Studiu De Piata Versiune Oficiala Februarie 2015 [309513]
European
Commission
STUDIU DE PIATA PENTRU
'
SECTORUL PESCARESC DIN
ROMA"
NIA
· .
·�:;-:.� gumategy&consulung
111 "==' IIIIJUI
CID
iAgrotec
Asistență tehnică
pentru dezvoltarea și consolidarea capacității instituționale a DGP-AMPOP în vederea elaborării și pregătirii implementării POPAM 2014-2020
Studiu de piață pentru sectorul
pescăresc
Beneficiar: [anonimizat] – Autoritatea de Management pentru POP Prestator: Asocierea ROMPOP 2014
Prefața
Această documentație a fost elaborată de către Asocierea Rompop 2014 în cadrul proiectului "Asistență tehnică pentru dezvoltarea și consolidarea capacității instituționale a DGP-[anonimizat] 2014-2020" și a [anonimizat]
2007-2013.
Analiza pieței a [anonimizat]-se pe un dialog amplu purtat de experții Asocierii Rompop 2014 cu un număr reprezentativ de consumatori – 1620 respondenți, de actori -139 respondenți și un panel de specialiști de notorietate din sectorul pescăresc.
Efortul depus pe parcursul lunii august 2014 s-a [anonimizat] o imagine cât mai corectă asupra situației actuale și a tendințelor privind consumul de pește din România.
Asocierea Rompop 2014 [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a colabora în vederea obținerii datelor care au stat la baza elaborării acestui studiu.
Autorii
1
··..:.�-·
��· gcasuategy ·consulting
Elemente de continut
'�Agrotec
1. Introducere 17
2.Aspecte generale ale pietei de peste din UE 23
3. Analiza generala a pietei de peste �i produse din peste din Romania ……..•.•……•………• 56
3. 2.1.1 Speciile de pesti si vietuitoare acvatice provenite din pescuit si acvacultura 106
3. 2.1. 2 Situatia pescuitului si acvaculturii la nivel regional 106
2
·:-.:-.;,··
•••• gustratcgy&consulting
..:-.
'A…Agrotec
3 .2.2 Regiunea Centru 107
3. 2. 2.1 Speciile de pesti $i vietuitoare acvatice provenite din pescuit si acvaculturii 107
3.2.2.2 Situatia pescuitului # acvaculturii la nivel regional 107
3.2.3 [anonimizat] 108
3.2.3.1 Specii/e de pesti # vietuitoare acvatice provenite din pescuit si acvaculturii .
3.2.3.2 Situatia pescuitului si acvaculturii la nivel regional 111
3.2.4 Regiunea Nord Vest 115
3. 2. 4.1 Speciile de pesti si vietuitoare acvatice provenite din pescuit si acvacultura 115
3.2.4.2 Situatia pescuitului si acvaculturii la nivel regional 115
3.2.5 Regiunea Sud Vest Oltenia 116
3. 2. 5.1 Speciile de pesti si vietuitoare acvatice provenite din pescuit $i acvaculturii 116
3.2.5.2 Situatia pescuitului # acvaculturii la nivel regional 117
3.2.6 Regiunea Sud Muntenia 120
3.2.6.1 Speciile de pesti si vietuitoare acvatice provenite din pescuit $i acvaculturii 120
3.2.6.2 Situatia pescuitului si acvaculturii la nivel regional 121
3.2.7 Regiunea Sud Est 124
3.2. 71 Speciile de pesti si vietuitoare acvatice provenite din pescuit si acvacultura 124
3.2. 7.2 Situatia pescuitului si acvaculturii la nivel regional 125
3.2.8 Regiunea Vest 131
3.2. 8.1 Specii/e de pesti # vietuitoare acvatice provenite din pescuit si acvacultura 131
3.2.8.2 Situatia pescuitului si acvaculturii la nivel regional 131
4. Analiza consumatorilor �i comportamentului de consum pentru peste �i consumul de
peste …………………….•…………•.•….•………………………..•….•……………………….•…………••……. 137
3
..•..
��· gusuategy&consulting iAgrotec
5. Analiza strategiilor, asteptarilor �i nevoilor actorilor care activeazi pe piata de peste �i produse de peste din Romania ……………………•…………•..•………….•………………….•………•.. 219
6. Optimizarea sectorului pescaresc …………………….•……….•………•…………..•••……….•…… 294
6.1 Propuneri de imbunatatire si diversificare a produselor, a consumului si a distributiei
4
.. :.�..
��· gusuategy&consulting LAgrotec
7. Concluzii �i recomandari ………………..••……………………•……………•.•………………………… 331
5
::�'!·1'··
••r••-
geasuatcgy consulting
lAgrotec
Abrevieri
ANPA – Agentia Nationala pentru Pescuit �i Acvacultura
CCSP – Comitetul consultativ pentru sectorul pescaresc
CE – Comisia Europeana
CNUDM – Conventia Organizatiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii
CSC – Cadru Strategic Comun
DG MARE- Directoratul General Afaceri Maritime si Pescuit, Comisia Europeans
EFCA – Agentia Europeans de Control al Pescuitului
FEP – Fondul european pentru pescuit
FAO- Organizatia Natiunilor Unite pentru Alirnentatie si Agricultura
FEPAM – Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime
FLAG – Grupuri Locale pentru Pescuit
HG – Hotararea Guvemului
MADR – Ministerul Agriculturii �i Dezvoltarii Rurale
MMSC – Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice
OUG – Ordonanta de urgenta a Guvemului
PAC – Politica Agricola Comuna
PCP – Politica Comuna a Pescuitului
POP – Programul Operational de Pescuit
POPAM – Programul Operational pentru Pescuit �i Afaceri Maritime () PMI – Politica maritima integrata
PSNMA- Plan Strategic National Multianual pentru Acvacultura
RUA – Registrul Unitatilor de Acvacultura
RUP – Registrul unitatilor de procesare
TFUE – Tratatul privind functionarea Uniunii Europene
TUE – Tratatul privind Uniunea Europeana
VE – Uniunea Europeana
6
�:��-.;
·�.• gusuategy&tconsultmg
41Agrotec
Lista figurilor
Figura 2.1. Productia obtinuta din pescuitul de captura �i acvacultura la nivel mondial �i
Europa
Figura 2.2. Structura productiei din state le membre VE in 2011
Figura 2.3. Structura productiei din acvacultura europeana, in 2011
Figura 2.4. Valoarea productiei din acvacultura europeana, in 2011
Figura 2.5. Zone de productie – pescuit �i acvacultura in Europa (mii tone)
Figura 2.6. Cantitatea �i valoarea totala a produselor procesate din peste vandute in VE Figura 2.7. Compozitia produselor procesate din peste vandute in UE (cantitate, 2011) Figura 2.8. Compozitia produselor procesate din peste vandute in VE (valoare, 2011)
Figura 2.9. Preturile celor mai importante grupe de produse procesate vandute
Figura 2.10. Cantitatea de peste fumizata consumului �i exportului din 2001 -2003 UE(15),
2004-2005 UE(25), din 2006 UE(27)
Figura 2.11. Cheltuielile pentru produse pescaresti �i din acvacultura, in UE, in 2012 de catre statele membre UE �i variatia 2012/2011.
Figura 2.12. Performantele economice ale sectorului de acvacultura a VE, in 2011
Figura 2.13. Importurile �i exporturile produselor din acvacultura �i pescuit din UE, in anul
2012
Figura 2.14. Importurile produselor din acvacultura �i pescuit din UE, in anul 2012, pe categorii
Figura 2.15. Volumul speciilor de pesti albi, procesati �i neprocesati, importat in UE din tarile
terte, in anul 2012
Figura 2.16. Exporturile produselor din acvacultura �i pescuit, in anul 2012
Figura 2.17 Exporturile produselor din acvacultura �i pescuit din UE, in anul 2012, pe categorii
Figura 2.18. Organizatiile de producatori din acvacultura �i pescuit din Europa
Figura 2.19 Alocarile financiare FEPAM, pentru fiecare stat membru VE Figura 3 .1. Productia de peste din Romania in perioada 2005 – 2013
Figura 3.2. Ponderea medie a productiei de peste din Romania
Figura 3.3. Structura productiei de peste din Romania
Figura 3.4. Structura pe specii a productiei de peste din acvacultura romaneasca
7
.. :.;
�;t• gustrategy&rconsultmg iAgrotec
Figura 3.5. Structura productiei de peste din acvacultura, pe specii [%] Figura 3.6. Pescuit in ape continentale (tone)
Figura 3.7. Structura capturilorpe specii [%]
Figura 3.8. Evolutia speciei plliticli in perioada 2005 – 2013
Figura 3.9. Evolutia speciei crap in perioada 2005 – 2013
Figura 3.10. Evolutia speciei caras in perioada 2005 – 2013
Figura 3.11. Evolutia speciei somn in perioada 2005 – 2013
Figura 3.12. Evolutia speciei saliiu in perioada 2005 – 2013
Figura 3.13. Evolutia speciei stiucii in perioada 2005 – 2013
Figura 3.14 Evolutia ponderii principalelor specii capturate la Marea Neagra
Figura 3. 15 Ponderea companiilor de procesare a pestelui pentru perioada 2008-2013
Figura 3.16 Structura de personal din sectorul de procesare in anul 2008
Figura 3.17 Structura de personal din sectorul de procesare in anul 2013
Figura 3.17.a Evolutia volumului importurilor de peste si produse din peste in perioada 2005-2013 (mii tone)
Figura 3.17.b Evolutia materiei prime, de import �i indigena folosite in industria de procesare a
pestelui pentru intervalul 2008-2013
Figura 3.18 Provenienta materiei prime in anii 2008 �i 2009
Figura 3 .19 Provenienta materiei prime in anul 2010
Figura 3.20 Provenienta materiei prime in anul 2011
Figura 3.21 Provenienta materiei prime in anul 2012
Figura 3.22 Provenienta materiei prime in anul 2013
Figura 3.23. Evolutia productiei de conserve �i semiconserve in perioada 2005-2013 [tone] Figura 3.24. Repartitia suprafetei totale utilizate in acvacultura, pe regiuni de dezvoltare Figura 3.25. Capturi realizate din pescuitul comercial la nivelul regiunilor in perioada 2011-
2013
Figura 3.26.Ponderea capturilor realizate din pescuitul commercial pe regiuni
Figura 3.27. Repartitia unitatilor din industria de procesare pe regiuni de dezvoltare
Figura 3.28.Ponderea productiei din acvacultura pe specii in regiunea BI Figura 3.29 Ponderea suprafetelor din acvacultura in regiunea Centru
Figura 3.30.Ponderea productiei din acvacultura pe specii in regiunea Centru
���
2M01P4O,�� 8
�,(/"
··.:.;
-;.:. gusuategy&consulting
:-.
i-Agrotec
Figura 3.31. Evolutia capturilor in judetul Botosani in perioada 2011-2013
Figura 3.32. Structura si cantitatea specifiilor capturate in judetul Bacau in perioada 2011 –
2013
Figura 3.33. Ponderea suprafetelor din acvacultura in regiunea Nord Est
Figura 3.34. Ponderea productiei din acvacultura pe specii in regiunea Nord Est
Figura 3.35. Capturi totale inregistrate in Regiunea NE
Figura 3.36. Ponderea capturilor totale inregistrate in judetele din regiunea N-E Figura 3.37. Ponderea suprafetelor din acvacultura in regiunea N-V
Figura nr. 3.38. Ponderea productiei din acvacultura pe specii in regiunea Nord Vest Figura 3.39. Ponderea speciilor din capturile totale inregistrate in regiunea S-V Oltenia Figura 3.40. Ponderea suprafetelor din acvacultura in regiunea S-V Oltenia
Figura 341. Ponderea productiei din acvacultura, pe specii, in regiunea S-V Oltenia
Figura 3.42. Captura totala anuala inregistratp in regiunea S-V Oltenia in perioada 2011-2013
Figura 3.43. Ponderea capturilor inregistrate in judetele din regiunea S-V Oltenia Figura 3.44. Ponderea medie a speciilor din totala captura in regiunea Sud Muntenia Figura 3.45. Ponderea suprafetelor din acvacultura in regiunea Sud Muntenia
Figura 3.46. Ponderea productiei din acvacultura, pe specii – in regiunea Sud Muntenia Figura 3.47. Captura totala inreglstrata in perioada 2011-2013 in regiunea Sud Muntenia Figura 3.48. Ponderea capturilor inregistrate in judetele din Regiunea Sud Muntenia in perioada 2011 – 2013
Figura 3.49. Ponderea speciilor de apa dulce in captura totala din regiunea SE Figura 3.50. Ponderea suprafetelor din acvacultura in regiunea SE
Figura 3.51. Ponderea productie din acvacultura pe specii in regiunea SE
Figura 3.52. Capturi totale anuale inregistrate in apele continentale din regiunea SE Figura 3.53. Captura totala pescuita in regiunea SE in perioada 2011 – 2013
Figura 3.54. Ponderea capturilor totale de apa dulce ln judetele din regiunea SE in perioada
2011-2013
Figura 3.55. Ponderea speciilor in capturile totale inregistrate in regiunea Vest
Figura 3.56. Ponderea suprafetelor din acvacultura in regiunea Vest
Figura 3.57. Ponderea productiei din acvacultura pe specii in regiunea Vest
Figura 3.58. Capturi totale inregistrate in Regiunea Vest in perioada 2011-2013
����
ROMPOP]i\ 9
2014 �
���
::.':._,..
•;:.• gusuategy&consulting
Figura 4.1. Regiunile de dezvoltare ale Romaniei
Figura 4.2. Consumul de peste in Romania
Figura 4.3 Preferinte de consum in functie de specie
Figura 4.4 Tipuri de produse din peste preferate
Figura 4.5. Principalele motive pentru care este consumat pestele
Figura 4.6. Frecventa de cumparare a diverselor tipuri de peste �i produse din peste
Figura 4.7. Cantitatea medie de peste la o achizitie Figura 4.8 Frecventa cumpararii: ambalat vs. vrac Figura 4.9 Bugetul alocat consumului lunar de peste
Figura 4.10 Importanta diverselor criterii in achizitia pestelui
Figura 4.11 Forma preferata de consum a pestelui
Figura 4.12 Tipuri de magazine pentru achizitia de peste �i produse din peste
Figura 4.13 Locul preferat de achizitie a pestelui Figura 4.14 Criterii de alegere a magazinului Figura 4.15 Sursele de informare
Figura 4.16 Tipuri de peste consumate in familie
Figura 4.17 Anotimpul preferat pentru consumul de peste
Figura 4.18 Caracteristicile unui produs pescaresc de calitate
Figura 4.19 Principalele motive pentru care nu se consuma frecvent peste
Figura 4.20 Factori care ar putea influenta schimbarea deciziei pentru a consuma mai mult peste
Figura 4.21 Atitudini fata de consumul de peste
Figura 4.22 Acord cu diverse afirmatii cu privire la camea de peste
Figura 4.23 Medii de informare
Figura 4.24 Locul preferat pentru a primi informatii cu privire la consumul de came de peste
Figura 4.25 Informatii dorite cu privire la consumul de peste
Figura 4.26 Persoana care se ocupa de cumparaturi
Figura 4.27 Structura esantionului – Gen
Figura 4.28 Structura esantionului – Varsta
Figura 4.29 Structura esantionului – Starea civila
Figura 4.30 Structura esantionului – Mediu de rezidenta
t�lt. t2!�01,4 �JI,"' 10
��· gusrrategy&consulting iAgrotec
Figura 4.31 Structura esantionului – Venituri Figura 4.32 Structura esantionului – Educatie Figura 4.33 Structura esantionului – Ocupatie Figura 4.34 Structura esantionului – Regiune Figura 5.1. Cererea de peste din speciile autohtone
Figura 5.2. Cererea de produse din peste din speciile autohtone
Figura 5.3. Cererea de sortimente din peste
Figura 5.4. Oferta de peste din specii autohtone
Figura 5.5. Oferta de produse pescaresti provenite din activitatea de procesare Figura 5.6. Nevoi ale actorilor irnplicati in cadrul sectorului de acvacultura Figura 5.7- Ponderea speciilor comercializate
Figura 5.8. – Ponderea pestelui �i a produselor din peste comercializate
Figura 5.9. Canale de distributie in sectorul pescaresc
11
··.:.,..
��· geastrategy&consultmg
lAgrotec
Lista tabelelor
Tabelul 2.1. Productia din acvacultura din UE (28) in perioada 2002 -2011
Tabelul 2.2. Bilant de aprovizionare �i consum aparent in 2011 la nivelul UE �i de grup de rnarfuri
Tabelul 3.1. Volumul productiei din acvacultura, pe specii [tone]
Tabelul 3.2 Structura unitatilor active din acvacultura, functie de numarul de angajati
Tabelul 3.3 Structura de personal a unitatilor active din acvacultura
Tabelul 3.4 Situatia arnbarcatiunilor utilizate pentru pescuit in apele interioare in scop comercial si pescarilor inregistrati in anul 2012
Tabelul 3.5 Pescuit in ape costiere [tone]
Tabelul 3.6 Situatia navelor/ambarcatiunilor licentiate din flota rornaneasca la Marea Neagra
in anul 2014 pe categorii de lungimi
Tabelul 3.7 Tehnicile de pescuit si numarul de pescari la Marea Neagra Tabelul 3.8 Numarul companiilor de procesare a produselor pescaresti Tabelul.3.9 Personal ocupat in domeniul procesarii produselor pescaresti
Tabelul.3.9.a Valoarea importurilor de produse pescaresti proaspete �i procesate
in perioada 2009- 2013 (mii euro)
Tabelul.3.9.b Pretul mediu pentru cele mai importante specii importate in UE (euro/kg) Tabelul.3.9.c lmporturile UE in anul 2011 si 2012 (mii tone �i milioane euro)
Tabelul 3.10 Evolutia consumului de peste [mii tone]
Tabelul 3.11 Repartizarea unitatilor de acvacultura pe regiuni de dezvoltare
Tabelul 3.12 Repartitia unitatilor de acvacultura pe judete
Tabelul 3.13 Repartitia suprafetelor din acvacultura pe regiuni �i judete
Tabelul 3.14 Numarul de pescari �i forma de organizare in judetele din Regiunea NE Tabelul 3.15 Zonele de pescuit din regiunea Sud-Est
Tabel 4.1. Structura populatiei Rornanei pe regiuni de dezvoltare
Tabel 4.2. Structura esantionului pe medii de rezidenta
Tabelul 4.3. Consumul de peste pe regiuni de dezvoltare
12
··.:.,
��· guscrategy&consulting tAgrotec
Tabelul 4.4. Consumul de peste pe grupe de varstii Tabelul 4.5. Consumul de peste dupa starea civila Tabelul 4.6. Consumul de peste in functie de venituri
Tabelul 4.7. Consumul de peste dupa variabila nivelul educatie
Tabelul 4.8 Preferintele de consum in functie de gen
Tabelul 4.9 Preferintele de consum in functie de venituri
Tabelul 4.10 Preferintele de consum in functie de mediul de rezidenta Tabelul 4.11 Preferintele de consum in functie de nivelul educatie Tabelul 4.12 Tipuri de produse din peste preferate in functie de gen Tabelul 4.13 Tipuri de produse din peste preferate in functie de varsta
Tabelul 4.14 Tipuri de produse din peste preferate in functie de starea civila
Tabelul 4.15 Tipuri de produse din peste preferate in functie de venituri
Tabelul 4.16 Tipuri de produse din peste preferate in functie de mediul de rezidenta Tabelul 4.17 Tipuri de produse din peste preferate in functie de nivelul educatie Tabelul 4.18 Tipul de peste preferat in functie de locul de achizitie
Tabelul 4.19 Principalele motive pentru care este consumat pestele in functie de varstii
Tabelul 4.20 Principalele motive pentru care este consumat pestele – in functie de venituri
Tabelul 4.21 Principalele motive pentru care este consumat pestele in functie de nivelul educatiei
Tabelul 4.22 Cantitatea medie de peste la o achizitie dupa mediul de rezidenta Tabelul 4.23 Cantitatea medie de peste la o achizitie dupa nivelul educatie Tabelul 4.24 Forma de cumparare in functie de varstii
Tabelul 4.25 Forma de cumparare in functie de venituri
Tabelul 4.26 Bugetul alocat consumului lunar de peste in functie de variabila nivelul educatie
Tabelul 4.27 Importanta diverselor criterii in achizitia pestelui in functie de gen
13
::•;•'!··,•:f.·· guurategy&consulting
;-.
iAgrotec
Tabelul 4.28 Importanta diverselor criterii in achizitia pestelui in functie de varsta
Tabelul 4.29 Importanta diverselor criterii in achizitia pestelui in functie de nivelul educatiei
Tabelul 4.30 Forma preferata de consum a pestelui dupa starea civila Tabelul 4.31 Forma preferata de consum a pestelui dupa venituri Tabelul 4.32 Tipuri de magazine in functie de regiunea de dezvoltare Tabelul 4.33 Tipuri de magazine in functie de varsta
Tabelul 4.34 Tipuri de magazine in functie de venituri
Tabelul 4.35 Tipuri de magazine in functie de nivelul de educatiei
Tabelul 4.36 Magazinul preferat in functie de regiunile de dezvoltare Tabelul 4.3 7 Magazinul preferat in functie de nivelul de educatie Tabelul 4.38 Motivele alegerii magazinului preferat
Tabelul 4.39 Criterii de alegere a magazinului in functie de venituri Tabelul 4.40 Criterii de alegere a magazinului in nivelul de educatie Tabelul 4.41 Surse de informare in functie de mediul de rezidenta
Tabelul 4.42 Surse de informare in functie de venituri
Tabelul 4.43 Surse de informare in functie de nivelul educatie
Tabelul 4.44 Tipuri de peste consumate in familie in functie de starea civila
Tabelul 4.45 Tipuri de peste consumate in familie in functie de mediul de rezidenta Tabelul 4.46 Tipuri de peste consumate in familie in functie de nivelul educatiei Tabelul 4.47 Motivatiile non-consumului dupa variabila gen
Tabelul 4.48 Motivatiile non-consumul dupa variabila varsta
Tabelul 4.49 Motivatiile non-consumului dupa starea civila
Tabelul 4.50 Motivatii ale non-consumului pe grupele de venituri
Tabelul 4.51 Motivatii ale non-consumului dupa nivelul educatie
,,r.��>..
ff!'-'-'iiif'-'
Jp� 14
:.•�•:•-•�-· gustrategylltconsultmg
.:-.
iAgrotec
Tabelul 4.52Factori ce pot schimba decizia de non-consum pe variabila gen Tabelul 4.53 Factori ce pot schimba decizia de non-consum pe variabila varstli Tabelul 4.54 Factori ce pot schimba decizia de non-consum pe variabila starea civila
Tabelul 4.55 Factori ce pot schimba decizia de non-consum pe variabila mediu de rezidenta
Tabelul 4.56 Factori ce pot schimba decizia de non-consum pe variabila venituri
Tabelul 4.57 Caracteristicile pestelui in opinia non-consurnatorilor dupa variabila gen
Tabelul 4.58 Caracteristicile pestelui in opinia non-consurnatorilor dupa variabila stare civila
Tabelul 4.59 Acordul fata de afirmatiile privitoare la consumul de peste – dupa gen Tabelul 4.60 Acordul fata de afirmatiile privitoare la consumul de peste – dupa varstli Tabelul 4.61 Acordul fata de afirmatiile privitoare la consumul de peste – dupa starea civila Tabelul 4.62 Mediu de informare pe variabila gen
Tabelul 4.63 Mediu de informare pe variabila varstli
Tabelul 4.64 Mediu de informare pe variabila ,,venit"
Tabelul 4.65 Mediu de informare pe variabila ,,ultima scoala absolvita"
Tabelul 4.66 Locul in care prefera sli obtina informatii despre consumul de peste pe grupe de varsta
Tabelul 4.67 Locul in care prefera sli obtina informatii despre consumul de peste pe nivelul educatiei
Tabelul 4.68 Informatii dorite cu privire la consumul de peste in functie de gen
Tabelul 4.69 Informatii dorite cu privire la consumul de peste in functie de varstli
Tabelul 4. 70 Informatii dorite cu privire la consumul de peste in functie de nivelul educatiei
Tabelul 4.71 Persoana care se ocupa de curnparaturi (feminin vs masculin) Tabelul 4.72 Persoana care se ocupa de cumparaturi (varsta)
Tabelul 4.73 Persoana care se ocupa de cumparaturi (mediu de rezidenta)
15
··°.e:;:'..{•·· guscrategy&consulting 'iAgrotec
Tabelul 4.74 Persoana care se ocupa de curnparaturi (venituri)
Tabelul 4. 75 Persoana care se ocupa de cumparaturi (nivel de educatie)
Tabelul 5.1 Probleme �i nevoie de modemizare la nivelul regiunilor de dezvoltare
Tabelul 6.1. Scenarii de lucru preconizate si prognoza evolutiilor
Tabelul 6.2 Identificarea obstacolelor de pe piata produselor de peste pe scenarii
Tabelul 6.3 Venituri din vanzarea de sotimente �i alte produse de peste
Tabelul 6.4 Valoarea totala a programului investitional
Tabelul 6.5 Rezultatele analizei financiare
Tabelul 6.6 Indicatori rezultati in urma analizei de senzitivitate pe baza analizei financiare
Tabelul 6. 7 Indicatori rezultati in urma analizei de senzitivitate pe baza analizei economice
16
1. Introducere
lAgrotec
Studii recente de comportament al consumatorilor de produse alimentare confirrna cresterea gradului de constientizare in randul consumatorilor a problematicilor referitoare la
siguranta alimentara �i consecintele comportamentului alimentar asupra calitatii vietii. in
acest context, problema calitatii �i a securitatii produselor din peste este una de interes si actualitate. Pana in prezent, in Romania nu a existat un studiu de piata comprehensiv cu privire la evaluarea raportului calitate/consum de peste din perspectiva consumatorului de
peste, intelegerea si recunoasterea beneficiilor consumului de peste �i importanta procesarii
pentru calitatea produsului.
Studiul de piata pentru sectorul pesciiresc realizat de Asocierea ROMPOP 2014 W propune sii ofere o imagine cat mai corecta asupra situatiei actuale si a tendintelor privind consumul de peste din Romania, contribuind la identificarea perspectivelor strategice pentru
dezvoltarea unei politici investitionale articulate, specifice situatiei �i potentialului pietei
romanesti. Prezentul studiu are la baza trei obiective principale, dupa cum urmeaza:
Obiectiv 1. identificarea actorilor principali din sectorul pescaresc national: producatori (crescatori/pescari profesionisti), importatori/distribuitori, procesatori si masurarea aportului acestora la aprovizionarea pietei;
Obiectiv 2: analiza consumatorilor si a comportamentului de consum pentru peste si produse din peste;
Obiectiv 3: analiza strategiilor, asteptarilor si nevoilor actorilor care activeaza pe piata de peste �i produse din peste din Romania.
Pentru elaborarea studiului de piata pentru sectorul pescaresc, s-a avut in vedere culegerea unor informatii relevante referitoare la producatorii de peste din acvacultura �i pescuit comercial, productia de peste realizata �i vanduta, canalele de distributie �i modul de comercializare pentru fiecare din cele opt regiuni de dezvoltare din Romania. in acest fel, studiul de piata pentru sectorul pescaresc are in vedere:
../ Analiza calitativa si cantitativa a produselor disponibile pe piata (romanesti �i straine);
17
·· .. �·!··
',:.:. gustrategy&coMulting
.:-
lAgrotec
./ Speciile de pesti si alte vietuitoare acvatice provenite din pescuit �i acvacultura (din
productia interna a Romaniei �i din importuri);
./ Analiza situatiei pescuitului �i acvaculturii in Romania pe regiuni �i nivel national;
./ Analiza nevoilor la producatori (in special aspecte tehnologice);
./ Analiza cererii si ofertei de peste si produse din peste, pe specii, cantitati si preturi, inclusiv realizarea unor comparatii intre produse romanesti si produse straine care sunt comercializate in Romania; sunt avute in vedere inclusiv nevoile si preferintele de consum la nivelul consumatorilor finali;
./ Situatia importurilor �i exporturilor;
./ Modul de desfacere pentru peste proaspat; peste congelat; peste procesat
(semiconserve -marinate, afumate, etc, conserve); produse din peste (icre, lapti, etc);
./ Analiza canalelor de distributie pana la consumatorul final (producatori, distribuitor);
./ Identificarea tendintelor pietei pentru urmatoarea perioada (3 – 5 ani);
./ Propuneri de lmbunatatire/diversiflcare a calitatii produselor, a consumului (cererii �i a ofertei) si a canalelor de distributie, in vederea cresterii cotei de piata a produselor romanesti;
./ Propuneri privind liniile de actiune/masurile de interventie a statului (identificarea zonelor unde e necesara corectarea unor aspecte deficitare �i a liniilor de
actiune/masurilor care se impun);
./ Prognoza privind evolutiile aspectelor mai sus mentionate pe scenarii de lucru (min. 3 scenarii);
./ ldentificarea obstacolelor care ar putea duce la o functionare deficitara a pietei produselor pescaresti pe scenariile de lucru identificate;
./ Analiza cost – beneficiu pe unul din cele 3 scenarii care se constituie ca recomandare a consultantului pentru orientarea Planului Strategic National Multianual pentru
"Acvacultura" si pentru componenta "Pescuit ".
18
iAgrotec
Pentru identificarea actorilor principali din sectorul pescaresc national �i masurarea
aportului acestora la aprovizionarea pietei (obiectivul 1), studiul de piata a vizat culegerea unor informatii relevante referitoare la producatorii de peste din acvacultura si pescuit comercial, importatori/ distribuitori si procesatori din cele toate opt regiuni de dezvoltare: I. Nord-Est: judetele Bacau, Botosani, Iasi, Nearnt, Suceava, Vaslui; II. Sud-Est: judetele Braila, Buzau, Constanta, Galati, Vrancea, Tulcea; III. Sud: judetele Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialornita, Prahova, Teleorman; IV. Sud-Vest: judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea; V. Vest: judetele Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis; VI.
Nord-Vest: judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare �i Salaj; VII.
Centro: judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu; VIII. Bucuresti-Ilfov. Aspectele vizate au fost legate de productia de peste realizata si vanduta, canalele de distributie si modul de comercializare. in paralel cu identificarea potentialului de productie, a fost analizat si consumul de peste din fiecare regiune, oferindu-se, la final, o situatie de ansamblu a consumului de peste si produse din peste la nivel national.
Analiza consumatorilor �i a comportamentului de consum pentru peste �i produse
din peste (obiectivul 2) a avut ca scop cunoasterea comportamentul populatiei referitor la consumul de peste, identificarea perioadelor in care se consurna maximum/minimum de peste pe regiuni, precum si aflarea preferintelor populatiei asupra sortimentelor aflate pe piata sau care nu se gasesc lnca pe piata romaneasca. Obiectivele specifice ale analizei au vizat:
speciile de peste si produsele din peste consumate, frecventa �i motivele consumului,
criteriile de selectie a produselor si a canalelor preferate de achizitie. Analiza consumatorilor
�i al comportamentului de consum s-a realizat prin raportare la aceleasi opt regiuni de dezvoltare indicate anterior, dupa urmatoarea structura:
• Regiunile 1-7: pe medii de resedinta: rural si urban.
• Regiunea 8: orasul Bucuresti si judetul Ilfov.
Avand in vedere complexitatea factorilor care intervin si influenteaza optiunea si comportamentul consumatorului pe piata – nivelul de educatie, accesul la informatii, posibilitatile financiare, varietatea produselor, proximitatea, diversitatea optiunilor de
19
-·�.•j;..;… gustrategy&consulung iAgrotec
cumparare, etc, s-a considerat necesara analiza comportamentului de consum in functie de:
categorie de varsta, sex, nivel de educatie, tip de consumator (regular, non-regular).
in ceea ce priveste analiza strategiilor, asteptarilor �i nevoilor actorilor care activeaza pe piata de peste �i produse din peste din Romania (obiectiv 3), studiul a
urmarit analiza comportamentului actorilor de pe piata pestelui, referitor la strategiile de dezvoltare a afacerilor din acest sector. S-au evidentiat aspiratiile si asteptarile actorilor, precum si comportamentul fata de fondurile alocate pentru dezvoltarea sectorului.
in baza rezultatelor obtinute, studiul de piata pentru sectorul pescaresc propune o
prognoza a consumului pentru perioada viitoare, cu evidentierea factorilor economici, de mediu, demografici si de alta natura care pot influenta preferintele consumatorilor. De asemenea, au fost elaborate propuneri cu privire la dezvoltarea si modemizarea canalelor de distributie a produselor pescaresti, in stransa corelare cu nevoile declarate ale actorilor din acest sector.
Realizarea studiului, s-a bazat pe datele obtinute din colaborarea cu institutii ale statului (Institutul National de Statistica, Agentia Nationala pentru Pescuit �i Acvacultura) �i din colaborarea cu Grupul de Lucru pentru Pescuit �i Acvacultura, asociatiile de producatori din domeniu �i actorii de pe piata pestelui si a produselor de peste, Au fost utilizate, de asemenea bazele de date continand informatii despre actorii care activeaza pe piata, bazele de date ale institutiilor si organizatiilor nationale �i internationale, publicatii de specialitate, precum �i
alte surse.
Rezultatele relevate de prezentul studiu sunt utile in contextul creionarii unei imagini comprehensive asupra sectorului pescaresc din Romania, continuand astfel eforturile de cercetare si planificare strategica integrata care au condus la elaborarea "Strategiei Nationale a Sectorului Pescaresc!". Potrivit acestui document, in Romania, pescuitul comercial este
principala activitate �i sursa de venituri pentru populatia locala din Delta, Lunca �i Clisura
I Strategia Nationalii a Sectorului Pesciiresc, 20/4 – 2020. Ministerul Mediului �i Schimbarilor Climatice, Departamentul pentru Ape, Paduri �i Piscicultura – Ministerul Agriculturii �i Dezvoltarii Rurale. (sursa: Ministerul Agriculturii �i Dezvoltarii Rurale)
20
·· .. :i·!··
'e•:t-. • guscraccgy&consulcing
iAgrotec
Dunarii. in aceste zone activitatea piscicola este dominanta de valorificarea speciilor de pesti de apa dulce.
Dominants este activitatea piscicola in ape dulci, in timp ce valorificarea altor organisme de apa dulce: raci, scoici, plante acvatice, etc., este nedezvoltata, iar acvacultura speciilor marine (calcan, sturioni, etc.) este foarte putin dezvoltata pe teritoriul Rornaniei.
in prezent fermele salmonicole �i ciprinicole nu i�i desfasoara activitatea la capacitate
maxima, ele confruntandu-se cu o serie de probleme precum:
alimentarea cu apa – in perioadele de seceta debitele raurilor sunt reduse sau consumul in amonte este, la acestea adaugandu-se poluarea apei (ca urmare a poluarii padurilor �i a activitatilor agricole poluante) �i prezenta balastierelor amenajate ilegal;
pretul apei – serviciile de alimentare cu apa sunt uneori prea scumpe �i costurile nu pot ti acoperite de productia fermelor;
atacurile din partea speciilor ihtiofage (pasari �i mamifere: cormorani, pelicani,
starci, vidre, etc.);
conditiile geografice �i meteorologice nefavorabile, mai ales in zona de acvacultura a speciilor marine de la Marea Neagra – lipsa golfurilor, prezenta unor
vanturi putemice, temperaturi cu fluctuatii mari, etc.
in Romania, valorificare resurselor piscicole se realizeaza atat cu specii indigene proven ind din pescaria apelor dulci (crap, sanger, novae, cosas, platica, caras, somn, stiuca,
salau, etc.) sau din cea a Maril Negre (sprot, stavrid, calcan, etc.), cat �i cu specii din import
(somon, macrou, stavrid, hering, etc.). Valorificarea pestelui se face atat prin comercializare in stare proaspata, refrigerata sau congelata, prin realizarea semipreparatelor (peste eviscerat, portionat, filetat, sarat, afumat, marinat, salate, etc.) sau prin realizarea conservelor.
in anul 2010, realizarea �i valorificarea produselor pescaresti pe piata romaneasca a
atins un nivel cantitativ de 11.844,89 tone, reprezentat in principal din: salata de icre 54,4%, produse marinate 29%, produse afumate 9%, peste decapitat, eviscerat, portionat �i filetat
2,6%, produse saramurate l,8%, conserve 1,2% �i alte sortimente 2%, in timp ce in anul 2012
acest nivel a scazut cu circa 335 ca urmare a scaderii puterii de cumparare a populatiei consumatoare.
21
lAgrotec
***
Solutiile propuse de prezentul studiu pentru optimizarea sectorului pescaresc din Romania sunt congruente deopotriva cu prioritatile strategice ale Uniunii Europene si ale Romaniei pentru acest sector – promovarea pescuitului si a acvaculturii sustenabile,
stimularea punerii in aplicare a Politicii Comune in Domeniul Pescuitului �i a Politicii
Maritime Integrate, stimularea comercializarii si a prelucrarii, sporirea ocuparii fortei de munca si a coeziunii teritoriale -, precum si cu nevoile specifice �i particulare ale consumatorilor si actorilor principali din sectorul pescaresc din Romania.
22
·..•…..
';::� gcu1r.1tcgy&con,ulting
.:-.
Capitolul 2
-lAgrotec
Aspecte generale ale pietei de peste din UE
23
::��–;..
••.�·.• gustrategy&consult1ng
'/Agrotec
2.1 Productie
Acvacultura, ca ramura din sectoral alimentar animal, inregistreaza cea mai rapida crestere economics din lume si este un factor care contribuie in cea mai mare masura la aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, securitatea alimentara si cresterea economica a sectorului piscicol.
Productia in domeniul pescuitului de captura la nivel mondial a fost de 94,6 milioane de tone in 2011 (83,5 milioane de tone din pescuit marin �i de 11,1 milioane de tone din
pescuitul in apele interioare). Productia din pescuitul de captura la nivel mondial a fluctuat in
ultimele doua decenii in jurul valorii de 90 de milioane de tone pe an.
Pe de alta parte, productia de acvacultura arata o tendinta de crestere, care a condus la o productie de 83,7 milioane de tone la nivel global in 2011, asa cum se poate observa din figura 2.1 (graficul din stanga), Trebuie remarcat faptul ca productia din acvacultura include
21 milioane de tone din unitatile din acvacultura 1•
u Mondi al � UE 28
c 200
• Acvaculturl
g 10
.. I Capturl ..
u 180 u 9
g 160 g a
e 140 e 7
uo 6
WO 5
Ill 4
60 3
40 2
20
0
�� �o/ �<t �ct> �J/> � #' � #' ., ��
0
�"' �o/ �<t �ct> �J/> � ,I'�#'.,��
Sursa: FAO, 2013
Figura 2.1. Productia obtinuta din pescuitul de captura �i acvacultura la nivel mondial �i
Europa
in 2011, acvacultura a reprezentat 47% din productia totala de fructe de mare din lume, in valoare de 97,7 miliarde de euro (136 miliarde de dolari). Aceasta este o crestere substantiala. Cu toate acestea, asa cum se arata in figura 2.1 aceasta crestere nu a fost obtinuta de catre statele membre ale UE, ci in principal de Asia. Asia realizeaza in prezent,
din punct de vedere cantitativ, circa 91 % din productia mondiala de acvacultura, reprezentand
12013-12_STECF 13-30-Aquaculture economics Summary report_JRCxxx in capitolul 1. INTRODUCTION
,,r–-:�
ri!i!'–'""1':..""' '
'l ""'��
R0.'4POP ��
" ��2014 …'"
·…. �.:;..
��· gustraccgy&consulung ',.Agrotec
79% din valoarea productiei mondiale, in timp ce in Europa se realizeaza, cantitativ, doar circa 3,2% din productia mondiala �i circa 8,2% din valoare.
Deoarece pescuitul de captura din UE s-a redus in volum, acvacultura a devenit relativ mai importanta datorita productiei de fructe de mare obtinuta in perioada 1990 – 2011. Productia obtinuta din pescuitul de captura in UE(28) a reprezentat 5, 1 milioane de tone in
2011 (5,0 milioane de tone de pescuit marin �i 0,1 milioane de tone din pescuitul in apele
interioare).
Productia din acvacultura din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE28) a ajuns la 1.280.000 de tone (circa 3,5 miliarde de euro) in 2011 (FAO, 2013). Croatia, ca nou stat membru a fost inclus in aceasta analiza, chiar daca se evalueaza date de pana la anul
2012. UE(28) reprezinta 1,5% din productia rnondiala de acvacultura in volum �i 3,5% in
valoare.
Productia de acvacultura in UE este concentrata in principal in 5 tari: Franta, Grecia, Italia, Spania �i Marea Britanie. Figura 2.2 arata importanta acvaculturii fiecarui stat membru in relatia cu productia totala de acvacultura a UE, atat cantitativ cat �i ca valoare.
'Ger:�nla 1
Olanda 1
3%
Figura 2.2. Structura productiei din statele membre UE in 2011
Spania, cu 21 % din productia totala a UE in volum, este eel mai mare producator de acvacultura in UE, urmata de Franta (18%), Marea Britanie (14%), Italia (13%) �i Grecia
25
·. !·!··
•••;e:.. gusuatcgy&consulting
' Agrotec
( 11 %). Aceste cinci tari reprezinta 77% din totalul productiei de acvacultura in UE (FAO,
2013).
Trebuie remarcat faptul ca Spania are eel mai mare volum de productie de acvacultura
(21 % din productia totala a UE), �i este doar al patrulea stat din UE ca valoare a productiei (12% din productia totala a UE). Acest lucru se datoreaza faptului ca 77% din productia de acvacultura din Spania provine din productia de midii, care are o valoare de piata scazuta (in
jur de 0.53 euro pe kg.) (FAO, 2013).
2.1.1 Specii
In 2011, principalele specii obtinute din acvacultura europeana au fost dominate de catre midii (36%), salmonide (in special pastrav curcubeu �i somon, cu 28%), pesti de coasta (cele mai importante fiind dorada �i bibanul de mare, cu 14%) �i stridiile (9%), dupa cum se poate vedea in graficul din figura 2.3. Astfel, 51 % din totalul productiei din acvacultura reprezinta productia de peste in timp ce, 49% reprezinta alte vietuitoare acvatice dintre care, cea mai importanta este productia de rnoluste.
Crap, I
mreanii si
celelalte ciprinide I
6%
Figura 2.3. Structura productiei din acvacultura europeana, in 2011
Din punct de vedere cantitativ, principala specie obtinuta din acvacultura in cele 28 de state ale UE, in anul 2011, a fost reprezentata de midii – 456.000 de tone (36% din totalul productiei), Aceasta a fost urmata de pastrav curcubeu – 179.000 de tone (14% din totalul
26
·-'.:�i.�•– gustrategy&consulung • Agrotec
productiei), somon – 171.000 de tone (13% din totalul productiei), stridii – 104.000 tone (8%
din totalul productiei), dorada – 99.000 de tone (8% din totalul productiei), biban de mare –
73.000 de tone (6% din totalul productiei) �i crap – 62.000 de tone (5% din totalul productiei). Aceste specii reprezinta aproape 90% din totalul productiei europene conform
FAO, 2013 (figura 2.3).
in ceea ce priveste valoarea productiei din acvacultura europeana, 38% din totalul productiei este reprezentata de productia de salmonide, cele mai importante fiind somonul cu
o valoare a productiei de 754 milioane de euro (22%) �i pastravul curcubeu cu o valoare de
507 milioane de euro (15%). Aceste specii sunt unnate de pestii de coasta care reprezinta
23% din valoarea totala a productiei, cele mai importante specii fiind dorada cu 435 milioane de euro (13%) �i bibanul de mare cu 359 milioane de euro (10%), midiile care reprezinta 12% din valoarea totala a productiei, cea mai importanta specie avand o productie cu o valoare de
289 milioane de euro (8%) �i stridiile care reprezinta 11 % din valoarea totala a productiei, cea mai importanta specie avand o productie cu o valoare de 357 milioane de euro (10%).
Productia de crap inregistrata din acvacultura europeana a avut o valoare de 128 de milioane de euro, ceea ce reprezinta 4% din valoarea totala a productiei, Aceste specii au constituit mai mult de 80% din valoarea totala a productiei din UE in anul 2011, conform FAO, 2013. Procentual, in anul 2010, 72% din totalul productiei europene a fost reprezentata de productia
de peste �i 28% reprezinta productia altor vietuitoare acvatice, in principal midii (figura 2.4).
Crap, mreanli �i celelalte ciprinide
4%
Scoicl,
moluste
5,00%
Figura 2.4. Valoarea productiei din acvacultura europeana, in 2011
27
··.:.,..
:;�. gustra"gy&cconsult1ng
2.1.2 Zone de producJie
lAgrotec
Atlasul European al marilor? reprezinta o sursa utila care ofera informatii despre marile, zonele de coasta ale Europei, mediul inconjurator al acestora, activitatile umane
conexe �i politicile europene. Acest atlas a fost dezvoltat pentru a creste gradul de
constientizare asupra marilor si oceanelor in contextul politicii maritime integrate a UE. Atlasul ofera o gama extrem de variata de informatii cu privire la rnarile Europei, cum ar ti:
adancimea marii �i caracteristicile subacvatice; geografia regiunilor de coasta �i statistici;
energii albastre �i resurse maritime; amplitudinea mareelor �i eroziunea costiera; stocurile de pescuit, cotele �i capturile; flota de pescuit europeana; acvacultura; traficul �i transportul maritim; statisticile porturilor; zonele de protectie marina; turism; initiativele �i politicile din
domeniul maritim; regiunile periferice. Atlasul ofera o reprezentare sugestiva a zonelor de productie (pescuit si acvacultura) din Europa (figura 2.5).
2http://ec.europa.eu/maritimeaffairs/atlas/seabasins/index_en.htm
28
::..�;,!··
••.:·e.• gustrategy&consulttng
\: t • f r /1
"
II \
·4
'Agrotec
5.6
Figura 2.5. Zone de productie – pescuit si acvacultura in Europa (mii tone)
Sursa: Atlasul european al marilor
29
··°.;�;;.i:•;… gustrategy&consult,ng
2.1.3 Procesare
• Agrotec
in timp ce volumul produselor din peste vandute in UE a fluctuat din 2008 pana in prezent, valoarea lor a fost in mod constant in crestere, la o rata medie de 5% in fiecare an. in
2011, volumul de produse prelucrate vandute in UE a totalizat 4,26 milioane de tone pentru o valoare de 16,8 miliarde de euro. in ceea ce priveste anii 2010 si 2011, volumul produselor procesate a inregistrat o crestere de 310.000 de tone si valoarea acestora a crescut cu mai mult
de 1 miliard de euro.
5.00
4.50
4.00
3.50
3.00
2.50
2.00
1.50
1.00
a.so
0.00
2008 2009 2010 2011
-Volum (milioane tone) -valoare (miliarde euro)
18.00
16.00
14.00
12.00
10.00
8.00
6.00
4.00
2.00
0.00
Figura 2.6. Cantitatea �i valoarea totala a produselor procesate din peste vandute in UE
(Sursa: EUMOFA bazat pe elaborarea de date EUROSTAT – PRODCOM)
Produsele acvatice diverse (56%) care includ cu preponderenta peste alb nu sunt atribuite unei anumite specii. Acestea cuprind macro grupe de produse caracterizate prin diferite modalitati �i stadii de conservare. Prin urmare, analiza nu se va concentra pe aceste produse, ci mai degraba pe produsele care apartin altor grupuri distincte.
30
·:�:.�..
••.�·•.
gustrategy&consulting
lAgrotec
r Bivalve
I 5%
Ton�i
spec ii inrudite
8%
Pelagici mici 8%
2% Peste de
_/ apildulce
/ 0%
Figura 2.7. Cornpozitia produselor procesate din peste vandute in UE (cantitate, 2011) (Sursa: EUMOFA bazat pe elaborarea de date EUROSTAT – PRODCOM)
Non•
alimentare
3%
5%
Salmonide
7%
Pelagici mici7%
Figura 2.8. Compozitia produselor procesate din peste vandute in UE (valoare, 2011) (Sursa: EUMOFA bazat pe elaborarea de date EUROSTAT – PRODCOM)
Tonul (preparate si conserve din ton) si speciile inrudite (pesti saritori si bonito Atlantic) au constituit al do ilea eel mai important grup de produse prelucrate vandute in UE, in valoare de 13% din toate produsele prelucrate. Produsele grupului au reprezentat 351.000
31
··:.:i.\•.. gustr.uegy&consulung liAgrotec
de tone in 2011 si asernanator in 2010, dar inregistrand o crestere valorica de circa 9%
ajungand astfel la circa 2, 1 miliarde de euro.
Aceeasi crestere a fost inregistrata in ceea ce priveste pretul, deoarece acesta a crescut de la 5,61 euro/kg la 6,10 euro/kg. Tonul si speciile inrudite prelucrate au fost vandute in principal in Spania, care au reprezentat 70% din vanzarile totale ale UE. Cantitatea vanduta in Spania s-a ridicat la 248.366 de tone (4.400 tone fata de 2010), in timp ce valoarea vanzarilor a crescut cu 165 de milioane de euro, ajungand la 1,4 miliarde de euro.
in anul 2011, pretul a crescut cu 10% fata de anul 2010 (de la 5,33 euro/kg in 2010 la
5,90 euro/kg in 2011). in plus, fata de cresterile din Spania, cantitatea de ton prelucrata si tonul ca atare, vandute in Italia, a ajuns la 67.000 de tone in 2011, pentru o valoare de aproape 490 de milioane de euro, la pretul de 7,30 euro/kg, (20% mai mare decat media UE).
Produsele prelucrate din pesti pelagici de mici dimensiuni vandute in UE au totalizat
355.000 tone, cu o valoare de 1,18 miliarde de euro. Din acest grup, preparatele si conservele din hering au avut cele mai mari vanzari, in cantitate totala de 197.000 de tone pentru o valoare de 540 milioane de euro, la un pre] de 2,74 euro/kg. Cele mai mari vanzari de hering preparat si conservat au fost in Polonia si Germania, care au reprezentat impreuna mai mult de 90% din totalul UE. Polonia a obtinut aproape 100.000 de tone in 2011, cu o valoare de
235 de milioane de euro, ceea ce reprezinta o crestere de circa 6.000 de tone si 10 milioane de euro, dar inregistrand o usoara scadere (2%) a pretului, de la 2,41 euro/kg in 2010 la 2,36 euro/kg in 2011. Germania a raportat un volum de 78.000 de tone, ceea ce indica o scadere de
2.500 de tone, �i o valoare de 242 de milioane de euro, care a fost cu 11 milioane de euro mai
mica decat in 2010. S-a inregistrat o usoara scadere a pretului de la 3,15 euro/kg in 2010 la
3, 11 euro/kg in 2011.
Salmonidele, grupul de produse prelucrate vandute in UE cu cea mai mare valoare medie pe unitate, au inregistrat un pret de 9,23 euro/kg in 2011, ceea ce a reprezentat o scadere cu 20%, fata de pretul din 2010 (11,47 euro/kg). Acest grup cuprinde, practic, preparate si conserve din somon si somon afumat. in 2011, volumul acestora a ajuns de la
41.500 tone la 90.000 de tone, respectiv, pentru o valoare de circa 88 de milioane de euro si
1, 1 miliarde de euro. Preparatele sau conservele din somon (in principal conserve din somon Pacific) au fost eel mai bine vandute in Marea Britanie, care a achizitionat 80% din totalul comercializat la nivelul UE (33.500 tone), cu o valoare de 25 de milioane de euro, la un pret
32
��· gustratcgy&consulttng �.,Agrotec
de 0, 76 euro/kg. Acest pret a fast cu 60% mai mic decat media UE, de 2, 13 euro/kg. Somonul afumat fast vandut in principal in Polonia, care a achizitionat 38.400 de tone, sau 40% din totalul de 90.000 de tone comercializat in UE. Valoarea achizitiilor de produse din somon ale Poloniei a fast de aproape 460 de milioane de euro, iar pretul sau de 11,93 euro/kg a fast cu
5% mai mic decat media UE de 12,51 euro/kg (figura 2.9).
Non-alimentare .. 0.73 -38,6%
0.00 2.00 4.00
Euro/kg
6.00 8.00 10.00
Figura 2.9. Preturile celor mai importante grupe de produse procesate vandute
(Sursa: 2014 Edition THE EU FISH MARKET)
in 2011, bivalvele au inregistrat cresteri atat in cantitate cat �i in valoare. S-au vandut aproximativ 190.000 de tone, cu o valoare de 786 milioane de euro, care a reprezentat o crestere cantitativa de 24.000 de tone si o crestere valorica de 163 milioane de euro fata de
2010. Pretul pentru bivalve a inregistrat, de asemenea, o crestere de 10%, de la 3,77 euro/kg in 2010 la 4,16 euro/kg in 2011, Spania a furnizat pe piata cea mai mare cantitate de bivalve
prelucrate (53%), reprezentand 99.400 de tone in 2011, cu o valoare de 417 milioane �i la un
pret de 4,20 euro/kg, ceea ce a fast in linie cu media UE.
Crustaceele, comercializate preponderent in stare congelata, au inregistrat o mica crestere cantitativa, de la 84.000 de tone in 2010 la 88.000 de tone in 2011. S-a raportat, de asemenea si o crestere valorica de 71 de milioane de euro, de la 506 milioane de euro, in
2010 la 577 milioane de euro, in 2011, inregistrandu-se �i o crestere a pretului cu circa 9%,
33
��· gustrat�gy&consult1ng lAgrotec
de la 6 euro/kg in 2010 la 6,54 euro/kg in 2011. Dintre statele membre UE, Spania a cumparat cea mai mare cantitate de crustacee, circa 50.000 de tone, care a reprezentat circa
60% din totalul comercializat la nivelul UE.
2. 1.4 Date statistice (acvaculturii, pescuit marin, semipreparate)
Dupa recalcularea cantitatii totale de peste pentru anii anteriori, cu factorii de conversie ajustati se constata un declin cantitativ cu circa 422.000 de tone, nivelul total de
13,7 milioane de tone fiind eel mai mic din UE(27), (figura 2.10).
16000
14000
12000
CII 10000
..0…
Q Q
�……
8000
6000
4000
2000
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
• Consumatie totala • Export
Figura 2.10. Cantitatea de peste furnizata consumului �i exportului din 200 I – 2003 UE (15),
2004-2005 UE (25), din 2006 UE (27)
(Sursa: FINFISH STUDY 2013, A.I.P.C.E.-C.E.P)
Pestele reprezinta o resursa naturala, biologica, mobila (uneori pe distante mari) �i regenerabila. Spre deosebire de acvacultura, pestele capturat din bazinele acvatice naturale nu poate fi detinut inainte de a fi prins. Din acest motiv, stocurile de peste continua sa fie
privite ca o resursa comuna, care trebuie sa fie gestionata in mod colectiv. Acest lucru a dus la elaborarea unor politici care reglementeaza cantitatea de peste pescuit, precum si tipurile
de tehnici de pescuit �i unelte folosite in activitatea de pescuit.
Cele mai importante flote de pescuit intre statele membre ale UE au fost, de departe, cele din Italia, Franta, Spania �i Marea Britanie. in 2012, flotele de pescuit din fiecare dintre
aceste tari au avut o putere totala de intre 0,8 – 1,0 milioane kW. in ceea ce priveste tonajul
����
ROMPOP� 34
�l.. 2014
��
··jl�·�··
':�• gustr.1tegy&consult1ng
=··-�a·v": –
iAgrotec
brut, flota de pescuit spaniol a fast de departe cea mai mare (388.000 tone brut), fiind aproape de doua ori mai mare decat flota din urmatorul stat din UE, cea a Marii Britanii. Pe de alta parte, flota de pescuit a Norvegiei cu o putere totala de circa 1,2 milioane kW, a depasit oricare din flotele statelor membre UE, in timp ce tonajul brut al acesteia a fast cu putin sub eel al flotei spaniole.
Dupa ce captura totala a UE(28) a atins punctul culminant in 1995, la 7,6 milioane de tone de greutate in viu (calculate ca suma capturilor din cele sapte regiuni pentru care statisticile sunt reglementate prin acte juridice ale UE) aceasta a scazut constant in fiecare an,
fiind relativ stabila intre 2007 �i 2011. Apoi captura totala in anul 2012 a fast cu 28,0%, mai
mica decat cu IO ani in urma �i 42, t % mai mica decat in 1995.
Totalul capturilor realizate de flotele de pescuit din Danemarca, Spania, Marea Britanie �i Franta a reprezentat putin peste jumatate (53, 1 %) din captura cumulata realizata de toate flotele de pescuit a UE(28) in 2012, aproximativ aceeasi cu cota tor combinata in ultimii
ani. Printre cele 14 state membre ale UE, care au avut o captura de eel putin 100.000 de tone in 2002, s-au inregistrat in Danemarca (-65.1%), Lituania (-53.0%) �i Suedia (- 48,9%), in timp ce captura totala a scazut cu aproximativ o treime in Franta, un sfert in Italia �i Tarile de Jos �i o cincime in Letonia. Dintre cele 14 state membre a UE, Finlanda a inregistrat o
crestere substantiala, inregistrand o captura in crestere cu 26,6%. Pentru comparatie, in aceeasi perioada de timp, captura islandeza a scazut cu 32,3%, in timp ce in Norvegia a scazut cu 25,3%; captura islandeza �i norvegiana combinata a fast echivalenta cu 79,2% din captura totala a UE-28 din anul 2012.
Capturile inregistrate in statele membre UE-28 au fast realizate in proportie de circa
74% in Atlanticul de nord-est, Marea Mediterana �i Marea Neagra – a doua cea mai mare zona de pescuit.
Nivelul productiei din acvacultura in UE(28) a ramas aproape stabil in perioada 2002-
2012, cu o productie anuala intre 1,24 �i 1,36 milioane de tone. Cei mai mari producatori din acvacultura au fast din Spania, Franta, Marea Britanie, Italia �i Grecia. Acestia au realizat
irnpreuna circa trei sferturi (76,0%) din productia totala de acvacultura in 2012. Printre tarile terte incluse in figura 2.12, Norvegia are o productie obtinuta din acvacultura extrem de ridicata, care in 2012, a depasit intreaga productie a statelor UE(28). De asemenea, productia de acvacultura din 2012 a Turciei a fast substantiala,
35
··.:-.�..
';�• gl"astrategy&consulting
Dezvoltarea productiei de acvacultura intre 2002 si 2012 a urmat modele diferite intre statele membre ale UE. Printre producatorii mari, Irlanda, Franta, Germania si Tarile de Jos au raportat o productie in 2012, care a fost cu eel putin 10,0% mai mica decat in 2002, in
timp ce o crestere de circa 10,0%, a fost inregistrata in Grecia �i Marea Britanie. Nivelul de
productie din 2012 in Spania, Polonia, Danemarca �i Republica Ceha a fost destul de similara cu nivelul inregistrat 10 ani mai devreme. Printre producatorii mai mici, cresterea cea mai
remarcabila a fost inregistrata de Malta, unde productia de acvacultura a crescut de peste sase ori �i Bulgaria, unde productia s-a triplat. Productia de acvacultura din Norvegia a fost de peste doua ori mai mare intre 2002 �i 2012.
36
.. :-"··
':•�:• gnstratcgy&consulttng
' Agrotec
Productia din acvacultura din UE (28) in perioada 2002 – 2012
Tabelul 2.1.
r
C)�or-l"t� ·· ··���g:!; ··V- ·· ,,tnr-�
� � l
N –
N-
…. 0 i
tn – …. '°..ri .. ••C,,00 ··- ··:'.:!�"'�
. 0"0'
o�N-oo���-�MvV-.fo'I")�&VnV- .. ··:!t–�C"l�OOO\- .. �=§V'lo� .
N – – N N – '"
�OO�lrl!" •• •• •• ••
�.!!g°
– ] -='
t–t-+-+-+-+–+–+–t–t–+-1–t–1–1t–t–t-+-+-+-+–+–t–t–+-+-t–1–11–t–t-+-+-+-+–+–+–tg �
c -g
'<t & "
"'= J
l–+-+–+–+-+–+–1�1–+-+–+–+-+–+–1–-l–+-+–+–+-+–+–ll–+-+-+–+–+-+–1–11–+-+–+–+-+-l� "1
.5 "5i
.,,, t::
� J1 i'.i
� -g
l–+-+–+–+-+–+–1�1–+-+–+–+-+–+–1�1–+-+–+–+-+–l–ll–+-+-+–+–+-+–1–11–+-+–+–+-+-l�
�
-g
� � .5
UC
C O
l–+-+–+–+-+–+–1�1–+-+–+–+-+–+–11–l–+-+–+–+-+–1–11–+-+-+–+–+-+–1�1–+-+–+–+-+-l'� ':::'
� �
·:E:
::::,
:cea -�l.!S
� UJ
� �
0::,
N� rJl
��- I
I
I
J
37
··.:.�
';�• gustrattgyl<consulting '/Agrotec
2.2 Consum
2. 2.1 Date statistice (acvacultura, pescuit marin, semipreparate)
in 2011, consumul aparent de produse din pescuit �i acvacultura in UE a ajuns la 12,3 milioane de tone. Dintre acestea, 9,4 milioane de tone au provenit din activitati de pescuit in timp ce 2,9 milioane de tone au fost din acvacultura. Consumul de peste pe cap de locuitor,
s-a ridicat la 24,53 kg, in usoara crestere fata de 2010 (24,48 kg/cap de locuitor). Cu toate acestea, consumul pe cap de locuitor a fost mai mic comparativ cu anul 2008 (25.9 kg/cap de
locuitor) �i 2009 (25,3 kg/cap de locuitor). Mai exact pentru 2011, consumul de peste de 18,7
kg/cap de locuitor din UE provine din activitati de pescuit, restul de 5,8 kg/cap de locuitor provenind din acvacultura. in perioada analizata se constata o crestere a consumului de produse din peste provenind din pescuit cu circa 0,35 kg/cap de locuitor (circa 2%) si o scadere a consumului de produse din peste din acvacultura cu circa 0,30 kg/cap de locuitor
(circa 5%) (Tabelul 2.2.).
Tabe/11/ 2.2.
�i consum aparent in 2011 in statele UE �i pe grupe de produse
Bivalve � celelalte
moluste
,, nevertebmte
acvaticc
244268 627.392 307.054 147.656 6291 6.962 545.031 768.085 1.313.116 1,08 1,53 2,61
Cefalopode 114.972 3 539.468 0 27.610 0 626.830 626.833 1,25 i putin de 0,0 I 1,25
Crustacee 214364 242 407.295 292.323 99.890 1.774 521.769 290.791 812.560 1,04 0,58 1,62
Pleuronecti- forme
Peste de apa
dulee
Diverse produse
37.700 89.927 130.727 497.149 4.925 2.948 163.502 584.128 747.630 0,33 1,16 1,49
acvatice
34.137
SS 317.719 0 9.006 0 342.850 SS 342.905 0,68 i puµn de 0,01 0,68
Alli pesti marini 512.132 148.432 576.016 30.775 165.074 6.024 923.074 173.183 1.096257 1,84 0,34 2,18
Salmonide 8.437 357.497 72.709 764.749 38.083 66.815 43.064 J.OSS.431 1.098.494 0,09 2,10 2,19
Pelagici mici 2.084.872 454.628 0 690.152 0 1.849347 1.849348 3,68 i putin de 0,0 I 3,68
Ton �i specii
inrudite
340.160 S.060 1298329 294.130 421 1344360
4.460 1349.000 2,68 0,01 2,68
Total 4.311.093 1.239.648 .627.198 1.755.143 1.522.192 85.035 9.909.756 2.909.756 2.325.855 18,74 5,79 24,53
(Sursa: 2014 Edition THE EU FISH MARKET)
ef,<t.�
38
ROMPOP�
����2-014�-'* "
··.:.�-·
;.:. gustrattgy&consult1ng
�:"'·
lAgrotec
in ciuda crizei economice care a afectat Europa in ultimii patru ani, cheltuielile totale pentru produse pescaresti �i de acvacultura in statele UE a atins, in 2012, eel mai inalt punct
din anul 2007, (peste 52,7 miliarde de euro). Aproape 60% din cheltuielile pentru produse pescaresti �i de acvacultura din statele UE au fost acoperite de trei state membre: Spania, Franta �i Italia, care au cheltuit, in 2012, pentru achizitionarea fructelor de mare, 11,3 miliarde de euro, 10,0 miliarde de euro �i respectiv 9,7 miliarde de euro, cheltuielile
inregistrate in Spania si Franta reprezentand valoarea lor cea mai mare din ultimii patru ani. in aceeasi perioada, in Marea Britanie s-a inregistrat o crestere remarcabila a cheltuielilor pentru consumul acestor produse (+ 11 %).
Cheltuielile de consum inregistrate in 2012 pentru produsele pescaresti din pescuit �i
acvacultura in statele UE au atins apogeul in 2007 (figura 2.11 ).
��
Germania Portugalia Suedia
Olanda
––––––�-1-�1%1302 0,2%
–––––– 9685-1,5%
–––· 4847 2,3%
––- 404611,3%
–– 2800 -3,5%
–· 1476 2,3%
-13606,5%
– 1259 -8,2
– 121i70,8%
Romania
Finalanda
– 9273,0%
– 615 -2,1%
– 542 3,2%
– 528 4,3%
– –––-
–– –1––i––<
– 501 3,1%
-,–– –
– -i
Lituanla
Cehia
Celelalte
• 271 8,0%
• 266 0,8%
• 258 -2,6%
• 239 3,0%
– 682 3,8%
–4–·1–
-t –!– – –
-+- t
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000
milioane Euro
Figura 2.11. Cheltuielile pentru produse pescaresti �i din acvacultura, in UE, in 2012 de catre statele membre UE �i variatia 2012/2011.
(Sursa: 2014 Edition THE EU FISH MARKET)
39
··°.;:;;.�•.. gustrategy&consulttng lAgrotec
2.2.2 Tendinte in consum
Proiectarea perspectivei consumului de peste se bazeaza pe ipoteze derivate din tendintele de consum din trecut, literatura de specialitate §i consultarea expertilor'. Pentru proiectarea consumului, s-au elaborat un nurnar important de ipoteze in ceea ce priveste pescuitul, acvacultura, productia de marfuri, importurile §i exporturile de marfuri, Pentru capturi, este probabil ca navele europene sa se confrunte cu o crestere zero in productie pana la 2030. Reglementari recente ale Comisiei Europene cu privire la cod §i eglefin din Marea Nordului au confirmat nivelul ridicat de exploatare a stocurilor §i dificultatile refacerii stocurilor pe termen scurt sau mediu. Acvacultura este in crestere la unele specii precum somonul, bibanul de mare §i dorada, dar constrangerile de mediu, dezvoltarea altor activitati ocupationale in zonele de coasta precum §i regulile de sanatate §i siguranta alimentara nu vor permite acvaculturii sa-§i continue evolutia sa exponentiala in viitor.
Industria europeana de prelucrare a pestelui se va confrunta in viitorul apropiat §i cu o provocare majora in ceea ce priveste importul de peste provenit din tarile in curs de dezvoltare procesat competitiv la un standard ridicat de calitate §i siguranta, A vand in vedere ca industria europeana va ti mult mai dependenta de tarile terte pentru aprovizionarea cu materii prime, este posibil ca in afara de intreprinderile de tip consortiu, industria pescuitului sa aiba de suferit din aceasta competitie si, in consecinta, sa scada. Importurile din tari terte vor beneficia, de asemenea, de eliminarea progresiva a barierelor comerciale §i disparitia preferintelor acordate tarilor ACP. Pentru tarile asiatice aceasta ar trebui sa conduca la o consolidare competitiva a pozitiei lor pe piata mondiala.
Problema de furnizare/aprovizionare a pietei europene cu peste, care este in crestere, nu este ridicata in raport dar se evidentiaza o constrangere pentru cresterea consumului de produse diferite. Principalul motiv pentru aceasta este faptul ca pretul mediu de peste in pietele europene este U§Or mai mare decat pretul international (cu exceptia Japoniei).
Prin urmare, nu va trebui sa fie o schimbare in produsele comerciale din alte tari din Europa. Asta se intampla deja cu tarile africane care fac parte din grupul ACP. Tari din Africa de Nord-Vest s-au confruntat, de-a lungul ultimilor zece ani, cu o scadere a ofertei lor nete de material piscicol, in special pentru Spania, Franta §i Italia. Nu exists Inca un potential
3 Failler, P. , Future prospects forfish andfishery products. 4. Fish consumption in the European Union in 2015 and 2030. Part 1. European overview. FAO Fisheries Circular. No. 972/4, Part 1. Rome, FAO. 2007
40
�:;• geutrategy&consulung iAgrotec
de crestere in continuare a exportului din aceste tari, ceea ce inseamna impact negativ ulterior pentru aprovizionarea lor cu peste.
Tendintele preturilor la peste sunt mentionate in raport, dar nu sunt folosite pentru a regla nivelul de aprovizionare cu aceasta cerere. Principalul motiv pentru aceasta il constituie faptul ca pretul a fost stabil, in perioada 1989-1998. Al doilea motiv pentru a nu lua pretul ca un ajustor este ca productia de acvacultura duce in jos pretul de specii demersale: preturile somonului iau tot mai mult rolul de referinta de pret pentru alte specii de pesti din acvacultura
�i a speciilor salbatice. Cu alte cuvinte, speciile de crescatorie joaca rolul de regulator de pre],
cu o tendinta de a merge in jos de ftecare data cand exista o tmbunatatire a tehnologiilor de crestere �i in special de furajare. Acest lucru face ca producatorii de somon, de exemplu, sa•
�i arunce uneori produsele lor pe piata europeana,
Previziunile indica o crestere a cererii pentru produsele de fructe de mare in anul
2030, consumul mediu pe cap de locuitor din statele EU(28) se va muta de la 22 kg/cap de locuitor/an, in 1998 la 24 kg/cap de locuitor/an. Cele doua kilograme suplimentare de consum pe cap de locuitor inseamna ca sursa neta va trebui sa creases cu 1,6 milioane de tone
(respectiv 1,1 milioane de tone pentru cele 2 kilograme in plus pe persoana �i 550 000 de tone
ca urmare a cresterii suplimentare a populatiei cu circa 22 milioane de locuitori). Cresterea acvaculturii nu va ft in rnasura sa satisfaca cererea tot mai mare de peste, astfel incat importurile se vor ridica la 11 milioane de tone (15% fata de 1998), crescand dependenta Europei de restul lumii.
Aderarea unor noi state la UE va creste cornertul intra-european: in primul rand pentru ca o mare parte a comertului european extern este in prezent intre tarile occidentale �i de est �i in tarile nordice; in al doilea rand pentru ca instalatiile de prelucrare din vest sunt
relocate la fostele tari ale Uniunii Sovietice, cum ar ft statele baltice, sau Polonia in al treilea rand pentru ca exista o reducere de reexporturile dintre tarile occidentale. Ultimul punct va duce la suprimarea unor lanturi de distributie de peste stabilite in scopul de a reduce costurile, care sunt costuri mai mutt sau mai putin de tranzactie. in general, va exista o legatura directa
intre producatorii mondiali �i industria de prelucrare europeana.
Cererea tot mai mare produse gata de consum va ft observata peste tot in Europa, in
2030, dar cu o tendinta mai pronuntata in statele UE(15), din cauza puterii de cumparare mare.
41
��· gustracegy&consultrng lAgrotec
Modificarile in consum sunt, in principal schimbari in produse, mai degraba decat de specii: aceeasi specie va ti consumata in 2030, dar intr-o forma diferita. Tarile din est vor introduce progresiv modelul de consum al statelor UE(15). imbunatatirea obiceiurilor de
consum �i schimbarea economiei va permite incet tarilor est-europene sa dezvolte mai
degraba o plata determinants a cererii, decat o sursa de producere a uneia. Dar, in spatele standardizarii aparente a consumului, vor exista in continuare diferente regionale: un consumator spaniol nu va avea acelasi model de consum ca unul suedez sau roman.
Preferintele nationale vor fi exacerbate prin oferta neta de marfuri care respects gusturile istorice �i obiceiurile �i integreaza conditii moderne de trai.
2.3 Comert
in figura 2.12 sunt raportate date privind numarul de inteprinderi ce activeaza in sectorul de acvacultura, productia totala vanduta, cifra de afaceri obtinuta in urma vanzarii
productiei, forta de munca ca nurnar �i ca echivalent norma intreaga �i ca�tigul mediu din
statele membre UE, pentru anul 20114• Valorile raportate au fost completate cu date FAQ, in principal pentru a compensa lipsa datelor din acvacultura continentala la nivelul statelor membre (datele FAQ sunt raportate cu rosu),
Datele disponibile pentru 15 state membre care insumeaza circa 90% din productia totala din UE, arata ca exista mai mutt de 11.000 de companii care activau la nivelul anului
2011. Se apreciaza totusi ca, in statele UE(28) numarul intrepriderilor/companiilor care au
principala activitate, acvacultura ar putea ti intre 14.000 �i 15.000. Aceleasi cifre au fost estimate �i in rapoartele STECF din 2012 �i 2013 care vizau acvacultura la nivel european in
2011 �i 2012.
Majoritatea companiilor din sectorul de acvacultura din statele UE sunt micro intreprinderi (cu mai putin de 10 angajati). in 2011, acestea au avut o pondere de circa 87% din totalul intreprinderilor active in sector. Intreprinderile cu mai putin de 5 angajati au reprezentat in anul 2011, 75% din totalul intreprinderilor din acvacultura statelor UE, urmate
de intreprinderi cu mai mutt de 10 angajati (13%) �i intreprinderi cu 6-10 angajati (12%).
Aceste microintreprinderi tind sa fie familiale �i sunt, de obicei, la scara mica fata de marile
42013-12_STECF 13-30 – Aquaculture economics Summary report_JRCxxx in Capitolul 4 ECONOMIC PERFORMANCE OF THE EU AQUACULTURE SECTOR
-���
O.\IPO:'" 42
"
�2014
.;)'-
··�.:f..�•… gustrategy&consulung '"Agrotec
companii utilizand metode intensive de capital. Numarul intreprinderilor cu mai mult de 10 angajati a crescut in 2011 de la 9% in 2008 pana la 13%.
Tara
Austria 2.2 19.3
Belgia 0.0 T 0.2
Bulgaria 4.1 6- 10.0 270 6- 270 6-
Croatia 12.8 T 50.6
Cipro 15 6- 4.7 6- 30.6 292 4 276 6- 11.l T
Cehia 21.0 6- 44.5
Danemarca 135 -.: 40.5 T 145.8 437 299 6- 70.4 �
Estonia 0.4 T 1.6
Finlanda 132 10.1 6- 56.7 445 Lj. 349 6- 38.0 6- Franta 3290 283.1 T 898.5 18522 T 10658 T 24.8 6- Germania 39.1 T 85.9
Grecia 1017 = 121.8 523.3 5559
Ungaria 15.6 6- 30.3
Irlanda 292 -.: 44.8 T 128.5 1748 6- 958 26.7 T
Italia 587 T- 157.0 T 422.9 5076 2116 T 31.0
Letonia 0.5 1.1
Lituania 3.3 6- 7.2
3.8 T 50.5 -.: 189 -.: 165 6- 18.1
..
Britanie
Date FAD Date DCF
Figura 2.12. Performantele economice ale sectorului de acvacultura a UE, in 2011 (Sursa: 2013-12_STECF 13-30 -Aquaculture economics Summary report_JRCxxx)
43
��· gustrattgy&consulting '"Agrotec
Din datele DCF, completate cu datele FA05, productia totala vanduta din sectorul de acvacultura din statele UE(28), in anul 2011, a fast estimata la circa 1,35 de milioane de tone. Aceasta corespunde unei scaderi cu 1% din productia raportata in 2010 (1,36 milioane de tone). Productia UE (28) raportata de catre FAO a fast stabilita la 1,28 de milioane de tone
atat pentru anul 2010 cat �i pentru anul 2011. Date le FAO arata o tendinta de scadere a
productiei din acvacultura statelor UE(28) de mai bine de 10 ani (figura 2.12).
2.3.1. Importuri
Balanta importurilor �i exporturilor din statele UE, in ceea ce priveste produsele pescaresti din pescuit �i acvacultura este net favorabila importurilor, acestea Inregistrand o
cantitate de 5,6 milioane de tone ceea ce reprezinta o valoare de 19,2 milioane de euro. Cel mai mare importator de pe piata UE este Spania cu o cantitate de 1 milion de tone, ceea ce reprezinta circa 18% din totalul importurilor realizat la nivel de UE. Alte state care au
importuri ridicate sunt Germania, Danemarca, Suedia �i Marea Britanie in timp ce la polul
opus se afla Luxemburg cu doar 71 de tone importate. Printre alte state cu importuri scazute amintim Ungaria cu 2.703 tone, Slovenia cu 4.543 tone �i Slovacia cu 4.593 de tone (figura
2.13).
5 Datele DCF privind productia toatala vanduta au fost completate cu datele FAO privind productia pentru a oferi o imagine de ansamblu a tuturor celor 28 de state membre UE. Atat FAO cat �i EUROSTAT raporteaza
datele privind productia, cu toate acestea definitia tor privind prodcutia se bazeaza pe primele vanzari. Regulamentul CE nr. 762/2008 defineste ,,productia" utilizata de catre EUROSTAT ca iesire din acvacultura la
prima vanzare, inclusiv productia obtinuta in pepiniere �i oferita la viinzare. 0 aboradare similara este utilizata �i
de catre FAO. Prin unnare, FAO si EUROSTAT utilizeaza vanzarile totale ca o estimare a productiei totale.
Cu toate acestea datele DCF pot sli nu fie identice cu datele FAO �i EUROSTAT, principalele diferente putand
fi explicate prin faptul ca: atunci cand o tara nu raporteaza anumite date la EUROSTAT, datele respective ramiin lipsa, in timp ce statisticile FAO ofera o acoperire mai mare deoarece valorile lipsa sunt inlocuite cu estimari ale
FAO; datele EUROSTA T �i FAO se bazeaza pe productia destinate consumului, in timp ce datele DCF se
bazeaza pe vanzarea tuturor produselor din acvacultura realizate de companii (�i pentru consum �i ca material de
populare). Deoarece un produs poate fi viindut de mai multe ori (ex. ca larva, ca pui, ca adult), este posibil sa apara dubla contabilizare atunci cand se incearca a se estima productia din vanzar] (DCF); datele EUROSTA T �i
FAO de bazeaza pe toate vanzarile prodcutiei din acvacultura, in timp ce datele DCF se bazeaza doar pe vanzarile (productia) companiilor a carei principals activitate este acvacultura; daca datele DCF sunt colectate la nivel national, prin intennediul chestionarelor, calitatea datelor va depinde de rata de raspuns (rata de esantionare realizata).
44
..�· gustr,ucgy&consulung lAgrotec
Din punct de vedere valoric, dupa Spania, cu o valoare a importurilor de 3,3 miliarde de euro, urmeaza Suedia �i Marea Britanie cu circa 2,4 miliarde de euro �i respectiv, 2,2 miliarde de euro.
I •• ••·–··•.-••• -••-·-·-·––·–·•- •• -·-·–······–····-···-·-••••·•··-·-·
(continue) ,.
Figura 2.13. Importurile �i exporturile produselor din acvacultura �i pescuit din UE,
in anul 2012
(Sursa: Facts and figures on the Common Fisheries Policy-Basic statistical data 2014)
Dintre produsele pescaresti, care fac obiectul importurilor in statele UE, Spania detine suprernatia in ceea ce priveste pestii pelagici (867 de mii de tone), molustele (859 de mii de
tone) �i crustaceele (744 de mii de tone) in timp ce, Suedia realizeaza cele mai mari importuri
de salmonide (1,8 milioane de tone), Germania cele mai mari importuri privind alte specii de pesti (877 de mii de tone) �i Danemarca in ceea ce priveste produsele non-consum (281 de
mii de tone) (figura 2.14).
45
··,�·�·-
…:-:.. gustrategy&consulung
lAgrotec
Pe�ti pelaglcl Salmonlde Alte Sf)ecll <!e f)e�e
Crustacee Molu�e Produse non-alimentare
Figura 2.14. lmporturile produselor din acvacultura �i pescuit din UE,
in anul 2012, pe categorii
(Sursa: Facts and figures on the Common Fisheries Policy-Basic statistical data 2014)
Produsele din peste, semi-preparate, importate sunt reprezentate de pestele care a fost supus unei etape de procesare primara, cum ar fi filetarea, produsele obtinute fiind apoi utilizate ca materie prirna in obtinerea altor produse cu valoare adaugata in sectorul de procesare din UE. Cele mai importante dintre acestea, sunt brichetele utilizate pentru produsele de consum cum ar fi oase de peste, materie prima sarata sau uscata. Aceste produse semi-preparate reprezinta 2,04 milioane de tone din totalul importurilor (82%) dar din punct de vedere cantitativ acest import a scazut cu 5, 1 % din 2011 ceea ce reprezinta o rata de scadere user mai mare decat intreaga categorie (figura 2.15).
46
·:•·::t-�•.. gustr.atcgy&consultrng '/Agrotec
• Fiie, congelat
•lntreg, proasp3t
• Pe�te/Flle, uscat/ s3rat
• Carne, congelaU
• Tntreg, congelat
• File, proasp3t
Figura 2.15. Volumul speciilor de pesti albi, procesati !;ii neprocesati, importat in UE din tarile terte, in anul 2012
(Sursa: EU Fish Study_2013)
2.3.2. Exporturi
Exporturile produselor pescaresti din pescuit !;ii acvacultura din statele UE au inregistrat, la nivelul anului 2012, o cantitate totals de 1,98 milioane de tone reprezentand o valoare de 4, 17 milioane de euro. Cei mai mari exportatori din UE sunt Olanda !;ii Spania cu o cantitate de 403 de mii si respectiv, 400 de mii de tone, ceea ce reprezinta circa 40% din totalul exporturilor la nivelul UE. Un alt stat cu exporturi ridicate este Danemarca cu o cantitate de 269 de mii de tone, reprezentand circa 14% din totalul exporturilor. (figura 2.16).
Din punct de vedere valoric, Spania a inregistrat cea mai ridicata valoare, de 883 de milioane de euro, urmata de Olanda si Danemarca cu 577 de milioane !;ii respectiv, 571 de milioane de euro.
47
'"Agrotec
in ceea ce priveste exportul de produse pescaresti din statele UE, circa 50% din acestea sunt reprezentate de produsele congelate, urmate de preparate �i conserve (27%), produse proaspete �i refrigerate (19%) �i produse afumate, sarate sau uscate cu 4%.
• Prod use congelate • Preparate �i conserve
• Produse proaspete �i refrigerate • Produse afumate, sarate sau uscate
Figura 2:16. Exporturile produselor din pescuit �i acvacultura, in anul 2012
(Sursa: Facts and figures on the Common Fisheries Policy-Basic statistical data 2014)
Din punct de vedere al produselor pescaresti, care fac obiectul exporturilor in UE, Spania detine suprematia in ceea ce priveste pestii pelagici (482 de mii de tone), molustele
(99 de mii de tone) �i alte specii de pesti (274 de mii de tone) in timp ce, Marea Britanie
realizeaza cele mai mari exporturi de salmonide (317 mii de tone), iar Danemarca cele mai mari exporturi de crustacee (107 de mii de tone) �i produse non-consum (272 de mii de tone)
(figura 2.17).
48
·.. �.{…
��· gustra1egy&consult1ng l-Agrotec
Pe� pelaglci Salmonide Alte SJ>ecii de e
Crustacee MoluE:e Produse non-alimentare
Figura 2.17 Exporturile produselor din acvacultura �i pescuit din UE,
in anul 2012, pe categorii
(Sursa: Facts and figures on the Common Fisheries Policy- Basic statistical data 2014)
49
·.•..
���· gusuategy&consulung '�Agrotec
2.4. Institutii �i politici de dezvoltare
2.4.1. Institutii si organisme ale UE
Data fiind existenta politicii comune in domeniul pescuitului (PAC) �i a politicii maritime integrate, la nivelul UE exista structuri �i institutii cu atributii de reglementare, implementare �i control, dupa cum urmeaza":
• Comisia pentru Pescuit din cadrul Parlamentului European (PECH), cu atributii legate de dezvoltarea politicii comune in domeniul pescuitului �i a politicii maritime integrate in ceea ce priveste activitatile de pescuit, organizarea comuna a pietei produselor pescaresti si de acvacultura, elaborarea politicii structurale in sectoarele pescuitului si acvaculturii, punerea in aplicare a obligatiilor internationale din domeniul pescuitului s.a;
• Consiliul Agriculture si Pescuit (AGRIFISH) din cadrul Consiliului Uniunii Europene – reuneste ministri de resort din fiecare stat membru al UE si are ca principala atributie adoptarea legislatiei in domenii care privesc productia de alimente, dezvoltarea rurala �i gestionarea pescuitului;
• Directia Genera/a Afaceri Maritime si Pescuit (DG MARE) din cadrul Comisiei Europene are ca principala responsabilitate implementarea politicii comune in domeniul pescuitului si a policii maritime integrate, misiunea asumata fiind aceea de a dezvolta potentialul economiei maritime a Europei, de a garanta aprovizionarea constanta cu alimente de origine marina sigure si de a crea conditiile necesare pentru un sector al pescuitului durabil si un mediu marin mai sanatos;
• Agentia Europeana de Control al Pescuitului (EFCA) este o structura creata in anul 2005, cu atributii de control, inspectie si supraveghere in cadrul politicii comune in domeniul pescuitului.
Sub raportul cooperarii internationale, Uniunea Europeana (reprezentata prin Comisie), joaca un rol activ in 15 organizatii regionale de gestionare a pescuitului (ORGP• uri) si are in prezent 16 acorduri active de parteneriat in domeniul pescuitului (APP-uri) cu
tari terte, incluzand aici �i acordurile cu tarile nordice (Norvegia, Insulele Feroe �i Islanda)?
2.4.2. Asociatii profesionale
6 Uniunea Europeanii- Sinteze ale legislatiei VE in domeniul afacerilor maritime si al pescuitulul (2014):
http://europa.eu/pol/fish/index ro.htm
7 Comisia Europeana (2014)- Politica comunii in domeniul pescuitului in cifre. Date statistice de baza, Editia
2014
���
,it�llCW001P4OP� so
���
·..:,.�.-
��· gustr.ittgy&consulung
Pentru a-si promova interesele legate de organizarea rationala a productiei �i o mai buna comercializare a produselor pe piata pescarii �i acvacultorii din spatiul european sunt
asociati in cadrul unor organizatii de producatori, cu rol esential in derularea politicii comune in domeniul pescuitului. in prezent, exista organizatii de producatori in 17 state membre UE, cele mai multe dintre acestea fiind cele de pescuit (Figura 2.18).
Searl mid de pescult Pesallt de a,mj Pesallt Jn lari
Pesallt la mare adJnclme
Total: 188 orpnilatB fn 2013
Aar.Kulturl $1
:: celelalte tlpurl de pescult
"' Total: 44 orpnlutil In 2013
Figura 2.18. Organizatiile de producatori din acvacultura �i pescuit din Europa
(Sursa: Facts and figures on the Common Fisheries Policy-Basic statistical data 2014)
in acelasi timp, interesele specifice ale producatorilor/comerciantilor din sectorul pescaresc sunt reprezentate la nivel european – incepand din anul 1959 – de catre Asoeiatia Procesatorilor de Peste din Europa (AIPCE) si de Federatia Europeana a
Organizafiilor Nationale ale Importatorilor �i Exportatorilor de Peste (CEP) – care
51
::•._;'!:…�·· gustutegy&consulung ',.Agrotec
functioneaza sub o sigla comuna AIPCE-CEP, in baza unui acord de cooperare8•
De mentionat este si faptul ca pentru a facilita schimbul de informatii si a oferi sprijin diferitilor actori irnplicati in dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti, la nivel european a fast constituita Reteaua Europeana a Zonelor Pescaresti (FARNET)9, care reuneste acele zone pescaresti sustinute prin Axa 4 a Fondului European de Pescuit (FEP). F ARNET are la baza 300 de Grupuri de Actiune Locala Pescaresti (FLAG-uri) din 21 de state membre, sprijinind activ realizarea obiectivelor legate de valorificarea produselor pescaresti, diversificare, investitii in zonele pescaresti, dezvoltarea resurselor umane in domeniu s.a.
2.4.3. Politici s! initiative
Politica comuna in domeniul pescuitului (PCP)
Uniunea Europeana a dezvoltat – inca din anul 1970 – o politica comuna in domeniul pescuitului, bazata pe o organizare cornuna a pietelor. PCP are patru mari domenii de actiune, respectiv gestionarea pescuitului (stabilirea limitelor capturilor totale admisibile – TAC-uri, limitarea efortului de pescuit, adoptarea unor norme care reglementeaza modalitatile, zonele si perioadele in care se poate pescui, controlul pescuitului, protectia unor specii care nu fac obiectul pescuitului, a stocurilor de peste vulnerabile si a habitatelor sensibile etc.); plata �i politica comerciala (organizarea sectorului, comercializarea produselor din pescuit �i agricultura etc.), politica Internatlonala (acorduri bilaterale cu tari terte, cooperare cu organizatii regionale si internationale din domeniul pescuitului s.a) si flnantarea politicii (FEP 2007 – 2013; FEPAM 2014 – 2020, inclusiv controlul acordarii ajutoarelor de stat. De asemenea, PCP prevede norme privind acvacultura si implicarea partilor interesate 10•
incepand cu 1 ianuarie 2014, a intrat in vigoare noua politica comuna a UE in domeniul pescuitului (cunoscuta si sub numele de Reforma PAC), care i�i propune, in
principal, sa puna bazele unui pescuit durabil din punct de vedere economic, social si al protectiei mediului, actionand in patru directii: refacerea stocurilor, eliminarea practicilor neeconomice, responsabi/izarea sectorului si dezvoltarea acvaculturii!',
8 AIPCE-CEP: http://www.aipce-cep.org'content/about-us
9 European Commission – FARNET (2014): https://webgate.ec.europa.eu/fpfis/cms/famet/
10 DO MARE – Politico comund in domenlul pescuitului (2014): http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/index ro.htm
11 Uniunea Europeana =Sinteze ale legislatiei UE in domeniul afacerilor maritime si al pescuitului (2014):
�ht�tp://europa.eu/pol/fish/index ro.htm
OMPOPi 52
2014 ;;,
��.,.
·.�•i….•…. gustr.ttcgy&consulung
Politica Maritima Integrata
lAgrotec
in ultimii ani, Uniunea Europeans a largit sfera de actiune a politicii sale maritime, intr-un efort de aliniere la obiectivele de crestere inteligenta, durabila si favorabila
incluziunii ale Strategiei Europa 2020. Politica Maritima Integrata – orizontala �i
intersectoriala – cauta sa ofere o abordare mai coerenta cu privire la aspecte care au in vedere securitatea si supravegherea maritima integrata, in baza acelorasi principii ca si in cazul spatiului aerian, planificarea spatiului maritim, cunoasterea mediului marin, intreprinderile maritime competitive, cercetarea stiintifica, pescuitul12• in aceeasi directie, Strategia de crestere albastrii identifies sectoarele cu eel mai mare potential pentru investitii si generare
de locuri de munca (ex. turismul de coasta, acvacultura, biotehnologia marina, exploatarea
miniera a fundului marii sau exploatarea energiei oceanelor)13
vizand astfel maximizarea
exploatarii durabile a marilor �i oceanelor, in paralel cu dezvoltarea economiei maritime.
2.5. Reglementiirl sl surse definantare
in perioada 2007 – 2013, Fondul european pentru pescuit (FEP) a reprezentat principalul instrument financiar al UE pentru facilitarea punerii in aplicare a politicii comune
din domeniul pescuitului si pentru sustinerea restructurarilor necesare legate de evolutia
sectorului14
Cu un buget de aproximativ 3,8 miliarde euro (4,3 miliarde euro in preturi
actuale) – din care 75% pentru regiunile slab dezvoltate, FEP a finantat proiecte in cinci domenii prioritare: Ajustarea flotei de pescuit (Axa 1), Acvacultura, prelucrare �i
comercializare (Axa 2), Masuri de interes comun (Axa 3), Dezvoltare durabila pentru zonele de pescuit (Axa 4) �i Asistenfa tehnica (Axa 5)15•
Incepand cu anul 2014, FEP a fost inlocuit de Fondul European pentru pescuit �i afaceri maritime (FEPAM), care are un buget de aproximativ 6,5 miliarde euro pentru perioada 2014 – 2020. FEPAM i�i propune sa sustina noi proiecte destinate punerii in aplicare a politicii comune reformate in domeniul pescuitului �i sa ofere sprijin financiar
pescarilor, acvacultorilor si comunitatilor de zonele de coasta; de asemenea, fondul va
12 Idem
13 Comisia Europeana (2014)- Sa tntelegem politicile UE: Afaceri maritime si pescuit, Luxemburg, Oficiul pentru Publicatii al UE, 2014
14 Aditional, guvemele statelor membre au posibilitatea oferirii de ajutoare de stat pentru sectorul pescuitului,
in conditiile prevazute de legislatia in vigare
15 DG MARE – Fondul european pentru pescuit (2014): http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/efflindex ro.htm
r:-;!!4�
……
:,ROMPOP' 53
l_ 2014 ,.l�
'
··;.::i.:•;.. geutrategy&consulung -lAgrotec
finanta proiecte menite sa impulsioneze "cresterea albastra" si ocuparea fortei de munca in cadrul politicii maritime integrate a UE16.
Cadrul de reglementare al FEPAM include urmatoarele componente:
• Regulamentul nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispozitii comune privind Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul social european, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala �i Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime (fondurile ESI);
• Regulamentul (UE) nr 1379/2013 privind organizarea comuna a pietelor in sectoral produselor pescaresti �i de acvacultura;
• Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comuna in domeniul pescuitului;
• Regulamentul nr. 508/ 2014 al Parlamentului European �i al Consiliului din 15 mai 2014
privind Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime;
• Decizia de punere in aplicare a Comisiei din 11 iunie 2014 de stabilire a defalcarii anuale pe stat membru a resurselor globale din Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime in cadrul gestiunii partajate pentru perioada 2014-2020 [notificata cu numarul C(2014) 3781] Alocarile financiare din FEPAM, pentru fiecare stat membru UE sunt prezentate in
figura 2. 19.
16 DO MARE – Fondul European pentru Pescuit �i Afaceri Maritime (FEPAM) (2014-2020):
http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/emff/index ro.htm
54
··'.•:i""•·· gr.istrategy&consulung lAgrotec
BE
BG C88.1Mil,
CZ �–-
I==::::;;;:: DE I==::–' EE
IE 1==:::;
ELl=======::::::======:!!!!!!!!!-c_3_s s_�_i_ _..;. ES
I=========
, C1.16KMil.
FR
HRI=====;
C588Mil.
IT (537 .3Mil.
CY LV (139.SMil.
LT HU MT
NL C101.SMil.
AT C7Mil.
PL
PT I===::;;:::::::::;
RO I=–_;
SI
SK
FI
SE (120.2Mil.
UK C243.1Mil.
COMil. C240Mil. (480Mil. C720Mil. C960Mil. CL2K
Figura 2.19 Alocarile financiare FEPAM, pentru fiecare stat membru UE (Sursa: http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/emff/index_en.htm)
55
•.•..
���· goscr�cegy&consulting
Capitolul 3
lAgrotec
Analiza generala a pietei de peste �i produse din
peste din Romania
56
··.�.,..
··�• gustratcgy&consult1ng
LAgrotec
3.1 ROMANIA- privire generala
Romania este un stat situat in sud-estul Europei, care se invecineaza cu Ucraina �i Republica Moldova in nord �i est, Ungaria si Serbia la vest �i Bulgaria la sud. in sud-est, Romania are o portiune de coasta care ii ofera acces la Marea Neagra. Capitala �i eel mai
mare oras este Bucuresti, Romania este un stat membru al NATO din 2004 si, din 1 ianuarie
2007, al Uniunii Europene. Chiar daca in conceptia politica Romania se afla in sud-estul Europei, din punct de vedere geografic ea se afla la distante aproximativ egale – circa 2500 km – intre granita de apus (Oceanul Atlantic) �i cea de rasarit (Muntii Ural) a Europei, adica intr-o pozitie central-sudica, 0 mare parte din granita Romaniei cu Serbia �i Bulgaria este formata de fluviul Dunare. Granita cu Republica Moldova este formata de raul Prut, un
afluent al Dunarii,
Conform recensamantului din 2011, Romania are o populatie de 20 121 641 de locuitori �i este de asteptat ca in urmatorii ani sa se inregistreze o scadere lenta a populatiei ca
urmare a sporului natural negativ. 0 serie de indicatori demografici cu relevanta pentru studiul de fata sunt prezentati in continuare:
• Densitatea popu/aJiei: 84,4 loc/km2•
• Populatia urbana: circa 55,20%
• Populatia rurala: circa 44,80%
• Rata de crestere a populatiei: -0,22% (anul 2010);
• Populatia pe grupe de vdrsta: 0-14 ani: 15,5% (masculin 1,772,583/feminin
1,681,539); 15-64 (de) ani: 69,7% (masculin 7,711,062/feminin 7,784,041); 65 de ani �i peste: 14,7% (masculin 1,332,120/feminin 1,934,076) (2010);
• Numarul de salariati : 4,5 milioane persoane
• Populatie activii: 10,5 milioane persoane.
• Migratie: conform datelor statistice, circa doua milioane de romani muncesc in
strainatate, insa fenomenul emigratiei nu este exact cuantificat.
57
··.:-·i··
'.:�• gustr.1tcgy&consul11ng
• Proiectii: conform estimarilor, peste 50 de ani tabloul demografic va fi complet diferit: pensionarii vor reprezenta mai mult de jumatate din populatia tarii.
Conform art. 3 al Constitutiei Romaniei, teritoriul tarii este organizat in comune, erase �i judete, in conditiile legii, unele erase sunt declarate municipii. Adrninistratia judeteana,
comunala �i oraseneasca este reglementata prin legea administratiei publice nr. 215 din 23
aprilie 2001. in anul 1998, in cadrul programului pentru aderarea la UE, consiliile judetene din Romania s-au asociat in opt regiuni de dezvoltare, corespondente nivelului NUTS-II de diviziuni al UE, fiira capacitati administrative, dupa cum urmeaza:
– Regiunea Nord-Est, cuprinzand judetele: Iasi, Botosani, Nearnt, Suceava, Bacau, Vaslui;
– Regiunea de Vest cuprinde judetele: Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Tirnis;
– Regiunea Nord-Vest cuprinde judetele: Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare
si Sala].
– Regiunea Centru cuprinde judetele: Alba, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna �i Brasov.
– Regiunea Sud-Est cuprinde judetele: Tulcea, Vrancea, Galati, Braila, Buzau �i Constanta.
– Regiunea Sud Muntenia cuprinde judetele: Arges, Dambovita, Prahova, Ialomita, Calarasi, Giurgiu si Teleorman.
– Regiunea Ilfov cuprinde municipiul Bucuresti �i judetul Ilfov.
– Regiunea Sud-Vest Oltenia cuprinde judetele: Mehedinti, Gorj, Valcea, Olt �i Dolj.
in Romania, institutia publica centrals de specialitate de interes national cu atribut principal in elaborarea strategiei nationale si a reglementarilor specifice in domeniul pescuitului, acvaculturii, organizarii pietei produselor pescaresti, precum �i in controlul aplicarii �i respectarii acestora este Agentia Nationala pentru Pescuit �i Acvaeultura (ANPA) (vezi subcapitolul 3.1.3). ANPA este institutie publics centrala de
specialitate de interes national, cu personalitate juridica, finantata integral de la bugetul de stat, care functioneaza in subordinea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, in conformitate cu prevederile H.G. nr. 48/2013. Agentia acopera intreg teritoriul Romaniei, prin cele 4 filiale regionale: Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania.
58
;;�. gustrategy8<consulting '-Agrotec
in prezent, in domeniul pescuitului �i acvaculturii se actioneaza pentru conservarea, managementul �i exploatarea durabila a resurselor acvatice vii, dezvoltarea acvaculturii, a procesarii �i a comertului cu peste �i produse din peste. Pentru asigurarea unei dezvoltari
durabile a sectorului pescaresc se are in vedere rolul multifunctional pe care trebuie sa-l aiba, respectand urmatoarele principii:
un sector pescaresc competitiv care poate face fata gradual pietei mondiale;
metode de productie care protejeaza mediul, capabile sa fumizeze produse de calitate.
Cresterea econornica durabila �i imbunatatirea standardului de viata al populatiei sunt
determinate de dezvoltarea competitivitatii in contextul provocarilor mondiale, (globalizarea economiei, deschiderea pietelor internationale, schimbarile tehnologice rapide) provocari ce trebuie sa fie transformate in oportunitati de catre intreaga economie romaneasca.
3.1.1. Structura productiei si consumului
Pescuitul si acvacultura, alaturi de prelucrarea pestelui �i comertul cu peste �i produse din peste, sunt activitati prezente in toate regiunile tarii. in unele zone izolate, cum sunt Delta
�i Lunca Dunarii, zona Clisura Dunarii, pescuitul reprezinta una din principalele activitati,
care ofera locuri de munca �i surse de venituri pentru populatia locala.
Patrimoniul de interes piscicol al Romaniei reprezinta aproximativ 3% din suprafata totala a tarii, respectiv 843.710 ha structurate in:
– 400.000 ha lacuri naturale (inclusiv Delta Dunarii) �i lacuri de acumulare
– 89.245 ha crescatorii piscicole;
– 8.555 ha pepiniere piscicole;
– 66.000 km de rauri, din care: 18.200 km in zona montana �i 1.075 km zona fluviala;
– 25.000 kmp ape marine din Zona Economica Exclusiva in Marea Neagra
Sectorul piscicol din Romania cuprinde activitatile de acvacultura, pescuit in ape naturale interioare �i pescuit marin, precum �i activitatile de procesare �i marketing.
59
·. �·�··
";.;,:-.. gusuategy&consult1ng
tAgrotec
Cea mai importanta activitate este reprezentata de acvacultura in ape dulci, urmata de pescuitul in ape interioare �i pescuitul costier.
Conform datelor statistice FAQ �i ANPA, rezulta ca nivelul productiei de peste realizate in Romania in perioada 2005 – 2013 din activitatile de acvacultura, pescuit in ape
naturale interioare, a inregistrat fluctuatii, intre un nivel minim de circa 11.600 tone inregistrat in anii 2010 si 2011 si un nivel maxim de 17.942 tone inregistrat in anul 2008. S-a inregistrat o crestere constanta a productiei in intervalul 2005 (13.337 tone) – 2008, apoi, o
scadere in perioada 2009 – 2011, pe fondul crizei economice �i a inregistrat un reviriment
pana spre 13.500-15.000 tone (figura nr. 3.1).
Productla de peste din Rormnla perioada 2005 – 2013
20000
16000
12000
8000
4000
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
• Productie acvacultura
o Producfie pescuit marin
• Producfie pescuit ape continentale
Figura 3.1. Productia de peste din Romania in perioada 2005 -2013
in aceasta perioada, 2005-2013, productia de peste din acvacultura reprezinta baza productiei de peste din Romania, cu ponderi cuprinse lntre 54% �i 76% din totalul productiei, cu o medie de 68% (figura nr.3.2, 3.3).
60
::.,,�._-;;..
••r·•·
gustrategy&-consul11ng
Ponderea medie a productiei de peste din Romania
• Acvacultura
• Pescuit in ape continentale
• Pescuitul marin
Figura 3.2. Ponderea medie a productiei de peste din Romania
Structura productlel de peste din Romania
100%
80%
60%
40%
20%
0%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
• Productie pescuit ape continentale • Productie pescuit marin • Productie acvacultura
Figura 3.3. Structura productiei de peste din Romania
Acvacu/tura
La nivelul anului 2005, activitatea de acvacultura din Romania se desfasura pe o suprafata totala de I 00.025 ha amenajari piscicole structurate in 84.525 ha crescatorii
61
::._'!._-;…
••r·•·
gustratcgy&consuhing
lAgrotec
piscicole, (85%) �i 15.500 ha pepiniere piscicole (15%), aproape intreaga aceasta suprafata
fiind utilizata pentru cresterea speciilor ciprinicole, cu exceptia unei suprafete de 25 ha, utilizata pentru salmonicultura.
in 2013, din datele statistice ANPA, rezulta ca, exista 748 de licente de acvacultura pentru o suprafata de 102.356 ha, din care 6.673 ha pepiniere (6,5%) �i 95.682 ha crescatorii
(93,5%). Daca suprafata destinata acvaculturii, in linii mari, s-a pastrat in acest interval de 9 ani (diferenta lntrand practic in marja de eroare), se observa o crestere a ponderii crescatoriilor in dauna pepinierelor.
in conformitate cu Registrul Unitatilor de Acvacultura (RUA), in sectorul de acvacultura sunt inregistrate 518 unitati, care detin 575 de arnenajari piscicole (helesteie, lacuri, iazuri, etc.).
Cele 518 unitati inregistrate sunt impartite in:
– 19 pepiniere (detin doar licenta de pepiniera);
– 324 crescatorii (detin licenta doar de crescatorie);
– 175 combinate (detin atat licenta de pepiniera cat �i de crescatorie).
Acvacultura din Romania se desfasoara, in acest moment, preponderent in ape dulci
�i se caracterizeaza din punct de vedere tehnologic prin doua directii:
o cresterea intensiva (mai ales a salmonidelor);
o cresterea extensiva �i semi-intensiva a ciprinidelor in policultura, in bazine de pamant
(helesteie, iazuri �i lacuri).
Cresterea ciprinidelor in policultura in bazine de pamdnt �i in regim extensiv sau semi-intensiv prezinta avantajul de a conserva calitatea apei in cazul regimului extensiv de crestere sau a genera un rise minor sau neglijabil asupra calitatii apei in cazul regimului semi•
intensiv de crestere. Majoritatea amenajarilor piscicole au un istoric relativ indelungat �i s-au incadrat foarte bine in peisajul natural, jucand un rol important in consolidarea echilibrelor
ecologice, in preluarea excesului de apa, in asigurarea si mentinerea unor suprafete intinse de zoneumede.
62
·-.�-�··
":•::-.• gustr.atcgy&consulung
tAgrotec
Ciprinicultura traditionala in bazine de pamant este compatibila cu habitatele sensibile
�i fumizeaza beneficii si servicii de mediu. in multe dintre siturile NATURA 2000 din
Romania, se desfasoara activitati de piscicultura, acestea fiind pe deplin compatibile cu conservarea valorilor naturale ale siturilor, dovada cea mai elocventa fiind insa�i desemnarea arealului amenajarii piscicole ca sit NATURA 2000. Amenajarile piscicole extensive au
devenit ferme rnultifunctionale unde sunt fumizate �i alte servicii sociale �i de mediu:
recreere, mentinerea biodiversitatii �i imbunatatirea managementului apei.
Structura pe specii a productiei piscicole provenita din acvacultura pana in 2005 a fost dominata de ciprinide, atat de origine indigena cat �i de origine asiatica, reprezentand 85% din total, restul de 15% fiind reprezentat de pastrav, �alau, stiuca, biban, somn, sturioni etc.
in perioada 2006 – 2013, aceasta structura a speciilor s-a pastrat in mare masura, tendinta fiind usor crescatoare pentru ciprinide care reprezinta in medie 87%, restul de 13% fiind reprezentat de celelalte specii, dintre care cea mai irnportanta este pastravul (figura nr.
3.4).
• Ciprinidae
• Alte specii
Figura 3.4. Structura pe specii a productiei de peste din acvacultura romaneasca
Din punct de vedere al volumului productiei, se observa ca, dupa o crestere a acesteia pana in anul 2009 a urmat o scadere cu circa 32% in anul 2010 fata de anul 2009 �i apoi cu
Inca 7% in 2011 fata de 2010, acest lucru datorandu-se in mare parte contextului economic
63
lAgrotec
din acea perioada. incepand cu 2012 productia a revenit in crestere cu 12% in 2012 fata de
2011 �i cu 1,4% in 2013 fata de 2012 (tabelul nr. 3.1).
Tabelul 3.1.
Volumul productiei din acvacultura, pe specii [tone]
Specla 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Crap 3.136 3.544 3.977 4.142 2.888 2.652 3.266 3.395
Caras 1.268 1.653 1.462 1.623 934 1.048 868 1.004
Sanger 2.091 1.696 2.959 2.971 2.016 1.323 2.087 2.031
Novae 894 2.056 2.228 2.352 1.020 1.289 2.110 2.110
Cos a� 256 41 426 283 84 62 182 190
Somn 19 26 149 133 164 33 43 44
$aliiu 30 93 49 45 57 42 56 43
$tiucA 80 27 14 22 31 34 31 28
Biban 7 5 6 6 4 7 2
PAstrav 123 725 1.037 1.238 1.400 1.710 1.074 1.106
Sturioni 0 0 0 0 39 19 11 16
Somn african 0 0 0 0 0 72 150 94
Alte specii 184 446 230 316 342 64 112 68
Midii, stridii 0 0 0 0 0 9 16
Raci 0 0 0 0 0 0 0
TOTAL 8.088* 10.312* 12.532* 13.131** 8.981** 8.353** 10.007** 10.147**
Sursa: * FAO; ** ANPA.
Productiile obtinute in ultimii ani au fost dominate in proportie de peste 70% de crap
�i de speciile din complexul ciprinidelor asiatice. in afara acestora, o pondere ridicata au mai inregistrat carasul �i pastravul, de peste 10% din totalul productie, Celelalte specii prezente in
productiile realizate s-au situat sub 5% din totalul productiei (figura nr. 3.5).
64
··.:.(…
'•;;• guuraccgy&consuh,ng tAgrotec
•Crap
•Caras
•Sanger
•Novae
•Cosa�
•P�trav
• Alte specii
Figura 3.5. Structura productiei de peste din acvacultura, pe specii [%]
in perioada 2010 – 2012 numarul de unitati active in domeniul acvaculturii a fluctuat destul de mult, probabil si datorita crizei economice, de la 444 de unitati in 2010, la 319
unitati in 2011 �i 430 de unitati in 2012. in functie de nurnarul de angajati, se rernarca
ponderea unitatilor de productie piscicola cu un nurnar de eel mult 5 angajati, intre 51 % �i
65% (tabelul nr. 3.2). Explicatia acestei situatii se poate regasi, pe de-o parte, in tendinta de faramitarea tot mai mare a amenajarilor piscicole pe bazine/helesteie �i preluarea acestora de
mai multe societati comerciale, lucru ce se intampla in special in Delta Dunarii, iar pe de alta parte, in utilizarea arnenajarilor piscicole sau a bazinelor piscicole numai pentru cresterea
pestelui de consum, unde, activitatea de pescuit este desfasurata cu ajutorul sezonierilor.
Structura unitatilor active din acvacultura, functie de numarul de angajati
Tabelul 3.2
��
����
'YROMPOPP
��2014 ,
��4
Sursa: PNCD – ANPA
65
..
';.:. gustr,Hcgy&consuhing
�
iAgrotec
in ceea ce priveste numarul angajatilor existent in cadrul sectorului de acvacultura, in perioada 2010 – 2012, a urmarit tendita unitatilor active de la 3.933 de angajati in 2010, la
2.669 in 2011 �i 2.968 in 2012. Structura numarului de angajati pe sexe �i norma intreaga de
munca este dominate de personalul de sex masculin (tabelul nr. 3.3).
Structura de personal a unitatilor active din acvacultura
Norma tntreaga Norma par/iala
An
Barbati Femei Total Barbati Femei Total
Tabelul 3.3
Pescuitul
Sursa: PNCD-ANPA
Pescuitul comercial in apele interioare
Pescuitul comercial in apele interioare se desfasoara in bazinele acvatice naturale care constituie domeniul public national: Dunare, Delta Dunarii �i complexul lagunar Razim• Sinoie – ultimile doua fiind cuprinse in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, raul Prut �i lacurile de acumulare de pe raurile Siret �i Olt.
Cele mai importante zone de pescuit in ape interioare in scop comercial sunt
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii �i fluviul Dunarea.
Pescuitul in ape interioare este o activitate traditionala in care se folosesc unelte de pescuit fixe sau mobile �i ambarcatiuni de pescuit mici, construite in general din lemn. in
apele interioare nu se practica pescuitul de captura mecanizat.
Conform datelor ANPA din Registrul Navelor �i Ambarcatiunilor de Pescuit (RNAP), in apele interioare, in anul 2012 era inregistrat un numar 2371 ambarcatiuni, (tabelul nr 3.4).
66
··�·�i·�•·· gustratcgy&consulung lAgrotec
Tabelul 3.4
Situatia ambarcatiunilor utilizate pentru pescuit in apele interioare in scop comercial �i pescarilor tnregtstrati in anul 2012
Numar pescari autorizati ziee
Capturile de peste inregistrate in apele interioare in perioada 2005 – 2013 se situeaza la un nivel relativ constant. Cea mai mica productie s-a inregistrat in anul 2010 si este de
2.457,1 tone, iar cea mai mare cantitate, 6.045 tone, s-a inregistrat in anul 2006. in anul 2013 s-a inregistrat o productie de 3.094,3 tone, cea mai ridicata din ultimii 3 ani (figura 3.6).
Pescuit in ape continentale (tone)
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
– Pescuit in ape continentale (tone)
Figura 3.6. Pescuit in ape continentale (tone)
Din analiza valorilor medii ale capturilor pe specii in perioada 2005 – 2013 rezulta ca principalele specii capturate in apele interioare au fost urmatoarele: caras 41,2%, platica
16,7%, babusca 5,9%, crap 4,7%, �alau 4,4%, somn 4,2% stiuca 2,6%, scrumbie de Dunare
67
·.•…•…
··�• geastrategy&consuhing lAgrotec
8,4%. Rapitorii au reprezentat circa 12,25% din captura medie a perioadei evaluate (figura
3.7).
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
oSCRUMBIE o Alie specii oSALAU oBIBAN oSOMN
•STIUCA
• ALTE CIPRINIDE
•AVAT
•MORUNAS
•NOVAC
•SANGER
oCOSAS
•BABUSCA
•ROSIOARA
oSCOBAR
•MREANA
oOBLETE
•UN
a CARAS
oCRAP
•BATCA
oPLATICA
Figura 3.7. Structura capturilor pe specii [%]
Ponderea speciei dominante din capturi, carasul, a variat in intervalul 33-51 %, eel mai mare procent in capturi fiind inregistrat in anul 2007. lntre anii 2008-2010, specia inregistreaza cele mai reduse procente de 33% si respectiv 34% din captura totala, Se constata ca, fata de valoare medie inregistrata de aceasta specie, cresterile sunt de 2-10%, iar scaderile de 7-8% (figurile 3.7, 3.8-3.13 ).
Platica a inregistrat cea mai mare pondere in anul 2006, 21,14%, in urmatorii 3 ani s-a mentinut in jurul valorii de 19%, iar in ultimii ani, 2011-2013, a variat nesemnificativ injurul valorii de 10- 11 %. Specia crap a avut o pondere de 3-6,7% in capturi, cea mai mica pondere fiind lnregistrata in anii 2006 �i 2007 (3%), iar cea mai ridicata in anul 2013 (6,7%).
Speciile rapitoare, somnul, salaul, stiuca, au inregistrat cea mai mica pondere in capturi in anul 2005. lncepand din anul 2006, capturile de somn �i �alau s-au stabilizat la o pondere medie de 4,7 – 4,8%, in 2013 inregistrand 5,8% �i respectiv 5,3% din captura totala.
Cele mai mari procente din captura totala au fost inregistrate pentru specia somn in anul
2013, iar pentru salau, in anul 2010. Stiuca, in aceeasi perioada, a inregistrat doua scaderi
68
··-·..�,,:·�.·· gustratcgy&consulung
-�
lAgrotec
semnificative, respectiv in anii 2008 si 2012 cand ponderea capturilor a fast de 1,2% �i
respectiv 1,6%, fata de o medie a perioadei de 2,6% din capturi.
Scrumbia de Dunare a avut o pondere medie de 8,4% din captura totals. S-au inregistrat scaderi semnificative in capturi in anii 2006 �i 2007 cand ponderea a fast de
3,6% �i respectiv 2,8%. Cea mai mare pondere in capturi a fast inregistrata in anul 2011,
15,9% din capturi.
Platica
Abramis brama
Figura 3.8. Evolutia speciei platici: in perioada 2005 – 2013
•2005
•2006
•2007
•2008
•2009
•2010
•2011
•2012
2013
69
··�·�;;·i•·· gustrategy&consulting iAgrotec
Crap
Cyprinus carpio
•2005
•2006
•2007
•2008
•2009
•2010
•2011
•2012
•2013
Figura 3.9. Evolutia speciei crap in perioada 2005 – 2013
Caras
Carassius auratus gibelio
Figura 3 .10. Evolutia speciei caras in perioada 2005 – 2013
•2005
•2006
•2007
•2008
•2009
•2010
•2011
•2012
•2013
70
::�:._-;..
••.�·• gustrategy&consulung
Somo
Silurus glanis
lAgrotec
Figura 3.11. Evolutia speciei somn in perioada 2005 – 2013
�alau
Sander lucioperca
•2005
•2006
•2007
•2008
•2009
•2010
•2011
•2012
•2013
Figura 3.12. Evolutia speciei salau in perioada 2005 – 2013
•2005
•2006
•2007
•2008
•2009
•2010
•2011
•2012
•2013
71
–�· guura1cgy8cconsulting iAgrotec
�tiuca
Esoxlucius
Figura 3.13. Evolutia speciei stiucii in perioada 2005 – 2013
•2005
•2006
•2007
•2008
•2009
•2010
•2011
•2012
•2013
Pescuitul marin
Flota de pescuit a Romaniei i�i desfasoara activitatea in aria de competenta a
Organizatiei de Management a Regiunilor Pescaresti – G.F.C.M., Area 37 – Mediterranean and Black Sea, Sub-area 37.4, Division 37.4.2, GSA 29.
Zona de pescuit a Romaniei este cuprinsa intre Sulina �i Varna Veche; linia de coasta are o lungime de cca 243 km, care poate fi impartita in doua sectoare principale geografice �i geomorfologice:
o Sectorul nordic, cu o lungime de 158 km, care se intinde intre delta secundara a bratului Chilia �i Municipiul Constanta;
o Sectorul sudic, cu o lungime de 85 km cuprins intre Constanta �i Varna Veche.
Distanta intre tannul marii si limita platfonnei continentale (200 m adancime) variaza intre 100 �i 200 km in sectorul nordic �i la cca 50 km in sectorul sudic. Ape le situate pana la
izobata de 20 m a partii nordice a Marii Negre sunt incluse in cadrul Rezervatiei Biosferei
Delta Dunarii (declarata prin Legea nr. 82/1993).
72
·. :.�..
-;.:. gustrategy&consulung
.:-.
iAgrotec
Zona marina a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii constituie o zona traditionala pentru depunerea icrelor �i hranire pentru speciile transfrontaliere �i totodata o ruta de trecere
pentru speciile anadrome (sturioni, scrumbie de Dunare).
in partea de sud a litoralului este situata Rezervatia marina Varna Veche – 2 Mai in
suprafata totala de 5.000 ha.
Rezervatia marina Varna Veche – 2 Mai este o zona cu o mare diversitate a biotopurilor �i biocenozelor �i este situata pe ruta de migratie a principalelor specii pelagice �i bentonice dar �i a mamiferelor marine.
Zonele principale de pescuit la Marea Neagrii
Pescuitul marin efectuat de-a lungul liniei de coasta romaneasca este limitat la zona marina situata pana la izobata de 60- 70 m.
in 1986 Romania a declarat Zona Economics Exclusiva (ZEE) a Maril Negre o suprafata de 25.000 kmp. Cu toate acestea, zona de pescuit la Marea Neagra, asa cum este stipulata in Conventia ONU asupra dreptului marii, urmeaza a fi delimitata in special dupa decizia Curtii Internationale din 2009 referitoare la contenciosul cu Ucraina referitor la platforma marina, ZEE urmand sa se extinda la 29.000 kmp.
Navele romanesti de pescuit costier, care utilizeaza traule, desfasoara operatiuni de pescuit la distante de peste 30-35 mile marine in largul Marii Negre, sezonier, in functie de prezenta pestelui in zona.
O zona importanta pentru pescuit este reprezentata pe partea maritima a Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii, uncle pescuitul cu trawlere este interzis.
Totodata, zona apropiata de linia de coasta a Marii Negre, pana la izobata de 20 m este in afara limitelor de actiune a ambarcatiunilor de pescuit care utilizeaza unelte tractate.
Activitatile de pescuit sunt !imitate aici la utilizarea talienelor �i setcilor.
73
··.�·!··
-;.;:-.. gustratcgy&consulting
Capturile din Marea Neagra
iAgrotec
in perioada 2006 – 2011, capturile inregistrate au avut o evolutie relativ constanta. in perioada 2012 – 2013 capturile au inregistrat cresteri, in special, datorate cresterii productiei pescuite de rapana.
in perioada 2006 – 2013, capturile la Marea Neagra au inregistrat un minim in anul
2010, de 230,9 tone �i un maxim in anul 2013, de 1.663,02 tone, acest lucru datorandu-se in principal cresterii cererii pentru rapana, ce reprezinta peste 50% din productia marina obtinuta. Pe ani, situatia capturilor la Marea Neagra se prezinta astfel:
o 2008 – 443,9 tone; o 2009 – 331,8 tone; o 2010 – 230,9 tone; o 2011 – 537,2 tone; o 2012 – 810,6 tone;
o 2013 – 1.663,02 tone.
Conform datelor ANPA, rezulta ca in capturile inregistrate la Marea Neagra au predominat speciile de mici dimensiuni: sprotul, hamsia, stavridul. Astfel, baza pescuitului o forma sprotul, acesta fiind valorificat in special sub forma de "sprot sarat". Alte specii prezente in capturi, dar in cantitati mai mici, au fost: chefalul, rechinul, calcanul �i guvizii.
Totodata, ca urmare a cresterii interesului pe piata pentru rapana, captura acesteia a crescut substantial in ultimii ani. Structura capturii aferente anului 2013 este urmatoarea: sprot, 3,61
%, scrumbie de mare, 0,80 %, calcan, 2,60 %, hamsie, 6,67% �i stavrid, 1,56 (tabelul nr.3.5).
74
··;.�. :·�.·· gustrategy&consulung
lAgrotec
Tabelul 3.5 Pescuit in ape costiere [tone]
Specia 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Analiza evolutiei ponderii principalelor specii capturate in Marea Neagra, in perioada
2005 – 2013, scoate in evidenta scaderea cantitatilor capturate de sprot de la 70 – 80% din totalul productiei pana la 10 – 11 % (figura 3.14). in ceea priveste calcanul, desi se observa o fluctuatie privind ponderea sa in captura totala, cantitatea pescuita a variat nesemnificativ,
intre 32 �i 57 de tone, incepand cu 2008 fiind aproape constants datorita introducerii
sistemului de cote, ce a variat intre 50 de tone, la nivelul anului 2008, �i 43,2 tone la nivelul anului 2013.
in anul 2011, pentru prima data, se inregistreaza o captura record de rapana de 218 tone, circa 40,58 % din productia totala inregistrata de 537,2 tone. Din structura capturilor realizate in anul 2012 se observa o crestere spectaculoasa a capturii de rapana, pana la 588 de tone reprezentand peste 70% din totalul productiei marine. Aceasta evolutie spectaculoasa a
rapanei a continuat �i in 2013, cand s-a obtinut o cantitate de 1.314 de tone dintr-o productie
totala de 1.663 to, ceea ce reprezinta 79% din totalul productiei, Aceasta tendinta este urmarea introducerii sistemului de cote de catre C.E. pentru calcan, limitand capturile la circa
40 tone anual, ceea ce a determinat reorientarea pescarilor catre captura de rapana. in plus, se rernarca existenta unei cereri foarte mari, in special din zona Bulgariei unde exista unitiiti de procesare.
75
···�·!··
•••.�:.. guur.ategy&consulttng
art•• -Ill Cll!RAl
'blfi"
iAgrotec
100%
80%
60%
40%
20%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
D Calcan • Hamsie D Scrumbie D Sprot • Stavrid D Rapana • Alte specii
Figura 3.14 Evolutia ponderii principalelor specii capturate la Marea Neagra
Pescuitul ilega/, nedeclarat # nereg/ementat (INN) constituie una dintre ce/e mai grave amenintari la adresa exploatiirii durabile a resurselor acvatice vii, a biodiversitiitii si
pune in pericol tnsasi bazele politicii comune in domeniul pescuitului �i eforturile
internationale de a promova o mai buna gestionare a marilor -$i oceane/or. Problema pescuitului INN, trebuie abordata in conformitate cu obiectivele prevazure in comunicarea Comisiei Europene – « Oprirea pierderii biodiversitatii pana in 2020 » �i a Planului international de actiune privind prevenirea, descurajarea �i eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat �i nereglementat, elaborat de catre FAO �i aprobat de catre Uniunea Europeana.
Organizatiile regionale de gestionare a pescuitului, cu sprijinul activ al Comunitatii, au stabilit o multitudine de masuri de combatere a pescuitului ilegal, nedeclarat �i nereglementat. Din acest punct de vedere este necesar sa fie aplicate prevederile Regulamentului CE 1005/2008 al Consiliului de instituire a unui sistem comunitar pentru
prevenirea, descurajarea �i eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat �i nereglementat, de modificare a Regulamentelor CEE 2847/93, CE 1936/2001 si CE 601/2004 �i de abrogare a Regulamentelor CE 1093/94 �i CE 144 7/1999. in conformitate cu angajamentele sale
internationale �i avand in vedere dimensiunea �i caracterul urgent al problemei, Comisia
Europeana si-a propus sa-si intensifice in mod substantial actiunile sale impotriva pescuitului
76
· ..
':;�• gustritcgy&consulung lAgrotec
INN �i sa adopte noi masuri de reglementare destinate acoperirii tuturor aspectelor acestui fenomen.
ANPA stabileste caracteristicile tehnice �i conditiile de utilizare a uneltelor de pescuit, precum �i metodele de pescuit comercial in apele marine �i continentale, in scopul realizarii
unui pescuit durabil in conditiile rninimalizariii efectelor adverse asupra ecosistemelor acvatice �i speciilor auxiliare. In vederea protejarii biodiversitatii �i pentru asigurarea unei exploatari durabile a resurselor acvatice vii, pe baza studiilor �i recomandarilor elaborate de catre institutiile de cercetare stiintifica de profil se pot face completari �i modificari ale
prevederilor legale in vigoare privind caracteristicile tehnice si conditiile de utilizare a uneltelor de pescuit precum �i, metodele de pescuit comercial in apele marine �i continentale.
Navele �i ambarcatiunile de pescuit la Marea Neagrii
Navele costiere cu lungimi mai mari de 12 m acosteaza in porturile Midia, Constanta
�i Sulina. Ambarcatiunile utilizate la pescuitul costier la scara redusa acosteaza in alte locatii unde nu sunt asigurate facilitati de debarcare: Mangalia, Olimp, Costinesti, Mamaia, Capul
Midia, Sfantul Gheorghe �i punctul de descarcare de la Sulina.
Din cele 25 de nave de pescuit costier care activau in anul 1990, in 2011 mai erau in
activitate doar 3 nave cu lungimi de peste 18 m.
in anul 2011 pentru pescuitul costier la scara redusa, erau inregistrate 481 de arnbarcatiuni cu lungimi sub 12 m.
in anul 2012, conform datelor ANPA au desfasurat activitate de pescuit la Marea
Neagra doar 143 de nave/ambarcatiuni dintre care, 4 cu lungime de peste 12 m �i 139 cu lungimea sub 12 m.
in anul 2014, conform registrului flotei, la nivel european, (tabelul nr. 3.6), pana la data 01.09.2014 pentru activitatea de pescuit la Marea Neagra erau inscrise un numar de 157
de nave/arnbarcatiuni, din care 148 erau licentiate �i 9 nelicentiate. Dintre cele 148 de
nave/ambarcatiuni licentiate, 12 au lungimea de peste 12 m �i 136 au lungimea peste 12 m.
77
··.:.�..
••• :. gustratcgy&consulung
.:-.
lAgrotec
Tabelul 3. 6
Situatia navelor/ambarcatiunilor licentiate din flota romaneasca la Marea Neagra
in anul 2014 pe categorii de lungimi
Clas a de lungi
Ambarcatiuni �mbarcatiuni Total
GT Kw GT Kw GT Kw
me licentiate nelicentiate ambarcatiunl
(m)
in urma implementarii Masurii 1.1 din cadrul Axei 1 a POP 2007-2013, prin incetarea permanenta a activitatii navelor de pescuit, capacitatea flotei s-a redus cu 579,85 tone �i
puterea motoarelor cu 1657, 17 kW.
Navele de pescuit costier de la Marea Neagra, ramase in activitate, au echipamente si instalatii invechite, care nu mai ofera siguranta in exploatare �i nici nu mai corespund actualelor exigente privind fiabilitatea, mentenanta, manevrabilitatea, productivitatea �i normele de protectie a mediului inconjurator, fiind necesara inlocuirea sau refacerea !or
comp Ieta.
78
•.,.:,.�..
°;•:• gustrategy&consult,ng
.:–.
lAgrotec
Tehnicile de pescuit �i numirul de pescari la Marea Neagrii
Tabelul 3. 7
Tehnici de pescuit <6 6-12 12-18 18-24 24-40 Total
Angajati in sectorul de pescuit marin
in anul 2012, numarul total de pescari la Marea Neagra a fost de 471 (tabelul nr. 3.7). Numarul total de pescari pe navele de pescuit costier a scazut, de la circa 200 in 2005,
la 13, corespunzator echipajelor de pe doua nave. Similar cu situatia flotei de pescuit costier,
�i pescuitul stationar pe litoralul romanesc a scazut. Astfel, in pescuitul costier la scara redusa au activat, in anul 2012, 454 de pescari cu ambarcatiuni mai mici de 12 m lungime.
Porturi si locuri de acostare pentru pescuit
in prezent, navele de pescuit la Marea Neagra utilizeaza pentru acostare porturile Mangalia, Constanta �i Sulina, dar in nici unul din aceste porturi nu exista facilitati de deservire a navelor de pescuit (descarcare, depozitare, vanzare, intretinere �i reparatii nave, aprovizionare cu combustibil, apa, gheata), S-au amenajat adaposturi pentru ambarcatiuni in
zonele Agigea, Costinesti �i Olimp. Totalul punctelor de debarcare �i centrelor de prima vanzare este de 14: Sulina 4 puncte, Jurilovca, Periboina, Gura-Portitei, Vadu, Capul Midia,
Constanta, Costinesti, Olimp, Mangalia, Varna Veche. Astfel, infrastructura de porturi
79
·
".;t• gustrategyScconsult,ng LAgrotec
pescaresti cu dane specializate si spatii de depozitare precum �i locatiile pentru organizarea primei vanzari a pestelui, lipseste in totalitate.
Procesarea pestelui
in Romania, procesarea pestelui costituie o activitate de traditie in cadrul sectorului pescaresc, avand un rol important in prelucrarea pestelui obtinut prin pescuit �i acvacultura in
scopul valorificarii superioare a materiei prime, asigurarii unei game largite de produse din peste pentru consumatori �i realizarii de valoare adaugata de catre procesatori.
Sursele de peste de pe piata intema provin din activitatea de pescuit marin, din productia de apa dulce (pescuitul de captura �i fermele de cultura a pestelui) �i din import. Aprovizionarea pietei inteme este conditionata de caracterul sezonier al pescuitului, relativ mai bun toamna, partial prirnavara �i sarac vara �i in cursul iemii. Conditiile climatice din
lunile reci limiteaza posibilitatile de pescuit la Marea Neagra, iar prohibitia pescuitului in perioada reproducerii, dar mai ales scaderea alarmanta a fondului piscicol si a productiei de peste din crescatorii, fac ca aprovizionarea pietei sa prezinte fluctuatii sezoniere.
Inainte de 1989 existau in Romania aproximativ 180 unitati de procesare a pestelui, Majoritatea fermelor de acvacultura asigurau �i procesarea primara a pestelui. Dupa 1990 fabricile de conserve de peste si-au redus treptat productia, ajungand pana la incetarea acti vitati i.
La data de 31.03.2006 erau inregistrati un nurnar de 56 de agenti economici care i�i desfasoara activitatea in industria de procesare a produselor piscicole, �i 33 supermarket-uri care asigura procesarea prirnara a pestelui.
Numarul companiilor de procesare a produselor pescaresti
Tabelul 3. 8
Anul Companii Companii Companii Total companii
:5 10 persoane 11 – 49 persoane 2'. 50 persoane
80
LAgrotec
in anul 2008 in Romania erau inregistrate in Registrul unitatilor de procesare (RUP)
realizat de catre Agentia Nationala de Pescuit �i Acvacultura, 76 unitati de procesare a pestelui. In urmatorii ani numarul unitatilor lnregistrate in RUP a oscilat, asfel incat in anul
2013 erau 11 unitati cu activitate principala (cod CAEN 1020) care au functionat �i au
desfasurat activitate de procesare (tabelul nr. 3.8).
Unitatile de procesare au fost clasificate, dupa numarul de angajati, in 3 categorii de unitati: companii cu pana la 10 persoane angajate, companii cu un nurnar de persoane angajate cuprins intre 11-49 persoane si companii cu peste 50 de persoane angajate in aceste
conditii, in perioada 2008-2013, sectoral de prelucrare pestelui a fost este dominat de unitati de procesare avand pana la 10 persoane angajate (71%), in timp ce unitatile cu un numar mai mare de persoane angajate au avut o pondere de doar 29% din care 18% unitati cu un numar de persoane angajate cuprins intre 11-49 si 11% unitati cu mai mult de 50 de persoane angajate (figura nr. 3.15).
• Com pan jj :5 IO persoane • Companii 11-49 persoane • Companii ::: 50 persoane
Figura 3.15 Ponderea companiilor de procesare a pestelui pentru perioada 2008-2013
81
··'·e!•:·!•·· gusuatt>gy&consulung
lAgrotec
Tabelul.3.9
Personal ocupat in domeniul procesarii produselor pescaresti
Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Angajatii din sectorul de procesare sunt in mod egal reprezentati de femei �i de
barbati, Personalul ocupat in domeniul procesarii a continuat sa scada in perioada anilor
2008-2013, inregistrandu-se o schimbare in structura procentuala dintre barbati si femei angajati in sectoral de procesare (tabelul nr. 3.9).
Analizand evolutia in timp a structurii pe sexe a personalului se observa ca procentul barbatilor �i a femeilor implicate in activitatea de procesare s-a inversat (figurile 3.16 �i
3.17).
Figura 3.16 Structura de personal din sectoral de procesare in anul 2008
•Blirbati •Femei
Figura 3.17 Structura de personal din sectoral de procesare in anul 2013
•Blirbati •Femei
82
·.°.:;..;…•… gustr.it�gy&consulcing lAgrotec
in domeniul procesarii numarul de unitati s-a redus drastic, respectiv cu 85% in anul
2013 fata de 2008. Scaderea numarului unitatilor de prelucrare a produselor piscicole se datoreaza in special conditiilor sanitare �i de mediu impuse de normele comunitare. Totusi
uni ta.tile cu activitate principala ramase in functiune in anul 2013, datorita extinderii activitatii, au dus la o diminuare a numarului de personal cu doar 25% fata de anul 2008.
3.1.2. Situatia exporturilor si importurilor
Comertul cu peste �i produse din peste pe piata interna se realizeaza prin intermediul fermelor piscicole, fabrici de industrializare, importatori angrosisti �i detailisti. Pestele, ca materie prirna, este prelucrat atat sub forma congelata cat �i sub forma refrigerate. De asemenea, in ultimii 4-5 ani la nivelul fermelor de acvacultura se constata interesul pentru realizarea conditionarii si procesarii primare a productiei inainte de punerea pe piata.
Evolutia importurilor de peste �i produse pescaresti in Romania, in ultimii cinci ani, a avut un trend ascendent, inregistrandu-se o crestere a valorii produselor importate in 2013 fata de anul 2009 de 11 % �i o crestere de 16% fata de anul 2011 (tabelul 3.9a).
Tabelul 3.9a
Valoarea importurilor de produse pescaresti proaspete �i procesate in perioada 2009-2013 (mii euro)
Produs importat I
83
::��._-;…
••r·•,
gustratcgy&consulung
lAgrotec
Crustacee, proaspete, procesate �i conservate
Moluste proaspete, procesate si conservate
Alte vietuitoare acvatice
2159,00 2610,91 3383,75 3977,19 4780,71
4767,57 4777,51 5015,67 7324,56 6826,25
vii, proaspete, refrigerate 0 0 0 181,95 258,99 si congelate
TOTAL valoare produse 99424,94 101227,72 94815,25 106047,48 112718,5 pescaresti importate
Sursa: http://www.trademap.org/
Cele mai importante cantitati �i respectiv valori ale importurilor s-au obtinut din achizitionarea de peste congelat (41 % din valoarea totala a importurilor), in care macroul congelat detine ponderea cea mai importanta, mai ales in anii 2012 �i 2013. Acest fapt este sustinut �i explicabil de studiul de piatli care arata ca macroul este in preferinta consumatorilor de peste pe primul Joe (45% din respondenti) �i care demonstreaza, de
asemenea, ca piata se adapteaza la cerinta consumatorilor. Pestele proaspat, cu preponderenta din speciile de pastrav �i somon precum �i fileurile de peste proaspat, refrigerat �i congelat de
catfish detin ponderea in achizitionarea de prod use pescaresti (cate 21 % din valoarea totala a importurilor). Molustele proaspete, procesate �i conservate ca �i produsele pescaresti procesate de tipul afumat, marinat �i sarat detin o pondere de 4-6% din valoarea totala a
importurilor realizate de Romania in ultimii cinci ani.
Desi in perioada 2005 – 2007 importurile din tarile ex-UE detineau ponderea cea mai mare in raport cu Europa, odata cu intrarea in UE, Romania a devenit o piata de desfacere importanta pentru produsele pescaresti provenite din UE (fig. 3.l 7a).
84
Anul
2013
2012
59.4
sr.z
LAgrotec
2011
2010
2009
2008
2007
2006
2005
20.2
24.2
4RQ
54,3
51\.1\
l:11:1,;$
'.-!Qk
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
a lmporturi din UE • lmporturi din afara UE mll tone
Figura 3.17a. Evolutia volumului importurilor de peste �i produse din peste
in perioada 2005-2013 (mii tone)
Modul de desfacere al produselor pescaresti provenite din import sunt, in principal, prin comercializare ca atare, prelucrare primara in frigorifere de colectare dar �i ca materie prima pentru industria de procesare din Romania. Procentul de materie prima din import folosit pentru sectorul de procesare variaza in limite foarte mari (fig. 3.17b).
To
4500,0
4000,0
3500,0
3000,0
2500,0
2000,0
1500,0
1000,0
500,0
4002,1
0,0
2008 2009 2010 2011 2012
2013 Anul
D Materie prims indigena • Materie prims din import
Figura 3. l 7b. Evolutia materiei prime, de import �i indigena folosite in industria de procesare a pestelui pentru intervalul 2008-2013
(Sursa: ANPA)
85
··.�·!··
";.r:.. guur.attgy&consulung
LAgrotec
Din graficul prezentat se poate constata ca industria de prelucrare a pestelui este orientata catre materia prim a de import (2008 – 84, 7%, 2009 – 80, 1 %, 2010 – 88%; 2011 –
79,4%; 2012 – 84,9% �i 2013 – 82%), comparativ cu materia prirna indigena, justificat de
pretul de achizitie mai scazut al materiei prime importate.
in anul 2009, materia prima importata de unitatile de procesare a pestelui a fost reprezentata de macrou in proportie de 27, 7%, sprot – 12,4%, somon – 10,98%, merluciu –
10, 79%, cod -10, 7%, urmata de spec ii a carer pondere a fost mai scazuta decat procentele prezentate.
in anul 2010, materie prim a importata de unitatile de procesare a pestelui a fost dominata de hering in proportie de 47%, urmata de macrou 23,9% �i sprot 10,66%.
in anul 2011 unitatile de procesare au importat 49,25% hering �i 28,61% macrou, restul speciilor fiind importate in procente scazute.
Materia prima din 2012 a fost reprezentata de hering in proportie de 60%, macrou –
34,6% �i sprot – 4, 7%. Procentul crescut al heringului s-a pastrat �i in 2013, reprezentand
62,2%, urmat de macrou – 35, 1 %.
in Europa, balanta comertului cu produse pescaresti, in termeni de valoare, a aratat o tendinta negativa lncepand cu anul 2001. Acest lucru a fost cauzat de cresterea importurilor de produse proaspete, congelate si produse procesate �i conserve intre anii 2004 si 2007 in dauna exporturilor. In aceasta perioada balanta export/import a scazut mai putemic, in ciuda cresterii timide a exporturilor. in anul 2005, balanta export/import a scazut cu 16% fata de
2004, urmata de o noua scadere cu 18% in perioada 2005-2006.
O imbunatatlre foarte usoara a balantei export/import a fost raportata intre anii 2008 �i
2009 – balanta inregistrand din diferite motive, o crestere de 2% in 2008 fata de 2007, �i cu
5% in 2009, comparativ cu 2008. in 2008, exporturile UE au continuat sa creasca la 8,6%, in timp ce valoarea totala a importurilor a scazut usor, cu 2% pentru toate produsele, in special
cele afumate, sarate �i produse congelate. Cu toate acestea, trendul pozitiv nu s-a mentinut,
astfel ca in 2009, valorile totale ale importurilor au scazut cu 5,5% comparativ cu anul 2008. Pe de alta parte, exporturile au scazut cu 8,6%, ceea ce, in termeni absoluti, a reflectat o
crestere brusca de 5% asupra balantei export/import. in 2010, in ciuda cresterii exporturilor
cu mai mult de 18%, crescand �i valoarea importurilor de produse congelate �i preparate s-a pastrat un oarecare echilibru.
86
�;;• gustrategy&consulung lAgrotec
in 2012, valoarea totala a schimburilor comerciale pe piata produselor pescaresti a inregistrat eel mai mare scor din istoria sa. Acest lucru s-a datorat in principal cresterii cu
62% a valorilor obtinute din importul de produse pescaresti procesate, intre anii 2011 si 2012.
Volumul importurilor din tarile extra-UE au ramas aproape stabile incepand din 2006, cu o medie de 5, 7 milioane de tone pe an, cu eel mai inalt nivel, 6 milioane de tone, inregistrat in 2007. Volumul importurilor in anul 2012, raportat la 5,5 milioane de tone, a reprezentat o crestere de 100.000 de tone de peste. Valorile importurilor din tarile extra-UE au crescut semnificativ in ultimii patru ani, ajungand in 2012 la o valoare de 19,2 miliarde de euro. Aceasta valoare nu se datoreaza diversiflcarii produselor importate ci, in primul rand importului unei cantitati de 7400000 tone in anul 2012 fata de 555000 tone de somon importate in 2009.
Pretul mediu pentru primele cinci dintre cele mai importante categorii de produse din import in 2012 comparativ cu 2009 sunt prezentate in tabelul 3.9b.
Tabelul 3.9b
Pretul mediu pentru cele mai importante specii importate in UE (euro/kg)
Sursa: 2014 Edition THE EU FISH MARKET
La nivelul UE, Norvegia si China sunt principalele tari din afara UE, din care sunt importate produse din peste. in 2012, importurile din Norvegia au ajuns la mai mult de I milion de tone pentru o valoare de aproape 4 rniliarde de euro. lmporturile UE de produse din peste din China a avut o valoare de 1,55 miliarde de euro si au totalizat 486.000 de tone in volum in 2012, cu o scadere de 53.000 de tone din 2011. Cele mai multe dintre produsele
87
':�• gunra1egy8cconsul1ing iAgrotec
de peste importate in UE din China sunt fileurile. Materiile prime folosite de tarile UE pentru procesare provin din Norvegia (cod) �i Federatia Rusa (Pollack). Volumul de produse din
peste importate din Peru a crescut puternic, ajungand la 450.000 de tone, cu o valoare de 640 milioane EUR in 2012, ceea ce reprezinta o crestere de 80.000 de tone �i 120 de milioane de
euro fata de 2011.
Structura importurilor UE in volum (mii tone) �i valoare (mil. Euro) in perioada 2011-
2012 este prezentata in tabelul 3.9c.
Irnporturile UE in anul 2011 si 2012 (mii tone �i milioane euro)
Tabelul 3.9c
Sursa: 2014 Edition THE EU FISH MARKET
Unitatile de procesare prelucreaza atat specii de peste indigene cat �i specii oceanice.
in anii 2008 �i 2009 materia prima folosita in industria de prelucrarea pestelui din
Romania provenea din import in procent de circa 79% in timp ce materia prima indigena era doar de 21%. Importurile au fost mai mari decat exporturile si in anul 2011 (14% – peste indigen �i 86% – peste din import) �i 2013 (12% materie prirna indigena �i 88% materie prima
88
·-.�-!–
…:-:.. gusu.ucgy&consulung
lAgrotec
din import). Cantitatea de peste utilizata din import, a fost mai mica decat cantitatea de peste indigena in anul 2010 (83%-pe�te indigen �i 17%- peste din import) �i in anul 2012 (86%•
peste indigen �i 14% – peste din import) (figurile 3.18- 3.22).
Figura 3.18 Provenienta materiei prime in anii 2008 �i 2009
Provenlenta materiel prime in anul 2008 Ji
2009
• Materie primli din import • Materie prima indigena
Figura 3.20 Provenienta materiei prime in anul 2011
Provenlenta materiel prime in anul 2011
• Materie prima din import • Materie prima indigena
Figura 3.19 Provenienta materiei prime in anul2010
Provenlenta materiel prime in anul 2010
• Materie prima din import • Materie prima indigena
Figura 3.21 Provenienta materiei prime in anul 2012
Provenlenta materiel prime in anul 2012
• Materie prima din import • Materie prima indigena
89
��· gustr.atcgy&consultrng lAgrotec
Figura 3.22 Provenienta materiei prime in anul 2013
Provenlenta materiel prime in anul 2013
• Materie prima din import • Materie prima indigena
Speciile utilizate pentru procesare au fost: crap, cosas, sanger/novac, platica, caras, rosioara, stiuca, somn, salau, scrumbie, pastrav, clarias, sturioni, rechin, somon, dorada regala, hering, chefal, cod, merlucius, sprot, macrou, pangasius, ton, stavrid, capelin.
Speciile indigene frecvent utilizate pentru prelucrare sunt ciprinidele (90% din cantitatea de peste local procesat), salaul, stiuca, somnul, bibanul �i pastravul. Speciile oceanice cele mai utilizate pentru prelucrare sunt somonul, heringul, sprotul �i macroul. 0
mare cantitate de somon irnportata provine din acvacultura. Speciile mentionate sunt prelucrate sub forma de peste decapitat, eviscerat, portionat, filetat, sarat, afumat, marinat �i
sub forma de salate.
Cu fiecare an, sortimentele de peste obtinute in urma procesarii sunt mutt mai diversificate (pasta peste, mici pescaresti, crochete, came dezosata, zacusca de peste cu ciuperci, aperitiv de peste cu castraveti, salata pescareasca in sos tomat, paprikas pescaresc, zacusca pescareasca, etc) iar forma de prezentare este imbunatatita substantial. Cele mai mari cantitati de sortimente din peste �i alte vietuitoare acvatice sunt reprezentate de salate, prod use afumate, produse marinate, urmate de pestele prelucrat primar (decapitat, eviscerat,
filetat).
Productia de conserve �i semiconserve, in perioada anilor 2005-2013, a inregistrat o reducere a productiei de conserve �i semiconserve la jumatate in anul 2006 fata de anul 2005, dupa care s-a inregistrat o crestere pana in anul 2010 (figura 3.23). Ca urmare a scaderii
puterii de curnparare a consumatorilor s-a estimat ca in anul 2011, sortimentele de peste obtinute ca urmare a procesarii au scazut cu 33% fata de anul 2010. Cu toate acestea, la
90
°;�• gustr.itcgy&consulung iAgrotec
nivelul anului 2013, cantitatea totala de conserve �i semiconserve obtinuta a reprezentat
94,5% din cea a anului 2005 si doar 46% fata de productia anului 2010.
Tone
20000 18604
15000
10000
5000
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Anul
Figura 3.23. Evolutia productiei de conserve �i semiconserve in perioada 2005-2013 [tone]
Principalele cauze ale scaderii productiei piscicole atat in apele dulci cat �i in cele marine au fost reprezentate de conditiile caracteristice starii de tranzitie la economia de piata
(investitii scazute in acest sector, atat in domeniul productiv, cat �i investitii reduse de
capital), supraexploatarii prin pescuit national in ape dulci cat �i marine, poluarii mediului acvatic, distrugerii habitatelor �i lipsei de material de populare.
Pestele congelat este eel mai bine vandut pe piata Romanlei, pentru ca nu exista volumul necesar sa acopere consumul doar prin varianta proaspata dar �i datorita pretului mai scazut, Macroul este eel mai popular �i mai vandut peste din Romania in defavoarea crapului
sau carasului. In momentul in care piata de peste va ajunge la un grad de maturitate, schimbarea intre produsul peste proaspat si congelat va fi inevitabil in favoarea pestelui proaspat,
Se previzioneaza ca piata totala de peste (proaspat �i congelat) va continua sa creasca cu circa 25 – 30% in fiecare an. incet, incet piata pestelui proaspat se va departaja de cea a
pestelui congelat.
91
·.. �.�..
-;.:. gustrategy&consulung
.:-.
iAgrotec
Procesatorii sunt receptivi la Imbunatatirea ofertei. Una dintre problemele cu care se confrunta furnizorii este lipsa personalului calificat din fabrici �i magazine. Pestele este
cea mai sensibila came si in momentul in care aide-a face cu acest produs sau cu fructe de mare proaspete, problema este termenul de garantie. Este nevoie de personal profesionist pentru a se indeplini conditiile trasabilitatii.
Obiectivul economic este eel de a creste consumul de peste de la patru, cinci kilograme pe om si an, cat este in acest moment in Romania, la unul care sa reduce diferenta mare fa/ii de consumul mediu pe Uniunea Europeanii. (tabelul nr. 3.10).
La nivel global, consumul alimentar s-a dublat in ultimii 40 de ani, ceea ce inseamna o crestere mai rapida decat cea demografica. Datele disponibile arata ca intre 1962 �i 1991
consumul alimentar global a crescut cu peste 15%, existand in mod evident diferente regionale semnificative generate de existenta diferentelor socio-economice.
Fiecare om are un necesar de consum alimentar impus de asigurarea cerintelor sale energetice �i nutritive. Se estimeaza ca actualmente necesarul zilnic este de 3000 calorii �i
100 g proteine. Cerintele medii de hrana intr-o anumita tara variaza in functie de clima acesteia, de greutatea indivizilor, sex, etc. in tarile dezvoltate consumul alimentar a fost de
3000 calorii in 1962, de 3300 calorii in 1982 �i de 3150 in 1991.
SPECIFICATIE
Evolutia consumului de peste [mii tone]
Tabelul 3.10
1. Vanzari de peste din surse interne, catre
I�i/
Sursa datelor: *Evidenta statistica a ANPA; ** conf. EUROSTAT.
��
92
ROMPOP �
–""'
·-°.;�•:-�•-· guscr.ucgy&consulting
lAgrotec
Procedurile privind evaluarea cererilor de energie alimentara au fost elaborate de catre
FAO. Calculul pentru estimarea cererii diferitelor produse alimentare se face avand in vedere cei trei factori esentiali -venitul, pretul �i populatia.
Structura dietei zilnice in Romania, arata o scadere a consumul de proteine �i o crestere a consumului de lipide �i glucide. in mare masura evolutia consumului energetic din
tara noastra a urmat cursul evolutiei economice. Ponderea destul de mare, cuprinsa intre 40-
50%, a cheltuielilor pentru produsele alimentare in totalul cheltuielilor familiare, denota un nivel de trai al populatiei destul de scazut comparativ cu alte tari din Europa.
in tara noastra pana in anul 1990, consumul de peste a fost de aproximativ 8 kg/cap de locuitor/an; in perioada anilor 1990 – 2000 consumul s-a redus pana la 2 kg/cap de locuitor/an, pentru ca dupa anul 2000 sa creases, ajungand, in anul 2005 la 4,29 kg/cap de locuitor/an iar in anul 2007 la 5,63 kg/cap de locuitor/an dupa care a inregistrat un regres datorat scaderii veniturilor consumatorilor in perioada crizei economice.
3.1.3. Institutii, reglementari �i politici de dezvoltare
3.1.3.1. Institutii, reglementari
Principalele institutii din Romania, cu atributii pentru sectorul pescaresc, sunt organizate in subordinea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice si Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, dupa cum urmeaza:
• Conform HG nr. 428/2013, cu modificarile �i completarile ulterioare, Departamentul pentru Ape, Padurl �i Piseicultura (DAPP) din cadrul Ministerului Mediului si Schimbiirilor Climatice indeplineste functia de autoritate publica centrala cu atributii privind
coordonarea la nivel national a domeniilor ape, paduri, piscicultura si realizarea politicilor �i strategiilor nationale aferente acestor domenii;
• Agentia Nationala pentru Pescuit �i Acvacultura (ANPA) este institutia publica centrala de specialitate de interes national, care functioneaza in subordinea Ministerului Mediului si Schimbarilor C/imatice – Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura. Principalele
atributii sunt legate de elaborarea strategiei nationale si a reglementarilor specifice in domeniul pescuitului, acvaculturii, organizarii pietei produselor pescaresti, conservarii si managementului resurselor acvatice vii existente in habitatele naturale s.a, ANPA este
93
··,!·�··
".•:-�. • gustr.1tcgy&consul11ng
lAgrotec
institutia nationala responsabila cu implementarea politicii comune in domeniul pescuitului, avand atributii de control, inspectie �i realizare a masurilor din domeniul specific1•
• Directia Generala Pescuit (Autoritate de management pentru Programul Operational Pescuit) este structura care functioneaza in cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltiirii Rurale, avand atributii care decurg din prevederile europene legate de gestionarea Fondului European pentru Pescuit2. Directia Generala Pescuit elaboreaza si negociaza cu Comisia Europeana Programul Operational pentru Pescuit si asigura implementarea acestuia la nivel national",
Pentru a respecta similitudinea cu structurile UE, in cadrul Ministerului Mediului �i Schirnbarilor Climatice – pe langa Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura – a fost creat Comitetul Consultativ pentru Sectorul Pesciiresc (CCSP), al carui rot central este acela
de a contribui – cu idei �i solutii – la dezvoltarea activitatii sectorului pescaresc in Romania",
Comitetul Consultativ pentru Sectorul Pescaresc regrupeaza – pe langa autoritatile publice sus-mentionate – cele mai reprezentative asociatii, federatii �i patronate din sectorul
pescaresc national, dupa cum urmeaza: Asociatia pescarilor comerciali de la Marea Neagra "Ropescador"; Federatia Organizatiilor de Pescari de la Marea Neagra; Patronatul Pestelui din Romania; Asoclatla Nationala a Producatorilor din Pescarie
"Romfish"; Asociatia Procesatorilor, lmportatorilor �i Comerciantilor de Peste din
Romania; Federatia Organizatiilor Producatorilor de Peste Delta Dunarii; Federatia
Organizatiiler de Pescari Delta Dunarii s.a.
3.1.3.2. Politici de dezvoltare
Strategia Nationala a Sectorului Pescaresc (SNSP) elaborata in contextul procesului de programare a fondurilor europene in cadrul financiar multianual 2014 – 2020
�i coroborata cu politicile nationale si cu Politica Cornuna pentru Pescuit a Uniunii Europene
propune – ca viziune strategica – transformarea sectorului pescaresc din Romania intr-un sector competitiv, durabil si atractiv, la orizontul anului 2020.
I http://www.anpa.ro
2 Fond inlocuit- incepand cu anul 2014 – cu Fondul European pentru pescuit si afaceri maritime
3 http://www.ampeste.ro/despre-ampop/atributii-am-pop.html
4 OMDAPP nr. 2421/2013
1!.;.) 94
\\:–..,e.,.J
iAgrotec
SNSP contribuie la implementarea �i atingerea obiectivelor stabilite prin documentele
politice �i strategice care se adreseaza, direct sau indirect, sectorului pescaresc.
Planul National Strategic (PNS) pentru Pescuit 2007-2013 a fost documentul de politica publics in domeniul pescuitului �i acvaculturii, elaborat in conformitate cu Politica Cornuna de Pescuit �i Programul de guvernare a Romaniei, �i care a prezentat prioritatile, obiectivele �i resursele financiare publice necesare irnplementarii Politicii Comune de Pescuit
in Romania in perioada 2007 -2013.
Obiectivul general al PNS a fost realizarea unui sector piscicol competitiv, dinamic, modern �i asigurarea unui pescuit durabil, tinand seama in mod echilibrat de aspectele legate de protectia mediului, dezvoltarea sociala �i bunastarea economica.
Programul de guvernare (PG) 2013-2016 urmareste ca printr-o gestionare durabila
�i eficienta a resurselor naturale sa se realizeze dezideratul cresterii bunastarii materiale a populatiei in conditiile mentinerii permanente a unui mediu sanatos pentru generatiile prezente �i viitoare.
Pentru domeniul de activitate pescuit �i acvacultura PG are in vedere urmatoarele prioritati:
• activitate durabila de pescuit si acvacultura, cornpetitiva economic in conditiile impuse de respectarea principiilor ecologice;
• dezvoltarea infrastructurii specifice in vederea eficientizarii economice a pescuitului comercial;
• crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea acvaculturii in scopul cresterii irnportantei acestei activitati in circuitul economic national si scaderii presiunii exercitate asupra resursei piscicole naturale de cererea de produse pescaresti.
Prin Strategia Europa 2020 (EU 2020), Uniunea Europeana urmareste, in principal, depasirea crizei care continua sa afecteze economia europeana.
Strategia i�i propune sa creeze conditii favorabile pentru o crestere econornica mai inteligenta, mai prietenoasa cu mediul �i mai favorabila incluziunii sociale. in acest scop,
Europeana a fixat 5 obiective in domenii precum ocuparea fortei de munca,
95
�:��._-;,..
•;:.• gustrategy&consulting
educatia, cercetarea si inovarea, incluziunea sociala �i reducerea saraciei precum �i energia/clima.
Strategia Europa 2020 stabileste trei prioritati intercorelate:
1. cresterea inteligenta – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare;
2. cresterea durabila – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizarii resurselor, mai ecologice �i mai competitive;
3. cresterea favorabila incluziunii – promovarea unei economii cu o rata ridicata a
ocuparii fortei de munca, care sa asigure coeziunea sociala �i teritoriala,
SNSP se circumscrie atat EU 2020, ca orizont de timp si ca viziune, cat �i starii
actuate a sectorului pescaresc din Romania �i prioritatilor programului de guvemare actual.
Politica comuna in domeniul pescuitului (PCP) abordeaza, pe de o parte, problematica conservarii, gestionarii �i exploatarii resurselor biologice marine �i problematica specifica resurselor biologice de apa dulce, acvaculturii, prelucrarii �i cornercializarii produselor obtinute din pescuit �i din acvacultura iar, pe de alta parte, problematica privind dreptul marii �i politica maritima integrata, tinand cont de prevederile TICE si TFUE �i de prioritatile EU 2020 �i stabileste masuri cadru necesare realizarii PCP finantate din bugetul UE prin Fondul european pentru pescuit �i afaceri maritime(FEPAM) precum �i o Organizare Comuna a Pietei Pescaresti (OCPP).
Comunicarea Comisiei privind Orientarile strategice pentru dezvoltarea sustenabila a acvaculturii in UE din aprilie 2013 are rolul de a asista statele membre in definirea propriilor obiective nationale, tinand cont de diferitele !or situatii initiate, de
circumstantele nationale �i de dispozitiile institutionale.
Recunoscandu-se faptul ca acvacultura europeana are nevoie de sprijin pentru dezvoltarea sa, sunt identificate patru domenii prioritare de actiune pentru a debloca potentialul acvaculturii europene respectiv: simplificarea procedurilor administrative,
amenajarea coordonata a teritoriului, competitivitatea �i asigurarea unor conditii de
concurenta echitabile.
96
·. �.�..
-;.:. guuratcgy&consultmg
.=–·
iAgrotec
""'.
,, CPIK.ll
�,:
1. Simplificarea administrativa: prin reducerea poverii administrative si a termenelor pentru
obtinere a avizelor, autorizatiilor �i licentelor �i aplicarea principiilor Small Business Act, va spori competitivitatea sectorului;
2. Amenajarea coordonata a teritoriului: planurile de amenajare a teritoriului pot contribui la reducerea incertitudinii, la facilitarea investitiilor �i la accelerarea dezvoltarii unor sectoare
precum acvacultura;
3. Consolidarea eompetitivitatfi: intreprinderile de acvacultura din VE vor beneficia de pe unna unei mai bune organizari a pietei �i a structurarii organizatiilor de producatori din
sector;
4. Asigurarea de couditii de concurenta echitabile: exploatarea avantajelor competitive ale operatorilor din VE contand in standardele ridicate privind mediul, sanatatea animala �i protectia consumatorilor se numara printre factorii competitivi principali ai VE in domeniul acvaculturii �i ar trebui sa fie exploatate intr-un mod mai eficace pentru a face fata
concurentei de pe piete.
Asemanator exercitiului financiar precedent, mare parte din masurile de interventie propuse prin Strategia nationala pentru sectorul pescaresc sunt finantabile prin alocarile Fondului European pentru Pescuit si Afaceri Maritime (FEPAM), gestionat in Romania prin Programul Operational pentru Pescuit �i Afaceri maritime 2014 – 2020 (POPAM). Conform Deciziei de punere in aplicare a Comisiei din 11.06.2014, Romaniei ii sunt alocate fonduri in cuantum de 168 milioane de euro prin FEPAM pentru perioada 2014 – 20205, sumele putand fi directionate, conform Regulamentului nr. 508/2014 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime –
catre:
• Dezvoltarea durabila a pescuitului (inovare, consiliere, dezvoltarea capitalului uman �i a dialogului social, crearea �i diversificarea locurilor de munca, diversificarea formelor de venit, sprijin initial pentru tinerii pescari, sanatate �i siguranta, valoare adaugata etc.);
5 Decizia de punere in aplicare a Comisiei din 11 iunie 2014 de stabilire a defalcarii anuale pe stat membru a resurselor globale din Fondul european pentru pescuit �i afaceri maritime in cadrul gestiunii partajate pentru
perioada 2014-2020 [notificata cu numarul C(2014) 3781]: http://www.maclr.ro/docs/fep/programare-2014-
..–2-0-�20/alocarea-anuala-anexa-C-2014-3781-RO-ACTE2-f.pdf
f;) 97
�-�-..,.,.
··.�.,..
';:;;• gustratcgy&rconsulung
=··-�-Clfd: –
lAgrotec
• Dezvoltarea durabilii a acvaculturii (inovare, investitii productive, promovarea capitalului uman si participarea la retele, sanatate publica etc.);
• Dezvoltarea durabila a zone/or de pescuit si acvaculturii (strategii de dezvoltare plasate sub responsabilitatea cornunitatii, grupuri de actiune locala in domeniul pescuitului, cooperare etc.);
• Miisuri legate de comercializare # prelucrare (planuri de productie si comercializare, masuri de marketing, prelucrarea produselor pescaresti �i de acvacultura);
• Masuri care privesc compensatii pentru costurile suplimentare in regiunile ultra periferice pentru produsele pescaresti si de acvaculturii; miisuri de insotire pentru Politica Comund pentru Pescuit in cadrul gestiunii partajate; asistenta tehnicii la initiativa state/or membre; masuri privind Politica Maritima Integratii finantatii in cadrul gestiunii partajate6.
3.2 Analiza in profil regional
in conformitate cu Registrul Unitatilor de Acvacultura (RUA), sunt licentiate 518 unitati de acvacultura, care detin 575 amenajari cu 748 de licente, din care 216 pentru pepiniere �i 532 pentru crescatorii, repartizate pe cele 8 regiuni de dezvoltare (tabelul nr. 3.11 si figura 3.24).
Repartizarea unitatilor de acvacultura pe regiuni de dezvoltare
Tabelul 3.11
Regiunea Numar Nu mar Nu mar Suprafata Suprafata Suprafata judete unitati amenajiri totala pepiniere crescatorii
6 Regulamentul nr. 508/ 2014 al Parlamentului European �i al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit �i afaceri maritime: http://www.madr.ro/docs..'fep/programare-2014-2020/regulament-
508-2014.pdf
�-"iS,.::,..
98
2M0�POP';,;
��4
··.�·�··
':•r:-• gusuatcgy!<consulung
lAgrotec
Sursa: ANPA (RUA, PNCD, raportari inspectori filiale)
• Suprafata totala,
NORD-VEST,
3128.84,3%
• S uprafata total II.,
CENTRU,
2726.49,3%
• Suprafata totala, BUCURE$TI• ILFOV, 1986.2,
2%
• Suprafata totala, SUD- 1
VEST, 2544.15, 2%
•1 Suprafata
totala, SUD,
14122.5, 14%
• Suprafata totala,
NORD-EST, 9412.2,
1 9%
• NORD-EST
•SUD-EST
•SUD
•SUD-VEST
•VEST
• NORD-VEST
•CENTRU
• BUCURESTI-ILFOV
Figura 3.24. Repartitia suprafetei totale utilizate in acvacultura, pe regiuni de dezvoltare
99
l-Agrotec
Repartitia unitatilor de acvaeultura pe [udete
Tabelul 3.12
NUMAR LICENTE NUMAR AMEN AJA.RI
NU MAR TOTAL
100
·… �.,::..
".:�• gustra1egy&consuhing lAgrotec
NUMAR LICENTE NUMAR AMENAJARI NU MAR TOTAL
101
·:._'!..�··
•;:.• geastra1egy&:consult1ng
NUMAR LICENTE NUMAR AMENAJARI NU MAR TOTAL
din
Suprafata totala amenajata pentru acvacultura este de 102.356 ha, din care 95.682,3
ha crescatorii �i 6.673,14 ha pepiniere. Regiunile cu suprafetele cele mai mari sunt: Regiunea
2 SUD-EST cu o pondere de peste 65%, Regiunea 3 SUD cu peste 13% si Regiunea l
NORD-EST cu peste 9% (tabelul nr. 3.13).
Repartitia suprafetelor din aevacultura pe regiuni �i [udete
Tabelul 3. 13
SUPRAFETE DE PRODUCTIE (ha)
REGIUNE JUD ET TOTAL,
din care:
PEPIN/ERE CRESCATORll
I 2 3 4 5
�;;• grutrategy&consulting lAgrotec
··'·;�.:·�.·· gustrategy&consul11ng
:-.
lAgrotec
Din totalul capturilor realizate prin pescuit comercial, cantitatile cele mai mari sunt inregistrate in regiunea Sud-Est (figura 3.25). Daca la nivelul anilor 2011 �i 2012 ponderea
capturilor in aceasta regiune era de peste 85%, la nivelul anului 2013, ponderea a fost de 78%
din captura totala (figura 3.26).
Capturl realizate din pescuitul comerclal la nlvelul reglunilor in perioada 2011-2013
3000-.–�.–��…….�����..–���…–,
2500
2000-t–-
to 1500 –
1000
500 ·
0
D Regiunea VEST
• Regiunea SUD-VEST
o Regiunea SUD
• Regiunea SUD-EST
• Regiunea NORD-EST
2011
2012 2013
t • Regiunea NORD-ESL.1_13.'Z._67_�–=36.9�86�
-83.579
104
·. �-i··
':;-:.• guurategy&consul11ng
lAgrotec
Figura 3.25. Capturi realizate din pescuitul comercial la nivelul regiunilor in perioada 2011-
2013
Ponderea capturilor realizate din pescuitul comercial pe regiuni in anul 2013
•NE
•SE
•V
•SY
•S
Figura 3.26 Ponderea capturilor realizate din pescuitul comercial pe regiuni
in ceea ce priveste industria de prelucrare a produselor din pescuit �i acvacultura se observa o concentrare a acestor unitati in zonele cu traditie in pescuit si piscicultura, respectiv
regiunea Sud-Est (figura nr. 3.27) formata din judete cu o insemnata retea hidrografica.
Repartitia unitatilor din industria de procesare pe regiuni de dezvoltare
•Nord Est
•Sud Est
•Sud Est
•Sud Vest
�o
•Vest
•Nord Vest
•Centro
Bucuresti
Ilfov
Figura 3.27. Repartitia unitatilor din industria de procesare pe regiuni de dezvoltare
Pe regiuni de dezvoltare, in perioada 2009 – 2013, nurnarul unitatilor din industria de prelucrare a produselor pescaresti se prezinta astfel:
�)
�-�–
105
Regiunea Bucuresti-Ilfov – 4 unitati; Regiunea Centru – 1 unitate Regiunea Nord-Est- 2 unitati Regiunea Nord-Vest- 0 unitati Regiunea Sud-Vest – 1 unitate Regiunea Sud- 5 unitati
Regiunea Sud-Est – 13 unitati
Regiunea Vest – 1 unitate
3.2.1 Regiunea Bucuresti-Ilfov
Regiunea de dezvoltare Bucuresti – Ilfov, grupeaza municipiul Bucuresti �i judetul
Ilfov.
Bucuresti – Ilfov
�
Supra fata: Pondere: Locuitori:
1.821 km2 0,76% 2.226.457
3.2.1.1 Specii/e de pesti si vietuitoare acvatice provenite din pescuit si acvaculturii
Speciile de cultura apartin preponderent familiei Cyprinidae, atat autohtone cat �i aclimatizate (crap, caras, sanger, novae, cosas), dar pe langa acestea se cresc, in policultura, specii rapitoare �i sporadic, sturioni.
3.2.1.2 Situatia pescuitului si acvaculturii la nivel regional
in regiunea de dezvoltare Bucuresti – Ilfov sunt 27 de unitati licentiate care detin 31 de crescatorii, (tabelul nr. 3.12). Patrimoniul de interes pentru acvacultura al regiunii, (tabelul nr. 3.13), este constituit din 1986,2 ha de crescatorii piscicole, destinate preponderent pescuitului recreativ-sportiv. Productia medie de peste lnregistrata in perioada 2011 – 2013 a fost de 5,932 de tone din care, pe specii: pastrav 3,3 tone, caras 1,7 tone, ciprinide asiatice 0,7 tone si crapu cu 0,2 tone. (figura nr. 3.28)
106
·. !.\..
-;.�:. gustra1egy&consuh1ng
lAgrotec
Ponderea productiei din acvacultura, pe specii, in
Regiunea Bucuresti – Ilfov
•Crap
Caras
•Ciprinide asiatice
• Pastrav
Figura 3.28. Ponderea productiei din acvacultura
3.2.2 Regiunea Centro
Regiunea de dezvoltare Centru grupeaza judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures �i Sibiu, avand suprafata de 34.100 km2 �i o populatie de 2.523.021 locuitori.
Etru
Suprafata:
34.100 km2
Pondere: Locuitori:
14,30% 2.523.021
3. 2. 2.1 Speciile de pesti si vietuitoare acvatice provenite din pescuit �i acvacultura
Speciile de cultura sunt reprezentate de ciprinidele autohtone (crap, caras), �i cele est•
asiatice (sanger, novae �i cosas) crescute in policultura cu specii rapitoare (salau, stiuca, somn).
3.2.2.2 Situatia pescuitului si acvaculturii la nivel regional
in regiunea Centru, sunt 53 de unitati licentiate care detin 57 de amenajari. Sectorul acvacultura ocupa 2.726,49 ha, din care 2.643, 17 ha crescatorii �i 83,32 ha pepiniere (tabel
nr. 12 si figura nr. 3.29).
107
···.;:.:·i.·· gusu,negy&consulung
.:-.
lAgrotec
Ponderea suprafetelor din aevacultura in regiunea Centro
•Alba
•B�ov
•Covasna
•Harghita
•Mure�
•Sibiu
Figura 3.29 Ponderea suprafetelor din acvacultura in regiunea Centro
Productia medie de peste inregistrata in perioada 2011 – 2013 a fost de 904,305 de tone din care, pe specii, cele mai mari cantitati le-au inregistrat crapul cu 325,3 tone urmat de pastrav cu 293, 1 tone si ciprinide asiatice cu 221,2 tone. (figura nr. 3.30).
Ponderea productiei din acvacultura, pe specii, in Regiunea de Centro
•Crap
•Caras
•Ciprinide asiatice
•Somn
• Alte specii
•PAstrAv
Figura 3.30 Ponderea productiei din acvacultura pe specii in regiunea Centru
3.2.3 Regiunea Nord-Est
Regiunea Nord-Est grupeaza judetele Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava �i
Vaslui �i are o suprafata de 36.850 km2 �i o populatie de 3.674.367 locuitori.
108
··.�.\··
··�• gustrategy&consulung
Nord- Est
=··-·m-m"•
Suprafata:
lAgrotec
Pondere: Locuitori:
36.850 km2 15,46% 3.674.367
3.2.3.1 Speciile de pesti si vietuitoare acvatice provenite din pescuit si acvacultura
Speciile de cultura sunt reprezentate in special de ciprinide (crap, caras, sanger, novae, cosas §i platica), specii rapitoare (salau, somn, stiuca) §i salmonide, respectiv pastravul curcubeu. Dintre sturioni, se creste, in cantitati reduse, Polyodon spatula.
Pescuitul comercial in Regiunea Nord-Est se practica in Lacul de acumulare Stanca Costesti de la Km 544 la Km 742 §i in lacurile Racaciuni, Beresti, Calimanesti Vrancea. Zonele de pescuit sunt arondate judetelor Botosani §i Bacau,
Speciile dominante in capturi, in judetul Botosani, sunt: platica, carasul, bibanul, salaul, crapul §i sangerul (figura nr. 3.31). in judetul Bacau, dominanta este specia crap, urmata de sanger, platica, caras si salau (figura nr. 3.32).
109
··.:-.,..
··�• gusttategy&consult,ng t-Agrotec
16.0
Evolutia capturilorin judeful Botosani in perioada
2011-2013
Dcrap
• caras
14.0 –-
12.0 –-
10.0
8.0
6.0
4.0
O platica
O morunas
• babusca
a batca
• rosioara
O avat
•somn
• salau
O stiuca
2.0
0.0
2011 2012 2013
Botosanl Botosani Botosani
• biban
• ghibort
• scobar
• singer
• novae
• Alte specii
Figura 3.31. Evolutia capturilor in judetul Botosanl in perioada 2011-2013
110
..•……..
":•_::·.• guur3tcgy&consult1ng
lAgrotec
Structura �i cantitatea speciilor capturate in judetul Bacau in perioada
2011-2013
1.8
1.6
1.4
1.2
1.0
s
0.8
0.6
0.4
0.2
0.0
2011
– –-
2012
ocrap
• caras
D platica omorunas
•babusca
o batca
• rosioara oavat
•somn
•salau
o stluca
• biban
• ghibort
• scobar
2013 • singer
• novae
Bacau
Bacau
Bacau
•Alte specii
Figura 3.32 Structura �i cantitatea speciilor capturate in judetul Bacau in perioada 2011-2013
3.2.3.2 Situatia pescuitului si acvaculturii la nivel regional
Regiunea de dezvoltare Nord-Est, are 58 de societati autorizate, care detin 72 de amenajari cu 101 licente, din care 32 pentru pepiniere �i 69 pentru crescatorii. Suprafata totala arondata acestora este de 9.412,2 ha, din care 942,014 pepiniere �i 8.470,18 ha crescatorii (figura nr. 3.33).
111
iAgrotec
Ponderea suprafetelor din acvacultura in regiunea Nord – Est
•BacAu
•Boto�ani
•I�i
•Neamt
• Suceava
•Vaslui
Figura 3.33. Ponderea suprafetelor din acvacultura in regiunea Nord-Est
Productia medie de peste inregistrata in perioada 2011 – 2013 a fost de 2.498,892 de tone din care, pe specii, cele mai mari cantitati le-au inregistrat complexul ciprinidelor asiatice cu 1.170,4 tone, urmate de crap cu 903,9 tone si caras 325, 1 tone. Productia medie de pastrav inregistrata a fost de 72,6 tone (figura 3.34).
Ponderea productiei din aevacultura, pe specii, in Regiunea de Nord-Est
•Crap
•Caras
•Ciprinide
asiatice
•Somn
• Alte specii
•PAstrav
�..-£��
Figura 3.34. Ponderea productiei din acvacultura pe specii in regiunea Nord-Est
tt,�
MPOP frlilt'
2014
'� f'4
·
•••:. gustratcgy&consulting
.:-.
lAgrotec
Numarul pescarilor autorizati in perioada 2011-2013 a fost variabil, cuprins intre 43 �i
52 in judetul Botosani, �i lntre 12 �i 15 in judetul Bacau (tabelul nr. 3.13). Acestia activeaza in cadrul unor societati comerciale �i asociatii, La nivelul regiunii in anul 2013 au activat 7 societati, 7 asociatii �i o singura PFA (Tabet nr. 3.14).
Tabelul 3.14
Numarul de pescari �i forma de organizare in judetele din Regiunea Nord-Est
Judet/ Nr. pescarilor Modul de organizare autorizati
Zone
pescuit 2011 2012 2013 2011 2012 2013
sc· ASP** SC ASP PFA*** SC ASP PFA
Sursa ANPA Bucuresti
SC – societate comerciala; Asp•• – asociatie de pescari profesionisti; PFA••• – persoana fizica autorizata
Cantitatea totala pescuita in regiune, in perioada 2011-2013, a fost de 74,6 tone. Cea mai mare productie s-a inregistrat in anul 2012 de 37 tone. in anii 2011 �i 2013 productia a fost de 32,88 tone �i respectiv 23,978 tone (figura 3.35).
113
··�·��·�··· gustrategy&consulung �'Agrotec
Capturi totale inregistrate in Regiunea N-E
16.0
14.0
12.0
10.0
.9 8.0
6.0
4.0
2.0
0.0
<.$.. i_,r> c,'tt �flt
-+-2011
-2012
2013
c,
�'li
,..,.c. :1i
'()'li <.o
spec ii
Figura 3.35. Capturi totale inregistrate in Regiunea Nord-Est
Din totalul cantitatii capturate 80% este realizata de pescarii din judetul Botosani
(figura 3.36).
Ponderea capturilor totale inregistrate in judetele din regiunea a Nord-Est
•Boto�ani
•Bacliu
Figura 3.36. Ponderea capturilor totale inregistrate in judetele din regiunea Nord-Est
114
":•:• gustrategy&consulting
.:–.
lAgrotec
3.2.4 Regiunea Nord-Vest
Regiunea de dezvoltare Nord-Vest grupeaza judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Sala], Satu-Mare si Maramures.
I Suprafata: Pondere: Locuitori:
�roro-vest
34.159 km2
14,33% 2.740.064
3.2.4.1 Specii/e de pesti si vietuitoare acvatice provenite din pescuit si acvacultura
Speciile de pesti care fac obiectul acvaculturii in regiunea Nord-Vest sunt in special salmonidele cu o pondere remarcabila in judetele Bihor, Cluj �i Mararnures. Totusi, ciprinidele au o pozitie stabila, privilegiata de apele termale din zona, care permit obtinerea puietului de crap timpuriu. Frecvent se aplica tehnologia de crestere in policultura cu specii rapitoare autohtone si, sporadic, sturioni. Ca specie inedita se creste tilapia (bibanul de Nil).
3.2.4.2 Situatia pescuitului si acvaculturii la nivel regional
Acvacultura din regiunea Nord-Vest se practica pe 3.128,84 ha, din care 380,74 ha pepiniere si 2. 748, 1 ha crescatorii, (tabelul nr. 3.12 �i figura nr. 3.37). Numarul de unitati autorizate in cele 6 judete care constituie regiunea este de 65, iar acestea detin 75 de amenajari, dintre care 32 sunt mixte (crescatorii cu pepiniere), (tabelul nr. 3.11 ).
Ponderea suprafetelor din acvacultura in regiunea
Nord-Vest
•Bihor
•Bistrita•
Nasaud
•Cluj
•Maramure�
•SatuMare
•Slilaj
Figura 3.37. Ponderea suprafetelor din acvacultura in regiunea Nord-Vest
115
'•;{• gustratcgy&consulung iAgrotec
Productia medie de peste inregistrata in perioada 2011-2013 a fost de 1.167,128 tone din care, pe specii, cele mai mari cantitati le-au inregistrat crapul cu 732,7 tone si pastravul cu 274,6 tone (figura nr. 3.38)
Ponderea productiei din acvacultura, pe specii, in
Regiunea de Nord – Vest
•Crap
•Caras
•Ciprinide asiatice
• $alliu
• Alte specii
• Pastrav
Figura nr. 3.38. Ponderea productiei din acvacultura pe specii in regiunea Nord-Vest
3.2.5 Regiunea Sud-Vest
Valcea.
Regiunea de dezvoltare Sud-Vest grupeaza judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt �i
Sud – Vest Oltenia
�
Suprafata: Pondere: Locuitori:
29.212 km2 12,25% 2.330.792
3. 2. 5.1 Speciile de pesti si vietuitoare acvatice provenite din pescuit si acvacultura
Speciile de cultura sunt reprezentate de ciprinide (crap, sanger, novae), dar si pastravariile se afirma prin rezultate remarcabile specia preponderenta fiind pastravul curcubeu.
Speciile dominante in capturile inregistrate, la pescuitul comercial, in regiune sunt:
carasul, platica, somnul si crapul (figura nr. 3.39 ).
116
·:•.;�=._.•-;.. gustrategy&consulung 'Agrotec
Ponderea speciilor in caputirle totale inregistrate in Regiunea Sud-Vest
•Crap
•Caras
• Platica
• Rosioara
•Avat
•Somn
• Salau
Stiuca
•Biban
•Oblete
Figura 3.39. Ponderea speciilor din capturile totale inregistrate in regiunea Sud-Vest
3.2.5.2 Situatia pescuitului si acvaculturii la nivel regional
Nurnarul de unitati de acvacultura din regiune este de 38, iar amenajarile arondate acestora sunt 39, dintre care 10 unitati combinate, ocupand o suprafata productiva totala de
2.544,15 ha, din care 129,312 ha pepiniere (figura nr. 3.40).
Ponderea suprafetelor din acvacultura in regiunea
Sud Vest
•Dolj
•Gorj
•Mehedinti
•Olt
avalcea
Figura 3.40. Ponderea suprafetelor din acvacultura in regiunea Sud-Vest
117
';:;;• gustratcgy&-consuhing lAgrotec
Productia medie de peste inregistrata in perioada 2011 – 2013 a fost de 213,693 tone din care, pe specii, cele mai mari cantitati le-au inregistrat pastravul cu 96,4 tone, ciprinidele
asiatice cu 56,2 tone �i crapu1 cu 46, 7 tone (figura nr. 3 .41 ).
Ponderea productiel din acvacultura, pe specii, in
Regiunea de Sud – Vest
•Crap
•Caras
•Ciprinide asiatice
• Alte specii
• Pastrav
Figura 3.41. Ponderea productiei din acvacultura, pe specii, in regiunea Sud-Vest
Pescuitul comercial in Regiunea Sud – Vest se practica pe raul Olt �i pe fluviul Dunarea, intre Km 615 – Km 1011, distributia pe judetele din cadrul regiunii fiind urmatoarea:
Judetul Olt Judetul Dolj Judetul Mehedinti
Judetul Valcea
fluviul Dunarea Km 615- 665 fluviul Dunarea Km 665-817 fluviul Dunarea Km 817 – 1011
Raul Olt
La nivelul regiunii in anul 2013 activeaza 930 de pescari.
Cantitatea totala pescuita in regiune, in perioada 2011-2013, a fost de 1.288,21 tone. Cantitatile sunt echilibrate intre ani, totusi cantitatea cea mai mare s-a inregistrat in anul
2011, 445,89 tone.
118
··'.;�i·�•·· ge.istrategy&consuh,ng i-Agrotec
Captura total anuale inregistrate in Regiunea S-V Oltenia in perioada
2011-2013
180�––––––-�
160 -i–––
140 �––––<'––––�
120 +–––
s 100
80 –
60 -1––-�–I,
40
20
0-1–�-�-�––�-�––·'–l
-+– 2011
-2012
2013
Figura 3.42. Captura totala anuala inregistrata in regiunea Sud-Vest in perioada 2011-2013
3.43).
Din totalul cantitatii capturate, 40% este realizata de pescarii din judetul Olt (figura
Ponderea capturilor inregistrate in judetele din
Regiunea Sud-Vest
•Olt
•Dolj
•Valcea
•Mehedinp
Figura 3.43 Ponderea capturilor inregistrate in judetele din regiunea Sud-Vest
119
··'.;�.:·".·· grutratcgy&coniulting
:-.
3.2.6 Regiunea Sud
Regiunea de dezvoltare Sud grupeaza judetele Arges, Ciiliira�i, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova �i Teleorrnan.
EJSuprafata:
34.453 km2
Pondere: Locuitori:
14,45% 3.379.406
3. 2. 6.1 Speciile de pesti si vietuitoare acvatice provenite din pescuit si acvaculturii
Speciile de ciprinide detin ponderea cea mai insemnata in acvacultura regiunii Sud Muntenia. De asemenea, se mai cresc salmonide, specii rapitoare �i chiar sturioni, însa in cantitati red use (cega, morun, nisetru de Dunare �i siberian, pastruga, morun, bester �i
Polyodon sp.).
Speciile dominante in capturile inregistrate in regiune, la pescuitul comercial, sunt:
platica �i carasul cu procente de 19% �i respectiv 17% din captura totala, apoi crapul �i mreana cu 9% (figura nr. 3.44).
120
·. �.�…
'•;;• gustratcgy&consulung lAgrotec
Ponderea medie a speciilor din total captura in Regiunea Sud
•Babu�ca
•Batca
•Caras
•Crap
•Moruna�
•Mreanl!
•Oblete
•Pll!ticl!
•Ro�ioarl!
•Scobar
•Alte cipr
•$all!u
•Somn
• $tiucl!
•Avat
•Biban
•Cos�
•Novae
•Sanger
•Sabita
•Vaduvita
• Alte specii
• Scrumbie de Dunare
Figura 3.44. Ponderea medie a speciilor din totala captura in regiunea Sud
3.2.6.2 Situatia pescuitului si acvaculturii la nivel regional
in regiune se gasesc 143 de unitatl de acvacultura, care au in proprietate 160 de amenajari. Suprafetele destinate acvaculturii in regiunea Sud totalizeaza 14.122,5 ha, din care
1.472,81 ha pepiniere �i 12.649,7 ha crescatorii (tabelul nr. 12 si figura 3.45).
Pescuitul comercial in Regiunea Sud se practica pe Dunare intre Km 227 – Km 615, distributia pe judetele din cadrul regiunii fiind urmatoarea:
Judetul Ialornita Judetul Calaras! Judetul Giurgiu
Judetul Teleorman
fluviul Dunarea Km 227 -238 fluviul Dunarea Km 336 – 452 fluviul Dunarea Km 452 – 526
fluviul Dunarea Km 526- 615.
121
·:.:.�
••·• gunratcgy&consulung
.:–.
lAgrotec
Figura 3.45. Ponderea suprafetelor din acvacultura in regiunea Sud
Ponderea suprafetelor din acvaculturi in regiunea Sud
•Arge�
•Calar�i
•Dambovita
•Giurgiu
• Ialomita
•Prahova
•Teleorman
…J
Productia medie de peste inregistrata in perioada 2011 – 2013 a fost de 1.193,489 tone din care, pe specii, cele mai mari cantitati le-au inregistrat ciprinidele asiatice cu 545,2 tone
unnate de crap cu 314,9 tone �i pastrav cu 161,9 tone. (figura nr. 3.46).
Ponderea productiei din acvacultura, pe specii, in
Regiunea de Sud
•Crap
•Caras
•Ciprinide asiatice
•Platica
• Alte specii
•PAstr!v
Figura 3.46. Ponderea productiei din acvacultura, pe specii in regiunea Sud
122
··�• gustrategy&consulung i-Agrotec
La nivelul regiunii in anul 2013 activeaza 295 de pescari.
Cantitatea totala pescuita in perioada 2011-2013 a fost de 236,669 tone. Cea mai mare productie s-a inregistrat in anul 2013 de 83,58 tone. in anii 2011 �i 2013 productia a
fost de 81,74 tone si respectiv 71,35 tone (figura 3.47).
Captura totala inregistratii in perioada 2011-2013
Regiunea S-Muntenia
..0….
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
41>
�':t;�
, –
���������–1
-+–2011
–-2012
2013
Figura 3.47. Captura totala inregistrata in perioada 2011-2013 in regiunea Sud
Din totalul cantitatii capturate 71 % este realizata de pescarii din judetul Calarasi
(figura nr. 3.48).
123
•;:.• gustra1cgy&consult1ng lAgrotec
Ponderea capturilor inregistrate in judetele din Regiunea
Sud in perioada 2011-2013
•Teleonnan
• Calarasi
•Giurgiu
•Ialomita
Figura 3.48 Ponderea capturilor inregistrate in judetele din regiunea Sud in perioada 2011-
2013
3.2. 7 Regiunea Sud-Est
Regiunea de dezvoltare Sud-Est grupeazajudetele Braila, Buzau, Constanta, Galati, Vrancea �i Tulcea.
t Suprafata:
35.762 km2
Pondere: Locuitori:
15,00% 2.848.219
3. 2. 7.1 Speciile de pesti �i vietuitoare acvatice provenite din pescuit si acvacultura
in regiune se practica preponderent ciprinicultura, exceptie facand cateva unitat!
specializate in salmonicultura sau sturionicultura, in mediu marin se cresc calcan (ferma in sistem recirculant) �i moluste (midii �i stridii).
Speciile dominante in capturile din apele continentale sunt carasul, platica �i scrumbia (figura nr. 3.49)
124
tAgrotec
Ponderea speciilor de apa dulce in captura totala Regiunea Sud- l
Est
•Crap
•Caras
•Caracudll
•Pl!lticll
•Morunas
•Mreanll
•Babuscll
•Batel!
•Ro�ioarll
•Avat
•Somn
•�alllu
•�tiucll
•Biban
•Oblete
• Sanger
•Novae
•Scrumbie
Figura 3.49. Ponderea speciilor de apa dulce in captura totala din regiunea Sud-Est
3.2. 7.2 Situatia pescuitului # acvaculturii la nivel regional
in regiunea Sud-Est sunt concentrate cele mai mari suprafete destinate acvaculturii
(65% din arealul national). Patrimoniul de interes al zonei, este constituit din:
• 63.340,7 ha de crescatorii piscicole;
• 942,014 ha pepiniere piscicole, din care 0,4119 ha statii de incubatie;
• 0,6455 ha de pastravarii;
• 87,8 ha de iazuri;
• 57.015,38 ha de balti si lacuri naturale;
• 300 ha lacuri de acumulare
Regiunea beneficiaza �i de o bogata retea hidrografica reprezentata in principal de fluviul Dunarea cu cele trei brate Chilia, Sulina, Sfantu-Gheorghe �i de afluientii de gradul I ai acestuia Prutul, Siretul �i Buzaul, retea estimata la nivelul regiunii la peste 1.000 Km.
r,cr.-;:�.1
��d.,,….�
125
··�.��·"··· gustrategy&consulting lAgrotec
La nivelul judetelor, din totalul patrimoniului, 3% revine judetului Braila, 2%
judetului Buzau, 14% judetului Constanta, 2% judetului Galati, 79% judetului Tulcea �i
0,48%judetului Vrancea (figura 3.50).
Ponderea suprafetelor din acvacultura in
regiunea Sud – Est
•Braila
•Buuu
•Constanta
•Galati
•Vrancea
•Tulcea
Figura 3.50. Ponderea suprafetelor din acvacultura in regiunea Sud-Est
Pe categorii de folosinta, cea mai mare suprafata de crescatorii ii revine judetului Tulcea, 94,67% din crescatorii, restul suprafetelor aferente acestei categorii fiind de 2,08% in judetul Braila, 0,63% in judetul Buzau, 0,699% in judetul Constanta 1, 76% in judetul Galati
�i 0, 15 5% in j udetul Vrancea.
Pentru categoria de folosinta pepiniere, 39,23% ii revine judetului Galati, 25, 11 %
judetului Tulcea, 18,34% judetului Braila �i 17,311 % judetului Constanta.
Judetul Tulcea detine 99,6% din totalul baltilor �i lacurilor naturale, judetului Galati revenindu-i doar 0,125%.
Din categoria pastravariilor, 44,22% revin judetului Buzau �1 55, 77% judetului
Vrancea. Iazurile sunt detinute in totalitate de judetul Vrancea.
Productia medie de peste inregistrata in perioada 2011 – 2013 a fost de 2.564,350 tone din care, pe specii, cele mai mari cantitati le-au inregistrat ciprinidele asiatice cu 1.616,3 tone, crapul cu 542,2 tone si carasul cu 271,6 tone. Productia medie de pastrav inregistrata a fost de
18,4 tone (figura nr. 3. 51).
126
�:.�.�··
••.�·• gustratcgy&consuhing
lAgrotec
Ponderea productiei din acvacultura, pe specii, in Regiunea de
Sud Est
•Crap
•Caras
• Ciprinide asiatice
• Plliticli
• Alte specii
•P�trav
Figura 3.51. Ponderea productie din acvacultura pe specii in regiunea Sud-Est
Pescuitul comercial in Regiunea Sud-Est se practica atat in apele continentale, Lacul Movileni, Dunare, Prut, Delta Dunarii �i complexul lagunar Razim-Sinoie, cat �i in cele comunitare, Marea Neagra, de-a lungul liniei de coasta romaneasca, pana la izobata de 60- 70
m. Zonele de pescuit sunt arondate judetelor: Vrancea, Galati, Braila, Tulcea �i Constanta. Numarul pescarilor autorizati in perioada 2011-2013 a fost de 1.419 (tabel nr. 3.15).
127
-,�i�-�•·· gustratcgy&consul11ng �Agrotec
Tabelul 3.15
Zonele de pescuit din regiunea Sud-Est
Judetf
Zone pescuit
Nr. pescarilor Modul de organizare
autorizati
2011 2012 2013 2011 2012 2013
in perioada 2011-2013, cantitatea totala pescuita in regiune, in ape continentale, a fost de 7.109,5 tone. Cea mai mare productie s-a inregistrat in anul 2013, de 2.450,8 tone. in anii
2011 �i 2012 productia a fost de 2.365 tone �i respectiv 2.293,7 tone (figura nr. 3. 52).
128
':�• gustratcgy&consulung lAgrotec
1400.0
1200.0
Capturi totale anuale inregistrate in ape le continentale in regiunea S-E
1000.0 –– –
800.0
B
600.0
400.0
-+-2011
–2012
2013
200.0
0.0
•
P.. "..'.
"' "' "' "" "' E! .;; c ::I "' c B … () .s 'G
E! "' "O () "' c ()
B"'
"' >
E .".;' ()
:"9'
0 tlQ
">' 0
() "()' ()
p".',
2 � ::I "' 0 ·p :0 c 0 E P..
E! 0
.Ll
E
.Ll
·;;; "' "'
.Ll
0 "' c 2 "'
"' E .L"'l …
"' () B
o "' ..;
spec ii
Figura 3.52. Capturi totale anuale inregistrate in apele continentale din regiunea Sud-Est
Cantitatea totala pescuita in Marea Neagra in aceeasi perioada a fost de 2.965,1 tone cu o valoare maxima inregistrata in 2013, de 1.617,3 tone.
Cantitatea totala rezultata din activitatea de pescuit comercial in apele continentale �i comunitare in ultimii 3 ani a fost de 10.074,6 tone cu un maxim de 4.068,1 tone (figura nr.
3.53)
129
··.!f.�..
';.r:-. gustratcgy&consulung
l-Agrotec
Captura totala pescuita in Reglunea S-Ein perioada 2011-2013
3000.0 -.–––––––,
2500.0
2000.0
-0 1500.0
1000.0
500.0
continentale
• Cantitate totala pescuita in ape comunitare
537.2
810.6
1617.3
Figura 3.53. Captura totala pescuita in regiunea Sud-Est in perioada 2011 – 2013
Din totalul cantitatii capturate in apele continentale, 95% este realizata de pescarii din judetul Tulcea (figura 3.54), celelalte judete inregistrand intre 0,06% in judetul Vrancea �i
3% in judetul Constanta. in judetele Galati �i Braila se realizeaza 1 % din totalul cantitatii capturate.
Ponderea capturilor totale de apa dulce inregistrata in
[udetele din regiunea Sud-Est in perioada 2011-2013
•Vrancea
•Galati
• Braila
• Tulcea-Delta
•Constanta
J
Figura 3.54. Ponderea capturilor totale de apa dulce in judetele din regiunea Sud-Est in
perioada 2011 – 2013
130
…
••• :. gustr3tegy8cconsulung
.:e.
iAgrotec
3.2.8 Regiunea Vest
Regiunea de dezvoltare Vest grupeaza 4 judete: Arad, Caras-Severin, Hunedoara �i Timis.
Pondere: Locuitori:
Vest
Suprafata:
32.034 km2
13,44% 1.958.548
3.2.8.1 Speciile de pesti si vietuitoare acvatice provenite din pescuit si acvacultura
Speciile de pesti crescute in regiunea Vest sunt reprezentate de ciprinide in policultura cu specii rapitoare, salmonide �i somn african.
Speciile dominante in capturile inregistrate la pescuitul comercial, in regiune sunt:
carasul, somnul �i platica (figura nr. 3.55).
Ponderea speciilor in capturile totale inregistrate in
Regiunea Vest
•Crap
•Soron
•�alliu
•�tiuca
•Caras
•Platicli
•Avat
Figura 3.55. Ponderea speciilor in capturile totale inregistrate in regiunea Vest
3.2.8.2 Situatia pescuitului �i acvaculturii la nivel regional
Pe teritoriul regiunii Vest sunt 39 de unitati de acvacultura licentiate care detin 42 de amenajari, dintre care 18 sunt combinate (cu pepiniere �i crescatorii). Suprafetele aferente
131
::.:._�..
••.�·.• gustratcgy&consulung
lAgrotec
sunt reprezentate de I. 709,22 ha, din care 279,67 ha pepiniere �i 1.429,55 ha crescatorii
(figura nr. 3.56).
Ponderea suprafetelor din acvacultura in regiunea Vest
•Arad
• Caras-Severin
•Hunedoara
•Timi�
Figura 3.56. Ponderea suprafetelor din acvacultura in regiunea Vest
Productia medie de peste inregistrata in perioada 2011 – 2013 a fost de 488,673 de tone din care, pe specii, cele mai mari cantitati le-au inregistrat pastravul cu 153,6 tone,
somnul african cu 115, 1 tone �i crapul cu 104, 1 tone, (figura 3.57).
Ponderea productiei din acvacultura, pe specii, in
Regiunea de Vest
•Crap
•Caras
•Ciprinide
asiatice
• Somn african
• Alte specii
•Pastrav
Figura 3.57. Ponderea productiei din acvacultura pe specii in regiunea Vest
132
……
-;.:. gustrategy&consulung
.:–.
lAgrotec
Pescuitul comercial in Regiunea Vest se practica pe Dunare, intre Km 1012 – Km 1075, zona arondata judetului Caras Severin. La nivelul regiunii, in anul 2013 au activat
240 de pescari.
Cantitatea totala pescuita in regiune in perioada 2011-2013 a fost de 322,871 tone, cea mai mare cantitate inregistrandu-se in anul 2011, 116,57 tone (figura 3.58)
Capturi totale inregistrate in Regiunea Vest in perioada
2011-2013
35
30
25
s 20
15
10
5
0
rl �� � c,'?- � � �
-+–2011
–2012
2013
o c.;;O C:J� f..�
C:J
CJ�
�� �
�'v'?-
Figura 3.58. Capturi totale inregistrate in Regiunea Vest, in perioada 2011-2013
3.3 Analiza la nivel national pe specii, cantitati �i preturi
Subiectul privind analiza pe cantitati a speciilor a fost dezvoltat in capitolul 3.1.1, iar in continuare se va prezenta analiza pe preturi,
Pretul pestelui si al produselor pescaresti reprezinta unul din principalele criterii in decizia de achizitionare a acestor produse de catre consumatori si non-consumatori. Asa cum arata raportul Eurostat, in 2012 romanii au cheltuit 615 milioane euro pentru produsele
pescaresti �i de acvacultura, in scadere cu 2, 1 % fata de anul 2011 (European market
observatory for fisheries and aquaculture products – The fish market – Ed. 2014). in ceea ce priveste pretul pestelui provenit din acvacultura sturionii se produc cu eel mai mare pre],
133
·. �..;..
':•:• gustratcgy&consulung
:-.
iAgrotec
urmat de polyodon �i speciile de pastrav. Speciile preferate de consumatori crapul �i carasul
au un pret mediu de 232 l euro/t �i respectiv 963 euro/t, preturi situate sub media preturilor obtinute in perioada 2011-2013. Trebuie remarcat faptul ca, desi pretul speciilor de fitofag
este destul de scazut in raport cu pretul celorlalte specii, el nu este preferat decat de 5% dintre consumatori. Rornanii raman consecventi consumatori de peste din speciile traditionale, preferand totusi macroul, ca peste cu pre] scazut, in detrimentul fitofagului.
Tabel 3. I 6. Evolutia preturilor spec ii/or de peste si a/te vietuitoare acvatice comercializate in perioada 201 I – 2013 (Euro/tonii)
134
·. �-i··
':�• g�utrategy&consulung
a,r,._,,_
'bllf:
lAgrotec
co 10000 �––––– –––•
c 9000 +––––– –-……..–-
B 8000 1�–––
� 1000�––––�
� 6000 –––-
5000 -+–
;;! 4000
3000+––––––.-.–�
2000 +r.–––…….–1
� 1oog+-'-….._,,…….."-r-_._.-r-',_. .,…………._,_. …_,_………..,………._.,….._…._,_……….a._,_………�_…..,,…….."-r-………-r-'–L-..,….._…….,._._. ,
Specia
Figura 3.59. Pretul mediu al principalelor specii de peste §i alte vietuitoare acvatice
Evolutia preturilor produselor procesate in ultimii 4 ani indica o mare eterogenitate. Aceasta situatie poate fi explicata prin dinamica diversificarii sortimentale a produselor procesate §i introducerea continua pe piata de noi produse. Conservele, care sunt produsele pescaresti apreciate de 41 % dintre consumatori, au un pret mediu de 6194 euro/t, cu un pret mediu anual in scadere din anul 2011.
Tabel 3.17. Evolutia preturilor produselor pescaresti in perioada 2010 – 2013 (Euro/tonii)
135
··�.�1.:•;.. gustratcgy&consul11ng
"Peste eviscerat, decapitat, filetat
4000 3025
3000
2000
1000
0
Pesta Produse Produse Produse Salata de Alta Conserve
procesat afumate marinate sarate primar
icre sortimente
lipuri de produse
Figura 3.60. Pretul mediu al produselor pescaresti
136
··.:.�..
".�• gunrategy&consulting
Capitolul 4
iAgrotec
Analiza consumatorilor si comportamentului de consum pentru peste �i consumul de peste
137
··.:.�
�;;• gusuategy&consulting
4.1. Metodologie
tAgrotec
4.1.J. Identificarea 1i deflnirea problemei de cercetat 1i a scopului cercetdrii
Problema calitatii si securitatii produselor din peste este permanent o problerna care nu trebuie neglijata, avand in vedere efectul pe care ii are acest aspect asupra sanatatii consumatorilor. Studii recente de comportament al consumatorilor de produse alimentare confirma cresterea gradului de constientizare in randul consumatorilor cu privire la siguranta alimentara si consecintele comportamentului alimentar asupra calitatii vietii.
Pana in prezent nu a existat un studiu de piata realizat la nivel national cu privire la comportamentul consumatorului de peste si astfel nu se pot delimita informatiile cu privire la
schimbarile ce ar trebui realizate. Totodata studiul cantitativ a luat in considerarea �i aflarea
motivatiilor si comportamentului abordat de catre nonconsumatorii de produse din peste,
Scopu/ cercetiirii
Acest studiu are ca obiectiv analiza comportamentului de consum pentru peste �i produse din peste din Romania, analiza fiind obligatorie realizarii Planului Strategic National
Multianual pentru Acvacultura (PSNMA), parte a Programului Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime (POPAM) (2014-2020). in acest sens, pentru a realiza o imagine cat mai detaliata a starii actuale de fapt a consumului de peste din Romania, Asocierea Rompop 2014 a realizat un sondaj de opinie pe baza de chestionar aplicat unui esantion reprezentativ la nivel national.
in conformitate cu Caietul de Sarcini, pentru atribuirea contractului de achizitie de
servicii avand ca obiect ,,Asistenta tehnica pentru dezvoltarea si consolidarea capacitatii institutionale a DGP-AM POP in vederea e/aborarii si pregatirii implementarii POPAM
2014 – 2020 ", analiza comportamentului de consum pentru peste si produse din peste a avut ca obiect relevarea comportamentului populatiei cu privire la consumul de peste pe regiuni, preferintele populatiei asupra sortimentelor aflate pe piata sau care nu se gasesc tnca pe piata romaneasca,
Rezultatele studiului au relevat atat o imagine cornprehensiva asupra consumului de peste din Romania, cat si o anticipare a viitorului consum de peste. Acest studiu va contribui la viitoarele campanii de promovare a consumului de came de peste ce vor sprij ini dezvoltarea viitoare a industriei de produse din peste, a pescuitului comercial si a fermelor
piscicole.
���..
m 2M01P4OP"/I'"i
'�-3l�
138
•;:.• grasirategy&consulting iAgrotec
4.1.2. Fixarea ohiectivelor cercetiirii
Obiectivul principal al cercetarii sociologice prezente a fost acela de a analiza comportamentul de consum de peste �i produse din peste din Romania. Obiectivele secundare
ce deriva din obiectivul principal au fost:
analiza tipurilor de peste �i produse din peste consumate de persoanele cu varsta de peste 15 ani din Romania �i a frecventei de consum a acestora;
determinarea motivelor ce stau la baza consumului de peste;
identificarea criteriilor ce stau la baza deciziei de achizitie a diferitelor tipuri de peste si produse din peste;
identificarea locurilor de achizitie a pestelui �i produselor din peste;
identificare cererilor de produse neacoperite de piata autohtona.
4. 1.3. Metodologia cercetiirii
Asa cum se poate observa din capitolele �i subcapitolele prezentate anterior in acest raport, proiectul de cercetare a inceput cu o etapa de documentare in care au fost consultate o serie de documente publice cu privire la tema investigata. Etapa de documentare a servit atat testarii chestionarului cat si construirii metodologiei de esantionare. Pe baza documentarii, echipa de experti este cea care a luat decizia de a realiza o cercetare descriptiv-explicativa, acesta fiind tipul de cercetare eel mai potrivit obiectivelor specifice de atins in acest proiect.
Descriptivii, deoarece scopul cercetarii este acela de a creiona o imagine care sa ilustreze starea de fapt la nivel national privind consumul de peste �i produse din
peste, in cercetarea sociologies, descrierea fiind primul pas inaintea explicatiei sociologice (Ungureanu, 1993 apud Chelcea, 2001 ).
Explicativii, deoarece scopul urmarit nu a fost doar prezentarea unor date legate de consumul de peste si produse din peste, ci si acela de a explica si lntelege valorile obtinute pentru a putea realiza previziuni legate de tendintele viitoare de consum.
Metoda de cercetare
Pentru atingerea obiectivelor s-a realizat un sondaj de opinie pe baza de chestionar. A
fost construit cate un chestionar aferent celor doua grupuri de consumatori de came de peste vizati – consumatori de peste si produse din peste, respectiv non-consumatori de peste �i
produse din peste, Consumatorii constanti de peste au fost considerati cei care consurna eel
��
Ollro�" 139
2014 t '
_,.,.
��· grasuategy&consulting �Agrotec
putin doua dintre categoriile de peste analizate cu o frecventa de minim o data la 2-3 saptamani, dar �i cei care consuma o singura categorie cu aceeasi frecventa, iar non•
consumatori (consumatori ocazionali) sunt cei care consuma cu o frecventa de o data pe luna sau mai rar oricare dintre categoriile analizate.
lnstrumentul cercetarii
Instrumentul de cercetare a fost chestionarul. Este vorba despre un chestionar cu doua parti – una destinata consumatorilor de peste �i produse din peste, cealalta non• consumatorilor de peste si produse din peste, Cele doua chestionare au avut ca parte comuna sectiunea datelor socio-demografice pentru validarea esantionului.
Elaborarea chestionarului
Asocierea Rompop 2014 a primit de la echipa de experti responsabila cu coordonarea realizarii studiului de piata, o propunere de chestionar. Cu scopul de a definitiva forma chestionarului ce a fost aplicata, au avut loc lntalniri de lucru si pretestari care au condus la formularea unei liste cu sugestii pentru modificarea unor intrebari din chestionar. Urmare a acestor intalniri au fost stabilite dimensiunile cercetarii, a variantei finale a intrebarilor si a variantelor de raspuns din chestionar. in finalul acestei etape au fost validate cele doua variante ale chestionarului privind consumul de peste – una adresata consumatorilor, cealalta non-consumatorilor.
Atat chestionarul pentru consumatori cat �i chestionarul pentru non-consumatori au
fost formate din intrebari inchise, construite pe baza obiectivului principal �i a obiectivelor secundare ale cercetaril cantitative. Chestionarul pentru consumatori a avut 16 intrebari de
opinie �i factuale si 7 lntrebari demografice; in chestionarul pentru non-consumatori fiind 8
intrebari de opinie si factuale �i 7 intrebari demografice. Astfel, a rezultat un chestionar de complexitate medie, structurat dupa o schema logica. Chestionarul a fost apoi realizat intr-un program special de formatare pentru aplicare pe calculator. Acest format electronic a asigurat
o culegere a datelor cat mai eficienta din punctul de vedere al acuratetei informatiilor.
Testarea instrumentului de cercetare. Chestionarul a fost testat intern in cadrului grupului de lucru si extern pentru a elimina erorile posibile �i pentru a optimiza schema
140
•;:.• gcastrategy&consulttng tAgrotec
logica astfel incat respondentii sa poata raspunde doar intrebarilor specifice (pe baza principiului skip&fill).
Ap/icarea instrumentului. Instrumentul a fost aplicat prin interviurile realizate de catre expertii Asocierii Rompop 2014, utilizand platforma IT dedicata acestei activitati. Interviurile s-au desfasurat in perioada 6-13 august 2014.
Interviurile au durat, in medie 7 minute, variind intre 5 minute �i 12 minute in functie
de nivelul de intelegere a intrebarilor de catre respondent si de gradul de interes al temei cercetate.
Esantionul si construirea esantionului
Universul cercetarii a fost format din persoanele in varsta de peste 15 ani din toate localitatile urbane �i rurale ale Romaniei pe baza esantionului realizat pe cele opt zone de
dezvoltare ale Romaniei.
Marimea esantionului: 1600, esantion reprezentativ la nivel national.
Metoda de esantionare: esantionare simpla aleatorie realizata cu ajutorul expertiilor responsabili pentru fiecare din cele 8 asigurandu-se astfel o distributie proportionala a respondentilor cu structura populatiei pe tipuri de localitati �i pe zone de dezvoltare.
Eroare de esantionare: esantionul este reprezentativ pentru populatia de 15 ani �i peste din Romania. Eroarea maxima de esantionare este de ± 2,4% la un coeficient de incredere de 95%.
Descrierea planului de esantionare
Cu ajutorul bazelor de date INS realizate in 2013 in urma Recensarnantului populatiei din 2011, a fost analizata distributia populatiei in functie de mai multe criterii si au fost selectate acele criterii relevante pentru asigurarea reprezentativitatii studiului si concordantei cu obiectivele cercetarii. Marimea esantionului proiectat a fost de 1600. Volumul
esantionului realizat este de 1620 de chestionare. Esantionului proiectat �i realizat a fost, de
asemenea, proportional cu structura populatiei pe grupe de varste �i gen.
141
··.:.(
��· gunrategy&consulung tAgrotec
Criteriile de stratificare ale esantionului au fost:
a) regiunile de dezvoltare
Regiunea de dezvoltare: pentru o organizare corespunzatoare a cercetarii s-a utilizat gruparea judetelor dupa regiunile de dezvoltare, tinand seama de datele cele mai recente ale Institutului National de Statistica referitoare la structura populatiei.
Regiunile de dezvoltare sunt grupate pe judete (Figura 4.1) astfel: Bucuresti si Ilfov: Bucuresti, Ilfov
Centru: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu
Nord-Est: Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui
Sud: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialornita, Prahova, Teleorman
Sud-Est: Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea
Nord-Vest: Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Sala] Sud-Vest: Dolj, Gorj, Mehedinti, Ott, Valcea
Vest: Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis
BULGARIA
Figura 4.1. Regiunile de dezvoltare ale Romaniei
142
=:•�•�•..•�·· grasualegy&consulling
.:-.
iAgrotec
Tabel 4.1.
Structura populatiei Romanel pe regiuni de dezvoltare
Sursa: Recensiimdntul Populatiei si al Locuintelor 2011, rezultate definitive, publicate in
2013 de INS, pentru populatia de peste 15 ani
b) tipul localitatii
Fiecare subesantion regional este reprezentativ in ceea ce priveste structura populatiei pe tip de localitate (Tabel 4.2):
A. Urban
B. Rural
Tabel 4.2.
Structura esantionului pe medii de rezidenta
Mediu de rezidenta Nurnar de locuitori Procente
Sursa: Recensamantul Populatiei si al Locuintelor 2011, rezultate definitive, publicate in
2013 de INS, pentru populatia de peste 15 ani
c) ponderea populatiei – tipului de localitate in regiune.
Dupa cele doua criterii s-a stabilit si apoi s-a verificat daca numarul de interviuri este proportional cu distributia populatiei pe tipuri de localitati din fiecare regiune in parte. in
143
;:•,�•'•·•"·· guurategy&consulting
iAgrotec
urma verificarii s-a constatat ca distributia respondentilor acestui studiu pe tipuri de localitati din fiecare regiune in parte este proportionala cu distributia populatiei.
Culegerea date/or
Datele au fost culese pe baza interviurilor realizate de catre expertii Asocierii Rompop
2014, utilizand platforma de sondaje dedicata acestei activitati, creata exclusiv pentru prezentul studiu de piata. Interviurile s-au desfasurat in perioada 6-13 august 2014.
Validarea bazei de date
Datele obtinute au fost validate pe baza analizei tuturor variabilelor. De asemenea, baza de date a fost analizata si validata si in functie de distributia raspunsurilor pe zile de intervievare si operatori de interviu pentru a elimina posibilele bias-uri de operator. Cazurile valide din baza de date pe cares-a realizat analiza au fost in numar de 1.620 de chestionare.
Analiza, interpretarea datelor si realizarea raportului de cercetare
Datele obtinute au fost analizate statistic obtinandu-se frecvente relative si absolute (reprezentate grafic) �i tabele incrucisate pentru toate intrebarile in functie e variabilele socio• demografice. Au fost evidentiate in raport doar acele analize semnificative validate prin teste de semnificatie (Chi-square, testul t, testul z sau Bonferroni).
Modul de citire a tabelelor incrucisate
Celulele semnalizate cu orange semnifica o diferenta semnificativa pozitiva – mai mare, comparativ cu celelalte categorii socio-demografice, celulele semnalizate cu bleu semnifica o diferenta semnificativa negativa – mai mica raportat la celelalte categorii. Toate procentele din tabelele incrucisate au fost calculate pe coloane (pe categoriile socio• demografice).
144
··.:.(..
····.·:•:.• gusuategy&cconsulting
4.2 Rezultate �i interpretari
lAgrotec
4.2.1 Consumul de peste
Dupa cum s-a precizat �i in capitolul metodologic, in aceasta cercetare au fost vizati atat consumatorii cat �i non-consumatorii de peste, Prin ,,consumatori" se intelege orice
persoana de peste 15 ani, ce consuma peste mai mult de o data pe luna; prin ,,non• consumatori" intelegandu-se orice persoana de peste 15 ani ce nu consuma peste deloc sau consuma o data pe luna sau mai rar.
• Consum mal des decat o dati!i
pe luni!i
• 0 dati!i pe luni!i sau mat rar
•Deloe
QO. Consumati peste sau produse din peste ?
Figura 4.2. Consumul de peste in Romania
Mai mult de jumatate dintre persoanele intervievate consuma peste sau produse din peste de eel putin doua ori pe luna, Alti 40% se dee Iara consumatori ocazionali de peste (o data pe luna sau mai rar iar 7% din persoanele intervievate nu consuma deloc peste (Figura
4.2).
145
tAgrotec
Consumul de peste pe regiuni de dezvoltare
Tabelul 4.3.
Consummai
Nord- Sud- Sud Sud Vest Nord Centru Bucuresti-
Est Est Vest -Vest Ilfov
des decat odata 54% 61% 64% 58% 42% 40% 56% 59%
peluna
O data pe luna 41% 31% 31% 36% 49% 48% 41% 33%
sau mai rar
Deloe 5% 7% 5% 7% 9% 11% 3% 8%
in ceea ce priveste ,,consumatorii de peste" (consum mai des decat odata pe luna), pe regiuni de dezvoltare se observa o diferenta semnificativa pe de o parte grupul reprezentat de Regiunea Sud-Est in care sunt 61 % si de Regiunea Sud cu 64% consumatori si grupul format
din Regiunea Nord-Vest cu 40% consumatori si Regiunea Vest cu 42% consumatori. Diferentele de 11 �i 12 procente, respectiv de 14 si 12 procente pot ti explicate prin
diferentele geogratice si de bazin hidrografic ce exista intre cele doua grupuri de regiuni. Astfel, Regiunea Sud cuprinde 7 judete, dintre care patru au iesire la Dunare – judetele Ialornita, Calarasi, Giurgiu �i Teleorman. in mod similar, se poate constata ca in Regiunea Sud-Est unde se produce circa 40 – 45% din totalul productiei de peste din Romania
(acvacultura �i pescuit comercial), 4 dintre judete, Constanta, Braila, Galati �i Tulcea au iesire la Dunare, la Marea Neagra �i cuprinde �i Delta Dunarii.
De remarcat este faptul ca diferente semnificative exista �i intre Regiunea Nord-Vest cu 40% consumatori �i regiunile Sud-Vest cu 58% consumatori, Centru 56% consumatori si Regiunea Bucuresti Ilfov cu 59% consumatori. Diferentele de procente fiind explicate de caracteristicile geografice ale Regiunii Nord-Vest in care bazinul hidrografic este putin
extins.
in ceea ce priveste ,,non-consumatorii ce consuma o data pe luna sau mai rar" se observa o diferenta semnificativa intre grupul regiunilor Vest si Nord-Vest in care procentele sunt de 49%, respectiv 48% �i regiunile Sud-Est si Sud in care procentul de consumatori
ocazionali este identic, de 31 %.
146
°;�• gnsuategy&consulttng
r :
iAgrotec
Cat priveste ,,non-consumatorii de peste care nu consuma deloc" se observa o singura diferenta sernnificativa lntre Regiunea Nord Vest cu un procent de 11 % �i Regiunea
Centru cu un procent de doar 3% de neconsumatori (Tabel 4.3).
Consumul de peste pe grope de varsta
Tabelul 4.4.
ani
Consumatorii de peste (consum mai des decat odata pe luna) – cu privire la aceasta categorie de consum, pe grupe de varsta a respondentilor, se constata o diferenta
semnificativii intre grupul 15-25 de ani �i toate celelalte patru grupe, tinerii consumand
semnificativ mai putin, doar 35%, in cadrul celorlalte varste consumatorii variind intre 55%
si 61%.
Consumatorii ocazionali de peste – in randul celor care consume peste mai putin de o data pe luna, diferente mari apar intre grupa de varsta 37-47 de ani cu un procent de 34% si grupa de varsta 15-25 de ani (care consuma in proportie de 51 % mai rar peste).
Non-consumatori – eel mai mare procent de persoane care nu consuma deloc peste,
14% se remarca in randul celor de 15-25 de ani (Tabel 4.4).
Consumul de peste dopa starea civila
Ciisiitorit(a) Necasatoriua)
Tabelul 4. 5.
147
l:Sll>llmlll•llll'ffl"Ol
mm
tAgrotec
Persoanele casatorite consuma semnificativ mai mult peste decat persoanele necasatorite, lntre acestea constatandu-se o diferenta de 12%, fapt ce poate fi explicat prin faptul ca persoanele casatorite mananca mai des acasa rnancare pe care o prepara in propria locuinta (Tabel 4.5).
Nus-au remarcat diferente semnificative in functie de mediul de rezidenta.
Consumul de peste in functie de venituri
Tabelul 4. 6.
0-500 lei 501-1000 lei 1001-2000 lei Peste 2000 lei
Consumul de peste sau produse de peste mai des decat odata pe luna este semnificativ mai redus (circa 40%) la persoanele cu venituri foarte mici sau deloc, comparativ cu persoanele cu venit mai ridicat, al carer procent creste treptat de la 54%, la grupa ,,500-1000 de lei" la 69% in cazul celor cu venituri personal de peste 2000 de lei (Tabel 4.6).
Tendinta remarcata in cazul consumului de peste mai des de o data pe luna, se inverseaza in cazul consumatorilor ocazionali �i ai celor care nu consuma deloc. 49% dintre
persoanele cu eel mai mic venit au declarat ca mananca rar peste iar 10% ca nu consuma deloc. Principala explicatie a acestui fapt rezida in pretul camii de peste si al preparatelor din
peste, dar �i faptul ca din aceasta categorie fac parte si tinerii (15-25 de ani, care reprezinta
jumatate dintre respondentii din aceasta grupa de venit), care, dupa cum s-a vazut la subcapitolul ,,consumul de peste pe grupe de varsta", consuma semnificativ mai putin peste decat persoanele de peste 25 de ani.
Consumul de peste dopa variabila nivelul educatie
Tabelul 4. 7.
Studii sub medie Studii medii Studii peste medie
Consum mai des decat odata pe 52% 52% 64%
tuna
O data pe luna sau mai rar 41% 42% 29% Deloe 8% 6% 7%
148
::•�•f•.•�·· gusrrategy&consulting
.�
1111[1. ll&IIUlll!lfflUI
111111
lAgrotec
Dupa variabila ultima institutie de invatamant absolvita, in privinta consumului de peste mai des de o data pe luna, diferente semnificative apar intre absolventii de facultate
(64%) �i celelalte categorii de studii; diferenta se pastreaza, in sens invers, lnsa, si pentru
grupul consumatorilor ocazionali, 41 % dintre persoanele cu stud ii sub medie consuma peste o data pe tuna sau mai rar, spre deosebire de 29% cat este procentul pentru persoanele cu facultate (Tabel 4. 7).
4.2.2 Analiza consumatorilor de peste 1i produse din peste
4. 2. 2.1 Preferinte de consum �ifrecventa de cumpiirare a produselor din peste
Macrou Crap Caras
Pastrav
………………………………… 48%
…………………………. 45%
……………….. 27%
………………….. 23%
Ton 14% Sonm 13% Somon 11%
�alau 11%
Pe�te marin Marunt 8%
Pangasius -6%
Fitofag -5%
Cod -4%
Hering -4% Merluciu -3% Sardine -3% Scrumbie -3%
�uca •2%
Sturion •1%
Altul -6%
) ,,.
QI. De obicei, ce specii de peste consumatirtintrebare cu riispuns multiplu) A/tu/= Biban, Ca/can, Doradii, Guvide, Platica, Scobar.
Figura 4.3 Preferinte de consum in functie de specie
Cele mai consumate de peste sunt speciile: macrou (48%) �i crap (45%) urmate de earns (27%) �i pastrav (23%). Mai sunt consumate �i speciile: ton (14%), sornn (13%), salau
149
::•�•:•·•\·· gcastrategy&consulung
.:-.
LAgrotec
(11%) si somon (11%). Speciile de peste eel mai putin consumate sunt sturionii (1%) si stiuca
(2%).
Preferintele de consum in functie de gen
Tabelul 4.8
Femeile par sa prefere speciile de peste cu putine oase, 51 % dintre femei consuma macrou, specie care este consurnata de doar 45% dintre barbati. Acelasi aspect se observa si
la somon care este consumat de catre 14% dintre femei �i de doar 9% dintre barbati. Barbatii
par sa prefere speciile de peste autohtone cum ar ti crapul care este consumat de catre 49% dintre barbati si de doar 39% dintre femei, sau carasul care este consumat de catre 32% dintre barbati si de doar 22% dintre femei {Tabel 4.8).
Tabelul 4.9
Preferintele de consum in functie de venituri
0-500 Lei 501 – 1000 lei 1001 -2000 lei peste 2000 lei Nu raspund
150
·..•…..
�;:. guurategy&consulting
,.:-.
in functie de veniturile lunare obtinute, mai mult de jumatate din persoanele cu venituri mici prefera sa consume macrou iar aproape o treime dintre persoanele cu venituri de peste 2000 de lei lunar prefera sa consume pastrav (Tabel 4.9).
Tabelul 4.10
Preferintele de consum in functie de mediul de rezidenta
Macroul este consumat mai mult in mediul rural (52%) decat eel urban (45%) iar pastravul (28%) �i tonul (18%) au o incidenta a consumului mai ridicata in mediul urban
(Tabel 4.10).
Tabelul 4.11
Preferintele de consum in functie de nivelul educatie
Macroul este preferat de mai mult de jumatate dintre cei cu studii sub medie pe cand pastravul, tonul si somonul par a fi preferati de catre cei cu stud ii peste medie (Tabel 4.11 ).
151
·:•�;:=-.•�… gusuategy&consulting lAgrotec
Pe�te proaspat sau refrigerat
Pe�te congelat Conserve de peste Pe�te viu
lcre, lap�
Peite eviscerat/filetat Specialita�- delicatese (salata de icre, batog etc) Semiconservetpeste marina!, peste afumat etc)
Fructe de mare
43%
41%
32%
-32%
-e•
71%
Q2. Alegeti tipuri/e de produse din peste pe care preferati sli le consumatiitintrebare cu riispuns multiplu)
Figura 4.4 Tipuri de produse din peste preferate
Pestele proaspat sau refrigerat este preferat de catre 71 % dintre respondenti, pestele congelat este preferat de catre 43% dintre subiectii acestei cercetari iar conservele de pestele de catre 41 % dintre persoanele chestionate. Fructele de mare ocupa ultimul loc in topul preferintelor romanilor privitoare la tipurile de produse din peste pe care prefera sa le consume fiind indicate de doar 10% dintre persoanele intervievate (Figura 4.4).
152
�:•�•'!•-•�·· graurategy!lconsulting
.:-.
lAgrotec
Tabelul 4.12
Tipuri de produse din peste preferate in functie de gen
Pestele proaspat sau refrigerat pare a fi preferat de catre femei deoarece 74% dintre persoanele de gen feminin au declarat ca prefera sa consume acest tip de peste, De asemenea,
femeile prefera �i icrele sau laptii (37%) intr-o masura mai mare decat barbatii (27%). Pestele
viu este preferat de catre persoanele de gen masculin intr-o proportie de 3 7% iar de catre cele de gen feminin intr-o proportie de 27% (Tabel 4.12).
Tabe/u/ 4.13
Tipuri de produse din peste preferate in functie de varsta
batog etc.)
153
-.::. gusuategy&consulting
.:-.
iAgrotec
Persoanele cu varste de peste 58 de ani par sa prefere pestele proaspat sau refrigerat
(76%) comparativ cu persoanele cu varste intre 15 �i 25 de ani care prefera acest tip de peste doar intr-o proportie de 57%. Cu cat lnainteaza in varsta respondentii cu atat prefera mai mult pestele proaspat sau refrigerat. Specialitatile din peste sunt preferate de catre tineri (24% – 15
– 25 de ani) intr-o masura mai mare decat de catre persoanele mai varstnice. Cu cat creste nurnarul de ani impliniti cu atat scade preferinta fata de specialitatile din peste (Tabel 4.13).
Tabelul 4.14
Tipuri de produse din peste preferate in functie de starea civili
Persoanele casatorite prefera intr-o masura mai mare pestele proaspat sau refrigerat �i
icrele sau laptii decat persoanele necasatorite. Persoanele necasatorite par sa prefere specialitatile din peste intr-o masura mai mare decat cele casatorite, acest aspect este posibil sa apara datorita faptului ca majoritatea specialitatilor din peste nu mai necesita gatire si pot ti consumate direct. Un bun exemplu in acest sens ii reprezinta salata de icre de peste care se incadreaza la specialitati si care este preferata de catre persoanele necasatorite iar cele casatorite prefera sa cumpere icre pentru a le pregati apoi (Tabel 4.14).
154
… .. (…
��· guscrategy&consulting tAgrotec
Tabelul 4.15
Tipuri de produse din peste preferate in functie de venituri
etc.)
Persoanele cu venituri mici par sa prefere pestele congelat intr-o mai mare masura comparativ cu cele cu venituri mai ridicate care au o preferinta semnificativ mai mare in
favoarea pestelui proaspat sau refrigerat, pestele eviscerat I filetat �i fructele de mare. Se
observa ca o crestere a veniturilor genereaza o preferinta mai mare pentru prospetime sau fructe de mare (Tabel 4.15).
Tabelul 4.16
Tipuri de produse din peste preferate in functie de mediul de rezidenta
155
:.�:.�..
••;-•.• gustrategy&consulting
iAgrotec
Pestele congelat este mai degraba preferat in mediul rural decat in eel urban, iar conservele din peste sunt preferate intr-o miisurii mai mare in mediul urban (Tabel 4.16).
Tabelul 4.17
Tipuri de produse din peste preferate in functie de nivelul educatie
ste
Specialitati – delicatese (salata de 16% 16% 18%
icre, batog etc.)
Semiconserve (peste marinat, peste 9% 15% 18%
afurnat etc)
Fructe de mare 6% 9% 15%
Persoanele cu studii sub medie par sa prefere pestele congelat, iar cele cu studii peste medie pestele proaspat, fructele de mare �i semiconservele. Se observa ca preferinta pentru prospetime sau pentru fructe este determinat �i de nivelul studiilor consumatorilor, aceasta manifestandu-se mai mult la persoanele cu studii peste medie (Tabel 4.17).
Tabelu/ 4.18
Tipul de peste preferat in functie de locul de achizitie
Peste proaspat sau 38% 38% 10% 7% 6% 1%
refrigerat
Peste congelat 41% 32% 10% 14% 4% 0% Peste
156
..•..
�;:;-· guscrategy&consulting
.:-.
Specialitati – delicatese (salata
tAgrotec
1) 41 % din achizitiile de peste viu se realizeaza din magazinele de specialitate;
2) 46% din achizitiile de peste eviscerat se realizeaza din centrele comerciale
(hipermarketuri);
3) 42% din achizitiile de semiconserve se realizeaza din centrele comerciale;
4) 43% dintre achizitiile de conservele din peste �i 46% dintre achizitiile de fructe de mare se realizeaza in centre comerciale.
Se poate observa ca majoritatea achizitiilor de peste sau produselor din peste se realizeaza din centrele comerciale. Magazinele specializate depasesc ca procent din numarul total de tranzactii centrele comerciale doar la vanzarile de peste viu �i cu doar 1 % din totalul achizitiilor de icre/lapti si sunt la egalitate in vanzarea de peste proaspat sau refrigerat �i in
vanzarile de specialitati (Tabelul 4.18).
Meniu echilibrat
Dieta
Recomandarea unui specialist lnfluenta familiei/grupului de prieteni Reducerile de pret
Modul de promovare
Alta
19%
…..1.0%…
IN
/ /
34%
/ /
157
tAgrotec
Q5. Principalele motive pentru care consumati peste sunt (intrebare cu riispuns multiplu)
Figura 4.5. Principalele motive pentru care este consumat pestele
Principalele motive pentru care romanii consurna peste pare sa fie ,,gustul" acestuia apreciat mai mult de barbati decat de femei. Pentru femei fiind mai importanta
,,recomandarea medicului" decat pentru barbati (Figura 4.5).
Tabelul 4.19
Principalele motive pentru care este consumat pestele in funetie de varsta
15-25 ani 26-36 ani 37-47 ani 48-58 ani Peste 58 ani
specialist
O data cu varsta creste treptat consumul de peste dupa criteriul ,,dieta" �i
,,recomandarea specialistului" (Tabelul 4.19).
Tabelul 4. 20
Principalele motive pentru care este consumat pestele – in funetie de venituri
0 lei
Influenta familiei/ 11% 10% 7% 4%
grupului de prieteni
Altele 4% 3% 2% 1%
158
lAgrotec
Diferenta sernnificativa observata dupa variabila ,,venit" vizeaza motivul de consum
,,meniu echilibrat" ales in special de persoanele cu venituri de peste 2000 de lei (Tabelul
4.20).
Tabelul 4.21
Principalele motive pentru care este consumat pestele in functie de nivelul educatlei
Influenta familiei/ grupului de 11% 6% 7%
prieteni
Alta 1% 4% 3%
Persoanele cu studii peste medie consuma peste in special din doua motive: ,,dieta' �i
,,meniu echilibrat". Aceleasi doua motive sunt invocate mai mult de persoanele din mediul urban decat de catre cele din mediul rural (Tabelul 4.21 ).
159
·:�:._,..
•••• guurategy&consulting
.:-.
1!111'111.wll•l!cimut
CHD
tAgrotec
P�teviu
P�e proaspat sau
refrigerat
10% 20% 3096 5096 60% 70% 8096 9096 10096
– –
10% 1896 .ll'J6 12% 21% l'J%
Pe;te coagelat
5% 13% 24% 9% 24% 2596
Peste eviscerat/filetat
SemicollSel'Ve(pe�te mannat, peste afwnat etc)
Specialitllti – delicatese
(salntil de icre, batog etc)
Conserve de p�te lcre, lnpJi Fructe de mare
3� 12% , 9% 2896 41%
3 596 8% 11 % ](i% 4896
5% l_sil 12% 11% 22% '1]96
s% 1s% 1 12% 2s% 2696
596 � 14% ' 12% 21% 40%
f3% '.,% 17% 13%
• Mal de de o datli pe sliptlim.\nll • O datll pe sliptAmSnA • De 2-3 orl pe lunA • Lunar • Ocazlonal • Nlclodata
Q4. Cat de des cumpiirati urmiitoarele produse?(intrebare cu raspuns multiplu)
Figura 4.6. Frecventa de curnparare a diverselor tipuri de peste �i produse din peste
Persoanele intervievate consuma in special ,,pe�te viu", ,,pe�te proaspat sau refrigerat", ,,pe�te congelat" si ,,conserve de peste", specialitatile din peste si specii care nu sunt crescute in Romania (spre exemplu: fructele de mare) fiind consumate de un numar mic de persoane. in functie de datele socio-demografice nu exista diferente semnificative pe acest
tip de scala, Diferentele intre categoriile socio-demografice pot ti observate insa intre tipurile de peste preferat sau consumat in familie (Figura 4.6).
160
":�: �
••·• gusuategy&consulting
.:-.
lAgrotec
< 1 kg
1-2kg
2,1-3 kg
3,1-4 kg
>4kg
Nu pot aprecia
10%
I 26%
12%
38%
QI 2. in medie, ce cantitate de peste (proaspat sau congelat) achizitionati la o cumpiirare?
Figura 4.7. Cantitatea medie de peste la o achizitie
Mai bine de o treime dintre respondenti au estimat cantitatea medie de peste proaspat sau congelat pe care o achizitioneaza la o cumparare ca fiind de 1-2 kg, putin sub o treime achizitionand intre 2, 1 si 3 kg. Cantitati mai mici de peste, de sub 1 kg fiind cumparate in special de persoanele singure (Figura 4. 7).
161
·:�:-�
••:. gusuategy&consulting
_:,..
tAgrotec
Tabelul 4.22
Cantitatea medie de peste la o achizitie dopa mediul de rezldenta
Mediul de rezidenta
Persoanele din mediul urban, la o cumparare, achizitioneaza mai putin peste decat persoanele din mediul rural. Acest fapt poate fi explicat de apropierea fizica de hipermarket �i
magazine specializate. Adeseori persoanele din mediul rural sunt nevoite sa ajunga in orasele proxime pentru a i�i achizitiona produsele ce nu se gasesc in localitatile de resedinta, De asemenea, o explicatie suplimentara poate fl �i nurnarul de membri pe gospodarie care in
mediul rural este semnificativ mai mare comparativ cu mediul urban (Tabelul 4.22).
Tabelul 4.23
Cantitatea medie de peste la o achizitie dopa nivelul educatie
Persoanele cu studii peste medie, au un comportament de cumparare similar persoanelor din mediul urban, la o curnparare achizitionand mai putin peste decat persoanele cu studii sub medie (Tabelul 4.23).
162
·..•…•.
·�::. grascrategy&consulting
.:-.
tAgrotec
•Lavnc
•Ambalate
• Nu pot apreda
QI 3. De ce/e mat multe ori, cumpiirati pestele sau produsele din peste disponibile:
Figura 4.8 Frecventa cumpararii: Ambalat vs. Vrac
De cele mai multe ori, oamenii cumpara peste la vrac (62%), dintre acestia, barbatii achizitionand mai des peste neambalat, pestele ambalat fiind preferat mai mult de femei decat de barbate (Figura 4.8).
Tabelul 4.24
Forma de cumparare in functie de varsta
ani
Pestele si produsele din peste neambalate sunt preferate mai mult de persoanele in varsta decat de cele tinere, in ordine inversa tinerii preferand mai des produsele ambalate
{Tabelul 4.24).
163
��� �
••:. gnsuategy&consulting
.:-.
lAgrotec
Tabelul 4.25
Forma de cumparare in functie de venituri
in ceea ce priveste forma de cumparare dupa variabila venit, persoanele cu venituri cuprinse in categoria 0-500 de lei, achizitioneaza mai mult peste ambalat decat respondentii din celelalte categorii de venituri. Aceasta stare de fapt poate fi explicata de varsta si starea civila a respondentilor – produsele ambalate fiind cumparate mai ales de tinerii necasatoriti
(Tabelul 4.25).
sub30lei
30-SOlei
51-7llei
72-921ei peste 92 lei
Nu pot aprecia
10%
18%
29%
Qi 5. Ce buget sunteti dispus sa alocati lunar pentru consumul de peste?
Figura 4.9 Bugetul alocat consumului lunar de peste
164
i�• gcuuategy&consulting iAgrotec
Aproxirnativ o treirne dintre respondenti aloca pentru consumul lunar de peste o suma cuprinsa intre 30-50 de lei, aceasta tendinta observandu-se in special in randul femeilor, persoanelor din mediul rural �i a celor cu venituri de sub 1000 de lei (Figura 4.9).
Tabelul 4.26
Bugetul alocat consumului lunar de peste in functie de variabila nivelul educatie
Persoanele cu studii peste medie aloca o surna mai mare consumului de peste decat persoanele cu studii sub medie. Acest aspect poate fi explicat prin veniturile mici pe care le au adeseori persoanele cu studii sub medie (Tabelul 4.26).
165
..•……..
– .:. gustratcgy&consulting
,.:-.
4.2.2.2 Crlterii de consum
Prospetime 89% �1
Medinl de pro,·enieut�
Raport calitate1>ret
5% 14% 5%
8% 12% 5%
Pretnl
Valoarea nntriti,·ll
9% 19% 8%
8% 15% 11%
Onstnl
Prezeutarea Promovare Compozitia(p�te slabtins)
79% 20% 1%
7%. 13% 8%
10% : 21% 20%
11% . 13% 11%
0•1, 10�. 20% 30% 40�. 50% 60% 70�. 80% 90% 100%
• Foarte iniportant • Important • Nici/Nici • Putin important • Lipsitde importanta
Qi 1. Ce importantii acordati urmdtoarelor caracteristici atunci cdnd achizuionati
pesteitintrebare cu riispuns multiplu)
Figura 4.10 Importanta diverselor criterii in achizitia pestelui
Cele mai importante criterii in achizitia pestelui: ,,prospetimea" si ,,gustul", urmat de
,,mediul de provenienta" si ,,raportul calitate-pret" au fost apreciate mai mult de persoanele din mediul urban si mai putin de catre cele din mediul rural. ,,Raportul calitate-pret" si
,,prezentarea" au avut o mai mare importanta pentru persoanele necasatorite decat pentru cele casatorite (Figura 4.10).
Pentru realizarea tabelelor de mai jos, au fost alocate valori medii pe scara 1-5, unde 1 inseamna lipsit de importantii iar 5 inseamnafoarte important.
166
·..•…..
·-;.:�:.. gusuategy&consul ting
tAgrotec
Tabelul 4.27
Importanta diverselor criterii in achizitia pestelui in functie de gen
Gen
lin
Spre deosebire de barbati, femeile apreciaza semnificativ mai mult ,,raportul calitate/pret" �i ,,compozitia". Celelalte caracteristici: ,,prospetime", ,,mediu de provenienta",
,,pref', ,,valoarea nutritiva' , ,,gustul", ,,prezentare" si ,,promovare" – par a fi apreciate in egala masura de barbati si femei, mediile fie sunt egale, fie nu prezinta diferente semnificative (Tabelul 4.27).
Tabelul 4.28
Importanta diverselor criterii in aehizitia pestelui in functie de varsta
Varsta
slab/gras)
167
�:��–;
•••• gusuategy&consulting
.:-.
lAgrotec
Putem observa ca persoanele de peste 58 de ani acorda in medie, o mai mare importanta caracteristicilor pestelui decat persoanele mai tinere. Persoanele de peste 37 de ani par sa acorde o mai mare importanta ,,raportului calitate/pret" (Tabelul 4.28).
Tabelul 4.29
Importanta diverselor criterii in achizitia pestelui in functie de nivelul educatiei
Persoanele cu ,,studii medii" �i ,,studii peste rnedie" apreciaza in special ,,mediul de
provenienta" al pestelui consumat, respondentii cu ,,studii peste medie" acordand o atentie deosebita ,,compozitiei" pestelui (Tabelul 4.29).
168
�•:;:=;.,•�·· gcastrategy&consulting
iAgrotec
Gatit
La conservii
Alum.at –
QI 6. Sub ce form a preferati sci consumati pestele? (intrebare cu raspuns multiplu)
Figura 4.11 Forma preferata de consum a pestelui
Rornanii prefera sa consume camea de peste gatita, 97% dintre respondenti alegand acest mod de pregatire, in vreme ce preferinta pentru alte moduri de pregatire a pestelui: ,,la conserve", ,,marinat" si ,,afumat" variaza lntre 17% si 12% (Figura 4.11 ).
Tabelul 4.30
Forma preferata de consum a pestelui dupa starea civila
Starea civila
Faptul ca persoanele necasatorite consuma semnificativ mai mult peste preparate sub forma conservelor decat persoanele casatorite, confirma una dintre ipotezele de lucru formulate inainte studiului. Pe celelalte forme de consum a pestelui nus-au obtinut diferente semnificative (Tabelul 4.30).
169
·:·:'·f··
;�• gusuategy&consulting
Tabelul 4.31
Forma preferata de consum a pestelui dupa venituri
Venituri
Din compararea raspunsurilor obtinute pe variabila soci-demografica ,,venit", se constata ca persoanele cu venituri de ,,peste 2000 lei", prefera �i alte sortimente de peste decat pestele gatit, acestia consumand si peste marinat, afumat �i la conserva, (Tabelul 4.31).
4.2.2.3 Surse de achizitionare
Centre comerciale(supermarket, hipermarket)
Magazine specializate (pesdirii)
Piata agroallrnentara 13%
Magazin de cartier •=•
50%
53%
Pescuit
Magazin online
,,%
Alta
/ / /
Q7. De unde
achizitionati de obicei peste?
(intrebare cu riispuns multiplu)
Figura 4.12 Tipuri de magazine pentru achizitia de peste si produse din peste
170
·:l,:;:'·.�•·· grasuategy&consulting iAgrotec
Consumatorii de peste cumpara peste sau produse din peste in masuri aproape egale atat din supermarket cat si din magazine specializate (Figura 4.12). Tipul de achizitie "Pescuit" reprezinta gruparea unor raspunsuri spontane care fac referire la faptul ca pestele este fie pescuit direct de catre respondent, fie este curnparat direct de la un pescar. Procentul celor care cumpara peste sau produse din peste online este sub marja de eroare a studiului, in cazul nostru neinregistrand nici un consumator care cumpara pe aceasta cale. La categoria altele au fost grupate raspunsurile spontane cu frecventa redusa: parinti, strainatate.
Tabelul 4.32
Tipuri de magazine in functie de regiunea de dezvoltare
Regiunea de dezvoltare
Nord- Sud-
Sud
Nord-
Bucuresti-
Consumatorii de peste din regiunea Bucuresti Ilfov cumpara peste din centre comerciale in proportie de 73% in timp ce aproape doua treimi dintre locuitorii din regiunea Nord Est cumpara peste din magazine specializate (Tabelul 4.32).
171
···!9·i··
·�;{• gusuategy&consulting
Tabelul 4.33
Tipuri de magazine in functie de varsta
Varsta
Centrele comerciale sunt preferate ca locuri de achizitie a pestelui de persoanele adulte, cu varsta cuprinsa intre 26 si 47 de ani. Pe de alta parte, magazinele specializate sunt frecventate pentru achizitionarea de peste, intr-o mai mare masura de persoanele casatorite (Tabelul 4.33).
Tabelul 4.34
Tipuri de magazine in functie de venituri
Venit
Mai mult de doua treimi dintre consumatorii cu venituri lunare de peste 2000 lei curnpara peste �i produse din peste din centrele comerciale. Magazinele de cartier (aici incluzandu-le �i pe cele satesti) sunt vizitate de consumatorii de peste cu venituri sub 1000 de
lei pe luna (Tabelul 4.34).
172
··.:.�
·�.:. grastrategy&consulung
.:-.
tAgrotec
Tabelul 4.35
Tipuri de magazine in functie de nivelul de educatlei
Nivelul educatiei
Studii sub Studii medii Studii peste medie medie
Diferentele in comportamentul de achizitie a pestelui in ceea ce priveste locul din care este cumparat de diferite categorii socio-demografice se pastreaza si in cazul variabilelor nivel de studii sau mediu de rezidenta, Astfel, coreland semnificativ toate aceste variabile socio-demografice, se observa faptul ca persoanele cu studii superioare sau din mediul urban cumpara peste mai degraba din supermarket, in timp ce persoanele din mediul rural sau cu
stud ii sub medie aleg sa cumpere peste din magazine le de proximitate (cum sunt �i cele
satesti) (Tabelul 4.35).
173
··.:.,..
�.:. gusuategy&tconsulung
.:-.
• Supermarket
•Pesdrie
iAgrotec
agroalimentar.l
• Minlmarket
•Pescuiesc
• Direct de la
pescari
Q8. Care este locul preferat de achizitie a pestelui proaspiit? (intrebare cu raspuns unic)
Figura 4.13 Locul preferat de achizitie a pestelui
Locul preferat de achizitie a pestelui pentru consumatori este magazinul specializat (pescaria). Astfel, daca la intrebarea precedenta principalul loc de achizitie era supermarketul, la aceasta intrebare, legata de locul preferat de achizitie, cei mai multi respondenti au ales magazinele specializate, urmate, la 5% de centrele comerciale. Din analiza comparativa a celor doi indicatori se observa ca locul eel mai putin preferat de achizitie a pestelui este minimarket-ul (inclusiv eel din sate), lnsa acesta reprezinta pentru categoriile indicate mai sus
aproape singura sursa de achizitie a pestelui (Figura 4.13).
Magazinul preferat in functie de regiunile de dezvoltare
Regi.um·1e de dezvoItare
Tabelul 4.36
ti-
174
·?·.:;:..:�-…. grasuategy&-consulting tAgrotec
Bucurestenii si locuitorii din centrul tarii prefera, in cea mai mare masura sa achizitioneze peste din supermarket. in schimb, consumatorii din estul dar si sudul tarii, mai degraba resping acest canal de achizitie a pestelui, preferand intr-o mai mare masura
rnagazinele specializate {Tabelul 4.36).
Magazinul preferat in functie de nivelul de educatie
Tabelul 4.3 7
Nivel de educatie
Studii sub rnedie S tudii rnedii Studii peste rnedie
Persoanele cu studii peste medie prefera sa cumpere peste din supermarket in concordanta cu stilul de viata si comportamentul de cumparare general al persoanelor active, urbane, cu studii superioare). Acestea resping aproape in unanirnitate ideea de a achizitiona peste din minimarket, iar atunci cand fac acest lucru este determinat de lipsa de timp sau din accesibilitatea dificila la un supermarket sau magazin specializat (Tabelul 4.37).
175
··�.�1·�•·· grascrategy&consulting iAgrotec
Siguranta oferita Obi�nuita Pretul
Apropierea fata de locuinta
Varletatea de produse
Este magazinul de unde imi fac toate
eumparaturile
Disponibilitatea produselor
25%
22%
22%
18%
15%
50%
,JI
Q9. Motivele pentru care cumparati din ace/ loc sunt… (intrebare cu raspuns multiplu)
Figura 4.14 Criterii de alegere a magazinului
Criteriul eel mai important de alegere a magazinului preferat pentru achizitionarea pestelui ii reprezinta siguranta oferita. Acest criteriu a fost indicat de jumatate dintre consumatori, urmat la distanta de peste 25 de procente de criterii precum: obisnuinta, pretul sau apropierea fata de locuinta (Figura 4.14).
176
::�:,;;…
••,:•-.• gusuategy&consulting
iAgrotec
Tabelul 4.38
Motivele alegerii magazinului preferat
Magazmu pre tierat
Motivul principal pentru care o parte dintre consumatori prefera sa cumpere pestele din supermarket ii reprezinta siguranta oferita de catre acest tip de magazin. Pe de alta parte, insa, preferinta pentru supermarket este diferita semnificativ comparativ cu celelalte locuri prin faptul ca aceste magazine reprezinta locul de unde se fac toate cumparaturile.
Pe de alta parte, siguranta cea mai mare este garantata de magazinele specializate,
64% dintre cei care prefera aceste magazine argumenteaza alegerea prin siguranta oferita, Pietele sunt preferate de consumatorii de peste datorita obisnuintei, in timp ce persoanele care
cumpara peste din minirnarket justifica prin apropierea de casa {Tabelul 4.38).
Tabelul 4.39
Criterii de alegere a magazinului in functie de venituri
Venituri
177
.. …
��· geasuategy&rconsulting tAgrotec
Pentru persoanele cu venituri ridicate, siguranta oferita �i varietatea produselor reprezinta principalele criterii dupa care aleg magazinele de unde cumpara peste sau produse din peste (Tabelul 4.39).
Pe de alta parte, obisnuinta �i apropierea de locuinta a magazinul conteaza eel mai mult pentru persoanele cu venituri reduse.
Tabelul 4.40
Criterii de alegere a magazinului in nivelul de educatie
Nivel de educatie
ste
Atunci cand aleg un magazin pentru a cumpara peste, consumatorii cu un nivel al studiilor sub medie se gandesc intr-o mai mare masura la pret sau la apropierea fata de locuinta a magazinului. Consumatorii cu studii peste nivelul mediu aleg magazinul de unde
achizitioneaza pestele intr-o mai mare masura dupa siguranta oferita �i dupa varietatea de
produse (Tabelul 4.40).
178
•;:.• grastrategy&consulting tAgrotec
4.2.2.4 Surse/e de informare
37%
20% •
QJO. Care sunt principalele surse pe care le utilizati pentru informarea dumneavoastrii?(intrebare cu raspuns multiplu)
Alta=carti, in magazin, medic, radio, piafii, pliante, supermarket
Figura 4.15 Sursele de informare
Principalele surse de informare desemnate de respondent au fost: intemetul, prietenii/familia si televizorul. Intemetul este utilizat ca mijloc de informare in special de tinerii de sub 25 de ani si persoanele necasatorite, in vreme ce adultii casatoriti, persoanele peste 58 de ani si cele din mediul rural prefera mai mult televizorul. Persoanele din mediul urban au prefera mai mult intemetul si revistele (Figura 4.15, Tabelul 4.41).
Tabelul 4.41
Surse de informare in functie de mediul de rezidenfa
Mediul de rezidenta
·:•·�;{·�•·· gusuategy&consulting lAgrotec
Tabelul 4.42
Surse de informare in functie de venituri
Venituri
in functie de variabila socio-demograflca "venituri", o diferenta sernnificativa se poate observa in cazul internetului. Acesta este folosit ca sursa de infonnare in special de catre persoanele cu venituri lunare de peste 2000 de lei (Tabelul 4.42).
Tabelul 4.43
Surse de informare in functie de nivelul educatie
Persoanele cu studii sub medie prefers mai mult televizorul, pentru a obtine cunostintele de care au nevoie, spre deosebire de persoanele cu studii peste medie care se bazeaza pe internet in acest scop {Tabelul 4.43).
180
··�·..�.:·�.·· guurategy&consulting
.:-.
tAgrotec
4.2.2.5 Obisnuinta de consum in familie
Pesteproaspatsau refrigerat
Pejte congelat
Conserve de pejte
36%
70%
Pejte viu lcre, la11ti
Pejte eviscerat/filetat Specialita�- delicatese (salata de icre, batog etc) Semiconservelpeste marinat, peste afumat etc)
Fructe de mare
-26%
I
I
MfM I
I
/ /
Q3. in cadrulfamiliei dumneavoastrii care dintre urmatoarele produse sunt consumate de obicei? (intrebare cu raspuns multiplu)
Figura 4.16 Tipuri de peste consumate in familie
Cel mai consumat tip de peste in familie este eel proaspat sau refrigerat (70%). Acest procent este foarte apropiat de eel al preferintei individuale pentru consum. �i celelalte categorii de peste consumate in familie se apropie ca procente de preferintele individuale pentru diversele tipuri de peste (Figura 4.16).
181
••·• gusrrategy&consulting
.:-.
iAgrotec
Tabelul 4.44
Tipuri de peste consumate in familie in funetie de starea civila
Persoanele casatorite consuma in familie intr-o mai mare masura peste proaspat sau icre, lapti comparativ cu categoria persoanelor necasatorite, Acestea, in schimb, consuma in familie conserve de peste sau specialitati intr-o masura semnificativ mai mare fata de prima
categorie (Tabelul 4.44).
Tabelul 4.45
Tipuri de peste consumate in familie in functie de mediul de rezidenta
Mediul de rezidenta
in familiile din mediul rural se consuma peste congelat intr-o proportie semnificativ mai mare comparativ cu mediul urban, in timp ce in familiile din mediul urban se consuma mai mult conserve de peste (Tabelul 4.45).
€, 182
••:. geaurategy&consulting
.:".
tAgrotec
Tabelul 4.46
Tipuri de peste consumate in familie in functie de nivelul educatiei
Studii sub
Nivelul educatiei
Studii peste
in familiile persoanelor cu studii sub medie se consuma mai mult peste congelat, in timp ce in familiile persoanelor cu studii peste medie se consuma peste proaspat sau
specialitati de peste �i fructe de mare intr-o proportie mai mare (Tabelul 4.46).
/,––-�
-:
/
Q6. in cadru/familiei dumneavoastra un consum ridicat de peste se realizeazii cu preciidere in perioada… (intrebare cu riispuns unic)
Figura 4.17 Anotimpul preferat pentru consumul de peste
183
·..•…..
·-.::. grascrategy&consulting
.:-.
tAgrotec
Majoritatea respondentilor nu au putut asocia un anotimp cu un consum mai ridicat de peste. Se distinge lnsa un procent de 12% dintre consumatori care au declarat ca vara este perioada cand mananca mai mult peste. intrucat diferentele intre variabilele socio• demografice nu a fost semnificative, nu au fost identificate particularitati de comportament pentru anumite categorii de consumatori (Figura 4.17).
4.2.2.6 Asteptiiri viitoare de la produciitori
Prospetlmea
Aspectul general atragator
Termenul de valabilitate
Mirosul specific Lipsa solzilor �i centlnutul redus de oase Caracteristicile gustative cunoscute
29%
22%
/
48%
47%
38%
.,, /
89%
Q14. Principalele caracteristici pe care un produs pescaresc de ca/itate ar trebui sale aibii, in opinia dumneavoastrii, sunt intrebare cu raspuns multiplu)
Figura 4.18 Caracteristicile unui produs pescaresc de calitate
Principala caracteristica a unui produs pescaresc care defineste calitatea este – in
opinia consumatorilor – prospetirnea. Aceasta caracteristica este importanta pentru aproape
90% dintre consumatorii intervievati, �i urmatoarele trei elemente se subscriu caracterului de
184
··.:.�..
·-;.�:.. gnstrategy!tconsulung
tAgrotec
prospetime a unui peste (aspectul general atragator, terrnenul de valabilitate sau mirosul specific).
Cele patru caracteristici importante nu difera semnificativ pe principalele categorii socio-demografice analizate (Figura 4.18).
185
··.:.�
·-;.:. gcaurateoy&consulting
.� 0
lAgrotec
4.2.3 Analiza consumatorilor ocazionali �i a non-consumatorilor de peste
4.2.3.1 Motivatii ale non-consumului
NJ. Principalele motive pentru care nu consumati frecvent peste sunt:
Gustul
35%
Pretul
Convingerile proprii tntluenta familiei/prietenllor Traditia
Lipsa de informare
Considerente medicale/dleta
Altmotiv
..
•-•
-•
25%
33%
Figura 4.19 Principalele motive pentru care nu se consuma frecvent peste
Motivatii ale non-consumului sunt multiple, cele mai frecvente fiind legate de gustul pestelui (35%), pretul ridicat al pestelui si al produselor din peste (33%) �i ,,convingerile personale" (25%). Pentru celelalte variante de raspuns la aceasta intrebare legata de non• consum iinfluenta familielprietenilor, traditia, lipsa de informare, considerente medicale/dietii) s-au inregistrat valori reduse (2-5%). in cadrul raspunsului: ,,alt motiv" (7%), au fast mentlonate eel mai adesea accesibilitatea, prezenta oaselor, lipsa timpului si
prospetimea (Figura 4.19).
186
…. :.,..
·�.,::-.. gtastrattgy&consulting
i-Agrotec
Tabelul 4.47
Motivatiile non-consumului dupa variabila gen
Motivatiile non-consumului difera in functie de sexul respondentilor, persoanele de sex feminine invocand intr-o proportia mai mare (41 %) criteriul pretului pestelui �i a
produselor de peste spre deosebire de persoanele de sex masculin (23%). De asemenea, in cazul ,,convingerilor personale" 32% dintre barbatii non-consumatori se refera la acesta, in vreme ce doar 22% femei ii mentioneaza (Tabelul 4.47).
Tabelul 4.48
Motivatiile non-consumul dupa variabila varsta
Mai bine de jumatate (54%) dintre respondentii cu varste cuprinse intre 15 si 25 de ani au declarat gustul principalul motiv pentru care nu consuma peste, in vreme ce doar 24% dintre persoanele de peste 58 de ani invoca acest motiv. Tot lntre aceste doua grupe de varsta
187
�:�'le!··
•••• guscrategy&consulting
.:–.
�Agrotec
se observa diferente semnificative �i in ceea ce priveste atitudinea fata de pretul pestelui �i al
produselor de peste, circa 44% dintre persoanele de peste 58 de ani au mentionat acest motiv al non-consumului. Aceasta situatie se poate explica prin faptul ca respondentii din aceasta categorie sunt in general pensionari care adesea au venituri mai mici decat persoanele cu loc de munca, cu varste cuprinse intre 26 si 58 de ani (Tabelul 4.48).
Tabelul 4.49
Motivatiile non-consumului dupa starea civila
Starea civila
O alta variabila dupa care se inregistreaza diferente in cazul motivatiilor de non• consum este ,,starea civila". Astfel s-au inregistrat diferente semnificative legate in special de doua criterii: ,,gustul" mentionat de circa 46% dintre persoanele necasatorite, fata de 31 %
persoane casatorite �i ,,pretul" mentionat de circa 36% dintre persoanele casatorite �i de doar
23% dintre persoanele necasatorite (Tabelul 4.49).
Tabelul 4.50
Motivatll ale non-consumului pe grupele de venituri
Venituri
0 lei
188
::�'!.{··
•••• gusuategy&consulting
.:-.
tAgrotec
Principalele motive privind lipsa sau consumul scazut de peste: ,,gustul" �i ,,pretul",
au inregistrat diferente semnificative �i in functie de veniturile lunare ale respondentilor. Astfel, ,,gustul" a fost motivul invocat mai des de persoanele cu venituri lunare cuprinse intre
,,1001 – 2000 lei" �i ,,peste 2000 lei" (circa 37%, respectiv circa 38%), fata de cele venituri
lunare cuprinse intre ,,0-500 lei" �i ,,501-1000 lei" (circa 33% si respectiv circa 32%)
{Tabelul 4.50).
Tabelul 4. 51
Motivatli ale non-consumului dupa nivelul educatie
Nivelul educatiei
Pentru indicatorii ,,gust" �i ,,pref' se constata diferente semnificative �i pe variabila
educatie. Gustul este principalul motiv pentru care persoanele cu studii peste medie nu consuma peste (42%) in comparatie cu cele cu studii sub medie (32%). Pretul este principalul motiv pentru care persoanele cu studii sub medie nu consuma peste (39%) in timp ce doar
23% dintre persoanele cu studii peste medie au invocat acest motiv (Tabelul 4.51).
189
·;�!'-�•.
•• :. gcasuategy&consulting
.:-.
Pretul
lAgrotec
36%
Recomandarea medicului
Recomandarea familiei/prietenilor –
Activitatile de promovare •
lnformarea suplimentara cu privire la produse •
Niciunul
29%
N4. Ce factori ar influenta schimbarea deciziei dumneavoastrii pentru a consuma mai mull peste?
Figura 4.20 Factori care ar putea influenta schimbarea deciziei pentru a consuma mai mult peste
Non-consumatorii de peste ar putea sa i�i schimbe obiceiurile de consum in conditiile scaderii pretului (36%), recomandarii medicului (26%), recomandarii familiei/prietenilor (9%) in timp ce 29% dintre respondenti au declarat ca nimic nu ii poate determina sa
consume peste, Raspunsurile la aceasta intrebare vin sa tntareasca motivele invocate pentru non-consum, pretul �i gustul inregistrand cele mai mari procente (Figura 4.20).
190
�
��· gustrategy&consulting lAgrotec
Tabelul 4.52
Factori ce pot schimba decizia de non-consum pe variabila gen
Cele mai mari diferente s-au inregistrat in cazul criteriului ,,recomandarea medicului"; pentru persoanele de gen feminin acest motiv fiind mai puternic decat pentru persoanele de gen masculin (circa 31 % fata de circa 21 %). De asemenea, se poate observa ca persoanele de gen masculin par sa fie cei mai refractari in ceea ce priveste consumul de peste, 37% dintre acestia declarand ca nici un motiv nu le-ar putea schimba decizia de non-consum (Tabelul
4.52).
Tabelul 4.53
Factori ce pot schimba decizia de non-consum pe variabila varsta
Varsta
15-25 ani 26-36 37-47 ani 48-58 ani Peste 58 ani ani
Activitatile de promovare 4% 7% 6% 4% 4% Recomandarea
Compararea raspunsurilor pentru variabila ,,varsta" evidentiaza trei diferente semnificative: 1. ,,recomandare medicului", precizat de 35% dintre non-consumatorii cu
varste cuprinse intre 15 �i 25 de ani, mai preocupati de sanatate decat persoanele cu varstele
cuprinse intre 48 si 58 de ani; 2. o modificare a pretului i-ar determina pe jumatate dintre
:20:14
,·�"
191
�
·�.:,�…
:�• gusuategy&consulting
non-consumatorii cu varsta de peste 48 de ani sa lnceapa sa consume peste, fata de doar 11 % dintre tinerii de sub 25 de ani; 3. decizia de non-consum a tinerilor este eel mai greu de schimbat, 41 % dintre cei aflati in grupa 15-25 de ani afirmand ca nici un motiv nu ii poate
convinge sa i�i schimbe obiceiurile de consum de peste (Tabelul 4.53).
Tabelul 4. 54
Factori ce pot schimba decizia de non-consum pe variabila starea civili
Starea civila
Urmarind factorii ce pot influenta decizia de non-consum pe variabila stare civila se poate remarca faptul ca variantele de raspuns: ,,recomandarea medicului" (33%) �i ,,niciunul"
(35%) au fost citate eel mai des de persoanele necasatorite. Persoanele casatorite au mentionat eel mai des (40%) ,,pretul" ca fiind esential intre factorii ce pot determina cresterea sau chiar inceperea consumului de peste (Tabelul 4.54).
Tabelul 4.55
Factori ce pot schimba decizia de non-consum pe variabila mediu de rezidenta
Mediul de rezidenta
Pentru variabila ,,mediu de rezidenta", cele mai semnificative diferente se observa pentru criteriile: ,,recomandarea medicului" – mai important pentru cei din mediu urban
192
·:;.:.:·�.·· guurategy&consulting
.:,,.
lAgrotec
(28%) decat pentru cei din mediul rural (24%). ,,Pretul" este eel care i-ar determina intr-o masura mai mare pe non-consumatorii din mediul rural sa consume mai mult peste circa 40% dintre ei specificand acest criteriu. 0 alta diferenta semnificativa se observa in cazul subiectilor care au afirmat ca nici un motiv nu ii poate determina sa consume peste (31 % urban, 27% rural).
Tabelul 4.56
Factori ce pot schimba decizia de non-consum pe variabila venituri
Venituri
Cele mai multe diferente semnificative privind motivele care ar determina schimbarea deciziei de non-consum, s-au inregistrat in cazul variabilei ,,venit". Venitul lunar a influentat semnificativ decizia de cumparare, Dupa cum era de asteptat, ,,pretul" a fost mentionat ca factor de schimbare a deciziei de consum intr-o mai mare masura (40%) de cei cu venituri scazute (0-1000 lei), procentul acestora scazand constant odata cu cresterea venitului, doar
19% dintre cei cu venituri de peste 2000 de lei alegandu-l.
,,Activitatile de promovare" a fost considerat eel mai putin important factor de influentare pentru persoanele cu venituri mici (3%) fata de persoanele cu venituri de peste
2000 de lei (12%) (Tabelul 4.56).
193
··�·.:i.f•.. gusuategy&consulting iAgrotec
4.2.3.2 Atitudini fafii de consumul de peste
Sanatos user de pre parat ldealin diete
Esential pentru o alimentatle echilibrata
37%
48%
90%
Obligatoriu de consumat
/
N2. Considerati ca pestele este un produs:
Figura 4.21 Atitudini fata de consumul de peste
Atunci cand i�i exprima opinia cu privire la caracteristicile pestelui, non-consumatorii sunt de parere ca pestele este ,,sanatos" (90%), ,,u�or de preparat" (63%), ,,ideal in diete"
(48%), esential pentru o ,,alimentatie echilibrata" (37%) si ,,obligatoriu de consum" (22%). La prima vedere poate parea surprinzator faptul ca non-consumatorii apreciaza astfel referitor la consumul de peste. Trebuie avut in vedere faptul ca in categoria non-consumatorilor sunt inclusi si consumatorii ocazionali, de asemenea, trebuie avut in vedere si faptul ca principalele doua motive pentru care nu este consumat peste sunt ,,gustul" si ,,pretul".
194
·-.�.;..
�,,:-.. grasmnegy&consulting LAgrotec
Tabelul 4.57
Caracteristicile pestelui in opinia non-consumatorilor dupa variabila gen
Gen
Feminin Masculin Sanatos 91% 90% Usor de preparat 63% 62% Ideal in diete 51% 44% Esential pentru o alimentatie echilibrata 40% 35% Obligatoriu de consumat 26% 18%
Se inregistreaza astfel diferente semnificative intre femei vs barbati pentru itemii
,,ideal in diete" (51 %/44%), ,,esential pentru o alimentatie echilibrata" (40%/35%),
,,obligatoriu de consumat" (26%/18%) lucru explicabil prin grija crescuta pe care femeile o au pentru aspectul fizic �i sanatate.
Tabelul 4.58
Caracteristicile pestelui in opinia non-consumatorilor dupa variabila stare civila
Starea civila
in cazul starii civile, variatii semnificative se inregistreaza pe itemul ,,u�or de
preparat" ales de 65% dintre persoanele casatorite, spre deosebire de 59% dintre cele necasatorite. Se remarca o diferenta de 5 procente si pe itemul ,,obligatoriu de consumat",
24% dintre persoanele casatorite neconsumatoare de peste alegandu-l, spre deosebire de 19%
dintre persoanele necasatorite.
195
•••• geuuategy&consulting
.:-.
tAgrotec
Carnea/produsele din peste au preturi mai ridicate decat alte tlpuri de carne
Carnea de peste este mal greu de preparat decat alte tipuri de carne
Consumul de paste este sanatos $i se recornanda a se face cu regularitate
Carnea de paste este o sursa lrnportanta de proteine, vitamine $i minerale
Consumul de peste este recomandat in special copiilor
Carnea de peste are un contlnut redus de grasimi nocive ,
• Acord Total • Acord • Nici/Nici II Dezacord
Dezacord total
NJ. in ce miisura sunteti de acord cu urmatoarele ofirmatii cu privire la carnea de peste
Figura 4.22 Acord cu diverse afirmatii cu privire la camea de peste
Cei mai multi dintre respondentii non-consumatori si-au exprimat acordul total cu enunturile ,,consumul de peste este sanatos �i se recomanda a se face cu regularitate" (53%) si
,,camea de peste este sursa importanta de proteine, vitamine �i minerale" (55%). Dezacord �i dezacord total este exprimat fata de enuntul ,,camea de peste este mai greu de preparat decat alte tipuri de came" (79%).
Analiza comparativii pe variabile socio-demografice – acordul fa/a de afirmatiile privitoare la consumul de peste
Pentru analiza comparativa pe variabilele socio-demografice, au fost calculate valori medii pe scala ,,acord total" – ,,dezacord total". Cu scopul de a calcula mediile, am recodificat dezacord total cu 1 si ,,acord total" cu 5, astfel, cu cat valorile din tabelele de mai jos sunt mai mari, cu atat acordul fata de afirmatiile evaluate este mai ridicat.
196
•••• grastrategy&consulting
.:-.
lAgrotec
Tabelul 4.59
Acordul fafa de afirmafiile privitoare la consumul de peste – dupa gen
Genul
in functie de variabila ,,gen", singura diferenta semnificativa se inregistreaza pentru enuntul ,,consumul de peste este recomandat in special copiilor'' – femeile exprimandu-si un
acord mai putemic 3.9, cu 0.2 mai mult decat barbatii,
Tabelul 4. 60
Acordul fafa de afirmafiile privitoare la consumul de peste – dupa varsta
·..•…..
�:� gusuatcgy&consulting
.:-.
iAgrotec
Compararea mediilor pe variabila ,,varsta" reliefeaza doua diferente semnificative:
pentru enuntul ,,camea/produsele din peste au preturi mai ridicate decat alte tipuri de came" persoanele cu varsta intre 48-58 de ani i�i exprirna un acord mai puternic, cu o medie a
raspunsurilor de 3. 7, spre deosebire de tinerii cu varste cuprinse intre 15 si 36 de ani. Al doilea enunt ,,consumul de peste este recomandat in special copiilor", fata de care tinerii intre
15-26 de ani W exprima un acord mai slab comparativ cu respondentii de peste 26 de ani.
Aceasta ultima diferenta poate fi explicata de faptul ca in grupul persoanelor de peste 26 de ani sunt mai multi respondenti parinti.
Tabelul 4. 61
Acordul fata de afirmatiile privitoare la consumul de peste – dupa starea civila
Starea civila
Pe aceleasi doua enunturi mentionate mai sus (la analiza pe varste) ,,camea/produsele din peste au preturi mai ridicate decat alte tipuri de came" $i ,,consumul de peste este recomandat in special copiilor", persoanele casatorite manifestand un acord mai puternic fata de acestea 3.5 respectiv 3.9, in comparatie cu persoanele necasatorite. Aceste rezultate pot fi
explicate de faptul ca persoanele casatorite i�i cumpara mai des alimente pentru a prepara
rnancaruri in casa, acestia avand o mai buna cunoastere a preturilor; de asemenea, persoanele casatorite sunt preocupate de dezvoltarea armonioasa a copiilor, fiind de asteptat sa detina mai multe informatii despre efectele benefice ale consumului de peste, decat persoanele necasatorite.
198
··.f·i··
�;::- grasuategy&consulting
4.2.3.3 Sursele de informare
TV
iAgrotec
34%
Internet
Presa scrlsa –
Tiparituri(Bro�url, pllante.aflse) –
Radio –
Niciunul
21%
33%
N6. Principalul mediu de informare in care aveti cea mai mare incredere este:
Figura 4.23 Medii de informare
Principalul mediu de informare al non-consumatorilor de peste este ,,televizorul", ales de mai bine de o treime dintre respondenti, urmat de ,,internet" ales de aproape un sfert dintre respondenti (21 %). De remarcat este faptul ca o treime dintre respondenti afirma ca nu au incredere in televizor, internet, presa, tiparituri sau radio.
Tabe/11/ 4. 62
Mediu de informare pe variabila gen
199
::�:-�..
••r·,• gr.astrategy&consulting
�Agrotec
Comparand valorile obtinute la intrebarea despre mediul de informare pe variabila
,,sex", televizorul este mentionat mai mult de femei decat de barbati, Barbatii afirma intr-o proportie mai mare ca nu au incredere in mediile audio, video �i scrise de informare.
Tabelul 4.63
Medin de informare pe variabila varsta
Varsta
8
Pe variabila varsta, increderea in televizor creste o data cu varsta de la 16% (pentru grupa 15-25%) la 50% (grupa de varsta peste 58 de ani). 0 tendinta inversa se observa in
cazul intemetului, o data cu cresterea in varsta, acesta scade de la 40% la 7%.
Tabelul 4. 64
Medin de informare pe variabila ,,venit"
Venit
Niciunul 32% 29% 27% 36%
Mijloacele de informare ,,internet" �i ,,televizor" prezinta diferente semnificative pe variabila venit. increderea in televizor este mai mare in randul celor cu venituri scazute �i
200
� �
•••• grastrategy&consulting
.:-.
iAgrotec
scade o data ce venitul creste, in internet, cea mai mare incredere o au persoanele cu venituri ridicate, de peste 2000 de lei.
Tabelul 4.65
Mediu de ioformare pe variabila ,,ultima �coala absolvlta"
,,Ultima scoala absolvita" este variabila dupa care se observa diferente in ceea ce priveste ,,televizorul", in care increderea scade pe rnasura ce creste nivelul studiilor. in ordine inversa, increderea in ,,internet" creste constant cu nivelul de studii al respondentilor.
201
..-….:.:�··
••,:•-.• gusuategy&consulung
s,sll'll:maa•dllfflOl
11111111
llllllJ
'iAgrotec
Magazine specializate(pescaril) Centre comerciale(supermarket,hipermarket)
in cutia po�tala
27%
25%
22%
Pe internet
Piata
-9%
18%
Pe strada
Altloc –
Nu este interesant
N7. Unde ati prefera sii primiti informatii cu privire la consumul de came de peste?
Figura 4.24 Locul preferat pentru a primi informatii cu privire la consumul de came de peste
La intrebarea cu raspuns multiplu referitor la locurile in care non-consumatorii ar dori sli primeasca informatii despre peste sunt mentionate in primul rand magazinele specializate. Sunt astfel considerate ca fiind eel mai avizate astfel de magazine in privinta recomandarilor. Alte medii in care se prefera obtinerea de informatii despre peste sunt centrele comerciale (25%), brosuri/pliante in posta (22%) si pe internet (18%).
202
..•..
':�• gusuategy&consulting tAgrotec
Tabelul 4. 66
Locul in care prefera sa obfina informatii despre consumul de peste pe grope de varsta
Cornparand raspunsurile pe grupele de varsta se observa ca ,,internetul" este preferat de tinerii de sub 25 de ani, ,,centrele comerciale" de respondentii cu varste cuprinse intre 37 si
47 de ani $i posta de persoanele de peste 58 de ani. De evidentiat faptul ca preferinta pentru internet scade o data cu varsta si cea pentru posta creste o data cu varsta.
Tabelul 4. 67
Locul in care prefera sa obfina informatii despre consumul de peste pe nivelul educatiei
Dupa nivelul de studii se inregistreaza diferente in ceea ce priveste preferinta pentru magazinele de specialitate care scade pe masura ce nivelul studiilor creste. Internetul este preferat mai mult de persoanele cu studii peste medie si mai putin de cei cu studii sub medie
– explicatia poate sa rezide din accesul limitat la internet al persoanelor cu studii sub medie sau de abilitatile scazute de utilizare a internetului.
203
•••• gc:asuategy&consulting
:-.
�Agrotec
Beneficiile pe care consumul de peste ii aduce Modalltati de gatit Varietatea speciilor peste
Nicio mfcrmatle
23%
47%
43%
NB. Ce tipuri de informatii v-ar interesa sa aflati cu privire la consumul de peste?
Figura 4.25 Informatii dorite cu privire la consumul de peste
Non-consumatorii i�i doresc sa prirneasca informatii despre beneficiile pe care le are consumul de peste �i modalitatile in care acesta poate fi gatit.
Tabelul 4. 68
Informatli dorite cu privire la consumul de peste in funetie de gen
Genul
Preferinta obtinerii de informatii despre modul in care pestele poate fi preparat, apartine in special femeilor, asa cum se poate observa din tabelul de mai sus.
204
·�·��:··"·· gusuategy&consulting
r :
LAgrotec
Tabe/ul 4. 69
Informatii dorite cu privire la consumul de peste in functie de varsta
Persoanele cu varste cuprinse lntre 3 7 si 4 7 de ani i�i doresc sa prirneasca informatii
despre ,,modalitatile de gatit" in vreme ce peste jurnatate dintre tinerii cu varste cuprinse intre
15 si 25 de ani sunt interesati de ,,beneficiile pe care consumul de peste ii aduce" (Tabelul
4.69).
Tabelul 4. 70
Informatii dorite cu privire la consumul de peste in functie de nivelul educatiei
Nivel educatiei
Studii sub medie Studii medii Studii peste medie Modalitati de gatit 41% 46% 42% Varietatea speciilor de peste 21% 21% 30%
Beneficiile pe care 45% 49% 50%
consumul de peste ii aduce
Informatiile pe care respondentii au declarat ca vor sa le primeasca, difera �i in functie de nivelul studiilor. Astfel, persoanele cu studii medii si studii peste medie prefers sa primeasca informatii despre .rnodalitatile de gatit" si ,,varietate speciilor de peste" (Tabelul
4.70).
205
..•..
��· gcaurategy&consulting tAgrotec
4.2.3.4 Practici de cumpiiriituri ln familie
• Ambii �/plirin\i
• Respondent • fefflinin
•Sa�mama
•AIIIDneva
N5. jn cadrul gospoddriei dumneavoastrii cine se ocupii de obicei de cumpiiraturi?
Figura 4.26 Persoana care se ocupa de cumparaturi
in ceea ce priveste obiceiurile de cumparare din familie, rezultatele arata ca femeile se ocupa de curnparaturi mai mult decat barbatii, fapt lntarit si de analiza comparativa pe variabila socio-demografica ,,gen" (Figura 4.26, Tabelul 4. 71 ).
Tabelul 4. 7I
Persoana care se ocupa de cumparaturi (feminin vs masculin)
,, 34%
206
��· gusuaregy&consulting iAgrotec
Tabelul 4. 72
Persoana care se ocupa de cumparaturi (varsta)
Responsabilitatea cumparaturilor in familie este diferita in functie de varsta respondentilor. Astfel, in familiile de tineri (26-36 ani) majoritatea cumparaturilor se fac in cuplu sau sunt impartite in mod echilibrat intre membrii familiei. in cazul persoanelor in varsta, exista un procent de 10% dintre familii uncle cumparaturile sunt facute de o alta persoana (copii, nepoti sau o alta ruda) (Tabelul 4.72).
Tabelul 4. 73
Persoana care se ocupa de cumparaturi (mediu de rezidenta)
Mediul de rezidenta
in mediul rural ponderea familiilor in care femeia face de cele mai multe ori cumparaturile este semnificativ mai mare comparativ cu mediul urban. in aceasta a doua categorie de populatie tendinta este de irnpartire a responsabilitatii cumparaturilor intre membrii familiei (Tabelul 4.73).
207
�
•;::- geastrategy&consulting t;Agrotec
Tabelul 4. 74
Persoana care se ocupa de cumparaturi (venituri)
Venituri
Cea mai mare diferenta in ceea ce priveste responsabilitatea cumparaturilor o remarcam in functie de variabila venit. Astfel, se observa ca in familiile cu venituri ridicate rolul femeilor scade (doar 25% dintre femeile cu venituri peste 2000 de lei sunt responsabile de cumparaturile familiei, comparativ cu 51 % in cazul celor cu venituri intre 50 I si 1000 de lei). De asemenea, in cazul persoanelor cu venituri peste 2000 de lei se remarca un grad ridicat al responsabilitatii barbatilor in ceea ce priveste cumparaturile (Tabelul 4.74).
Tabelul 4. 75
Persoana care se ocupa de cumparaturi (nivel de educatie)
Nivelul studiilor este asociat cu responsabilitatea impartita intre membrii familiei in privinta cumparaturilor (Tabelul 4.75).
208
•··•l·••;:·'t.•1•··
gustrategy&consulting
iAgrotec
4.2.4 Structura esantienului « date socio-demografice
Figura 4.27 Structura esantionului – Gen
15-25ani 26-36ani 37-47 ani 48-SSani peste58ani
Figura 4.28 Structura esantionului – Varsta
209
=�::;•· grasuategy&consulung
…
·�•I
• Necimorit(iJ
•Nurupvnd
Figura 4.29 Structura esantionului – Starea civila
•Urban
•1tun1
Figura 4.30 Structura esantionului – Mediu de rezidenta
210
·�:'l·f··
••:. grasrrategy&consulting
.:,-.
Faravenit
sub5001ei
500-1000 lei
1001-1500
1501-2000
2001-2500
2501-3000 lei
27%
tAgrotec
Peste 3000 lei
Nuraspund
/
22% )
Figura 4.31 Structura esantionului – Venituri
�coala gimnaziala
�coala de arte �i meserii
Liceu
Studii post liceale
Studii superioare
19%
I I
t I
I
I
l
–
21%
22%
33%
I
I
/ )
Figura 4.32 Structura esantionului – Educatie
211
··.. f.\··
·�;::- grastrategy&consulting
Muncitor
Penslonar Angajat cu studii superioare Casnic(a)
Functlonar public
37%
26%
12%
12%
tAgrotec
Manager Elev/Student Cadru didactic
Somer
I
l
I
,,/ / ) / ,, ) /
Figura 4.33 Structura esantionului – Ocupatie
212
..•..
••,:·-.• grastrategy&consulting
lAgrotec
Figura 4.34 Structura esantionului – Regiune
213
··.f.(··
·-;.:. gusuategy&consulting
�:,-.
4.3 CONCLUZII
iAgrotec
Acest studiu a avut ca obiectiv analiza comportamentului de consum pentru peste �i
produse din peste din Romania, analiza fiind obligatorie realizarii Planului Strategic National Multianual pentru Acvacultura (PSNMA), parte a Programului Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime (POPAM) (2014-2020). in acest sens, pentru a realiza o imagine cat mai detaliata a starii actuale de fapt a consumului de peste din Romania, a fost realizat un sondaj de opinie pe baza de chestionar aplicat unui esantion reprezentativ la nivel national.
Cercetarea a vizat atat consumatorii cat �i non-consumatorii de peste. Prin
,,consumatori" se intelege orice persoana de peste 15 ani, care consuma peste mai mult de o data pe luna; prin ,,non-consumatori" intelegandu-se orice persoana de peste 15 ani care nu consuma peste deloc sau consuma o data pe luna sau mai rar.
Conform datelor cercetarii, 53% dintre romani au consumat peste sau produse din peste mai des decat o data pe luna, Astfel, estimarile pe baza datelor Institutului National de Statistica privind populatia Romaniei in varsta de 15 ani si peste arata ca circa 9,8 milioane de romani au consumat peste in mod frecvent. De asemenea, cei 40% care au consumat ocazional peste (o data pe luna sau mai rar) reprezinta circa 6, 7 milioane de persoane. Non• consumatori s-au declarat 7% dintre respondenti, reprezentand aproape 2,0 milioane de persoane cu varsta de peste 15 ani.
Ponderea mai mare a consumului frecvent de peste in profil teritorial s-a inregistrat in zona de sud a Romaniei. Acest fapt poate fi explicat prin accesibilitatea produselor piscicole proaspete datorita apropierii de bazinul Dunarii, al Deltei Dunarii �i al Maril Negre.
in ceea ce priveste profilul socio-demografic al consumatorilor de peste (cei care consuma peste mai des decat o data pe luna) acesta a fost definit de varsta de mijloc (37-47 de ani), persoane casatorite, venituri de peste 2.000 de lei pe luna, cu studii peste medie.
Consumatorii ocazionali de peste (cei care consuma o data pe luna sau mai rar) au fost mai degraba tineri (15-25 de ani), persoane necasatorite, cu venituri personale sub 500 de lei, cu studii medii sau sub medie. Aceasta categorie este cea cu potentialul eel mai mare de
crestere a consumului in viitor �i principalul target in comunicarea privind beneficiile unui
consum ridicat de peste.
:,,ROMPOP Ji�
, 2014
�-4
214
::�:._-;
•••• grasuategy&consultrng
.:-.
iAgrotec
Non-consumatorii (persoanele care nu consuma deloc peste) au fost intr-o masura mai mare tineri, cu venituri reduse. in acest caz, un rol important in comunicarea privind consumul de peste ii are familia, deoarece lipsa consumului de peste se datoreaza in cele mai multe cazuri – dincolo de cauze obiective – obisnuintei din familie.
4.3.1. Consumatorii de peste – practici de consum
Cele mai consumate spec ii de peste in Romania au fost speciile macrou si crap (48% respectiv 45% dintre subiectii intervievati declarand ca obisnuiesc sa consume aceste specii de peste). Speciile caras si pastrav sunt alte doua specii de peste care au inregistrat o incidents a consumului de peste 20% lntre consumatorii de peste (persoane care consuma peste cu o frecventa mai mare de o data pe luna).
Preferintele de consum pentru anumite specii de pesti au fost diferite in functie de variabilele socio-demografice. Astfel, femeile au consumat intr-o proportie mai mare macrou, pastrav sau somon, in timp ce barbatii au preferat intr-o masura mai mare speciile crap sau caras. Macroul a fost consumat mai mult in mediul rural, in randul familiilor cu venituri recluse sau in cazul persoanelor cu studii sub medie. Pe de alta parte, persoanele din mediul urban, cu venituri ridicate �i cu un nivel al educatiei superior au consumat intr-o masura mai mare pastrav sau somon.
Cauzele sociologice ale diferentelor in ceea ce priveste speciile de peste consumate au Jost legate de accesibilitatea produselor (in mediul rural sau fn orasele mici din zonele mai putin dezvoltate din punct de vedere piscicol), de pretul anumitor specii de peste sau de perceptia asupra pretului dar si de educatia populatiei privind caracteristicile diferitelor tipuri de peste si a beneficiilor asociate cu anumite specii.
Pestele proaspat sau refrigerat a fost preferat de aproape trei sferturi din persoanele care consuma frecvent acest tip de came. in proportii aproximativ egale (de 40%) a fost preferat pestele congelat sau conservele de peste. in cazul persoanelor de gen feminin, adultilor casatorlti, a celor din mediul urban sau a persoanelor cu venituri ridicate s-a remarcat o preferinta mai mare – comparativ cu intregul esantion – pentru pestele proaspat,
Locul din care cei mai multi consumatori achizitioneaza pestele proaspat sau pe eel viu a Jost magazinul specializat. Din aces! motiv, constatiim Japtul cii
215
::.._:._,..
•••• gnstrategy&consulttng
.:-.
lAgrotec
accesibilitatea produselor proaspete, autohtone reprezintii principalul factor de crestere a consumului de peste in Romdnia.
Trei sferturi dintre consurnatorii romani de peste au fost motivati de gustul acestui tip de came. Meniul echilibrat sau dieta au fast invocate ca motivatii ale consumului de circa
34%, respectiv circa 19% dintre persoanele care mananca frecvent peste,
Persoanele mai in varsta au fast motivate intr-o masura mai mare de dieta sau de recomandarea unui specialist, in timp ce 52% dintre persoanele cu venituri ridicate �i 45% dintre cei cu studii superioare au consumat peste pentru a avea un meniu echilibrat.
Campaniile de promovare pentru consumul de peste trebuie sii punii accentul pe echilibrul a/imentar sau beneficiile consumului de peste pentru siiniitate. Unul din vectorii de comunicare importanti, in special pentru tagetul persoanelor in vdrstd, este specialistul (nutritionist sau medic).
Aproape o treime dintre consumatorii de peste, au cumparat peste proaspat sau refrigerat o data pe saptamana sau mai des. Pestele viu a fast cumparat cu o frecventa eel putin saptarnanala de 28% dintre consumatorii acestui tip de peste,
Cantitatea de peste achizitionata la o cumparatura a fast, in medie circa 2 kg, iar valoarea medie a sumei de bani pe care un consumator este dispus sa o plateasca la o cumparare de peste a fast, in general, de circa 30-50 de lei.
Cantitatea unei cumpiiriituri de peste a variat in functie de gradul de accesibilitate (distanta panii la magazinul de unde este achizitionat) si in functie de numiirul membrilor din familie. Astfel, in mediul rural, in cazul persoanelor cu venituri mai mici sau cu un nivel al studiilor sub medie se observii cii la o cumpiiriiturii au Jost achizitionate, in medie, peste 2 kg de peste. Aceastii categorie de consumatori afost si cea care, de obicei a Jost cumpiirat peste congelat din import.
Aproape doua treimi dintre consurnatorii de peste au cumparat peste in vrac iar 24% cumpara peste sau produse din peste ambalat. in aceasta a doua categorie sunt cuprinse mai degraba specialitatile din peste, conservele, sau pestele marinat sau afumat. Cumparatorii produselor din peste ambalate au fost, mai degraba tineri, cu venituri reduse.
216
::�:-�..
••.�•• gusuategy&consulting
iAgrotec
Cele mai importante criterii folosite de consumatori pentru alegerea pestelui cumparat au fost prospetimea �i gustul.
S-au remarcat doua tipuri de criterii folosite de catre consumatori: prospetimea, prezentarea sau promovarea fin mai degrabii de criteriile de a/egere a unui magazin in care se poate giisi peste cu aceste calitati. Pe de a/ta parte, gustu/, mediul de provenientii sau compozitia sunt caracteristici ale pestelui preferat, factori care, o data stabiliti, dejinesc preferinta pentru anumite tipuri $i specii de peste.
Prima categorie de criterii este cea care poate Ji folositii in actiuni de crestere a
consumului de peste in rdndul populat iei. Stimularea cresciitoriilor locale in zonele unde bazine]e hidrografice sunt reduse, imbunatiuirea retelelor de distributie, sprijinirea comerciantilor /oca/i de peste proaspat sunt cdteva din modalitiitile de valorificare a potenfialului de crestere a consumului de peste.
Locurile din care s-au achizitionat eel mai frecvent pestele sau produsele din peste au fost centrele comerciale si magazinele specializate. Preferinta cumparatorilor de peste pentru magazine specializate, a fost in special in cazul achizitionarii pestelui proaspat sau refrigerat.
Siguranta oferita �i prospetimea produselor au fost asociate in cea mai mare masura cu
magazinele specializate de peste, Pe de alta parte, centrele comerciale au fost asociate cu locul in care consumatorii cu venituri ridicate din mediul urban i�i fac majoritatea
cumparaturilor.
Cele mai utilizate surse de informare de catre consumatorii de peste au fost intemetul, cunostintele, familia si televiziunea (in proportii aproape egale). Internetul a fost sursa preferata de informare pentru persoanele tinere, din mediul urban, cu venituri ridicate �i cu studii peste medie. Persoanele mai in varsta, din mediul rural sau cu un nivel de educatie sub medie s-au informat intr-o masura mai mare de la televiziune.
Actiunile strategice care pot contribui la cresterea consumului de peste trebuie sii puna accentul pe accesibilitatea produselor in special in zonele rurale sau orasele mici, educatia privind benejiciilor consumului de peste in rdndul tinerilor si pe diferentele dintre proprietiitile speciilor de peste.
217
·:i,::-=,:i•·· guurategy&consulting tAgrotec
4.3.2. Consumatorli ocazlonali 1i non-consumatorii de peste – potential de consum
S-au deosebit doua tipuri de rnotivatii pentru consumul scazut sau lipsa consumului de peste: motivatii subiective, personale (neatractivitatea gustului, convingerile proprii,
considerente medicale, traditia) �i factori obiectivi, externi (pretul, lipsa de informare,
influenta familiei). Prima categorie s-a constatat a fi mai dificil de influentat, avand o rezistenta la schimbare mai puternica. Persoanele care au folosit a doua categorie de motivatii
au un potential mai ridicat de influenta �i convingere in favoarea consumului frecvent de
peste, Categoria celor rezistenti la cresterea consumului de peste, neacceptand nici un argument pentru a consuma mai mult acest tip de came a reprezentat circa o treime dintre consumatorii ocazionali sau non-consumatori de peste.
Pentru a doua categorie, pot Ji dent/ate campanii de informare privind locurile in care poate Ji achizitionat peste la preturi reduse, tipurile de peste cu un
raport calitate pre/ optim. Strategia de informare trebuie sa tinteasca familia ca mediu de influenta si de consum, in special pentru tineri. in plus, recomandarea medicului sau a specialistilor in nutritie poate contribui la cresterea consumului de peste si in rdndul celorlalte categorii de persoane.
Ca atitudine fata de consumul de peste, majoritatea non-consumatorilor a considerat ca pestele este un produs sanatos si usor de preparat. Aproximativ jumatate din persoanele din categoria non-consumatorilor au avut o atitudine pozitiva fata de consumul de peste,
considerandu-I o sursa bogata in vitamine si proteine si necesar a se consuma cu regularitate.
��
MPOP J;_'ti
�20…1..4……•� "
Non-consumatorii sunt persoane mai putin informate, aproape o treime nu au incredere in nicio sursa de irformare iar o treime se informeaza de la televiziune. Totusi, persoanele cu potential mai mare de crestere a consumului sunt cele cu venituri mai mari, educatie superioara care se irformeazii de pe internet.
Campaniile de informare pot utiliza ca medii de comunicare, pe /anga programele de televiziune sau internet �i magazinele specializate sau centrele
comerciale. Acestea ar putea irfluenta mai degrabii persoanele active, de vdrstii medie. Campaniile de informare ar trebui sa puna accentul pe beneficiile pe care consumul de peste ii are asupra organismului si siinata/ii dar si asupra unor modalitati cat mai diverse de preparare.
218
·�·.:f.···· gustrategy&consulc,ng
Capitolul 5
'LAgrotec
Analiza strategiilor, asteptarilor �i nevoilor
actorilor care activeaza pe piata de peste si produse de peste din Romania
219
5.1 Metodologie
tAgrotec
5.1.1 Obiectivele urmiirite in cercetare
Obiectivul principal al acestui studiu calitativ consta in analiza strategiilor, asteptarilor si nevoilor actorilor care activeaza pe piata de peste �i produse din peste din Romania. Avand
drept grupuri tinta actorii ce activeaza in cadrul sectorului (firme piscicole, pescarii, asociatii
in domeniul piscicol, producatori de produse din peste, distribuitori de peste �i produse din peste) acest studiu si-a propus sa ofere raspunsuri clare la problemele aparute in sectorul pescaresc cu privire la nevoile actorilor, modul de desfacere al produselor de consum,
canalele de distributie �i nu numai. Interviurile s-au concentrat pe elementele principale ce
trebuie acoperite prin studiul de piata, dar �i pe alte aspecte considerate relevante de catre prestator si rezultate in urrna consultarilor cu beneficiarul.
5.1.2 Metodologia de reallzare
Conform graficului de executie prezentat in oferta lnaintata, activitatile principale realizate in cadrul studiul calitativ sunt:
selectarea actorilor;
realizarea si transmiterea chestionarelor;
desfasurarea interviurilor;
colectarea si procesarea datelor;
corelarea �i analiza rezultatelor calitative;
elaborarea raportului final detaliat.
Pentru realizarea activitatilor propuse in cadrul etapei de studiu calitativ s-au organizat interviuri aprofundate cu persoanele avizate din domeniul piscicol care au putut oferi opinii relevante �i au evidentiat elementele importante din practica existenta in sector. Selectia persoanelor care au luat parte la aceste interviuri s-a facut astfel lncat sa fie acoperita
diversitatea domeniilor vizate din cadrul sectorului supus cercetarii.
220
…
��·· gusuategy&coMulting iAgrotec
Culegerea de date in acest mod a urmarit indeplinirea realizarii obiectivelor studiului
�i completarea datelor documentare cu informatii concrete privind practicile desfasurate in domeniul vizat.
Pentru realizarea acestei activitati s-a realizat un ghid de interviu, scopul acestuia fiind asigurarea colectarii uniforme �i precise a datelor, pentru a obtine cele mai relevante rezultate. in plus, ghidul de interviu a fost adaptat tipologiei domeniului de activitate al fiecarui
participant la studiu (pentru fiecare categorie de grup tinta construindu-se un ghid de interviu, conform anexelor 6+9) intrucat prin intermediul interviurilor se pot confirma in practica �i se pot estima valorile parametrilor investigati. in unele cazuri, interviurile au fast folosite �i
pentru validarea informatiilor obtinute din alte surse sau de la alti operatori, intervievati anterior. in medie, interviurile au durat o ora-ora si jurnatate.
Ghidul a fast structurat in asa fel incat firmele respondente sa poata da raspunsuri cat mai precise la intrebari, pentru a facilita desfasurarea interviului.
in urma consultarii cu beneficiarul, s-a propus realizarea a minim 80 de interviuri individuale efectuate la nivel national, tinta care a fast atinsa,
Intervievarea operatorilor a fost facuta in fiecare din cele 8 zone ale tarii, cu ajutorul intervievatorilor cu experienta care detin cunostinte fundamentale privind metodele cercetarilor de evaluare piscicola/cercetarilor de piata (statistics pescareasca). Intervievatorii au folosit ghidul de interviu mentionat anterior, iar interviul s-a desfasurat ca un dialog direct intre operatori si intervievatori.
Metoda folosita pentru realizarea interviurilor a fast aceea a interviurilor personale si, acolo unde a fost posibil, a interviurilor de grup.Aceasta alegere a fost facuta luandu-se in considerare cele trei metode de baza pentru realizarea intervievarii operatorilor, existente in
practica �i anume interviurile personale, interviurile telefonice si interviurile de grup.
in cazul analizei datelor culese s-au luat in considerare urmatoarele aspecte:
• Intervievatorii s-au asigurat ca atat inainte de interviu, cat si pe parcursul interviului, actorii intervievati sa fie considerati tipici, din punctul de vedere al informatiilor pe care le pot pune la dispozitie.
221
··�.:;i.:;•.. gusuategy&consult1ng tAgrotec
• in situatia in care setul de date obtinut de la un participant a diferit, in mod substantial, fata de eel specificat de majoritatea celor intervievati, tara a exista o explicatie adecvata pentru discrepanta, atunci datele respective nu au fost introduse in setul de date prelucrate iar intervievatul considerat atipic.
• Daca, in urma interviului, un anumit participant a fost exclus din masuratoare, un nou operator a fost intervievat pentru a pastra proportia de interviuri.
Intrucat efectuarea unui interviu direct (unu-la-unu) presupune mobilizarea operatorilor de la nivelul managementului de varf sau mediu, precum si mobilizarea multor resurse logistice, financiare si de timp, din partea participantilor, in consecinta s-a acordat o perioada de timp operatorilor pentru a se putea pregati pentru interviu. in cazul acesta, a fost necesara transmiterea in avans prin e-mail sau fax a ghidurilor de interviu.
in realizarea studiului calitativ au fost aplicati urmatorii pasi:
(1) Pregatirea ghidurilor de interviu, in cares-a tinut cont de urmatoarele aspecte:
– Sli fie direct si usor de inteles, chiar �i de catre respondentii neinitiati in procedurile specifice unei astfel de cercetari;
Sli fie cat mai scurf posibil, pentru a nu solicita prea mult timpul respondentilor, altfel existand posibilitatea sa devina necooperanti;
Sli fie cat mai concentrat posibil, ceea ce inseamna ca vor ti adresate doar cele mai importante intrebari. in plus, rolul �i rostul intrebarilor in chestionar trebuie sa fie clara pentru respondenti, pentru a nu se sirnti fortati sa raspunda la intrebari pe care le percep ca fiind inutile;
– Sii fie cat mai bine comp/eta! posibil deoarece, eel mai probabil, operatorii intervievati nu vor ti dispusi sa participe la un al do ilea interviu (de completare) in cazul in care primul interviu nu a acoperit toate informatiile necesare.
(2) Transmiterea chestionarului in avans, prin e-mail sau fax, lmpreuna cu instructiuni detaliate (dar clare �i concise) de abordare a intrebarilor.
(3) Contactarea telefonica pentru stabilirea unui interviu direct.
rw;pfJ'4
�4ff
222
··�.�*····· gusuategy&consulting 1
(4) Efectuarea propriu-zisa a interviurilor pe baza chestionarelor.
' Agrotec
Au fost realizate 139 de interviuri cu operatorii din sector, respectiv pescari, crescatori de peste, procesatori si distribuitori.
De asemenea, pentru a obtine rezultate relevante in conditii optime, pe parcursul desfasurarii studiului s-a apelat la consultarea expertilor. Astfel, ulterior terminarii
interviurilor �i centralizarii rezultatelor, expertii au fost irnplicati in procesul de colectare �i
analiza a datelor, iar in efectuarea de estimari a specialistilor care poseda cunostinte considerabile in domeniul supus rnasuratorii.
Analiza datelor culese s-a realizat atat la nivel regional, pentru fiecare dintre cele 8 regiuni ale tarii, urmand ca, in final, sa se ofere o imagine de ansamblu a intregului sector, asa cum este prezentat in subcapitolele ce urmeaza.
223
··�.1�.r. ;·•. gustrategy&consulting
r :
5.2 Analiza pietei
'iAgrotec
5.2.1 Cererea fi oferta de peste fi produse din peste
Cererea
Pentru stabilirea cererii de peste si produse pescaresti, informatie ce deriva din studiul de piata privind comportamentul consumatorilor, s-au analizat acele raspunsuri care influenteaza cumpararea de produse pescaresti, si anume, venitul cumparatorilor, pretul
produselor �i calitatile nutritionale. Asa cum rezulta din analiza comportamentului
consumatorilor si a non-consumatorilor de peste si produse din peste, mai mult de jurnatate din populatia tarii consuma peste sau produse din peste de eel putin doua ori pe luna. Alti
40% se declara consumatori ocazionali de peste (o data pe luna sau mai rar) iar 7% din persoanele intervievate au declarat ca nu consuma deloc peste,
Analiza cererii in functie de factorii socio-demografici
Analizand situatia consumatorilor pe regiuni se constata o cerere mare de produse pescaresti pentru regiunile Sud si Sud-Est motivata de comportamentul traditional in consumul de peste �i al altor produse din peste. Examinand consumatorii de peste pe grupe de varsta a respondentilor, se constata o diferenta semnificativa intre grupul 15-25 de ani �i toate celelalte patru grupe, tinerii consumand semnificativ mai putin, respectiv 35%. in cadrul celorlalte varste, ponderea consumatorilor variaza intre 55% si 61 %. in randul consumatorilor ocazionali de peste, diferente mari apar intre grupa de varsta 37-47 de ani cu un procent de
34% �i grupa de varsta 15-25 de ani cu o pondere de 51 % ..
Persoanele casatorite consuma semnificativ mai mult peste decat persoanele necasatorite, lntre acestea constatandu-se o diferenta de 12%, fapt ce poate fl explicat prin faptul ca persoanele casatorite prefera mancarea preparata in propria locuinta.
Nu s-au remarcat diferente semnificative in functie de mediul de rezidenta.
Din analiza consumului de peste in functie de venituri se constata ca, persoanele cu venituri foarte rnici sau fara venituri consuma semnificativ mai putin peste (40 %) comparativ cu persoanele cu venit observand o crestere treptata de la 54% pentru grupa ,,500-1000 de lei" la 69% in cazul celor cu venituri personal de peste 2000 de lei.
224
·.. ..
·�;� grastrategy&consulung tAgrotec
Dupa raspunsurile obtinute la itemul "ultima institutie de tnvatamsnt absolvita", in
privinta consumului de peste mai des de o data pe luna, diferente semnificative apar intre persoanele cu studii peste medie (64%) �i celelalte categorii de studii. Situatia este inversa in cadrul grupului consumatorilor ocazionali in care 41 % dintre persoanele cu studii sub medie
consuma peste o data pe luna sau mai rar, spre deosebire de 29% pentru persoanele cu studii peste medie.
Avand in vedere aceste aspecte putem estima ca cererea de peste la nivel national este creata in special de persoanele casatorite, cu varste cuprinse intre 37 – 58 ani, cu venituri peste medie si un nivel de educatie peste medie.
Cererea de peste si produse din peste
Referitor la specii, cererea trebuie apreciata prin prisma consumului mai multor specii de pesti de catre acelasi consumator. in aceasta idee, cele mai consumate specii de pesti sunt macroul (48%) si crapul (45%) urmate de caras (27%) si pastrav (23%). S-au mai consumat
�i ton (14%), somn (13%), �ala (11%) �i somon (11%). Speciile de pesti eel mai putin
consumate sunt sturionii (1 %) �i stiuca (2%). Dintre speciile de pesti autohtoni, cererea este dominata de crap, caras �i pastrav (figura 5.1). Aceste date nu trebuie interpretate ca fiind raportate la un total de 100%, intrucat respondentii au relevat faptul ca nu consuma doar o singura specie de peste. Aceste nivel de consum este influentat in principal de oferta existents
pe piata.
225
··.�..�··
�.�:.. gustrategy&consulting
tAgrotec
% 45%
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
Crap Caras Pastrav Salau Asiatice Scrumbie Stiuca Sturion Somn Alie
specii
Figura 5.1. Cererea de peste din speciile autohtone
Specii
Femeile prefera speciile de pesti oceanici, 51 % dintre femei consuma macrou, specie care este consumata de 45% dintre barbati. Acelasi aspect se observa si la somon care este consumat de 14% dintre femei si de 9% dintre barbati, Barbatii par sii prefere speciile autohtone de pesti cum ar fi crapul, care este consumat de 49% dintre barbati sl de 39% dintre
femei, sau carasul, care este consumat de catre 32% dintre barbati �i de 22% dintre femei. In
raport cu veniturile lunare se observa ca mai mult de jumiitate din persoanele cu venituri mici prefera sa consume macrou sau ciprinide, iar aproape o treime dintre persoanele cu venituri de peste 2000 de lei lunar prefera sa consume salmonide sau alte specii de pesti mai gustoase.
De asemenea, se observa ca macroul este preferat de mai mult de jumatate dintre cei cu studii sub medie pe cand pastravul, tonul si somonul par a fi preferati de catre cei cu studii peste medie.
Pestele proaspat sau refrigerat este preferat de 71 % dintre respondenti, pestele viu este preferat de 32% dintre respondenti iar pestele eviscerat/filetat de 17% dintre persoanele chestionate (figura 5.2).
226
::;'!._;•.
••.:•-.• grastrategy&consulting
tAgrotec
%
71%
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Peste proaspat sau
refrigerat
Peste lliu Peste ellisceraVllletat
Produse din peste
Figura 5.2. Cererea de produse din peste din speciile autohtone
Pestele proaspat sau refrigerat pare a fi preferat side femei, 74% declarand ca prefera sa consume acest tip de peste, De asemenea, femeile prefera icrele sau laptii (37%) intr-o masura mai mare decat barbatii (27%). Pestele viu este preferat de catre persoanele de gen masculin intr-o proportie de 37% iar de cele de gen feminin intr-o proportie de 27%.
Persoanele cu varste de peste 58 de ani par sa prefere pestele proaspat sau refrigerat intr-o mai mare masura (76%) comparativ cu persoanele cu varste cuprinse intre 15 si 25 de ani (57%). Cu cat inainteaza in varsta, respondentii prefera mai mult pestele proaspat sau refrigerat. Specialitatile din peste sunt preferate de tineri cu varste cuprinse intre 15 – 25 de ani (24% ) intr-o masura mai mare decat de persoanele mai varstenice. Cu cat creste varsta cu atat scade preferinta fata de specialitatile din peste.
Dintre produsele pescaresti cererea cea mai irnportanta este pentruspecialitati•
delicatese (salate de icre, batog, lapti, etc.) urmata de conserve, semiconserve �i alte sortirnenten care sunt incluse fructele de mare (figura 5.3).
227
··.:..�..
�.:. gustratcgy&consulting
.:-.
%
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
49%
iAgrotec
Of-���–-.����-,-����.-���-,
Semiconserve (peste marinat, afumat, etc)
Conserve Specialitati- Alte sortimente delicatese
(salate de icre,
batog, lapti, Tipuri de produse
etc.)
Figura 5.3. Cererea de sortimente din peste
Mai bine de o treime dintre respondenti au estimat cantitatea medie de peste proaspat sau congelat pe care o achizitioneaza la o curnparare ca fiind de 1-2 kg, putin sub o treime achizitionand intre 2, 1 �i 3 kg. Cantitati mai mici de peste, de sub 1 kg fiind cumparate in special de catre persoanele singure.
Persoanele din mediul urbanachizitioneaza mai putin peste, la o cumparare, decat persoanele din mediul rural. Acest fapt poate fl explicat de apropierea fizica de hipermarket•
uri �i magazinele specializate a celor din mediu urban. Adeseori persoanele din mediul rural
sunt nevoite sa ajunga in orasele proxime pentru a-si achizitiona produsele ce nu se gasesc in localitatile de resedinta, De asemenea, o explicatie suplimentara poate fl si numarul de membri pe gospodarie care in mediul rural este semniflcativ mai mare comparativ cu mediul urban.
Persoanele cu studii peste medie au un comportament de cumparare similar persoanelor din mediul urban, achizitionand la o cumparare mai putin peste decat persoanele cu studii sub medie.
228
l�• gtastrategy&consulting lAgrotec
De cele mai multe ori, oamenii cumpara peste in vrac (62%), iar dintre acestia, barbatii achizitioneaza mai des peste neambalat pestele ambalat fiind preferat mai mult de catre femei.
Factori care irfluenteaza cererea de peste
Principalele motive pentru care romanii consuma peste pare sa fie ,,gustul" acestuia, apreciat mai mult de barbati decat de femei. Pentru femei este mai importanta ,,recomandarea medicului" decat pentru barbati,
O data cu varsta creste treptat consumul de peste dupa criteriul ,,dieta" �i
,,recomandarea specialistului".
Diferenta semnificativa observata dupa variabila ,,venit" vizeaza motivul de consum
,,meniu echilibrat" ales in special de persoanele cu venituri de peste 2000 de lei.
Persoanele cu studii peste medie consuma peste 'in special din doua motive: ,,dieta" �i
,,meniu echilibrat". Aceleasi doua motive sunt invocate mai mult de persoanele din mediul urban decat de catre cele din mediul rural.
Aproximativ o treime dintre respondenti aloca pentru consumul lunar de peste o suma cuprinsa lntre 30-50 de lei, aceasta tendinta observandu-se in special in randul femeilor, persoanelor din mediul rural si a celor cu venituri de sub 1000 de lei.
Cele mai importante criterii in achizitia pestelui sunt ,,prospetimea" �i ,,gustul", urmat de ,,mediul de provenienta" �i ,,raportul calitate-pret" – apreciate, in medie, mai mult de persoanele din mediul urban �i mai putin de catre cele din mediul rural. ,,Raportul calitate• pret" si ,,prezentarea" au o mai mare importanta pentru persoanele necasatorite decat pentru cele casatorite.
Persoanele cu ,,studii medii" �i ,,studii peste medie" apreciaza 'in special ,,mediul de provenienta" al pestelui consumat, respondentii cu ,,studii peste medie" acordand o atentie deosebita ,,compozitiei" pestelui,
Romani! prefera sa consume camea de peste gatita, 97% dintre respondenti alegand acest mod de preparare, in vreme ce preparatele de tip ,,la conserva", ,,marinat" si ,,afumat" sunt preferate de respondenti intr-o proportie variabila intre 17% si 12%.
229
::�:.�..
••.�•• gusirategy&consulting
iAgrotec
Consumatorii de peste cumpara peste sau produse din peste in masuri aproape egale atat din supermarket cat �i din magazine specializate. 0 parte din respondenti prefera fie sa-si
pescuiasca pestele, fie sa-l cumpere direct de la un pescar. Procentul celor care cumpara peste sau produse din peste online este sub marja de eroare a studiului, in cazul nostru neinregistrand nici un consumator care curnpara pe aceasta cale.
Cel mai consumat tip de peste in familie este eel proaspat sau refrigerat (70%). Acest procent este foarte apropiat de eel al preferintei individuate pentru consum. Si celelalte categorii de peste consumate in familie se apropie ca procente de preferintele individuate pentru diversele tipuri de peste.
Principala caracteristica a unui produs pescaresc care defineste calitatea este – in
opinia consumatorilor – prospetimea. Aceasta caracteristica este irnportanta pentru aproape
90% dintre consumatorii intervievati. Corelate caracterului de prospetime a unui peste se subscriu �i aspectul general atragator, termenul de valabilitate sau mirosul specific.
Atunci cand i�i exprima opinia cu privire la caracteristicile pestelui, si consumatorii �i non-consumatorii sunt de parere ca pestele este ,,sanatos" (90%), ,,u�or de preparat" (63%),
,,ideal in diete" (48%), esential pentru o .alimentatie echilibrata" (37%) si ,,obligatoriu de consumat" (22%). La prima vedere poate parea surprinzator faptul ca non-consumatorii apreciaza astfel cu privire la consumul de peste. Trebuie avut in vedere faptul ca in categoria non-consumatorilor sunt inclusi si consumatorii ocazionali. De asemenea, trebuie avut in
vedere �i faptul ca principalele doua motive pentru care nu se consuma peste sunt ,,gustul" �i
,,pretul", doua atribute importante in stabilirea cererii de produse pescaresti.
in concluzie, putem aprecia ca preocuparile legate de dezvoltarea consumului de produse pescaresti sunt strans legate de cerinta crescanda a consumatorilor de a avea o
alimentatie echilibrata, care sa contribuie la mentinerea �i chiar imbunatatirea starii de
sanatate si, in egala masura, la dezvoltarea sectorului pescaresc, lnsa faptul ca tinerii cu varste cuprinse intre 15 �i 25 consuma peste �i produse din peste in cantitatea cea mai mica trebuie
sa conduca la intensificarea preocuparilor in directia dezvoltarii mijloacelor de informare privind beneficiile pentru sanatate ale consumului de produse pescaresti, Este, poate, �i o
consecinta a faptului ca in Romania au existat foarte putine studii, �i acestea incomplete, care
,�R���P,
230
au explorat potentialul produselor piscicole pe piata in relatie cu consumatorii sau relatia
�� ………,*
……
�j�.. guurategy&consulttng �Agrotec
produse pescaresti-sanatate. intelegerea atitudinilor, cunostintelor �i comportamentului consumatorilor este de importanta vitala pentru factorii de decizie in stabilirea politicilor
alimentare, a legislatiei in domeniu si a directiilor de cercetare – dezvoltare din cadrul societatii,
Oferta
Sectorul piscicol din Romania cuprinde activitatile de acvacultura, pescuit in ape naturale interioare �i pescuit marin, precum si activitatile de procesare �i marketing.
Acvacultura
Cea mai importanta activitate este reprezentata de acvacultura in ape dulci, urmata de pescuitul in ape interioare �i pescuitul costier.
Conform datelor statistice FAO �i ANPA, nivelul productiei de peste realizate in Romania in perioada 2005 – 2013 din activitatile de acvacultura si pescuit in ape naturale interioare a inregistrat fluctuatii, astfel ca, in anul 2005 a fost de 13.337 tone, a inregistrat un maximum de 17.942 tone in 2008, dupa care, pe fondul crizei economice, a scazut la circa
11.600 de tone in 2010 �i 2011, in ultimii doi ani, 2012 si 2013, lnregistrandu-se un reviriment pana spre 13.500 – 15.000 de tone.,
Structura pe specii a productiei piscicole provenita din acvacultura pana in 2005 a fost dominata de ciprinide atat de origine indigena, cat �i de origine asiatica, reprezentand 85% din total, restul de 15% fiind reprezentat de pastrav, salau, stiuca, biban, somn, sturionietc.
in perioada 2006 – 2013, aceasta structura a productiei piscicole s-a pastrat in mare masura, tendinta fiind usor crescatoare catre ciprinide care au reprezentat, in medie, 87%, restul de 13% fiind reprezentat de celelalte specii, dintre care cea mai irnportanta este pastravul.
Speciile care au predominat, in ultimii ani, in productiile obtinute sunt reprezentate de
crap �i complexul ciprinidelor asiatice, in proportie de peste 70% din totalul productiei. in afara acestora, o pondere ridicata o mai au carasul �i pastravul, de peste 10% din totalul
productie. Celelalte specii prezente in productiile realizate au reprezentat sub 5% din totalul productiei.
231
·..:,..�..
·-;.:. gusuategy&consulung
,:-.
Pescuitul comercial
tAgrotec
Capturile de peste inregistrate in apele interioare in perioada 2005- 2013 s-au situat la un nivel relativ constant. Cea mai mica productie s-a inregistrat in anul 2010 fiind de 2.457, 1 tone, iar cea mai mare cantitate, 6.045 de tone, s-a inregistrat in anul 2006. in anul 2013 s-a inregistrat o productie de 3.094,3 de tone, cea mai ridicata din ultimii 3 ani.
Din analiza valorilor medii ale capturilor pe specii in perioada 2005 – 2013 rezulta ca principalele specii capturate in apele interioare au fost urmatoarele: caras 41,2%, platica
16, 7%, babusca 5,9%, crap 4, 7%, salau 4,4%, somn 4,2%, stiuca 2,6%, scrumbie de Dunare
8,4%. in total, speciile de pesti rapitori au reprezentat 12,25% din captura medie a perioadei analizate.
in perioada 2008 – 2013, capturile inregistrate in apele marine, la Marea Neagra, au atins un minim de 230,9 tone in anul 2010 �i un maxim de 1.663,02 tone in anul 2013,, acest
lucru datorandu-se in principal cresterii cererii pentru rapana care a reprezentat peste 50% din productia marina obtinuta. Practic, datorita cresterii cantitatilor extrase de rapana, ca urmare a cererii crescande, capturile totale au inregistrat salturi spectaculoase.
Structura pe specii a capturii aferente anului 2013 a fost urmatoarea: sprotul (3,61 %), scrumbia de mare (0,80 %), calcanul (2,60 %), hamsia (6,67%), stavridul (1,56%), rapana (78,99%) si alte specii (5,77%.)
Conform datelor ANPA, rezulta ca speciile predominante in capturile inregistrate trecut la Marea Neagra au fost cele de mici dimensiuni: sprotul, hamsia, stavridul. Astfel, baza pescuitului pana in anul 2011 a constituit-o sprotul, acesta fiind valorificat in special sub forma de "sprot sarat". Alte specii prezente in capturi, dar in cantitati mai mici, au fost: chefalul, rechinul, calcanul si guvizii. Totodata, ca urmare a cresterii interesului pe piata pentru rapana, captura acesteia a crescut substantial in ultimii ani.
in anul 2011, pentru prim a data, se inregistreaza o captura record de rapana de 218 tone, circa 40,58 % din productia totala lnregistrata de 537,2 tone. Din structura capturilor realizate in anul 2012 se observa o crestere spectaculoasa a capturii de rapana, pana la 588 de tone reprezentand peste 70% din totalul productiei marine. Aceasta evolutie spectaculoasii a
232
�:..:�{·· 1
• .:-. grastrategy&consulting ' Agrotec
rapanei a continual si in 2013, cdnd s-a obtinut o cantitate de 1.314 de tone dintr-o productie totala de 1.663 tone, ceea ce reprezinta 79% din totalul productiei.
in privinta speciilor de cultura, in oferta (acvacultura �i pescuit comercial) ponderea cea mai ridicata au detinut-o ciprinidele asiatice si crapul cu 29,94% si, respectiv, 24,33%,
dupa cum se observa in figura 5.4. Aceste specii sunt urmate de caras cu o pondere de 16,04%
�i pastrav cu o pondere de 8,35%. Celelalte specii de pesti au ponderi sub 3% din totalul ofertei. Din categoria "alte specii" ponderea cea mai importanta o are rapana cu 8,90% din productia interna,
Crap caras Pastrav Salau Aslatlce Scrumble Stluca Sturion Somn Alie Specll spec II
Figura 5.4. Oferta de peste din specii autohtone
Procesarea
in domeniul procesarii nurnarul de unitati economice (operatori) s-a redus drastic, respectiv cu 85% in anul 2013 fata de 2008. Scaderea nurnarului unitatilor de prelucrare a produselor piscicole se datoreaza in special nerespectarii conditiilor sanitare �i de mediu impuse de norrnele comunitare. Totusi, datorita extinderii activitatii in unitatile cu activitate principala ramase in functiune in anul 2013 s-a inregistrat o diminuare a numarului de
personal cu doar 25% fata de anul 2008.
Comertul cu peste �i produse din peste pe piata interna s-a realizat prin intermediul fermelor piscicole, fabrici de industrializare, importatori angrosisti �i detailisti.
233
=:�:-�..
.:-. '' Agrotec
•••• gusrrategy&rcoMulting 1
Pestele, ca materie prima, a fost prelucrat atat sub forma congelata, cat si sub forma refrigerata.
De asemenea, in ultimii 4-5 ani la nivelul fermelor de acvacultura se constata interesul pentru realizarea conditionarii �i procesarii primare a productiei inainte de punerea pe piata.
Unitatile de procesare prelucreaza atat specii de peste indigene cat �i specii oceanice. Speciile de pesti utilizati pentru procesare sunt: crap, cosas, sanger/novac, platica,
caras, rosioara, stiuca, somn, salau, scrumbie, pastrav, somn african, sturioni, rechin, somon,
dorada regala, hering, chefal, cod, merlucius, sprot, macrou, pangasius, ton, stavrid, capelin.
Speciile indigene frecvent utilizate pentru prelucrare sunt ciprinidele (90% din cantitatea de peste local procesat), precum �i salaul, stiuca, somnul, bibanul �i pastravul.
Dintre speciile oceanice, cele mai utilizate pentru prelucrare au fost somonul, heringul, sprotul si macroul. 0 mare cantitate de somon importata provine din acvacultura.
Speciile rnentionate au fost prelucrate sub forma de peste decapitat, eviscerat,
portionat, filetat, sarat, afumat, marinat �i sub forma de salate.
S-a constatat ca sortimentele de peste obtinute in urma procesarii au inregistrat o diversificare continua (pasta peste, mici pescaresti, crochete, came dezosata, zacusca de peste cu ciuperci, aperitiv peste cu castraveti, salata pescareasca in sos tomat, papricas pescaresc, zacusca pescareasca etc) iar form a de prezentare a fost im bunatatita substantial. Cele mai mari
cantitati de sortimente din peste �i alte vietuitoare acvatice obtinute in ultimii trei ani (2011-
2013) sunt reprezentate de semiconserve in care sunt incluse produsele din peste afumat, marinat, sarat, urmate de specialitati �i delicatese formate din salate de icre, batog, lapti, etc, Oferta cea mai scazuta de produse pescaresti a fost reprezentata de conserve (figura 5.5).
Analizand productia de conserve �i semiconserve in perioada anilor 2005-2013, se observa o reducere a productiei de conserve �i semiconserve in anul 2006 la jumatate fata de anul 2005, dupa cares-a inregistrat o crestere pana in anul 2010. Ca urmare a scaderii puterii
de curnparare a consumatorilor s-a estimat ca in anul 2011 sortimentele de peste obtinute ca urmare a procesarii au scazut cu 33% fata de anul 2010. Cu toate acestea, la nivelul anului
234
� �
•••• gusuategy&consulung
.,:,..
141
Agrotec
2013, cantitatea totala de conserve �i semiconserve obtinuta reprezinta 94,5% din cea a anului
2005 �i doar 46% fata de productia anului 20 I 0.
55,3%
50
40
30
20
10
Semiconserve (peste rnarinat, afumat, etc)
Conserve Specialitati- Alte sortimente delicatese
(salate de icre,
batog, lapti, etc.)
Tipuri de produse
Figura 5.5. Oferta de produse pescaresti provenite din activitatea de procesare
Comparand structura cererii exprimata de respondentii studiului de piata privind comportamentul fata de consumul de peste �i produse pescaresti cu oferta procesatorilor, se
constata ca specialitatile si conservele au fost in preferinta consumatorilor pe cand oferta sectorului de procesare a pestelui a fost orientata spre obtinerea de semiconserve in cantitati mult mai mari fata de conserve.
5.2.2 Analiza nevoilor producatorilor, procesatorilor �i pescarilor profesionistl
Analiza nevoilor din sectorul pescaresc (acvacultura, pescuit �i procesare) s-a realizat pe baza raspunsurilor primite, in urma transmiterii unor chestionare, de la actorii cheie �i in urma unor intalniri de tip focus grup cu acestia, Actorii cheie, la nivel regional, implicati in
sectorul de acvacultura si pescuit din Romania sunt reprezentati de:
» Producatori I organizatii de producatori din acvacultura;
» Pescari profesionisti I asociatii de pescari autorizate la pescuitul comercial;
» Procesatori.
235
�!��–\··
•••• gustrategy&consulung
.:-.
iAgrotec
Prin transmiterea acestor chestionare s-a 'incercat a se evidentia cat mai bine starea de fapt a 'intregului sector prin identificarea problemelor �i a realitatilor, a nevoilor cu care se confrunta actorii 'in vederea trasnpunerii acestor nevoi 'in masuri �i directii prioritare de
dezvoltare 'in cadrul strategiei sectorului pentru perioada urmatoare, Astfel, pe baza raspunsurilor primite, 'in prima etapa s-a realizat o analiza SWOT a fiecarui sector 'in parte iar
'in cea de-a doua etapa, s-au identificat nevoile actorilor cheie.
5.2.2.1 Sectorul de acvacultura
Analiza nevoilor producatorilor din acvacultura s-a realizat pe baza raspunsurilor primite de la actorii intervievati (lntrebarile 9, 12, 13 �i 14 din chestionarul destinat
producatorilor), ce au vizat pe de-o parte o analiza SWOT pentru fiecare regiune de dezvoltare iar, pe de alta parte, necesitatea eficientizarii activitatii de productie, a modului de
utilizare a fondurilor alocate �i a liniilor de actiune/masurile de interventie a statului.
In continuare sunt prezentate nevoile actorilor implicati 'in acvacultura – producatori – pentru fiecare regiune in parte, asa cum au reiesit acestea 'in urma completarii chestionarelor. REGIUNEA NORD-EST
In urma analizei raspunsurilor producatorilor intervievati 'in regiunea Nord – Est s-au identificat urmatoarele puncte tari �i oportunitati �i puncte slabe si dificultati:
Puncte forte �; oportunitii/i
• Productia realizata 'in conditii prietenoase cu mediul, bazata pe specii autohtone sau aclimatizate de peste 40 de ani.
• Utilizarea furajelor realizate pe plan local.
• Lantul scurt de distributie.
• Furnizarea de servicii de mediu asociate procesului tehnologic.
• Lacuri de acumulare ce furnizeaza apa gravitational pentru amenajarile piscicole din aval:
pepiniere �i crescatorii.
236
··.:.�
��· grasrrategy&coniulting 'Agrotec
• Calitatea buna a apei si a produselor obtinute.
• Cererea in crestere a produselor pescaresti.
Puncte s/abe $i dijicultii/i
Puncte slabe:
• Putere de cumparare redusa pe fondul cotei de TVA ridicata.
• Lipsa consultarilor cu fermierii sau cu organizatii ale acestora in elaborarea legislatiei de mediu/ape, a planurilor de management pentru ariile protejate, etc.
• Lipsa de implicare eficienta a institutiilor cu atributii in constatarea �i sanctionarea
furturilor de peste din exploatatiile piscicole sau ale cornertului ilegal cu peste (provenit din piscicultura sau pescuit comercial).
• Acces greoi la credite specifice productiei,
• Lipsa unei campanii nationale care sa incurajeze consumul de peste din acvacultura traditionala,
• lgnorarea totala a acvaculturii, ca ramura a agriculturii, in adaptarea formelor de sprijin care se dau in zootehnie sau in agricultura (acciza redusa la motorina, plati de acva-mediu, plati compensatorii pentru pagubele produse culturilor, etc).
• Lipsa unei forme contractuale stabile pe eel putin 15 – 20 ani cu Administratia Nationala a Apelor Romane care sa permita realizarea de proiecte si pentru lacuri de acumulare cu folosinta piscicola sau complex.
237
::•�•:•-.•!·· gusuategy&consulting
.:–.
tAgrotec
Dificultati:
• Lipsa unei coerente legislative.
• Lipsa unei abordari parteneriale din parte autoritatilor publice centrale responsabile de acvacultura,
• Birocratia excesiva �i costurile asociate acesteia.
• Lipsa unui inventar al bunurilor in care se poate desfasoara acvacultura, indiferent de detinator (ANPA, ANAR, Consilii Locale, Consilii judetene, Hidroelectrica, ANIF, etc).
• Neindeplinirea de catre Statul Roman a obligatiilor de intabulare a terenurilor pe care sunt amplasate arnenajarile piscicole.
• Lipsa unor forme inteligente de sustinere a activitatilor productive (ajutor de minimis sub forma subventionarii dobanzii la achizitia de furaje sau material de populare – larve �i
varal).
• Incertitudinea legata de aplicarea abuziva a legilor fondului funciar.
• Evaziunea fiscala �i lipsa de implicare a ANPA.
• Cota de TVA extrem de ridicata care conduce la scaderea consumului de peste �i la evaziunea fiscala,
• Concurenta neloiala a producatorilor din pescuit comercial �i chiar a unor detinatori de
amenajari piscicole (nelicentiati, neautorizati).
• Lipsa unei informatizari reale la nivelul ministerelor (finante, agricultura, mediu) care sa permita schimbul de informatii in timp real �i acces la baze de date comune.
• Lipsa transparentei autoritatilor publice centrale care raspund de pescuit, acvacultura, fonduri europene, mediu.
• Lipsa unei consultari reale intre autoritatile publice centrale care raspund de sectorul pescaresc (cu exceptia DGP AMPOP), de mediu, de cadastru, de ape cu formele organizate ale producatorilor.
Nevoile identificate, la nivelul regiunii, pe cele trei paliere, eficientizarea activitatii de productie, propuneri privin modul de utilizare a fondurilor alocate �i liniile de
actiune/masurile de interventie a statului sunt prezentate in continuare.
238
�:�:.,;..
••·• gusuategy&consulting
.:-.
NEVOI IDENTIFICATE
tAgrotec
Eficieota activititii de productie
• Investitii in utilaje �i echipamente.
• Adoptarea unui cod de bune practici in acvacultura �i asocierea respectarii acestui cod cu o eticheta/logo/brand.
• Fondurile ar trebui dirijate, cu precadere, catre capacitatile de productie atlate in inventarul patrimoniului pescaresc. lnainte de a construi alte unitati de acvacultura,
trebuie repuse in functiune cele existente �i abandonate.
• Fondurile trebuie alocate, cu precadere, exploatatiilor piscicole care comercializeaza cantitati de peste 400-500 kg/ha. Sub aceasta productie nu se poate numi acvacultura.
• Fondurile pentru tehnologii prietenoase cu mediul, in afara siturilor Natura 2000 �i
compensatii pentru pierderi de venit in situri Natura 2000, trebuie sa fie acordate in aceleasi conditii ca mai sus, doar pentru cei ce fac acvacultura, care inseamna cresterea peste capacitatea naturala a amenajarii.
• Finantarea unei campanii nationale pentru cresterea consumului de peste in care sa fie implicate toate organizatiile sectorului pescaresc si institutele de cercetare de profit.
• Finantarea institutelor de cercetare de profil pentru fundamentarea modului de acordare a compensatiilor pentru pagubele produse productiilor din acvacultura sau fundamentarea stimulentelor pentru aplicarea tehnologiilor care contribuie la protectia mediului, a
habitatelor �i a speciilor.
• in ceea ce priveste asistenta tehnica, aceasta trebuie directionata pentru informatizarea �i cresterea gradului de transparenta �i comunicare publica atat a DGP AMPOP cat �i a ANPA.
LIN/I DE ACTIUNE:
• Simplificarea, stabilitatea �i coerenta legislativa.
• Abordarea dialogului de tip partenerial cu organizatiile sectorului.
• Identificarea �i aplicarea unor forme modeme de administrare a sectorului prin utilizarea
239
tAgrotec
instrumentelor IT&C.
• Reducerea evaziunii fiscale �i a poverii fiscale �i parafiscale.
• Aplicarea tuturor metodelor, mijloacelor �i formelor de sprijin pentru IMM-urile din domeniu, similar cu alte ramuri ale agriculturii.
MASURI:
• Realizarea inventarului capacitatilor in care se desfasoara sau se poate desfasura activitatea de acvacultura, indferent de detinator (ANPA, ANAR, Cons. Loe., Cons. Jud., etc).
• lntabularea tuturor suprafetelor de teren pe care sunt amplasate amenajarile piscicole.
• Reducerea evaziunii fiscale prin reducerea TVA pentru pestele viu �i proaspat,
• Eliminarea impozitului pe constructiile speciale, Ill cazul acvaculturii, pentru deblocarea investitiilor (In conditiile actuate, fermierii sunt descurajati sa investeasca In reparea digurilor).
• Simplificarea birocratiei si informatizarea sistemelor de obtinere a licentelor, autorizatiilor, de depunere a cererilor de finantare.
• Realizarea interconectivitatii bazelor de date de la Ministerul de Finante, Registrul
Comertului, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Garda Nationala de Mediu, ANSVSA, ANCPI, ANAR cu DGP AMPOP �i ANPA.
• Realizarea unui document unic care sa contina conditiile de autorizare din punct de vedere al protectiei apelor, protectiei mediului, sanitar-veterinar �i acvacol, numit
autorizatie integrata pentru acvacultura, care sa fie valabila pentru capacitatea de productie specificata pe durata de minim 25 de ani.
• Utilizarea eficienta a sumei alocate ca ajutor de minimis prin subventionarea dobanzii la creditele pentru achizitia de furaje si material de populare (larve, alevini �i puiet de o
vara/un an).
• Sustinerea platilor la suprafata pentru fermierii care din resurse proprii hranesc speciile de fauna protejata, aplicabile ln reteaua Natura2000 �i in afara acesteia, pentru realizarea
unor obiective de mediu, plati corelate cu nivelul productiei vandute catre piata.
• Reducerea numarului de documente anexate unei cereri de finantare sau cereri de plata prin identificarea unor documente cheie.
240
::•�•:··•!·· gusuategy&consulting
.:-.
REGIUNEA SUD-EST
iAgrotec
in unna analizei raspunsurilor producatorilor intervievati in regiunea Sud – Est s-au identificat urmatoarele puncte tari si oportunitati �i puncte slabe �i dificultati:
Puncte forte §i oportunitiiJi
Puncte forte:
• Forta de munca calificata.
• Calitatea produsului, care asigura notorietatea 'in cadrul supennarketurilor �i hipennarketurilor din zona �i adiacent zonei de interes.
• Capacitate mare de productie.
• Aplicarea facila a tehnologiilor de reproducere a crapului �i a ciprinidelor asiatice.
• Posibilitatea practicarii unei avaculturi ecologice �i certificarea cresterii 'in regim ecologic a pestelui datorita amplasamentului �i tehnologiilor aplicate.
• Pozitia geografica care asigura accesul facil fie la zone cu potential turistic, fie la cai de transport pentru aprovizionare �i desfacerea productiei maria catre localitati cu o populatie
mai numeroasa,
Oportunitati:
• Diversificarea productiei prin introducerea de noi specii.
• Mentinerea calitatii produsului sub fonna pestelui viu sau proaspat, refrigerat, aspect impus de obisnuinta romanilor de a consuma astfel pestele de apa dulce.
• Orientarea inevitabila, 'in timp, a consumatorilor catre produsele obtinute prin acvacultura in paralel cu responsabilizarea opiniei publice privind reducerea efectivelor piscicole din apele naturale.
• Accesul la fondurile europene prin depunerea de proiecte.
• Completarea fluxului tehnologic aplicat 'in cadrul fennelor piscicole prin activitati de:
procesare primara a pestelui �i comercializarea lui 'in unitati proprii, pescuit sportiv etc ..
• Dezvoltarea infrastructurii actuate prin reabilitare �i retehnologizare.
• Cererea crescuta de material biologic de populare deoarece majoritatea fennelor din zona sunt amenajari piscicole profilate pe segmentul de crestere.
241
iAgrotec
Puncte slabe §i dificultiiJi
Puncte slabe:
• Calitatea slaba a sursei de apa.
• Grad ridicat de uzura al constructiilor hidrotehnice speciale: diguri (predispozitie la eroziune), canale, stavilare �i alte instalatii de alimentare – evacuare apa, precum �i deprecierea cailor de acces in fenne.
• Insuficienta dotarilor in ceea ce priveste activitatea de acvacultura �i de procesare prirnara a pestelui.
• Posibilitatile reduse de prevenire a pierderilor, datorita nivelului Dunarii.
• Expunerea la atacurile pasarilor ihtiofage.
• Perimetre greu de supravegheat din cauza suprafetelor mari, precum �i a zonelor greu accesibile: curti, proprietati private.
• Lipsa capitalului circulant in desfasurarea activitatilor curente in fenne �i lipsa fondurilor
pentru investitii,
Dificultati:
• Lipsa apei in perioade de seceta.
• Dependenta de fenomenele naturii (inundatii, lnghet – iama �i daune prin asfixia pestilor – primavara),
• Costuri de productie ridicate datorita cheltuielilor mari cu utilitatile, costurile mari la pomparea �i repomparea apei, taxe foarte mari pe constructiile speciale, etc. Concurenta neloiala cu pescarii care pescuiesc in bazinele piscicole naturale �i care nu au costuri de
productie similare;
• Birocratie excesiva �i transparenta redusa in accesarea fondurilor europene; scaderea puterii de cumparare in randul populatiei.
• Lipsa unei politici coerente, complementare atat pentru acvacultura cat si pentru mediu;
• Comunicarea formala �i informala la un nivel insuficient si, de asemenea, inegal repartizata intre diferitele autoritati �i producatori,
242
·:�:-�..
••.�:. gruuategy&consulting
tAgrotec
Nevoile identificate, la nivelul regiunii, pe cele trei paliere, eficientizarea activitatii de productie, propuneri privin modul de utilizare a fondurilor alocate �i liniile de
actiune/masurile de interventie a statului sunt prezentate mai jos.
NEVOI IDENTIFICATE
Eficienta activitltii de producfie
• Investitii in reabilitarea, modemizarea, retehnologizarea �i dezvoltarea procesului de productie din cadrul amenajarilor piscicole.
• Implementarea standardelor de calitate pentru pestele de consum livrat in stare vie, in special in cazul aplicarii unor tehnologii ecologice, �i specificarea, pe documentele de
insotire, a originii pestelui (productie interna sau din import) la livrare.
• Sustinerea organizata, la nivel national, a unei campanii media de promovare a beneficiilor consumului de peste indigen, iar la nivel local asocierea brandurilor zonale cu calitatea pestelui de consum obtinut din acvacultura (mai ales pentru tehnologia aplicata ecologic).
• Etichetarea corespunzatoare a produselor �i subproduselor de peste procesate �i
rnentionarea provenientei materialului piscicol (import sau productie interna).
• Reabilitarea fermelor piscicole actuale prin retehnologizare �i modemizarea infrastructurei.
• Sustinerea financiara a amenajarilor piscicole incluse in reteaua Natura 2000.
• Realizarea unor haze de reproducere pentru pesti cu nuclee valoroase din punct de vedere genetic, atat pentru speciile traditionale, cat �i pentru specii noi, care sa asigure producerea materialului biologic pentru popularea crescatoriilor (icre embrionate, larve, puiet).
• Sustinerea activitatilor suport de ameliorare a speciilor autohtone, de introducere a unor specii noi in acvacultura romaneasca, precum �i a tehnologiilor alternative (e.g.
acvacultura ecologies).
• Dezvoltarea capacitatii de procesare �i comercializarea pestelui produs, concomitent cu
243
���:.;.,.
••r•-• gtastrategy&coMulting
tAgrotec
promovarea consumului de peste de apa dulce autohton.
• Acordarea de subventii pentru scaderea costului de productie,
• Acordarea de facilitati fiscale/subventii financiare, similare zootehniei �i agriculturii, pentru activitatea de acvacultura (e.g. subventionarea alimentarii cu apa, energie electrica
de pompare �i a productiei de puiet, scutirea de taxe �i accize a combustibililor fosili
utilizati in acvacultura, reducerea TVA de la 24% la 9%, subventionarea la hectarul de teren sub luciul de apa, anularea taxei pe stalp, a impozitului pe constructiile speciale).
• Eficientizarea fluxului informational catre producatori privind instrumentele financiare disponibile prin diferitele programe nationale �i europene astfel tncat accesarea fondurilor
sa fie realizata in timp util.
• Stimularea activitatii de cercetare in domeniul acvaculturii.
• intarirea capacitatii institutionale, in ceea ce priveste activitatea de inspectie �i control.
REGIUNEA SUD
in urma analizei raspunsurilor producatorilor intervievati in regiunea Sud s-au identificat urmatoarele puncte tari �i oportunitati �i puncte slabe �i dificultati:
Puncte forte �; oportunitiiJi
• Capacitati mari de productie �i diversitatea speciilor.
• Calitatea pestelui produs.
• Genoteca de pesti de apa dulce a Romaniei, care ofera posibilitatea obtinerii materialului de populare.
• Amplasarea punctelor de desfacere a anumitor specii de pesti (in special pastrav) in zone de interes turistic.
• Cererea mare de peste pe piata autohtona.
• Reteaua hidrografica densa �i relativ uniform distribuita,
• Specii autohtone valoaroase din punct de vedere nutitiv �i commercial, pentru care exista traditie in consum.
244
··.:.�
�.:. gusuategy&consulting
.:-.
lAgrotec
• Institutii de cercetare care pot asigura suportul tehnologic �i informational.
• Forta de munca calificata.
Puncte slabe §i dijicultiiJi
• Pretul mare la energia electrica �i probleme in furnizarea cu apa tehnologica.
• Lipsa utilajelor, echipamentelor �i tehnologiilor avansate, care sa asigure o productivitate
�i o rentabilitate ridicata,
• Prezenta in zonele de productie a unui numar mare de pasar! ihtiofage ocrotite .
• Slaba organizare a pietei de peste .
• Pretul ridicat al furajelor de calitate superioara.
• Desfacerea productiei in conditii de profitabilitate .
• Paza materialului piscicol.
• Concurenta neloiala aparuta ca urmare a evaziunii fiscale ridicata in acest sector.
• Nivelul ridicat al flscalitatii.
• Slaba finantare a sectorului de cercetare in domeniul acvaculturii.
Nevoile identificate, la nivelul regiunii, pe cele trei paliere, eficientizarea activitatii de productie, propuneri privin modul de utilizare a fondurilor alocate �i liniile de
actiune/masurile de interventie a statului sunt prezentate mai jos.
NEVOI IDENTIFICATE
Eficienta activititii de preductle
• Realizarea de investitii in vederea retehnologizarii �i eficientizarii activitatii de productie.
• lmplementarea standardelor de calitate a produselor obtinute .
• Promovarea consumului de peste �i a produselor de peste .
• Etichetarea corespunzatoare a produselor din peste, cu mentiunea provenientei materialului piscicol.
• Sustinerea financiara a cercetarii in sectorul piscicol: realizarea unor retete eficiente de furajare, dezvoltarea de specialisti ihtiopatologi, realizarea de laboratoare acreditate pentru controlul calitatii apei.
• Eliminarea concurentei neloiale .
245
··�.:;t.;•.. gustrategy&consulung
• Sustinerea retehnologizarii fermelor piscicole existente �i constructia de noi ferme
piscicole.
• Realizarea de capacitati de stocare �i procesare.
• Cornpensatii ca urmare a actiunii pasarilor ihtiofage ocrotite.
• Realizarea bursei de peste,
• Promovarea acvaculturii competitive, sustenabile �i eficiente din punct de vedere al utilizarii resurselor.
• Stimularea consumului de peste, prin reducerea TVA-ului la produsele pescaresti,
• Acordarea de facilitati fiscale pentru producatorii de material de populare (taxare inversa la TVA), pentru alimentarea cu apa tehnologica �i pentru motorina.
• Combaterea evaziunii fiscale din sectorul pescaresc,
REGIUNEA SUD-VEST
in urma analizei raspunsurilor producatorilor intervievati in regiunea Sud – Vest s-au identificat urmatoarele puncte tari �i oportunitati �i puncte slabe �i dificultati:
Puncte forte 5i oponunitiiti
• Existenta surselor de alimentare cu apa.
• Controlul fazelor tehnologice .
• Plata mare de desfacere .
Puncte slabe 5i dijicultii/i
• Concurenta neoiala datorita vanzarii pestelui, din bunurile naturale, fara acte .
• Costurile ridicate privind paza �i protectia fermei piscicole �i a efectivului piscicol.
246
::•�•:•-•".. gusuategy&consulting
r·
tAgrotec
Nevoile identificate, la nivelul regiunii, pe cele trei paliere, eficientizarea activitatii de productie, propuneri privin modul de utilizare a fondurilor alocate �i liniile de
actiune/masurile de interventie a statului sunt prezentate mai jos.
NEVOI IDENTIFICATE
Eficieota activitlfii de producfie
• Investitii in retehnologizarea fermelor piscicole.
• Conditii de obtinere a fondurilor pentru investitii, mai flexibile.
• Facilitati fiscale care sa asigure competitivitatea unitatilor in raport cu vecinii nostril, in special Ungaria �i Bulgaria, prezenti pe piata din Romania.
REGIUNEA VEST
in urma analizei raspunsurilor producatorilor intervievati in regiunea Vest s-au identificat urmatoarele puncte tari si oportunitati si puncte slabe �i dificultati:
Puncte forte 1i oportuniuui
• Calitatea pestelui produs .
• Potential ridicat de exploatare, de crestere a productiei.
• Cresterea consumului de peste .
Puncte slabe 1i dijicultiiJi
• Vechimea �i slaba modemizare a amenajarilor piscicole .
• Inexistenta unei asociatii care sa reprezinte interesele comune ale sectorului.
• Piata de desfacere slab organizata .
• Precaritatea ori inexistenta mijloacelor de sprijin on interventie din partea Statului
Roman.
247
·:�!.;•.
••.�:.. gusuategy&consulting
tAgrotec
• Surse de alimentare cu apa !imitate.
• Plata apei tehnologice utilizate 'in procesul de productie.
Nevoile identificate, la nivelul regiunii, pe cele trei paliere, eficientizarea activitatii de productie, propuneri privin modul de utilizare a fondurilor alocate �i liniile de actiune/masurile de interventie a statului sunt prezentate mai jos.
NEVOI IDENTIFICATE
Eficienta activititii de preduetie
• Investitii 'in reabilitarea, modemizarea �i retehnologizarea amenajarilor piscicole.
• Dezvoltarea pepinierelor pentru asigurarea materialului de populare la preturi accesibile �i de calitate.
• in cazul arnenajarilor piscicole existente, alocarea sa se realizeze 'in fuctie de capacitatea de productie �i posibilitatea de dezvoltare a fiecarei amenajari piscicole, pe baza
normativelor tehnologice.
• Acordarea de subventii pe hectar, la terenul exploatat 'in regim piscicol; pentru productia de peste; pentru alimentarea/evacuarea apei tehnologice; pentru combustibilul utilizat in activitatea piscicola; pentru pierderile provocate de catre pasari.
• Imbunatatirea sistemului de control �i inspectie, 'in special 'in cazul pestelui importat.
REGIUNEA NORD-VEST
in urma analizei raspunsurilor producatorilor intervievati 'in regiunea Nord – Vest s-au identificat urmatoarele puncte tari �i oportunitati si puncte slabe �i dificultati:
248
iAgrotec
Puncte forte §i oportunitiiJi
• Calitatea pestelui produs .
• Amplasarea punctelor de desfacere in zone de interes turistic .
• Cererea mare de peste pe piata autohtona.
• Capacitati importante de productie .
• Dorinta de dezvoltare complexa a activitatii �i creare de valoare adaugata prin intermediul
altar activitati (pescuit recreativ sportiv, campare, cazare in spatii rustice/cabanute).
• Institutii de cercetare care pot asigura suportul tehnologic �i informational.
Puncte slabe §i dificultiiJi
• Pretul mare la energia electrics �i probleme in fumizarea apei tehnologice .
• Lipsa subventiilor la furaj precum in alte tari, ceea ce genereaza o concurenta neloiala pentru producatorii din zona de granita,
• Slaba organizare a pietei de peste.
• Pretul ridicat al furajelor de calitate superioara.
• Desfacerea productiei in conditii de profitabilitate .
• Paza materialului piscicol.
• Lipsa personalului calificat.
Nevoile identificate, la nivelul regiunii, pe cele trei paliere, eficientizarea activitatii de productie, propuneri privin modul de utilizare a fondurilor alocate �i liniile de
actiune/masurile de interventie a statului sunt prezentate mai jos.
NEVOI IDENTIFICATE
Eficienfa activitifii de producfie
• Necesitatea trecerii de la cresterea extensiva la cresterea intensiva sau semi-intensiva.
• Investitii in utilaje �i echipamente necesare desfasurarii procesului tehnologic .
• Informatii complete si asistenta din partea unor institutii cu experienta in domeniu .
• Crearea laboratoarelor proprii de analiza.
• Crearea unei linii de procesare primara.
249
..•………
��· gustrategy&consulttng
•Calificarea personalului.
iAgrotec
• Elaborarea �i crearea unui program national �i stabilirea unor prioritati absolute pentru
acvacultura din Romania pentru sprijijnirea fermierilor in revitalizarea fermelor piscicole create pana in anul I 989.
• Alocarea egala a fondurilor in cele 8 Euroregiuni �i judete in functie de potentialul de
absorbtie al fiecarei zone.
• Alocarea de fonduri pentru realizarea activitatilor de intabulare a suprafetelor detinute.
• Sprijin financiar, alocare de subventii in scopul creerii asociatiilor piscicole, pentru pierderile suferite de fermele situate in ariile protejate, pentru furaje,etc.
• Alocarea de fonduri pentru activitati de cercetare privind ameliorarea speciilor existente, pentru dotarea laboratoarelor proprii in fermele piscicole, pentru achizitionare de utilaje
necesare pescuitului, procesarii �i transportului.
• Finantarea integrala, I 00%, a activitatilor pentru programele de reabilitare a amenajarilor existente, retehnologizare, creerea de noi capacitati etc., cu recuperarea a 50% din valoarea finantaril in urmatorii 5 ani de la darea in folosinta sub directa indrumare,
coordonare �i control a unui specialist/inspector apartinand entitatii guvemamentale
special create �i desemnat de catre aceasta.
• Organizarea unui forum/organizatii cu membri profesionisti ai sectorului, cu experienta �i interes real de dezvoltare a acvaculturii.
• Inventarierea de urgenta a terenurilor �i zonelor care ar putea deveni sau redeveni
productive pentru activitatea de acvacultura,
• Efectuarea masuratorilor topografice �i intabularea gratuita a terenurilor cu destinatie piscicola �i a zonelor riverane cu folosinta in zona piscicola.
• Asistenta la cerere prin institutele de cercetare, organizarea de cursuri �i specializari la toate nivelurile �i gradele celor implicati in domeniul acvaculturii.
• Organizarea de conferinte periodice de informare, clarificare �i transmitere de informatii in domeniul activitatilor de acvacultura cu participarea de personalitati in domeniu.
250
•;:.• gusuategy&consulting tAgrotec
• Reducerea TVA-ului (la camea de peste, la furaje, etc.).
• Sprijinirea procesatorilor de peste pentru acoperirea tuturor zonelor geografice.
• Sprijinirea financiara �i finantarea cercetarii in domeniul acvaculturii.
REGIUNEA CENTRO
in urma analizei raspunsurilor producatorilor intervievati in regiunea Centru s-au identificat urmatoarele puncte tari �i oportunitati �i puncte slabe �i dificultati:
Puncte forte 1i oportunittui
Puncteforte:
• Capacitate de productie.
• Sursa de apa nepoluata, ciclul de productie scurt pana la obtinerea pestelui de consum, (8-
12 luni), cazul pastravului.
• Productia de larve �i puiet predezvoltat obtinut prin incrucisari controlate si furajat cu furaje extrudate de buna calitate.
• Orientarea spre specii cu perspective comerciale bune.
• Calitatea materialului piscicol, prospetimea la livrare, continuitatea desfacerii in urma politicii comerciale de livrare numai in micro-zona.
• Integrarea serviciilor de agroturism in cadrul fermelor de productie precum �i a
pescuitului sportiv ca modalitate de desfacere a materialului piscicol si creare de valoare adaugata.
• Amplasarea punctelor de desfacere a anumitor specii de pesti (in special pastrav) in zone de interes turistic.
Oportunitiiti:
• Solicitare crescuta a pietii pentru peste,
• Obtinerea pestelui BIO + Segmentul Fresh.
• Fondurile europene.
• Oportunitatile legate de producerea pestelui afumat.
• Modernizarea fermelor prin dotarea cu echipamente performante.
251
..•..
·1:�·· gramategy&consult,ng
.:-.
l-Agrotec
• Asigurarea materialului de populare catre micii producatori �i detinatorii de cursuri de apa
�i balti naturale.
Puncte slabe fi dijicultiiJi
Puncte slabe:
• Situatia incerta a terenurilor de sub luciul de apa din punct de vedere al proprietatii.
• Introducerea societatilor in reteaua Natura 2000 �i obigarea acestora la respectarea unui Plan de management �i a unui Regulament care scot fermele din sfera de competitivitate fara sa Ii se acorde despagubiri pentru restrictiile impuse.
• Costul furajului ridicat.
• Lipsa apei in vreme de seceta �i in perioada de iarna, dupa formarea podului de gheata.
• Asistenta relativ slaba in zona, pe linie sanitar-veterinara.
• Traditia unui consum redus de peste in zona.
• Aclimatizarea sturionilor la caracteristicile fizice ale apei de munte.
• Presiunea pretului pestelui din ,,piata neagra'' �i din comertul extern.
Nevoile identificate, la nivelul regiunii, pe cele trei paliere, eficientizarea activitatii de productie, propuneri privin modul de utilizare a fondurilor alocate �i liniile de actiune/masurile de interventie a statului sunt prezentate mai jos.
NEVOI IDENTIFICATE
Eficienta activititii de preductie
• Realizarea de investitii in vederea retehnologizarii activitatii de productie.
• Investitii in realizarea de depozite frig �i capacitati de procesare precum �i in realizarea
unui laborator de investigatii ihtiopatologice care sa acorde asistenta in preventia si tratamentul unor imbolnaviri.
• Infllntarea in cadrul filialelor teritoriale ale inspectoratelor piscicole a unor posturi de consiliere tehnologica �i sanitar-veterinara a celor din productia piscicola.
• Implementare standardelor de calitate a produselor obtinute.
• Necesitatea unui sistem unitar, simplificat �i usor de intocmit, de evidentiere a
252
··.:.··… 41
�·� gustrategy&consulting
.:-.
· Agrotec
trasabilitatii,
• Etichetarea corespunzatoare a produselor din peste, necesitatea evidentierii mai precise a zonei geografice de provenienta a produsului.
• Promovarea consumului de peste §i a produselor de peste,
• Forta de munca calificata.
• Derularea de proiecte de cercetare cu aplicabilitate directa in productie.
• Sustinerea retehnologizarii �i cresterii capacitatii de productie a fermelor, implementarea sistemelor recirculante si a unitatilor de conditionare a apei tehnologice.
• Investitii pentru lnflintarea de fabrici de furaje §i de puncte de desfacere a materialului piscicol proprii.
• Modemizarea unitatilor in scopul cresterii valorii adaugate a produsului, sectii de procesare.
• Promovarea produsului.
• Clarificarea situatiei legislative privind situatia terenurilor de sub luciul de apa.
• Implementarea unui sistem de control �i inspectie eficient.
• Facilitati fiscale pentru producatorii de material de populare si reducerea valorii TVA la produsele de acvacultura.
• Facilitati financiare pentru apa tehnologica, electricitate, furaje �i pentru motorina.
• Realizarea prin mass-media a educarii populatiei din tara noastra cu privire la necesitatea consumarii sistematice a produselor piscicole conform recomandarilor specialistilor din sanatate.
• Usurarea acordarii de credite.
REGIUNEA BUCURESTI – ILFOV
in urma analizei raspunsurilor producatorilor intervievati in regiunea Bucuresti – Ilfov s-au identificat urmatoarele puncte tari �i oportunitati si puncte slabe �i dificultati:
253
�;;• gusuaregy&consufting iAgrotec
Puncte forte §i oportunitiiJi
• Amplasarea unitatii de productie in apropierea de Mun. Bucuresti.
• Drumuri de acces.
• Capacitate de productie.
Puncte slabe §i dijicultiiJi
• Lipsa resurselor financiare si imposibilitatea de a accesa credite .
• Cheltulieli ridicate, generate de obligatiile prevazute de actele normative privind gospodarirea apelor si functionarea in siguranta a barajelor (expertize tehnice period ice,
taxe de autorizare foarte mari, constructii hidrotehnice foarte costisitoare, obligatorii pentru punerea in siguranta a barajelor).
• Calitatea apei necorespunzatoare .
• Neglijarea activitatilor de cercetare dezvoltare in ultimii 10 ani.
• Lipsa personalului calificat.
Nevoile identificate, la nivelul regiunii, pe cele trei paliere, eficientizarea activitatii de productie, propuneri privin modul de utilizare a fondurilor alocate �i liniile de actiune/masurile de interventie a statului sunt prezentate mai jos.
NEVOI IDENTIFICATE
Eficienfa activitlfii de producfie
• Necesitatea unor persoane care sa fie in masura sa identifice problemele in domeniul trasabilitatii.
• Lipsa mijloacelor �i materialelor de informare din domeniu.
• Etichetarea corecta a produselor pescaresti.
• Proiecte privind reabilitarea �i modemizarea amenajarilor piscicole existente.
• Parteneriate cu cercetarea in vederea obtinerii de tehnologii cu performante de crestere supenoare.
• Proiecte pilot in cadrul carora sa se testeze la nivel macro noile tehnologii identificate a fi
254
".°.;…i….•·…
gusuategy&consult,ng
iAgrotec
generatoare de profituri superioare celor existente.
• Investitii in acvacultura pentru producerea de specii identificate a avea potential bun pentru piata (preturi accesibile, productivitate buna, etc.) �i care sa substituie speciile de
pesti care se importa in pondere foarte mare.
• Dezvoltarea de unitatilor de procesare.
• Sprijinirea agentilor economici din sectorul pescaresc pentru obtinerea de credite bancare.
• Subventionarea activitatilor productive din acvacultura – precum introducerea sau extinderea in cultura a unor specii noi �i promovarea pe piata.
• Reducerea taxelor �i impozitelor.
• Alocarea de subventii pentru produsele din acvacultura pe tot lantul pomind de la subventii pentru icre embrionate, puietul necesar popularii unitatilor de acvacultura,
pentru valorificarea pestelui de consum aplicate la kg peste vandut �i pe specii, pentru
procesatorii de peste provenit din productia interna. Aceste subventii trebuie sa fie la nivelul celor de care beneficiaza producatorii din U.E. si alte state din Europa.
• Eligibilitatea contravalorii puietului de peste, necesar pentru prima populare in cadrul proiectelor finantate prin POP.
• Acordarea unui avans de 40%, pentru sesiunea urmatoare de finantare 2014 – 2020, la toate tipurile de proiecte in vederea cresterii gradului de absorbtie a fondurilor, fara a se solicita acea scrisoare de garantie ci doar cesionarea tuturor drepturilor de proprietate asupra bunurilor achizitionate in cadrul proiectului in favoarea Ministerului Agriculturii,
pana la finalizarea investitiei �i realizarea justiflcarii avansului primit.
• Infiintarea unei unltatl de invatamant mediu pentru instruirea �i formarea muncitorilor piscicoli calificati pentru activitatea de acvacultura pe de o parte �i pentru partea de
procesare a pestelui pe de alta parte.
• Propunem reducerea TVA pentru produsele de acvacultura de la 24% la 5%, similar altor state din U .E. cu care suntern in raport de concurenta,
255
·:�:-�..
••_:•-.• gustrategy&consulting
5.2.2.2 Sectorul de pescuit
REGIUNEA NORD-EST
tAgrotec
Activitatea pescarilor profesionisti din Regiunea I – NE se desfasoara in zona de pescuit reprezentata de barajul Stanca – Costesti amplasat pe raul Prut, iar speciile prezente in capturi sunt reprezentate de somn, salau, platica, biban, caras, crap, avat, novae, rosioara, babusca.
in urma analizei raspunsurilor pescarilor profesionisti intervievati in regiunea Nord – Est s-au identificat urmatoarele puncte tari �i oportunitati �i puncte slabe �i dificultati:
Puncte forte 1i oportunitii/i
• Activitate traditionala care asigura exploatarea sustenabila a stocurilor de pesti,
Puncte slabe 1i dijicultii/i
Puncte slabe:
• Lipsa dotarilor pe mal, in zona toanelor de pescuit, prin care sa se faciliteze debarcarea materialului piscicol capturat (puncte de debarcare, centre de prima vanzare);
• Lipsa dotarilor tehnice specifice activitatii de pescuit comercial (motoare, sonare, plase);
• Lipsa de organizare a sectorului pescaresc;
• Lipsa unei legislatii coerente �i stabile;
Dificultati:
• Braconajul;
• Imposibilitatea de a creste valoarea comerciala a materialului piscicol capturat in zona de pescuit;
• Birocatia �i costurile asociate acesteia;
• Putere mica de cumparare ;
• Dificultatea accesarii fondurilor europene;
• Dificultati in comercializarea speciilor de pesti: rosioara si babusca.
256
��· gustratcgy&consulting iAgrotec
Nevoile identificate, la nivelul regiunii, pe cele trei paliere, eficientizarea activitatii de productie, propuneri privin modul de utilizare a fondurilor alocate si liniile de actiune/masurile de interventie a statului sunt prezentate mai jos.
NEVOI IDENTIFICATE
Eficien:Ja activititii de producfie
• Dotare cu barci de pescuit cu motoare �i accesorii de tipul sonarelor;
• Necesitatea unui centru de prima vanzare;
• Necesitatea realizarii unui logo/brand cu care sa se identifice zona de pescuit.
• Acordarea de subventii in prohibitie, iarna sau pe perioade mai lungi �i in cazul opririi pescuitului in vederea refacerii stocurilor;
• Asigurarea cofinantarilor, acordarea de avansuri, dobanzi reduse in cazul fondurilor alocate sectorului.
REGIUNEA SUD – EST
Pescuitul comercial in apele interioare se desfasoara in bazinele acvatice naturale care constituie domeniul public national: Dunare, Delta Dunarii �i complexul lagunar Razim-Sinoie
– ultimile doua fiind cuprinse in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Cele mai importante zone de pescuit in ape interioare in scop comercial sunt Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si fluviul Dunarea.
Pescuitul in ape interioare este o activitate traditionala in care se folosesc unelte de pescuit fixe sau mobile �i ambarcatiuni de pescuit mici, construite in general din lemn. in apele
interioare nu se practica pescuitul de captura mecanizat.
257
::�:;,!•·
•••• gusuategy&consulting
.:-.
tAgrotec
Dintre pescarii profesionisti din zona 2 SUD – EST au raspuns la chestionar asociatii de pescari la Marea Neagra, de pe fluviul Dunarea �i din Delta Dunarii.
In urma centralizarii chestionarelor destinate producatorilor din sectorul de pescuit prezenti in zona SUD – EST, care au acceptat participarea la studiul de piata, au reiesit urmatoarele concluzii:
Puncteforte $i oportunitiiJi
•In cazul pescarilor costieri
• Istoric;
• Logistica;
• Specialisti;
• Cerere de peste marin pe piata,
• in cazul pescarilor din apele continentale
•Cunoa�terea problemelor cu care se confrunta pescarii;
•lntermedierea cu institutiile care au legatura cu activitatea de pescuit comercial;
• Gradul de reprezentativitate a pescarilor (prin asociatii, care asigura unitate persoanelor implicate);
• Numarul mare de pescari �i ambarcatiuni;
• Existenta punctelor de debarcare �i centrelor de prima vanzare;
• Dezvoltarea turismului pescaresc in zona Deltei;
• Atragerea de fonduri europene.
Puncte slabe $i dificu/tiiJi
Puncte slabe si dificultiuile identificate de pescarii costieri :
•Lipsa capacitati de pescuit (KW);
•Lipsa flotei de pescuit conform normelor U.E.;
•Lipsa infrastructurii de pescuit (puncte de debarcare in porturi maritime, adaposturi pescaresti, unitati de procesare);
•Logistica invechita;
•Lipsa de corelare a legislatiei nationale cu cea a U.E. pentru compensatiile financiare oferite pescarilor in perioadele defavorabile;
258
·..•,,•…
·�:� grastrategy&consulting
.:-.
tAgrotec
•Lipsa facilitatilor financiare (subventii motorina, reducerea TVA-ului)
•lnterzicerea de catre autoritati a plaselor monofilament (restrictie problema deoarece nu avem legislatie nationala corelata cu legislatia U.E. Bulgarii au voie sa pescuiasca cu monofilament peste 12 mile marine in apele romanesti, conform normelor U.E., pe cand vasele romanesti nu au voie, conform legislatiei romanesti). Autoritatile nu s-au implicat la momentul oportun pentru reglementarea acestui aspect;
•Dificultati in comercializarea bacaliarului;
•Dificultati in constituirea veniturilor �i asigurarea existentei in perioadele cu conditii meteorologice nefavorabile ce nu permit practicarea pescuitului sau in conditiile scaderii salinitatii cand capturile sunt mici.
Puncte slabe si dificultatile identificate de pescarii din apele continentale:
•Lipsa resursei umane �i financiare;
•Suprafata foarte mare de activitate;
•lnconstanta capturilor – cantitativ �i calitativ;
• Legislatia defectuoasa;
•Concurenta neloiala de pe piata ;
•Blocarea pietei din cauza importurilor;
•Scule �i arnbarcatiuni invechite;
•Reducerea cantitativa a resursei piscicole;
•Probleme deosebite cu colmatarea lacurilor �i canalelor, ceea ce reduce considerabil nivelul capturilor;
•Pasari ihtiofage in numar mare;
•Criza financiara;
•Forta de munca prost platita;
• Depopularea;
•Braconajul;
•Dificultati in comercializarea speciilor de pesti: babusca, batca, platica, caras;
•Dificultati in constituirea veniturilor �i asigurarea existentei in perioadele de prohibitie,
inghet.
259
iAgrotec
Nevoile identificate, la nivelul regiunii, pe cele trei paliere, eficientizarea activitatii de productie, propuneri privin modul de utilizare a fondurilor alocate si liniile de actiune/masurile de interventie a statului sunt prezentate maijos.
NEVOI IDENTIFICATE
Eficieofa activitifii de producfie
• in cazul pescarilor costieri
• infiintarea unui port pescaresc;
• infiintarea unei burse de peste;
• Modernizarea �i dotarea punctelor de debarcare �i prima vanzare cu: agregate frig, masini fulgi gheata, masini frigorifice de transport;
• Informarea, intr-o maniera organizata, a consumatorilor asupra beneficiilor produse de consumul de peste marin;
• Corelarea legislatiei nationale cu cea din U.E. in ceea ce priveste folosirea plaselor monofilament �i acordarea de compensatii financiare pentru perioadele nefavorabile (intrucat starea vremii �i salinitatea apei marine influenteaza negativ nivelul
capturilor);
• Cornpensatii financiare in perioadele defavorabile.
• in cazul pescarilor din apele continentale
• Infiintarea unui mini port pescaresc in localitatea Jurilovca;
• Dotarea centrelor de prima vanzare cu sistem informatic pentru a functiona ca burse locale de peste/ infiintarea unei burse de peste, daca un studiu de fezabilitate ar recomanda acest lucru, conditionat de administrarea acesteia de catre o federatie de pescari reprezentativa in RBDD;
• Implementarea unui sistem de trasabilitate pentru produsele de pescuit, a unui sistem integrat de monitorizare a traseului complet de la capturare pana la consumatorul final;
• Lipsa unui brand local;
• Realizarea unor campanii de informare a consumatorilor asupra consumului de peste sl verificarii sursei pestelui;
260
::•�•f•;•,!·· gustrategy&consult1ng
.�
tAgrotec
• Etichetarea conform standardelor �i necesitatea crearii de marci locale;
• Combaterea comercializarii pestelui de provenienta straina sub marca autohtona.
• in cazul pescarilor costieri
•Modemizarea ambarcatiunilor de pescuit, dotarea cu echipamente de navigatie �i plase de pescuit specializate, diferentiat pe specii de pesti;
•Dotarea centrelor de prima vanzare.
• in cazul pescarilor din apele continentale
•Refacerea rutelor de migratie �i a zonelor de reproducere a pestilor;
•lmbunatatirea conditiilor de rnunca ale pescarilor;
•Modemizarea uneltelor de pescuit, respectiv achizitia de noi unelte;
•Schimbarea motoarelor ambarcatiunilor;
•Crearea unui sistem de crestere a valorii produselor;
•Realizarea de Planuri de productie �i comercializare pe toate masurile din POPAM;
•lnvatare continua.
• in cazul pescarilor costieri
•Acordarea de subventii pentru cantitatea de peste capturat �i pentru combustibilii utilizati,
respectiv reducerea TVA;
•Masuri legilative legate de protejarea intereselor pescarilor autohtoni, corelarea legislatiei
romanesti cu legislatia europeana (U .E).
• in cazul pescarilor din apele continentale
•Sustinerea de campanii de repopulare pentru refacerea resursei piscicole;
•Sustinerea sectorului pescaresc prin subventii pentru pescari, pentru perioadele de prohibitie �i pentru diminuarea veniturilor din cauza pasarilor ihtiofage, la fel ca in alte
tari U.E. (ex. Spania, Italia);
•Reducerea presiunii fiscale;
•Simplificarea procesului de obtinere a autorizatiilor de pescuit;
•Crearea unui fond de garantare pentru sectorul operational de pescuit, care sa faciliteze
261
··.:…!··
·�.�:. gusrrategy&consulting
iAgrotec
atragerea de fonduri;
•Consultarea reprezentantilor din pescarii ln elaborarea de politici care influenteaza acest domeniu de activitate;
•Decolmatarea cailor de acces;
•Combaterea, cu masuri reale, a braconajului;
•Reactivarea pescuitului costier la scara redusa prin alocarea de terenuri, care sa serveasca la amenajarea de adaposturi pescaresti.
REGIUNEASV
Activitatea pescarilor profesionisti din Regiunea IV – SY se desfasoara ln zona de pescuit reprezentata de de fluviul Dunarea km 665 – 817,2 iar speciile prezente in capturi sunt ciprinide, rapitori, scrumbie �i alte specii.
in urma analizei raspunsurilor pescarilor profesionisti intervievati ln regiunea SY s-au identificat urmatoarele puncte tari �i oportunitati si puncte slabe �i dificultati:
Puncte forte s! oportunitil/i
• Existenta masinilor frigorifice �i a masinii cu gheata ale firmei cu care asociatia are contract;
• Dotari ale punctelor de debarcare.
Puncte slabe �; dijicultil/i
Puncte slabe:
•Lipsa fondurilor pentru o dotare corespunzatoare.
Dificultati:
• Implicarea politiei de frontiers in activitatea de pescuit prin blocarea ei �i mascarea braconajului;
• Dificultati in comercializarea speciilor de pesti: rosioara �i platica .
Nevoile identificate, la nivelul regiunii, pe cele trei paliere, eficientizarea activitatii de productie, propuneri privin modul de utilizare a fondurilor alocate �i liniile de actiune/masurile de interventie a statului sunt prezentate mai jos.
262
………
�� grastrategy&consult1ng
NEVOI IDENTIFICATE
Eficienta activititii de productie
iAgrotec
• Fonduri pentru dotarea corespunzatoare activitatii desfasurate;
• Necesitatea unui centru de prima vanzare;
• informare �i sustinere din partea reprezentantilor ministeriali �i a organismelor de implementare a programelor de finanatare.
• Sa se oragnizeze mai bine, sa fie un organism de reglementare �i aplicare a masurilor preluate din tarile europene;
• Sa acorde consultants gratuita;
• Sa coopteze profesionisti din domeniul pisciculturii;
• Sa acorde facilitati fiscale delimitate in timp cu obligatii ulterioare.
5.2.2.3 Sectorul de procesare
Identificarea �i analiza nevoilor procesatorilor de peste �i produse pescaresti din Romania s-a realizat in urma distribuirii �i completarii unor chestionare �i a realizarii unor intalniri comune de tip focus grup.
Pentru realizarea unei analize cat mai detaliate a nevoile procesatorilor de peste �i
produse pescaresti s-au identificat �i analizat raspunsurilor primite de la actorii intervievati la intrebarile 6, 7 �i 8, ce au vizat eficientizarea activitatii de productie, modul de utilizare a fondurilor alocate �i liniile de actiune/masurile de interventie a statului.
in continuare sunt prezentate nevoile actorilor implicati in procesarea pestelui, rnentionate in chestionarele repondentilor, pentru fiecare regiune in parte.
263
·.·.•�•··.·.·· gustrategy&consulting
lAgrotec
REGIUNEA BUCURESTI – ILFOV
in urma analizei raspunsurilor producatorilor intervievati in regiunea Bucuresti – Ilfov s-au identificat urmatoarele puncte tari �i oportunitati �i puncte slabe �i dificultati:
Puncteforte $i oportunitiiJi
• Capacitatea de productie.
• Capacitatea logistica.
• Finantarea.
• Brandul.
• Resursele umane.
• Deblocarea fondurilor europene pentru POP.
• Existenta locatiilor necesare dezvoltarii de ferme piscicole.
Puncte slabe $i dijicultiiJi
• Imposibilitatea de a asigura stocul de materie prima conform specificatiilor tehnice solicitate de retailer.
• Neincrederea finantatorilor in domeniul in care activam concretizat printr-un cost ridicat al finantarilor
• Capacitate mica de productie, importul fiind singura varianta de asigurare a stocului de maria.
Nevoile identificate, la nivelul regiunii, pe cele trei paliere, eficientizarea activitatii de productie, propuneri privin modul de utilizare al fondurilor alocate �i liniile de actiune/masurile de interventie a statului sunt prezentate mai jos.
NEVOI IDENTIFICATE Eticienta activititii de productie
• Dotari legate de echipamente �i utilaje de productie performante pentru procesarea �i
ambalarea pestelui proaspat,
• Alocarea de subventii pentru unitatile de procesare a pestelui.
264
·..•…•.
·�::. gusuategy&consulung
,.:-.
iAgrotec
• Initierea unor campanii de informare a consumatorilor cu privire la beneficiile consumului de produse de peste.
• Etichetarea obligatorie �i corespunzatoare a sortimentelor rezultate in unna procesarii
pestelui, cu rnentiunea provenientei materialului piscicol.
• Cresterea capacitatii logistice.
• Fondurile ar trebui dirijate, direct catre producatori �i nu prin intermediari.
• Alocarea de fonduri privind promovarea produselor din peste.
• Realizarea unui sistem care sli centralizeze consumul intern de produse din peste.
• Acordarea de subventii la nivelul celor din UE pentru unitatile de procesare a pestelui,
REGIUNEA CENTRO
In urma analizei raspunsurilor producatorilor intervievati in regiunea Centru s-au identificat urmatoarele puncte tari �i oportunitati �i puncte slabe si dificultati:
Puncte forte $i oportunitiqi
• Existenta fermelor proprii de acvacultura: crap, sanger, novae, pastrav care asigura materia prima pentru procesarea produselor pescaresti.
• Existenta segmentului de peste proaspat (caserole I gaz inert-atm controlata) �i segmentul de
procesare BIO.
Puncte slabe $i dificultii/i
• Presiunea pretului pestelui din ,,piata neagra'tsi din comertul extern.
• Cresterea costului materiei prime (datorita cresterii semnificative a pretului la furaje in ultimii ani, simultan cu pastrarea pretului pestelui, neschimbat de ani de zile).
• Suprafata mica a sectiei de procesare.
265
··.,��··
·�.:-. gusrratcgy&consulting llAgrotec
Nevoile identificate, la nivelul regiunii, pe cele trei paliere, eficientizarea activitatii de productie, propuneri privin modul de utilizare al fondurilor alocate �i liniile de
actiune/rnasurile de interventie a statului sunt prezentate mai jos.
NEVOI IDENTIFICATE
Eficienfa activitlfii de producfie
• Mecanizarea operatiilor de procesare primara (eviscerare, desolzire, depielitare, decapitare, filetare, portionare ).
• Realizarea trasabilitatii pe suport electronic.
• Actiuni de promovare la nivel national pe canale de maxima audienta, care sa evidentieze beneficiile reale ale consumului de peste,
• Infiintarea bursei de peste,
• Fondurile ar trebui dirijate catre infiintarea bursei pestelui care a ramas un proiect nefinalizat si de aici variatia necontrolata a preturilor.
• Fondurile ar trebui dirijate �i catre restaurantele cu specific pescaresc asfel lncat sa devina
cheltuiala eligibila pe proiecte FEP.
• Fondurile ar trebui dirijate �i catre dezvoltarea conceptului de piscicultura multifunctionala, cu toate activitatile auxiliare eligibile (inclusiv amenajari de balti piscicole).
• Acordarea de subventii (similare cu subventiile din celelalte sectoare agricole).
• Micsorarea semnificativa a TVA-ului la produsele alimentare inclusiv produselor pescaresti.
266
·i·.:;-:·:"-·· gustrategy&consulting
REGIUNEA NORD – VEST
tAgrotec
in urma analizei raspunsurilor producatorilor intervievati in regiunea Nord – Vests-au identificat urmatoarele puncte tari �i oportunitati si puncte slabe �i dificultati:
Puncte forte §i oportunitiiJi
• Existenta unitatii de procesare in interiorul fermei piscicole.
• Calitatea produselor obtinute, inclusiv a unor produse originale.
• Plata de desfacere, inclusiv la nivel de supermarket .
• Dorinta de dezvoltare complexa a activitatilor pescaresti,
• Existenta unui personal specializat.
• Calitatea superioara a speciilor cultivate, fata de sursa concurenta din import.
• Pregatirea organizata a piscicultorilor �i investitorilor.
• Schimburile de experienta, conferinte in domeniu, in tara �i in strainatate,
• Subventii pentru productia de peste (material piscicol/resursa biologics) �i teren.
Puncte slabe §i dijicultiiJi
• Lipsa sau ineficienta asociatiilor proprietarilor din pescarie pentru dezvoltarea unor proiecte comune.
• Lipsa producatorilor mari de furaje.
• Lipsa unor investitii majore.
• Existenta problemelor in desfacerea pestelui.
Nevoile identificate, la nivelul regiunii, pe cele trei paliere, eficientizarea activitatii de productie, propuneri privin modul de utilizare al fondurilor alocate �i liniile de
actiune/masurile de interventie a statului sunt prezentate mai jos.
NEVOI IDENTIFICATE
Eficienta activititii de prodactie
• Crearea unui laborator propriu pentru analize.
• Investitii in intretinerea liniilor de procesare.
267
�•�•::�i.·· gustrategy&consulting
,.:-..
tAgrotec
• Calificarea personalului.
• Crearea de catre entitatea piscicola nationals a unor proceduri pentru cresterea si procesarea pestelui.
• Infiintarea unui centru care sa tina o evidenta clara a disponibilitatii de productie pe baza de contract, atasat pe perioadele in derulare.
• Crearea unei baze sanatoase de infonnare a producatorilor �i procesatorilor de peste.
• Infiintarea unor unitati regionale de procesare unde se vor produce preparate �i semipreparate de peste de inalta calitate (coordonare profesionala),
• Diversificarea sortimentelor de produse din peste obtinute in unna procesarii.
• Campanii televizate cu participarea specialistilor �i persoanelor implicate in cresterea �i procesarea pestilor,
• Campanii periodice prin televiziunea nationala, pentru consumul de peste indigen.
• Capanii periodice prin pliante �i brosuri privind consumul de peste,
• Subventii pentru acvacultura,
• Fonduri pentru modemizarea amenajarilor existente, pentru a obtine o productie unitara (la ha) superioara celor existente (in special la crap).
• Crearea unui combinat de furaje pe zona geografica NV.
5.2.2.4 Concluzli
Concluziile ce se desprind in unna analizei nevoilor actorilor din sectorul pescaresc sunt prezentate in cele ce urmeaza, structurate pe activitati: acvacultura, pescuit comercial �i
procesare.
268
..•..
· .:-. ·· gusrrategy&consulting iAgrotec
Acvacu/tura
Concluzionand principalele nevoi ale actorilor irnplicati in cadrul sectorului de acvacultura, din fiecare regiune de dezvoltare, transpunerea acestora la nivelul intregii tari poate fi reprezentata conform figurii de mai jos.
NEVOI ACVACULTURA
TEHNICE/ TEHNOLOGICE
Eflcientizarea activitiipi de produetie .
ADMINISTRATIVE
Linii de aetiune I miisuri de interventie a statului
FINANCIAR• ECONOMICE
Modul de utillzare a fondurilor alocate
– Investijii in reabilitarea i modemizarea fermelo
Simpllficare, stabilltate
i coerentl legislativi.
Alocarea fondurilor cu
, rioritate in reabilltarea
iscicole.
Facilltitf fiscal ermelor existente.
Standarde de calitate �i
imilare
sectoarelo
arteneriatelor c
tichetarea produselor.
ootehniei �i agriculturii.
·nstitutiile de cercetare.
Figura 5.6 Nevoi ale actorilor implicati in cadrul sectorului de acvacultura
De remarcat este faptul ca, in majoritate, toti actorii implicati in aceasta activitate, din toate regiunile sustin necesitatea investitiilor in cadrul fermelor piscicole, in special in
269
::�:;,(•·
•••• guurategy&consulting
.:-.
1-Agrotec
reabilitarea �i modernizarea celor existente, avand in vedere potentialul productiv ridicat, deja
existent, prin:
>l" investitii privind utilajele �i echipamentele utilizate in cadrul procesului tehnologic;
>l" investitii asupra infrastructurii din cadrul fermelor piscicole (bazine piscicole, instalatii �i constructii hidrotehnice, transport, etc.).
Pe langa aceste nevoi principale �i identificate ca fiind comune in majoritatea
regiunilor de dezvoltare se regasesc o serie de nevoi din punct de vedere tehnic I tehnologic, la nivel/e regional/e cum ar fi:
>l" nevoia de informare pe de-o parte a publicului larg, privind beneficiile consumului de peste iar, pe de alta parte a actorilor implicati in aceasta activitate, a producatorilor – organizatiilor de producatori cu privire la ultimele inovatii in
domeniu, tehnologii noi, echipamente �i utilaje de ultirna ora, noi tratamente
aplicate in fermele piscicole, etc.. Acest lucru este deterrninat practic de inexistenta unei colaborari intre autoritatile centrale ce raspund de sector,
activitatea de cercetare din sector �i producatori I organizatii de producatori;
>l" nevoia de specializare a personalului lucrativ din fermele piscicole atat a inginerilor tehnologi cat si, a muncitorilor calificati;
>l" nevoia de sustinere a cercetarii din sectorul de acvacultura in vederea dezvoltarii
de noi tehnici si tehnologii care se preteaza a fi aplicate in fiecare regiune a tarii, intocmirea de normative de specialitate pe regiuni, avand in vedere conditiile actuale de practicare a acvaculturii �i nu in ultimul rand transferul tehnologic catre producatori in vederea dezvoltarii unei acvaculturi competitive �i durabile.
Asemanator nevoilor de investitie in sector �i acordarea de catre stat a facilitatilor fiscale cu privire la stimularea dezvoltarii sectorului reprezinta o nevoie irnportanta si
majoritara la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare. Acesta nevoie reprezinta una din nevoile acute, din cauza careia toti producatorii din cadrul sectorului se simt discriminati deoarece
celelalte domenii de activitate din ramura mare a agriculturii, �i vorbim aici de zootehnie sau
culturile agricole, legumicultura, etc., beneficiaza de asemenea facilitati fiscale.
270
··�.�f···.. gustrategy&consulting tAgrotec
Din punct de vedere al nevoilor administrative, identificate la nivele regionale, se remarca urmatoarele:
� nevoia dialogului intre autoritati �i organizatiile de producatori in vedere
eficientizarii rezolvarii problemelor din sector;
� stimularea consumului de peste in randul populatiei prin aplicarea unor strategii de comunicare la nivelul tuturor regiunilor tarii;
� implementarea unui sistem de control �i inspectie eficient care, pe de-o parte sa
protejeze fondul piscicol contra braconajului si, pe de alta parte, sa identifice unitatile de producere ilegala din sector;
� stimularea activitatii de cercetare in domeniu �i sprijinirea producatorilor in
vederea realizarii unei rentabilitati minime, fara evaziune fiscala,
Producatorii I organizatiile de producatori din toate regiunile de dezvoltare, in corelatie cu nevoia investitiilor in vederea eflcietizarii activitatii de productie, au declarat nevoia alocarii fondurilor existente cu prioritate in reabilitarea �i modernizarea fermelor piscicole existente. Pe langa aceste nevoi principale, conform figurei de mai sus, exista �i o serie de nevoi identificate la nivele regionale, cum ar fi:
� Sustinerea financiara a amenajarilor piscicole incluse in reteaua Natura 2000;
� Dezvoltarea capacitatii de procesare �i comercializarea pestelui produs, concomitent cu promovarea consumului de peste de apa dulce autohton;
� Acordarea de compensatii ca urmare a actiunii pasarilor ihtiofage ocrotite;
� Limitarea plafonului maxim de finantare astfel incat sa poata beneficia de fonduri un numar cat mai ridicat de ferme piscicole �i in acelasi timp, alocarea in fuctie de capacitatea de productie �i posibilitatea de dezvoltare a fiecarui producator;
� Proiecte pilot realizate in parteneria cu institutele de cercetare, in cadrul carora sa se testeze la nivel macro noile tehnologii identificate a fi generatoare de profituri
superioare celor existente;
� Sustinerea activitatilor in vederea crearii organizatiilor de producatori.
271
·:�'!-�··
••:. gusuategy&consulting
.:-.
Pescuitul comercia/
iAgrotec
Din evaluarea nevoilor reprezentative ale grupurilor profesionale de pescari se desprind prioritati care pot fundamenta o serie de decizii in privinta alocarii resurselor �i a
stabilirii strategiilor de dezvoltare ale sectorului dupa cum urmeaza:
echipamente de navigatie �i plase de pescuit specializate, diferentiat pe specii de pesti;
2. Investitii in porturi pescaresti, locuri de debarcare,
Iicitatii �i adaposturi;
3. Investitii in vederea tmbunatatirii valorii adaugate;
hale de
4. Investitii care contribuie la diversificarea veniturilor pescarilor prin dezvoltarea unor activitati complementare;
5. Protejarea �i dezvoltarea faunei piscicole prin refacerea rutelor de
rnigratie �i a zonelor de reproducere a acesteia;
6. Sustinerea de campanii de repopulare pentru refacerea resursei piscicole;
7. Promovarea produselor pescaresti obtlnute din activitatea de pescuit;
8. Implementarea unui sistem de trasabilitate pentru produsele de pescuit, a unui sistem integrat de monitorizare a traseului complet de la capturare pana la consumatorul final;
9. imbunatatirea conditiilor de munca ale pescarilor;
10. Cornpensatii financiare pentru pierderile economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile sau incidente de mediu;
11. Subventii pentru combustibili �i reducerea TVA.
272
.··.•�•·�•.·.·· gustrategy&consulung
Procesare
tAgrotec
La nivelul intregii tari, nevoile identificate, pe cele trei paliere, eficientizarea activitatii de productie, modul de utilizare a fondurilor alocate �i liniile de actiune/masurile de
interventie a statului se prezinta astfel:
utilaje si linii de productie performante
(mecanizate), pentru operatiile de procesare primara (eviscerare, desolzire, depielitare, decapitare, filetare, portionare) �i ambalare a
pestelui proaspat.
Initierea unor campanii de informare a consumatorilor prin pliante, brosuri sau campanii televizate la nivel national pe canale de maxima audienta, cu participarea specialistilor �i persoanelor implicate in cresterea �i procesarea pestilor, consinand informatii cu privire la beneficiile reale ale consumului de peste �i produse din peste, cu scopul refacerii atractivitatii pentru acest produs traditional aflat in preferinta consumatorilor din Romania.
Alocarea de subventii pentru unitatile de procesare a pestelui. Etichetarea obligatorie si corespunzatoare a sortimentelor rezultate in urma procesarii pestelui, cu mentiunea provenientei materialului piscicol.
Cresterea capacitatii logistice.
Realizarea trasabilitatii pe suport electronic. infiintarea bursei de pette pentru acvacultura.
Crearea unui laborator propriu pentru analize. Calificarea personalului.
Crearea de catre entitatea piscicola nationala a unor proceduri pentru
273
· .
·�::. gusrrategy&:consult,ng
.:-.
tAgrotec
cresterea �i procesarea pestelui.
Infiintarea unui centru care sa tina o evidenta clara a disponibilitatii de productie pe baza de contract, atasat pe perioadele in derulare. Infiintarea unor unitati regionale de procesare unde sa se produca
preparate �i semipreparate din peste de inalta calitate (coordonare
profesionala),
Diversificarea sortimentelor de produse din peste obtinute in urma procesarii.
Crearea asociatiilor de producatori,
Repozitionarea prioritara a spec iiior native valoroase: crap, pastrav. Acordarea de subventii pentru activitatea de procesare a pestelui. Colaborarea cu alte firme de profil.
Colaborarea cu centrele de cercetare.
Activitati care sa aiba drep scop schimbul de experienta intre procesatorii din domeniu.
Participarea la targuri si expozitii.
Etichetarea obligatorie �i corecta a produselor pescaresti pentru o
Fondurile ar trebui dirijate, direct catre producatori �i nu prin intermediari.
Fondurile ar trebui dirijate catre infiintarea bursei de peste pentru a se evita variatia necontrolata a preturilor.
Fondurile ar trebui dirijate �i catre restaurantele cu specific pescaresc
asfel tncat sa devina cheltuiala eligibila pe proiecte FEP. Fondurile ar trebui dirijate �i catre dezvoltarea conceptului de
piscicultura multifunctionala, cu toate activitatile auxiliare eligibile
(inclusiv amenajari de balti piscicole).
Fondurile ar trebui dirijate catre producatori prin intermediul bancilor
274
��..:;,!•·
•;:.• gustrategy&consulttng
sau prin Ministerul Agriculturii cu specialisti in finante I banci I
Acordarea de subventii pentru unitatile de procesare a pestelui, la nivelul celor din UE sau similare cu subventiile din celelalte sectoare agricole.
Alocarea de fonduri privind promovarea produselor din peste. Realizarea unui sistem care sa centralizeze consumul intern de produse din peste.
Micsorarea semnificativa a TVA-ului la produsele alimentare inclusiv la produsele pescaresti,
Crearea unui combinat de furaje pe zona geografica NV.
5.2.3 Analiza canalelor de dlstributie �i a modului de desfacere a produselor din peste
Pozitionata intre producatorul care realizeaza produse �i consumatorul care cauta sa-si satisfaca nevoile, distributia este tocmai cea care pennite punerea la dispozitia consumatorilor
a produselor �i serviciilor in cauza, utilitatea ei economics constand in facilitarea circulatiei
marfurilor �i informatiilor, In realizarea legaturii dintre producator �i consumator, contributia intermediarilor nu se limiteaza la un rol pasiv. Operatorii specializati 'in desfasurarea activitatii comerciale au capacitatea de a infonna �i influenta atat pe producator, cat �i pe consumator, sporind sansele vanzarii produselor �i satisfacerii cerintelor de consum.
Dezvoltarea cererii consumatorilor individuali �i organizationali, cresterea exigentelor acestora, precum �i diversificarea ofertei de produse, conduc la aparitia unor noi fonnule de distributie, a unor metode �i tehnologii comerciale.
5.2.3.1 Comercializarea pestelui $i a produselor din peste
Analiza modului de desfacere a pestelui �i a produselor din peste s-a efectuat pe baza raspunsurilor primite de la operatorii cheie chestionati �i care au avut amabilitatea de a
raspunde studiului efectuat. Selectarea acestor operatori s-a facut in conformitate cu
275
·..•…•.
·�;� gramategy&consulting
…!1'.
iAgrotec
reglementarile europene, potrivit carora hipermarketul /supermarketul nu este considerat operator in distributia produselor pescaresti, chiar daca in tara noastra, cantitatea de peste si produse din peste prin aceste retele este semnificativa.
In ceea ce priveste speciile de pesti comercializate �i modul de valorificare ale acestora
(intrebarile nr. 1 �i nr. 2 din chestionarul destinat operatorilor din sector), se observa faptul ca, potrivit raspunsurilor primite, speciile de apa dulce au reprezentat 88,5% din totalul vanzarilor
magazinelor, urmate de speciile marine/oceanice, cu 11 % �i scrumbie, cu 0,5%. Dintre
speciile de apa dulce, ponderea cea mai mare au avut-o crapul �i ciprinidele asiatice cu 29%, si respectiv, 28%, impreuna asigurand mai mult de jumatate din speciile comercializate,
conform raspunsurilor. Alte specii prezente intr-o pondere mai ridicata sunt carasul ( 12%),
macroul (7%) �i pastravul (5%), conform graficului de maijos.
35%
30%
25%
20%
15%
10%
5%
0%+-'��…L-J!!C..,-'–E:'-,–1–"',-…L-�-'-….r:.-.–-'–"',-..S:::::me:,
ae.
(.)
a> a>
� ,g
·.a:.·-C'O
(-.) IllI
UeI
oIll
.!I!
�
s2
88,50% 11% 0,50%
Specii de apa dulce Specii marine crurroi
�i oceanice
I o Ponderea speciilor comercializate I
Figura 5.7. – Ponderea speciilor comercializate
Totusi, trebuie subliniat faptul cii, in ciuda rdspunsurtlor primite de la operatorii cheie, se cunoaste cii importurile de peste, reprezentate in majoritate de specii oceanice si in special macrou, sunt de 4 – 5 ori mai mari decdt productia internii astfel ca, ponderea macroului de doar 7% din totalul speciilor comercializate reprezintii ponderea pe care a
276
iAgrotec
avut-o in vdnzarile inregistrate tn magazine/e specializate. Probabi/ ca, la nivel de centre comerciale mari si, in mod sigur, in magazinele din mediul rural, ponderea macroului a Jost mult mai mare.
in ceea ce priveste ponderea produselor comercializate in Romania se remarca faptul ca mai mult de jumatate din cantitatea de peste (54%) a fost comercializata in stare proaspata,
din care sub forma de peste viu, 36%, peste eviscerat 8% �i peste refrigerat 39%. 0 alta
categorie importanta de produs comercializat este reprezentat de pestele congelat ce a detinut o pondere de I 0%. Diferenta de 7% din produsele comercializate sunt reprezentate de semiconserve, conserve, specialitati – delicatese �i icre, lapti (figura 5.8.).
Figura 5.8. – Ponderea pestelui si a produselor din peste comercializate
Din punct de vedere al perioadelor de timp in care vanzarile au fost mai ridicate (intrebarea nr. 3 din chestionar) se observa o linie comuna, �i anume: perioada de prirnavara, lunile martie – aprilie �i perioada de toamna – iarna, lunile octombrie – decembrie. Acest
lucru este explicabil prin faptul ca, perioadele mentionate corespund perioadelor de post principale, de lunga durata, ceea ce indica comportamentul consumatorului.
277
………..
�:r:,. gtastrategy&consulting
tAgrotec
Din punct de vedere al desfasurarii activitatii de comercializare a pestelui, a problemelor ce apar si a necesitatii de modernizare (intrebarile nr. 5 �i nr. 6), o problemii semnalatii de ciitre majoritatea respondentilor, din toatii Jara, o reprezinta veniturile mici
ale populatiei 1i implicit puterea sciizutii de cumpiirare.
Una dintre nevoile cele mai acute �i intalnite si la majoritatea respondentilor, din toate regiunile de dezvoltare, a fost crearea Bursei de peste sau o alternativa in ceea ce priveste
asigurarea permanenta cu produse sigure �i diversificate.
De asemenea, trebuie mentionat ca majoritatea respondentilor au evidentiat nevoia existentei unei retele pentru depozitarea si distribuirea produselor din peste (intrebarea nr. 7
din chestionar), in special pentru o aprovizionare sigura, constanta �i diversificata a
produselor care sa satisfaca nevoile consumatorilor din ce in ce mai pretentioase,
Alte probleme, precum �i nevoia de modernizare, identificate la nivelul regiunilor de dezvoltare, sunt prezentate in tabelul 5.1.
Tabelul 5.1
Probleme �i nevoi de modernizare la nivelul regiunilor de dezvoltare
Rcziunc de Ncvoi de modernizare
"'
cI ezvo 1 tare
Probleme intfimpinatc
• preturile de dumping practicate o existenta unei game variate de specii
Nord-Est
de unii comercianti;
• vanzarea la negru a pestelui provenit de la alti producatori �i din pescuitul ilegal.
• taxe ridicate (cota ridicata de TVA; chirii enorme; impozit pe profit; energia electrica;
combustibilul);
pe tot parcursul anului.
o facilitati fiscale (scaderea cotei de TVA; scaderea impozitului pe profit; deductibilitatea TVA;
deductibilitatea diferentei de curs
Sud-Est
• concurenta neloiala;
• existenta multor
magazine
valutar; energie combustibil);
electrica
specializate in zona;
• diversificarea ofertei;
• lipsa informarii populatiei
o lipsa sprijinului institutiilor financiar
– bancare;
cu o lipsa fondurilor pentru investitii in
278
::�:.,,;..
••.�•• gusuatcgy&consulting
tAgrotec
privire la beneficiile consumului de peste;
• probleme de aprovizionare cu furnizorii;
• nerespectarea lantului frigorific la
pestele congelat;
aparatura adecvata (rnasini fulgi de gheata, vitrine frigorifice etc.);
o pregatire profesionala;
o implicarea mai activa, sprij in, indrumare �i control pentru
dezvoltarea acestui domeniu de
• probleme produselor
privind desfacerea
– personal fara
activitate de catre autoritatilor competente;
pregatire,
o simplificarea
procedurilor in
Sud
accesarea fondurilor Europene;
o crearea Bursei de peste;
o dezvoltarea acvaculturii.
• reticenta consumatorilor de a o crearea Bursei de peste;
cumpara peste pe timpul verii; o concurenta neloiala.
• lipsa unei burse de peste privind aprovizionarea magazinelor cu peste prelucrat corespunzator;
• concurenta neloiala,
Sud-Vest
• aprovizionarea inconstanta cu o maria;
• lipsa unor centre de colectare a
pestelui;
extinderea �i modernizarea spatiilor pentru depozitarea �i desfacerea pestelui �i a produselor din peste,
• vanzarea la negru a pestelui provenit de la alti producatori �i
din pescuitul ilegal.
Vest Nu au raspuns. Nu au raspuns.
Nord- Vest Nu au raspuns. Nu au raspuns.
• lipsa de informare a o consumatorului legata de beneficiile consumului pestelui
viu;
aprovizionarea
diversificata,
permanenta �i
Centro
• lipsa de informare legata de decongelarea pestelui;
• neintelegerea termenului de refrigerare, fiind confundat cu congelare;
• transportul dificil al pestelui viu;
• cererea de ambalaje peste
279
�:�fef··
•••• grasuategy&consulting
.:-.
tAgrotec
necesarul asigurat motivand mirosul specific al pestelui.
• transportul �i distributia; 0 existenta unei surse constante de
Bucuresti – Ilfov • cererea mai mare pentru aprovizionare.
produsele proaspete decat oferta
(probleme de depozitare).
5.2.3.2 Canalele de distribuJie din sectorul pesciiresc
Un canal de distributie este alcatuit dintr-un Ian/ de verigi prin care produsele tree printr-o serie de procese �i etape in care i�i schimba succesiv locul, proprietarul, "statutul" �i uneori, chiar aspectul material. Acest canal cuprinde pe de o parte produciitorul (initiatorul),
iar pe de altii parte consumatorul (destinatarul), acestia formdnd punctele extreme – de intrare si de iesire – ale unui canal de distributie.
Canalul de distributie este definit ca un ansamblu de organizatii independente, implicate in procesul de asigurare a disponibilitatii produsului pentru consum ori utilizare. Dupa ce produsul a fost obtinut in urma unui proces specific de productie, etapa urmatoare, componenta a activitatii de marketing, consta in determinarea metodelor ce var fi utilizate pentru ca produsul sa ajunga la utilizatorul sau consumatorul final. in acest context, se considers ca "un canal se sfarseste �i incepe altul, in momentul in care bunurile se modifica prin anumite prelucrari''.
Pricipalele tipuri de canale de distributie, utilizate in cadrul pietei interne a sectorului pescaresc, ce s-au desprins in urma analizei raspunsurilor operatorilor intervievati (intrebarea nr. 4 din chestionarul destinat acestora) sunt urmatoarele:
a. Produciitor – consumator. in cadrul acestui canal de distributie actul de vanzare•
cumparare realizandu-se adesea concomitent cu producerea si consumarea lor, fiind specific magazinelor specializate (pescariilor) ce apartin producatorilor (unitatii economice ce detine �i ferrna piscicola),
b. Produciitor – intermediar – consumator. Tipul de canal cu un singur intermediar este denumit canal scurt �i se intalne�te atunci cand produsele tree prin verigi intermediare care cumuleaza functii de angrosist �i detailist prin achizitionarea directa de la
280
::._!.�··
••.�·• gusuategy&consulting
lAgrotec
producator. Acest tip de canal se intalneste fie in cazul magazinelor specializate, fie in cazul centrelor comerciale, de tipul hipermarketurilor, ce se aprovizioneaza cu peste sau produse din peste, din productia autohtona, de la diferite ferme piscicole.
c. Produciitor – intermediar – intermediar – consumator. Fi ind alcatuit din doua verigi
intermediare succesive, acest tip de canal este considerat un canal lung, in pozitiile de intermediar figurand un angrosist �i un detailist. Circuitul lung apare In momentul In
care produsele mai suporta efectuarea unor operatiuni prealabile punerii In vanzare
(asamblare, preambalare, etichetare etc.). Acest tip de canal se lntalneste majoritar in cazul importurilor de peste �i produse din peste, atunci cand importul este realizat de
catre un angrosist ce apoi distribuie produsele catre pescarii sau magazine alimentare ce distribuie aceste produse, in special din mediul rural. in unele cazuri, intermediarul
angrosist i�i extinde functiile integrand �i unele activitati cu amanuntul, situatie in care
canalul devine un canal indirect scurt. Acesta se intalneste in cazul centrelor comerciale – hipermarketurilor – unde, de obicei, importatorul este reprezentat chiar de centrul comercial ce depoziteaza marfa in centrul logistic, de unde o distribuie apoi catre toate centrele din tara.
Schematic cele 3 canale de distributie intalnite in sectorul pescaresc sunt reprezentate
figura 5.9.
Canal scurt
Canal mediu
Canal lung
PESCARIIPRODUCATORI/ ORGANIZATII DE PRODUCATORI
PESCARII/ CENTRE COMERCIALE
IMPORTA1fORI I PROOESATORI I CENTRE COMERCIALE
MAGAZINE ALlMENTARE I CENTRE COMERCIALE I PESCARII
Figura 5.9. Canale de distributie in sectorul pescaresc
281
·:::.�
•••• gusuategy&consulting
.:-.
iAgrotec
Din punctul de vedere al cailor de distributie se poate spune ca preferintele consumatorilor au diferit de la o regiune de dezvoltare la alta, astfel:
� Regiunile Nord – Est �i Centru: pestele �i produsele din peste au fost
comercializate, in principal, in magazinele producatorilor;
� Regiunile Sud – Est, Sud �i Sud – Vest (practic acopera cca. 60 – 70% din productia de acvacultura �i toata productia rezultata din pescuitul comercial): pestele �i produsele din peste au fost comercializate, in principal, prin pescarii
ce nu apartin producatorilor;
� Regiunile Vest, Nord- Vest �i Bucuresti – Ilfov: pestele �i produsele din peste au fost comercializate, in principal, prin marile centre comerciale de tip hipennaket.
Conform analizei comportamentului consumatorilor (capitolul 4) majoritatea achizitiilor de peste sau produselor din peste s-au realizat din centrele comerciale. Magazinele specializate au depasit, ca procent din numarul total de tranzactii centrele comerciale, doar la
vanzarile de peste viu �i cu doar 1 % din totalul achizitiilor de icre/lapti �i au fost la egalitate
in ceea ce priveste vanzarea de peste proaspat sau refrigerat �i in vanzarile de specialitati.
Locul preferat de achizitie a pestelui pentru consumatori a fost magazinul specializat. Astfel, daca la intrebarea precedents principalul Joe de achizitie era supermarketul, la aceasta intrebare, legata de locul preferat de achizitie, cei mai multi respondenti au ales magazinele specializate, urmate, la 5% de centrele comerciale. Din analiza comparativa a celor doi indicatori se observa ca locul eel mai putin preferat de achizitie a pestelui a fost minimarket-ul (inclusiv eel din sate), tnsa acesta reprezinta pentru categoriile indicate mai sus aproape singura sursa de achizitie a pestelui.
Criteriul eel mai important de alegere a magazinului preferat pentru achizitionarea pestelui 1-a reprezentat siguranta oferita. Acest criteriu a fost indicat de jumatate dintre consumatori, urmat la distanta de peste 25 % de alte criterii precum: obisnuinta, pretul sau apropierea fata de locuinta.
Motivul principal pentru care o parte dintre consumatori au preferat sa cumpere pestele din supermarket ii reprezinta siguranta oferita de catre acest tip de magazin. Pe de alta
282
· .
· ..:-.. gusrrategy&consulting tAgrotec
parte, tnsa, preferinta pentru supermarket este diferita semnificativ comparativ cu celelalte locuri prin faptul ca aceste magazine reprezinta locul de unde se fac toate cumparaturile.
Pe de alta parte, siguranta cea mai mare a fost garantata de pescarii, 64% dintre cei care au preferat aceste magazine specializate argumentand alegerea prin siguranta oferita, Pietele sunt preferate de consumatorii de peste datorita obisnuintei, in timp ce persoanele care au curnparat peste din minimarket au justificat prin apropierea de casa.
Pentru persoanele cu venituri ridicate, siguranta oferita �i varietatea produselor au
reprezentat principalele criterii dupa care aleg magazinele de unde cumpara peste sau produse din peste. Pe de alta parte, obisnuinta si apropierea de locuinta a magazinul a contat eel mai mult pentru persoanele cu venituri recluse.
5.2.4 Tendlntele pietei pentru urmatoarea perioada (3-5 ani)
Tendintele generate de consum
Conform studiilor1 realizate de companiile de consultanta, pana in 2020 piata din
Romania va fi mai sofisticata decat acum �i va reprezenta o replica la scara mai mica a natiunilor educate.
La nivel global, principalii factori care vor influenta consumul �i retail-ul, in general,
in acest deceniu sunt evolutia tarilor emergente, presiunea data de preturi �i de reducerea materiilor prime, dezvoltarea intemetului si a tehnologiei.
Efectele principale ale acestor factori vor fi consumul sustenabil, rnodificari in sistemele de pensionare, disparitia preturilor fixe, modificarea modului de comunicare cu
consumatorii si a modelelor de afaceri, precum �i micsorarea marjelor in afaceri.
in Romania, principalii factori care isi vor pune amprenta asupra consumului sunt veniturile, imbiitrdnirea populatiei, preturile alimentelor, precum .yi dezvoltarea internetului si a tehnologiei.
1 Studiul Deloitte "Consumotorul in 2020- Citeste semnele"; Studiul Jones Lang LaSalle "Vine schimbarea – Esti pregotit?''
283
::._:.,
••·• gusuategy&consulting
.:-.
Tendintele pietei specifice
4'Agrotec
Pentru a impulsiona piata pestelui in viitorul apropiat (3-5 ani) este important sa se aiba in vedere investitiile deja realizate in perioada 2007-2013 �i rnodul in care acestea vor influenta oferta prin diversificarea sortimentelor �i realizarea unui raport pret/calitate care sa
corespunda asteptarilor consumatorilor.
O provocare importanta pentru anii 2014-2015 este aceea de a face pasul critic necesar
�i a eficientiza calea parcursa de proiecte, de la etapa robusta de planificare �i implernentare la etapa de operare – exploatare cand se vor simti beneficiile investitiilor in sector.
in ceea ce priveste consurnatorii tendinta clara este de rafmare a preferintelor �i o disponibilitate spre alimentatia sanatoasa �i echilibrata, ceea ce genereaza o crestere a consumului de peste �i produse din peste,
in prezent, rnai rnult de jumatate din populatia tarii consuma peste sau produse din peste de eel putin doua ori pe luna. Alti 40% se declara consurnatori ocazionali de peste (o data pe luna sau rnai rar), iar 7% din persoanele intervievate nu consuma deloc peste.
in urma studiului de piata realizat pentru sectorul pescaresc se pot contura o serie de tendinte pentru urmatorii 3 – 5 ani:
Cresterea gradului de informare a populatiei
Educarea populatiei cu privire la o alimentatie sanatoasa poate sa conduca la cresterea consumului de peste. in studiul de piata efectuat se constata ca rneniul echilibrat sau dieta au fost invocate ca motivatii ale consumului de 34% dintre cei intervievati,
Dieta sau recornandarea unui specialist, determina din ce in ce rnai rnulte persoane sa
aleaga alirnente sanatoase si sa consume peste. Cumparatorii i�i vor fundarnenta decizia de cumparare pe baza de recomandari, iar comunicarea de tip online (social media) reprezinta un mijloc de informare rapid �i eficient.
in conditiile dezvoltarii mediilor de socializare on-line (social media), a intemetului �i a faptului ca informatia se raspandeste tot rnai repede, producatorii ar trebui sa fie mai
284
··t······
·-;:� gusuategy&consulting
.:-.
tAgrotec
responsabili, mat etici �i mai transparenti – �i sa transforme aceste atribute pozitive in
reputatie,
Campaniile de promovare pentru consumul de pe�te trebuie sa puna accentul pe echilibrul alimentar sau beneficiile consumului de pe�te pentru sanatate. Unul din vectorii de
comunicare importanti, in special pentru atragerea persoanelor in varsta, este specialistul
(nutritionist sau medic).
Pentru a stimula consumul de peste in randul consumatorilor ocazionali sau non• consumatorilor, care au ca motivatie in decizia Jor factori obiectivi, externi (pretul, lipsa de informare, obisnuinta familiei) pot fi derulate campanii de informare privind locurile in care poate fi achizitionat peste la preturi reduse, tipurile de peste cu un raport calitate – pret optim.
De asemenea strategia de informare trebuie sii tinteasca familia ca mediu de influenta si de consum, in special pentru tineri.
Campaniile de informare pot utiliza ca medii de comunicare, pe Janga televiziune sau internet si magazinele specializate sau centrele comerciale. Acestea ar putea atinge mai degraba persoanele active, de varsta medie. Campaniile de informare ar trebui sa puna accentul pe beneficiile pe care consumul de peste ii are asupra organismului �i sanatatii dar si
asupra unor modalitati cat mai diverse de preparare.
Cele mai utilizate surse de informare de catre consumatorii de peste sunt internetul, cunostintele, familia �i televiziunea (in proportii aproape egale). Internetul a fost sursa preferata de informare pentru persoanele tinere, din mediul urban, cu venituri ridicate �i cu
studii peste medie. Persoanele mai in varsta, din mediul rural sau cu un nivel de educatie sub medie, se informeaza intr-o rnasura mai mare de la televizor.
¥eniturile ,i dezvoltarea clasei de mijloc
Veniturile inflenteaza piata pestelui deoarece 52% dintre persoanele cu venituri ridicate au consumat peste pentru a avea un meniu echilibrat. Cresterea veniturilor, anticipam, asa cum este de dorit, ca va avea un trend ascendent.
Efectele dezvoltarii clasei de mijloc sunt stabilitatea sociala, cresterea consumului, a nivelului spiritual �i a celui civic. Segmentul de mijloc a creat o ni�a de consumatori rafinati si
'l:�14 ,,
�-d-��
����–;
•••• gusuategy&consulttng
-�
tAgrotec
predispusi spre achizitionarea de produse alimentare de calitate, proaspete �i chiar ecologice.
in acelasi timp, apar schimbari la nivelul celulei de baza (a familiei). Familiile sunt dispuse sa aloce o suma mult mai mare pentru alimentatie sanatoasa si elemente precum educatie, servicii – ceea ce duce la cresterea standardelor �i a atentiei acordate calitatii vietii, Este
posibil ca generatiile viitoare sa aiba un comportament de consum diferit, dar �i unul de
socializare diferit, doar prin prisma faptului ca suntem in era internetului.
Studiul de piata releva faptul ca mai mult de jumatate din persoanele cu venituri mici prefera sa consume macrou, iar aproape o treime dintre persoanele cu venituri de peste 2000 de lei lunar prefera sa consume pastrav.
Persoanele cu venituri mici par sa prefere pestele congelat intr-o mai mare masura comparativ cu cele cu venituri mai ridicate care au o preferinta semnificativ mai mare in favoarea pestelui proaspat sau refrigerat, pestele eviscerat/filetat �i fructele de mare. Se
observa ca o crestere a veniturilor genereaza o preferinta mai mare pentru prospetime sau fructe de mare.
De asemenea studiul arata cresterea ponderii achizitiei de peste in cosul de cumparaturi.
Mai bine de o treime dintre respondenti au estimat cantitatea medie de peste proaspat sau congelat pe care o achizitioneaza la o cumparare ca fiind de 1-2 kg, putin sub o treime achizitionand intre 2, 1 si 3 kg. Cantitati mai mici de peste, de sub 1 kg, fiind curnparate in special de catre persoanele singure.
Consumatorii ocazionali de peste (cei care consurna o data pe luna sau mai rar) sunt mai degraba tineri (varste cuprinse intre 15-25 de ani), persoane necasatorite, cu venituri personale sub 500 de lei, cu studii medii sau sub medie. Aceasta categorie este cea cu potentialul eel mai mare de crestere a consumului in viitor si principalul target in comunicarea privind beneficiile unui consum ridicat de peste.
Nivelul de studii
Statisticile actuate prezinta o crestere a numarului persoanelor cu studii superioare.
286
………..
-��– gumategy&consulting iAgrotec
in prezent, din totalul populatiei cu studii superioare, 45% consuma peste pentru a avea un meniu echilibrat. Nivelul de educare coroborat cu cresterea veniturilor si cu cresterea
nivelului de informare due la o imbunatatire a preferintelor de consum �i o crestere a
consumului de peste,
Din studiul de piata se observa faptul ca macroul a fost preferat de mai mult de jumatate dintre cei cu studii sub medie pe cand pastravul, tonul si somonul par sa fi fost preferati de catre cei cu studii peste medie. Persoanele cu studii peste medie au consumat
peste in special din doua motive: ,,dieta" �i ,,meniu echilibrat". Aceleasi doua motive au fost
invocate mai mult de persoanele din mediul urban decat de catre cele din mediul rural.
Cresterea accesibilit:Afii �i disponibilitipi produsului
Locul din care cei mai multi consumatori achizitioneaza pestele proaspat sau pe eel viu a fost magazinul specializat (pescaria),
Din acest motiv, se constata faptul ca accesibilitatea produselor proaspete, autohtone poate reprezenta principalul factor de crestere a consumului de peste in Romania.
Cantitatea unei cumparaturi de peste variaza in functie de gradul de accesibilitate (distanta pana la magazinul de unde este achizitionat) si in functie de numarul membrilor din familie. Astfel, in mediul rural, in cazul persoanelor cu venituri mai mici sau cu un nivel al studiilor sub medie se observa ca la o cumparatura sau fost achizitionate, in medie, peste 2 kg de peste. Aceasta categorie de consumatori este si cea care, de obicei, cumpara peste congelat din import.
in prezent pestele congelat este eel mai bine vandut pe piata Romaniei, pentru ca reprezinta varianta cea mai simpla de pastrare �i comercializare, indiferent de anotimp si
anvergura comerciantului. Din aceasta categorie, macroul este eel mai popular si mai vandut peste din Romania, printre altele �i datorita pretului accesibil.
Locul preferat de achizitie a pestelui pentru consumatori a fost magazinul specializat. Astfel, conform studiului, la intrebarea legata de locul preferat de achizitie, cei mai multi respondenti au ales magazinele specializate, urmate, la 5%, de centrele comerciale.
287
::•�•�•-•!·· gusuategy&consulting
.:-.
tAgrotec
Din analiza comparativa a indicatorilor din studiu se observa ca locul eel mai putin preferat de achizitie a pestelui a fost minirnarket-ul (inclusiv eel din sate), insa acesta a
reprezentat pentru categoriile indicate mai sus aproape singura sursa de achizitie a pe�telui.
Din acelasi motiv in familiile din mediul rural s-a consumat peste congelat intr-o proportie semnificativ mai mare comparativ cu mediul urban.
Macroul a fost consumat mai mult in mediul rural (52%) decat eel urban (45%) iar pastravul (28%) �i tonul (18%) au avut o incidenta a consumului mai ridicata in mediul urban,
Acest aspect este generat de disponibilitatea produselor in mediile de rezidenta.
in mediul urban majoritatea achizitiilor de peste sau produselor din peste s-au realizat din centrele comerciale. Magazinele specializate au depasit, ca procent din nurnarul total de tranzactii centrele comerciale, doar la vanzarile de peste viu �i cu doar I% din totalul achizitiilor de icre/lapti fiind la egalitate in vanzarea de peste proaspat sau refrigerat si in vanzarile de specialitati.
1) 41 % din achizitiile de peste viu ale consumatorilor, s-au realizat din magazinele de specialitate (pescarii)
2) 46% din achizitiile de peste eviscerat s-au realizat din centrele comerciale
(hipermarketuri)
3) 42% din achizitiile de semiconserve s-au realizat din centrele comerciale
4) 43% dintre achizitiile de conservele din peste si 46% dintre achizitiile de fructe de mare s-au realizat in centre comerciale.
Diferentele manifestate in comportamentul de achizitie a pestelui in ceea ce priveste locul din care a fost curnparat de diferite categorii socio-demografice se pastreaza �i in cazul
variabilelor nivel de studii sau mediu de rezidenta. Astfel, toate aceste variabile socio• demografice, corelate semnificativ, releva faptul ca persoanele cu studii superioare sau din mediul urban cumpara peste mai degraba din supermarket, in timp ce persoanele din mediul rural sau cu studii sub medie aleg sa cumpere peste din magazinele de proximitate (cum sunt
�i cele satesti), din lipsa de optiuni.
288
..•..
��· gusuategy&:consulting tAgrotec
Orientarea si preferintele consumatorilor citre produse proaspete Ji de calitate
Principala caracteristica a unui produs pescaresc care defineste calitatea este – in opinia consumatorilor – prospetirnea. Aceasta caracteristica este importanta pentru aproape
90% dintre consumatorii intervievati, �i urmatoarele trei elemente se subscriu caracterului de
prospetime a unui peste: aspectul general atragator, termenul de valabilitate sau mirosul specific.
Cele patru caracteristici importante nu difera semnificativ pe principalele categorii socio-demografice analizate.
Remarcarn doua tipuri de criterii folosite de catre cumparatori: prospetimea, prezentarea sau promovarea tin mai degraba de criteriile de alegere a unui magazin in care se poate gasi peste cu aceste calitati, Pe de alta parte, gustul, mediul de provenienta sau compozitia sunt caracteristici ale pestelui preferat, factori care, o data stabiliti, definesc
preferinta pentru anumite tipuri �i specii de peste.
Prima categorie de criterii este cea care poate fi folosita in actiuni de crestere a consumului de peste in randul populatiei. Stimularea crescatoriilor locale in zonele unde bazinele hidrografice sunt reduse, imbunatatirea retelelor de distributie, sprijinirea comerciantilor locali de peste proaspat sunt cateva din modalitatile de valorificare a potentialului de crestere a consumului de peste.
Se constata, de asemenea, tendinta consumatorilor pentru cumpararea pestelui cu cat mai putine oase sau deloc.
Preferintele de consum pentru anumite specii de pesti au fost diferite in functie de variabilele socio-demografice, Astfel, femeile au consumat intr-o proportie mai mare macrou, pastrav sau somon in timp ce barbatii au preferat intr-o masura mai mare crapul sau carasul.
Macroul a fost consumat mai mult in mediul rural, in randul familiilor cu venituri reduse sau in cazul persoanelor cu studii sub medie. Pe de alta parte, persoanele din mediul urban, cu venituri ridicate sl cu un nivel al educatiei superior au consumat intr-o masura mai mare pastrav sau somon.
289
· .
·�;-�.
geasuategy&consulting
iAgrotec
Cauzele sociologice ale diferentelor in ceea ce priveste speciile de peste consumate sunt legate de accesibilitatea produselor (in mediul rural sau in orasele mici din zonele mai putin dezvoltate din punct de vedere piscicol), de pretul anumitor specii de peste sau de
perceptia asupra pretului dar �i de educatia populatiei privind caracteristicile diferitelor tipuri
de peste �i a beneficiilor asociate cu anumite specii.
Pestele proaspat sau refrigerat a fast preferat de 71 % dintre respondenti, pestele congelat de 43% dintre subiectii acestei cercetari, iar conservele de pestele de 41 % dintre persoanele chestionate.
Persoanele casatorite au preferat intr-o masura mai mare pestele proaspat sau refrigerat �i icrele sau laptii decat persoanele necasatorite. Persoanele necasatorite par sa ti prefat specialitatile din peste lntr-o masura mai mare decat cele casatorite, acest aspect este posibil sa apara datorita faptului ca majoritatea specialitatilor din peste nu mai necesita gatire
�i pot fi consumate direct. Un bun exemplu in acest sens ii reprezinta salata de icre de peste care se incadreaza la specialitati �i care a fast preferata de catre persoanele necasatorite iar
cele casatorite au preferat sa cumpere icre pentru a le pregati apoi.
im bitrinirea populatiel
Acest fenomen social genereaza totusi o crestere in consumul specific iar persoanele mai in varsta sunt motivate intr-o masura mai mare de dieta sau de recomandarea unui specialist.
Conform studiului de piata persoanele cu varste de peste 58 de ani par sa ti preferat pestele proaspat sau refrigerat (76%) comparativ cu persoanele cu varste intre 15 si 25 de ani care au preferat acest tip de peste doar intr-o proportie de 57%. Cu cat inainteaza in varsta respondentii cu atat prefera mai mult pestele proaspat sau refrigerat, in detrimentul specialitatilor din peste, care sunt preferate de catre tineri. S-a constata ca o data cu varsta
creste treptat consumul de peste dupa criteriul ,,dieta" �i ,,recomandarea specialistului". Se
observa ca persoanele de peste 58 de ani acorda, in medie, o mai mare importanta caracteristicilor pestelui decat persoanele mai tinere.
Analizand situatia consumatorilor pe regiuni se constata o cerere mare de produse pentru regiunile Sud si Sud-Est motivata de comportamentul traditional in
290
··,f·!··
1.:.
.:-.
consumul de peste si alte produse din peste. Dintre consumatorii de peste, pe grupe de varsta a respondentilor, se constata o diferenta semnificativa intre grupul cu varste cuprinse intre 15-
25 de ani �i toate celelalte patru grupe, tinerii consumand semnificativ mai putin, doar 35%.
in cadrul celorlalte varste, ponderea consumatorilor a variat intre 55% �i 61%. in randul consumatorilor ocazionali de peste, diferente mari au aparut intre grupa de varsta 37-47 de ani
cu un procent de 34% �i grupa de varsta 15-25 de ani (care a consumat in proportie de 51 %
mai rar peste).
Persoanele casatorite au consumat semnificativ mai mult peste decat persoanele necasatorite, intre acestea constatandu-se o diferenta de 12%, fapt ce poate fi explicat prin faptul ca persoanele casatorite prefera mancarea preparata acasa.
Cu un procent de 40%, persoanele cu venituri foarte mici sau deloc consuma semnificativ mai putin peste comparativ cu persoanele cu venit, al carer procent creste treptat de la 54% la grupa ,,500-1000 de lei" la 69% in cazul celor cu venituri personal de peste 2000 de lei.
Dupa variabila "ultima institutie de invatamant absolvita", in privinta consumului de peste mai des de o data pe luna, diferente semnificative au aparut intre absolventii de facultate
(64%) �i celelalte categorii de studii; diferenta s-a pastrat, in sens invers, lnsa, si pentru grupul
consumatorilor ocazionali, 41 % dintre persoanele cu studii sub medie au consumat peste o data pe luna sau mai rar, spre deosebire de 29% cat este procentul pentru persoanele cu facultate.
Avdnd in vedere aceste aspecte putem estima ca cererea de peste la nivel national este creatd in special de persoanele casatorite, cu vdrste cuprinse intre 37 -58 ani, cu venituri peste medie si un nivel de educatie peste medie.
Referitor la specii, tendinta de consum trebuie apreciata prin prisma consumului mai multor specii de pesti de catre acelasi consumator. in aceasta idee, cele mai consumate specii
de pesti sunt macroul (48%) �i crapul (45%) urmate de catre caras (27%) �i pastrav (23%).
Mai este consumat �i tonul (14%), somnul (13%), salaul (11 %) �i somonul (11 %). Speciile de pesti eel mai putin consumate sunt sturionii ( 1 %) �i stiuca (2%), din cauza indisponibilitatii
acestora in mod constant pe piata de consum, desi ele se numara printre preferintele
291
·..•…..
·�;-:.. gtasuategy&consulting
tt.Agrotec
consumatorului traditional de peste. Se observa ca cererea de peste dintre speciile autohtone a fost dorninata de crap, caras si pastrav,
Aceste preferinte de consum pot genera concluzia ca pestele de apa dulce este preferat de majoritatea consumatorilor, iar macroul, desi se afla in topul speciilor consumate
reprezinta mai degraba o alternativa disponibila in orice tip de magazin/market �i accesibila ca
pret decat o preferinta de consum.
Aceste date nu trebuie interpretate ca fiind raportate la un total de 100%, intrucat respondentii au relevat faptul ca nu consuma doar o singura specie de peste.
Analizdnd tendintele generale de consum pentru urmdtorii ani si situatia actuala pe piata specified, concluzionam ca actiunile strategice care pot contribui la cresterea consumului de peste trebuie sa puna accentul pe accesibilitatea produselor, in special in zonele rurale sau orasele mici, pe educatia privind beneficiile consumului de peste in rdndul tinerilor si pe promovarea la nivel national, in mod activ, coerent si coordonat, a speciilor autohtone de pesti, ca alternative pentru cele din import.
in ceea ce priveste oferta, tendinta este influentata de competitia dintre operatorii autohtoni si cei din Uniunea Europeana, indeosebi din tarile vecine care au acvacultura dezvoltata, sau care pescuiesc la Marea Neagra si in Dunare, sau care aduc produse deja procesate pe piata romaneasca.
Pentru a reusi sa reziste in aceasta competitie, operatorii romani au intentia clara de a investi in domeniu pentru consolidarea ofertei inteme de produse autohtone, avand nevoie insa de sustinere financiarii, administrativa si fiscala din partea statului si a Uniunii Europene.
Din acest punct de vedere tendinta lor este de a beneficia de sprijin in scopul eliminarii discriminarilor la care sunt supusi in competitia cu operatorii din alte state membre ale uniunii.
Principalele discriminari sunt legate de faptul ca in tari ca Ungaria, Germania, Italia,
acvacultorii beneficiaza de ajutoare pe care cei autohtoni nu le au (ex.: nu platesc apa, primesc subventie la energie electrics, subventie la motorina, ajutoare pentru producerea puietului etc.). Plata unei prime pe hectarul de luciu de apa, la nivelul platilor care se fac in agricultura,
reprezinta o alta problema nerezolvata pentru operatori.
'1';£�
��.,.,.J
292
4'Agrotec
O alta tendinta care se face simtita in sector este orientarea catre trecerea de la fonnele asociative de tip patronal, cu scop reprezentativ, la formele asociative cu scop lucrativ, ceea ce ar permite operatorilor sa joace un rol mai important pe piata de peste si produse din peste
din Romania. Astfel, multi crescatori de peste doresc sa se infiinteze entitati comune care sa
realizeze lucrarile specifice fennelor piscicole, altele decat cele strict legate de cresterea pestelui (ex.: decolmatari, intretinere diguri etc.).
Aceasta tendinta se manifests si pe fondul dorintei de a se trece la sisteme de tip integrat, astfel lncat lantul pescuit/crestere – procesare – comercializare sa aiba continuitate �i
sa permits cresterea profitului fara a majora preturile finale de vanzare.
O alta tendinta rezulta din preocuparea din ce in ce mai mare a operatorilor de pe piata in ceea ce priveste cresterea gradului de pregatire profesionala a salariatilor lor, precum �i a necesitatii de a avea asigurata asistenta tehnica de specialitate de catre entitati de cercetare specializate in domeniul pescaresc.
Nu este de neglijat nici tendinta care se manifesta in randul operatorilor de a dezvolta activitati adiacente in scopul diversificarii surselor de profit (ex.: agroturismul piscicol, pescuitul cu undita etc.).
293
i�··· gustrategy&consulting
Capitolul 6
iAgrotec
Optimizarea sectorului pescaresc
294
i�• guscrategy&consulting iAgrotec
6.1. Propuneri de Imbunatatire �i diversificare a produselor, a consumului �i a distributiei pestelul �i produselor din peste,
in acest capitol, propunerile pentru diversificarea produselor, consumului �i
distributiei de peste din Romania deriva din opiniile exprimate de panelul de experti din domeniul pescaresc din Romania, coroborate cu opiniile operatorilor din sector �i cu
rezultatul procesarii opiniilor consumatorilor.
O opinie unanimii este aceea cii sectorul piscicol romiinesc are capacitatea potentialii de a riispunde tntr-o miisurii mult mai mare cerintelor pietei interne.
Acest raspuns se poate obtine urmand pasii de mai jos.
6.1.1. imhuniitiifirea �; diversijicarea produse/or
Acest deziderat se poate atinge prin aplicarea urmatoarelor masuri:
a. Cresterea capacitatii de pescuit si de producere a speciilor autohtone la preturi competitive;
b. Imbunatatirea calitatii pestelui si a produselor din peste;
c. Diversificarea produselor de peste prin pescuirea, cresterea, procesarea si comercializarea unor specii noi, superioare calitativ, care sa raspunda cerintelor consumatorilor, inlocuind speciile din import.
a.I.Cresterea capacltdtii de pescuit a speciilor autohtone se poate realiza prin urmatoarele masuri:
o imbunatatirea infrastructurii de pescuit (pescadoare dotate cu echipamente competitive pentru navigatie si plase de pescuit specializate, diferentiat pe specii de pesti), astfel lncat sa poata fi adaptata si altor specii de pesti ce ar putea fi capturati din Marea Neagra;
o imbunatatirea flotei de pescuit in acord cu normele Uniunii.Europene;
o imbunatatirea capacitatii de pescuit (lipsa kw);
o imbunatatirea punctelor de debarcare din porturile pescaresti;
295
�-�-�··
·•·..::… gusrr.ategy&consulting
l-Agrotec
o imbunatatirea infrastructurii (port debarcare, unitati de procesare, adaposturi pescaresti etc.);
o Cresterea nurnarului de ambarcatiuni adecvate �i a echipamentelor destinate transportului pestelui din zonele de pescuit la punctele de debarcare si la centrele de prima vanzare, esentiale in toate etapele tehnologice, inclusiv la faza de procesare;
o Introducerea plaselor monofilament ca unelte de pescuit(opinie operatori);
o Orientarea pescuitului marin catre captura de rapana.
a.2. Cresterea capacitiitii de producere a speciilor autohtone la preturi competitive se poate realiza pe de o parte, prin readucerea in circuitul piscicol a suprafetelor abandonate, iar pe de alta parte, prin cresterea productiei unitare la hectar in amenajarile existente, concomitent cu solutionarea problemelor legate de reducerea costurilor/kg de peste produs.
in Romania exista in prezent suprafete insemnate a carer destinatie initiala a fost cresterea pestelui si care in prezent fie sunt abandonate fie au alta destinatie. Reintroducerea a circa 30% din aceste suprafete in circuitul piscicol, ar permite producatorilor autohtoni sa
acopere o pondere mai mare din cererea de peste a pietei.
Astfel, din totalul de 83,4 mii tone de peste inregistrate in anul 2013 pentru consumul intern, doar 10, 1 mii tone au fost asigurate de acvacultura autohtona, la care s-a adaugat circa
4,8 mii tone peste de captura autohtona, diferenta provenind din import.
b. in ceea ce priveste calitatea produselor, aceasta a fost si inca este o problerna nationala, care influenteaza atat comercializarea produselor pe plan intern, cat si pe plan extern.
Alinierea produselor pescaresti din Romania la standardele europene de calitate, contribuie la imbunatatirea calitatii produselor si implicit a consumului. Acest aspect poate fi realizat prin implementarea standardelor europene de calitate.
296
'\ .•..•…
�;;• geastrategy&consulting iAgrotec
Modalitatile de imbunatatire a calitatii pestelui si produselor din peste sunt prioritare si pot fi realizate prin:
• elaborarea, aprobarea �i aplicarea procedurilor �1 normelor de calitate la nivel national;
• modernizarea �i dotarea punctelor de debarcare existente;
• cresterea numarului centrelor de prima vanzare care asigura distribuirea prirnara;
• dezvoltarea logisticii necesare depozitarii si transportului specializat (masini frigorifice de transport, agregate frig, masini de gheata, masini fulgi de gheata, viviere/hidrobioane pentru transportul pestelui viu);
• implementarea trasabilitatii produselor in sectorul pescaresc;
• promovarea si implementarea acvaculturii organice (realizarea gamei de produse ecologice/organice in acvacultura).
c. Diversiflcarea se poate realiza si prin cresterea, procesarea si comercializarea unor specii, superioare calitativ, care sa raspunda cerintelor consumatorilor, inlocuind speciile din import.
in acest sens, din cercetarile efectuate pana in prezent in Romania, rezulta ca:
• Acvacultura, atat cea marina, cat si dulcicola, poate raspunde foarte bine cerintelor pietei in ceea ce priveste diversificarea speciilor, prin realizarea de investitii in sisteme de recirculare a apei. Aceste sisteme permit cresterea unor specii de pesti valoroase care necesita anumite conditii biotehnologice (temperatura, salinitate, oxigen dizolvat) care nu pot fi asigurate de caracteristicile pedo-climatice ale Romaniei;
• Pastravul de mare (salmo trutta labrax), se poate creste in conditiile de la Marea Neagra, existand deja cercetari in domeniu; 0 specie care poate intruni cele mai multe dintre cerintele consumatorilor (gust, calitate, fara oase, etc.) daca va fi produs la un pret rezonabil, este aceea a sturionilor. Cresterea sturionilor pentru came se poate
297
._ •..
� gruuategy&consulting
�
tAgrotec
realiza de catre acvacultura romaneasca, atat in sistem traditional extensiv in
policultura sau chiar �i in monocultura, cat si in sisteme recirculante.
• Cresterea pastravului in sistem recirculant de catre crescatorii de ciprinide, ar putea introduce aceasta specie in regiunile tarii in care, in prezent, pastravul este adus doar din import; pastravul este un peste cu o cerere de plata in crestere si este eficient din punct de vedere economic, daca este obtinut din acvacultura;
• Rezultatele bune obtinute in cresterea unor specii rapitoare autohtone (salau, somn) in sistem recirculat recomanda acest sistem de productie ca modalitate de diversificare a produselor din acvacultura.
• Tilapia este un cichlid prietenos in cresterea intensiva, rezistent la stresul de densitate, se reproduce usor iar tendinta crescatoare a consumului intern recomanda cresterea lui intensiva.
• Speciile sturionicole pot satisface cerintele consumatorilor (gust, calitate superioara, lipsa oaselor etc.) daca se reuseste producea lor la un pret atractiv. Cresterea sturionilor poate fi facuta in sistem extensiv traditional (mono sau policultura), dar �i in sistem recirculant.
• Cambula si calcanul pot fi, alaturi de pastravul de mare (Sa/mo trutta labrax), noi candidati pentru maricultura, daca se reuseste rezolvarea problemelor specifice stadiilor timpurii de dezvoltare. Aceste specii pot acoperi atat calitativ, cat si cantitativ o ni�a importanta de piata;
• Trecerea fermelor traditionale la acvacultura ecologies, promovarea consumului de peste si produse din peste provenite din acvacultura ecologica putand contribui la lmbunatatirea starii de sanatate a populatiei si a calitatii mediului inconjurator.
6.1.2. imbuniitiifirea !ji diversijicarea consumului
lmbunatatirea si diversificarea consumului de peste �i produse din peste se poate realiza raspunzand cerintelor pietei de peste din Romania prin promovarea pestelui proaspat,
refrigerat, a pestelui viu si a produselor din peste de calitate superioara, la un pret accesibil.
298
…..
·��··· gusuategy&consulting lAgrotec
Aceste cerinte se pot indeplini pe de o parte prin masurile propuse la cap.6.1.1., coroborate cu cele legate de imbunatatirea si diversificarea canalelor de distributie si
comercializare, care sunt propuse in cap.6.1.3., precum �i prin cateva masuri care pot veni in
sprijinul producatorilor din Romania in vederea ajustarii preturilor la un nivel corect in raportul calitate-pret-putere de curnparare:
• Scaderea TVA-ului pentru produsele obtinute din activitatea de pescuit �i
acvacultura;
• Reducerea sau chiar eliminarea pretului platit pentru suprafata de luciu de apa;
• Amnistierea platii taxei pentru constructiile hidrotehnice din amenajarile piscicole
(taxa pe stalp);
6.1.3. imhuniitiifirea canalelor de distributie in vederea cresterii cotei de piafii a produselor
romdnesti
in Romania, cei mai multi cumparatori prefera sa cumpere peste direct de la magazinele specializate, datorita pretului mai mic, fara intermediari si unde se presupune ca prospetimea si calitatea sunt garantate. Totusi, exists si o cerere mare in supermarketuri
datorata, pe de-o parte, sigurantei alimentare si, pe de alta parte, economiei de timp deoarece pe langa peste, cumparatorul poate achizitiona �i alte produse. Totodata consumatorul prefera
pestele provenit de la anumite ferme, marile magazine colaborand doar cu firme mari sau asociatii care pot asigura furnizarea cantitatilor necesare precum si un rulaj constant de marfuri,
Canalele principale de distributie folosite in desfacerea productiei de peste din
Romania si cele mai importante modalitati si locuri de livrare a pestelui �i produselor de peste, sunt:
o Livrarea pestelui pescuit la centre de prirna vanzare ;
o Livrarea directa din cherhanaua fermei, catre cornerciantii de peste, pentru pestele produs in acvacultura;
o Livrarea directa prin magazinele specializate proprii ale producatorilor;
299
…,.(..
';.;(• gumategy&consulting iAgrotec
o Livrarea prin distribuitori locali, dar �i in targuri, oboare, stand-uri;
o Livrarea in hipermarket-uri, magazine specializate in comercializarea pestelui, magazine mici.
Cresterea cotei de piata are la baza cresterea vanzarilor, data de o politica buna de marketing si o gestionare buna a canalelor de distributie.
Imbunatatirea modalitatilor de comercializare in Romania (alaturi de facilitatile de primire a pestelui, logistica, masini de transport etc.), cons tau in :
o Infiintarea bursei de peste in zonele in care produsele pescaresti sunt in cantitati mari;
o infiintarea pietelor de pestecare pot fi profitabile si din prisma atractivitatii turistice pe care o dezvolta;
o Imbunatatirea punctelor de debarcare in porturile pescaresti ;
o Imbunatatirea infrastructurii (port debarcare, unitati de procesare, adaposturi pescaresti etc.);
o Modernizarea spatiilor de depozitare �i a mijloacelor de transport specializat;
o Vanzarea pestelui si a unor produse de peste refrigerate, afumate, conservate;
o Dotarea si modernizarea centrelor de prima vanzare;
o Utilizarea de masini tip rulota, asa numitele magazine mobile in sate, localitati etc. ca o modalitate care sli descurajeze intermediarii �i sli fidelizeze clientii ;
o Comercializarea pestelui viu prin lanturi de magazine atat in mediul urban, dar mai ales in mediul rural.
300
iAgrotec
Notorietatea produselor pescaresti se poate crea in cadrul supermarket-urilor si hipermarket-urilor prin:
1. Publicitate sau popularizare:
o Crearea si lansarea pe piata a unor sloganuri sau logo-uri cu rezonanta
o Campanii in mass-media (televiziune, radio, internet, publicatii periodice etc.)
privind promovarea alimentatiei sanatoase precum �i a preferintei pentru consumul pestelui indigen;
o Prin pliante, brosuri, fluturasi/flyere continand informatii si retete culinare cu peste autohton.
2. Prin etichetare:
o Conform prevederilor legale, etichetarea trebuie sa contina explicatii despre calitatea produsului, valoarea sa nutritiva etc. Eticheta trebuie sa fie mare,
atractiva, sa contina date despre provenienta �i calitatea produsului ..
o Promovarea trasabilitatii pestelui si produselor de peste.
3. Prin schimburi de experienta, conferinte, expozitii anuale, postarea pe pagina web a institutiei coordonatoare de materiale publicitare, ghiduri etc.
301
-;::{• grutrateg)&consulttng iAgrotec
a..
·
·.-.�…
e
…..
�
><IS
(.)
s::
:l
E
Cl)
"O…
..9
£
.!3
Cl)
-�
-�
8
-e
]=
�
!=:l
c. "1& i
.!:::!
e
CJ
"i:
�Bl ,….:..
E �
�Cl) �
:l ::
� -…..
Cs:l:)
Cl.
a..
CJ
Cl,)
"O
�
Cl,)
CJ
00
Cll ·.=…..
:l (.)
z$
302
"- .
�::. gr.astrattgy&.consuhing
;-.
iAgrotec
ti:!
·;;;..
>oCd
c
::s
E
Q)
"O
….
.9
·c
::s
o
.9
ti:!
.Q..).
ti:!
::s..
o
0
Q)
"O
·5
"5 ti:! "O ·i:: ti:! 0
5b ·i::
ti:! Q) Q…). …….
�-§
� …..
u Sj
..,j, 0
ro ro
·-c
>c.:.1.:.l
o
::s
]
0..
.cij.
·-c
)�
�-�
Q.)
8
0o
�
"5
……
C/J
1/"l
303
………
-;;r�-
gustrategyatconiultrng
lAgrotec
�
'3
……
ell
Q)
e
1
.s
Q)
·�
·�
..8..
:….
0
P..
ee
..�..
§-
,S
:2
Q)
§
0..
�
'3
……
[/)
\0
··a�t)
..c:
£
!
..C.l.)
<
304
:._,..;..
••.�:.. gusuatcgy&consulting
GI
Q
C,I
�
..c
0
…..
C!:I
GI C,I fl.I
>-C!:I
I-,
-2
·c:
:::,
o
-2
ti:! • �
Q) �
-�
:::, .Ia-,
u ·-
0
.g ::
·-:::, ·=c::
6'o ti:!
…..
0
0
c:i..
ti:!
�
..o….
i
,s . �
Q) a
ti:! .s
>tlS
·a0
E
….
"'cOu Ou
c§.. ..Q..).
..c
·-c
·c
�
� "ih
� 'fl
t;.. c::
� :::,
o E
• Q)
s:t' "'O
� Q)
"3·�
-� -�
Cl)
\0
.I.e..l.l
ell
c…:
305
:-.;t.�··
••r:,. gusrratcgyllconsulting
Cl) £
� i:::
Cll Cl)
Cl) …….
>ro
·1:
oo ·c:
lAgrotec
-< Cll –
0 …..
0.
Cl)
C'i >o -0
ro ro
306
………
�;r�,
gustrategy&.consulting
lAgrotec
""'
c :2
� ·o
(J
:::s
ro "'.a..j 8.
� � 0. ro
ee ro ro
Q. ·;;;. �
::::, 0
8 ·E Q.
Q)
Cl)
-0
·5 :::s
ro
t·oil ,!3
"'3 N .Q..)
…. Q)
'fi rti ,ro
-r0o
Q) E s �
·a(J
0
…
� Q)
-ro
So� 0
c:>.E
..c
Q)
"C"l)'(.>ro
-rao ::i .§
-i:::
rCol)
·-.,,.
8
ro ro ….
Q)
0-0 0-0 �
….. c: Q)
�::::, .§ .§ ·� l'J)
E
-i -0
ll) \0
[".
307
6.4. Analiza cost – beneficiu privind investithle in sectorul pescaresc
6.4.1. Prezentare genera/ii
Scopul realizarii unei analize cost-beneficiu (ACB) pentru proiectele majore vizeaza doua aspecte si anume :
– sa demonstreze ca proiectele sunt oportune din punct de vedere economic si contribuie la indeplinirea obiectivelor politicii regionale europene;
– sa aduca dovezi conform carora este necesara contributia Fondurilor pentru ca proiectul sa fie viabil din punct de vedere financiar, aceasta stand la baza stabilirii nivelului de asistenta corespunzator,
Conform Doc. de lucru nr. 4 al C.E., ACB este un instrument esential pentru estimarea beneficiilor economice ale proiectelor. in principiu, trebuie sa se evalueze impactul proiectelor din toate punctele de vedere: fmanciar, economic, social, de mediu etc.
Obiectivul ACB consta in identificarea �i cuantificarea (respectiv de a da o valoare monetara) tuturor formelor de impact posibile pentru a determina costurile �i beneficiile proiectului; ulterior, rezultatele se centralizeaza (beneficiile nete) �i se concluzioneaza daca proiectul este oportun �i merita sa fie pus in aplicare.
Costurile �i beneficiile ar trebui evaluate diferentiat, luand in considerare diferenta dintre scenariul proiectului si un scenariu altemativ in afara proiectului. Impactul se
evalueaza in functie de anumite obiective predeterminate.
Prin evaluarea unui proiect in functie de indicatori microeconomici, ACB poate evalua gradul de respectare a unor obiective macroeconomice specifice. in contextul politicii regionale, ACB se aplica pentru a estima importanta unui proiect de investitii pentru obiectivele politicii regionale europene.
308
"- ..!.,..
�;(• g�asuat�gy&consulting
'S/Agrotec
6.4.2. Anallza contextului fi obiectivele investltiei
6.4.2.1. Contextul socio-economic
Analiza detaliata a contextului socio-economic este utila pentru o previziune corecta, Prognoza cererii este un indicator cheie pentru estimarea veniturilor viitoare ale proiectului,
daca acestea exists, �i prin unnare ale performantelor sale financiare.
in acest sens, s-a elaborat anterior un studiu de piata care a avut ca obiectiv principal determinarea volumului cererii pentru produsele sectorului pescaresc, cu accent pe activitatea de acvacultura si determinarea consumurilor pentru perioada urmatoare.
Este necesara sii fie identificate, de la caz la caz, limitele contextului relevant al analizei (spre exemplu context local, national sau transnational).
Elaborarea documentelor necesare accesarii fondurilor europene in perioada
2014-2020, prevazute in regulament, presupune parcurgerea etapelor unui proces complex, plecand de la structura orientativa a documentelor necesare, respectiv:
– Analiza socio-economica/analiza disparitatilor de dezvoltare (inclusiv analiza SWOT);
– Strategia/justificarea obiectivelor tematice stabilite spre finantare (cu prezentarea complementaritatilor lntre interventii, precum �i a conexiunilor cu strategiile nationale �i
europene);
– Principalii indicatori de rezultat;
– Programarea financiara;
– Detalii de implementare;
Pe baza acestei analize, se va trece la etapele urmatoare, respectiv stabilirea strategiei si a prioritatilor de dezvoltare, precum �i la stabilirea alocarilor financiare si a detaliilor de
implementare.
309
..•.r.,. gusrrategy consu ung LAgrotec
6.4.2.2.Definirea obiectivelor
Definirea clara a obiectivelor proiectului este un pas esential pentru a lntelege daca programul investitional are sau nu o valoare sociala, sau altfel spus pentru determinarea beneficiilor nete ce pot fi obtinute prin proiect in mediul sau socio-economic.
Beneficiile luate in consideratie nu ar trebui sa fie doar indicatorii fizici ci si variabilele socio-economice care sunt rnasurabile cantitativ.
Obiectivele proiectului ar trebui sa fie in conexiune logica cu investitia �1 in concordanta cu politica sau prioritatile domeniului.
Analiza Cost Beneticiu are scopul de a structura intr-un mod riguros asteptarile initiatorului proiectului de investitie.
Pe cat posibil, impactul asupra fortei de munca, asupra mediului inconjurator, precum si alte obiective sunt reflectate doar de un indicator de performanta, cu conditia ca ACB sa se bazeze pe o metodologie solida.
Totusi, aceasta abordare directa nu ar trebui sa serveasca drept substitut pentru necesitatea justificarii clare a proiectului din perspectiva obiectivelor socio-economice �i pentru analize suplimentare, daca este necesar (de exemplu, analiza impactului asupra mediului).
Obiectivul general al ACB este inlesnirea alocarii mai eficiente a resurselor, demonstrand avantajul unui anumit proiect pentru societate fata de alte alternative.
Obiectivul general este reprezentat de contributia insernnata la securitatea alimentara
�i sanatatea publica in Romania prin cresterea productiei inteme de peste �i a produselor din peste, de calitatea superioara a produselor, in conditiile respectarii dezvoltarii durabile a
sectorului pentru a ti competitiv, durabil �i atractiv.
6.4.2.3.CoerenJa cu cadrul UE fi eel national
in cazul in care proiectul va ti un succes, trebuie demonstrat cum va contribui la acesta la indeplinirea obiectivelor generate ale politicii regionale ale UE dar �i la politicile de
coeziune ..
310
��· grutratcgy&consult1ng lAgrotec
Proiectul trebuie sa fie coerent in raport cu legislatia UE, in general, �i in special cu cea specifica domeniului de activitate si a domeniului protectiei mediului.
in vederea corelarii cu prioritatile UE prevazute in regulamentul privind FEPAM care reglernenteaza principala resursa flnanciara pentru implementarea programului/proiectelor obiectivele specifice vor fi structurate dupa urmatoarele directii de actiune:
1. incurajarea pescariilor �i a acvaculturii inovative, competitive �i bazate pe cunoastere, inclusiv a prelucrarii conexe;
2. Promovarea pescariilor �i a acvaculturii sustenabile �i eficiente din punctul de vedere al utilizarii resurselor, inclusiv a prelucrarii conexe;
3. intarirea sistemului de control, inspectie, punerea in aplicare �i ameliorarea activitatilor de colectare a datelor;
4. Cresterea gradului de ocupare a fortei de munca �i sporirea coeziunii teritoriale.
6.4.3. Identificarea proiectu/ui
Un proiect se considera identificat in mod clar, in special, atunci cand:
– obiectul este o unitate auto-suficienta de analiza;
– efectele indirecte �i cele de retea sunt luate in considerare in mod corespunzator;
– s-a adoptat o perspectiva sociala adecvata din punct de vedere al partilor interesate relevante luate in considerare. Aceste conditii sunt pe deplin indeplinite in cazul prezentului studiu, care tsi propune analiza intregului sector pescaresc din Romania.
6.4.3.1. Definirea proiectu/ui
Un proiect poate fi definit ca o operatiune ce cuprinde o serie de lucrari, activitati sau servicii destinate sa indeplineasca o sarcina indivizibila cu caracter economic sau tehnic precis, care are obiective bine definite.
Pentru a analiza performanta/calitatea unui anumit proiect, initiatorul proiectului trebuie sa prezinte elemente, nu numai acea parte care va face obiectul investitiei, ci si partile
311
l-Agrotec
care sunt strans legate de aceasta si care nu suporta interventii. Cu alte cuvinte, se impune o
ACB consolidata pentru a intelege beneficiile nete ale investitiei in ansamblul ei.
6.4.3.2. Efecte indirecte si efecte de reJea
Definirea proiectul, trebuie sa conduca la directiile analizei. Proiectul poate avea atat un impact direct asupra utilizatorilor, lucratorilor, investitorilor, fumizorilor etc., cat si indirect asupra tertelor parti,
Impactul direct �i modul in care actioneaza acesta face obiectul analizei financiare, iar efectele indirecte se regasesc in analiza economica. Aceste analize se vor realiza pe baza costurilor angajate �i a veniturilor generate de fiecare parte implicata,
6.4.4. Analiza optiunllor sifezabilltiitii
Acest proces are ca scop furnizarea elementelor care sa demonstreze ca proiectul poate fi pus in aplicare efectiv si este cea mai buna optiune dintre toate altemativele fezabile.
in acest sens trebuie identificat un context favorabil programului investitional, si daca
in viitor tema poate fi adecvata (previziuni pe termen lung), ca tehnologia corespunzatoare este disponibila, ca rata de utilizare a infrastructurii sau instalatiilor nu va furniza o capacitate
de rezerva in exces, ca vor fi disponibili specialisti �i manageri, ca exista o justificare a
proiectului fata de optiunile alternative (a nu face nimic, a face minimum sau a face altceva).
6.4.4.1. Identificarea optiunilor
Abordarea de baza cu privire la orice evaluare/analiza de investitii i�i propune sa compare situatiile cu �i fara proiect. Pentru a selecta cea mai buna optiune este necesar sa se
descrie un scenariu de baza, Acesta va fi, de obicei, o previziune a viitorului, fara proiect, adica situatia prezenta.
De asemenea, acesta este etichetat uneori drept scenariul ,,a nu face nimic", un termen care nu insearnna ca operatiunile unui serviciu existent vor fi oprite, ci ca pur �i simplu vor
merge mai departe fara cheltuieli suplimentare de investitii. intr-un cuvant, este o previziune fara investitie a ceea ce va avea loc in viitor in respectivul context. Acest scenariu nu este
312
..
���·· gusuategy&consulting iAgrotec
neaparat lipsit de costuri, deoarece pentru infrastructurile existente deja sunt suportate costuri de operare si intretinere (precum �i incasarea veniturilor generate, daca este cazul).
Prin urmare, aceasta optiune include o anumita valoare a costurilor pentru imbunatatirile necesare, in scopul de a evita deteriorarea sau aplicarea unor sanctiuni
(investitii de mentinere). in unele cazuri sunt motivate de necesitatea de a se conforma noilor
reglementari, in acest caz optiunea ,,a face minimum" este proiectul cu eel mai scazut cost care asigura conformitatea.
6.4.4.2.Analiza fezabilitiiJii
Analiza fezabilitatii are scopul de a identifica potentiale constrangeri �i solutiile corespunzatoare referitor la aspectele tehnice, economice, de reglementare �i manageriale. Poate fi subliniata o distinctie intre constrangerile obligatorii (de exemplu, lipsa de capital uman, caracteristicile geografice) �i constrangerile mai putin rigide (de exemplu, reglernentari tarifare specifice) deoarece unele pot fi eliminate prin politici de reforms adecvate.
Un proiect este fezabil atunci cand planul sau indeplineste constrangerile tehnice, juridice, financiare �i de alta natura relevante pentru natiune, regiune sau zona specifica. Fezabilitatea este o cerinta generala pentru orice proiect �i ar trebui sa fie verificata cu atentie. Mai mult decat atat, dupa cums-a mentionat, pot fi fezabile mai multe optiuni pentru un proiect.
Studiile de fezabilitate tipice pentru infrastructura majora ar trebui sa includa informatii cu privire la:
– analiza cererii;
– tehnologia disponibila;
– planul de productie (inclusiv rata de utilizare a infrastructurii);
– cerintele de personal;
– dimensiunea proiectului, amplasamentul, intrarile fizice, calendarul �i punerea in aplicare, fazele de extindere �i planificare financiara;
– aspecte de mediu.
313
..�.�i.\•·· gusuategy&consulting
6.4.4.3.Se/ectarea opJiuni/or
lAgrotec
Principalul rezultat al acestei analize este identificarea optiunii cu potential maxim pentru care ar trebui sa fie efectuata o ACB detaliata.
Calcularea indicatorilor de performanta financiara �i economica trebuie sa fie facuta prin aplicarea tehnicii incrementale a beneficiilor nete, care ia in consideratie diferentele intre costurile �i beneficiile pentru altemativa ,,a face ceva" �i o singura alternativa contrafactuala,
care este, in principiu, scenariul ,,a nu face nimic."
Prezenta analizii s-a realizat pentru scenariul in care marea majoritate a investitiilor in sectorul pesciiresc se vor realiza in pescuit, acvacultura, procesarea fi comercializarea pestelui.
6.4.5. Analiza financiarii
Scopul analizei financiare este de a utiliza previziunile fluxului de nwnerar generat de functionarea proiectului pentru a calcula rata randamentului, indicatorii de performanta si anume:
• valoarea actuala neta financiara (VANF);
• rata interna de rentabilitate (RIRF);
• raportul cost/beneficiu;
• demonstrarea sustenabilitatii financiare;
• performanta capitalului propriu investit.
Pentru realizarea acesteia, s-au definit elementele specifice analizei financiare din cadrul Analizei Cost Beneficiu (ACB) �i s-au cuantificat intrarile (veniturile) si iesirile (costurile operationale generate).
6.4.5.1. Elementele specijice Anallzei Financiare
Orizontul de timp previzionat
Prin orizont de timp se lntelege numarul maxim de ani pentru care previziunile sunt furnizate. Previziunile privind viitorul proiectului trebuie sa fie formulate pentru o perioada
314
iAgrotec
care sa corespunda duratei sale de viata economics utila �i care sa fie suficient de lunga
pentru a include impactul probabil pe tennen mediu �i lung.
Desi orizontul de investitie este adesea imprecis, in analiza proiectului este recomandat sa se asume atingerea unui punct in viitor, cand toate activele �i pasivele sunt
practic lichidate simultan. Conceptual, acesta este acel moment cand costurile sunt amortizate
�i se verifica daca programul investitional a fost un succes.
in practica, este util sa se faca trimitere la un standard de referinta, diferentiat in functie de sector �i pe baza unor practici acceptate la nivel international. Cu toate acestea, pentru fiecare propunere de proiect se poate justifica adoptarea unui orizont de timp specific, bazat pe caracteristicile specifice proiectului care trebuie, totusi, sa fie in concordanta cu durata de viata economica a activelor principale care intra in componenta Devizului General
al unui proiect de investitii.
Orizontul de timp previzionat, recomandat de literatura de specialitate si anume Ghidul Analizei Cost Beneficiu si Documentul nr. 4 al Cornisiei Europene, care reglementeaza modul de realizare a acestei analize, precizeaza ca, pentru proiectele de investitii in sectorul de activitate apa si mediu, este de 30 de ani, iar in industrie 10 ani.
Pentru analizarea sectorului pescaresc, s-a convenit aplicarea acesteia pe un orizont de
20 de ani, din care primii 6 ani sunt investitionali iar urmatorii 14 reprezinta perioada de operare si intretinere a investitiilor,
Valoarea reziduala
Valoarea reziduala a investitiei, definita ca valoarea de piata reziduala a activelor fixe, ca �i cum ar fl vandute la finalul orizontului de timp avut in vedere �i a pasivelor nete ramase,
este de 241.450.745 lei.
S-a calculat pentru anul 20 (ultimul an al analizei), prin metoda valorii de lichidare. Pentru modul de calcul �i determinarea valorii reziduale s-a aplicat metoda de
lichidare, care are in vedere valoarea de piata a activului la momentul lichidarii, �i care
reprezinta o valoare actualizata.
315
� •..
jj�·· geuuaregy&consulting
Rata de actualizare
lAgrotec
Pentru a utiliza un instrument adecvat in vederea selectiei proiectelor sau luarea unor decizii cu privire la procesul investitional, actualizarea este cea rnai obisnuita tehnica, care face ca fluxurile de bani (fluxurile de numerar) sa fie comparabile. Abordarea prin actualizare necesita definirea unei rate de actualizare.
Rata de actualizare poate fi considerata un factor corector ce utilizeaza principiul tirnpului in evaluarea proiectelor de investitii, Ca urmare, intrucat costurile �i beneficiile aferente proiectului se manifests la intervale de timp diferite, este necesar ca fluxurile financiare sa fie calculate in momentul in care sunt analizate proiectele de investitii, prin utilizarea ratei de actualizare. in cazul analizei cost-beneficiu (ACB) sunt utilizate doua rate de actualizare: flnanciara si cea economica sau sociala.
De obicei, rata de actualizare financiarii este considerata a fi aproxirnativ egala cu costul de oportunitate al capitalului in ti.mp (in general cu referire la obligatiunile pe termen lung emise de catre Guvern sau Trezorerie). Rata de actualizare financiara este utilizata pentru calcularea valorii prezente a fluxului de numerar obtinut in cadrul analizei financiare, in fiecare an, pentru a lua in considerare valoarea banilor in ti.mp.
in prezent in Romania, pentru analiza financiara a proiectelor de investitii se utilizeaza o rata de actualizare de 5 %. Cu toate acestea in perioada 2007-2013, in analiza proiectelor de dezvoltare rurala s-a aplicat o rata de 8 %, considerandu-se dorneniul amenintat de rnai rnulte riscuri.
in cazul de fata s-a decis utilizarea unei rate de actualizare financiare de 9 %, rata recomandata mediului privat, conform ACIS si a unei rate sociale de 5,5 %, conform
Ghidului Comisiei Europene pentru realizarea ACB.
Justificarea modului de ca/cul incremental
in general, metodologia de elaborare a analizei cost – beneficiu porneste, asa cum s-a prezentat anterior, de la definirea celor doua variante, varianta cu proiect si varianta rara proiect pentru ca, in final, sa rezulte prin diferenta, aportul efectiv al proiectului, sau asa numitul rezultat incremental.
e' 316
"!,.�'!·(··
••.�••.
geutrategy&consulting
lAgrotec
Pentru aceasta este necesara o previzionarea a unui cont de profit �i pierdere pentru
fiecare varianta in parte, ca ulterior sa se realizeze incrementalul ca rezultat din diferenta celor doua,
Elementele care au fost luate in calculul analizei financiare sunt:
Veniturile din exploatare (intriiri)
Veniturile suplimentare generate de programul investitional au mai multe surse de realizare si anume:
a) Acvacultura si Pescuit
Pentru estimarea veniturilor din aceste activitati, s-a luat ca punct de ponure, productia medie realizata in perioada 2011-2013, si anume:
2013
Venituri din vanzarea pestelui (62 % din total volum de activitate): media 2011, 2012,
– cantitatea vanduta (tone)= 10.147
– pret mediu (Euro/kg) = 1,81
– valoare totala (Euro/an)= 18.366.070
Alte venituri (38 % din total volum de activitate: media 2011, 2012, 2013
– valoare totala alte venituri (Euro/an) = 11.256.624
TOTAL Venituri din activitatea de acvacultura circa 29.622.694 Euro/an
b) Procesare peste si produse din peste
Venituri din vanzarea de sortimente si alte produse din peste (52 % din total volum de activitate): media 2011, 2012, 2013
317
'\ …..•"..
·�;;• grucrategy&consulting iAgrotec
Alte venituri (48 % din volumul total de activitate): media 2011, 2012, 2013
– valoare totala ,,alte venituri" (Euro/an)= 12.125.593
TOTAL Venituri din activitatea de procesare circa 25.4 72.149 Euro/an
Cheltuieli de operare (iefiri)
a) Cheltuieli cu materii prime �i materiale
in aceasta categorie se cuprind costurile cu materiile prime si materialele aferente activitatii de acvacultura (ex. puiet, furaje etc.) �i ale activitatii de procesare a produselor (ex.
peste, ambalaje etc.).
b) Cheltuielile salariale
Costul salarial mediu total (salarii directe + asigurari si protectie sociala) luat in calculul analizei financiare s-a convenit a fi un nivel lunar net de 1553 lei/persoana/luna la care se var adauga circa 28,2% impozitul si taxele salariatului si circa 21,9 % aferente angajatorului, reprezentand o cheltuiala lunara de 2345 lei/persoana, respectiv 28140 lei/an.
318
·.•,.i:;•.
�;;• gustrategy&consulting LAgrotec
Ca urmare a derularii FEPAM, se preconizeaza ca nurnarul de persoane angajate in
sistem va creste de la circa 1675 in primii ani, la circa 2300 la finalul perioadei.
c) Alte cheltuieli de operare
Pentru finalizarea analizei s-au luat in calcul si alte cheltuieli de operare specifice sectorului, cum ar fi: cheltuieli cu utilitatile, costuri de reparare si intretinere, costuri financiare, amortismente si alte cheltuieli operationale.
lndicatorii de performanta finaneiara
Metoda de calcul si de evaluare a indicatorilor de performanta financiara a proiectului se bazeaza pe eficienta fluxurilor de numerar (cash – flow) actualizate.
in general, in evaluarea unui proiect, cheltuielile si veniturile se urmaresc pe durata de functionare a acestuia, luiindu-se in considerare si influenta factorului timp. S-a luat in calcul efortul financiar total destinat atiit realizarii, cat si functionarii obiectivului de investitii, precum si suma efectelor economice pe parcursul perioadei de functionare.
Mai mult decat atat, proiectiile fluxului de numerar prezentate pentru sustinerea sustenabilitatii, trebuie sa demonstreze faptul ca pe toata perioada proiectata, cash-flow-ul este pozitiv.
Folosirea actualizarii in determinarea indicatorilor de eficienta economics permite o comparare a eforturilor cu efectele.
Procedeul de analiza presupune luarea in considerare a urmatoarelor elemente:
– stabilirea cheltuielilor de investitii si esalonarea acestora pe perioada de executie;
– fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea si provizioanele, nu au fost luate in
considerare;
– stabilirea cheltuielilor anuale de intretinere si operare si a celor cu salariile personalului, actualizarea fluxurilor de numerar exprimate ca valoarea prezenta (actuala) pentru a se obtine o estimare la momentul prezent utiliziindu-se rata de actualizare financiara de 9 %;
319
•;:.• geuuategy&consulting tAgrotec
– evaluarea proiectului de investitii prin cuantificarea raportului efecte-eforturi, analizand eficienta economics prin prisma indicatorilor specifici.
Pomind de la premiza ca prin POPAM 2014-2020 se vor repartiza aproximativ
50% din alocari pentru proiecte de investitii, putem estima ca valoarea totala a programului investitional, ca punct de pornire in realizarea analizei va fide 902.126.101 lei, respectiv
204.147.115 Euro, din care cca 55% reprezinta alocarea financiara nerambursabila prin program, iar restul de 45%, reprezinta contributie proprie (cofinantare si cheltuieli neeligibile), respectiv 84.210.685 euro alocare FEPAM, 28.070.228 euro contributie de la
bugetul de stat, si 91.866.202 euro contributie proprie (cofinantare �i cheltuieli neeligibile).
Tabelul 6.4
Specificatie An 1 An2 An3 An4 An5 An6 (Euro)
Alo care 14.596.519 16.842.136 17.964.946 19.087.756 20.210.565 23.578.992 financiara
Contributie 11.942.606 13.779.929 14.698.592 15.617.255 16.535.916 19.291.903
Total 26.539.125 30.622.065 32.663.538 34.705.011 36.746.481 42.870.895
Dupa ce au fost determinate costurile de investitie, veniturile si costurile de operare �i sursele de finantare, este necesar sa se determine sustenabilitatea financiara a proiectului. Un proiect este sustenabil din punct de vedere financiar atunci cand nu implies riscul de a ramane fara bani in viitor. Problema esentiala este calendarul incasarilor de numerar �i al platilor. Initiatorul proiectului trebuie sa prezinte modul in care, in orizontul de timp al proiectului, sursele de finantare (inclusiv veniturile �i orice fel de transferuri de numerar) vor
corespunde in mod constant cu platile anuale.
Sustenabilitatea apare in cazul in care fluxul net cumulat al incasarilor �i platilor generate efectuate in numerar este pozitiv pentru toti anii luati in considerare.
Indicatorii de performanta financiara, rezultati in urma analizei, sunt:
– rentabilitatea financiara a costurilor de investitie:
320
……
•;:.• geurrategy&consu ting LAgrotec
• Venitul net actualizat financiar al investitiei – VNAF(C);
• Rata interna de rentabilitate financiara a investitiei – RIRF(C).
– sustenabilitatea financiarii;
– rentabilitatea financiara a capitalului national:
• Venitul net actualizat financiar a capitalului propriu – VNAF(K);
• Rata interna de rentabilitate financiara a capitalului propriu -RIRF(K).
Rezultatele analizei financiare, sunt prezentate succint in tabelul urmator:
Nr. Indicator UM Nivel valoric crt.
Tabelul 6. 5
1. Venitul net actualizat financiar al investitiei lei – 505.435.478
-VNAF(C)
2. Rata interna de rentabilitate financiara a
investitiei -RIRF(C) % -1,9943
3. Sustenabilitatea financiara NA Cash-flow pozitiv
4. Venitul net actualizat financiar a capitalului lei 267.937.441 propriu VNAF(K)
5. Rata interna de rentabilitate financiara a 1,7091 capitalului propriu -RIRF(K) %
in concluzie, analiza financiara pune in evidenta o baterie de indicatori care caracterizeaza proiectul de investitii in sensul evidentierii necesitatii si oportunitatii realizarii acesteia.
in conditiile previzionarii veniturilor suplimentare viitoare si a cheltuielilor generate de intretinerea si operarea programului pe un orizont de timp de 20 de ani pentru
determinarea fluxurilor financiare nete, aplicandu-se tehnica actualizarii si utilizand o rata de actualizare de 9 %, au rezultat indicatori care recomanda si care sunt de natura sa sustina necesitatea si oportunitatea programelor de investitii, in conditiile si cu premisele prezentate.
321
·
�;:.9· gumategy&consulting
J\
LAgrotec
6.4.6. Analiza economics
Analiza cost – beneficiu necesita studierea impactului net al unui proiect asupra bunastarii economice sub toate aspectele care pot fi identificate. Aceasta se face in cinci pasi:
– preturile observate sau tarifele publice sunt convertite in preturi umbra, care reflecta mai bine costul social de oportunitate al bunului;
– externalitatile sunt luate in consideratie �i Ii se atribuie o valoare monetara;
– efectele indirecte sunt incluse (care nu au fost deja incluse in preturile umbra) daca sunt relevante;
– costurile �i beneficiile sunt actualizate cu o rata reala de actualizare economica sau sociala;
– calcularea indicatorilor de performanta econornica: venitul net actualizat economic(VNAE), rata de rentabilitate economics (RIRE) si raportul Beneficiu/Cost (B I C).
Foperatorii critici de conversie sunt diversi �i trebuie utilizati acei foperatori care sunt specifici domeniului proiectului. Ghidul ACB recomanda metode practice de calcul pentru evaluarea economics a impactul asupra mediului, pretul umbra s.a.
Analiza economics evalueaza contributia proiectului la bunastarea economics a regiunii sau a tarii.
Aceasta se face pentru intreaga societate, nu numai pentru proprietarii de infrastructura, la fel ca �i in cazul analizei financiare. Conceptul cheie este utilizarea
preturilor umbra (contabile), bazate pe costul de oportunitate social, in locul preturilor distorsionate observate pe piata.
Preturile observate pentru intrarile �i iesirile luate in calcul nu reflecta intotdeauna valoarea lor sociala.
Atunci cand preturile de piata nu reflecta costul social de oportunitate al intrarilor �i iesirilor, abordarea uzuala este transformarea acestora in preturi cantabile folosind foperatori de conversie corespunzatori,
322
–.�.. i··
·•·..::… gusuategu,&consuhing
l-Agrotec
in alte cazuri, ar putea fi costuri si beneficii ale proiectului pentru care valorile de piata nu sunt disponibile. De exemplu, ar putea exista efecte, cum ar fi cele asupra mediului, aspecte sociale sau asupra sanatatii, fara un pret de piata, dar care sunt Inca semnificative in
indeplinirea obiectivelor proiectului si, astfel, trebuie sa fie evaluate �i incluse in evaluarea
proiectelor.
Abordarea standard, sugerata in acest Ghid, este de a trece de la analiza financiara la cea economica.
Pentru a face acest lucru, foperatorii de conversie corespunzatori ar trebui sa se aplice pentru fiecare din elementele de intrare sau iesire pentru a crea un nou model de calcul care include, de asemenea, beneficii sociale �i costuri sociale.
Metodologia este rezumata in cinci pasi:
– transformarea preturilor de piata in preturi contabile;
– monetizarea efectelor necomercializabile;
– includerea efectelor indirecte suplimentare (daca sunt relevante);
– actualizarea costurilor �i beneficiilor estimate;
– calcularea indicatorilor de performanta econornica (Venitul Net Actualizat, Rata
Intema de Rentabilitate Economica si raportul Beneficiu/Cost).
anume:
Asupra fluxurilor de numerar din analiza financiara se realizeaza cateva ajustari si
• Corectii fiscale: in cadrul proiectului acestea sunt de natura contributiilor sociale aplicate costurilor salariale;
• Corectii pentru transformarea preturilor de piata in preturi contabile (preturile umbra) care au ca scop respectarea costului de oportunitate pentru sursele de generare a veniturilor suplimentare.
Preturile umbra se calculeaza prin aplicarea unor factori de conversie asupra preturilor utilizate in analiza financiara si anume:
323
-:.:�..-;..
••��••·
g�utrategy&con$ulting
tAgrotec
pentru bunurile necomercializabile – factorul de conversie standard (SFC) este de 0,8 pentru constructiile realizate prin proiect SFC = 0,6
Pentru echipamentele noi, realizate prin montarea diferitelor elemente componente,
pentru a rezulta in final o turbina, s-a considerat ca acestea sunt bunuri necomercializabile importante pentru care s-a utilizat factorul de conversie standard (SFC) de 0,8 prin similitudine, asa cum ii recomanda literatura de specialitate (sursa: "Ghid pentru Analiza Cost Beneficiu").
Pentru constructii, factorul de conversie standard este de 0,6, in ipoteza ca:
costul total este format din:
o circa 30% forta de munca necalificata (SFC = 0,48)
o circa 40% costul materialelor importate (SFC = 0,75)
o circa 20% materiale locale (SFC = 0,8)
o circa 10% profituri (SFC = 0)
Rezulta (0,3 x 0,48) + (0,4 x 0, 75) + (0,2 x 0,8) + (0, 1 x ) = 0,60
Restul elementelor din analiza (materiale, materiale consumabile s.a) se considera ca
SFC = 1.
Totodata forta de munca, concretizata prin salariu va avea acelasi SFC = 1 deoarece se considera ca salariul de pe piata reflects costul de oportunitate pentru economie �i piata nu
este distorsionata.
• Corectii pentru efecte exteme
Asa cum s-a prezentat anterior, proiectul genereaza atat la nivelul sectorului, cat si la nivel national, anumite impacturi pozitive care nu sunt strict legate de initiator ci de alti agenti economici fara ca acesta sa obtina vreo compensatie. Deoarece prin definitie efectele
exteme apar rara compensatii monetare �i deci neevidentiate in analiza financiara, trebuie sa
fie estimate si evaluate pentru analiza economics.
324
..1.,;;.!•·· gunrategy&consulting iAgrotec
Impactul pozitiv generate �i identificate ca urmare a realizarii proiectului cuprinde urmatoarele componente:
Crearea pe perioada realizarii programului investitional a unui numar mediu de locuri de munca, diferit pentru fiecare an in parte si anume:
An 1: 600 persoane An 2: 630 persoane An 3: 650 persoane An 4: 680 persoane An 5: 710 persoane An 6: 730 persoane
Crearea, indirect, in economia locals �i nationala, de noi locuri de munca in diferite
domenii de activitate ca urmare a dezvoltarii sectorului piscicol, in amonte �i in aval, numarul locurilor de munca vor ajunge de la 150 in perioada de inceput, la circa 250 pe restul
orizontului de timp cand activitatea se va consolida.
Sunt generate astfel beneficii exteme/sociale, constand din contravaloarea cheltuielilor salariale cu personalul de executie a investitiei pe perioada implementarii proiectului, dar si a contributiilor la fondul asigurarilor sociale.
TOTAL Costuri Salariale monetizate in beneficii anuale/persoana: 28140 lei/persoana/an
Rezultatele proiectiilor socio – economice sunt urmatoarele (Lei):
• Venitul net actualizat economic (VNAE) pozitiv in valoare 103.584.365 lei
• Rata interna de rentabilitate economics (RIRE) este 7,9338 %
• Raportul beneficii /cost (B/C) este de 1,06
Indicatorii obtinuti in analiza ACB justifica necesitatea investitiilor si aportul financiar al fondurilor Uniunii Europene in sectorul pescaresc romanesc.
325
";…_�._-;..
••·• gusuaregy&consulting
�:-.
tAgrotec
6.4. 7. Analiza de senzitivitate tji rise
O evaluare de proiect trebuie sa includa si o analiza a riscurilor proiectului. in acest sens, sunt propuse urmatoarele etape:
– analiza senzitivitatii (identificarea variabilelor critice, eliminarea dependentei deterministe intre variabile, analiza elasticitatii, alegerea variabilelor critice, analiza scenariului);
– asumarea unei distributii de probabilitate pentru fiecare variabila critica;
– calcularea distributiei indicatorilor de performanta (de obicei RIRFNNAF si RIRENNAE);
Analiza de senzitivltate
Analiza de senzitivitate permite determinarea variabilelor ,,critice" sau parametrii modelului. Aceste variabile sunt cele ale carer variatii, pozitive sau negative, au eel mai mare impact asupra performantei financiare si/sau economice a unui proiect. Analiza este realizata prin modificarea unui element la un moment dat si determinarea efectului acestei schimbari asupra RIR sau VNA.
Criteriile care urmeaza sa fie adoptate pentru alegerea variabilelor critice variaza in functie de proiectul specific �i trebuie sa fie stabilite cu exactitate de la caz la caz. Ca un criteriu general, recomandarea este sa se ia in considerare aceste variabile sau parametri pentru care o variatie absoluta de 1 % fata de cea mai buna estimare, da nastere la o variatie corespunzatoare de nu mai putin de 1 % a VNA (de exemplu, elasticitatea este de o unitate sau mai mare).
Procedura care trebuie urmata pentru a efectua o analiza a senzitivitatii include urmatoarele etape:
A. identificarea variabilelor
B. eliminarea dependentei deterministe intre variabile
C. analiza elasticitatii
D. alegerea variabilelor critice
v r
4 326
-:•.;;::.._•!·· gruuategy&consulting iAgrotec
Pentru prezentul proiect, analiza de sensitivitate s-a realizat atat pentru analiza financiara cat si pentru analiza economica si in cele ce urmeaza sunt prezentate variabilele, ipotezele de lucru si rezultatele analizei.
6.4. 7.1. Analiza de senzitivitate pentru analiza financiarii
Pentru realizarea analizei de senzitivitate, pe formatul analizei financiare, s-au stabilit variabilele:
– veniturile din operare;
– cheltuielile de operare;
– valoarea investitiei,
in acest sens, s-au avut in vedere urmatoarele ipoteze de lucru:
• diminuarea veniturilor din operare cu 1 %;
• cresterea cheltuieli de operare cu I%;
• cresterea valorii de investitie cu 1 %.
Indicatorii rezultati in urma analizei de senzitivitate pe baza analizei financiare se prezinta astfel:
Tabelul 6.6
Nrcrt Specificafie VNAF(lei) RIRF% Observatii
1. Scenariul de baza – 505.435.478 -1,9943
Ipoteza
2. diminuarea veniturilor din
exploatare cu 1 %
– 702.094.034 <-5%
diminuarea VNAF este cu 28,12%
diminuarea RIRF este cu %
Ipoteza cresterea – diminuarea VNAF este cu 27,7%
3. cheltuielilor de – 699.372.291
operare cu 1 % diminuarea RIRF este cu-2.72 %
327
��· geuuategy&consulting tAgrotec
lpoteza cresterea diminuarea VNAF este cu 24,87 %
4. valorii de -672. 731.621 -4,3052
investitie cu 1 % diminuarea RIRF este cu -2,31 %
Se observa ca proiectul prezinta o diminuare mai accentuata a indicatorilor de performanta financiara la diminuarea veniturilor din operare si a cresterii valorii de investitiei. Analizand indicatorii, concluzia este ca proiectul este eel mai vulnerabil la diminuarea veniturilor din exploatare.
6.4. 7.2. Anallza de senzitivltate pentru analiza economicii
Pentru realizarea analizei de senzitivitate, pe formatul analizei financiare, s-au stabilit variabilele:
– veniturile din operare;
– beneficii externe;
– cheltuielile de operare;
– valoarea investitiei.
in acest sens, s-au avut in vedere urmatoarele ipoteze de lucru:
• diminuarea veniturilor din operare cu 1 %;
• cresterea cheltuieli de operare cu 1 %;
• cresterea valorii de investitie cu 1 %.
• diminuarea beneficiilor externe cu 1 %;
Indicatorii rezultati in urma analizei de senzitivitate pe baza analizei economice se prezinta astfel:
328
" …
�.:-. ·· gumategy&consulting lAgrotec
5 Ipoteza diminuarea 101.889.079 7,890 diminuarea VNAE este cu 1,64 %
beneficiilor exteme cu
1% diminuarea RIRE este cu 0,04 %
Se observa ca proiectul prezinta o diminuare mai accentuata a indicatorilor de performanta economics I sociala la ipoteza diminuarii veniturilor din exploatare.
Analiza de rise
Principalele riscuri care pot afecta sectorul, din punctul de vedere al prezentei analize, sunt descrise mai jos, pentru acestea existand necesitatea realizarii unui plan de management (propuneri de atenuare, probabilitate de aparitie, grad de impact etc):
a) Riscuri de natura tehnica
Aceste riscuri pot aparea atiit in faza de executie a lucrarilor de executie cat si ulterior,
in faza de operare:
• Executarea defectuoasa a lucrarilor de investitie;
• Intretlnere si Iucrari de interventie defectuoase;
• Sub sau supradimensionarea personalului de interventie si de intretinere;
• Nerespectarea programului de intretinere si reparatii;
e 329
tAgrotec
• Nerespectarea graficului de implementare.
in cazul materializarii acestor riscuri pe perioada de investitie sau operare, se impune adoptarea de catre promotorii proiectelor investitionale a unor solutii adecvate, atat din punct de vedere financiar cat �i din punct de vedere al respectarii termenelor de executie prevazute.
b) Riscuri economico-financiare
Aceste riscuri pot fi de natura intema, �i anume:
Previzionarea defectuoasa a veniturilor sau cheltuielilor implicate in perioada de mentinere a investitiilor;
Sau de natura extema, in stransa legatura cu mediul socio-economic si politic:
Cresterea inflatiei;
Deprecierea monedei nationale; Scaderea veniturilor populatiei;
Cresterea preturilor la materii prime �i energie;
Alte riscuri care ar putea influenta proiectul:
c) Riscuri sociale:
Cresterea costurilor cu forta de munca; Lipsa personalului calificat.
d) Riscuri politice:
Adoptarea unor strategii nefavorabile (de exemplu, in domeniul impozitului pe profit
�i al impozitului pe salarii) ce descurajeaza investitiile, initiativele antreprenoriale, motivarea fortei de munca, nivelul de trai etc.
in timp ce riscurile inteme pot fi atenuate/prevenite prin intermediul masurilor de natura administrativa – cum ar fi: capitalizarea surplusului de numerar obtinut in anii anteriori, supravegherea atenta a costurilor si propunerea unor masuri pentru
reducerea/limitarea cresterii acestora etc. – riscurile externe sunt dificil de anihilat, cu atat mai mult cu cat ele se produc independent de actiunile intreprinse de managerul de proiect (beneficiarul) sau de celelalte entitati implicate.
�'-'
330
………
··:�; gustrategy8tconsultmg iAgrotec
Capitolul 7
Concluzii si recomandari
'
331
:.-.:-.,
•;:_• gustricegy&consulting
7. 1. Concluzii
lAgrotec
Aceasta analiza a pietei a fost realizata la nivelul intregii tari, bazandu-se pe un dialog amplu purtat de catre expertii Asocierii Rompop 2014, cu un numar reprezentativ de
consumatori – 1.620 respondenti, operatori – 139 de respondenti �i un panel de specialisti de
notorietate din sectorul pescaresc, Efortul depus pe parcursul lunii august 2014 s-a materializat prin realizarea unui studiu deosebit de detaliat �i documentat, care ofera o imagine cat mai
corecta asupra situatiei actuale si a tendintelor privind consumul de peste din Romania, ale carui conlcuzii si propuneri sunt prezentate in cele ce urmeaza.
7.1.1. Concluzii privlnd contextu/ european
• Productia de peste la nivelul UE inregistreaza in momentul actual circa 6,2 milioane de tone, reprezentand circa 4,2% din productia mondiala a anului 2010. Cei mai mari producatori din UE sunt Spania (16% din volumul productiei totale din UE in 2010), Danemarca (13,9%),
Marea Britanie (13,1%) �i Franta (10,6%);
• Productia din pescuitul de captura reprezinta 4,9 milioane de tone, majoritatea capturilor de peste din UE (71,8%) inregistrandu-se in Atlanticul de Nord-Est. Cea mai mare parte a capturii, in termeni de volum, este inregistrata de Danemarca ( 17% din totalul UE), Spania (15%), Marea Britanie (12%) si Franta (9% ), care detin impreuna ceva mai mult de jumatate din captura totala a UE. Structura capturilor in perioada raportata a fost dominata de
speciile sprot �i hering;
• Productia din acvacultura in UE a ramas relativ stabila, intre 1,2 �i 1,4 milioane de tone, in perioada 1995-2010. Principalii producatori din sectorul acvaculturii au fost Spania (20%), Franta (17%), Marea Britanie (16%) �i Italia (12%), ceea ce, din punct de vedere cantitativ, a reprezentat in 2010 doua treimi din productia totala de acvacultura, Cu toate acestea, din punct
de vedere valoric, Franta a ocupat primul primul loc (21 %), urmata de Marea Britanie (19%)
si Spania (12%);
• Acvacultura s-a bazat in cea mai mare parte pe cresterea a patru specii: midii, pastrav, somon �i stridii. in 2010, productia de peste a reprezentat jumatate din volumul total �i 70% in valoare, in timp ce molustele au reprezentat 50% �i respectiv 30%. Molustele bivalve (midii,
332
•):.• guurac�gy&consulung iAgrotec
stridii �i scoici) au fost produse in majoritate in Spania, Franta si Italia, dar speciile variaza in functie de stat. Marea Britanie a produs in principal somon;
• Uniunea Europeans este un importator net de produse pescaresti, in 2010, importurile UE s-au ridicat la 5.336.189 de tone, cu o valoare de 16,56 miliarde Euro. in acelasi an, UE a exportat 1.739.074 de tone cu o valoare de 2,77 miliarde Euro. Principalii furnizori din UE au
fost Norvegia (22% din importuri), China (9%) �i Islanda (6%), in timp ce principal ii sai clienti
au fost Statele Unite ale Americii (11 % din exporturi), Elvetia (9%), Rusia, Norvegia (8%), China (8%) �i Japonia (7%). Avand in vedere toate schimburile, atat in cadrul UE cat si cu tarile terte, Spania, Franta �i Italia au fost principalele state membre importatoare, in timp ce Danemarca, Olanda �i Spania au fost cei mai mari exportatori;
• Consumul mediu de produse din peste in UE a fost de circa 23,3 kg pe persoana pe an, fata de o medie mondiala de 17 ,8 kg pe persoana pe an (2007). Consumul a variat de la 4,6 kg/persoana pe an, in Bulgaria la 61,6 kg/ persoana pe an, in Portugalia.
7.1.2. Concluzii privlnd contextul national
a) Activitate de pescuit fi acvaculturii
• Productia piscicola a Romaniei a inregistrat fluctuatii care au balansat intre 13.337 tone
�i 17.942 tone, in intervalul 2005 – 2008, a scazut la circa 11.600 tone, pe fondul crizei economice, Inregistrandu-se un reviriment pana spre 13.500 – 15.000 tone, in ultimii doi ani;
• Oferta sectorului pescaresc din Romania a provenit din acvacultura, pescuit comercial
�i produsele procesate �i a acoperit 17,8% din consum;
• Productia din acvacultura a reprezentat baza productiei de peste din Romania, acest segment asigurand circa 68% (valoare medie a ultimilor trei ani) din productia totala;
• Acvacultura s-a desfasurat preponderent in ape dulci �i s-a caracterizat din punct de
vedere tehnologic prin cresterea intensiva (mai ales a salmonidelor), cresterea extensiva �i semi-intensiva a ciprinidelor in policultura, in bazine de pamant (helesteie, iazuri �i lacuri);
• Structura pe specii a productiei piscicole provenita din acvacultura a fost dorninata de ciprinide, in medie 87%, celelalte 13 procente fiind acoperite de alte specii dintre care dorninanta a fost specia pastrav;
333
–:.��-�..
••;-·.• gnstrnegy&consulting
tAgrotec
• Pescuitul comercial in apele interioare a contribuit la productia totala a sectorului cu circa 4.000 t. Dupa scaderea inregistrata in perioada 2010-2012 s-a inregistrat o usoara crestere a productiei de peste din aceasta activitate in ultimii ani; capturile din apele interioare au fost dominate in principal de speciile: caras (41,2%), platica (16,7%), babusca (5,9%), crap (4,7%),
�ala (4,4%), somn (4,2%), stiuca (2,6%), scrumbie de Dunare (8,4%);
• Pescuitul marin a avut o contributie modesta in constituirea productiei piscicole totale, asigurand intre 230,9 tone, in anul 2010 �i 1.617,3 tone, in 2013; cresterea nivelului capturii
s-a datorat cererii crescute de rapana care a reprezentat (50%) din captura raportata; capturile inregistrate au fost dominate de speciile: sprot, hamsie, stavrid; speciile cu valoare econornica
ridicata: calcan, chefal, rechin �i guvid au fost prezente in cantitati mic.
b) Activitatea de procesare
• Segmentul de procesare si-a redus considerabil numarul de unitati, in ultimii 3 ani, utilizand in procesul de fabricatie preponderent materia prirna din import (79%), materia prima
indigena fiind de circa 21 %; productia de conserve �i semiconserve a variat intre 8.965 tone �i
18.604 tone, cele mai mari valori inregistrandu-se in anii 2010 �i 2011, actualmente aceste produse fiind intr-un trend descendent; unitatile de procesare au prelucrat atat specii de peste
indigene cat �i specii oceanice;
• Cele mai frecvente forme de prelucrare au fost: peste decapitat, eviscerat, portionat, filetat, sarat, afumat, marinat �i sub forma de salate.
• Cele mai mari cantitati de sortimente din peste �i alte vietuitoare acvatice obtinute in ultimii trei ani (2011-2013) au fost reprezentate de semiconserve care au inclus produsele din peste afumat, marinat, sarat, urmate de specialitati �i delicatese formate din salate de icre, batog, lapti, etc. Oferta cea mai scazuta de produse pescaresti a fost cea reprezentata de
conserve.
• Speciile utilizate pentru procesare au fost: crap, cosas, sanger/novac, platica, caras, rosioara, stiuca, somn, salau, scrumbie, pastrav, clarias, sturioni, rechin, somon, dorada regala, hering, chefal, cod, merlucius, sprot, macrou, pangasius, ton, stavrid, capelin;
• Speciile indigene frecvent utilizate pentru prelucrare au fost reprezentate de ciprinide
(90% din cantitatea de peste local procesat) �i salau, stiuca, somn, biban �i pastrav;
334
�..�.!..
••;-·.• gtutr�ctgy&consulcing
=··-.-.-.Cfflftl.J
iAgrotec
• Speciile oceanice cele mai utilizate pentru prelucrare au fost reprezentate de somon, hering, sprot si macrou; o mare cantitate de somon importata a provenit din acvacultura;
c) SituaJiaforJei de muncii
• Sectoral piscicol din Romania asigura, in anul 2012, un nurnar de 9.284 de locuri de munca in cadrul celor trei categorii de activitati (pescuit, acvacultura �i procesare), reprezentand o crestere cu circa 36,3% fata de anul 2005;
• Ponderea cea mai mare a locurilor de munca, in anul 2012, s-a inregistrat in activitatile de pescuit comercial din apele interioare �i acvacultura (8.033) reprezentand o crestere fata de anul 2005 cu circa 66,5%;
• Comparativ cu anul 2005, in anul 2012 s-a inregistrat scaderea numarului locurilor de munca atat in activitatea de pescuit marin (scadere cu circa 25,6%, ca urmare a reducerii nurnarului arnbarcatiunilor de pescuit la Marea Neagra), cat �i in activitatea de procesare (scadere cu circa 10%, ca urmare a reducerii numarului unitatilor de procesare);
• Porta de munca ocupata in sectorul piscicol nu este suficient de bine pregatita din punct de vedere profesional �i in special in domeniul acvaculturii �i procesarii, nefiind organizate
unitati de pregatire profesionala pentru nivelul mediu de pregatire;
• Se constata lipsa personalului cu capacitate administrativa �i tehnica la nivelul comunitatilor rurale, necesar instituirii de FLAG-uri �i dezvoltarii integrate a unei strategii de dezvoltare locala eficace.
d) Comercializare – desfacere – consum
• Comertul cu peste �i produse din peste pe piata interna s-a realizat prin intermediul fermelor piscicole, unitati de procesare/industrializare, importatori angrosisti �i detailisti;
• Consumul intern total a fost de 83,4 mii tone �i a fost asigurat de pestele importat in procent de 82,2%, productia interna contribuind doar cu 17,8%;
• Consumul mediu pe cap de locuitor a scazut constant din 2008 pana in 2011, de la 4,8 kg/persoana, la 3,48 kg/persoana, dar in ultimii doi ani a crescut usor ajungand la 4,08 kg/persoana.
• 53% dintre respondenti au declarat ca au consumat peste sau produse din peste mai des decat o data pe luna ceea ce arata ca circa 9,8 milioane de romani au consumat peste in mod
.1f'4:.' 335
''"RO=P,
·'�\··.;�·"·· gtutr,utgy&consulcing
;'I
LAgrotec
frecvent; 40% dintre respondenti au consumat ocazional peste, ceea ce reprezinta aproximativ
6, 7 milioane de persoane, iar circa 7% dintre respondenti s-au declarat non-consumatori reprezentand circa 2 milioane de consumatori cu varsta de peste 15 ani;
• Ponderea cea mai mare a consumului frecvent de peste in profil teritorial s-a identificat in zona de sud �i sud – est a Romaniei, situatie ce poate fi explicata prin accesibilitatea de-a
lungul timpului a produselor piscicole proaspete datorita apropierii de bazinul Dunarii, al
Deltei Dunarii si al Marii Negre;
• Profilul socio-demografic al consumatorilor de peste este definit de varsta de mijloc (37-47 de ani), persoane casatorite, cu venituri de peste 2.000 de lei pe luna, cu studii peste medie. Consumatorii ocazionali de peste au fost tineri (15-25 de ani), persoane necasatorite, cu venituri personale sub 500 de lei, cu studii medii sau sub medie. Non-consumatorii au fost tinerii, cu venituri reduse, iar lipsa consumului de peste s-a datorat in cele mai multe cazuri• dincolo de cauze obiective – obisnuintei din familie;
• Cauzele sociologice ale diferentelor in ceea ce priveste speciile de peste consumate au fost legate de accesibilitatea produselor, de pretul anumitor specii de peste sau de perceptia asupra pretului, dar si de educatia populatiei privind caracteristicile diferitelor tipuri de peste
�i a beneficiilor asociate cu anumite specii;
• Locul preferat de achizitie al pestelui proaspat sau viu 1-a constituit magazinul specializat. Din acest motiv, se constata faptul ca accesibilitatea produselor autohtone proaspete, reprezinta principalul factor de crestere al consumului de peste in Romania;
• Cantitatea de peste achizitionat pe achizitie a variat in functie de gradul de accesibilitate
(distanta pana la magazinul de unde a fost achizitionat) �i in functie de numarul membrilor din familie;
• Criteriile pentru cumpararea produselor pescaresti au fost: prospetirnea, gustul, mediul de provenienta, cornpozitia nutritionala si pe cat posibil, lipsa oaselor;
• Consumul scazut sau lipsa consumului de peste a fost motivat de: neatractivitatea gustului, convingerile proprii, considerente medicale, traditia �i factori obiectivi externi
precum pretul, lipsa de informare, influenta familiei;
• Non-consumatorii au fost persoane mai putin informate: aproape o treime dintre acestia nu au incredere in nicio sursa de informare, o treime se informeaza de la TV, iar restul prefers informarea in magazine;
336
�.t.�-·
��· guscrategy&consulttng
m,m..=.,.11CfflfUJ
iAgrotec
• Preocuparile legate de dezvoltarea consumului de produse pescaresti au fast strans
legate de cerinta crescanda a consumatorilor de a avea o alimentatie echilibrata, care sa contribuie la mentinerea �i chiar imbunatatirea starii de sanatate �i in egala masura la
dezvoltarea sectorului pescaresc;
• Dintre speciile de peste disponibile pe piata, au fast preferate speciile: macrou (48%), crap (45%), caras (27%) si pastrav (23%). Au mai fast consumate speciile: ton (14%), somn (13%), salau (11 %) si somon (11 %). Speciile de peste eel mai putin consumate au fast sturionii (1 %) si stiuca (2%), din cauza indisponibiliatii acestora in mod constant pe piata de consum, desi ele se numara printre preferintele consumatorului traditional de peste. Cererea de peste
autohton a fast dominata de speciile crap, caras �i pastrav;
• 71 % din consumatori au preferat pestele proaspat sau refrigerat, pestele viu a fast preferat de catre 32%, iar pestele eviscerat/filetat de catre 17% dintre consumatori;
• Dintre produsele pescaresti, cererea cea mai importanta a fast de specialitati-delicatese (salate de icre, batog, lapti, etc.) urmata de conserve, semiconserve �i alte sortimente in care sunt incluse �i fructele de mare; principala caracteristica a unui produs pescaresc care a definit
calitatea a fast, in opinia consumatorilor, prospetimea;
• Cererea pentru promovarea produselor a fast orientata in directia dezvoltarii mijloacelor de informare privind beneficiile pentru sanatate ale consumului de produse pescaresti, mai ales in randul tineretului.
7.1.3. Concluzii privind piata operatorilor autohtoni
• Sectorul pescaresc are nevoie urgenta de investitii, atat in ceea ce priveste utiliajele �i echipamentele utilizate in cadrul procesului tehnologic, cat �i in ceea ce priveste infrastructura din cadrul fermelor piscicole (bazine piscicole, instalatii �i constructii hidrotehnice, transport,
etc.);
• in domeniul acvaculturii este necesara reabilitarea si modernizarea fermelor piscicole existente, precum si modernizarea tehnologiilor de exploatare, avand in vedere potentialul productiv ridicat al acestor ferme care ar putea asigura o productie anuala de circa 60.000 –
80.000 tone de peste;
• Este necesara sustinerea activitatii de cercetare din sectorul piscicol in vederea dezvoltarii unor tehnici �i tehnologii noi care se preteaza a fi aplicate in fiecare domeniu de
€��-1
337
…. ..
�f gustraitgy&consulting �Agrotec
activitate �i in fiecare regiune a tarii, intocmirea de normative de specialitate pe regiuni, avand in vedere conditiile actuale de practicare a acvaculturii �i nu in ultimul rand transferul
tehnologic catre producatori in vederea dezvoltarii unei acvaculturi eficiente, competitive si durabile; in prezent nu exista o colaborare practica intre autoritatile centrale care raspund de sectorul piscicol, activitatea de cercetare de specialitate si producatori/organizatii de producatori;
• in vederea stimularii dezvoltarii sectorului se resimte acut �i lipsa unor facilitati fiscale
din cauza careia toti producatorii din cadrul sectorului sunt necompetitivi, atat fata de celelalte domenii de activitate din ramura mare a agriculturii, cat �i fata de firmele de profil din Europa;
• Este necesara elaborarea �i implementarea unei strategii unitare de constientizare a beneficiilor carnii de peste asupra sanatatii umane in vederea stimularii consumului de peste �i produselor de peste, atat la nivel national cat �i la nivelul tuturor regiunilor tarii;
• Este necesara elaborarea �i implementarea unui sistem unitar, simplificat �i usor de intocmit, de evidentiere a trasabilitatii;
• Este necesara etichetarea corespunzatoare a produselor din peste, evidentierea mai precisa a zonei geografice de provenienta a produsului;
• Din punct de vedere al activitatii de comercializare a pestelui, sectorul de acvacultura
�i pescuit se confrunta cu o serie de probleme care afecteaza nu numai acest tip de activitate dar pune in dificultate �i celelalte activitati �i anume, cea de productie (pescuit �i acvacultura) si cea de procesare. Acestea sunt semnalate la nivelul intregii tari �i sunt reprezentate de:
• veniturile mici ale populatiei # implicit puterea sciizutii de cumpiirare;
• consum de peste relativ sciizut pe cap de locuitor, datorat in principal unei informiiri insuficiente a populatiei prlvind beneficiile consumului de peste;
• lipsa Bursei de peste sau a unei alternative a acesteia in ceea ce priveste asigurarea permanentii cu produse;
• lipsa unei refele organizate pentru depozitarea # distribuirea produselor refrigerate
din peste tn special pentru o aprovizlonare sigurii, constantii §i diversificatii care sii satisfacii atlit nevoile consumatorilor din mediul urban cat 1i ale celor din mediu rural;
Chiar daca majoritatea achizitiilor de peste sau produse din peste se realizeaza din centrele comerciale, locul preferat de achizitie a pestelui pentru consumatori il reprezinta magazinele specializate, depasind ca procent din numarul total de tranzactii, centrele comerciale, la
338
…………
��· gnstractgy&consulting liAgrotec
vanzarile de peste viu si vanzari de icre/lapti ,fiind la egalitate cu acestea 10 vanzarea de peste proaspat sau refrigerat �i in vanzarile de specialitati.
Caile de lrnbunatatire a calitatii pestelui si produselor din peste sunt prioritare si pot fi realizate prin:
• elaborarea �i aplicarea procedurilor �i normelor de calitate la nivel national;
• modernizarea �i dotarea punctelor de debarcare existente;
• cresterea numarului centrelor de prima vanzare; modemizarea centrelor de prima vanzare existente;
• comasarea punctelor de debarcare cu centrele de prima vanzare in pescaria din Delta
Dunarii;
• dezvoltarea logisticii necesare depozitarii si transportului specializat (masini frigorifice de transport, agregate frig, masini de gheata, masini pentru fulgi de gheata, viviere pentru transportul pestelui viu);
• implementarea trasabilitatii produselor in sectorul pescaresc;
• introducerea tehnologiilor ecologice de crestere in acvacultura (acvacultura ecologica si realizarea gamei de produse ecologice).
Diversiflcarea produse/or de peste se poate realiza �i prin cresterea, procesarea �i comercializarea unor specii, superioare calitativ, care sa raspunda cerintelor consumatorilor, inlocuind speciile din import. in acest sens, din cercetarile efectuate pana in prezent in Romania, rezulta ca:
• Acvacultura, atat cea de apa dulce cat �i cea marina, poate raspunde foarte bine cerintelor pietei in ceea ce priveste diversificarea speciilor, prin realizarea de investitii in sisteme de recirculare a apei. Aceste sisteme permit cresterea speciilor care solicits conditii de ternperatura, salinitate, oxigenare care nu pot fi asigurate de conditiile pedo• climaterice ale Romaniei;
• Introducerea unor specii noi de peste atat in amenajarile piscicole traditionale cat �i in unitatile piscicole cu sisteme recirculante, in special, prin: extinderea cresterii
pastravului, a speciilor rapitoare autohtone (somn, salau, stiuca, biban, etc.), a cresterii
339
6:..,,'!.�··
••·• gustr,te�gy&consultmg
.:-.
�
=••- •11crmar
CUD
iAgrotec
istem traditional extensiv in monocultura si
sturionilor pentru came
i caviar, atat in s
policultura cat si in sisteme recirculante;
• Cresterea speciei tilapia, un cichlid care se preteaza foarte bine pentru cresterea intensiva �i cunoaste un trend crescator al consumului de pe piata interna;
• Maricultura este o activitate care poate asigura produse noi pe piata interna de peste prin cresterea speciei salmo trutta labrax (pastrav de mare) si a speciilor cambula �i calcan, specii care pot acoperi atat calitativ cat si cantitativ o ni�ii importanta de piata;
aceste specii se preteaza acvaculturii marine, existand deja cercetari in domeniu;
• Trecerea fermelor traditionale la acvacultura ecologies, promovarea consumului de peste �i produse din peste produse in conditii ecologice, pot contribui la tmbunatatirea starii de sanatatea a populatiei si a calitatii mediului inconjurator.
imbuniitiifirea �i diversijicarea consumu/ui
• imbunatatirea si diversificarea consumului de peste �i a produselor din peste se poate realiza raspunzand cerintelor pietei de peste din Romania prin promovarea comercializarii pestelui proaspat, refrigerat, a pestelui viu, a pestelui �i produselor din peste de calitate superioara, la un pret accesibil. Aceste cerinte se pot indeplini pe de o parte prin masurile propuse la cap. 6.1.1 coroborate cu cele legate de imbunatatirea �i prin diversificarea canalelor de distributie si comercializare, care sunt tratate in cap.
6.1.3, precum �i prin cateva masuri care pot veni in sprijinul producatorilor din Romania
in vederea ajustarii preturilor la un nivel corect in raportul calitate-pret-putere de cumparare dupa cum urmeaza:
Scaderea TV A-ului pentru produsele obtinute din activitatea de pescuit �i
acvacultura;
Reducerea sau chiar eliminarea pretului platit pentru alimentarea cu apa; Amnistierea pliitii taxei pentru constructiile hidrotehnice din amenajiirile piscicole (taxa pe stalp);
infiintarea asociatiilor de producatori de peste care ar conduce la concentrarea activitatilor, cresterea capacitatii acestora de reactie precum si cresterea accesarilor fondurilor europene.
340
':�• gl'Utrategy&consuhing iAgrotec
Principalele canalele de distributie folosite in desfacerea productiei de peste din Romania �i cele mai importante modalitati �i locuri de livrare a pestelui si produselor de peste, sunt:
• Livrarea din centre de prima vanzare pentru pestele pescuit;
• Livrarea directa din cherhanaua fermei piscicole, pentru pestele produs in acvacultura;
• Livrarea la clientela deja existenta, direct la balta, la comanda;
• Livrarea prin distribuitori locali, dar si in targuri si oboare, la stand-uri;
• Livrarea in hipermarket-uri, magazine speciale, magazine mici, in unitati proprii.
7.2 Recomandarl
Coreland rezultatele studiului cu rezultatele analizei SWOT si cu prevederile Planului Strategic National Multianual pentru Acvacultura (PSNMA) au fost elaborate recomandarile pentru dezvoltarea sectorului piscicol din Romania, structurate pe Prioritatile UE:
1. Promovarea pescuitului durabil din punctul de vedere al mediului, eficient din punctul de vedere al utilizar]! resurselor, inovator, competitiv �i bazat pe
cunoastere (Prioritatea 1 a Uniunii)
1.1 imbunatatirea infrastructurii de pescuit marin prin modernizarea punctelor de
debarcare existente �i infiintarea punctelor de debarcare in porturile maritime existente
�i orientare catre capturarea speciilor cu potential ridicat de valorificare economica.
1.2 imbunatatirea infrastructurii pentru modernizarea pescuitului comercial din apele interioare (modernizarea si dotarea punctelor de debarcare existente, amenajarea adaposturilor pescaresti, cresterea numarului de arnbarcatiuni adecvate �i a mijloacelor de transportat peste de la zonele de pescuit la punctele de debarcare si la centrele de
prima vanzare, la unitatile de desfacere �i procesare, etc.);
1.3 imbunatatirea sigurantei pescarilorprin construirea sau modernizarea adaposturilor;
1.4 Implementarea masurilor pentru imbunatatirea valorii adaugate si/sau a calitatii capturilor de peste, prin realizarea de investitii in acest sens;
1.5 Diversificarea veniturilor pescarilor prin sustinerea dezvoltarii unor activitati
complementare, incluzand investitii la bord, turismul pentru pescuitul cu undita, restaurante, activitati educationale care privesc pescuitul cu undita, etc.
341
::..�·i..
·�• gustrat�gy&consulting
lAgrotec
…….. dCIIIRlJ
ff
1.6 imbunatatirea performantei si competitivitatii generale ale operatorilor prin fumizarea de consiliere profesionala, inclusiv cu privire la sustenabilitatea mediului in
vederea limitarii impactului negativ asupra ecosistemelor marin, terestru �i de apa
dulce;
1. 7 Inlocuirea sau modernizarea motoarelor principale sau auxiliare in scopul cresteri i eficientei energetice.
2. Stimularea acvaculturii durabile din punctul de vedere al mediului, eficiente din punctul de vedere al utilizarli resurselor, inovatoare, competitive �i bazate pe
cunoastere (Prioritatea 2 a Uniunii)
2.1 in vederea imbunatatirii performantei si a competitivitatii generale a fennelor de
acvacultura, concomitent cu reducerea impactului negativ asupra mediului se recomanda cresterea nivelului de consiliere a acestora de catre organisme stiintifice , tehnice, juridice, economice;
2.2 Readucerea in circuitul piscicol a minim 30% din suprafetele destinate initial cresterii pestelui, care au fost abandonate sau au capatat alte destinatii de utilizare
concomitent cu intabularea tuturor terenurilor care apartin statului �i pe care sunt
amplasate fenne piscicole;
2.3 Modemizare �i retehnologizarea amenajarilor piscicole existente, atat in ceea ce priveste infrastructura (diguri, baraje, bazine de crestere, sisteme de alimentare cu apa,
etc.) cat �i in ceea ce priveste tehnologiile de crestere adecvate acestui tip de amenajari
piscicole, introducerea tehnologiilor modeme de cresterea pestelui in sisteme recirculante in vederea cresterii productiei de peste in amenajarile existente sau in cele noi, concomitent cu solutionarea problemelor legate de reducerea costurilor de productie, elaborarea, aprobarea �i aplicarea procedurilor �i nonnelor de calitate la nivel
national;
2.4 Introducerea tehnologiilor de acvacultura ecologica (realizarea gamei de produse de peste �i produse de peste ecologice, conform normelor in vigoare ). Acvacultura, atat cea de apa dulce cat si cea marina, poate raspunde foarte bine cerintelor pietei in ceea
ce priveste diversificarea speciilor, prin realizarea de investitii in sisteme de recirculare a apei. Aceste sisteme permit cresterea speciilor care solicits conditii de temperatura, salinitate, oxigenare ce nu pot fi asigurate de conditiile pedo-climaterice ale Romaniei;
342
…. :i..�..
,..:
;-.
2.5 Diversificare productiei de peste in fermele de acvacultura extensive cat mai ales fermele de acvacultura cu sisteme recirculante prin: extinderea cresterii pastravului, a speciilor rapitoare autohtone (somn, salau, stiuca, biban, etc.), a cresterii sturionilor
pentru came si caviar, precum �i cresterea speciei tilapia, un cichlid care se preteaza
foarte bine pentru cresterea intensiva �i cunoaste un trend crescator al consumului de pe piata interna;
2.6 Dezvoltarea mariculturii prin stimularea cresterii speciilor pastrav de mare (Sa/mo trutta labrax), cambula �i calcan, precum �i a speciilor de moluste de interes economic care pot acoperi atat calitativ cat si cantitativ o ni�a importanta de piata, aceste specii
pretandu-se acvaculturii marine, existand deja cercetari in domeniu;
2. 7 Cresterea eficientei activitatii fermelor de acvacultura inclusiv prin conversia acestora la surse de energie regenerabila;
2.8 Identificarea si cartografierea zonelor in care se pot desfasura activitati de acvacultura precum �i a acelor pentru care nu sunt favorabile aceste activitati.
2.9 imbunatatirea si dezvoltarea facilitatilor �i infrastructurilor de sprijin necesare
cresterii potentialului siturilor de acvacultura si a reducerii impactului negativ al acvaculturii asupra mediului;
2.10 Sprijinirea financiara a fermelor de acvacultura care furnizeaza servicii de mediu, inclusiv a acelora care se regasesc in zona NATURA 2000;
2.11 Sprijin financiar in vederea prornovarii sanatatii si a bunastarii animalelor in
intreprinderile din domeniul acvaculturii;
2.12 Sustinerea fermelor de acvacultura in ceea ce priveste garantarea veniturilor realizate prin asigurarea stocurilor care sa acopere eventualele pierderi economice;
2.13 Modernizarea managementului activitatii de acvacultura prin trecerea de la formele asociative de tip patronal, cu scop reprezentativ, la formele asociative cu scop lucrativ, ceea ce ar permite operatorilor sa joace un rol mai important pe piata de peste si a produselor din peste, dezvoltarea parteneriatelor cu institutiile de cercetare in
vederea promovarii unei acvaculturi inovative care sa asigure competitivitatea �i
durabilitatea sectorului, etc;
2.14 Promovarea unor masuri fiscale care sa stimuleze activitatea de acvacultura:
reducerea sau chiar eliminarea pretului platit pentru metrul cub de apa din bazinele
343
-��;"' grutra1rgy&cconsulting iAgrotec
piscicole folosite pentru acvacultura, amnistierea platii taxei pentru constructiile hidrotehnice din amenajarile piscicole (taxa pe stalp), reducerea TVA la peste �i
produsele de peste, subventionarea producerii puietului, subventionarea motorinei si a energiei electrice, subventionarea productiei de peste (prima la hectar luciu de apa) similar subventionarii altor sectoare ale zootehniei (cresterea vacilor, etc.), in vederea eliminarii discrirninarilor la care sunt supusi producatorii autohtoni in cornpetitia cu cei din alte state membre ale UE;
2.15 Promovarea unor masuri de constientizare publica care sa stimuleze cresterea consumului de peste �i a produselor de peste,
3. incurajarea punerii in aplicare a PCP (control �i colectarea de date) (Prioritatea
3 a Uniunii)
3.1 Punerea in aplicare a unui sistem de control, inspectie �i executare eficient;
3.2 Desfasurarea activitatilor de colectare, gestionare si utilizarea datelor in scopul asigurarii efectuarii unui pescuit precautionar si responsabil;
3.3 Realizarea unor studii de cercetare pe mare in scopul eficientizarii activitatii de
pescuit.
4. Cresterea gradului de ocupare a fortei de munca �i sporirea coeziunii teritoriale
(Prioritatea 4 a Uniunii)
4.1 Sprijinirea activitatii FLAG-urilor pentru realizarea si implementarea strategiilor de dezvoltare locala plasate sub responsabilitatea comunitatii, adecvate cresterii gradului de ocupare a fortei de munca si sporirii coeziunii teritoriale.
4.2 Selectarea acelor strategii care contribuie la cresterea valorii adaugate, crearea de noi locuri de munca , atragerea tinerilor si promovarea inovarii;
4.3 Derularea cursurilor de scurta durata pentru pregatirea personalului din sectorul piscicol in vederea elaborarii �i in special a implernentarii proiectelor cu finantare
europeana de modemizare a sectorului piscicol;
4.4 Dezvoltarea schimburilor de experienta intre FLAG-uri;
5. Stimularea comercializarii �i prelucrarii (Prioritatea 5 a Uniunii)
344
.. ..
':�• gustrattgy&consulting tAgrotec
5.1 Dezvoltarea infrastructurii si logisticii necesare depozitarii si transportului pestelui
�i produselor de peste (realizarea de retele pentru depozitarea si distributia pestelui si a produselor din peste, modernizarea centrelor de prima vanzare, masini frigorifice de transport, agregate frig, masini de gheata, masini fulgi de gheata, viviere pentru
transportul pestelui viu, etc.);
5.2 Realizarea activitatii de prelucrare si comercializare pe baza de planuri de productie si comercializare ;
5.3 Realizarea de campanii de informare utilizand ca medii de comunicare, pe langa
Tv sau internet si magazinele specializate sau centrele comerciale. in acest sens trebuie organizate actiunile de informare urmarindu-se cresterea vizibilitatii acestor magazine pe piata produselor alimentare. Campaniile de informare ar trebui sa puna accentul pe
beneficiile pe care consumul de peste ii are asupra organismului �i sanatatii, dar �i
asupra unor rnodalitati cat mai diverse de preparare.
5.4 Implementarea trasabilitatii produselor in sectorul pescaresc;
5.5 Continuarea investitiilor in domeniul prelucrarii produselor pescaresti si de acvacultura.
6. Stimularea punerii in aplicare a politicii maritime integrate (Prioritatea 6 a
Uniunii).
6.1 Dezvoltarea cooperarii intre institutiile nationale cu institutiile similare din tarile riverane Maril Negre �i cu institutiile UE �i organizatiile neguvemamentale implicate in managementul Maril Negre, in vederea imbunatatirii schimbului de informatii in problemele maritime �i a promovarii initiativelor comune de gestionare durabila a resurselor acvatice din regiunea Marii Negre, dar si intre institutiile nationale implicate in realizarea supravegherii maritime integrate;
6.2 Utilizarea eficienta a resurselor umane �i financiare, eliminarea situatiilor de duplicare a activitatilor similare in institutii �i autoritati publice implicate;
Rezultatele acestui studiu de piafii pot contribui la identiflcarea obiectivelor strategice pentru dezvo/tarea unei politici investitionale care sii corespundii clit mai bine situatlei existente si potentialului pietei pestelui si produse/or de peste din Romania.
345
·..•…..
·��· guurategy&consulting
Capitolul 8
Bibliografie
·iAgrotec
346
·..•…•.
�::. gcastrategy&consulting
.:-.
8. Bibliografie
LAgrotec
2013-12_STECF 13-30 – Aquaculture economics Summary report_JRCxxx in capitolul 1. INTRODUCTION
2013-12_STECF 13-30 – Aquaculture economics Summary report_JRCxxx in Capitolul 4
ECONOMIC PERFORMANCE OF THE EU AQUACULTURE SECTOR
Comisia Europeana (2014)-Politica comund in domeniul pescuitului in cifre. Date statistice de baza, Editia 2014
Comisia Europeana (2014) -Sa intelegem politicile UE: Afaceri maritime si pescuit,
Luxemburg, Oficiul pentru Publicatii al UE, 2014
DG MARE-Politica comund in domeniul pescuitului (2014):
http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/index ro.htm
DG MARE – Fondul european pentru pescuit (2014):
http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/eff/index ro.htm
DG MARE- Fondul European pentru Pescuit �i Afaceri Maritime (FEPAM) (2014-2020):
http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/emff/index ro.htm
***Facts andfigures on the Common Fisheries Policy-Basic statistical data 2014
Failler, P. , Future prospects forfish andfishery products. 4. Fish consumption in the European
Union in 2015 and 2030. Part 1. European overview. FAO Fisheries Circular. No. 972/4, Part 1. Rome, FAO. 2007
***Recensiimantul Populatiei .yi al Locuintelor 2011, rezultate definitive, publicate in 2013 de INS, pentru populatia de peste 15 ani
***Strategia Nationalii a Sectorului Pescaresc 2014 – 2020. Ministerul Mediului �i Schimbarilor Climatice, Departamentul pentru Ape, Paduri �i Piscicultura; Ministerul Agriculturii �i Dezvoltarii Rurale. (sursa: Ministerul Agriculturii �i Dezvoltarii Rurale)
*** THE EU FISH MARKET, 2014 Edition
UE – Sinteze ale legislatiei UE in domeniul afacerilor maritime si al pescuitului (2014):
http://europa.eu/pol/fish/index ro.htm
AIPCE-CEP: http://www.aipce-cep.org/content/about-us
European Commission – FARNET (2014): https://webgate.ec.europa.eu/fpfis/cms/famet/ FAO, PNCD – ANPA
Studiul Deloitte II Cons11matontl in 2020 – Citeste semnele"
Studiul Jones Lang LaSalle II Vine schimbarea – Esti pregatit?
347
•••• gustrategy&consulting
.:-.
Capitolul 9
Anexe
LAgrotec
348
:.:.(
,:.:. gcuuategy&consuhing
.:-.
IISll'll-11'1�
1111:a
iAgrotec
Anexa 1.
Chestionar consumatori de p
este
Buna ziua!
Aveti cdteva c/ipe pentru a comp/eta impreuna un scurt chestionar? Vii multumesc! chestionarul face parte dintr-un studiu de piafii prin care analizam comportamentul consumatorilor de produse pescaresti.
Opinia dumneavoastra este foarte importantii, de aceea vii rugiim sii ne ajutati riispunzdnd la cdteva intrebari. Sondajul nu dureaza mai mult de JO minute!
intrebare pentru departajare:
Consumati peste sau produse din peste ?
o Consum mai des decat odata pe luna -> chestionar consumatori o O data pe luna sau mai rar -> chestionar non-consumatori
o Deloe -> chestionar non-consumatori
Chestionar consumatori
1. De obicei, ce specii de peste consumati (mai multe variante posibile)?
D Crap
D Fito fag
D Caras
D Pastrav
D Somn
D �aliiu
D Scrumbie
D Sturion
D Peste marin marunt (hamsie, Sprot)
D Sardine D Hering D Ton
D Macrou
fl!)–�
(R�O=""P-,"
��t�
349
..(··
·�.:. guurategy&consulung
..�
4 Agrotec
D Somon
D Pangasius
D Altele (specificati care):_
2. Alegeti tipurile de produse din peste pe care preferati sa le consurnati (mai multe variante de raspuns posibile):
D Peste viu
D Peste proaspat sau refrigerat
D Peste congelat
D Peste eviscerat/filetat
D Semiconserve (peste marinat, peste afumat etc)
D Specialitati – delicatese (salata de icre, batog etc.) D Conserve de peste
D Icre, lapti
D Fructe de mare
D Alte produse din peste (specificati care):
3. in cadrul familiei dumneavoastra care dintre urmatoarele produse sunt consumate de
obicei?
D Peste viu
D Peste proaspat sau refrigerat
D Peste congelat
D Peste eviscerat/filetat
D Semiconserve (peste marinat, peste afumat etc)
D Specialitati – delicatese (salata de icre, batog etc.)
D Conserve de peste
D Icre, lapti
D Fructe de mare
D Alte produse din peste (specificati care):_
350
���..!··
••;-•.• gusuategy&consulting
tAgrotec
4. Cat de des cumparati urmatoarele produse?
Peste viu
Peste proaspat sau refrigerat Peste congelat
Peste eviscerat/filetat Semiconserve (peste marinat, peste afumat etc) Specialitati – delicatese (salata de icre, batog etc.)
Conserve de peste
Icre, lapti
Fructe de mare
Mai des O data pe De 2- Lunar Ocazional Niciodata de O data saptamana 3 ori
pe pe saptamana luna
5. Principalele motive pentru care consumati peste sunt: D Dieta
D Gustul
D Meniu echilibrat
D Modul de promovare
D Reducerile de pret
D Recomandarea unui specialist
D Influenta familiei/ grupului de prieteni
D Altul ( precizati care):
351
· .
-�::. grascrategy&consulting
…:-.
6. in cadrul familiei dumneavoastra un consum ridicat de peste se realizeaza cu precadere in perioada:
o Prirnavara
o Vara
o Toamna
o lama
o Nu pot aprecia
7. De unde achizitionati de obicei peste?
D Centre comerciale (supermarket, hipermarket) D Magazine specializate (pescarii)
D Piata agroalirnentara
D Magazin de cartier
D Magazin online
D Alt lac (precizati care):
8. Care este locul preferat de achizitie a pestelui proaspat?
D Supermarket
D Pescarie
D Piata agroalimentara
D Minimarket
D Altul (specificati care):
9. Motivele pentru care cumparati din ace! Joe sunt: D Pretul
D Varietatea de produse
D Siguranta oferita
D Disponibilitatea produselor
D Obisnuinta
D Este magazinul de unde imi fac toate cumparaturile
352
…………
-;::. guscrategy&consulting
.:-.
tAgrotec
D Apropierea fata de locuinta
D Alt motiv (specificati care): _
10. Care sunt principalele surse pe care le utilizati pentru infonnarea dumneavoastra?
D Internet D Reviste D Tv
D Prieteni/familie
D Altele (specificati care):–-
11. Ce importanta acordati urmatoarelor caracteristici atunci cand achizitionati peste ?
Atribute Foarte Important Nici/Nici Putin Lipsit de important important importanta
Prospetirne Mediul de provenienta Raport calitate/pret Pretul Valoarea nutritiva Gustul Prezentarea Promovare Compozitia
(peste slab/gras)
12. in medie, ce cantitate de peste (proaspat sau congelat) achizitionati la o cumparare?
0 <1 kg
0 1-2 kg
0 2,1-3 kg
0 3,1-4 kg
0 >4kg
o Nu pot aprecia
353
�Agrotec
13. De cele mai multe ori, cumparati pestele sau produsele din peste disponibile:
o La vrac
o Ambalate
o Nu pot aprecia
14. Principalele caracteristici pe care un produs pescaresc de calitate ar trebui sa le aiba, in opinia dumneavoastra, sunt (mai multe variante posibile):
D Prospetimea
D Aspectul general atragator
D Termenul de valabilitate
D Mirosul specific
D Caracteristicile gustative cunoscute
D Lipsa solzilor �i continutul redus de oase
D Altele (specificati care):
15. Ce buget sunteti dispus sa alocati lunar pentru consumul de peste?
o <30 lei
o 30-50 lei o 51-71 lei o 72-92 lei o >92 lei
o Nu pot aprecia
16. Sub ce forma preferati sa consumati pestele?
o Gatit
o Marinat
o Afumat
o La conserva
o Altul. Specificati care:
354
··..!'.,..
·�.:. gi:asuategy&consulting
.:-.
lAgrotec
Date demografice despre respondent:
17. Sexul:
o Feminin
o Masculin
18. Varsta:
o 15-25 ani o 26-36 ani o 37-47 ani o 48-58 ani
o Peste 58 ani
19. Starea civila:
o Casatorit(a)
o Necasatoriua)
o Nu raspund
20. Mediul in care locuiti:
o Urban o Rural
21. Venitul dumneavoastra lunar net se incadreaza in intervalul?
o Fara venit
o Sub 500 lei
o 500-1000 lei
o 1001-1500 lei o 1501-2000 lei o 2001-2500 lei o 2501-3000 lei o Peste 3000 lei
o Nu raspund
355
··.:.�
·�.:. gusuategy&consulting
":-.
iAgrotec
22. Ultima institutie de inviitamant absolvita:
o Scoala gimnaziala
o Scoala de arte �i meserii
o Liceu
o Studii post liceale o Facultate
23. Care este ocupatia dumneavoastra?
o Functionar public o lnginer
o Cadru didactic o Manager
o Muncitor o Somer
o Casnic(ii)
o Elev/student o Pensionar
o Alta ocupatie. (specificati care):
o Nu raspund
* Clauza de confidentialitate
Datele colectate in acest sondaj vor fi folosite doar in scopul cercetett: Confidenfialitatea �i protejarea date/or sunt garantate in concordanta cu Codu/ de
Conduits al Societatii de Cercetari de Piata pe 2005.
356
::•�•:•�•�·· gusuategy&consulting
.:,..
:t.Agrotec
Anexa 2. Chestionar non-consumatori de peste
1. Principalele motive pentru care nu consumati peste sunt:
D Gustul
D Pretul
D Lipsa de informare
D Considerente medicale/dieta
D Traditia
D Influenta familiei/ prietenilor
D Convingerile proprii
D Altele (specificati care):
2. Considerati ca pestele este un produs:
D Sanatos
D Usor de preparat
D Ideal in diete
D Esential pentru o alimentatie echilibrata
D Obligatoriu de consumat
357
·�·… :;f..e… gtastrategy&:consulting tAgrotec
3. in ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii cu privire la camea de peste: Acord Acord Nici/nici Dezacord Dezacord
total total
Carneal produsele din peste au preturi mai ridicate decat alte tipuri de came.
Camea de peste este mai greu de preparat decat alte tipuri de came.
Consumul de peste este sanatos si se recomanda a se face cu regularitate.
Camea de peste este o sursa importanta de proteine, vitamine si minerale.
Consumul de peste este recomandat in special copiilor. Camea de peste are un continut redus de grasimi nocive.
4. Ce factori ar influenta schimbarea deciziei dumneavoastra pentru a consuma mai mult
peste?
D Activitatile de promovare
D Recomandarea familiei/prietenilor
D Recomandarea medicului
D Infonnarea suplimentara cu privire la produse
D Pretul
D Niciunul
D Altele (specificati care): _
5. in cadrul gospodariei dumneavoastra cine se ocupa de obicei de cumparaturi?
358
°;�• gusuategy&consulung iAgrotec
6. Principalul mediu de informare in care aveti cea mai mare incredere este:
o Tv
o Presa scrisa
o Radio
o Internet
o Tiparituri (Brosuri, pliante, afise)
o Niciunul
o Altul (specificati care):
7. Unde ati prefera sa prirniti informatii cu privire la consumul de came de peste?
o Centre comerciale (supermarket, hipermarket)
o Magazine specializate (pescarii)
o Piata
o Pe strada
o Pe internet
o in cutia postals
o Alt toe (precizati care):
8. Ce tipuri de informatii v-ar interesa sa aflati cu privire la consumul de peste?
D Modalitati de gatit
D Varietatea speciilor de peste
D Beneficiile pe care consumul de peste ii aduce
D Altele (specificati care): _
Date demografice despre respondent:
9. Sexul:
o Feminin
o Masculin
10. Varsta:
0
0
15-25 ani
26-36 ani
359
o 37-47 ani
o 48-58 ani
o Peste 58 ani
11. Starea civila:
o Casatoriua)
o Necasatorit(a)
o Nu raspund
12. Mediul in care locuiti:
o Urban o Rural
�Agrotec
13. Venitul dumneavoastra lunar net se incadreaza in intervalul?
o Fara venit
o Sub 500 lei
o 500-1000 lei
o 1001-1500 lei o 1501-2000 lei o 2001-2500 lei o 2501-3000 lei o Peste 3000 lei o Nu raspund
14. Ultima institutie de Invatamant absolvita:
o Scoala gimnaziala
o Scoala de arte si meserii o Liceu
o Studii post liceale
o Facultate
360
·j. ·::�r gumategy&consulting
.:-.
lAgrotec
15. Care este ocupatia durnneavoastra?
o Functionar public o lnginer
o Cadru didactic o Manager
o Muncitor
o Somer
o Casnic (a)
o Elev/student o Pensionar
o Alta ocupatie, Care? _
o Nu raspund
* Clauza de confidentialitate
Datele co/ectate in acest sondaj vor Ji folosite doar in scopu/ cercetiirii. Corfideruialitatea st protejarea date/or sunt garantate in concordantii cu Codul de Conduitii al Societiuii de Cercetiiri de Piafape 2005.
361
::..'!;,i•·
••;-•.• gustrategy&consulting
iAgrotec
Anexa 3. Chestionar Producatori
Buna ziua !
Aveti cateva clipe pentru a completa impreuna un scurt chestionar? Va multumescl chestionarul face parte dintr-un studiu de piata prin care analizam activitatea unitatilor prezente pe piata pescareasca din Romania.
Opinia dumneavoastra este foarte irnportanta, de aceea va rugam sane ajutati raspunzand
la cateva intrebari. Sondajul nu dureaza mai mult de 15 minute!
* Clauza de confidentialitate
Datele colectate in acest sondaj vor fl folosite doar in scopul cercetarii.
Denumirea unitatii:
Activitatea desfa�urata(conform cod
CAEN):
Forma de proprietate:1
Adresa unitatii (postals, tel., fax., e-mail)
Persoana de contact: Nume prenume Functie I profesie
Tel., e-mail persoana de contact
1 a – de stat; b – privata; c – institutii publice; d – alta (specificati care)
1. in ce categorie se incadreaza amenajarea dumneavoastra ?
D Crescatorie
D Pepiniera
2. Ce sistem de crestere folositi?
o in bazine de pamant/ extensiv
o in bazine de beton/ semiintensiv
o in viviere, custi sau tarcuri/semiintensiv o in sistem recirculant/intensiv
o Alt sistem de crestere (specificati care): _
3. Ce specii de peste produceti?
D Crap
D Fitofag
D Caras
362
::._1.!··
•••• gusuategy&consulting
.:-.
iAgrotec
D Pastrav
D Somn
D Salau
D Sturion
D Altele (specificati care):_
4. Ce specii de peste ati putea produce?
D Crap
D Fitofag
D Caras
D Pastrav
D Somn
D Salau
D Sturion
D Altele (specificati care):_
5. Ce fel de furaje folositi (se bifeaza raspunsul corespunzator) :
o Achizitionat din tarii (Provenienta interna)
o Achizitionat din import
o Atat de productie interna (de la combinat) cat �i din import
o Furajele sunt produse pe cont propriu
o Nu se administreazii furaje ( pestele se dezvolta excluziv pe seama productivitatii naturale a bazinelor)
6. Care este capacitatea de productie de care dispuneti :
• Icre embrionate (bucati): _
• Larve (bucati): _
• Puiet predezvoltat (kg): _
• Puiet vara I (kg): _
• Puiet vara II (kg): _
• Peste de consum (kg): _
• Remonti si reproducatori: _
7. Care este sursa principala de aprovizionare pentru materialul biologic de populare:
o Din import, de la furnizori externi o De la furnizori interni
o Din productie proprie
363
·..•.�..
· .:-. gusuategy&consulting tAgrotec
intrebari libere :
8. Ordonati in functie de volumul de vanzarl realizat, urmatoarele perioade din an
(l=perioada cu cele mai mari vanzari, 4=perioada cu vanzarile cele mai slabe):
Primavara Vara Toamna lama
9. Identificati pe scurt principalii parametrii ai activitatii dumneavoastra:
• Punctele forte pe care unitatea le detine:
• Principalele oportunitati ale sectorului pescaresc romanesc pe care le-ati putea exploata:
• in contextul general al sectorului in care va desfasurati activitatea, dificultatile/ problemele pe care le-ati lntampinat au fost :
• Principalele puncte slabe ale unitatii:
1 O.Descrierea principalelor canale de distributie folosite :
364
•• :. geastrategy&consulung
.:-.
'.lAgrotec
11. Considerati ca cea mai potrivita modalitate de comercializare la care se poate apela in acest moment in cadrul sectorului pescaresc este:
12. Ce nevoi ati identificat in activitatea dumneavoastra privind urmatoarele aspecte: Tehnologia:
Trasabilitatea produselor:
lnformarea consumatorilor : Etichetarea produselor: Altele:
365
···1·!··
��· guscrategy&consulung
:
iAgrotec
13.Cum ar trebui dirijate/ indreptate fondurile alocate pentru dezvoltarea sectorului
pescaresc:
14. Propuneri privind liniile de actiune /masurile de interventie a statului:
366
……,J ••
�� gusuategy&consulting
Anexa 4. Chestionar pescarii (magazine)/ distribuitori
Buna ziua !
Aveti cateva clipe pentru a completa impreuna un scurt chestionar? Va multumescl chestionarul face parte dintr-un studiu de piata prin care analizam activitatea unitatilor prezente pe piata pescareasca din Romania.
Opinia dumneavoastra este foarte importanta, de aceea va rugam sa ne ajutati raspunzand la
cateva intrebari. Sondajul nu dureaza mai mult de 7 minute!
* Clauza de confidentialitate
Datele colectate In acest sondaj vor ti folosite doar in scopul cercetarii,
Denumirea unitatii
Activitatea desfii�urata (conform cod
CAEN):
Forma de proprietate1
Adresa unitatii (postala, tel., fax., e-mail)
Persoana de contact: Nume prenume Functie I profesie
Tel., e-mail persoana de contact
1 a – de stat; b – privata; c – institutii publice; d – alta (specificati care)
1. Care sunt speciile de peste pe care le comercializati �i ce pondere reprezinta din totalul vanzarll unitatii (mai multe variante posibile)?
D Crap:
D Fitofag:
D Caras:
D Pastrav:
D Somn:
D Salau:
D Scrumbie:
D Sturion:
(%)
(%)
(%)
(%) (%) (%)
(%)
(%)
D Peste marin marunt (hamsie, sprot) :
(%)
D Sardine: D Hering: D Ton:
D Macrou:
D Somon:
(%) (%)
(%)
(%) (%)
367
· , …..
·�� gusrrategy&consulting tAgrotec
D Pangasius:
(%)
D Alteletspecificati care): (%)
2. Precizati ce pondere reprezinta din totalul produselor comercializate urmatoarele categorii:
D Peste viu:
(%)
D Peste proaspat sau refrigerat:
(%)
D Peste congelat:
(%)
D Peste eviscerat/filetat:
(%)
3. Care este/sunt luna/lunile din an in care aveti eel mai mare volum al vanzlirilor?
4. Care sunt sursele de aprovizionare utilizate pentru urmatoarele categorii de produse:
D Peste viu: _
D Peste proaspat/refigerat:
O Peste congelat: _
D Peste prelucrat:–––––
O Semiconserve:
O Specialitati : _
5. Care sunt problemele pe care le intampinati in activitatea desfa�uratli?
368
·:�:-�
••:. gcascrategy&consulung
.:-.
lAgrotec
6. Ce nevoi ati identificat in desfii�urarea activitatii dumneavoastra?
7. Este necesara realizarea unei retele pentru depozitarea �i distribuirea produselor din peste?
369
· .
·-;�� gusuategy&consulung iAgrotec
Anexa 5. Chestionar pentru unitatile de procesare a pestelui
Buna ziua !
Aveti cateva clipe pentru a completa impreuna un scurt chestionar? Va multurnesc! chestionarul face parte dintr-un studiu de piata prin care analizarn activitatea unitatilor prezente pe piata pescareasca din Romania.
Opinia dumneavoastra este foarte importanta, de aceea va rugam sa ne ajutati raspunzand la cateva intrebarl. Sondajul nu dureaza mai mutt de 15 minute!
* Clauza de confidentialitate
Datele colectate in acest sondaj vor fi folosite doar in scopul cercetarii.
Denumirea unitatii
Activitatea desfasurata (conform cod CAEN):
Forma de proprietate1
Adresa unitatii (postala, tel., fax., e-mail)
Persoana de contact: Nume prenume Functie I profesie
Tel., e-mail persoana de contact
I a – de stat; b – privata; c – institutii publice; d – alta (specificati care)
Date despre unitatea de procesare
1. Materiile prime utilizate pentru prelucrare sunt:
D Peste indigen. Care? _
D Peste import. Care? _
D Alte vietuitoare acvatice din productia interna (scoici, raci etc): _ D Icre neprelucrate: _
D Alte vietuitoare acvatice din import (caracatita, calamar, sepie, midii, stridii, vongole, creveti, homari, fructe de mare, etc): _
D Alte tipuri de materie prima de natura pescareasca (altele decat cele mentionate mai sus): _
370
………..
�::. gustrategy&consulting
.:-.
2. Sortimente de produse obtinute in urma procesarii (salate, semipreparate, preparate):
Produse din peste proaspat
(deso lzit, eviscerat, decapitat,decodat, depielat.portionat, filetat) Produse afumate
Produse sarate Produse marinate Conserve
Salate de icre
Sortiment obtinut (cantitate) Destinatia produselor (angrosisti, detailisti, consumator final, export)
–
Semipreparate sub forma de salate, surimi, fish fingers, fish burgers etc.
Alte sortimente preparate
371
•••• geasuategy&consulting
.:-.
intrebari:
lAgrotec
3. Cele mai vandute produse/sortimente sunt din punctul dumneavoastra de vedere urmatoarele:
4. Cele mai putin vandute produse/sortimente:
5. Identificati pe scurt principalii parametrii ai activitatii dumneavoastra:
• Punctele forte pe care unitatea le detine:
• Principalele oportunitati ale sectorului pescaresc romanesc pe care le-ati putea exploata:
• In contextul general al sectorului in care vii desfasurati activitatea, dificultatile/ problemele pe care le-ati Intampinat au fost :
• Principalele puncte slabe ale unitatii:
372
…..,J ••
· .:-. gc.1strategy&consulting LAgrotec
6. Cum ar trebui dirijate/ indreptate fondurile alocate pentru dezvoltarea sectorului pescaresc:
7. Propuneri privind liniile de actiune /rnasurile de interventie a statului:
8. Ce nevoi ati identificat in activitatea dumneavoastra privind urmatoarele aspecte: Tehnologia:
Trasabilitatea produselor:
lnformarea consumatorilor :
373
………..
·;;::. geasrrategy&consulting
.:-.
Etichetarea produselor:
Altele:
iAgrotec
374
·:•�•::·�.·· grastrategy&consulting
.:-.
tAgrotec
Anexa 6. Chestionar pentru pescarii profesionlstitasociatli de pescari, proprietari de nave de pescuit, proprietari de ambarcatiuni de pescuit)
Buna ziua !
Aveti cateva clipe pentru a completa irnpreuna un scurt chestionar? Va multumesc!
chestionarul face parte dintr-un studiu de piata prin care analizam activitatea unitatilor
prezente pe piata pescareasca din Romania.
Opinia dumneavoastra este foarte importanta, de aceea va rugam sa ne ajutati raspunzand la cateva intrebari. Sondajul nu dureaza mai mult de 15 minute!
* Clauza de confidentialitate
Datele colectate in acest sondaj vor fi folosite doar in scopul cercetarii,
Denumirea unitatii
Activitatea desfasurata (conform cod CAEN):
Forma de proprietate1
Adresa unitatii (postals, tel., fax., e-mail)
Persoana de contact: Nume prenume Functie I profesie
Tel., e-mail persoana de contact
1. Capturi realizate:
Zona Capturi (specii)
2. Din punctul dumneavoastra de vedere care este ponderea capturilor comercializate pe piata neagra �i principalele specii ?
375
=���;,!··
•••• grurrategy&consulting
.:-.
lAgrotec
3. Care considerati ca sunt speciile de pesti mai usor vandabile?
4. Care considerati ca sunt speciile de pesti nevandabile?
5. Identificati pe scurt principalii parametrii ai activitatii dumneavoastra:
• Punctele forte pe care unitatea le detine:
• Principalele oportunitati ale sectorului pescaresc romanesc pe care le-ati putea exploata:
• in contextul general al sectorului in care va desfasurati activitatea, dificultatile/ problemele pe care le-ati intampinat au fost :
• Principalele puncte slabe ale unitatil:
376
:��tt,t•·
••r•,• gusuategy&consulting
4 Agrotec
6. Ce nevoi ati identificat in activitatea dumneavoastra privind urmatoarele aspecte: Trasabilitatea produselor:
Infonnarea consumatorilor : Etichetarea produselor: Altele:
7. Pretul si piata:
. PreµJ! pli!tit pescarilor la predare pe specii §i icre
1
. Pretul pliltit de ciltre entitlltile colectoare
1
. Unde se prelucreazli pejtii ji icrele?
1
377
-�� gusuategy&consulting lAgrotec
8. Considerati ca din activitatea de pescuit 'in scop comercial va asigurati existenta?
9. Considerati ca trebuie sa existe centre de prima vanzare pentru pestele pescuit?
10. Considerati ca trebuie sa existe un port pescaresc, care sa asigure ambarcatiunile de pescuit?
11. Considerati ca este utila existenta unei burse de pe�te?
12. Cum ar trebui dirijate/ indreptate fondurile alocate pentru dezvoltarea sectorului
pescaresc:
13. Propuneri privind liniile de actiune /masurile de interventie a statului:
378
-..•�•f:·�.·· gustrategy&consulting
.:-.
mo •-•rr CfllfCII
111111
tAgrotec
Anexa 7.
Legislatla privind pescuitul, piscicultura �i acvacultura
LEGI
12/1974
Lege privind piscicultura §i pescuitul
192/2001
Lege privind fondul piscicol, pescuitul §i acvacultura
793/2001
Lege privind retragerea Romaniei din Conventia asupra viitoarei cooperari multilaterale in domeniul pescuitului in nord-vestul Oceanului Atlantic, semnata la Ottawa la 24 oct.1978
626/2002
Lege pentru ratificarea Acordului privind infiintarea Organizatiei
Internationale pentru Dezvoltarea Sectorului Piscicol in Europa Centrala
§i de Est (EUROFISH)
42/2003
Lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvemului nr. 76/2002 pentru modificarea §i completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura
481/2003
Lege pentru completarea alineatului (1) al articolului 62 din Legea nr.
192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul §i acvacultura
143/2004
Lege pentru ratificarea Protocolului adi'ional dintre Romania §i Comunitatea Europeans privind regulile aplicabile comertului cu anumite specii de pesti §i produse din peste, sernnat la Bruxelles …
298/2004
Lege pentru modificarea in completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul §i acvacultura
113/2005
Lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvemului nr. 69/2004 pentru modificarea §i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele
acvatice vii, pescuitul §i acvacultura
M.O.
30/1974
M.O.
200/2001
M.O.
21/2002
M.0.
858/2002
M.O.
51/2003
M.0.
836/2003
M.O.
420/2004
M.O.
593/2004
M.O.
395/2005
13/2006
Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvemului nr. 138/2005 privind exploatarea in siguranta a acumularilor cu folosinta piscicola, de
&
M.0.
37/2006
379
:.��-:;..
••.�•.• gr.scrategy&consulting
tAgrotec
agrement sau locala, din categoriile de importanta C si D
116/2006
Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura
46/2009
Lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvemului nr. 65/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvemului nr.
13/2006 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala �i Pescuit
317/2009
Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvemului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura
152/2010
Lege pentru completarea art. 4 7 din Ordonanta de urgenta a Guvemului nr. 23/2008 privind pescuitul �i acvacultura
219/2010
Lege pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvemului nr. 23/2008 privind pescuitul �i acvacultura
253/2011
Lege pentru modificarea alin. (3) al art. 67 din Ordonantei de urgenta a
Guvemului nr. 23/2008 privind pescuitul �i acvacultura
96/2012
Lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvemului nr. 104/2011 pentru modificarea art. 12 din Ordonanta de urgenta Guvemului nr.
13/2006 privind inflintarea, organizarea �i functionarea Agentiei de Plati
pentru Dezvoltare Rurala �i Pescuit, prin reorganizarea Agentiei
SAPARD.
LEGE REPUBLICATA
192/2001
Legea nr. 192/2001 *) privind fondul piscicol, pescuitul �i acvacultura
ORDONANT. EDEURGENT. A
76/2002
Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr.
M.O.
400/2006
M.0.
190/2009
M.O.
708/2009
M.O.
483/2010
M.O.
765/2010
M.O.
867/2011
M.O.
453/2012
M.O.
627/2003
M.0.
455/2002
380
::�:.�
•••• gusuategy&consulting
…:-.
lAgrotec
192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura
69/2004
Ordonanta de Urgenta pentru modificarea �i completarea Legii nr. 192/
200 l privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura
138/2005
Ordonanta de urgenta privind exploatarea in siguranta a acumularilor cu folosinta piscicola, de agrement sau locala, din categoriile de importanta CsiD
13/2006
Ordonanta de urgenta privind infiintarea, organizarea �i functionarea
Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, prin reorganizarea
Agentiei SAPARD
23/2008
Ordonanta de urgenta privind pescuitul �i acvacultura
104/2011
Ordonanta de urgenta pentru modificarea art. 12 din Ordonanta de urgenta a Guvemului nr. 13/2006 privind lnflintarea, organizarea �i functionarea Agentiei de Pla]] pentru Dezvoltare Rurala �i Pescuit, prin reorganizarea
Agentiei SAPARD
ORDONANTE
24/2012
Ordonanta pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a
Guvemului nr. 13/2006 privind infiintarea, organizarea si functionarea
Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala �i Pescuit, prin reorganizarea
Agentiei SAPARD
HOTARARI DE GUVERN
941/1956
Hotarare privind aprobarea modificarii, completarii si anularii unor articole din regulamentul de plata muncii pentru muncitorii pescari si personalul navigant al arnbarcatiunilor motorizate de pescuit
162/1974
M.O.
883/2004
M.O.
916/2005
M.O.
185/2006
M.O.
180/2008
M.O.
857/2011
M.0.
622/2012
M.O.
21/1956
M.O.
Hotarare pentru aprobarea Acordului dintre guvernul Republicii Socialiste 58/1974
Romania �i guvemul Statelor Unite ale Americii cu privire la pescuit in
�� �I 3s1
d-,Jq
�::efr.··
•••• gcasuategy&consulting
..:-.
tAgrotec
partea vestica a Oceanului Atlantic mijlociu
1417/1974
Hotarare privind aprobarea Protocolului, semnat la Constanta la 18 iunie
1974, al celei de-a XI-a Sesiuni a Comisiei mixte pentru aplicarea
Conventiei privind pescuitul in Marea Neagra, dintre …..
1418/1974
Hotarare privind aprobarea Protocolului, semnat la Bratislava la 18 aprilie
1974, al celei de-a XVI-a Sesiuni a Comisiei mixte pentru aplicarea
Conventiei privind pescuitul in apele Dunarii, incheiata ..
672/1992
Hotarare privind stabilirea valorii de patrimoniu a suprafetelor piscicole din proprietatea societatilor comerciale piscicole cu capital de stat
971/1994
Hotarare privind stabilirea �i sanctionarea contraventiilor la normele de
pescuit �i de protectie a fondului piscicol
1360/1996
Hotarare pentru aprobarea concesionarii si a caietelor de sarcini ale concesionarii, avand ca obiect valorificarea resurselor piscicole din 21 de zone de pescuit existente pe teritoriul domeniului public de interes national.
516/1997
Hotarare privind unele masuri pentru exercitarea pescuitului pe teritoriul
Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii"
849/2002
Hotarare pentru aprobarea Regulamentului de organizare �i functionare a
Inspectiei Piscicole
1207/2003
Hotarare pentru aprobarea Acordului dintre Guvemul Romaniei �i
Guvemul Republicii Moldova privind cooperarea in domeniul protectiei resurselor piscicole �i reglementarea pescuitului in raul Prut… …
288/2004
Hotarare privind accesul navelor �i ambarcatiunilor de pescuit, aflate sub
pavilionul altar state, in marea teritoriala �i zona economica exclusiva a
Romaniei
M.O.
143/1974
M.O.
143/1974
M.O.
290/1992
M.O.
2/1995
M.O.
336/1996
M.O.
250/1997
M.O.
639/2002
M.O.
756/2003
M.O.
236/2004
382
·..•…..
·�::. geascrategy&consulting
.:-.
tAgrotec
291/2004
Hotarare pentru modificarea alin. (2) al art. 3 din Regulamentul de organizare �i functionare a Inspectiei Piscicole, aprobat prin Hotararea
Guvemului or. 849/2000
2156/2004
Hotarare privind organizarea �i functionarea Agentiei Nationale pentru
Pescuit �i Acvacultura
352/2005
Hotarare privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului or.
188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in
mediul acvatic a apelor uzate
865/2005
Hotarare privind organizarea �i functionarea Agentiei Nationale pentru
Pescuit �i Acvacultura
563/2006
Hotarare privind modificarea si completarea Hotararii Guvemului or.
202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole
24/2007
Hotarare privind transmiterea unei parti dintr-un imobil aflat in domeniul public al statului din administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare
pentru Industrializarea �i Marketingul Produselor Horticole – HORTING
in administrarea Agentiei Nationale pentru Piscicultura �i Acvacultura
214/2007
Hotarare privind aprobarea activitatilor pentru care se acorda sprijin financiar producatorilor agricoli din sectorul vegetal in anul 2007, a
cuantumului sprijinului �i a sumei totale alocate fiecarei activitati, precum
�i pentru modificarea alin. (1) al art. 1 din H.G.or. 1.853/2005 privind
sprijinul direct al statului prin ….
1307/2007
Hotarare pentru modificarea �i completarea Hotararii Guvernului or.
865/2005 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru
Pescuit si Acvacultura
176/2008
Hotarare privind elaborarea Rezumatului anual pentru fondurile
M.O.
236/2004
M.0.
1189/2004
M.O.
398/2005
M.O.
727/2005
M.O.
406/2006
M.O.
47/2007
M.O.
163/2007
M.O.
739/2007
M.0.
138/2008
383
':9•.�•:•·•f.·· gustrategy&consulting
.:-.
iAgrotec
structurale �i de coeziune �i pentru Fondul European pentru Pescuit
1194/2008
Hotarare privind organizarea, structura �i functionarea Agentiei Nationale
pentru Pescuit �i Acvacultura
1390/2008
Hotarare privind stabilirea cadrului general de implementare a masurilor cofinantate din Fondul European pentru Pescuit prin Programul Operational pentru pescuit 2007-2013
442/2009
Hotarare privind stabilirea cadrului general de implementare a masurilor cofinantate din Fondul European pentru Pescuit prin Programul Operational pentru Pescuit 2007-2013
443/2009
Hotarare pentru modificarea si completarea Hotararii Guvemului nr.
1.194/2008 privind organizarea, structura si functionarea Agentiei
Nationale pentru Pescuit �i Acvacultura
1347/2009
Hotarare privind consolidarea capacitatii de gestionare a Programului operational pentru pescuit
545/2010
Hotarare privind organizarea, structura �i functionarea Agentiei Nationale
pentru Pescuit si Acvacultura
1191/2010
Hotarare privind stabilirea sistemului de inregistrare a loturilor de sturioni din crescatorii �i a caviarului obtinut din activitati de acvacultura �i de
marcare prin etichetare a caviarului
1356/2010
Hotarare pentru modificarea �i completarea Hotararii Guvemului nr.
442/2009 privind stabilirea cadrului general de implementare a rnasurilor cofinantate din Fondul European pentru Pescuit prin Programul Operational pentru Pescuit 2007-2013
778/2011
Hotarare pentru modificarea art. 18 din Hotararea Guvemului nr.
442/2009 privind stabilirea cadrului general de implementare a masurilor cofinantate din Fondul European pentru Pescuit prin Programul Operational pentru Pescuit 2007-2013
M.O.
683/2008
M.O.
763/2008
M.O.
320/2009
M.O.
315/2009
M.O.
789/2009
M.O.
444/2010
M.O.
831/2010
M.O.
7/2011
M.O.
566/2011
384
::.,,:._i•·
••r•,• gusuategy&consulting
lAgrotec
933/2011
Hotarare pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 545/2010 privind organizarea, structura �i functionarea Agentiei Nationale pentru Pescuit �i
Acvacultura
1136/2011
Hotarare privind aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr.
1.005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea �i eliminarea pescuitului
ilegal, nedeclarat si nereglementat, de modificare a Regulamentelor
(CEE) nr. 2.847/93, (CE) nr. 1.936/2001 si (CE) nr. 601/2004
1294/2011
Hotarare pentru modificarea �i completarea Hotararii Guvemului nr.
442/2009 privind stabilirea cadrului general de implementare a masurilor cofinantate din Fondul European pentru Pescuit prin Programul Operational pentru Pescuit 2007-2013
50/2011
Hotarare cu privire la propunerea de regulament al Parlamentului European si al Consiliului privind politica comuna in domeniul pescuitului COM (2011) 425 final
DECRETE
131/1974
Decret privind ratificarea Protocolului la Conventia internationala pentru pescuitul in nord-vestul Oceanului Atlantic, referitor la amendamentele la conventie
476/1977
Decret pentru aprobarea Protocolului la Conventia internationala pentru pescuitul in nord-vestul Oceanului Atlantic, referitor la functionarea in continuare a comisiei
196/1985
Decret privind unele masuri pentru imbunatatirea organizarii activitatii piscicole
254/2001
Dectret pentru promulgarea Legii privind fondul piscicol, pescuitul �i
acvacultura
M.O.
695/2011
M.0.
852/2011
M.0.
939/2011
M.O.
761/2011
M.O.
68/1974
M.0.
139/1977
M.0.
33/1985
M.0.
200/2001
385
….�'!·�•.
••.�:.. gusuategy&consulting
iAgrotec
1136/2001
Decret pentru promulgarea Legii privind retragerea Romaniei din Conventia asupra viitoarei cooperari multilaterale in domeniul pescuitului in nord-vestul Oceanului Atlantic, semnata la Ottawa la 24 oct. 1978
745/2002
Decret pentru supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectului de lege pentru ratificarea Acordului privind infiintarea Organizatiei Internationale pentru Dezvoltarea Sectorului Piscicol in Europa
924/2002
Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului privind infiintarea Organizatiei Internationale pentru Dezvoltarea Sectorului
Piscicol in Europa Centrala �i de Est (EUROFISH)
56/2003
Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvemului nr. 76/2002 pentru modificarea �i completarea Legii nr.
192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul �i acvacultura
242/2003
Decret pentru supunerea spre aprobare Parlamentului a acceptarii de catre Romania a amendamentelor la Acordul privind infiintarea Consiliului General pentru Pescuit in Marea Mediterana (CGPM) (Roma, sept.1949)
748/2003
Decret privind promulgarea Legii pentru completarea alineatului (1) al articolului 62 din Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul �i
acvacultura
291/2004
Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului aditional dintre Romania �i Comunitatea Europeans privind regulile aplicabile comertului cu anumite specii de pesti �i produse din peste
518/2004
Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii
nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura
358/2005
Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea 0.U.G. 69/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele
acvatice vii, pescuitul �i acvacultura
M.O.
21/2002
M.O.
682/2002
M.0.
858/2002
M.O.
51/2003
M.O.
292/2003
M.0.
836/2003
M.O.
420/2004
M.0.
593/2004
M.O.
395/2005
386
· .
·�:.�:; graurategy&consulting
tAgrotec
16/2006
Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2005 privind exploatarea in siguranta a acumularilor cu folosinta piscicola, de agrement sau locala, din categoriile de
importanta C �i D
616/2006
Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea �i completarea Legii
nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul �i acvacultura
457/2009
Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 65/2008 pentru modificarea �i completarea Ordonantei
de urgenta a Guvemului nr. 13/2006 privind infiintarea, organizarea �i
functionarea Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit
1466/2009
Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura
792/2010
Decret privind promulgarea Legii pentru completarea art. 47 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul �i
acvacultura
1099/2010
Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvemului nr. 23/2008 privind pescuitul �i acvacultura
918/2011
Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea alin. (3) al art. 67 din Ordonanta de urgenta a Guvemului nr. 23/2008 privind pescuitul �i
acvacultura
444/2012
Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 104/2011 pentru modificarea art. 12 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 13/2006 privind infiintarea, organizarea �i
functionarea Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, prin reorganizarea Agentiei SAPARD.
M.O.
37/2006
M.O.
400/2006
M.0.
190/2009
M.O.
708/2009
M.O.
483/2010
M.O.
765/2010
M.O.
867/2011
M.0.
453/2012
387
,.:,…-..
·�.:. grastrategy&consulting
�:-.
'iAgrotec
ORDINE DE ADMINISTRATIE PUBLICA
91/1987
Ordin privind prohibitia pescuitului in anul 1987
92/1988
Ordinul privind prohibitia pescuitului in anul 1988
124/1989
Ordin privind prohibitia pescuitului in anul 1989
15/1990
Ordin privind prohibitia pescuitului in anul 1990
23/1993
Ordin privind prohibititia pescuitului in anul 1993
11/1994
Ordin pentru prohibitia pescuitului in anul 1994
18/1995
Ordin privind prohibitia pescuitului in anul 1995
8/1996
Ordin privind prohibitia pescuitului in anul 1996
21/1997
Ordin al ministrului agriculturii �i alimentatiei privind prohibitia
pescuitului
23/1998
Ordinal ministrului agriculturii �i alimentatiei privind prohibitia
pescuitului
48/1999
Ordin al ministrului agriculturii �i alimentatiei privind prohibitia
pescuitului
12/2000
Ordin privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciului de inspectie piscicola la Directia pescuit, piscicultura �i inspectii din cadrul Directiei generale resurse �i politici agroalimentare ….
350/2001
Ordin pentru aprobarea continutului �i modelelor autorizatiilor de pescuit
in anul 1995scop comercial,recreativ/sportiv �i stiintific, precum si a
M.O.
15/1987
M.0.
20/1988
M.0.
11/1989
M.0.
49/1990
M.0.
79/1993
M.0.
100/1994
M.0.
59/1995
M.O.
82/1996
M.0.
63/1997
M.O.
211/1998
M.O.
174/1999
M.O.
269/2000
M.O.
617/2001
388
::•�•:•·•(·· geasuategy&consulting
_:-.
permiselor de pescuit individuale
iAgrotec
421/2001
Ordin privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
423/2001 pentru sprijinirea sectorului de pescuit la Marea Neagra
422/2001
Ordin pentru aprobarea Regulamentului privind conditiile de desfasurare a activitatilor de pescuit comercial in anul 1995 apele Marii Negre
140/2002
Ordin privind prohibitia pescuitului
170/2002
Ordin pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii, alirnentatiei
�i padurilor �i al ministrului apelor �i protectiei mediului nr. 140 I
247/2002 privind prohibitia pescuitului
171/2002
Ordin privind aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de pesti �i
alte vietuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul Romaniei
277/2002
Ordin privind aprobarea Regulamentului de organizare �i functionare a
Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol
329/2002
Ordin pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile sanitare veterinare pentru producerea si comercializarea produselor din pescuit
330/2002
Ordin privind identificarea punctelor de debarcare a pestelui
510/2002
Ordin pentru aprobarea Normelor de comercializare a pestelui �i a alter
alter vietuitoare acvatice
532/2002
Ordin privind numirea comisiei de evaluare a candidaturilor �i a ofertelor
depuse in anul 1995, procedura de concesionare a valorificarii resurselor piscicole din zonele apartinand domeniului public
M.O.
22/2002
M.O.
766/2001
M.O.
221/2002
M.O.
332/2002
M.O.
332/2002
M.0.
569/2002
M.O.
613/2002
M.O.
560/2002
M.O.
125/2003
M.O.
508/2002
533/2002
Ordin privind aprobarea Instructiunilor de organizare si desfasurare a procedurii de concesionare a valorificarii resurselor piscicole din zonele
�……….
M.O.
508/2002
389
……….
�::. grasuategy&consulting
.:-.
iAgrotec
apartinand domeniului public de interes national
944/2002
Ordin pentru aprobarea Normelor de comercializare a pestelui �i a altor
vietuitoare acvatice
228/2003
Ordin pentru aprobarea Normelor tehnice privind masurarea tonajului navelor �i ambarcatiunilor de pescuit, cod MTCT.ANR-TNPESC-2003
233/2003
Ordin pentru aprobarea Instructiunilor de organizare �i desfasurare a
procedurii de concesionare a fondului piscicol administrat de Compania
Nationals de Administrare a Fondului Piscicol
246/2003
Ordin privind prohibitia pescuitului
337/2003
Ordin pentru modificarea punctului 11.1 din Instructiunile de organizare �i
desfasurare a procedurii de concesionare a fondului piscicol administrat de Compania Nationala de Administrare
418/2003
Ordin privind criteriile de recunoastere a organizatiilor de producatori din sectorul pescuitului si acvaculturii
553/2003
Ordin privind obligativitatea intocmirii notelor de vanzare a pestelui si a altor vietuitoare acvatice la centrele de prima vanzare
720/2003
Ordin pentru aprobarea modelului siglei si fanionului Inspectiei Piscicole
938/2003
Ordin privind organizarea �i functionarea sistemului de monitorizare a
preturilor produselor pescaresti
944/2003
Ordin pentru aprobarea Normelor de comercializare a pestelui si a altor vietuitoare acvatice
207/2004
Ordin privind prohibitia pescuitului in anul 2004
M.0.
125/2003
M.O.
652/2003
M.O.
230/2003
M.O.
230/2003
M.O.
341/2003
M.O.
503/2003
M.O.
617/2003
M.O.
720/2003
M.O.
859/2003
M.O.
125/2003
M.0.
308/2004
390
·:•�•::·�.·· geasuategy&consulting
.:-.
218/2004
Ordin privind organizarea �i functionarea Fisierului Navelor si
Ambarcatiunilor de Pescuit si marcarea navelor si ambarcatiunilor de pescuit
229/2004
Ordin privind infiintarea Centrului de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit
438/2004
Ordin pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului nr. 720/2003 pentru aprobarea modelului
siglei �i fanionului Inspectiei Piscicole
534/2004
Ordin privind definirea termenilor unelte de pescuit fixe �i unelte de
pescuit in deriva utilizate la pescuitul in scop comercial in complexul lagunar Razelm-Sinoie si in lacurile litorale
100/2004
Ordin pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste conditiile suplimentare privind controlul sanitar veterinar al produselor din pescuit, crustaceelor, rnolustelor, gasteropodelor
116/2004
Ordin privind aprobarea Normei sanitare veterinare �i pentru siguranta
alimentelor care stabileste conditii speciale ce reglementeaza activitati de import in Romania de produse de pescuit
915/2004
Ordin privind modalitatile de acordare a autorizatiei pentru pescuit in
scop stiintific
32/2005
Ordin pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste conditii speciale ce reglementeaza importul in Romania de produse de pescuit provenite din Kenya
178/2005
Ordin privind prohibitia pescuitului in anul 2005
430/2005
Ordin privind acordarea dreptului de pescuit in scop recreativ/sportiv in
bazinele piscicole naturale
M.0.
403/2004
M.0.
389/2004
M.O.
639/2004
M.O.
734/2004
M.0.
94/2005
M.O.
166/2005
M.O.
1250/2004
M.O.
162/2005
M.O.
294/2005
M.O.
506/2005
391
•••• gustrategy&consulting
.:-.
iAgrotec
796/2005
Ordin pentru aprobarea Protocolului de predare-preluare a participatiei statului la societatile comerciale cu profil piscicol, cuprinse in anexa nr. 1 la protocol, a terenurilor pe care sunt amplasate amenajarile piscicole, precum si alte terenuri aferente acestora, cuprinse in anexa nr. 2 la protocol, de la Agentia Domeniilor
92/2005
Ordin privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste lista tarilor terte din care se autorizeaza importul de produse din pescuit pentru consumul uman
1063/2005
Ordin privind interzicerea pescuitului recreativ-sportiv
1133/2005
Ordin privind dreptul de pescuit in bazine piscicole natural
1134/2005
Ordin privind accesul la resursele acvatice vii in vederea practicarii pescuitului
1196/2005
Ordin pentru revocarea Ordinului ministrului agriculturii, padurilor �i
dezvoltarii rurale �i al ministrului mediului si gospodaririi apelor nr.
1.063/1.004/S.B./2005 privind interzicerea pescuitului recreativ-sportiv
191/2006
Ordin privind prohibitia pescuitului in anul 2006
65/2006
Ordin pentru modificarea Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 47/2006 privind regimul de identificare a suinelor in vederea acordarii subventiilor, in conformitate cu Hotararea Guvemului nr. 1.853/2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subventii
75/2006
Ordin privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste criterii pentru zonare si supraveghere oficiala ca urmare a suspiciunii sau confirmarii anemiei infectioase a somonului
262/2006
Ordin privind conservarea populatiilor de sturioni din apele naturale si dezvoltarea acvaculturii de sturioni din Romania
M.O.
157/2006
M.O.
873/2005
M.O.
942/2005
M.O.
985/2005
M.O.
985/2005
M.O.
1015/2005
M.O.
320/2006
M.O.
256/2006
M.O.
327/2006
M.O.
385/2006
392
……….
·�:;-�.
gusrrategy&consulting
tAgrotec
313/2006
Ordin pentru completarea Ordinului ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului mediului �i gospodaririi apelor nr.
191/326/2006 privind prohibitia pescuitului in anul 2006
719/2006
Ordin privind aprobarea Procedurii NTLH – 025 de atestare a personalului de exploatare calificat al micilor acumulari cu folosinta piscicola, de agrement sau de interes local, din categoriile C si D, conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 138/2005, aprobata cu modificari prin Legea nr. 13/2006
237/2007
Ordin privind prohibitia pescuitului in anul 2007
325/2007
Ordin pentru aprobarea Normelor privind atribuirea dreptului de pescuit
in scop comercial in bazinele piscicole naturale
514/2007
Ordin privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv in bazinele piscicole natural
666/2007
Ordin privind imputernicirea unor persoane din cadrul Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva sa constate faptele ce constituie contraventiile si infractiunile si sa aplice sanctiunile prevazute in Legea nr. 192/2001
privind fondul piscicol, pescuitul �i acvacultura, republicata, cu
modificarile �i completarile ulterioare
772/2007
Ordin privind criteriile de recunoastere a organizatiilor de producatori din sectoral pescuitului si acvaculturii
226/2008
Ordin privind prohibitia pescuitului in anul 2008
331/2008
Ordin privind practicarea pescuitului recreativ/sportiv
332/2008
Ordin privind inscrierea unitatilor de productie din acvacultura in
Registrul unitatilor de acvacultura si eliberarea licentei de acvacultura
M.O.
427/2006
M.0.
619/2006
M.0.
238/2007
M.0.
399/2007
M.O.
451/2007
M.O.
694/2007
M.O.
701/2007
M.O.
294/2008
M.O.
405/2008
M.0.
412/2008
393
••:. grasuategy&consulting
.:-.
iAgrotec
333/2008
Ordin pentru aprobarea Nonnelor privind accesul la resursele acvatice vii in vederea practicarii pescuitului comercial al resurselor acvatice vii din
domeniul public al statului, in apele maritime interioare �i in apele
continentale
405/2008
Ordin privind conditiile de acordare a autorizatiei speciale de pescuit in
scop stiintific
449/2008
Ordin privind caracteristicile tehnice, conditiile de folosire a uneltelor adrnise la pescuitul comercial �i metodele de pescuit comercial in apele maritime �i continentale
753/2008
Ordin privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv in
bazinele piscicole natural
4/2009
Ordin pentru aprobarea Nonnelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului in vederea practicarii pescuitului comercial in apele maritime interioare si in apele continentale
84/2009
Ordin privind prohibitia pescuitului
239/2009
Ordin privind interdictia pescuitului in timpul noptii
240/2009
Ordin pentru modificarea �i completarea Ordinului ministrului agriculturii
�i dezvoltarii rurale nr. 332/2008 privind inscrierea unitatilor de productie din acvacultura in Registrul unitatilor de acvacultura s �i eliberarea
licentei de acvacultura
380/2009
Ordin privind conditiile de acordare a autorizatiei speciale de pescuit in scop stiintific
392/2009
Ordin privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finantate in cadrul Programului Operational pentru Pescuit 2007-2013
M.O.
497/2008
M.0.
457/2008
M.O.
615/2008
M.0.
876/2008
M.0.
34/2009
M.0.
147/2009
M.O.
293/2009
M.O.
341/2009
M.O.
425/2009
M.0.
467/2009
394
•;;• gusu.negy&consulting iAgrotec
444/2009
Ordin privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit
7/2010
Ordin pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului in vederea practicarii pescuitului comercial in habitatele piscicole natural
20/2010
Ordin privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum �i
modelele permiselor de pescuit sportiv
8/2010
Ordin privind prohibitia pescuitului in anul 2010
36/2010
Ordin privind practicarea pescuitului comercial de calcan in Marea
Neagra pentru anul 2010
50/2010
Ordin pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 20/2010 privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului
recreativ/sportiv, precum �i modelele permiselor de pescuit sportiv
66/2010
Ordin pentru modificarea �i completarea Ordinului ministrului
agriculturii, padurilor �i dezvoltarii rurale nr. 392/2009 privind aprobarea
listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finantate in cadrul
Programului Operational pentru Pescuit 2007-2013
70/2010
Ordin privind pescuitul reproducatorilor vii de sturioni in vederea folosirii acestora in scopul reproducerii artificiale pentru obtinerea de puiet pentru acvacultura si popularea de sustinere a bazinelor piscicole naturale
71/2010
Ordin pentru modificarea art. 8 din Ordinul ministrului agriculturii �i
dezvoltarii rurale nr. 20/20 l O privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/
sportiv, precum �i modelele permiselor de pescuit sportiv
M.O.
510/2009
M.O.
64/2010
M.O.
75/2010
M.O.
109/2010
M.O.
117/2010
M.O.
136/2010
M.O.
195/2010
M.O.
200/2010
M.O.
208/2010
348/2010
Ordin de stabilire a atributiilor Directiei generale pescuit Autoritatea de
0
M.O.
203/2010
395
-..•�•:•·•!·· grasuategy&consulting
.:-.
lAgrotec
management pentru Programul Operational pentru Pescuit
107/2010
Ordin privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit
113/2010
Ordin pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvemului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricola, Fondul european agricol de dezvoltare rurala si Fondul european pentru pescuit
145/2010
Ordin pentru completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor �i dezvoltarii rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu
cheltuieli eligibile pentru proiectele finantate in cadrul Programului
Operational pentru Pescuit 2007-2013
19/2010
Ordin privind aprobarea masurilor de reglementare a efortului de pescuit
�i a cotelor de pescuit pentru anul 2010
15/2011
Ordin privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum si modelele permiselor de pescuit recreativ/sportiv
24/2011
Ordin pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor �i dezvoltarii rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu
cheltuieli eligibile pentru proiectele finantate in cadrul Programului
Operational pentru Pescuit 2007-2013
29/2011
Ordin privind prohibitia pescuitului in anul 2011
36/2011
Ordin privind practicarea pescuitului comercial de calcan in Marea
Neagra
44/2011
Ordin pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului in vederea practicarii pescuitului comercial
in habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate
M.0.
391/2010
M.O.
399/2010
M.O.
424/2010
M.O.
140/2010
M.0.
74/2011
M.0.
97/2011
M.O.
166/2011
M.O.
131/2011
M.0.
277/2011
396
::•�•'!•-•�·· gusuatcgy&consulung
.:-.
tAgrotec
48/2011
Ordin privind aprobarea rnasurilor de reglementare a efortului de pescuit
�i a cotelor de pescuit pentru anul 2011, pe spec ii si zone
96/2011
Ordin pentru aprobarea componentei, organizarii si functionarii
Comitetului consultativ pentru sectorul pescaresc
117/2011
Ordin pentru abrogarea pct. II lit. C pozitia nr. 2 din anexa la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 392/2009
privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finantate in
cadrul Programului Operational pentru Pescuit 2007-2013
159/2011
Ordin privind aprobarea conditiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv si modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv in ariile naturale protejate
191/2011
Ordin pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finantate in cadrul Programului Operational pentru Pescuit 2007-2013
193/2011
Ordin privind modificarea si completarea Ordinului ministrului agriculturii �i dezvoltarii rurale nr. 96/2011 pentru aprobarea
componentei, organizarii si functionarii Comitetului consultativ pentru sectorul pescaresc
297/2011
Ordin pentru modificarea �i completarea Ordinului ministrului agriculturii
�i dezvoltarii rurale nr. 15/2011 privind conditiile de practicare a
pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum si modelele permiselor de pescuit recreativ/
sportiv
M.0.
173/2011
M.O.
309/2011
M.0.
380/2011
M.O.
511/2011
M.O.
587/2011
M.O.
602/2011
M.0.
10/2012
40/2012
Ordin privind prohibitia pescuitului in anul 2012
45/2012
�i completarea anexei la Ordinul ministrului
agriculturii �i dezvoltarii rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile
M.O.
188/2012
M.O.
149/2012
397
�
……….
·�::. gusuategy&consulting
.:-.
c=t'll(-·11-
1.:1
tAgrotec
tehnice, conditiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial si metodele de pescuit comercial in apele maritime �i continentale
57/2012
Ordin privind completarea Ordinului ministrului agriculturii �i dezvoltarii
rurale nr. 96/2011 pentru aprobarea componentei, organizarii si functionarii Comitetului consultativ pentru sectorul pescaresc.
75/2012
Ordin privind autorizarea exercitarii pescuitului sturionilor in scopul reproducerii artificiale pentru obtinerea de puiet pentru acvacultura �i
popularea de sustinere a bazinelor piscicole naturale, precum si in scop stiintific
76/2012
Ordin pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 15/2011 privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ
/sportiv, precum �i modelele permiselor de pescuit recreativ/sportiv
84/2012
Ordin privind masurile de refacere �i conservare a populatiilor de sturioni
din habitatele piscicole naturale si dezvoltarea acvaculturii de sturioni in
Romania
111/2012
Ordin pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finantate in cadrul Programului Operational pentru Pescuit 2007-2013
1533/2012
Ordin privind aprobarea masurilor de reglementare a efortului de pescuit
�i a cotelor de pescuit alocate pentru anul 2012
128/2012
Ordin pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului in vederea practicarii pescuitului comercial in habitatele piscicole naturale, cu exceptia ariilor naturale protejate
159/2012
Ordin pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor �i dezvoltarii rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu
cheltuieli eligibile pentru proiectele finantate in cadrul Programului
M.O.
179/2012
M.O.
252/2012
M.O.
252/2012
M.0.
300/2012
M.O.
356/2012
M.O.
389/2012
M.O.
402/2012
M.O.
552/2012
398
……….
�::. gcasrrategy&consulting
.:-.
111!!>1{-·d•
11111:0
lAgrotec
Operational pentru Pescuit 2007-2013
191/2012
Ordin pentru modificarea �i completarea Ordinului ministrului agriculturii
�i dezvoltarii rurale nr. 15/2011 privind conditiile de practicare a
pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum �i modelele permiselor de pescuit
recreativ/sportive
209/2012
Ordin pentru nominalizarea punctelor de debarcare si a centrelor de prima
vanzare de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii pe anul 2012
222/2012
Ordin pentru nominalizarea punctelor de debarcare �i a centrelor de prima
vanzare in vederea practicarii pescuitului comercial in habitatele piscicole naturale, cu exceptia ariilor naturale protejate
REGULAMENTE
1239/1998
Regulamentul (CE) nr. 1239/98 al Consiliului din 8 iunie 1998 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 894/97 privind instituirea anumitor masuri tehnice pentru conservarea rezervelor de peste.
1434/1998
Regulamentul (CE) nr. 1434/98 al Consiliului din 29 iunie 1998 de specificare a conditiilor in care heringul poate fi descarcat la tarm in scopuri industriale, altele decat consumul uman direct.
2846/1998
Regulamentul (CE) nr. 2846/98 al Consiliului din 17 decembrie 1998 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune in domeniul pescuitului.
2328/2003
Regulamentul (CE) nr. 2328/2003 al Consiliului din 22 decembrie 2003
de instituire a unui regim de compensare a costurilor suplimentare aparute la comercializarea anumitor produse pescaresti din lnsulele Azore,
Madeira, Insulele Canare �i departamentele Guyana Franceza si Reunion,
din cauza ultraperifericitatii acestor regiuni.
2115/2005
Regulamentul (CE) nr. 2115/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005
M.0.
625/2012
M.0.
663/2012
M.O.
711/2012
M.O.
171/1998
M.O.
191/1998
M.0.
358/1998
M.O.
345/2003
M.O.
175/2005
399
•• t ……
·-;::. gusuategy&consulting
;-.
ll!lrtll-•IICPIRll
am
de stabilire a unui plan de redresare pentru halibutul negru in cadrul
Organizatiei de Pescuit in Atlanticul de Nord-Vest.
498/2007
Regulament de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit
783/2007
Regulamentul (CE) nr. 783/2007 al Consiliului din 25 iunie 2007 de acordare a unor derogari Bulgariei �i Rornaniei de la anumite prevederi
ale Regulamentului (CE) nr. 2371/2002 cu privire la nivelurile de referinta ale flotelor de pescuit.
1277/2007
Regulamentul (CE) nr. 1277/2007 al Comisiei din 29 octombrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1438/2003 de stabilire a normelor de punere in aplicare a politicii comunitare in domeniul flotei definite la capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului.
1283/2007
Regulamentul (CE) nr. 1283/2007 al Comisiei din 30 octombrie 2007 de interzicere a pescuitului de hering in zonele ICES V b si VI b �i in apele comunitare �i internationale din zona VI a N de catre navele care
arboreaza pavilionul Regatului Unit.
1284/2007
Regulamentul (CE) nr. 1284/2007 al Comisiei din 30 octombrie 2007 de interzicere a pescuitului de cod negru in zonele ICES IIIa si IV �i in apele
comunitare din zonele Ila, IIIb, Ille si Illd de catre navele care arboreaza pavilionul Suediei.
1285/2007
Regulamentul (CE) nr. 1285/2007 al Comisiei din 30 octombrie 2007 de interzicere a pescuitului de cod in zonele ICES I si lib de catre navele care arboreaza pavilionul Germaniei.
1288/2007
Regulamentul (CE) nr. 1288/2007 al Comisiei din 31 octombrie 2007 de interzicere a pescuitului de eglefin in apele comunitare din zonele ICES
Vb �i Vla de catre navele care arboreaza pavilionul Spaniei.
1289/2007
Regulamentul (CE) nr. 1289/2007 al Comisiei din 31 octombrie 2007 de interzicere a pescuitului de cod in zona Kattegat de catre navele care
M.O.
120/2007
M.O.
175/2007
M.O.
284/2007
M.0.
285/2007
M.0.
285/2007
M.O.
285/2007
M.0.
287/2007
M.O.
287/2007
400
��
·�. ·::�-9· gtastrategy&consulting
r.
arboreaza pavilionul Suediei.
iAgrotec
1290/2007
Regulamentul (CE) nr. 1290/2007 al Comisiei din 31 octombrie 2007 de redeschidere a pescuitului de cod in Skagerrak de catre navele care arboreaza pavilionul Suediei.
1296/2007
Regulamentul (CE) nr. 1296/2007 al Comisiei din 5 noiembrie 2007 de interzicere a pescuitului de cod in zona Skagerrak de catre navele care arboreaza pavilionul Suediei.
1301/2007
Regulamentul (CE) nr. 1301/2007 al Comisiei din 6 noiembrie 2007 de interzicere a pescuitului de cod in zonele ICES I si lib de catre navele care arboreaza pavilionul Poloniei.
1316/2007
Regulamentul (CE) nr. 1316/2007 al Comisiei din 8 noiembrie 2007 de interzicere a pescuitului de cod in zonele ICES VIlb-k, VIII, IX �i X si in
apele comunitare ale zonei CECAF 34.1.1 de catre navele care arboreaza pavilionul Tarilor de Jos.
1325/2007
Regulamentul (CE) nr. 1325/2007 al Comisiei din 12 noiembrie 2007 de interzicere a pescuitului de hering in zonele ICES Vb si Vlb, precum si in apele comunitare din zona VlaN, de catre navele care arboreaza
pavilionul Frantei.
1326/2007
Regulamentul (CE) nr. 1326/2007 al Comisiei din 12 noiembrie 2007 de interzicere a pescuitului de cod in zonele ICES I si lib de catre navele care arboreaza pavilionul Frantei.
1343/2007
Regulamentul (CE) nr. 1343/2007 al Consiliului din 13 noiembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1543/2000 privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea si gestionarea datelor necesare conducerii politicii comune a pescuitului.
1328/2007
Regulamentul (CE) nr. 1328/2007 al Comisiei din 13 noiembrie 2007 de interzicere a pescuitului de pagel argintiu in zonele ICES (CIEM) VI, VII
�i VIII (apele comunitare �i apele aflate in afara suveranitatii sau
i terte) pentru navele care navigheaza sub pavilionul
��
M.O.
287/2007
M.0.
288/2007
M.O.
289/2007
M.O.
291/2007
M.O.
294/2007
M.0.
294/2007
M.O.
300/2007
M.0.
295/2007
401
�-
..•..
·�::r gcasuategy&consulting
.:-.
Spaniei.
tAgrotec
1329/2007
Regulamentul (CE) nr. 1329/2007 al Comisiei din 13 noiembrie 2007 de interzicere a pescuitului de ierosme (Brosme brosme) in apele comunitare
si internationale din zonele ICES V, VI �i VII de catre navele care
arboreaza pavilionul Frantei,
1333/2007
Regulamentul (CE) nr. 1333/2007 al Comisiei din 13 noiembrie 2007 de interzicere a pescuitului de cod in zona ICES IV si in apele comunitare din zona Ila de catre navele care arboreaza pavilionul Germaniei.
31/2007
Regulamentul (CE) nr. 31/2008 al Consiliului din 15 noiembrie 2007 privind incheierea Acordului de parteneriat in sectorul pescuitului dintre Comunitatea Europeans si Republica Madagascar.
1346/2007
Regulamentul (CE) nr. 1346/2007 al Comisiei din 16 noiembrie 2007 de stabilire a unei interdictii privind pescuitul de halibut negru in apele NAFO 3 LMNO de catre navele care arboreaza pavilionul Spaniei.
1446/2007
Regulamentul (CE) nr. 1446/2007 al Consiliului din 22 noiembrie 2007 privind incheierea Acordului de parteneriat in domeniul pescuitului dintre
Comunitatea Europeans �i Republica Mozambic.
1390/2007
Regulamentul (CE) nr. 1390/2007 al Comisiei din 27 noiembrie 2007 de interzicere a pescuitului de langustina in zonele ICES Illa �i in apele
comunitare din zonele ICES lllb, Ilic si IIId de catre navele care arboreaza pavilionul Germaniei.
1401/2007
Regulamentul (CE) nr. 1401/2007 al Comisiei din 28 noiembrie 2007 de redeschidere a pescuitului de peste pescar in zonele ICES VIIIc, IX si X, apele comunitare ale zonei CECAF 34.1.1 de catre navele care arboreaza pavilionul Portugaliei.
1403/2007
Regulamentul (CE) nr. 1403/2007 al Comisiei din 28 noiembrie 2007 de redeschidere a pescuitului de pagel argintiu in zonele ICES VI, VII si VIII
(apele comunitare �i apele care nu se afla sub suveranitatea sau jurisdictia
M.O.
295/2007
M.0.
296/2007
M.O.
15/2008
M.O.
300/2007
M.O.
331/2007
M.O.
310/2007
M.O.
311/2007
M.0.
311/2007
402
……
· �:-.;•• gumategy&consulting tAgrotec
tarilor terte) pentru navele care navigheaza sub pavilionul Spaniei.
1408/2007
Regulamentul (CE) nr. 1408/2007 al Comisiei din 28 noiembrie 2007 de interzicere a pescuitului de carnbula in zona ICES IV, apele comunitare din zona Ila de catre nave le care arboreaza pavilionul Belgiei.
1409/2007
Regulamentul (CE) nr. 1409/2007 al Comisiei din 29 noiembrie 2007 de interzicere a pescuitului de sebasta in apele feroeze din zona ICES Vb de catre navele care arboreaza pavilionul Frantei.
1435/2007
Regulamentul (CE) nr. 1435/2007 al Comisiei din 5 decembrie 2007 de redeschidere a pescuitului de hering in subdiviziunile 25-27, 28.2, 29 �i
32 ale Marii Baltice pentru navele care navigheaza sub pavilionul
Germaniei.
1436/2007
Regulamentul (CE) nr. 1436/2007 al Comisiei din 5 decembrie 2007 de stabilire a unei interdictii privind pescuitul de sebasta in apele comunitare si cele internationale din zona ICES V si in apele internationale din
zonele ICES XII �i XIV de catre navele care arboreaza pavilionul
Estoniei.
1461/2007
Regulamentul (CE) nr. 1461/2007 al Comisiei din 11 decembrie 2007 de stabilire a unei interdictii privind pescuitul de halibut negru in apele NAFO 3LMNO de catre navele care arboreaza pavilionul Lituaniei.
1466/2007
Regulamentul (CE) nr. 1466/2007 al Comisiei din 12 decembrie 2007 de interzicere a pescuitului de merluciu in zonele ICES VIIIc, IX si X, apele comunitare ale zonei CECAF 34.1.1 de catre navele care arboreaza pavilionul Portugaliei.
1487/2007
Regulamentul (CE) nr. 1487/2007 al Comisiei din 14 decembrie 2007 de interzicere a pescuitului de hering in zona ICES IV la nord de 53° 30 N pentru navele care navigheaza sub pavilionul Germaniei.
M.0.
312/2007
M.O.
312/2007
M.O.
320/2007
M.O.
320/2007
M.O.
326/2007
M.0.
327/2007
M.O.
330/2007
1488/2007
Regulamentul (CE) nr. 1488/2007 al Comisiei din 14 decembrie 2007 de interzicere a pescuitului pentru speciile de baryx in zonele ICES I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, X, XII si XIV (apele comunitare si apele aflate in
t:�-J�"'
M.O.
330/2007
403
":·�·(
•• :. grasuategy&consulting
-�
tAgrotec
afara suveranitatii sau jurisdictiei unor tari terte) pentru navele care navigheaza sub pavilionul Portugaliei.
169/2008
Regulamentul (CE) nr. 169/2008 al Comisiei din 25 februarie 2008 de excludere a subdiviziunilor ICES 27 �i 28.2 de la anumite limitari ale
eforturilor de pescuit si de la obligatiile de inregistrare pentru anul 2008.
193/2008
Regulamentul (CE) nr. 193/2008 al Comisiei din 29 februarie 2008 de interzicere a pescuitului de peste pescar in zonele ICES VIiie, IX si X, precum si in apele comunitare din zona CECAF 34.1.1 de catre navele care arboreaza pavilionul Frantei.
269/2008
Regulamentul (CE) nr. 269/2008 al Comisiei din 19 martie 2008 de interzicere a pescuitului de mihalt-de-mare albastru in zonele ICES VI si
VII (ape comunitare �i ape aflate in afara suveranitatii sau jurisdictiei
unor tari terte) pentru nave le care arboreaza pavilionul Spaniei.
785/2008
Regulamentul (CE) nr. 785/2008 al Comisiei din 4 august 2008 de interzicere a pescuitului de mihalt-de-mare in apele norvegiene din zona IV de catre navele care arboreaza pavilionul Regatului Unit.
338/2008
Regulamentul (CE) nr. 338/2008 al Consiliului din 14 aprilie 2008 de adaptare a cotelor de pescuit de cod care urmeaza sa fie alocate Poloniei in Marea Baltica (subdiviziunile 25-32, apele CE) in perioada 2008-2011.
372/2008
Regulamentul (CE) nr. 372/2008 al Comisiei din 24 aprilie 2008 de interzicere a pescuitului de ierosme in apele comunitare si internationale
din zonele V, VI �i VII de catre navele care arboreaza pavilionul Spaniei.
373/2008
Regulamentul (CE) nr. 373/2008 al Comisiei din 24 aprilie 2008 de interzicere a pescuitului de cod in zona ICES IV, in apele comunitare din zona Ila si in acea parte din zona Illa care nu este inclusa nici in Skagerrak si nici in Kattegat de catre navele care arboreaza pavilionul
suedez.
M.O.
51/2008
M.O.
57/2008
M.O.
81/2008
M.0.
209/2008
M.O.
107/2008
M.O.
113/2008
M.0.
113/2008
796/2008
Regulamentul (CE) nr. 796/2008 al Comisiei din 5 august 2008 de interzicere a pescuitului de merluciu in zona Illa, in apele CE din zonele
��,.
M.O.
213/2008
404
••••••ii ••
�::. grasrratrgy&consulting
.:-.
iAgrotec
IIIb, Ille si Illd de catre navele care arboreaza pavilionul Germaniei.
439/2008
Regulamentul (CE) nr. 439/2008 al Comisiei din 21 mai 2008 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 2076/2005 privind importurile de produse pescaresti provenind din Fiji(Text cu relevanta pentru SEE).
494/2008
Regulamentul (CE) nr. 494/2008 al Comisiei din 2 iunie 2008 de interzicere a pescuitului de cod in zona VI, in apele CE din zona Vb, in apele CE si internationale din zonele XII si XIV de catre navele care arboreaza pavilionul Frantei.
495/2008
Regulamentul (CE) nr. 495/2008 al Comisiei din 2 iunie 2008 de interzicere a pescuitului de putasu in apele comunitare si internationale din zonele I, II, III, IV, V, VI, VII, VIIIa, VIIIb, VIIId, VIIIe, XII si XIV de catre navele care arboreaza pavilionul Spaniei.
493/2008
Regulamentul (CE) nr. 493/2008 al Comisiei din 2 iunie 2008 de interzicere a pescuitului de cod in apele norvegiene din zonele I si II de catre navele care arboreaza pavilionul Portugalie.
513/2008
Regulamentul (CE) nr. 513/2008 al Comisiei din 5 iunie 2008 de interzicere a pescuitului de eglefm in apele norvegiene din zonele I si II de catre navele care arboreaza pavilionul Portugaliei.
506/2008
Regulamentul (CE) nr. 506/2008 al Comisiei din 6 iunie 2008 de modificare a anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 708/2007 al Consiliului privind utilizarea in acvacultura a speciilor exotice si a speciilor absente la nivel local.
520/2008
Regulamentul (CE) nr. 520/2008 al Comisiei din 9 iunie 2008 de interzicere a pescuitului de grenadier de piatra in zonele ICES Vb, VI si VII (apele comunitare si apele care nu se afla sub suveranitatea sau
jurisdictia tarilor terte) de catre navele care arboreaza pavilionul Spaniei.
M.O.
132/2008
M.O.
144/2008
M.0.
144/2008
M.O.
144/2008
M.0.
150/2008
M.O.
149/2008
M.0.
151/2008
530/2008
Regulamentul (CE) nr. 530/2008 al Comisiei din 12 iunie 2008 de stabilire a unor rnasuri de urgenta in ceea ce priveste navele de pescuit cu
0
M.O.
155/2008
405
'\, .. :.�..
·�.:. gunrategy&consulting
.:-.
tAgrotec
plase-punga care pescuiesc ton rosu in Oceanul Atlantic, la est de meridianul de 45 ° longitudine vestica, �i in Marea Mediterana.
535/2008
Regulamentul (CE) nr. 535/2008 al Comisiei din 13 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 708/2007 al Consiliului privind utilizarea in acvacultura a speciilor exotice si a speciilor absente la nivel local.
537/2008
Regulamentul (CE) nr. 53 7/2008 al Comisiei din 13 iunie 2008 de interzicere a pescuitului de cod negru in apele norvegiene din zonele I si II de catre navele care arboreaza pavilionul Portugaliei.
544/2008
Regulamentul (CE) nr. 544/2008 al Comisiei din 13 iunie 2008 de interzicere a pescuitului de halibut negru in apele CE din zonele Ila si IV
si in apele comunitare �i Internationale din zona VI de catre navele care
arboreaza pavilionul Spaniei.
665/2008
Regulamentul (CE) nr. 665/2008 al Comisiei din 14 iunie 2008 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr.
199/2008 al Consiliului privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea si utilizarea datelor din sectorul pescuitului.
567/2008
Regulamentul (CE) nr. 567/2008 al Comisiei din 17 iunie 2008 de interzicere a pescuitului de cod negru in zonele ICES Illa �i IV, precum �i
in apele CE din zonele Ila, Illb, Ille si Illd de catre navele care arboreaza pavilionul Suediei
579/2008
Regulamentul (CE) nr. 579/2008 al Comisiei din 18 iunie 2008 de interzicere a pescuitului de cod in Skagerrak de catre navele care arboreaza pavilionul Suediei.
585/2008
Regulamentul (CE) nr. 585/2008 al Comisiei din 19 iunie 2008 de interzicere a pescuitului de cod in zona Kattegat de catre navele care arboreaza pavilionul Suediei
614/2008
Regulamentul (CE) nr. 614/2008 al Comisiei din 26 iunie 2008 de
M.0.
156/2008
M.O.
156/2008
M.O.
157/2008
M.O.
186/2008
M.O.
160/2008
M.O.
161/2008
M.O.
162/2008
M.0.
166/2008
406
·.1.•::…·.. gusuategy&consulting
.:-.
lAgrotec
catre navele care arboreaza pavilionul Regatului Unit
635/2008
Regulamentul (CE) nr. 635/2008 al Comisiei din 3 iulie 2008 de adaptare a cotelor de pescuit de cod care urmeaza sa fie alocate Poloniei in Marea Baltica (subdiviziunile 25-32, apele CE) in perioada 2008-2011 in temeiul Regulamentului (CE) nr. 338/2008 al Consiliului.
641/2008
Regulamentul (CE) nr. 641/2008 al Comisiei din 4 iulie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 40/2008 al Consiliului cu privire la lista navelor implicate in activitati de pescuit ilegale, nedeclarate si nereglementate in Atlanticul de Nord.
648/2008
Regulamentul (CE) nr. 648/2008 al Comisiei din 4 iulie 2008 de interzicere a pescuitului de cambula de Baltica in zonele ICES Vllh, VIIj
�i Vllk de catre navele care arboreaza pavilionul Belgiei.
802/2008
Regulamentul (CE) nr. 802/2008 al Comisiei din 7 august 2008 de interzicere a pescuitului de ierosme in apele norvegiene din zona IV de catre navele care arboreaza pavilionul Germaniei.
734/2008
Regulamentul (CE) nr. 734/2008 al Consiliului din 15 iulie 2008 privind protectia ecosistemelor marine vulnerabile din marea libera impotriva efectelor nocive ale uneltelor de pescuit de fund.
736/2008
Regulamentul (CE) nr. 736/2008 al Comisiei din 22 iulie 2008 privind punerea in aplicare a articolelor 87 si 88 din tratat in ceea ce priveste
ajutoarele de stat acordate intreprinderilor mici �i mijlocii active in
productia, prelucrarea si comercializarea produselor pescaresti,
696/2008
Regulamentul (CE) nr. 696/2008 al Comisiei din 23 iulie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului privind extinderea la tarile nemembre a anumitor norme adoptate de
organizatiile de producatori din sectorul pescuitului.
M.O.
176/2008
M.O.
178/2008
M.0.
180/2008
M.O.
214/2008
M.0.
201/2008
M.O.
201/2008
M.O.
195/2008
697/2008
Regulamentul (CE) nr. 697/2008 al Comisiei din 23 iulie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 40/2008 al Consiliului in ceea ce
priveste limitele de captura pentru pescuitul de uva in zonele ICES Illa �i
2014 �,,
��;'"
M.O.
195/2008
407
�:•�•�:·�.·· gusuategy&consulting
.:-,
iAgrotec
in apele comunitare din zonele ICES Ila �i IV.
698/2008
Regulamentul (CE) nr. 698/2008 al Comisiei din 23 iulie 2008 de interzicere a pescuitului de putasu in apele CE si internationale din zonele ICES I, II, III, IV, V, VI, VII, VIIIa, VIIIb, VIIId, VIIIe, XII si XIV de catre navele care arboreaza pavilionul Lituaniei.
699/2008
Regulamentul (CE) nr. 699/2008 al Comisiei din 23 iulie 2008 de interzicere a pescuitului de merlan in zonele ICES VIIb, VIIc, VIId, VIIe,
VIIf, VIIg, VIIh �i VIIk de catre navele care arboreaza pavilionul Tarilor
de Jos.
700/2008
Regulamentul (CE) nr. 700/2008 al Comisiei din 23 iulie 2008 de interzicere a pescuitului de cod in zonele VII b-k, VIII, IX si X si in apele comunitare din zona CECAF 34.1.1 de catre navele care arboreaza pavilionul Tarilor de Jos.
701/2008
Regulamentul (CE) nr. 701/2008 al Comisiei din 23 iulie 2008 de interzicere a pescuitului de cod in apele norvegiene din zonele I si II de catre navele care arboreaza pavilionul Poloniei.
739/2008
Regulamentul (CE) nr. 739/2008 al Comisiei din 28 iulie 2008 de interzicere a pescuitului de pagel argintiu in zonele ICES VI, VII si VIII (ape comunitare si pe care nu se afla sub suveranitatea sau jurisdictia unor tari terte) de catre navele care arboreaza pavilionul unui stat membru.
751/2008
Regulamentul (CE) nr. 751/2008 al Comisiei din 30 iulie 2008 de interzicere a pescuitului de cod negru in apele norvegiene la sud de 62° N de catre navele care arboreaza pavilionul Suediei.
779/2008
Regulamentul (CE) nr. 779/2008 al Comisiei din 31 iulie 2008de interzicere a pescuitului de peste industrial in apele norvegiene din zona IV catre navele care arboreaza pavilionul Suediei.
780/2008
Regulamentul (CE) nr. 780/2008 al Comisiei din 31 iulie 2008 de interzicere a pescuitului de cod negru in apele norvegiene din zonele I si
M.O.
195/2008
M.O.
195/2008
M.0.
195/2008
M.O.
195/2008
M.0.
201/2008
M.O.
202/2008
M.0.
207/2008
M.O.
207/2008
408
�
•••• grasuategy&consulting
.:-.
1111{1 •-:=:Cllll'OI
IIUZI
iAgrotec
II de catre navele care arboreaza pavilionul Poloniei.
808/2008
Regulamentul (CE) nr. 808/2008 al Comisiei din 11 august 2008 de interzicere a pescuitului de cardina in apele comunitare din zonele Ila �i
IV de catre navele care arboreaza pavilionul Germaniei.
824/2008
Regulamentul (CE) nr. 824/2008 al Comisiei din 18 august 2008 de interzicere a pescuitului de eglefin in apele norvegiene din zonele I si II de catre navele care arboreaza pavilionul Spaniei.
830/2008
Regulamentul (CE) nr. 830/2008 al Comisiei din 21 august 2008 de interzicere a pescuitului de cardina in apele comunitare din zonele Ila �i
IV catre navele care arboreaza pavilionul Belgiei.
831/2008
Regulamentul (CE) nr. 831/2008 al Comisiei din 21 august 2008 de interzicere a pescuitului de cod in apele Norvegiei din zonele I �i II de
catre navele care arboreaza pavilionul Spaniei.
838/2008
Regulamentul (CE) nr. 838/2008 al Comisiei din 22 august 2008 de interzicere a pescuitului de vulpi �i pisici-de-mare in apele comunitare din
zonele Ila si IV de catre navele care arboreaza pavilionul Germaniei.
862/2008
Regulamentul (CE) nr. 862/2008 al Comisiei din 1 septembrie 2008 de interzicere a pescuitului de cod in apele norvegiene din zonele I �i II de
catre navele care arboreaza pavilionul Germaniei.
863/2008
Regulamentul (CE) nr. 863/2008 al Comisiei din 1 septembrie 2008 de interzicere a pescuitului de mihalt de mare in apele norvegiene din zona IV de catre navele care arboreaza pavilionul Germaniei.
864/2008
Regulamentul (CE) nr. 864/2008 al Comisiei din 1 septembrie 2008 de interzicere a pescuitului de mihalt de mare in zona Illa si in apele CE din
zonele Illb, Ille �i Illd de catre navele care arboreaza pavilionul
Danemarcei.
872/2008
Regulamentul (CE) nr. 872/2008 al Comisiei din 3 septembrie 2008 de
�Iii;,�.�;)
�4�
M.O.
217/2008
M.0.
222/2008
M.0.
224/2008
M.O.
224/2008
M.O.
227/2008
M.O.
236/2008
M.O.
236/2008
M.O.
236/2008
M.O.
239/2008
409
"·�·f.:··;··· gusuategy&consuhing
.:-.
interzicere a pescuitului de peste-pescar in zonele ICES VIiie, IX �i X si
in apele CE din zona CECAF 34.1.1 de catre navele care arboreaza pavilionul Portugaliei.
881/2008
Regulamentul (CE) nr. 881/2008 al Comisiei din 9 septembrie 2008 de interzicere a pescuitului de rechini de adancime in apele comunitare si in apele aflate in afara suveranitatii sau jurisdictiei unor tari terte din zonele
V, VI, VII, VIII �i IX de catre navele care arboreaza pavilionul
Portugaliei.
882/2008
Regulamentul (CE) nr. 882/2008 al Comisiei din 9 septembrie 2008 de interzicere a pescuitului de ierosme (Brosme brosme) in apele comunitare
�i internationale din zonele V, VI si VII de catre navele care arboreaza
pavilionul Frantei.
891/2008
Regulamentul (CE) nr. 891/2008 al Comisiei din 11 septembrie 2008 de interzicere a pescuitului de cod in zonele I si lib de catre navele care arboreaza pavilionul Regatului Unit.
899/2008
Regulamentul (CE) nr. 899/2008 al Comisiei din 15 septembrie 2008 de interzicere a pescuitului de cod in apele Norvegiei din zonele I si II de catre navele care arboreaza pavilionul Regatului Unit.
908/2008
Regulamentul (CE) nr. 908/2008 al Comisiei din 17 septembrie 2008 de interzicere a pescuitului de cod in apele norvegiene la sud de 62° N de catre navele care arboreaza pavilionul Suediei.
909/2008
Regulamentul (CE) nr. 909/2008 al Comisiei din 17 septembrie 2008 de interzicere a pescuitului de merluciu in apele CE din zonele VI si VII, in apele CE din zona Vb si in apele Internationale din zonele XII si XIV de catre navele care arboreaza pavilionul Tarilor de Jos.
932/2008
Regulamentul (CE) nr. 932/2008 al Comisiei din 22 septembrie 2008 de interzicere a pescuitului de putasu in apele CE �i Internationale din zonele
I, II, III, IV, V, VI, VII, Villa, Vlllb, Vllld, VIIIe,XII si XIV de catre navele care arboreaza pavilionul Tarilor de Jos.
M.0.
243/2008
M.O.
234/2008
M.O.
245/2008
M.O.
248/2008
M.O.
251/2008
M.O.
251/2008
M.O.
256/2008
410
=��:.,-;•.
••;-•.• gusuategy&tconsulting
tAgrotec
961/2008
Regulamentul (CE) nr. 961/2008 al Comisiei din 29 septembrie 2008 de interzicere a pescuitului de limba de mare in zonele VIila si b de catre navele care arboreaza pavilionul Belgiei.
962/2008
Regulamentul (CE) nr. 962/2008 al Comisiei din 29 septembrie 2008 de interzicere a pescuitului de uva in zona Illa si in apele comunitare ale zonelor Ila si IV de catre navele care arboreaza pavilionul Germaniei.
963/2008
Regulamentul (CE) nr. 963/2008 al Comisiei din 29 septembrie 2008 de stabilire a unei interdictii privind pescuitul de sebasta in apele comunitare
�i cele Internationale din zona V si in apele internationale din zonele XII
si XIV de catre navele care arboreaza pavilionul Portugaliei.
964/2008
Regulamentul (CE) nr. 964/2008 al Comisiei din 29 septembrie 2008 de interzicere a pescuitului de phycis in apele comunitare si in apele aflate in afara suveranitatii saujurisdictiei unor terte tari din zonele VIII si IX pentru navele care arboreaza pavilionul Frantei,
1006/2008
Regulamentul (CE) NR. 1006/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 privind autorizatiile pentru activitatile de pescuit ale navelor de pescuit
comunitare in afara apelor comunitare �i accesul navelor tarilor terte in
apele comunitare.
984/2008
Regulamentul (CE) nr. 984/2008 al Comisiei din 6 octombrie 2008 de interzicere a pescuitului de cod in zonele ICES I �i Ilb catre navele care
arboreaza pavilionul Germaniei.
985/2008
Regulamentul (CE) nr. 985/2008 al Comisiei din 6 octombrie 2008 de interzicere a pescuitului de pagel argintiu in apele comunitare si apele aflate in afara suveranitatii saujurisdictiei unor tari terte din zonele VI,
VII �i VIII de catre navele care arboreaza pavilionul Regatului Unit.
986/2008
Regulamentul (CE) nr. 986/2008 al Comisiei din 7 octombrie 2008 de interzicere a pescuitului de sabie neagra in zonele ICES V, VI, VII si XII de catre navele care arboreaza pavilionul unui stat membru cu exceptia Germaniei, Spaniei, Estoniei, Frantei, Irlandei, Letoniei, Lituaniei,
M.0.
262/2008
M.O.
262/2008
M.O.
262/2008
M.O.
262/2008
M.O.
286/2008
M.0.
268/2008
M.O.
268/2008
M.O.
268/2008
411
··.f,,(··
·�.:. grasuategy&:consulting
;-.
Poloniei si a Regatului Unit.
tAgrotec
1012/2008
Regulamentul (CE) nr. 1012/2008 al Comisiei din 14 octombrie 2008 de interzicere a pescuitului de cod in subdiviziunile 25-32 ale Marii Baltice (apele CE) de catre navele care arboreaza pavilionul Poloniei.
1013/2008
Regulamentul (CE) nr. 1013/2008 al Comisiei din 15 octombrie 2008 de interzicere a pescuitului de limba-de-mare in apele din zonele Vllf si Vllg de catre navele care arboreaza pavilionul Irlandei.
1035/2008
Regulamentul (CE) nr. 1035/2008 al Comisiei din 21 octombrie 2008 de interzicere a pescuitului de mihalt de mare in zona Illa si in apele CE din
zonele Illb, Ille �i Illd de catre navele care arboreaza pavilionul Suediei.
1036/2008
Regulamentul (CE) nr. 1036/2008 al Comisiei din 21 octombrie 2008 de interzicere a pescuitului de cod in zona Vila de catre navele care arboreaza pavilionul Irlandei.
1090/2008
Regulamentul (CE) nr. 1090/2008 al Comisieidin 31 octombrie 2008 de interzicere a pescuitului de eglefin in apele norvegiene din zonele I �i II
de catre navele care arboreaza pavilionul Poloniei.
1091/2008
Regulamentul (CE) nr. 1091/2008 al Comisiei din 31 octombrie 2008 de interzicere a pescuitului de macrou in zonele III �i IV, precum si in apele
CE din zonele Ila, Illb, Ille si Illd de catre navele care arboreaza pavilionul Frantei,
1077/2008
Regulamentul (CE) nr. 1077/2008 al Comisiei din 3 noiembrie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1966/2006 al
Consiliului privind inregistrarea �i comunicarea electronica a datelor
referitoare la activitatile de pescuit �i dispozitivele de teledetectie,
1078/2008
Regulamentul (CE) nr. 1078/2008 al Comisiei din 3 noiembrie 2008 de stabilire a normelor de punere in aplicare a Regulamentului (CE) nr.
861/2006 al Consiliului cu privire la cheltuielile efectuate de statele
membre pentru colectarea si gestionarea datelor de baza in sectoral
M.0.
276/2008
M.O.
276/2008
M.0.
279/2008
M.O.
279/2008
M.O.
297/2008
M.O.
297/2008
M.O.
295/2008
M.O.
295/2008
412
•…..
1:�· gumategy&consulting
.:-.
pescuitului.
tAgrotec
1092/2008
Regulamentul (CE) nr. 1092/2008 al Comisiei din 5 noiembrie 2008 de interzicere a pescuitului de cod in zonele I si Ilb de catre navele aflate sub pavilionul Poloniei.
1093/2008
Regulamentul (CE) nr. 1093/2008 al Comisiei din 5 noiembrie 2008 de interzicere a pescuitului de cod in zonele I si lib de catre navele aflate sub pavilionul Spaniei.
1113/2008
Regulamentul (CE) nr. 1113/2008 al Comisiei din 10 noiembrie 2008 de interzicere a pescuitului de limba de mare in zonele VIiia si de catre navele aflate sub pavilionul Spaniei.
1114/2008
Regulamentul (CE) nr. 1114/2008 al Comisiei din 10 noiembrie 2008 de interzicere a pescuitului de limba-de-mare in zona Illa, in apele CE din
zonele Illb, Ille �i Illd de catre navele care arboreaza pavilionul Suediei.
1139/2008
Regulamentul (CE) nr. 1139/2008 al Consiliului din 10 noiembrie 2008 de stabilire pentru anul 2009 a posibilitatilor de pescuit �i a conditiilor
aferente aplicabile pentru anumite resurse halieutice in Marea Neagra,
1122/2008
Regulamentul (CE) nr. 1122/2008 al Comisiei din 12 noiembrie 2008 de interzicere a pescuitului de cod negru in zone le Illa �i IV, precum si in
apele CE din zonele Ila, Illb, Ille si Illd de catre navele aflate sub pavilionul Poloniei
1146/2008
Regulamentul (CE) nr. 1146/2008 al Comisiei din 18 noiembrie 2008 de interzicere a pescuitului de specii de baryx in apele comunitare si in apele aflate in afara suveranitatii sau jurisdictiei unor tari terte din zonele III,
IV, V, VI, VII, VIII, IX, X, XII si XIV de catre navele care arboreaza
pavilionul Portugaliei.
1157/2008
Regulamentul (CE) nr. 1157/2008 al Comisiei din 20 noiembrie 2008 de stabilire a unei interdictii privind pescuitul de halibut negru in apele NAFO 3 LMNO de catre navele care arboreaza pavilionul Spaniei.
M.0.
297/2008
M.O.
297/2008
M.O.
300/2008
M.0.
300/2008
M.O.
308/2008
M.O.
303/2008
M.O.
308/2008
M.O.
310/2008
413
…•�•:•·•(·· gusuategy&consulting
.:-.
iAgrotec
1184/2008
Regulamentul (CE) nr. 1184/2008 al Comisiei din 28 noiembrie 2008 de interzicere a pescuitului de hering in apele comunitare si internationale
din zonele Vb �i VIb si VlaN de catre navele care arboreaza pavilionul
Frantei,
1185/2008
Regulamentul (CE) nr. 1185/2008 al Comisiei din 28 noiembrie 2008de interzicere a pescuitului de calcan in Marea Neagra de catre navele care arboreaza pavilionul Bulgariei.
DECIZII
4/1993
Decizie privind exceptia de neconstitutionalitate formulata de Societatea de Pescuit Sportiv Mreana, in cauza ce formeaza obiectul dosarului nr.
38/C/1992 aflat pe rolul Tribunalului Judetean Bacau, Sectia ….
390/2004
Decizie referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
561 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura .
815/2004
Decizia Consiliului din 19 noiembrie 2004 de modificare a declaratiei Comunitatii Europene privind exercitarea competentelor si a dreptului de vot prezentata Comisiei Generale pentru Pescuit in Marea Mediterana.
621/2006
Decizie referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
75, art. 8, art. 9 alin. (1) si art. 79 din Legea nr. 192/2001 privind
resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura, precum si ale art. I pct. 221
�i art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 69/2004
707/2007
Decizia Comisiei din 30 octombrie 2007 privind alocarea, pentru Germania, a trei zile de pescuit suplimentare pentru un program de consolidare a prezentei observatorilor in conformitate cu anexa IIA la Regulamentul (CE) nr. 41/2007 al Consiliului.
767/2007
Decizia Comisiei din 15 noiembrie 2007 de derogare de la regulile de origine stabilite in Decizia 2001/822/CE a Consiliului in ceea ce priveste
M.0.
319/2008
M.O.
319/2008
M.O.
60/1993
M.O.
984/2004
M.O.
153/2006
M.O.
917/2006
M.O.
287/2007
M.0.
310/2007
414
…………
·�:� gustrategy&consulting
.:-.
lAgrotec
unele produse pescaresti importate din Insulele Falkland.
797/2007
Decizia Consiliului din 15 noiembrie 2007 privind incheierea Acordului sub forma unui schimb de scrisori privind aplicarea provizorie a amendamentelor care modifica protocolul de stabilire a posibilitatilor de pescuit prevazute prin Acordul de parteneriat intre Comunitatea
Economica Europeana si Republica Madagascar. R
798/2007
Decizia Consiliului din 22 noiembrie 2007 privind incheierea Acordului sub fonna unui schimb de scrisori privind aplicarea provizorie a Acordului de parteneriat in domeniul pescuitului dintre Comunitatea Europeans si Republica Mozambic.
738/2008
Decizia Comisiei din 4 iunie 2008 privind sistemul de ajutoare de stat pe care Franta intentioneaza sa ii aplice in vederea prelucrarii si comercializarii produselor pescaresti si de acvacultura (Fondul de interventie strategics al industriilor agroalimentare).
601/2008
Decizia Comisiei din 17 iulie 2008 privind alocarea de zile suplimentare de pescuit Tarilor de Jos pentru incetarea definitiva a activitatilor de pescuit in Skagerrak, in partea din zona ICES Illa neinclusa in Skagerrak si nici in Kattegat, in zona ICES IV si in apele comunitare din zona ICES Ila.
660/2008
Decizia Comisiei din 31 iulie 2008 de modificare a Deciziei 2006/236/CE privind conditiile speciale care reglementeaza produsele pescaresti importate din Indonezia �i destinate consumului uman.
860/2008
Decizia Comisiei din 29 octombrie 2008 privind contributia financiara a Comunitatii la programele de control, inspectie si supraveghere in domeniul pescuitului ale statelor membre pentru anul 2008.
959/2009
Decizie referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 58 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvemului nr.
23/2008 privind pescuitul �i acvacultura
883/2010
Decizie referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
-'\:
M.O.
331/2007
M.O.
331/2007
M.O.
249/2008
M.O.
193/2008
M.O.
215/2008
M.O.
303/2008
M.O.
544/2009
M.O.
415
�
=�;�.(··
••;-•.• gcasuategy&consulting
iAgrotec
15 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvemului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura
374/2011
Decizie referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.
15 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvemului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura
CONVENTII
1/1978
Conventie intre Ministerul Agriculturii si lndustriei Alimentare din
Republica Socialista Romania �i Ministerul Industriei Locale �i
Alimentare din Republica Dernocrata Germana privind colaborarea economica
3/1978
Conventie asupra viitoarei cooperari multilaterale in domeniul pescuitului in nord-vestul
STATUT
2/2009
Statutul Asociatiei Generate a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din
Romania Adoptat in Congresul Ordinar din data de 20 iunie 2009
PROTOCOL
1/1976
Protocol la Conventia internationala pentru pescuitul in nord-vestul
Oceanului Atlantic, referitor la functionarea in continuare a comisiei
ACTE ADITIONALE
10/1973
Acord intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Statelor
Unite ale Americii cu privire la pescuitul in partea vestica a Oceanului
Atlantic mijlociu
551/2010
M.O.
317/2011
M.O.
3/1979
M.O.
19/1979
M.O.
621/2009
M.0.
139/1977
M.0.
58/1974
3/1978
Acord intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul
Kampuchiei Democrate privind cooperarea in domeniul pescuitului
��
2014 ,;;
�
M.O.
67/1978
416
::�f.f.··
•••• grasuategy&consulting
":-.
=··-t;,·:ltllftqll
tAgrotec
maritime
11/1978
Acord de cooperare in domeniul pescuitului intre guvemul Republicii
Socialiste Romania �i guvemul Republicii Populare Mozambic
12/1978
Acord de cooperare in domeniul pescuitului intre guvemul Republicii
Socialiste Romania �i guvemul Republicii Populare Mozambic
28/1978
Acord intre guvemul Republicii Socialiste Romania si guvemul Canadei asupra relatiilor lor reciproce in domeniul pescuitului
14/1987
Acord intre Guvemul Republicii Socialiste Romania si Guvemul
Republicii Islamice Mauritania privind cooperarea in domeniul pescuitului maritim �i activitatile conexe
CONTRACT
2232/2004
Contract colectiv de munca unic la nivelul ramurii agriculturii, pisciculturii si pescuitului pe anii 2004-2005
ADRESA
990/2008
Avizul Comitetului Economic si Social European privind- propunerea de regulament al Consiliului privind protectia ecosistemelor marine vulnerabile din marea libera impotriva efectelor nocive ale uneltelor de
pescuit de fund.
M.O.
7/1979
M.0.
7/1979
M.0.
64/1978
M.O.
66/1988
M.O.
13/2004
M.O.
224/2008
417
�:�:-�..
••;-•.• gusuategy&cconsulting
iAgrotec
Anexa 8. Legislatia europeana in domeniul pescaresc implementata la nivel
national'
'
1. Regulamentul (CE) nr. 506/2008 al Comisiei din 6 iunie 2008 de modificare a anexei IV
la Regulamentul (CE) nr. 708/2007 al Consiliului privind utilizarea in acvacultura a speciilor exotice �i a speciilor absente la nivel local
2. Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului din 25 februarie 2008 privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea �i utilizarea datelor din sectorul
pescuitului si sprijinirea consultantei stiintifice cu privire la politica comuna in domeniul pescuitului
3. Regulamentul (UE) nr. 1249/2010 al Comisiei din 22 decembrie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 498/2007 de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit
4. Regulamentul (CE) nr. 248/2009 al Comisiei din 19 martie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului in ceea ce priveste
notificarile referitoare la recunoasterea organizatiilor de producatori, fixarea preturilor �i
a interventiilor in cadrul organizarii comune a pietei in sectorul produselor pescaresti si de acvacultura (reformare)
5. Regulamentul (CE) nr. 708/2007 din 11 iunie 2007privind utilizarea in acvacultura a speciilor exoticesi a speciilor absente la nivel local
6. Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea �i eliminarea pescuitului ilegal,
�a: ANP A Bucuresti
-'$,,;
MPOP '!jl\
2014
��
418
"·�•::.r.
.:-.
gumategy&consulting
tAgrotec
nedeclarat si nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr.
1936/2001 �i
7. Regulamentul (CE) nr. 601/2004 �i de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 si
(CE) nr. 1447/1999
8. Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul
European pentru Pescuit
9. Regulamentul (CE) nr. 498/2007 AL COMISIEI UNIUNII EUROPENE din 26 martie
2007 de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea in aplicare a Regulamentului (CE)
nr. 1198/2006 al Consiliului privind Fondul European Pentru Pescuit
10. Regulamentul (CE) nr. 26/2004 al Comisiei din 30 decembrie 2003 privind registrul flotei de pescuit comunitare
419
· .
·�::. gcasuategy&consulting
.:-.
tAgrotec
Anexa 9. Acte normative. Legislatie nationals in domeniu pescaresc!
1. Ordin nr. 128 din 11 iunie 2012 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului in vederea practicarii pescuitului comercial in habitatele piscicole naturale, cu exceptia ariilor naturale protejate
2. Ordin nr. 76 din 12.04.2012 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii �i dezvoltarii rurale nr 15/2011 privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum �i
modelele permiselor de pescuit recreativ/sportiv
3. Ordin Nr. 75 din 12.04.2012 privind autorizarea exercitarii pescuitului sturionilor in scopul reproducerii artificiale pentru obtinerea de puiet pentru acvacultura �i popularea de sustinere a bazinelor piscicole naturale, precum si in scop stiintific
4. Ordin de prohibitie pentru anul 2012
5. Ordin Nr. 297 din 28. 12. 2011 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului agriculturii �i dezvoltarii rurale nr. 15/2011 privind conditiille de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum �i modelele permiselor de pescuit recreativ/sportiv
6. Ordin Nr.193 din 18 august 2011 pentru modificarea �i completarea Ordinului ministrului agriculturii �i dezvoltarii rurale nr. 96/2011 pentru aprobarea componentei, organizarii �i
functionarii Comitetului consultativ pentru sectorul pescaresc
7. Ordin Nr.96 din 26 aprilie 2011 pentru aprobarea cornponentei, organizarii �i functionarii Comitetului consultativ pentru sectorul pescaresc
J_,�a: ANPA Bucuresti
t�
2014 �
–
420
–
… f.�··
·�.�:. grastrategy&consulting
=··-·I-ll ·"•
iAgrotec
8. Ordin Nr.21 din 16.02.2012 privind aprobarea structurii organizatorice detaliate, a
Regulamentului de organizare si functionare si al statului de functii al Agentiei Nationale pentru Pescuit �i Acvacultura
9. Ordin privind prohibitia pescuitului in anul 2011
10. Ordin Nr.15 din 28.01.2011 privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv precum �i modelele permiselor de pescuit recreativ/sportiv 2011
11. Ordonanta de urgenta nr. 127 din 28.12. 2010 pentru adoptarea unor masuri destinate dezvoltarii economico-sociale a zonei ,,Delta Dunarii''
12. Hotarare de Guvem Nr. 831 din 13 decembrie 2010 privind stabilirea sistemului de inregistrare a loturilor de sturioni din crescatorii �i a caviarului obtinut din activitati desi
de marcare prin etichetare a caviarului
13. Hotarare de Guvem Nr. 545 din 9 iunie 2010 privind organizarea, structura �1
functionarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura
14. Ordin Nr. 19/237 din 27 ianuarie 2010 privind aprobarea masurilor de reglementare a efortului de pescuit si a cotelor de pescuit pentru anul 2010
15. Ordin Nr. 70 din 22 martie 2010 privind pescuitul reproducatorilor vii de sturioni in vederea folosirii acestora in scopul reproducerii artificiale pentru obtinerea de puiet pentru acvacultura �i popularea de sustinere a bazinelor piscicole naturale
16. Ordonanta de urgenta Nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura (completata si
421
·..•…•.
·�::. guurategy&tconsulung
.:-.
modificata de Legea 317/2009)
iAgrotec
17. Ordin pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului in vederea practicarii pescuitului comercial in habitatele piscicole naturale
18. Ordin 449/2008 privind caracteristicile tehnice, conditiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial si metodele de pescuit comercial in apele maritime si continentale
19. Ordin 344/2008 pentru aprobarea modului de operare �i de functionare a Fisierului navelor �i ambarcatiunilor de pescuit
20. Ordin 332/2008 al ministrului agriculturii �i dezvoltarii rurale privind inscrierea unitatilor de productie din acvacultura in Registrul unitatilor de acvacultura �i eliberarea licentei de acvaculrura
21. Ordin 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic
22. Hotarare de Guvern nr. 1.016 privind cuantumul taxelor de licentiere �i autorizare in
pescuit �i acvacultura
422
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiu De Piata Versiune Oficiala Februarie 2015 [309513] (ID: 309513)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.