Studiu de Oportunitate Pentru Infiintarea Unei Afaceri In Domeniul Apiculturii Ecologice

CUPRINS:

[NUME_REDACTAT]

Capitolul 1. Analiza sectorului apicol din România

1.1. Prezentarea sectorului apicol

1.2. Condiții pentru desfășurarea apiculturii ecologice:

1.3. Prezentarea principalelor produse apicole

1.3.1. Mierea

1.3.2. Polen

1.3.3.Ceara

1.4. Tendințele în consumul produselor apicole (de miere, polen) pe cap de locuitor la nivelul României, eurpean și global

1.5. Principalele tendințe în ceea ce privește producția și consumul de miere ecologică în [NUME_REDACTAT] 2. Identificarea oportunităților de a realiza o afacere în domeniul apiculturii ecologice

2.1. Analiza cererii pe piață

2.2. Analiza concurenței

2.3. Analiza oportunităților mediului de afaceri

Capitolul 3. Descrierea unei afaceri în domeniul apicol

3.1. Descrierea unei stupine. Cadrul general

3.2. Utilajele și echipamentele de lucru necesare înființării afacerii

3.3. Tipologia stupilor

3.3.1.Caracteristici tehnice stup vertical cu rame Dadant cu fund antivarroa

3.3.2. Fundul de stup antivarroa

3.3.3. Familia de albine

3.4. Funcționarea unei stupine în partea de producție

3.4.1. Metode de îngrijire utilizate primăvara în stupină

3.4.2. Metode de îngrijire utilizate vara în stupină

3.5. Funcționarea unei stupine în partea de stagnare

3.5.1. Metode de îngrijire utilizate toamna în stupină

3.5.2. Metode de îngrijire utilizate iarna în stupină

3.6. Principalele mijloace pentru recoltarea produselor apicole

3.7. Formularea strategiei unei afaceri în domeniul apiculturii ecologice

Capitolul 4. Justificarea investiției într-o afacere în domeniul apiculturii ecologice

4.1. Dimensionarea investiției

4.2. Organizarea și managementul afacerii

4.3. Proiecția veniturilor

4.4. Proiecția cheltuielilor

4.5. Analiza fluxurilor de numerar

4.6. Determinarea indicatorilor pentru justificarea investiției

4.7. Analiza riscurilor

4.7.1. Analiza riscurilor financiare

4.7.2. Riscuri biologice privind afacerea

Concluzii:

[NUME_REDACTAT]:

[NUME_REDACTAT] Einstein spunea că „dacă albinele ar dispărea de pe pământ, omenirii îi mai rămân patru ani de trăit”.

[NUME_REDACTAT], în documentele oficiale, arată că 78% din alimente există datorită albinelor și că 86% din plante sunt polenizate cu albinele.

Albinele și produsele stupului nu numai că prelungesc viața și starea de sănătate a celor ce o consumă, dar ele și întrețin ecosistemul terestru prin faptul că polenizează plantele.

(Sursa: Drd. ing. [NUME_REDACTAT], președinte ACA, [NUME_REDACTAT] Timiș, 28.02.2014, Longevitatea apicultorilor, dovada efectelor pozitive ale mierii de albine asupra sănătății)

Tema prezentei lucrări, identificarea oportunităților de a realiza o afacere în domeniul apiculturii ecologice, se încadrează în domeniul antreprenoriatului și poate avea un caracter multidisciplinar. Sunt aspecte tehnice și manageriale care trebuie abordate pentru a identifica oportunitatile de realizare a unei afaceri în domeniul apiculturii ecologice.

Obiectivul general al prezentei lucrări este:

OG: elaborarea unui studiu pentru identificarea oportunităților de realizare a unei afaceri în domeniul apicol

Plecând de la obiectivul general, obiectivele specifice ale lucrării sunt:

O1: identificarea oportunităților de a realiza o afacere în domeniul apiculturii ecologice

O2: inițierea unei afaceri în domeniul apicol

În cadrul lucrării s-au utilizat următoarele instrumente și metode de cercetare științifică:

cercetarea bibliografică

analiza SWOT

analiza de sensibilitate

studiul de caz

Lucrarea de față abordează elementele necesare în realizarea unei afaceri, identifică starea actuală în sectorul apicol, abordează principalele aspecte privind oportunitățile de realizare a unei afaceri în acest domeniu și principalele elemente ce trebuie luate în calcul în realizarea afacerii, punând accent și pe riscurile ce pot apărea, cât și pe managementul acestora. Lucrarea se sfârșește cu concluziile privind decizia de a realiza o afacere în domeniul apiculturii ecologice.

Capitolul 1 presupune o analiză a sectorului pentru a vedea care este situația la momentul actual. Am căutat date despre producătorii din sector, despre producție, principalele tipuri de produse apicole, cât și date despre consumul actual al principalelor produse apicole.

În al 2 –lea capitol este prezentată o analiză pentru identificarea oportunităților de realizare a unei afaceri în acest domeniu și este stabilită stategia care va fi utilizată.

Capitolul al treilea prezintă principalele echipamente necesare într-o afacere, cât și costurile aferente acestora. În acest capitol sunt detaliate și principalele metode de îngrijire în stupină atât în perioada de producție cât și în cea de stagnare.

Capitolul al patrulea prezintă o proiecție a veniturilor, a cheltuielilor, a fluxurilor de numerar. În acest capitol sunt calculați și analizați principalii indicatori care arată dacă investiția se justifică sau nu. În acest capitol este prezentată o analiză a riscurilor financiare prin intermediul analizei de sensibilitate, cât și a riscurilor biologice ce pot apărea în afacere, inclusiv a managementului acestor riscuri.

Lucrarea se încheie cu prezentarea concluziilor, precum și a anexelor și a bibliografiei consultate.

[NUME_REDACTAT] Einstein once said that „if bees would disappear from the Earth, people would have only four years to live”.

[NUME_REDACTAT] Union, in official documents, shows that 78% of the foods we eat are courtesy of the bees and that 86% of the plants are pollinized by the bees.

Bees and hive products not only prolong our lives and wellbeing of those who eat them, but also maintain the terrestrial ecosystem by the fact that they pollinate the plants.

(Source: Drd. ing. [NUME_REDACTAT], president ACA, Branch county Timiș, 28.02.2014, Longevity beekeepers proof positive effects of honey bee health)

The subject of this study is identifying the opportunities to build a business in this ecological beekeeping field, and it fits into the entrepreneurship field and may have a multidisciplinary character/ There are technical and management features that have to be addresses in order to identify the opportunities of setting up a business in the ecological beekeeping field.

The objective of the present study is:

GO: developing a study case in order to identify the opportunities of setting up a business in the apiarian field

From this general objective, there derive the specific objectives of the study:

O1: identifying the opportunities of setting up a business in the ecological apiarian field

O2: initiating and maintaining a business in the apiarian field

Within this study the following instruments and research methods have been used:

bibliographic study

SWOT analysis

case study

The present study addresses the necessary elements in order to set up a business, identifies the actual state of the apiarian field, addresses the main aspects with regard to the opportunities of setting up a business in this field and the main elements that have to be taken into account in setting up such a business, emphasizing also on the risks that may occur, as well as managing them. The study ends with the conclusions regarding the decision of setting up a business in the ecological apiarian field.

Chapter 1 requires an analysis of the sector to see what the situation is at the moment. I sought data sector producers about production, the main types of bee products and information about current consumption of the main bee products.

In the 2nd chapter is presented an analysis so as to identify opportunities for achieving a business in this area and decided that the strategy to be used.

The third chapter presents the main equipment required in a business and their costs. This chapter detailed apiary main methods of care both during production and in the doldrums.

The fourth chapter presents a projection of revenues, expenses, cash flows. In this chapter I calculate and analyze key indicators that show whether the investment is justified or not. This chapter presents an analysis of the financial risks through sensitivity analysis and biological risks that may arise in the business, including the management of these risks.

The study ends with the conclusions and annexes and bibliography consulted.

Capitolul 1. Analiza sectorului apicol din România

1.1. Prezentarea sectorului apicol

Conceptul de agricultură ecologică (sau organică sau bio) câstigă tot mai mult teren în lume, pornind de la necesitatea de a se asigura surse alimentare sănătoase de origine exclusiv naturală. [NUME_REDACTAT] agricultura organică este reglementată de OUG 34/2000 și de Normele metodologice de aplicare a acesteia conform HG 917/2001 unde capitolul 3 este dedicat apiculturii organice. Aceste acte normative sunt elaborate în conformitate cu cerintele UE ceea ce, în condițiile aderării României, reprezintă baza pentru pătrunderea produselor apicole ecologice românesti pe o piață europeană atractivă. (http://ecostupina.ro/?page_id=4)

În ceea ce privește potențialul melifer al României acesta este de aproximativ 1 700 000 familii de albine, în prezent nu sunt mai mult de 800 000.

(Sursa: http://www.ziare.com/articole/profit+albine)

În ceea ce privește zonele în care privește zonele cu plante și arbuști meliferi, acestea sunt exloatate în unele regiuni ale țării mai bine, dar încă sunt zone cu potențial mare care nu sunt exploatate corespunzător.

În general, la nivelul României se observă faptul că apicultorii nu se axează pe producția ecologică din cauza multitudinilor de obstacole pe care aceștia trebuie să le depășească pentru a putea produce și în special, pentru a putea să își vândă produsele apicole ecologice. Unul dintre aceste obstacole îl reprezintă multitudinea de documente necesare pentru demararea unei astfel de afaceri. Acest sector are și o asociație, denumită [NUME_REDACTAT] de Albine din România, care îi ajută pe tinerii apicultori în legătură cu problemele pe care le întâmpină.

1.2. Condiții pentru desfășurarea apiculturii ecologice:

Stupina trebuie amplasată într-o zonă ecologică, fără factori poluanți sau pesticide

Nu este permisă tratarea albinelor cu nici un fel de antibiotice, se folosesc doar tratamente naturale în tratarea bolilor albinelor

Mierea trebuie extrasă și depozitată doar cu utilaje de inox (nu aluminiu, nu plastic)

Stupii nu sunt vopsiți cu vopsea, se utilizează ulei

de in

[NUME_REDACTAT] stupină eologică

(Sursa:http://stirileprotv.ro/stiri/social/doar-5-din-mierea-produsa-in-romania-este-considerata-ecologica-motivul-pentru-care-romanii-o-prefera-pe-cea-naturala.html)

Îndeplinire aceste condiții atunci când se efectuează verificarea de către organismul de certificare ecologică

(http://www.eurohonig.com/index.php?pagina=bio_ofertaprod )

(http://adevarul.ro/moldova/actualitate/mierea-ecologica-afacere-amara moldova-1_50aec9b87c42d5a663a06b52/index.html )

1.3. Prezentarea principalelor produse apicole

Apicultura este una dintre cele mai inportante și vechi îndeletniciri pe care omul le-a dezvoltat și care a luat amploare, s-a extins datorită condițiilor naturale pe care România le are și anume, climă, relief, vegetație care a putut favoriza dezvoltarea acestei îndeletniciri, mergând până la afaceri importante în acest domeniu.

Apicultura ecologică se deosebește de apicultura convențională. Procesul și procedurile de obținere a produselor ecologice sunt reglementate de reguli și principii de producție stricte, care pleacă de la calitatea pe care trebuie să o îndeplinească culturile ecologice și până la obținerea efectivă a produsului final.

Rolul acestui sistem de apicultură este de a produce hrană mult mai curată, mai potrivită metabolismului organismului uman, dar în deplină corelație cu conservarea și dezvoltarea mediului. Produsele organice sunt o componentă esențială a unei diete sănătoase. (http://www.apidava.ro/produse_dimelio.php?id=ecologic)

Prin practicarea apiculturii ecologice se pot obține produse apicole alimentare, de exemplu: miere, polen, dar și produse nealimentare, cum ar fi: ceară, venin etc.

Figura 1.1.Principalele produse apicole rezultate din practicarea apiculturii

1.3.1. [NUME_REDACTAT] produsul cel mai important care se obține de la stup.  În antichitate mierea era utilizată în special în medicină și a fost unul dintre cele mai populare „medicamente” în [NUME_REDACTAT], fiind menționată de peste 500 de ori în 900 de rețete și a fost un ingredient comun în medicina medievală. Mierea era adesea singura substanță disponibilă care putea face ca celelalte ingrediente acceptabile ca gust. [NUME_REDACTAT] mierea era utilizată ca medicament, ca hrană și ca îndulcitor: era mai ieftină decât zahărul până în anii 1700 sau mai târziu. Prima carte despre miere, The virtues of honey in preventing many of the worst disorders a fost scrisă de [NUME_REDACTAT] Hill și publicată în 1759 în Anglia. Mierea reprezintă un aliment deosebit de plăcut, hrănitor, cu mare valoare biologică și calorică (3 150 kcal), ușor asimilabil, are proprietăți bactericide. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Apicultur%C4%83)

Mierea ecologică este o substanță curată fără substanțe nocive produsă din stupi situați în zone certificate ecologic, departe de orașul aglomerat și de industria poluantă. Stupii trebuie tratați doar cu ulei de in, iar atunci când este necesar tratarea albinelor de diferite boli nu se folosește antibioticele.

Figura 1.2. Mierea ecologică de albine

(Sursa:https://www.google.ro/search?q=honey&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=7JiuU9atD6TQ7AbVg4CgCQ&ved=0CAgQ_AUoAQ&biw=1024&bih=456)

Tabel 1.1. Mierea de salcâm monofloră, caracteristicele acesteia și indicații terapeutice

http://www.apicolehar.ro/miere-de-salcam.html

Figura 1.3. Cules de salcâm, tei și floarea soarelui

(Sursa: http://opencms3.udl.es/serveis/oficina/Noticies/2013/novembre22.html )

Tabel 1.2. Mierea de tei, caracteristicile acesteia și indicațiile terapeutice

http://www.apicolehar.ro/miere-de-tei.html- accesat la data de 20.03.2014

Tabel 1.3. Mierea din flori de deal, caracteristicile acesteia și indicațiile terapeutice

http://www.apicolehar.ro/miere-din-flori-de-deal.html

1.3.2. [NUME_REDACTAT] poate fi utilizat în terapiile împotriva astmului, alergiilor, tulburărilor gastrointestinale sau alcoolismului, pentru stimularea organismului să lupte împotriva bolilor și pentru conferirea unei stări de bine în general.

Figura 1.3. Polen de albine

Sursa: (http://stupinadomneasca.blogspot.ro/2013/08/totul-despre-polenul-de-albine.html )

Este utilizat ca supliment nutrițional, medicament, revigorant, iar majoritatea nutriționiștilor vorbesc de el ca de un adevărat miracol pentru menținerea tinereții și vitalității.

Polenul este compus din aproximativ 55% carbohidrați, 35% proteine, 3% vitamine și minerale, 2% acizi grași și 5% alte substanțe nutritive. Conține de două ori mai multe proteine decât carnea de vită și reușește să aibă un conținut de grăsimi foarte scăzut. Poate fi considerat o sursă de proteine pentru vegetarieni.

(http://stupinadomneasca.blogspot.ro/2013/08/totul-despre-polenul-de-albine.html )

Figura 1.4. Conținutul polenului (prelucrare date în Excel)

1.3.3.[NUME_REDACTAT] produsul apicol cu cele mai mici cerințe în ceea ce privește manipularea și transportul. Ceara odată obținută și recoltată din stup nu suferă modificări și nici nu cere păstrarea în recipiente speciale.

Figura 1.5. Întrebuințare ceară albine

(Sursa: http://luminavie.blogspot.ro/ )

Acest produs al stupului poate fi folosit în diverse aplicații în diferite industrii.

 În antichitate și în [NUME_REDACTAT], ceara era folosită pentru plata tributului sau a altor taxe și era un articol comercial, deoarece putea fi utilizat în mai multe scopuri: pentru turnarea metalelor, modelare, impermeabilitate, ca adeziv, ca o componentă a unor alifii, pentru cosmetică, lumânări și alte surse de lumină. [NUME_REDACTAT] și în regiunile cu tradiție creștină, biserica avea nevoie de cantități însemnate de ceară pentru lumânări.

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Apicultur%C4%83 )

1.4. Tendințele în consumul produselor apicole (de miere, polen) pe cap de locuitor la nivelul României, eurpean și global

Produsele apiterapeutice sunt folosite cu bune rezultate în multe afecțiuni hepatice, gastrointestinale, giardioze, afecțiuni ale căilor respiratorii, ale aparatului circulator, reumatologice, oftalmologice, urologice, dermatologice, boli de nutriție și în stomatologie.

Un spectru larg de medicamente aprobate de [NUME_REDACTAT], în special cele bazate pe propolis și venin de albine, a fost elaborat la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură și a devenit cunoscut în întreaga lume. 

(http://ziarullumina.ro/pagina-agricultorului/mierea-romaneasca-mai-scumpa-si-mai-putina-acest )

Tabel 1.5. Producția de miere a României în perioada 2006-2013

Sursa: FAOSTAT

În tabelul următor sunt prezentate principalele tendințe în ceea ce privește producția și consumul de miere.

Tabelul 1.6. Tendințele în viitor în consumul produselor apicole

Se observă o relansare a sectorului apicol printr-o creștere a famiilor de albine de până la 67% și o creștere a producției de miere de până la 91,5%.

( Prelucrare date INS-Interogare TEMPO online)

1.5. Principalele tendințe în ceea ce privește producția și consumul de miere ecologică în [NUME_REDACTAT] apicultorilor români certificați ecologic este în creștere de la 867 în 2010 la 927 în 2011 (a se vedea figura 1.6.).

Tabel 1.7. Evoluția numărului apicultorilor certificați ecologic și a producției de miere ecologică din România

http://www.piataagricola.eu/index.php?option=com_content&view=article&id=785:mierea-ecologica-din-romania-merge-la-export&catid=35:apicultura&Itemid=54

80% din producția de miere obținută în sistem ecologic, circa 3.650 de tone în 2010, a fost exportată în vrac, în special în Germania și țările nordice, unde se înregistrează cel mai mare consum de miere (http://stirile.rol.ro/Miere-ecologica-pentru-export-446788.html)

Figura 1.6. Evoluția numărului de apicultori certificați ecologic din România (prelucrare date în Excel)

Figura 1.7. Evoluția producției de miere certificată ecologic din România (prelucrare date în Excel)

Figura 1.8. Evoluția consumului de miere pe cap de locuitor din România (prelucrare date în Excel)

Capitolul 2. Identificarea oportunităților de a realiza o afacere în domeniul apiculturii ecologice

2.1. Analiza cererii pe piață

În prezent apicultura are pe lângă aportul economic și o importanță socială și ecologică.

Din punctul meu de vedere datorită consumului de produse apicole, în special a consumului de miere pe cap de locuitor care este în creștere datorită statisticilor din ultimii ani, cererea pentru produse apicole va fi în creștere de asemenea. Datorită acestui fapt, consider că înființarea unei afaceri în acest domeniu și valorificarea produselor în mod corespunzător va face ca investiția să merite, să se justifice.

„Mierea de albine înregistrează cea mai mare cerere. Vin comenzi de neimaginat, de ordinul a trei TIR-uri pe săptămână, care înseamnă aproape 60 de tone pe săptămână. O asemenea cerere este imposibil de onorat, mai ales că mierea ecologică se obține cu eforturi foarte mari“, a explicat [NUME_REDACTAT].

(Sursa:http://ziarullumina.ro/pagina-agricultorului/mierea-de-albine-ecologica-romaneasca-la-mare-cautare-ue ).

În ultimii ani se observă din datele statistice o creștere a numărului apicultorilor certificați ecologic, prin urmare o creștere a producției de miere ecologică. Cererea externă pentru mierea ecologică depășește cu 4 ori producția, în timp ce consumul intern de miere ecologică este de 400-600 grame/cap de locuitor. În urma consultării diverselor articole, ziare se constată faptul că 80% din producția de miere ecologică este exportată. Acest lucru înseamnă că în țară rămân 400 tone de miere din care 377 tone sunt folosite pentru procesare cu obținerea de produse alimentare, cosmetice, ca materie primă utilizată de apicultori în stupină. Restul de 23 tone miere ecologică este dată spre consumul intern. Se estimează că mărimea pieței este de 37500 persoane.

În viitor pentru creșterea mărimii pieței se urmărește creșterea numărului de apicultori certifiați ecologic și prin urmare creșterea producției de produse ecologică, ca în consecință să scadă prețul pentru produsele ecologice. Prețul unui produs fiind singurul impediment pentru unele categorii de persoane în achiziționarea produselor ecologice. De asemenea se va urmări o mai bună promovare a produselor ecologice și a calităților acestora.

2.2. Analiza concurenței

Se dorește înființarea unei asociații familiale în localitatea Filipeștii de Pădure. Această localitate este situată în județul Prahova la 28 km de Ploiești, 22 km de Câmpina și la 87 km de București. Este situață într-o zonă subcarpatică, ecologică, fără industrie poluantă. [NUME_REDACTAT] de Pădure este înconjurată de dealuri cu păduri de salcâm, tei și livezi de pomi fructiferi. În localitate se efectua exploatarea cărbunelui din mină.

Datorită faptului că localitatea este înconjurată în cea mai mare parte de păduri, în proporție de 40%, permit apicultorilor să își ușureze munca, dar și să obțină diferite tipuri de miere ecologică: salcâm, tei, fâneață, multiflorală. Pentru a completa culesurile apicultorii se deplasează și în pastoral în locurile învecinate. În prezent în localitatea Filipeștii de Pădure nu se practică apicultura ecologică, apicultorii practicând doar apicultura clasică, aceștia nu sunt certificați ecologic.

Principalii competitori în domeniul apiculturii ecologice din România sunt:

SC TREMOT DOBRE SI FIII SRL

Situată în Băicoi, județul Prahova.

A implementat certificarea Bio în anul 1995, firma certificatoare este Agreco GmbH, Germania.

Certificări ISO 9001:2000 și HACCP

Produse:

Miere ecologică polifloră, de salcâm, de tei, faguri, ceară, propolis, polen, păstură

(Sursa: http://www.tremot.ro/ )

SC APIDAVA SRL

Situată în localitatea Blaj, județul [NUME_REDACTAT] de ECO INSPECT din [NUME_REDACTAT], organism privat pentru inspecția și certificarea produselor ecologice,

Certificate ISO 9001 și HACCP

Produse:

Miere ecologică la caserolă și plic

(Sursa: http://www.apidava.ro/ )

[NUME_REDACTAT]

Situată la 10 km de Sibiu, în direcția [NUME_REDACTAT] de rapiță are loc în Oltenia, culesul de salcâm 1 la Dunăre, culesul de salcâm 2 la Vâlcea, apoi în Ardeal.

Certificată de SC Ecoinspect SRL, RO-ECO-008

(Sursa: http://www.napati.ro/brands/Wilhelm%20Tartler)

Tabel 2.1. Principalele plante melifere

(sursa: http://www.apiterapie.ro/index.php/esl/Plante-melifere )

Datorită faptului că asociația familială este la început, nefiind cunoscută, se presupune că va avea o cotă de piață de 8%, în viitor urmărindu-se creșterea cotei de piață și maximizarea profitului, printr-un program de promovare prin practicarea la diverse târguri apicole, realizare site și promovarea din om în om pe baza testării produsului.

2.3. Analiza oportunităților mediului de afaceri

În ceea ce privește produsele apicole, cea mai mare problemă a apicultorilor este aceea că produsele lor nu sunt promovate, nu sunt cunoscute și îndrăgite, chiar dacă aceste produse sunt mult mai bune calitativ decât mierea importată sau contrafăcută. Consumatorii preferă să achiziționeze produse mai ieftine cu 1-2 lei în detrimentul celor puțin mai scumpe, dar mai bune calitativ, ecologice.

Pornind de la acestă problemă asociațiile apicole din cadrul federației asociațiilor apicole din România organizează târguri în parteneriate cu diferite firme pentru a îi ajuta pe apicultori să își promoveze și să își comercializeze produsele apicole.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] în parteneriat cu alte firme organizează [NUME_REDACTAT] în Câmpina. În cadrul acestui târg participă apicultori din toată țara și își pot prezenta și comercializa produsele în diverse sortimente. Pentru firmele care au participat s-au organizat concursuri pentru cel mai frumos stand, cea mai frumoasă etichetă etc. Vizitatorii au fost peste 12000. Asemenea târguri au fost organizate și în alte localități.

Figura 2.1. [NUME_REDACTAT] din Câmpina, Prahova

(Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/targuri-expozitii/15568-a-ix-editie-a-targului-mierii-de-la-campina.html)

Figura 2.2. Târgul cu Bunătăți, Ploiești-Prahova

(Sursa: http://www.ziarulprahova.ro/stiri/realitatea-zilei/166007/la-ploiesti-s-a-deschis-targul-cu-bunatati%E2%80%99%E2%80%99-iar-la-campina-%E2%80%93-targul mierii%E2%80%99%E2%80%99 )

Figura 2.3. Imagini de la [NUME_REDACTAT] Ediția a-IX-a modernă, Câmpina-Prahova

(Sursa: http://www.lemet.ro/noutati/stiri.html/#s_102 )

Figura 2.4. [NUME_REDACTAT] Câmpina, Ediția 2014, Prahova

(Sursa: http://www.max-media.ro/targul-mierii-campina-2014-2.html)

Capitolul 3. Descrierea unei afaceri în domeniul apicol

În acest capitol o să prezint cum se poate organiza o afacere în domeniul apicol, identificând materialele necesare pentru înființarea afacerii cât și a tehnicilor utilizate în activitățile desfășurate.

3.1. Descrierea unei stupine. Cadrul general

Figura 3.1. Stupina-vedere de ansamblu

Sursa: (http://lumeaapicola.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=18:-alegerea-unei-vetre&catid=13:stuparitul-stationar&Itemid=27 )

Stupina este amplasată într-un loc liniștit, însorit primăvara și toamna, ferită de surse de poluare. Stupii cu familiile de albine sunt așezați pe rânduri cu distanță între acestea. În imediata apropiere nu există o altă stupină vecină.

Stupii sunt căsuțele în care locuiesc famiile de albine. Stupii sunt de mai multe feluri. Am ales stupi verticali. Acest tip de stup permite albinelor să se dezvolte foarte apropiat de dezvoltarea din natură, este utilizat mai bine pentru zonele de deal și stupăritul în pastoral deoarece este mai simplu de utilizat și manevrat, de asemenea producția este mult mai mare în comparație cu stupul orizontal.

În stupi locuiesc familiile de albine. O familie de albine seamănă, ca și componență, cu un popor; au un conducător și anume: matca care asigură dezvoltarea familiei prin depunerea de ouă, este regina stupului. În componența familiei de albine mai sunt albinele lucrătoare adică ceilalți locuitori care fac diverse activități de-a lungul întregului an pentru a asigura hrana și dezvoltarea familiei, trântorii-care sunt necesari pentru a împerechea matca și a ajuta la dezvoltarea familiei. Un rol important îl are garda care este alcătuită din 10-15 albine cu rol în apărarea familiei de albine de diverși posibili prădători.

Apicultorul desfășoară activități tot timpul anului, în funcție de activitățile familiilor de albine. Un an apicol începe atunci când se începe creșterea albinei de iernare, aceasta trebuie să fie o albină puternică care să permită supraviețuirea peste iarnă și dezvoltarea familiei în primăvară pentru a putea asigura un cules bogat în vară.

Stupina este o stupină de producție, ceea ce se referă la faptul că se obțin produse apicole, de exemplu: miere, polen, ceară, propolis etc. Pentru a obține acest lucru sunt necesare lucrări specifice în tot anul, atât în perioada de producție a stupinei, cât și în perioada de stagnare.

Deplasarea în pastoral se realizează cu mașina.

3.2. Utilajele și echipamentele de lucru necesare înființării afacerii

Investiția constă în achiziționarea a 100 de stupi de tip vertical cu 10 rame fiecare și a 100 de familii de albine, dar și diverse echipamente apicole necesare desfășurării activității inclusiv echipamente pentru protecția muncii, descrise în tabelul 2.1.

Tabel 2.1.Utilaje și echipamente de lucru

Produsele și prețurile corespunzătoare se pot vedea în figurile următoare.

Perie apicolă din Daltă inox  Centrifugă miere 4 rame păr natural Preț: 35 RON electric 230V, motor 230W,
Preț: 27 RON diametru 600mm

Preț: 2900 RON

Tavă de descăpăcit, Furculița de descăpăcit Hrănitor
înălțime 20cm, filtru inox Preț: 16 RON Preț: 6 RON

Preț: 270 RON

Strecurător miere dublu inox Găleată pentru miere Cântar de control

Preț: 145 RON Preț: 33 RON Preț: 350 RON

Topitor solar pentru ceară Colector polen Gratie separatoare

Preț: 450 RON Preț: 4 RON [NUME_REDACTAT]: 18 RON

Figura 3.2. Utilaje și echipamente apicole necesare în realizarea activității apicole

(Sursa: http://www.nektarking.ro/ )

Mănuși piele Combinezon cu pălărie Afumător inox

Preț : 35 RON Preț: 170 RON Preț: 60 RON

Figura 3.3. Echipamente necesare pentru protecția muncii

(Sursa: http://www.nektarking.ro/ )

3.3. Tipologia stupilor

3.3.1.Caracteristici tehnice stup vertical cu rame Dadant cu fund antivarroa

Simplitate în construcție pentru a ușura mânuirea și transportul

Capacitate pentru dezvoltarea familiei de albine în perioadele de vârf (lunile mai-iunie), pentru a depozita rezervele de hrană (miere și păstură), dar și pentru depozitarea recoltei

Părțile componente principale: fundul, corpul, podișorul, capacul, diafragmele și ramele

Stupul vertical este cel mai practicat sistem de stupărit datorită avantajelor pe care le are și anume: capacitatea albinelor de a se dezvolta și de a forma mai bine rezerve pe verticală decât pe orizontală, corpurile de producție sunt interschimbabile între stupul vertical Dadant și stupul vertical multietajat, părțile componente ale stupului vertical sunt detașabile putând fi manevrate după nevoie în funcție de dezvoltarea familiei de albine. Stupul vertical are 10-12 rame de tip Dadant 1/1-L/l de 435*300 mm.

(Asociația crescătorilor de albine din România, Ghid de bune practici în apicultură, 2011, p.30)

Figura 3.4. Principalele elementele ale stupului vertical [NUME_REDACTAT] figura 3.4. sunt prezentate principalele elemente ale stupului vertical Dadant. Acesta este format din corp principal de stup având o capacitate de 10-12 rame, ramele care sunt așezate în corp perpendicular pe peretele cu urdinișul, unul sau două magazine (caturi de stup) cu dimensiunile reduse la jumătate din dimensiunile corpului principal, diafragmele, podișorul, urdinișul, gratie anti-șoareci.

Stupul mai are și câteva elemente secundare care pot fi utilizate; acestea sunt: gratia pentru izolarea mătcii, cunoscută ca și gratia Hanneman, rama-cadru pentru hrănitor, fundul de stup antivarroa care este prevăzut cu plasă metalică pentru ventilație și cu tăviță pentru colectarea acarienilor varroa căzuți.

Avantaje:

productivitate ridicată datorită condițiilor asemănătoare celor naturale (dezvoltarea pe verticală) și datorită posibilității de mărire a capacității de producție prin adăugarea de magazine;

mierea din magazine are calitate superioară;

economie de timp întrucât se lucrează cu corpul stupului și nu cu rama;

facilitează formarea ghemului de iernat sub formă de sferă iar albinele încep să clădească fagurii mai devreme primăvara;

mierea se extrage fără deranjarea cuibului.

Dezavantaje:

necesită efort în cazul pregătirii pentru transport;

în timpul culesului cuibul are tendința de a se bloca motiv pentru care trebuie verificat mai des.

3.3.2. Fundul de stup antivarroa

Fundul de stup antivarroa oferă informații privind nivelul de infestare în varrooză, prin numărarea acarienilor căzuți pe fundul stupului (ca urmare a deparazitării, a morții naturale, a căderii naturale a acarienilor adulți vii sau a căderii ca urmare a utilizării tratamentelor chimice).

Utilizarea fundului de stup antivarroa este o metodă simplă, economică și durabilă în combaterea varroozei, dat fiind faptul că aproximativ 15-40% din paraziții existenți pe albinele adulte cad și mor pe fundul de stup.

Acest element al stupului are o mare importanță în managementul stupinei, în ceea ce privește combaterea varroozei.

(Asociația crescătorilor de albine din România, Ghid de bune practici în apicultură, 2011, p.32)

3.3.3. Familia de albine

Adaptarea la condițiile de climă a dus la împărțirea albinelor pe rase. [NUME_REDACTAT] melifera carpatica sau albina românească carpatină este specifică condițiilor de climă și vegetație din România.

Familia de albine este formată din matcă, albine lucrătoare și trântori.

Aceasta este adaptată la condițiile de climă și cules; fiind o albină foarte prolifică și având o predispoziție la roire slabă. Este rezistentă la iernat și la boli și este caracterizată prin producție mare de miere și prin blândețe.

(Asociația crescătorilor de albine din România, Ghid de bune practici în apicultură, 2011, p.15)

Din punctul meu de vedere alegerea acestei rase de albine este o alegere fezabilă datorită numeroaselor beneficii pe care apicultorul le poate valorifica, cum ar fi: producție ridicată, ușurință în diversele activități desfășurate în stupină, supraviețuirea pe timpul iernii, rezistență la boli și la dăunători etc.

3.4. Funcționarea unei stupine în partea de producție

3.4.1. Metode de îngrijire utilizate primăvara în stupină

Figura 3.5. Tehnici utilizate primăvara în stupină

La începutul lunii martie, într-o zi călduroasă se desfac stupii și se controlează ramele pentru a vedea starea acestora. Se dezinfectează utilizând substanțe naturale și se flambează ușor pentru a îndepărta eventualele impurități. Albinele sunt stimulate pentru a efectua zborul de curățire prin hrănirea cu apă dulce călduță având 0,5 g sare/litru. Acolo unde este cazul se va aplica tratamente dacă sunt identificate manifestări ale bolilor, în general noosema și varooza.

La sfârșitul lunii aprilie înainte de a pleca la cules se controlează stupii pentru identificarea din timp a posibilelor roiuri și se mărește cuibul prin adăugarea de rame. Un roi este identificat prin analizarea ramelor dacă sunt formate ouă pentru o nouă matcă sau dacă matca nu mai este hrănită (este mică aproape cât o albină lucrătoare). În cazul în care sunt formate în partea de jos a ramei se elimină pentru a evita formarea roiului și pentru a evita în acest fel pierderea albinelor necesare culesului. În cazul în care s-a format roiul, acesta se recuperează și se instalează într-un nou stup formând o nouă familie; recuperarea este absolut necesară, nu este bine să se piardă albina, aceasta fiind necesară pentru a avea un cules bogat și o producție de miere ridicată. Un alt dezavantaj în cazul nerecuperării roiului este că se pierde tipul albinei și matca, fiecare matcă având caracteristicile sale legate de productivitate, înmulțire, blândețe etc. O rasă bună de albină va ușura întotdeauna munca apicultorului și va da și o producție bună și de calitate.

Se adaugă faguri pentru a mări cuibul, pentru a se pregăti pentru cules. Se înlocuiesc fagurii necorespunzători.

În luna mai se lărgește cuibul proporțional cu dezvoltarea familiei de albine, se extrage mierea, ceara, polenul se usucă și se pregătesc stupii pentru culesul pastoral.

Cheltuieli: substanțe dezinfectare, faguri, medicamente pentru varooa

3.4.2. Metode de îngrijire utilizate vara în stupină

Figura 3.6. Tehnici utilizate vara în stupină

Cuibul este dezvoltat maxim, se începe culesul de salcâm, apoi la interval de 3 săptămâni culesul de tei, fiind urmat de culesul de floarea soarelui. Se recoltează rame cu miere ca rezerve pentru iarnă. Se recoltează miere, polen, ceară. În luna iulie se recoltează și se extrage mierea, polenul. În august se recoltează mierea din culesurile târzii, se înlocuiesc mătcile necorespunzătoare, se reduce treptat cuibul, se introduc rezervele de iarnă.

Cheltuieli: taxe deplasare în pastoral în zone certificate pentru apicultura ecologică

3.5. Funcționarea unei stupine în partea de stagnare

3.5.1. Metode de îngrijire utilizate toamna în stupină

Figura 3.7. Tehnici utilizate toamna în stupină

În figura 3.7. sunt prezentate principalele operațiuni care se realizează toamna în stupină. Se efectuează micșorarea cuiburilor pentru pregătirea de iarnă, stupul fiind format în acest caz din fagurii acoperiți de albine și faguri cu miere. Albinele de iarnă trăiesc între 5-6 luni, sunt cele care se formează după data de 10 august; acestea trebuie hrănite cu miere și nu cu sirop de zahăr pentru a fi puternice, pentru rezista peste iarnă și pentru a crește puietul în primăvară. Trebuie să se găsească hrană pentru a putea rezista peste iarnă, în general este necesar 14 kg de miere pentru un stup.

Se realizează micșorarea urdinișurilor pentru a micșora sau pentru a evita, dacă este posibil, furturile de miere. În luna septembrie se reduce spațiul în interiorul stupului, se introduc rezerve de hrană. În luna octombrie se instalează grătare la urdiniș pentru a împiedica șoarecii să intre în stup, iar în luna noiembrie se realizează ultimul control în stup, extragerea produselor apicole rămase, protejarea stupilor împotriva condițiilor meteo nefavorabile.

Cheltuieli operaționale: 14 kg miere/stup din producție proprie -luna septembrie, Gratii împotriva șoarecilor

3.5.2. Metode de îngrijire utilizate iarna în stupină

Figura 3.8. Tehnici utilizate iarna în stupină

În figura 3.8. este prezentată situația generală prezentă în perioada de iarnă într-un stup.

Din cauza anotimpului răcoros albinele se grupează în ghemul de iernare. Acestea nu încălzesc stupul ci doar interiorul ghemului. Izolarea pe timpul iernii a stupui trebuie să se facă pentru a nu supune albinele la o variații puternice ale temperaturii. Izolarea se face astfel: se astupă fantele diafragmelor, apoi se așează fagurii înspre peretele mai încălzit din stup. Deasupra podișorului se pune un material călduros, pentru a izola (hârtie sau folie și peste o bucată de material textil sau paie) și apoi se pune capacul.

Tratamentele utilizate în această perioadă a anului sunt cele pentru varooză, acestea pot fi aplicate cu succes atunci când în stup este o cantitate mică de puiet sau acesta lipsește. Acest lucru este posibil toamna târziu, spre începutul iernii.

În următoarele 2-3 luni se mai pot efectua vizite pentru ascultarea stupilor, pentru a verifica dacă totul este în regulă.

Dacă sunt temperaturi care depățesc 12°C în lunile decembrie, ianuarie, februarie albinele pot efectua zboruri de curățire; în acest caz stupina trebuie supravegheată de apicultor. Acesta curăță urdinișurile, ridică capacele pentru aerisire, curăță zăpada.

Luna decembrie:

Albinele se află în repaus, din această cauză intervenția apicultorului nu este necesară mereu, decât în scopul supravegherii stupilor, a zborurilor de curățire, pentru a izola suplimentar stupii în caz de condiții meteo nefavorabile care îi pot afecta.

Luna ianuarie:

Albinele sunt în repaus, prezența apicultorului necesară pentru supraveghere și protecție împotriva dăunătorilor.

Luna februarie:

Începere activitate de creștere puiet. Se efectuează curățirea urdinișului și a scândurei de zbor pentru ca albinele să poată începe zborul de curățire. Se plasează paie în fața stupilor pentru ca albinele care ies din stup să nu intre direct în contact cu zăpada și să înghețe. Se controlează fundurile de stup mobile pentru a analiza starea în care se află familia de albine; acest lucru se face evaluând resturile găsite pe fundul de stup.

Cheltuieli:

tratament antivarooa- luna noiembrie

Izolare stupi (materiale+paie), gratii șoareci

Dacă este necesar introducere de turte proteice din miere și zahăr (1,5 kg puse în pungă de hârtie găurită) -luna februarie

3.6. Principalele mijloace pentru recoltarea produselor apicole

Figura 3.9. Producerea mierii de către albine

În figura 3.9. sunt prezentate principalele etape pentru producerea mierii ecologice de către albine.

În figura 3.10. sunt prezentate principalele activități desfășurate de albine pentru obținerea mierii ecologice. Aceste etape sunt foarte importante pentru asigurarea calității mierii extrase deoarece doar după ce procesul de maturare este încheiat și fagurii cu miere sunt căpăciți aproape în totalitate se poate face extragerea mierii ecologice din faguri.

Figura 3.10. Activitățile desfășurate de albine pornind de la culegerea necatrului și până la depunerea mierii în celulele fagurelui

Următoarele etape sunt efectuate de către apicultor pentu a obține mierea ecologică:

Figura 3.11. Etape realizate de apicultor pentru obținerea mierii ecologice

În figura 3.11. sunt prezentate principalele operațiuni pe care apicultorul trebuie să le execute pentru a obține un produs natural, cu un aspect cât mai atractiv și menținând calitatea inițială. Aceste operațiuni au ca scop punerea pe piață a mierii naturale.

3.7. Formularea strategiei unei afaceri în domeniul apiculturii ecologice

Tabel 2.1. Analiza SWOT

În urma analizei efectuate cu ajutorul instrumentului de analiză strategică SWOT, am determinat factorii interni și factorii externi pozitivi și negativi. Astfel am hotărât să utilizez strategia de diferențiere pe o nișă de piață și anume: să mă axez pe realizarea produselor ecologice (miere, polen și ceară); aceste produse se vor adresa persoanelor care sunt adepte unui stil de viață în care o mare pondere o au produsele ecologice sau bio.

Capitolul 4. Justificarea investiției într-o afacere în domeniul apiculturii ecologice

4.1. Dimensionarea investiției

Investiția constă în achiziționarea a 100 de stupi de tip vertical și a familiilor de albine, a echipamentelor pentru protecția muncii și a utilajelor folosite în desfășurarea tuturor activităților necesare în stupină. Echipamentele și utilajele sunt menționate în capitolul 2. La costul cu achiziția stupilor și a utilajelor necesare se mai adaugă și costul cu înființarea afacerii. Acesta este dat de costul actelor necesare pentru înregistrarea societății comeriale, forma juridică asociație familială și costurile necesare pentru certificarea societății comerciale pentru a funcționa ca stupină ecologică și în consecință pentru a fi capabilă să producă produse ecologice.

Se consideră că familia care urmează să formeze asociația familială dispune de o mașină pentru a deplasa stupii în pastoral și de o cameră ce va fi utilizată pentru a depozita utilajele și produsele după extracție.

Costul cu documentele pentru înregistrare stupină ca asociație familială:

Rezervare denumire…75lei

Consultanță pentru completare documente ….20lei/ora

Taxa …175 lei

Taxe înființare asociație familială=270 lei

Cost certificare stupină ecologică:

Înregistrare în sistemul de agricultură ecologică

Documente inițiale

Dosar de certificare

Alte costuri administrative

Total= 1230 RON

Investiția este în valoare de 53 094+270+1230= 54 594 RON

Investiția va fi finanțată din surse proprii de finanțare.

4.2. Organizarea și managementul afacerii

În urma exploatării celor 100 de familii de albine se obține ca produs principal mierea ecologică și ca produse principale se vor obține polenul și ceara. Produsele apicole ecologice vor fi vândute către societățile comerciale spre a ajunge la consumatorul final.

Din cauza faptului că în ultimii ani în județul Prahova s-a înregistrat o creștere a ratei șomajului, înființarea unei afaceri în domeniul apiculturii ecologice poate fi privită și ca un mijloc prin care pot fi implicați șomerii și membrii familiei lor în acest domeniu. Numărul persoanelor implicate în afacere poate să crească în timp ce afacerea se va dezvolta. Persoanele care vor fi implicate trebuie să dețină sau să obțină certificat de apicultor. Personalul este necesar pentru a se efectua la timp lucrările prevăzute de tehnologia de creștere și producție.

Afacerea este organizată sub forma de asociație familială, compusă din membrii familiei. Managerul general este persoana care a înființat asociația, iar în subordinea se află ceilalți membrii ajutând la diferitele activități cum ar fi: deplasarea stupilor în pastoral (șofer), activități de îngrijire albine în stupină și recoltarea produselor (apicultorul și ajutorul acestuia), efectuarea evidențelor costurilor, veniturilor (contabil) și un membru este responsabil cu realizarea și actualizarea paginii web, cu realizarea pliantelor pentru promovarea în cadrul diferitelor târguri de profil. Managerul general poate fi apicultorul care poate avea în subordine un singur ajutor pe post de ajutor în stupină, șofer și paznic.

Figura 4.1. Resurse umane necesare în afacere

Tabel 4.1. Planul operațional

4.3. Proiecția veniturilor

Se consideră că estimarea veniturilor depinde de cota de piață, mărimea pieței și prețul pentru produsul apicol ecologic, respectiv miere, polen și ceară. Astfel numărul de produse vândute anual (miere, polen, ceară) este egal cu produsul dintre cota de piață și mărimea anuală a pieței. Se presupune că valoarea cotei de piață în primul an este de 8%, iar mărimea pieței se estimează la 37500 pentru miere ecologică, 800 pentru polen ecologic și 400 pentru ceară obținută în mod ecologic. Veniturile anuale se obțin prin multiplicarea numărului de produse cu prețul corespunzător. Am calculat veniturile pentru fiecare produs, apoi pentru a afla venitul anual am adunat venitul obținut pentru miere, polen și ceară. Pentru efectuarea calculelor am utilizat programul Excel.

Figura 4.2. Calculul cantității de produse apicole în programul [NUME_REDACTAT] 4.3. Calculul valorii produselor apicole cu ajutorul programului [NUME_REDACTAT] 4.4. Calculul veniturilor din miere ecologică, polen și ceară în programul [NUME_REDACTAT] 4.5. Proiecția veniturilor pe lună în anul 1 într-o afacere în domeniul apiculturii ecologice în [NUME_REDACTAT] 4.6. Proiecția veniturilor într-o afacere în domeniul apiculturii ecologice în Excel

4.4. Proiecția cheltuielilor

Pentru a realiza proiecția cheltuielilor le-am împărțit în costuri fixe și costuri variabile. Costurile variabile sunt constituite din costurile cu resursa umană și materiile prime utilizate în stupină. Costul total este suma dintre costul variabil și costul fix anual.

Tabel 4.2. Costuri cu materii prime

Costul cu promovarea constituie cheltuielile efectuate pentru a face asociația familială cunoscută, pentru a promova produsele ecologice în cadrul târgurilor de profil. Programul de promovare se va realiza în primii 2 ani. Suma alocată promovării este de 500 lei/ an.

La alte cheltuieli intră costul cu resursa umană. Acest cost este stabilit în funcție de numărul de ore necesar diverselor activități.

Figura 4.7. Calculul costurilor fixe și variabile pe lună pentru primul an în [NUME_REDACTAT] 4.8. Calculul costurilor totale în [NUME_REDACTAT] 4.9. Proiecția cheltuielilor totale pentru primul an în [NUME_REDACTAT] 4.10. Proiecția cheltuielilor pentru o afacere în domeniul apiculturii ecologice în Excel

4.5. Analiza fluxurilor de numerar

Figura 4.11. Proiecția fluxurilor de numerar

Figura 4.12. Calculul indicatorilor pentru justificarea investiției

4.6. Determinarea indicatorilor pentru justificarea investiției

Tabel 4.3. Valorile indicatorilor în ceea ce privește justificarea investiției într-o afacere în domeniul apiculturii ecologice (prelucrare date cu ajutorul Excelului)

Tabel 4.4. Perioada de recuperare a investiției într-o afacere în domeniul apiculturii ecologice (prelucrare date utilizând Excelul)

Valoarea actualizată netă ([NUME_REDACTAT] Value – NPV) se determină ca diferență dintre suma valorilor actualizate ale fluxurilor de numerar viitoare generate de un proiect și costul inițial al acestuia. Regula de investire poate fi exprimată astfel: acceptarea unui proiect dacă VAN este mai mare ca zero și respingerea unui proiect dacă VAN<0. ([NUME_REDACTAT], curs Management financiar, F.A.I.M.A., an 3).

VAN=27952.77>0

Pentru VAN pozitiv afacerea în domeniul apiculturii ecologice merită finanțată.

Rata internă de rentabilitate se bazează pe ipoteza că fluxurile de numerar viitoare pot fi reinvestite la această rată. ([NUME_REDACTAT], curs Management financiar, F.A.I.M.A., an 3).

RIR=31%

RIR> rata de actualizare, afacerea merită finanțată

Indicele de profitabilitate (IP) exprimă rentabilitatea relativă a investiției pe întreaga durată de viață a acesteia, respectiv valoarea actualizată netă (VP0) mai puțin investiția inițială raportată la suma investită inițial I0. Formula de calcul este următoarea: IP = VP0 / I0 ([NUME_REDACTAT], curs Management financiar, F.A.I.M.A., an 3).

IP= 1.51201167>1 afacerea se acceptă spre a fi finanțată

Perioada de recuperare a investiției – această metodă la început actualizează fluxurile de numerar, apoi se determină timpul necesar pentru ca fluxurile de numerar actualizate să fie egale cu investiția inițială. Pentru a calcula perioada de recuperare actualizată a proiectului, la început sunt actualizate fluxurile de numerar, apoi rezultatul se va compara progresiv cu investiția inițială. Atâta timp cât fluxurile de numerar și rata de actualizare sunt pozitive, perioada de recuperare actualizată nu va fi mai mică decât perioada de recuperare a investiției (fără actualizare), deoarece corecția realizată prin actualizarea fluxurilor de numerar va reduce valoarea acestora.

Recuperarea investiției se realizează în 3 ani.

În urma analizei efectuate toți indicatorii calculați se încadrează în parametrii optimi, astfel alegerea de a investi într-o afacere în domeniul apiculturii ecologice se justifică.

4.7. Analiza riscurilor

4.7.1. Analiza riscurilor financiare

Pentru a analiza posibilele riscuri financiare am folosit analiza de sensibilitate care examinează cât de sensibilă este valoarea actualizată netă (VAN) atunci când se produc schimbări ale ipotezelor. În tabelul 4.5. sunt prezentate trei estimări pentru cele 6 variabile. Aceste estimări reprezintă așteptările asociației familiale în diferite situații și anume: estimări optimiste când situațiile sunt favorabile, estimările pesimiste atunci când sunt situații nefavorabile și estimările cel mai probabil de realizat.

Figura 4.13. Estimări ale variabilelor în cele 3 ipoteze: pesimist, cel mai probabil, optimist utlizând [NUME_REDACTAT] 4.5. Scenariile utilizate ca ipoteze în analiza de sensibilitate (prelucrare date în Excel)

Analiza de sensibilitate a VAN pentru cele trei scenarii se realizează prin modificarea unei singure variabile și menținerea celorlalte la nivelul cel mai probabil. În tabelele de mai jos sunt prezentate modificările variabilelor, iar în tabelul 4.6. sunt prezentate rezultatele modificărilor variabilelor.

Tabel 4.6. Aplicarea analizei de sensibilitate privind VAN în producția produselor apicole în cadrul asociației familiale (prelucrare date în Excel)

În cazul în care cota de piață se modifică în sensul pesimist, valoarea VAN este negativă, reprezentând un risc, ceea ce face ca o investiție într-o afacere în domeniul apiculturii ecologice să nu mai merite. Principala măsură luată în acest sens este să se realizeze un studiu suplimentar pentru a gasi informații mai clare. Altă măsură ar fi să se încerce menținerea cotei de piață la valoare inițială, adică 8% sau de ce nu mărirea acestei cote de piață. Acest lucru este posibil doar prin promovarea în cadrul târgurilor de profil, în rândul consumatorilor de produse apicole ecologice, dar și prin promovarea în rândul populației a unui stil de viață sănătos, având ca efect în acest fel promovarea consumului de produse ecologice.

În umătoarele tabele sunt prezentate modificările variabilelor în scenariul pesimist și optimist.

Tabel 4.7. Modificarea variabilei „mărime piață” în scenariul pesimist și optimist (prelucrare date în Excel)

Dacă numărul de persoane interesate să cumpere produse ecologice scade, atunci VAN scade conform scenariului pesimist.

Tabel 4.8. Variația valorii VAN în scenariul pesimist și optimist atunci când se modifică cota de piață (prelucrare date în Excel)

Tabel 4.9. Variația valorii VAN în scenariul pesimist și optimist, atunci când se modifică prețul mierii ecologice (prelucrare date în Excel)

Tabel 4.10. Variația valorii VAN în cele 2 scenarii, atunci când se modifică costul unitar variabil (prelucrare date în Excel)

Tabel 4.11. Variația valorii VAN atunci când costul fix variază în cele 2 situații-pesimist și optimist (prelucrare date în Excel)

Tabel 4.12. Variația valorii VAN atunci când valoarea investiției variază în cele 2 situații (prelucrare date în Excel)

4.7.2. Riscuri biologice privind afacerea

Riscurile biologice care pot apărea sunt date de bolile albinelor și de principalii dăunători ai acestora care pot fi insecte, păsări și mamifere. Mai jos sunt prezentate aceste riscuri și principalele metode de combatere și tratare utilizate în apicultura ecologică.

Principalele boli ale albinelor. Metode de combatere a acestora utilizate în apicultura ecologică:

Varrooza este cea mai gravă boală parazitară a albinelor. Ea afectează întreaga populație a familiei de albine (matcă, trântori, albine lucrătoare, puiet), evoluează în tot cursul anului, produce pagube economice importante, iar majoritatea familiilor nu supraviețuiesc infestației în lipsa tratamentului.

Măsuri de combatere a varoozei

combaterea parazitului Varroa destructor se efectuează numai cu medicamente autorizate conform legislației naționale

conform recomandărilor [NUME_REDACTAT] pentru apicultura ecologică se preferă metodele biologice de combatere a acestei parazitoze

Tratamentele antivarrooa trebuie să se desfășoare pe baza unui calendar întocmit anual de apicultor, aprobat și urmărit de reprezentanții ANSVSA

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările și completările ulterioare

Metodele de combatere disponibile la ora actuală pe plan național dar și internațional sunt:

Utilizarea unor substanțe autorizate pe bază de acizi organici și uleiuri esențiale

Eliminarea puietului de trântor

Utilizarea de faguri capcane

Utilizarea fundului de stup antivarroa

Utilizarea unor dispozitive pentru tratamente termice

Utilizarea de material biologic din linii de albine ameliorate, cu rezistență sporită la boli

(Asociația crescătorilor de albine din România, Ghid de bune practici în apicultură, 2011, pag.108, 110)

Tratamentul pentru varrooză se face cu produse acceptate de organismul de inspecție și certificare. Aceste substanțe nu produc reziduuri în miere sau ceară, au în compoziție acid oxalic, acid formic, acid lactic, acid acetic, uleiuri eterice sau combinații ale acestora. Alte substanțe nu se folosesc în apicultura ecologică.

(Sursa: http://ecostupina.ro/?page_id=4 )

Loca americană este o afecțiune bacteriană prezentă în aproape toate țările, fiind boala cea mai devastatoare ce afectează stadiul larvar al albinelor Apis melifera și a altor specii ale genului Apis. Această boală poate determina pierderi economice majore; practic orice familie de albine care prezintă semne pentru loca americană este sortită pieirii dacă nu sunt aplicate măsuri corective din prima etapă a apariției simptomelor. Necesită diagnostic de laborator.

Semne clinice:

Modificarea aspectului general al fagurelui cu puiet, având un aspect de puiet împrăștiat. Simptomele locii americane se remarcă în principal la nivelul căpăcelelor ce conțin puiet de albină lucrătoare. În infecțiile severe, simptomele sunt observate și în puietul de trântor. Larva deshidratată este asemănătoare unei proeminențe, aderente de peretele celulei, acesta fiind un element de diagnostic, care nu se regăsește în nicio altă boală

Modificările de culoare presupun schimbarea larvelor din alb-sidefii în galbene și apoi în maroniu-ciocolatii. Primele semne vizibile ale locii americane apar la nivelul căpăcelelor celulelor, care devin închise la culoare, până la negru.Căpăcelele în acest caz au un aspect uleios și umed și par a fi afundate

Modificările de miros- miros caracteristic de putrefacție

Modificările de consistență- determină formarea unui filament lung în momentul în care se încearcă extragerea ei din celulă

Modificările de volum- volumul scade continuu datorită deshidratării larvelor bolnave și a cadavrelor

Figura 4.14. Măsuri de combatere utilizate în apicultura ecologică a locii americane

În cazul confirmării locii americane prin examene de laborator se impune aplicarea legislației în vigoare ce constă în distrugerea prin ardere a tuturor familiilor de albine afectate de boală și dezinfecția riguroasă a materialului apicol. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui ANSVSA nr.79/2008, cu modificările și completările ulterioare.

(Asociația crescătorilor de albine din România, Ghid de bune practici în apicultură, p.111, p.112, p.113)

Boli bacteriene

Loca europeana

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

Boli virotice

Puietul saciform

Boala neagra paralizia cronica

Boli micotice

Aspergiloza puiet pietrificat

Boli parazitare

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] necontagioase

Puiet racit

Boala de mai

Anomaliile matcilor

Diareea albinelor sirop caldut cu penicilina

Intoxicatiile albinelor

([NUME_REDACTAT], Curs de tehnologia producției apicole, 1993, p. 83)

Principalii dăunători ai albinelor. Metode pentru combaterea acestora utilizate în apicultura ecologică

[NUME_REDACTAT] de găselniță

Este o insectă parazitară a stupului de albine. Este un dăunător foarte periculos, ce poate distruge într-un timp scurt fagurii depozitați în magazine și corpuri sau în dulapuri speciale. Sunt 2 specii: găselnița mare și găselnița mică, ultima provocând mai puține daune în apicultură.

Măsuri de prevenire în familia de albine

Menținerea în stupină a unor familii puternice, cu hrană suficientă și de bună calitate

Restrângerea cuibului (toamna în special) astfel încât toți fagurii să fie acoperiți cu albine

Curățirea periodică a stupilor de resturile acumulate pe fundul acestora

Figura 4.15. Măsuri de combatere în cazul familiilor de albine

Măsuri de prevenire în depozitele cu faguri de rezervă

Se curăță, se dezinfectează anual și se aerisesc încăperile în care se depozitează fagurii

Ferestrele acestora trebuie să fie prevăzute cu site cu ochiuri mai mici de 1 mm

Dulapurile în care se păstrează fagurii de rezervă trebuie să asigure o etanșeizare cât mai bună

Reformarea anuală a 1/3 din fagurii vechi care pot fi purtători de germeni patogeni și de ouă de găselniță

Măsuri de combatere în cazul depozitelor cu faguri de rezervă

Se îndepărtează fagurii atacați, iar restul fagurilor vor fi supuși dezinfecției

Se efectuează un tratament termic al fagurilor prin congelare, în lăzi frigorifice, chiar și vara, circa 3 ore, pentru distrugerea larvelor și a ouălor

Pentru tratarea fagurilor depozitați se poate folosi și acidul acetic glacial, în spații închise ermetic. Dacă tratamentul se face în toamnă, fagurii pot fi lăsați astfel până în primăvară. Înainte de folosire se țin 2 zile la aerisit.

Lupul albinelor

Este un himenopter dăunător care se aseamănă cu viespile, fiind considerată o insectă dăunătoare consumând mai ales larvele, distrugând astfel puietul. Atacă și albinele la urdiniș, în zbor și pe flori, pe unele le mănâncă, iar cu altele își hrănește larvele din cuib.

Metode pentru combatere:

Capcane specifice ca și în cazul viespilor, eventual schimbarea amplasamentului stupinei dacă este posibil

Este interzisă folosirea substanțelor chimice

Viespea asiatică

Este un prădător al familiilor de albine, atacând puietul de albine și albinele adulte.

Metode de combatere

Distrugerea cuiburilor toamna, înainte de migrarea anuală, dar și în lunile februarie-martie

Folosirea pe tot parcursul anului a capcanelor clasice pentru viespi

Reducerea urdinișului la o înălțime de 6 mm

Menținerea ierbii înalte în fața stupului pentru a împiedica activitatea de capturare a albinelor de către viespi

[NUME_REDACTAT] în stup la lăsarea întunericului, invadând fagurii cu miere și albine, dar mai ales lucrătoarele care se întorc de la cules și cad în dreptul urdinișului.

Figura 4.16. Metode pentru combatere utilizate în apicultura ecologică

[NUME_REDACTAT] sau albinărelul

Atacă cel mai des în iunie când își crește puii și în august când se pregătește de plecare în țările calde. Într-un atac poate consuma între 30 și 100 albine. Momentul în care atacă este pe înserate sau atunci când este înnorat.

Figura 4.17. Metode pentru combatere în apicultura ecologică

[NUME_REDACTAT] apicultori ciocănitorile reprezintă o problemă în perioada de iarnă. Din cauză că sursele de insecte în această perioadă a anului sunt la cel mai scăzut nivel de peste an, ciocănitorile sparg stupii și se hrănesc cu albine moarte de pe fundul stupului sau cu cele din ghem, cauzând astfel, prin zgomote făcute, neliniștea familiei de albine, care conduce la un consum mare de hrană și apoi diaree, ducând astfel la pierderea totală a familiilor atacate.

Metode pentru combatere în apicultura ecologică:

Schimbarea amplasamentului stupinei unde este posibil, și folosirea unor cadre cu plase textile pentru acoperirea stupilor pe timp de iarnă.

Este intrezisă folosirea substanțelor chimice

(Asociația crescătorilor de albine din România, Ghid de bune practici în apicultură, 2011, p.116, p.117, p.118)

[NUME_REDACTAT] rozătoarele insectivore cele mai periculoase pentru abine sunt șoarecii.

Metode pentru combatere în apicultura ecologică:

Șoarecele de casă sau de câmp pătrund și se instalează în stupi toamna, înainte de sezonul de iarnă, pe la urdiniș sau prin alte crăpături, consumă miere, păstură, distrug fagurii și deranjează albinele. Ei provoacă distrugeri atât fagurilor din depozite, cât și coloniilor de albine, iar excrementele lor dau fagurilor un miros specific, neplăcut. Din acest motiv albinele care au fost atacate de către șoareci își părăsesc cuibul în primăvară.

Alte mamifere: ursul, bursucul, jderul, dihorul

Pagubele determinate de aceste animale sunt destul de neînsemnate. Numai în regiunile de munte în timpul iernii și uneori vara în perioada culesurilor la zmeură, ursul poate produce pagube considerabile, distrugând zilnic câte o familie în întregime.

Metoda folosită pentru îndepărtarea animalelor sălbatice este folosirea gardurilor electrice speciale.

(Asociația crescătorilor de albine din România, Ghid de bune practici în apicultură, 2011, p.119)

Concluzii:

În ultimii ani se poate observa o preocupare a populației pentru natură, pentru produsele obținute cât mai natural, produsele ecologice. Acestea au un aport important pentru sănătate, pentru tratarea diferitelor afecțiuni, în general pentru o viață lungă și sănătoasă.

A face alegerea potrivită depinde de fiecare, de interesele fiecăruia; dar trebuie ținut seama de faptul că sănătatea primează în orice situație.

Realizarea unei afaceri în domeniul apiculturii ecologice este oportună, deoarece cererea pentru produsele ecologice este în creștere din statisticile din ultimii ani în ceea ce privește preferințele consumatorilor pentru produsele ecologice, oferta în acest domeniu este în schimb mult mai mică din cauza faptului că sunt impuse condiții ce trebuie respectate în producția ecologică.

În urma analizei realizate cu ajutorul instrumentului de analiză strategică SWOT, am hotărât să utilizez strategia de diferențiere pe o nișă de piață și anume: să mă axez pe realizarea produselor ecologice (miere, polen și ceară); aceste produse se vor adresa persoanelor care sunt adepte unui stil de viață în care o mare pondere o au produsele ecologice sau bio.

În ceea ce privește performanța afacerii în urma analizei reiese faptul că afacerea merită finanțată. Pe lângă faptul că indicatorii economici sunt favorabili, afacerea se desfășoară într-un domeniu interesant și cu perspective de viitor.

Riscurile posibile sunt relativ reduse. În vederea analizei riscurilor financiare din analiza de sensibilitate rezultă faptul că valoarea VAN se modifică în sensul negativ doar în cazul în care cota de piață ia valoarea îndicată în scenariul pesimist. Posibilele riscuri biologice, referitoare la bolile și dăunătorii albinelor, au fost identificate, iar pentru a le putea evita sau controla au fost propuse măsuri care sunt permise și utilizate în apicultura ecologică.

[NUME_REDACTAT] 1. Stup vertical

(https://www.google.ro/search?q=stup+vertical+schema&newwindow=1&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=r4a2U7KaJ_T54QT_6oD4CQ&ved=0CCAQsAQ)

Anexa 2. Schema tehnică a unui stup orizontal

(https://www.google.ro/search?newwindow=1&tbm=isch&sa=1&q=stup+orizontal+schema&oq=stup+orizontal+schema&gs_l=img.3…176303.180472.0.181069.19.19.0.0.0.4.280.2827.0j10j6.16.0….0…1c.1.48.img..19.0.0.JANgEIlvQh8)

Anexa 3. Schema tehnică a unui stup vertical

(https://www.google.ro/search?q=stup+vertical+schema&newwindow=1&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=r4a2U7KaJ_T54QT_6oD4CQ&ved=0CCAQsAQ)

Bibliografie:

Cărți

1. Asociația crescătorilor de albine din România, Ghid de bune practici în apicultură, Editura LVS Crepuscul, Ploiești, 2011

2. [NUME_REDACTAT], Pledoarie pentru creșterea albinelor, [NUME_REDACTAT]-Alex, 2005

3. [NUME_REDACTAT], Curs de tehnologia producției apicole, [NUME_REDACTAT] 1993, Timișoara

4. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Running a side business. How to create a second income, [NUME_REDACTAT] Bray, 2009

5. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Apicultura practică, [NUME_REDACTAT]

6. Marza, E., Nicolaide, N., Inițiere și practică în apicultură, Redacția de [NUME_REDACTAT] Agricolă, 1990, București

7. [NUME_REDACTAT], Small business management, [NUME_REDACTAT] Services, 2002

8. Scarlat, Cezar, Managementul proiectelor, [NUME_REDACTAT], București, 2013

9. [NUME_REDACTAT], Norman M. Scarborough, Essentials of entrepreneurship and small business management, N.J. Pearson/[NUME_REDACTAT] 2005, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de specialitate

10. CBI, Ministry of [NUME_REDACTAT], European buyer requirements: honey and sugars.pdf, 2011

11. Dănălache F., curs Cultură antreprenorială, F.A.I.M.A., an 1

12. Dănălache F., curs Managementul schimbării, F.A.I.M.A., an 4

13. [NUME_REDACTAT] Dana, curs Tehnici de evaluare a riscurilor în organizații, F.A.I.M.A., an 3

14. FAO [NUME_REDACTAT] 2012, Europe and [NUME_REDACTAT] Food and Agriculture

15. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] produse bio, Comportamentele românilor privind produsele bio.pdf, 2014

16. [NUME_REDACTAT], curs Management financiar, F.A.I.M.A., an 3

Articole sau documente descărcate de pe Internet

17. http://www.stiriagricole.ro/longevitatea-apicultorilor-dovada-efectelor-pozitive-ale-mierii-de-albine-asupra-sanatatii-9393.html – accesat la data de 19.06.2014

18. http://www.treeplan.com/chapters/sensitivity-analysis-using-excel.pdf – accesat la data de 27.06.2014

19. http://ecostupina.ro/?page_id=4 – accesat la data de 27.06.2014

20. http://www.ziare.com/articole/profit+albine – accesat la data de 27.06.2014

21. http://adevarul.ro/moldova/actualitate/mierea-ecologica-afacere-amara moldova-1_50aec9b87c42d5a663a06b52/index.html – accesat la data de 27.06.2014

22. http://www.eurohonig.com/index.php?pagina=bio_ofertaprod – accesat la data de 27.06.2014

23. http://www.apidava.ro/produse_dimelio.php?id=ecologic –accesat la data de 4.06.2014

24. http://ro.wikipedia.org/wiki/Apicultur%C4%83- accesat la data de 24.03.2014

25.https://www.google.ro/search?q=honey&newwindow=1&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=7JiuU9atD6TQ7AbVg4CgCQ&ved=0CAgQ_AUoAQ&biw=1024&bih=456 – accesat la data de 24.03.2014

26. http://www.apicolehar.ro/miere-de-salcam.html- accesat la data de 20.03.2014

27. http://opencms3.udl.es/serveis/oficina/Noticies/2013/novembre22.html – accesat la data de 20.03.2014

28. http://www.apicolehar.ro/miere-de-tei.html- accesat la data de 20.03.2014

29. http://www.apicolehar.ro/miere-din-flori-de-deal.html – accesat la data de 20.03.2014

30. http://stupinadomneasca.blogspot.ro/2013/08/totul-despre-polenul-de-albine.html – accesat la data de 4.06.2014

31. http://stupinadomneasca.blogspot.ro/2013/08/totul-despre-polenul-de-albine.html- accesat la data de 24.03.2014

32. http://luminavie.blogspot.ro/ – accesat la data de 2.07.2014

http://ro.wikipedia.org/wiki/Apicultur%C4%83- accesat la data de 24.03.2014

33. http://ziarullumina.ro/pagina-agricultorului/mierea-romaneasca-mai-scumpa-si-mai-putina-acest- accesat la data de 24.03.2014

34.http://www.piataagricola.eu/index.php?option=com_content&view=article&id=785:mierea-ecologica-din-romania-merge-la-export&catid=35:apicultura&Itemid=54 – accesat la data de 6.06.2014

35. http://stirile.rol.ro/Miere-ecologica-pentru-export-446788.html – accesat la data de 6.06.2014

36. http://ziarullumina.ro/pagina-agricultorului/mierea-de-albine-ecologica-romaneasca-la-mare-cautare-ue – accesat la data de 6.06.2014

37. http://www.tremot.ro/ – accesat la data de 19.06.2014

38. http://www.apidava.ro/ -accesat la data de 19.06.2014

39. http://www.napati.ro/brands/Wilhelm%20Tartler – accesat la data de 19.06.2014

40. http://www.apiterapie.ro/index.php/esl/Plante-melifere- accesat la data de 24.03.2014

41. http://www.gazetadeagricultura.info/targuri-expozitii/15568-a-ix-editie-a-targului-mierii-de-la-campina.html -accesat la data de 27.06.2014

42. http://www.ziarulprahova.ro/stiri/realitatea-zilei/166007/la-ploiesti-s-a-deschis-targul-cu-bunatati%E2%80%99%E2%80%99-iar-la-campina-%E2%80%93-targul mierii%E2%80%99%E2%80%99 – accesat la data de 27.06.2014

43. http://www.lemet.ro/noutati/stiri.html/#s_102 – accesat la data de 27.06.2014

44. http://www.max-media.ro/targul-mierii-campina-2014-2.html – accesat la data de 27.06.2014

45. http://lumeaapicola.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=18:-alegerea-unei-vetre&catid=13:stuparitul-stationar&Itemid=27 – accesat la data de 17.06.2014

46. http://www.nektarking.ro/perii-dalti-apicole.php – accesat la data de 4.06.2014

47. http://www.nektarking.ro/centrifugi-de-miere.php -accesat la data de 4.06.2014

48. http://www.nektarking.ro/unelte-de-descapacit.php -accesat la data de 4.06.2014

49. http://www.nektarking.ro/hranitoare.php – accesat la data de 4.06.2014

50. http://www.nektarking.ro/tavi-de-descapacit-si-masini-de-descapacit.php – accesat la data de 4.06.2014

51. http://www.nektarking.ro/strecuratoare-de-miere.php -accesat la data de 4.06.2014

52. http://www.nektarking.ro/scurgator-de-miere.php – accesat la data de 4.06.2014

53. http://www.nektarking.ro/cantar-de-stup.php – accesat la data de 4.06.2014

54. http://www.nektarking.ro/topire-de-ceara.php -accesat la data de 4.06.2014

55. http://www.nektarking.ro/culegator-de-polen.php -accesat la data de 4.06.2014

56. http://www.nektarking.ro/gratii-hanemann.php -accesat la data de 4.06.2014

57. http://www.nektarking.ro/combinezon.php – accesat la data de 4.06.2014