, Str. Anastasie Panu nr. 52

Fig. nr.80 Complex Dunarea

Amplasat în plin centrul Iașului, pe strada Anastasie Panu nr. 52, Complexul Dunarea, compus dintr-un restauranat elegant, un bar bine aprovizionat și o terasă ofera meniuri sofisticate sau mancăruri traditionale, bauturi fine sau vinuri romanesti, servicii de cea mai buna calitate la prețuri accesibile tuturor.

Camelot – Restaurant si pizzeria

Adresa: Iasi, Complex Tudor Vladimirescu, langa T14

Fig. nr.81 Camelot – Restaurant si pizzeria

In Complexul Studentesc Tudor Vladimirescu, langă Caminul T14, va puteți relaxa într-o atmosferă medievala ce vă va purta pe aripile unor vremuri de mult apuse, oferidu-va clipe plăcute alaturi de cei dragi în Restaurantul-Pizzerie Camelot.

Meniul este diversificat incercând să satisfacă toate gusturile clientilor de la Pizza Camelot sau Prajitura Camelot până la vestita și autohtona Ciorba Radauțeana, toate acestea fiind asortate cu bauturi alcoolice si nealcoolice, dupa dorinta.

Restaurantul organizeaza la cerere si mese festive.

Gelateria Veneziana

Adresa: Iasi, Iulius Mall, parter

Fig. nr.82 Gelateria Veneziana

Gelateria Veneziana este situată la partelul Mall-ului, avand în interior o capacitate de 19 mese și o terasă ce dispune de asemenea de 19 mese, terasa functionand numai pe perioada anotimpului cald.

Veti gasi aici specialitati rafinate între care mentionam:

inghetate diverse de fructe si de creme, preparate dupa rete italiene si cu materii prime aduse din Italia, produse de cofetarie: prajituri Tiramisu, torturi de fructe si de ciocolata, clatite, gofre;

bauturi racoritoare si alcoolice – bauturile casei sunt obtinute din diferite combinatii de cafea, alcool si inghetata;

coktail-uri diverse;

ceaiuri si ciocolate calde si reci;

cafea din toate sortimentele, intre care speciala cafea Ili;

produse de fast-food.

Toate aceste delicatese sunt preparate in laboratorul propriu dotat cu mobilier si utilaje pentru gelaterii, aduse din Italia.

Personalul gelateriei este scolarizat in laboratoare specializate din Italia.

Pentru a savura delicioasele produse se pot face si rezervari prin telefon.

Ginger Ale

Adresa: Iasi, Str. Saulescu nr. 23

Fig. nr.83 Ginger Ale

Restaurantul Ginger Ale este amplasat in Iasi, la 5 minute de centrul orasului, intr-o casa pitoreasca cu gradina si foisor.

Muzica buna, personalul impecabil si decorul inedit pun in valoare creatiile culinare cu specific irlandez dar si din bucataria europeana.

Restaurantul Ginger Ale este o oaza de liniste in care istoria si gastronomia de calitate se intalnesc intr-un ambiant prietenos si cald.

Restaurantul este deschis zilnic intre orele 11.00 si 01.00 si ofera reduceri la produsele de bucatarie

20% intre orele 12.00 si 16.00, de luni pana vineri

50% intre orele 12.00 si 16.00, sambata si duminica.

Se pot face rezervari prin telefon, iar platile se pot efectua si cu carti de credit.

Barbarosa (Preparate din peste)
Tel: 23.26.18; Adresa: Soseaua Nationala nr. 59
Tel. 232 618

L-D: 08.30 – 24.00

Fig. nr. 84 Barbarosa

Casa "Bolta Rece"

Iasi, Str. Rece nr. 10

Tel. 212 255

Program: L-D: 08.00 – 24.00

Fig. nr. 85 Casa "Bolta Rece"

Casa Lavric
Adresa: Stradela Sf. Atanasie 21

Tel: 22.99.60; 0740.22.99.60
L: 15.00 – 24.00;M-D: 12.00 – 24.00

Fig. nr.86 Casa Lavric

Casa Universitarilor
Adresa: Bd. Carol I nr. 9 (langa Universitate)

Tel: 26.40.53;
L-D: 07.00 – 24.00
Fig. nr.87 Casa Universitarilor

Club Bucium

Iasi, Sos. Bucium nr. 54

Tel. 277 926

Fig. nr. 88 Club Bucium

Club Pogor

Iasi, Str. Vasile Pogor nr. 4

Tel. 243 006

L-D: 10.00 – 02.00; crama10.00 – ultimul client
Fig. nr.89 Club Pogor

Club RS (Mancaruri cu specific romanesc,

grecesc, mexican si international)

Iasi, Str. Fatu nr. 2A Tel 213 060

Fig.nr.90 Club RS

Situat în centrul orașului Iasi, Club RS este un restaurant de prima clasa ce va poate oferi preparate culinare cu specific romanesc, grecesc și mexican. Atat în gradină căt și în salonul mexican cu aer conditionat atmosfera placută este intreținuta de o muzică de buna calitate și de o servire eficientă.

Club RS este locul perfect pentru întâlniri de afaceri, recepții de nuntă, petreceri aniversare sau pentru orice ocazie specială.

Restaurantul are o capacitate de 170 locuri și este deschis zilnic de la 10.00-02.00.

Clubul Bursei (Bucatarie traditionala româneasca si internationala)

Iasi, Str. Lapusneanu nr. 3

Tel. 270 904

L-D: 08.00 – 24.00
Fig. nr. 91 Clubul Bursei

Expo-Parc

Iasi, Parcul Expozitiei nr. 1

Tel. 277 296

Fig.nr.92 Expo-Parc

Expo-Restaurant

Iasi, Parcul Expozitiei

Tel. 213 655

Fig. nr.92 Expo-Restaurant

Hanul Trei Sarmale (Meniu romanesc variat,

crama pentru degustari de vinuri)

Iasi, Sos. Bucium nr. 52

Tel. 237 255

Fig.nr.93 Hanul Trei Sarmale

La Valetta

Iasi, Str. Anastasie Panu nr. 46

Tel. 229 999

Fig. nr.94 La Valetta

Little Texas

Iasi, Stradela Moara de Vant nr. 31-33

Tel. 272 545

Fig. nr.95 Little Texas

Onyx

Iasi, Sos. Bucium nr. 7

Tel. 233 870

Fig. nr.96 Onyx

Restaurant Caraffa (Meniuri mexicane, italiene si românesti)

Iasi, B-dul Tudor Vladimirescu, in incinta Iulius Mall, etaj 1

Tel. 208 500 L-D: 12.00 – 04.00

Fig. nr.97 Restaurant Caraffa

Restaurant Ciric ("La Ciuperca")

(Bucatarie traditionala româneasca)

Iasi, Zona de agrement Ciric

Fig. nr.98 Restaurant Ciric

Restaurant Cotnari

Iasi, B-dul Socola nr. 16

Tel. 237 310

Fig. nr. 99 Restaurant Cotnari

Restaurant Italian

Iasi, Str. Grigore Ureche nr. 1

Tel. 213 502

Fig.nr. 100 Restaurant Italian

Restaurant La Pergola

Iasi, B-dul T. Vladimirescu,

in incinta Iulius Mall, parter

Tel. 208 500

Fig. nr.101 Restaurant La Pergola

Select

Iasi, Str. 14 Decembrie 1989 nr. 2

Fig. nr.102 Select

Recital

Sos. Bucium (langa statia Petrom)

Tel: 21.87.01; 0745.45.65.83;

Fig. nr. 103 Recital

Taverna La Salcia
Adresa: Str. Arcu, nr. 4 (langa Billa)

Program: L-D: 9.00 – 24.00

Fig. nr. 104 Taverna La Salcia

Aici poti servi specialitati ca:rața, iepure, homar,meil,pizza.

Aad's Palace (Restaurant cu specific olandez.)
Tel: 27.43.74; Adresa: B-dul. Carol I, nr.48

Bamboo Chinese (Restaurant chinezesc)
Tel: 22.77.55; 22.70.00; Adresa: Str. Sf. Theodor, nr. 26

Baron (Bucatarie traditionala romaneasca.)
Tel: 0744.54.32.34; Adresa: Str. Sf. Lazar, nr. 52
L-D: non-stop

Dragon (Restaurant traditional chinezesc)
Tel: 26.20.37; Adresa: Sos. Sararie nr. 6 (mai sus de caminele 1 Mai)
L-D: 12.00 – 23.00

Ianny's (Restaurant cu specific grecesc.)
Tel: 0740.33.12.59; Adresa: Tudor Vladimirescu (langa T19)
L-D: 10.00 – ultimul client

La Cao (Restaurant chinezesc)
Tel: 0722.22.46.21; Adresa: Sos.Pacurari nr. 108, str. Arcu nr. 8
L-D 12.00 – 23.00

Mariachi (Restaurant cu specific mexican)
Adresa: Sos. Pacurari, nr. 55
L: inchis; M – D: 10.00 – 23.00

Pub Pass
Tel: 0726.71.14.25; Adresa: Str. Sararie nr. 175 (vis-á-vis de Versus)
L-D 11.00 – 24.00

Souflaki (Meniu cu specific grecesc)
Tel: 26.25.28; Adresa: Bd. Nicolae Iorga, B6-B7
L-D: 11.00 – 23.00

Sultan (Restaurant cu specific arabesc)
Tel: 27.72.77; Adresa: Str. Sf. Teodor, nr. 32

4.2.2 Unități tip bar din care baruri de zi, baruri de noapte, cafenele, , discoteci

4.2.2.1. Baruri și cafenele

Unitățile de tip baruri și cafenele sunt foarte numeroase în Municipiul Iași datorită și numărului foarte mare de studenți, localizate în toate zonele orașului mai ales în centru și în campusurile studențești.

25 Pub
Tudor Vladimirescu
Tel. 21.04.42
L-J: 07.00-01.00
V-S: 10.00-03.00; D: 10.00-01.00

Alpin Weiss
Str. Poligon nr.2
Tel. 21.22.62
non stop
Back Door
Str. Ghica Voda, nr.14
Tel. 26.13.54
L-D: 16.00-01.00

Belfast Club
Casa de Cultura a Studentilor
Tel. 0742.51.91.96
non stop

Best Club (Cannabis)
Super Copou
Tel. 21.36.43
non stop

Blackout Club
Str. Grigore Ureche, nr.1-3
Tel. 0744.90.06.04
L-D : 08.00-02.00

Cafe Club 101
Str. Elena Doamna nr.50
Tel. 24.45.82
non stop

Cafe del Paradiso
Str. Titu Maiorescu nr.7 Tel. 0744.40.92.41
L-D: 10.00-ultimul client

Caffe Leonardo
Str. Garii 15-17, mezanin
Tel. 23.31.34

Cafeneaua Boema
Piata Unirii
Tel. 21.07.15
L-D: 08.00-24.00
Cafeneaua muzelor
Str. Nicolae Balcescu nr.16
L-S: 09.00-23.00
D: 11.00-23.00

Corneliu
Bd. T. Vladimirescu nr.4

Cowboys & Angels
English Gentelmen's Club
Str. Arcu nr. 5
Tel. 0332.40.15.24
L-S : 20.00-04.00

City Cafe
Str. Sf. Lazar nr. 1
non stop

Class
Str. Grigore Ureche nr.3
Tel. 27.77.77
L-D: 09.00-ultimul client

Club Estudiantina
Bd. T. Vladimirescu T17
Tel. 27.75.75

Clubul Bursei
Str Al. Lapusneanu nr.3
Tel. 27.09.04
L-D: 08.00-24.00

Club Motor
Complex Tudor Vladimirescu
Tel. 27.04.59
non stop

Club Nord Est
linga Politia Municipiului Iasi

Club OK
Bd. T. Vladimirescu nr.115
Tel. 27.88.10

Club Pogor
Str. Pogor nr.4
L-D: 10.00 – 02.00

Club RS
Str. Fatu nr.2A
Tel. 21.30.60
zona Rapa Galbena
L-V: 09.00-02.00
S-D: non stop
Club Rosu si Negru
Bd. Tudor Vladimirescu nr.2
Tel. 47.79.03

Club Wanted
Tudor Vladimirescu, Camin T1-2 parter
Tel. 0743.09.49.94
non stop

Coffee Break
Bd. Independentei, nr.21
L-D: 08.30-23.30

Coffein
Str. Sf. Teodor, nr.16
L-D: 09.00-ultimul client

Corso
Str Al. Lapusneanu nr.11
Tel. 27.61.43
L-D: 09.00-01.00

Crazy Horse
Str. Nicolae Balcescu nr.16
Tel. 0744.10.62.43

Eclipse
Str. Pacurari nr.45
Tel. 0740.05.36.68
non stop

Finley
Str. Vasile Alecsandri, nr.6
Tel: 0332.80.09.50
L-D: 09.00-06.00

Flavors
Bd. T. Vladimirescu, Iulius Mall, et. 2
L-D: 10.00-22.00

Gelateria Veneziana
Bd. T. Vladimirescu, Iulius Mall, parter
non stop

Ginger Pub
Str. Saulescu nr.23
Tel. 27.60.17
L-D: 11.00-01.00

Golfo di Napoli
Bd. Copu nr.4
Tel. 41.51.14
non stop

Havana Cafe
Str. Veronica Micle nr.1
L-D: 16.00-01.00
non stop

Imperium
Str. Grigore Ureche nr.1
Tel. 0741.49.64.76
L-D : 09.00-04.00

Joker
Str. Sava nr.2
Tel. 21.94.57

La Boieri
Bd. Carol I, nr.27
Tel. 26.80.01

La Dolce Vita
Str. Anastasie Panu nr.30
Tel. 0745.39.23.21

Lady in Red
Piata Unirii nr.1
Tel. 0741.49.64.76

London Pub
Piata Unirii, nr. 1
Hotel Traian
Tel: 21.17.67
L-D: 11.30 – ultimul client

Moon Palace
Bd. Stefan cel Mare si Sfint, nr.10-12
Casa Modei
L-J: 10.00-02.00
V-D: 11.00-ultimul client

New Office
Str. Str. A. Panu, nr.1
Tel. 24.45.46
L-D: 20.00-06.00

No. 8 Caffe
Str. Th. Burada, nr.8
Tel. 23.15.12
L-S: 09.00 – 24.00
D: 17.00 – ultimul client

Old Time Cafe
Str. Grigore Ureche nr.2
Tel. 21.28.80
L-D: 09.00 – 02.00

Palace Cafe
Str. Palat nr.48
Tel. 0740.60.59.20
L-D: 08.00-01.00

Piano Club
Complex Stefan cel Mare
langa BRD
Tel. 21.92.90

Pub Cheyenne
Bd. Stefan cel Mare si Sfint
Tel. 0724.38.13.99

Stud Bar
Casa de Cultura a Studentilor
Tel. 0745.29.04.71
L-S: 09.00-01.00
D: 15.00-01.00

Sundays Club
Casa de Cultura a Studentilor
Sala Ethos
Tel. 0743.57.43.46

Taverna cu Fantome
Str. V. Alecsandri, nr. 6A
Tel. 0740.75.14.89
L-D: 09.00-23.00
The Spot
Str. Elena Doamna nr.50
Tel. 24.45.82

Time Out
Bd. Copou nr.4
Tel. 23.22.73
L-V: 08.00-02.00
S-D: 10.00-04.00

Versus
Str. Codrescu nr.6
Tel. 0724.21.81.58
L-M: 09.00-02.00;
J-S: 09.00-04.00; D: 17.00-02.00

Viper Club
Bd. T. Vladimirescu, Iulius Mall, demisol
Tel. 20.86.59
non stop

White Nights
Bd. T. Vladimirescu, T21
Tel. 27.89.49

XS Chill Out
Str. Elena Doamna, nr. 50
intersectia Bucsinescu
Tel. 24.45.82
non stop

XS Club
Piata Unirii nr. 5
subsol Hotel Unirea
Tel. 0740.57.54.26
Ma-J,D: 19.00-03.00
V-S: 21.00-ultimul client

4.2.2.2 Discoteci

Discotecile din Iași sunt numeroase și varite ca genuri musicale și sunt deschide în fiecare seară organizându-se diferite petreceri.

BYBLOS
Bd. Carol I, nr.48
Tel. 27.75.75

Dome
Bd. Tudor Vladimirescu
Tel. 25.84.25

Faraon
Bd. Carol nr.48
Tel. 0788.38.00.70

Inter Club
Str. Grigore Ureche

La chef de chef
Bd. Anastasie Panu nr.36
Tel. 27.75.75

Planet Club
Str. Palat nr.2
Tel. 25.12.99

Quinta
Str. Sf. Sava nr.10
Tel. 26.84.47
L-J,D: 12.00-01.00
V-S: 12.00-04.00

Rosu si Negru
Complex Tudor Vladimirescu

4.2.4 Unități de tip fast-food și pizzeri;

4.2.4.1. Pizzerii:

Restaurant-Pizzerie Tosca

Adresa: Iasi, Str. I. C. Bratianu nr. 30

Fig. nr.105 Restaurant-Pizzerie Tosca

Amplasat in apropierea Teatrului National "Vasile Alecsandri", pe strada I.C. Bratianu nr. 30, intr-un ambient rafinat, restaurantul-pizzerie Tosca ofera la preturi rezonabile meniuri cu specific italian si mancaruri din bucataria romaneasca, asezonate cu vinul casei din podgoriile iesene.

Rezervari se pot face prin telefon.

Pizzeria Diavolo

Adresa: Iasi, B-dul Independentei nr. 33

Fig. nr. 106 Pizzeria Diavolo

Pe B-dul Independentei, langa Romanian International Bank, se afla pizzerie Diavolo care ofera clientilor o varietate larga de produse specifice, specialitatea casei fiind Pizza Diavolo.

Cu o capacitate de 80 de locuri, cu un salon de nefumatori cu 24 de locuri, cu o oferta atractiva – la 5 pizza primesti una gratis, cu posibilitatea de a organiza mese festive, dar si cu aceea de a livra comenzi la domiciliu, sloganul "La noi mananci in draci" al pizzeriei este pe deplin justificat.

Bauturi fine de toate felurile stau de asemenea la dispozitia clientilor pentru a conferi mai multa savoare meselor servite aici.

Pizzeria ofera de asemenea si servicii de catering. Exista si locuri de parcare, vis-a-vis, langa Manastirea Golia.

Se pot face rezervari prin telefon.

Pizza Smile

Iasi, Sos. Pacurari nr. 126

Tel. 216 448

Fig. nr.107 Pizza Smile

Metro Pizza

Iasi, Str. Strapungere Silvestru nr. 12

Tel. 276 040

Fig. nr.108 Metro Pizza

Magic Pizza

Iasi, B-dul Tudor Vladimirescu,

Complex T. Vladimirescu

Tel. 264 888

Fig. nr. 109 Magic Pizza

Family Pizza

Iasi, Str I. C. Bratianu nr. 36

Tel. 262 400

Fig. nr. 110 Family Pizza

Pizzeria Cucina Casalinga

Iasi, Str. Costache Negri nr. 60

Tel. 210 288

Fig. nr. 111 Pizzeria Cucina Casalinga

4.2.4.1. Fast food:

KFC Iasi
Iulius Mall, etaj 2
Tel. 24.40.14
L-D:10-22

Magic Garden
Str. Palat nr. 2, Sala Sportului
Tel. 49.79.72

McDonald's
P-ta Garii nr. 4
Tel. 20.60.25

Pasticceria Montecatini
Bar, cafenea, patiserie italiana
Iulius Mall, et. 1
Tel. 20.85.50

Pinocchio Pizzorante
Str. Bucium, nr.24
vis-a-vis de reprezentanta Peugeot
Tel. 24.20.98
L-D: 11.00 – 24.00

Sprit Time
Str. Smirdan nr. 1
Tel. 26.11.19
L-D: 08.00- 01.00

Take Eat
Bd. Stefan cel Mare
Casa Modei, parter
L-D: 10.00 – ultimul client

Tiramisu
Al. Mihail Sadoveanu, nr.4
Tel. 25.78.60
non stop

Zorba
Str. Anastasie Panu nr. 2

Best Byte
Bd. Copou, nr. 4
Cladirea Habitat Proiect
Tel. 27.61.94
L-J: 08.00 – 24.00
V-D: 08.00 – 02.00

East 17
Str. Cuza Voda, nr. 11
Tel. 27.61.94
L-D: 09.00 – 24.00

4. 3 Căi de comunicație

La Iasi se poate ajunge pe drumul european E 85, drumurile nationale DN 28 (de la Roman) si DN 24 (de la Vaslui), pe calea ferata (Gara Iasi Nord si Gara Nicolina) sau pe calea aerului, in Iasi existand un aeroport international.

Gara Iasi Adresa: Iasi, Str. Garii nr. 1

Pe lângă funcția de transport, gara Iași este și un important obiectiv turistic prin stilul și vechimea sa.

Gara a fost construita in anul 1871.

Fig. nr. 112 Gara Iasi

Distrusa in timpul celui de-al doilea razboi mondial, a fost refacuta in stil rusesc in anul 1945.

Incepand din anul 1988 au inceput lucrari de restaurare conduse de arhitect N. Munteanu, incercandu-se a fi readusa la forma initiala.

Operatiunile de renovare continua si in zilel noastre.

În depoul Stației SNCFR Iași se află o garnitură de tren funcțională, de la sfârșitul secolului trecut, unică în Europa pusă la dispoziția turiștilor. Trenul de epocă din Iași are în componență vagonul cel mai vechi, vagonul cu cea mai mare perioadă de utilizare, cel mai vechi vagon de clasa a II-a și cel mai mic vagon de poștă, toate construite de firma “Ganz es Tarsa ”din Budapesta.

Cel mai vechi vagon, cel de clasa a III-a, are 112 ani și a fost scoa oficial din uz în 1963. După recondiționare el poate transporta 32 călători, are banchete de lemn iar usile se deschid în exterior.

Vagonul cu cea mai lungă perioadă de serviciu este cel de clasa I, care, în anul 1891, a reprezentat maximum de confort pentru călătoriile pe calea ferată.Pentru recondiționare s-a folosit 500 kg de bronz.

Pentru turisti români, transportul feroviar este mijlocul de transport cel mai utilizat datorita ofertelor avantajoase ale Companiei Naționale de Transport Calători ‘C.F.R.-S.A., dar și datorită numărului de autoturisme pe cap de locuitor încă scazut, comparativ cu țările Europei occidentale în cazul turismului intern.

Zilnic în Gara Iași sosesc 45 de trenuri din intrega țară și pleacă 46 de trenuri IC-Intercity, I-International, R-Rapid, A-Accelerat, P-Personal, OS-Ordin special facilitând legătura cu toate zonele și orașele orașele țării.

Fel tren Sosiri în statia Iași ora Fel tren Plecări din stația Iași ora

IC-Intercity, I-International, R-Rapid, A-Accelerat, P-Personal, OS-Ordin special

Aeroportul Iași

Avand locatia in nord estul Moldovei pe un deal inalt de 180m, Aeroportul Iasi este unul dintre cele mai vechi aeroporturi acreditate din Romania. Chiar din 1905 aveau loc pe o pista mai mult sau mai putin adecvata intreceri artistice aviatice cu pionerii aviatiei romantice sustinuta in aceea perioada de Casa Regala.

In anul 1969 Aeroportul Iasi este modernizat ca parte a unui program national de reabilitare a multor obiective strategice. O pista concreta este construita cu o lungime totala de 1800m cu un balizaj modern si cu un terminal pentru pasageri.

Noul terminal pentru pasageri opereaza din octombrie 2001 si este capabil sa proceseze 150 pasageri pe ora pentru zborurile interne si 100 de pasageri pe ora pentru zborurile externe utilizand fluxuri separate si sali de asteptare pentru imbarcare distincte. Deasemenea serviciile publice pentru restaurante sunt separate in mod corespunzator fluxurilor separate. Intr-un cadru modern, beneficiile publice informationale privind orarul zborurilor, serviciile de acces la Internet si E-mail rezervarile pentru transport si informatiile locale etc..

Agentia de turism a Aeroportului pune la dispozitia clienților posibilitatea să inchiriati masini.

Zborurile companiei Carpatair cu plecare/sosire din Iasi au ca destinație țări ca Italia (Milano – Bergamo, Bologna, Florenta, Roma, Torino, Veneția, Verona, Napoli), Germania (Dusseldorf, Munchen, Stuttgart ), Ucraina (Lviv).

Zborurile companiei Tarom cu plecare / sosire din Iasi a efectuiază 2 curse zilnice Iași –București și retur. Companiei Austrian efectuiază zboruri pe ruta Iași-Viena și retur.

Capitolul V Fluxuri turistice

5.1 Unități de cazare în Municipiul Iași

5.2 Analiza fluxurilot turistice în perioda 1995-2005 în Municipiul Iași

Variația capacițății de cazare în perioada 1995-2005 are valori diferite, astlef în anul 1995 a atins valoare de 790.5 mii, ajungând în anul 1997 la 802.7 mii locuri, dar numărul sosirilor și inoptărilor a scăzut la 186.8 mii înoptâti și378.3 mii înoptări comparativ cu anul 1995 când s-au înregistrat 238.3 mii sosiri și 574 mii înoptări.

In anul 2000 s-a înregistrat o ușoară crestere a numărului de soșiri (178 mii) și înoptări (392.8 mii) urmată de o scădere treptată până în anul 2005 cand s-a ajuns la 104.9 mii sosiri și 258.3 mii înoptări

Capacitate de cazare în funcțiune a atins maximul în anul 1997 (802.7 mii), scând treptat până la 699.6 mii în anul 2005

Fig. nr 113. Evoluația capacității de cazare existente în municipiul Iasi în perioada 1995-2005

Fig.nr. 114. Evoluția capacității de cazare în funcțiune din municipiul Iași în perioada 1995-2005

Fig.nr.114. Evoluția numărului de sosiri în unități turistice din municipiul Iași în perioada 1995-2005

Fig.nr.115. Evoluția numărului de înnoptări în unități turistice din municipiul Iași în perioada 1995-2005

Fig.nr.116. Evoluția gradului de ocupare în unități turistice din muncipiul Iași în perioada 1995-2005

5.2.1 Variația lunară a numărului de înoptarilor in decursul anului anul 2005

Tabel nr. 3 Structuri de primire turistica

Fig.nr. 117 Inoptări în structura de primire turistică din Municipiul Iași în lunile anului 2005

In decursul anului 2005 voloarea minimă a numărului de înoptări în structurile de cazare din Municipiul Iași se înregistrază în luna ianuarie 14 322 în lunile următoare se poate observa o ușoară crestere care atinge valoarea maximă în luna iulie 30 616, după care incepe să scodă lent ajungând în luna decembrie la valoarea de 16 604 înoptări.

În lunile anotimpului de vară și toamnă valoarea numărului înoptărilor este ridicatăfiind de peste 20 000 din luna mai până-n octombrie.

Se poate observa că perioada fovotavilă pentru turismul ieșean este mai- octombrie în special în luna iulie , august și octombrie.

5.3 Țările de proveniență a turiștilor internaționali cazati la hotel Moldona in perioada 2002-2005

Tabel nr. 4 Țările de proveniență

5.4. Analiza fluxuri turistice interne și internaționale la Hotel Moldova in lunile anului 2005

În anul 2005 numărul de înoptări la Hotel Moldova a fost de 28 339 din care 21181 sunt turisti romani (75%) iar restul de 25% sunt turisti străini.

Lunile cu valorile cele mai ridicate ale înoptărilor la Hotel Moldova de catre turisti români sunt februarie, septembrie și octombrie, iar valorile cele mai scăzute se inregistrează in lunile ianuarie, august si decembrie, dupa cum se poate observa in graficul nr.

Conform graficului nr. valorile cele mai ridicate ale sosirilor la Hotel Moldova de catre turistii români se inregistrează in lunile iunie,septembrie, noimbrie și octombrie cu valoarea maximă, iar valoarea minima se inregistreaza in ianuarie și august.

Lunile cu valorile cele mai ridicate ale înoptărilor la Hotel Moldova de catre turisti străini august, septembrie si octombrie, iar valorile cele mai scăzute se inregistrează in lunile ianuarie și februarie, dupa cum se poate observa in graficul nr.

Conform graficului nr. valorile cele mai ridicate ale sosirilor la Hotel Moldova de catre turistii straini, se inregistrează in lunile august și septembrie, iar valoarea minima se inregistreaza in ianuarie, februarie și martie.

5.5 Gradul de ocupare al Hotelului Moldova în perioada 2002-2005

Tabel nr. 6 Gradul de ocupare al Hotelului Moldova în perioada 2002-2005

Fig. nr. 118 Gradul de ocupare (%) al Hotelului Moldova în perioada 2002-2005

Fig. nr. 119 Gradul de ocupare (%) al Hotelului Moldova în anul 2002

Fig. nr. 120 Gradul de ocupare (%) al Hotelului Moldova în anul 2003

Fig. nr. 121 Gradul de ocupare (%) al Hotelului Moldova în anul 2004

Fig. nr. 122 Gradul de ocupare (%) al Hotelului Moldova în anul 2005

În anul 2002 gradul de ocupare la hotel Moldova reprezintă 54%, în anii urmatori se observa o ușoară scădere in anul 2003(38%), care se accentuiaza in anul 2004(33%), in anul 2005 se observa o crestere semnificativă(47%).

În 2002 valoarea maximă s-a inregistrat in luna octombrie, iar valoarea minima in ianuarie.

În 2003 valoarea maximă s-a inregistrat in luna martie, iar valoarea minima in decembrie.

În 2004 valoarea maximă s-a inregistrat in luna iunie, iar valoarea minima in decembrie.

În 2005 valoarea maximă s-a inregistrat in luna octombrie, iar valoarea minima in ianuarie.

5.6Chestionar

1 Locul de provenientă – externă (țara)

– interna (oraș)

2.Vizita dumneavostră în regiune a fost determinată de motive :

– profesionale – reuniune, conferință, congres;

– misiune;

– afaceri;

-acțiune organizată (școală, facultate);

– informare profesională;

– personale – recreere;

– pelerinaj religios/cultural;

– vizită la rude;

– insoțirea prietenilor;

3. Mijlocul de transport folosit.

4.Pregătirea profesională.

5.Vârsta.

6. Ocupația.

7. Suma de bani cheltuită.

8. Calitatea serviciilor.

9.Sunteți în tranztit sau ați venit să vizitați numai această zonă?

Turisti români 70 chestionați

Locul de proveniență:

Majoritatea turistilor provin din mediul urban (92.3%), majoritatea – 69,2% fiind din București. Procentul bărbaților este aproximativ egal cu cel al femeilor.

Scopul călătoriei:

Peste 50% din persoanele care au răspuns chestionarului , au declarat că au venit la Iași pentru afaceri și din motive profesionale, restul de 38.46% au venit din motive personale: cultura, religie, recreere .

Mijlocul de transport folosit.

Principalul mijloc de transport pentru turiștii români este autoturismul propriu – 53,8%.

30,7% din respondenți vin la Iași cu avionul.

4.Pregătirea profesională.

Procentul respondenților cu studii universitare este cel mai mare – 46,1%, fiind urmat de cel al celor cu studii universitare.

Cel mai mare grad de pregătire îl au respondenții cu vârsta cuprinsă între 35 și 49 de ani.

5.Vârsta.

Cele mai importante categorii de vârstă sunt 20-34 de ani și 35 – 49 care au procente egale – 46,2%. Categoriile sub 20 de ani și 65 de ani și peste nu au nici un reprezentant.

Aceste categorii se suprapun în linii mari peste populația activă, aptă de muncă.

Structura acestor categorii în funcție de scopul călătoriei arată astfel:

6. Ocupația.

Cea mai populară ocupație printre respondenți este cea de manager.

7. Suma de bani cheltuită.

Cele mai importante categorii de cheltuieli sunt cele cuprinse între 5 și 6,9 mil. lei și cea de 15 mil. lei și peste.

Suma medie cheltuită de turiștii români în această călătorie este de 12

mil.lei.

TURISTI STRAINI 28chestionați

1 Locul de provenientă

Majoritatea turiștilor sunt din Germania – 46,4%, iar dintre aceștia 69,2% sunt femei. De asemenea un procent important îl au și turiștii din Italia – 32,14%.

Procentul femeilor este de 42,8% iar al bărbaților de 57,1%.

2 Scopul călătoriei:

Ca și în cazul turiștilor români cei mai mulți turiști străini vin la Iași pentru afaceri și alte motive profesionale, dar este important și procentul celor care declară că au alte motive pentru a călători – familiale, religioase, culturale, de recreere.

3. Mijlocul de transport folosit.

Mijlocul de transport cel mai utilizat este avionul cu un procent de 74.07%, urmat de autoturism, tren și autocar.

4.Pregătirea profesională.

Nici un turist nu are studii elementare. Procentul turiștilor cu studii superioare – universitareși postuniversitare – însumează 83,3%. Structura grupelor de pregătire în funcție de vârstă:

Se observă că cel mai mare grad de pregătire profesională îl au persoanele cu vârsta între 50 – 64 de ani.

5.Vârsta.

Se poate observa că spre deosebire de turiștii români a crescut procentul persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani – 60,3%. Cea mai importantă categorie de vârstă este 50 – 64 de ani.

Principalul scop de călătorie pentru 66,6% dintre aceste persoane sunt afacerile.

O altă categorie de vârstă mai semnificativă este 35 – 49 de ani. Aceștia printre scopul călătoriei menționează alte motive cum ar fi cele culturale, familiale, sau vizitele la prieteni.

Structura categoriilor de vârstă în funcție de scopul călătoriei arată astfel:

6. Ocupația

Și în rândul turiștilor străini cea mai des întâlnită ocupație este cea de manager urmata oameni de afaceri, medici, studenti.

7. Suma de bani cheltuită:

Suma medie cheltuită de turiștii străini este de 1377 de euro, ceea ce îi încadrează în categoria cheltuielilor mari. Cele mai importante categorii de cheltuieli sunt peste 1500 de euro – 45,4% și 900 – 1099 de euro – 27,2%.

Cheltuiala medie: 1377 euro

8. Calitatea serviciilor

9.Sunteți în tranztit sau ați venit să vizitați numai această zonă?

Din turisti straini chestionati 67.85% au venit in Iași din motive profesionale si de afaceri, iar 32.14% se află in tranzit având ca scop altele, recreere, cultură, vizite.

Capitolul VI

Concluzii 6.1

Iașul supranumit “orașul celor 7 coline”, este situat la contactul dintre Câmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc.

Relieful se prezintă sub forma unor serii de coline domoale și de dealuri mai impunătoare aparținând Coastei Iașilor.

Municipiul Iași prezintă un potențial hidric ridicat, alcătuit din ape subterane (minerale sau dulci) și din ape de suprafață (râuri :Bahlui, Nicolina, Manta Roșie, Vămeșoaia în sud, Rediu, Cârlig și Cârlig în nord, lacuri de agremenent : Ciric I, Ciric II ).

Clima Municipiului Iași este temperat-continentală, de noanță excesivă, cu anumite particularități daterminate de factori geografici și antropici.

Insolația sporită din perioada mai-septembrie este indicată pentru helioterapie, prin amenajarea unor plaje cu pat de nisip alb-micaceu de Păun pe versantul estic al văii pârâului Ciric.

Vegetația Municipiului Iași are importanță estetico-decorativă, social-culturală, turistică și de agrement, igienico-sanitară și utilitar economică.

Populația Municipiului Iași atingea în anul 2002 valoarea de 321508 de locuitori, din care 98% români, 1,2 % rromi, și 0,8% alte naționalități.

D.p.d.v. istoric, Iașul era un târg în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, apoi a fost Capitala Moldovei, din secolul al XV-lea până în 1859, cunoscând o dezvoltare mai accentuată în special începând cu sfârșitul secolului al XVI –lea.

Obiectivele naturale ce atrag fluxuri importante de turiști sunt : rezervațiile ( Fânețele seculare din Valea lui David, Valea Lungă, Dealul Repedea ), pădurile ce sunt utilizate ca locuri de agrement (Pădurea Parc Ciric, Pădurea Uricani, Podurea Repedea –Bârnova, Pădurea Cetățuia, Pădurea Ticău -Breazu). Zona de agreement “Ciric” – situată pe drumul spre aeroport, pe malul lacului Ciric, aceasta este una din cele mai populare zone de agrement a iesenilor. De jur împrejurul lacului se afla numeroase locuri amenajate, cateva terase și o tabara de copii. Pe lac se pot face plimbari cu barca si hidrobicicleta.

Obiectivele antropice sunt prioritare pentru Iași . Principalele fluxuri turistice sunt generate de acestea.

Turismul religoios și de pelerinaj este generat de mănăstiri (Sf. Trei Ierarhi, Galata, Frumoasa) și biserici (Sf. Nicolae Domnesc – ctitorită de Stefan Cel Mare, fiind cea mai veche biserică ortodoxă din Iași care s-a păstrat până astăzi; Mitropolia Moldovei și Bucovinei, a cărei idee de înălțare îi aparține Mitropolitului Veniamin Costachi).

Alte obiective religioase sunt : mănăstirea Cetațuia, ctitorită de Gheorghe Duca ; Sinagoga Mare – cea mai veche dintre casele de rugăciune evreiești din țară ; Beserica Bărboi cu hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel.

Dintre edificiile culturale de remarcă : Palatul Culturii în stil neogotic, Palatul Rosetii-Roznovanu (Primăria Municipiului Iași), “Teatrul Național Vasile “, o veritabilă bijuterie arhitectonică, Filarmonica Moldova și Conservatorul de Muzică, în stil neoclasic, Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu”, în present una din cele 4 biblioteci centrale din România, deținând una din cele mai impresionante colecții de cărți vechi; Casa Gheorghe Asachi; Casa memorială “Otilia Cazamir”; Casa “Mihai Codreanu”, Casa “Lascăr Cantacuzino-Pascanu”; Casa Nicu Gane; Muzeul “Mihail Kogălniceanu”; Casa Pogor (Muzeul Literaturii Române ); Bojdeuca lui Creangă, numită și “Valea Plângerii”; Casa Roset “Muzeul de Istorie Naturală”; Muzeul “Mihail Saboveanu”; Casa memorială “George Topârceanu”; Casa Dosoftei (Muzeul de Literatură veche a Moldovei); Muzeul “Mihai Eminescu”, din Parcul Copou; Muzeul Teatrului (Casa Vornic “Vasile Alecsandri ”); Muzeul Unirii (Casa Cantacuzino-Pascanu Mihail); Casa cu absidă.

Dintre monumente și statui mai importante sunt : Obeliscul cu lei, Grupul Sratuar Eminescu, Monumentul lui Grigore Ghica Vodă, Monumentul Reântregirii Neamului, Grupul Sratuar al Voievozilor, Statuia lui Miron Costin, Monumentul Gheorghe Asachi, Teiul și statuia lui Eminescu.

Alte obiective ar mai fi parcurile de receere și agrement: Parcul Expoziției, Parcul “Teatrul Național”, Zona de agrement "Padurea Breazu , Grădina Botanică.

Activităti umane cu funcție turistică :târguri, hramuri, manifestări de diferite feluri.

Infrastructura turistică include : bazele de cazare și alimentație publică, căile și mijloacele de transport, dotările pentru recreere și cură, dotările auxiliare (complementare). Hotelurile moderne se adaptează tipurilor de turism practicate în sfera lor de influență. În cazul turismului cultural , aceste baze sunt dotate cu sali de conferință și proiecții, cu spatii expoziționale sau reuniuni știiunțifice. Atunci când hotelul este situat într-o zonă caracteristică turismului de recreere este prevăzut cu piscine, saună, salã de gimnasticã, terenuri de tenis, discoteci, baruri.

Municipiul Iași reprezintă un pol de atracție a fluxurilor turistice, aici practicându-se următoarele forme de turism: turism cultural și stiințific, de pelerinaj , de afaceri, de cură, de receere.

În promovarea turismului ieșean , un rol important îl deține activitatea agențiile de turism printr-o serie de oferte atractive atât pentru turiști români cât și pentru cei stăini.

6.2 Bibliografie

Elene Erhan “Clima și microclimateledin zona orașului Iași” –, Editura Junimea Iași 1979

***“Rezervații și monumente ale naturii”

“Protejarea naturii în județul Iași-Pro natura Moldova” – Agenția de Protecție a Mediului Iași 1997

Emil Butnãrașu “Dealul Repedea”-, Editura Panfilius Iași 2002

Al. Ungureanu, N. Barbu –“Geografia municipiului Iași”, Editura “Univ.Alex. I. Cuza”.

Ionel Muntele “Geografia Turismului” , Editura Univ. “Univ.Alex. I. Cuza”, Iași 2000.

“Monumente din municipiul și județul Iași” – Ghid bibliografic Iași 1969. Comitetul de cultura și arta aljudețilui Iași.

“Județele patriei – Iași Monografie”, Editura Sport-Turism, Bucuresti 1980.

Constantin Cloșcă –“Iași-Itinerar cultural istoric” , Editura “Unirea” 1991

“Itinerarii istorice în Moldova”, Editura “Univ.Alex. I. Cuza”, 1970.

O.Snak “Economia și organizarea turismului” , Editura Sport-Turism, București, 1976.

Melinda Cândea, George Erdeli, Tamara Simion – “Potențialul turistic și turism”, 2001, Editura Universității București, București.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Studiu de Potential Turistic Fluxurile Turistice Generate de Obiectivele Naturale Si Antropice Fenomenului Turistic In Judetul Iasi (ID: 168136)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Studiu de Potential Turistic Fluxurile Turistice Generate de Obiectivele Naturale Si Antropice Fenomenului Turistic In Judetul Iasi

Copyright Notice

Sezonalitatea

Turism Balnear

Esecul Strategic. Studiu de Caz In Sectorul Turism

. Amenajarea Limnologica Cincis Si Importanta Sa Turistica

Promovarea Turismului Religios In Zona Moldovei

Dezvoltarea Turismului Balnear In Statiunea Calimanesti

Copyright Notice

Similar Posts